Probleme de logica si perspicacitate

1.ARDEREA FARA FLACARA SI FARA CALDURA

Daca veti intreba un chemist de ce lemnul si carbunele ard numai la temperature inalte ,va va raspunde ca de fapt combinarea oxigenului cu carbonul poate avea loc la orice tempteratura ,dar ca la temperature joase acest process decurge foarte lent(adica in reactie intra un numar neinsemnat de molecule) el scapa observatiei noastre.Legea care determina viteza reactiilor chimice arata ca,atunci cand temperatura scade cu ,viteza de reactive se reduce la jumatate. Sa aplicam cele de mai sus la reactia oxidarii lemnului adica la procesele de ardere a lemnului.Sapresupunem ca un gram de lemn arde la temperature de C a unei flacari ,in timp de o secunda . In cat timp va arde un gram de lemn la temperature de La aceasta temperature care este cu 580=58* C? mai mica ,viteza reactiei

va scadea de ori ,deci un gram de lemn va arde in timp de secunde. Cu cati ani este egal acest interval de timp?Putem calcula acest lucru cu aproximatie,fara sa inmultim 2 2 de 57 de ori si fara ajutorul tabelelor cu logaritmi.Vom folosi faptul ca = Adica circa ( = = =1024 = deci

dintr-un trillion de secunde.Un an are circa 30 000 000 sau 3 ani

secunde de aceea Zece miliarde de ani !Iata in cat timp ar arde un gram de lemn fara flacara si fara caldura.Asadar lemnul si carbunele ard si la temperature obisnuite fara sa fie aprinse.Inventarea uneltelor pentru producerea focului a accelerat de miliarde de ori acest process extreme de lent.

2.CALUL SI CATARUL
,,Un cal si un catar paseau alaturi avand fiecare in spate cate o povara.Calul se vaita de greutatea poverii sale .
1

,,De ce te vaieti? l-a intrebat catarul.Daca as lua de la tine un sac,povara mea ar devein de doua ori mai grea decat a ta.Iar daca tu ai lua un sac de pe spinarea mea ,povara ta ar devein egala cu a mea Cati saci ducea calul si cati catarul?

REZOLVARE
Daca as lua de la tine un sac : x-1 Povara mea y + 1 Ar devein de doua ori mai grea decat a ta: y+1=2(x-1) Iar tu ai lua un sac de pe spinarea mea : y-1 Povara ta: x + 1 Ar devein egala cu a mea: y -1=x+1 Am redus problema la un system de ecuatii cu doua necunoscute sau Rzolvand acest sistem aflam : x=5 ,y=7.Calul ducea 5 saci ,iar catarul 7.

3.PASARILE DE PE MALUL UNUI RAU

La un mathematician arab din secolul al 11-lea gasim urmatoarea problema: ,,Pe malurile unui rau cresc,fata in fata,doi palmieri.Inaltimea unui palmier este de 300 de coti si a celuilalt de 20 de coti distant dintre palmieri fiind de 50 de coti.Pe varful fiecarui palmier sta cate o pasare.La un moment dat ambele pasari au observant un peste care a aparut la suprafata apei intre cei doi palmieri; ele s-au repezit deodata asupra pestelui si l-au ajuns in acelasi timp. La ce distant de palmierul mai inalt a aparut pestele?

Din figura folosind teorema lui Pitagora ,obtinem: = + = +(

2

Dar AB=AC deoarece ambele pasari au parcurs aceste distante in acelasi timp.De aceea : 100x=2000 x=20 Pestele a aparut la o distant de 20 de coti de palmierul mai inalt.

4.NUMARUL UNUI AUTOCAMION

Facand o plimbare prin oras 3 studenti au observat ca soferul unui autocamion a incalcat regulile de circulatie.Nici unul dintre ei n-a memorat numarul masini (format din 4 cifre);fecare dintre ei a observant cate o particularitate a cestui numar.Unul si-a amintit ca primele doua cifre erau indentice.Al doilea ca ultimile doua cifre cincideau.In sfarsit al treilea student afirma ca numarul dat este patrat perfecr.Oare se poate afla numarul masinii dupa ceste indicia?

REZOLVARE
Sa notam prima (si a doua )cifra a numarului cautat cu ,,a,iar cifra a treia(si a patra) cu ,,b.Atunci intregul numar va fi 1000a+100a+10b+b=1100a+11b=11(100a+b) Acest numar este divizibil cu 11 si de aceea(fiind un patat perfect)el se imparte exct si cu .Deci, numarul 100a+b se imparte exact prin 11.Folosind oricare din cele doua criteria de divizibilitate prin 11 aratata mai sus deduce ca si numarul a+b este divizibil prin 11.Deci: a+b=11 deoarece atat a cat si b sunt mai mici decat 10. Ultima cifra b a unui patrat perfect poate avea numai urmatoarele valori : 0,1,4,5,6,9 . De aceea pentru cifra ,,a care este egala cu 11-b putem avea urmatoarele valori:11,10,7,6,5,2 Primele doua posibilitati se excluddeci ne raman urmatoarele patru b=4 ; a=7; b=5 ; a=6; b=6 ; a=5; b=9 ; a=2; Rezulta ca numarul autocamionului trebuie cautat prin urmatoarele patru cifre: 7744,6655,5566,2299 Dar ultimele trei numere nu sunt patrate perfecte;numarul 6655 se imparte la 5,dar nu se imparte la 25; Numarul 5566 se imparte la 2,dar nu s eimparte la 4;numarul 2299=121*19 nu este,nici el,un patrat perfect.Ramane deci numai numarul 7744= care da Solutia problemei.
3

5.TEOREMA Sophiei Germain Iata o problema formulate de cunoscuta matemaciana franceza Sophiei Germain : Sa se demonstreze ca orice numar de forma +4 unde,,a este diferit de 1 ,este un numar neprim. REZOLVARE Demonstratia reiese din urmatoarele transformari : +4= Numarul +4 poate fi deci pus sub forma unui produs de doi factori care sunt egali cu numarul dat si nici cu 1 Deci acest numar nu este prim.
6.CUMPARAREA UNOR FRUCTE

Cu 50 de ruble au fost cumparate 100 de bucati de diferite fructe.Pretul fructelor sunt urmatoarele: Pepene verde.. 5 ruble bucata Mere.. 1 rubla bucata Prune.. 10 copeici bucata Cate bucati din fiecare fel de fructe au fost cumparate? REZOLVARE Notam numarul pepenilor cu x,al merelor cu y si al prunelor cu z, formam doua ecuatii:

Impartim prima ecuatie la 10 si scazand din ea ecuatia a doua obtinem o ecuatie cu doua necunoscute : 49x+9y=400 y= =44+5x+ =44-5x+4t t= , x=1-9t si deci t=o .De y=44-5(1-9t)+4t=39+49t Din inegalitatile : 1-9t>0 si 39+49t>0 deducem ca >t>aceea, x=1,y=39 Inlocuind aceste valori ale lui x si y in ecuatia a doua, obtinem :z=60 Deci ,s-au numarat :1 pepene,39 de mere si 60 de prune. 7. Orizontal 1.Cifrele sale sunt consecutive aezate n ordine cresctoare. 2.Acest numr este o putere a lui 3. 3.Produsul cifrelor sale este 756. 4.Suma cifrelor sale este 16. Vertical A. Cifrele sale sunt consecutive, n dezordine. B.
4

Numrul este alctuit din cifre impare consecutive, n dezordine. C. Este un numr care se divide cu 3. D. Este un ptrat de form aabb (numr blbit).

8.Se cere ca dintr-un bustean de forma cilindrica sa fie taiata o grinda dreptunghiulara de volum maxim.Ce forma trebuie sa aiba sectiunea grinzii?

REZOLVARE
Daca laturile sectiunii dreptunghiului sunt x si y, atunci conform teoriei lui Pitagora x2+y2=d2 Unde d este diametrul busteanului.Volumul grinzi va fi maxim ,atunci cand xy va avea valoarea maxima.Dar atunci cand xy este maxim,produsul x2y2 va fi de asemenea maxim.Deoarece suma X2+Y2 ramane constanta produsul x2y2 devine maxim cand x2=y2 sau x=y. Deci sectiunea grinzii trebuie sa fie patrata.

9.PALNIA DE CAPACITATE MAXIMA

Dintr-o table circular trebuie sa confectionam partea conica a unei palnii.In acest scop vom taia din table un sector ,iar partea ramasa o vomn indoi sub forma de con.Cate grade trebuie sa aiba sectorul astfel taiat pentru ca acest con sa aiba capacitate maxima?

REZOLVARE
Vom nota cu x lungime arcului corespunzator partii de cerc care urmeaza sa fie indoita pentru palnie.Prin urmare ,generatoarea conului va fi raza R a tablei circulare ,iar lungimea circumferintei bazei va fi x.Raza r a bazei se determina din egalitatea:
2r=x

de unde r= =

Inaltimea conului va fi :H= Volumul acestui con va fi :V=

H=

Aceasta expresie ia valoarea maxima o data cu expresia: Si cu patratul ei : Deoarece + = este o marime constanta rezulta ca

ultimul produs ia valoarea maxima pentru o valoare a lui x care verifica relatia
: de unde

=2 In grade ,arcul x fie de

, 3

=2

si x=

5,15 R

,ceea ce inseamna ca arcul sectorului taiat trebuie sa

10.ILUMINAREA MAXIMA La ce inaltime deasupra mesei trebuie sa fie asezata flacara unei lumanari astfel ca ea sa lumineze cel mai bine o moneda aflata pe masa? REZOLVARE S-ar parea ca pentru atingerea scopului propus ar trebui ca flacara sa fie cat mai aproape de masa.Dar aceasta presupunere nu este adevarat:atunci cand flacara este asezata prea jos,razele cad oblic.Trebuie deci sa ridicam lumanarea astfel ca razele sa cada cat mai aproape pe vertical,ceea ce inseamna ca indepartam sursa de lumina.In acest caz ,inaltimea optima (din punct de vedere al iluminarii)va fi o inaltime oarecare medie la care sa se gaseasca flacara deasupra mesei.O vom nota cu x .Distanta BC la care se afla moneda B de piciorul C al perpendicularei care trece prin flacara A ,o vom nota cu a.Daca stralucirea flacarii este I ,atunci(potrivit legilor opticii) iluminarea monedei va fi:
6

unde este unghiul de incidenta al fasciculului de raze AB .Deoarece cos=cosA= iluminarea monedei va fi :

aceasta expresie ia valoarea maxima pentru aceeasi valoare a lui x,ca si pataratul ei adica: Omitem factorul care este o marime constanta iar expresia ramasa o transformam in felul urmator:

.
Expresia transformata ia valoarea maxima o data cu expresia : deoarece factorul constant introdus nu influenteaza

valoarea lui x pentru care produsul ia valoarea maxima.Observam ca suma factorilor la puterea intai:

=1 este constanta deduce ca =2

produsul considerat ia valoarea maxima atunci cand

.Avem ecuatia
Rezolvand aceasta ecuatia aflam : x= Moneda va fi iluminata cel mai bine atunci cand sursa de lumina se va afla la o inaltime de 0,71 din distant intre proiectia sursei si moneda.Cunoasterea acestei relatii ajuta la stabilirea celei mai bune iluminari a locurilor de munca.
7

11.LOGARITMI IN GRAJD
Cantitatea asa-zisei hrane de intretinere(adica cantitatea minima necesara pentru inlocuirea caloriilor cheltuite de organism prin functionarea organelor interne,refacerea celulelor)este proportional cu suprafata externa a corpului animalului.Cunoscand acest fapt sa se stabileasca numarul caloriilor din hrana de intretinere a unui bou care cantareste 420 kg tinandu-se seama ca in aceleasi conditii un bou de 630 kg are nevoie de 13 500 de calorii.

REZOLVARE
Pentru rezolvarea acestei problem practice din domeniul cresterii animalelor,este necesar ca pe langa algebra sa apelam si la geometrie.Conform enuntului ,numarul de calorii x este proportional cu suprafata(s) a boului adica: unde S1 este suprafata corpului boului care cantareste 630 kg.Din geometrie stim ca suprafetele corpurilor asemenea sunt proportionale cu patratele dimensiunilor lor liniare (l) iar volumul cu cubul dimensiunilor liniare .De aceea: si deci

de unde:
Cu ajutorul tabelului

x=13 500

de logaritmi aflam: x=10 300 .boul are nevoie de 10 300 de calorii

12. NUMARUL DE 6 CIFRE

Impartiti un numar de 6 cifre in doua jumatati egale (de cate 3 cifre fiecare). C ele doua numere obtinute se aduna si rezultatul se ridica la patrat. Se obtine numarul initial. Care este acesta ? Nota: Toate numerele folosite sunt nedegenerate (prima cifra este nenula). REZOLVARE Problema revine la a determina x si y din ecuatia = 1000 * x + y unde x si y sunt numere de 3 cifre. Relatia se poate scrie (x + y) * (x + y - 1) = 999 * x sau, notand x + y = z, z * (z - 1) = 37 * x * . z si (z1) sunt numere naturale consecutive, deci nu pot fi simultan multipli de 27 sau 37. Apar patru cazuri: i) 27|z, 37|z-1.
8

Prima valoare gasita pentru z este z = 297. Atunci x = 88, care nu este numar de trei cifre. Urmatoarea valoare este z = 1296, ceea ce conduce la x = 1680. Prea mult. ii) 37|z, 27|z-1. Prima valoare posibila pentru z este 703, care da x = 494 si y = 209. Se obtine solutia 494209. A doua valoare este z = 1702 care conduce la x = 2898, numar prea mare. iii) 27|z, 37|z, deci 999|z. Valoarea maxima admisa pentru z este 999 + 999 = 1998.Deci z poate lua do ar doua valori posibile. Pentru z = 999 se obtine x = 998 si y = 1, care nu este solutie. Pentru z = 1998 se obtine x = 3994, numar care are mai mult de trei cifre. iv) 999|z-1. Singura valoare admisa pentru z este 1000, care conduce la x = 1000. Nu este solutie. Deci singura varianta admisa este 494209. 13.PISTA CIRCULARA Pe o pista circulara se afla puncte de start de unde pleaca masini.Masinile pl eaca in acelasi moment, in directii diferite si ruleaza cu o viteza constanta.Pista este ingusta, de latimea unei singure masini. De aceea coliziunile sunt inevitabile . Coliziunile dintre masini sunt perfect elastice, asa ca doua masinicare se ciocn esc isi schimba instantaneu directia cu 180 grade si continua sa mearga cu aceeasi viteza. Aratati ca exista un moment in viitor care va copia exact momentul initial: to ate masinile se afla pe pozitiile de plecare si au orientarea initiala. Se presupune ca lungimile masinilor sunt neglijbile. REZOLVARE Sa presupunem ca pe botul fiecarei masini este un timbru. La fiecare ciocnir e, cele doua timbre schimba masinile, trecand de la una la alta.Fiecare masina va avea permanen t lipit de ea un timbru.Sa urmarim acum itinerarul timbrelor, nu al masinilor.Un timbru va cal atori permanent in aceeasi directie, efectuand o miscare circulara. Cum vitezele sunt constante, inseamna ca dupa timpul T= lungimea cerculu i / viteza,fiecare timbru a ajuns pe pozitia sa initiala. Deci, in fiecare loc unde la inceput era o masina, acum va fi din nou o masin a care merge in aceeasi directie.
9

Daca pe aceste pozitii au ajuns chiar masinile care plecasera initial, am termin at. Daca nu, cum ordinea masinilor pe cerc nu se schimba (masinile nu pot trece una de alta), noua pozitie curenta este o permutare circulara a pozitiei initiale.Repetand de un n umar finit de ori aceste cicluri de timp T, se va ajunge la permutarea identica. 14. 10 BILE Intr-o urna sunt 10 bile, numerotate de la 1 la 10. Scot succesiv cate o bila din urna si o asez pe masa, pe un singur rand, dupa urmatoarea regula: - daca pe masa se afla un numar par de bile, noua bila va fi asezata exact la mijloc; - daca pe masa se afla un numar impar de bile, noua bila va fi asezata la sfars it (in dreapta). Dupa ce am scos toate bilele din urna, am obtinut pe masa secventa de nume re 5 9 2 4 10 7 6 1 8 3 In ce ordine am scos bilele din urna ? REZOLVARE Problema se poate rezolva folosind o analiza retro.Tabelul urmator ofera ordin ea scoaterii bilelor din urna. Mutare Nr bilei extrase Configuratia
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 3 10 8 4 1 2 6 9 7 5 5 9 2 4 10 5 9 2 4 10 592476 592476 592761 59276 5976 597 57 5 76183 7618 18 1

Deci prima bila scoasa este 5, aceasta fiind urmata de 7 9 6 2 1 4 8 10 3. 15.BAL MASCAT Patru perechi de prieteni merg la un bal mascat. Fiecare barbat poarta un cost um dintr-o singura culoare: rosu, verde, galben sau albastru.La fel, fiecare sotie p oarta o rochie de culoare rosie, verde, galbena sau albastra.Numai ca nici o pereche nu se imbr
10

aca in aceeasi culoare, asa ca este destul de dificil sa decidem cine cu cine este casatorit.Din urmatoarele informatii, determinati cele patru perechi: 1. Domnul imbracat in verde este sotul Doamnei in rosu daca si numai daca D omnul in galben este casatorit cu Doamna in rochie albastra. 2. Domnul imbracat in galben este sotul Doamnei in rosu daca si numai daca s otia Domnului in verde este Doamna care poarta rochie galbena. 3. Domnul costumat in rosu si Doamna in albastru sunt casatoriti daca si num ai daca Doamna cu rochie rosie este sotia Domnului in costum Verde.

REZOLVARE
Reprezentam toate situatiile posibile printr-un tabel 4x4 cu liniile si coloanele R,V,G,A (rosu, verde, galben si albastru). Vom marca cu variantele imposibile, cu X in certitudinile si cu 0 perechile deja formate, cu conventia ca pe linii considera m culorilecostumelor barbatesti si pe coloane culorile rochiilor femeilor.Initial stim ca nu exista nici o pereche imbra cata in aceeasi culoare deci marcam diagonala cu -. RVGA R -xxx V x-xx G xx-x A xxxDe asemenea, (x,y) va desemna o familie (sot, sotie). Atunci conditiile problemei se enunta astfel: 1. (V,R) <=> (G,A) 2. (G,R) <=> (V,G) 3. (R,A) <=> (V,R) In plus, (V,V), (R,R), (G,G) si (A,A) sunt false. Daca (V,R) ar fi adevarata, atunci (G,A) ar fi adevarata (din 1), (R,A) ar fi adevarata (din 3), contradictie. Deci (V,R) este falsa; rezulta atunci si (G,A) falsa, (R,A) falsa. De aici se poate deduce sotul doamnei in Albastru. Cum (A,A),(G,A),(R,A) sunt false, singura varianta ramane (V,A).
11

Completam matricea in mod corespunzator cu aceasta informatie: RVGA R -xxV ---0 G xx-A xxx(in momentul cand s-a stabilit o pereche (x,y), linia x si coloana y contin un si ngur 0, iar in rest -). Cum (V,A) este adevarata, atunci (V,G) este falsa ducand (cu 1) la (G,R) falsa. Singura posibilitate pe linia lui G ramane (G,V) adevarata. RVGA R --xV ---0 G -0-A x-xPe linia lui R ramane o singura varianta posibila: (R,G).La fel, pe coloana lui R, singura posibilitate este (A,R). RVGA R --xV ---0 G -0-A x-xConcluzie: Sotul in Rosu, sotia in Galbena. Sotul in Verde, sotia in Alb Sotul in Galben, sotia in Verde Sotul in Albastru, sotia in Rosu 16.SECVENTE Se dau secventele numerice: A: 19, 95, 171, 247, 323, ... B: 20, 45, 70, 95, 120, ... Numarul 95 are proprietatea de a apare in ambele linii (A si B). Care este urmatorul numar cu aceeasi proprietate ?

REZOLVARE
O definitie recursiva a sirurilor este a_{n+1} = a_n + 76, b_{n+1} = b_n + 25.
12

Deci ambele secvente sunt progresii aritmetice definite prin: a_n= 76 * n + 19, b_n = 25 * n + 20 unde n = 0, 1, 2, .. Regula este de a exista p si k astfel ca a_k = b_p (1) 76 * k + 19 = 25 * p + 20 => p = (76 * k - 1)/ 25 = 3 * k + (k - 1)/25. Deci trebuie ca 25 sa divida k - 1. Pentru k = 1 se obtine p = 3 si numarul comun este 95. Urmatorul numar comun este pentru k = 26. Atunci p = 79 si numarul comun este a_26 = b_79 = 1995.

17. VIN SI APA

Un om are un butoi de 50 litri, plin cu vin, si o damigeana. Intro zi, scoate din butoi o damigeana cu vin si inlocuieste lipsa cu o damigeana cu apa. Dupa un timp, cand apa si vinul s-au amestecat suficient, repeta operatia: sco ate din butoi o damigeana cu amestec si pune in loc o damigeana cu apa. In acest moment butoiul contine apa si vin in cantitati egale. Care este capacitatea damigenei ?

REZOLVARE
Sa notam cu x capacitatea damigenei. Dupa prima operatie, in butoi se afla 5 0 - x litri de vin si x litri de apa. Dupa amestec, in fiecare litru de ''carcalete'' se vor afla (50 - x) / 50 litri de vin. Cu a doua damigeana se scot deci x * (50 - x) / 50 litri de vin. Cum in final raman in butoi numai 25 litri de vin, vom avea 50 - x - x * (50 - x) / 50 = 25 ecuatie de gradul II cu solutiile: x1 = (100 + 50 * sqrt2)/2 = 50 + 25 * sqrt2, x2 = (100 - 50 * sqrt2)/2 = 50 - 25 * sqrt2 Se retine numai a doua solutie x = 25 * (2 - sqrt{2}) (solutia x1 conduce la o damigeana mai mare decat butoiul).

18. Secvente de patrate

Tripletul 6, 19, 30 are o proprietate interesanta: Daca se aduna oricare doua din cele trei numere, se obtine un patrat perfect (6 + 19 = 25, 6 + 30 = 36, 19 + 30 = 49). Puteti gasi o secventa de 4 numere care sa aiba aceeasi proprietate ? (suma oricarei perechi de numere sa fie un patrat perfect).

REZOLVARE
13

Daca un numar se poate repeta de patru ori, avem multe solutii de genul: (18, 18, 18, 18) 18 + 18 = 6*6. Daca un numar se poate repeta de 3 ori: (18, 18, 18, 178), 18 + 18 = 6*6, 18 + 178 = 196 = 14*14. Daca un numar poate sa apara de 2 ori: (18, 18, 178, 306) 18 + 18 = 6*6, 18 + 178 = 14*14, 18 + 306 = 324 = 18*18, 178 + 306 = 48 4 = 22*22. sau (Alexandru Jugravu): (2, 23, 98, 98) 2 + 23 = 25, 2 + 98 = 100, 23 + 98 = 121, 98 + 98 = 196.

19 .Carti de joc
Pe masa sunt puse 3 carti de joc: o pica, o cupa si o trefla. Se stie ca: 1) Un 8 este la dreapta unui valet; 2) Un 10 este la stanga cupei; 3) Cupa este la stanga treflei. De la stanga spre dreapta, ce carti sunt pe masa ?

REZOLVARE
Notam Cupa cu C, Trefla cu T si Pica cu P. Daca pornim de la afirmatia 3), care spune ca C este la stanga cartii de T, deducem ca avem una din urmatoa rele configuratii posibile : a) C P T b) C T P c) P C T Mergem apoi la afirmatia 2), care spune ca un 10 este la stanga cupei. Deci C nu poate fi cea mai din stanga carte, ceea ce inseamna ca variantele a) si b) s unt imposibile. => Ordinea cartilor este Pica, Cupa, Trefla. Tot din 2) rezulta c a zecele este de Pica. Au mai ramas doua carti a caror valoare nu o stim: Pica si Trefla (in aceasta ordine). Din 1) vom deduce ca 8ul este de Trefla si Valetul este de Cupa. Deci, de la stanga spre dreapta, cartile sunt: 10 de pica, valet de cupa, 8 de trefla.

20. Balanta
Un farmacist dispune de 4 greutati a,b,c,d, cu ajutorul carora poate cantari orice cantitate de i grame (i=1,2,..,40), necesara pentru retetele sale. Ce valori au a,b,c,d ? CONDITIE: Fiecare cantitate de i grame (i=1,2,..,40) trebuie obtinuta printr-o singura cantarire.
14

REZOLVARE
Vom pune cantitatea de cantarit x pe talerul din stanga si fie a1, a2, a3, a4 cele 4 greutati folosite. Trebuie verificata relatia x=a1*x1+a2*x2+a3*x3+a4*x4, unde xi poate fi 0 : cand greutatea a_i nu se foloseste, 1 : cand greutatea a_i este pusa pe talerul din dreapta, sau -1 : greutatea a_i este pusa pe talerul din stanga. Exista = 81 combinatii posibile care pot fi realizate cu valorile x_i parcurgand toate valorile multimii {0,1,1} in relatia de sus; una din ele conduce la valoarea x=0, iar celelalte se impa rt in doua submultimi egale: pentru orice solutie (x1, x2, x3, x4) care conduce la valoarea x, solutia (-x1, -x2, -x3, -x4) conduce la la valoarea -x. Deci sunt ( 1)/2=40 valori care se pot obtine prin cantarire cu 4 greutati.Mai raman de precizat patru greutati a1, a2, a3, a4 astfel incat cele 40 valori distincte obtinute printr-o singura cantarire sa acopere intervalul [1,40].Voi sa ri peste rationamentul care conduce la aceste valori; el poate fi dedus insa destul de usor: a1=3 =1, a2= =3, a3= =9, a4= =27. O listare a variantelor prin care se obtin cele 40 valori este data mai jos. 1 = 1*1 + 0*3 + 0*9 + 0*27 2 = -1*1 + 1*3 + 0*9 + 0*27 3 = 0*1 + 1*3 + 0*9 + 0*27 4 = 1*1 + 1*3 + 0*9 + 0*27 5 = -1*1 - 1*3 + 1*9 + 0*27 6 = 0*1 - 1*3 + 1*9 + 0*27 7 = 1*1 - 1*3 + 1*9 + 0*27 8 = -1*1 + 0*3 + 1*9 + 0*27 9 = 0*1 + 0*3 + 1*9 + 0*27 10 = 1*1 + 0*3 + 1*9 + 0*27 11 = -1*1 + 1*3 + 1*9 + 0*27 12 = 0*1 + 1*3 + 1*9 + 0*27 13 = 1*1 + 1*3 + 1*9 + 0*27 14 = -1*1 - 1*3 - 1*9 + 1*27 15 = 0*1 - 1*3 - 1*9 + 1*27 16 = 1*1 - 1*3 - 1*9 + 1*27 17 = -1*1 + 0*3 - 1*9 + 1*27 18 = 0*1 + 0*3 - 1*9 + 1*27 19 = 1*1 - 0*3 - 1*9 + 1*27 20 = -1*1 + 1*3 - 1*9 + 1*27 21 = 0*1 + 1*3 - 1*9 + 1*27 22 = 1*1 + 1*3 - 1*9 + 1*27 23 = -1*1 - 1*3 + 0*9 + 1*27 24 = 0*1 - 1*3 + 0*9 + 1*27 25 = 1*1 - 1*3 + 0*9 + 1*27 26 = -1*1 + 0*3 + 0*9 + 1*27 27 = 0*1 + 0*3 + 0*9 + 1*27 28 = 1*1 + 0*3 + 0*9 + 1*27 29 = -1*1 + 1*3 - 0*9 + 1*27 30 = 0*1 + 1*3 + 0*9 + 1*27 31 = 1*1 + 1*3 + 0*9 + 1*27 32 = -1*1 - 1*3 + 1*9 + 1*27 33 = 0*1 - 1*3 + 1*9 + 1*27 34 = 1*1 - 1*3 + 1*9 + 1*27
15

35 = -1*1 + 0*3 + 1*9 + 1*27 36 = 0*1 + 0*3 + 1*9 + 1*27 37 = 1*1 + 0*3 + 1*9 + 1*27 38 = -1*1 + 1*3 + 1*9 + 1*27 39 = 0*1 + 1*3 + 1*9 + 1*27 40 = 1*1 + 1*3 + 1*9 + 1*27 Cum se citeste: de exemplu, pentru a cantari 20 grame, se pun pe talerul din stanga cantitatea x de cantarit, precum si greutatile de 1 si 9 grame.Pe talerul din dreapta se pun greutatile de 3 si 27 grame. Ecuatia x+1+9=3+27 conduce la solutia x=20. In cazul general, cu n+1 greutati: 1, 3, ,.., pot fi obtinute printr-o singura cantarire toate cantitatile din intervalul [1, [ ].

21. Monede
Intro anumita tara trebuie minim 5 monede pentru a plati 13 escudossi minim 4 monede pentru a plati 14 escudos. Ce valori au monedele din tara respectiva ?

REZOLVARE
Vom presupune (pentru simplificare) ca moneda cea mai mica este de un esc udo si ca toate monedele sunt reprezentate de un numar intreg de unitati. De asemenea vom considera ca nu exista monede de valoare mai mare de 14 escudos (altminteri problema ar avea o infinitate de solutii).O metoda eleganta de rezo lvare este de a incerca descompunerea folosind un numar minim de monede. Este clar ca trebuie cel putin doua tipuri de monede. Fie x si y valorile acestora. Se obtin doua ecuatii diofantice: a * x + b * y = 13, unde a + b = 5 c * x + d * y = 14, unde c + d = 4 Se presupune ca a > b (pentru a evita repetarea solutiilor): Cazul I. a = 4 si b = 1. De aici se obtine solutia {x=2, y=5} cu valorile (a=4, b=1, c=2, d=2) Pentru variantele {x=1, y=9} si {x=3, y=1} (care verifica prima ecuatie) nu s e gasesc valori intregi pentru c si d care sa verifice relatia c + d = 4. Cazul II. a = 3 si b = 2 Se obtin variantele posibile {x=1, y=5} si {x=3, y=2} pentru care nu se gase sc valori intregi ale lui c si d care sa verifice relatia c + d = 4.
16

Monedele din tara respectiva au valorile de 2, respectiv 5 escudos ! Eliminand ipotezele de mai sus (monedele sunt multipli intregi de 1 escudo si pentru rezolvare se cauta un numar minim de monede), Victor Dascalu a gasit alta solutie: 0.5, 2 si 8 escudos. Atunci 13 = 1 * 8 + 2 * 2 + 2 * 0.5 (5 monede) 14 = 1 * 8 + 3 * 2 (4 monede) Nota (AA): Comparand cele doua solutii: A={2,5} si B={0.5,2,8} pot fi trase cateva concl uzii interesante. Astfel, in varianta A, unele sume - de 1 si 3 escudo - nu pot fi platite, fapt care nu se intampla in varianta B. Introducerea monedei de 1 esc udo este inutila in varianta B si contradictorie in varianta A. Daca se folosesc monede de 1, 2 si 5 escudo, atunci 13 escudo pot fi platiti cu 4 monede (2 mo nede de 5 escudo si cate una de 2 respectiv 1 escudo), ceea ce infirma ipoteza. Ca o concluzie, moneda de 1 escudo (ca si moneda de 1 leu de altfel) nu are c e cauta in economia tarii respective.

22. La circ
La circ, un acrobat pe bicicleta se invarte in jurul arenei, efectuand o rotatie completa intr-un minut. Un urs pe bicicleta, mergand in sens invers, se intalneste cu acrobatul la fiecare 20 secunde. In cat timp parcurge ursul o rotatie completa in jurul arenei ?

REZOLVARE
Ipoteza: Consideram cele doua viteze constante.Pe parcursul unei arene comp lete, acrobatul se va intalni cu ursul de 3 ori [1 minut / 20" = 3 ori].Acrobatul va parcurge un arc de arena de 120 grade in cele 20" pana la prima intalnire c u ursul.Ursul va parcurge in 20" doua arcuri de arena. Va avea nevoie de inca 10" pentru a-l parcurge pe cel de al 3 lea. Deci, ursul are nevoie de 30" pentru a parcurge arena.

23. cod ID
17

Andrei, Marta, Dan, Ioana si Vasile au format un grup de discutii, in care fiecar e se identifica printr-un cod ID bazat pe literele numelui. Codurile fiecarui partener sunt: Andrei - 51 Marta - 53 Dan - 19 Ioana - 40 Vasile - 68 Ulterior, in grup a fost acceptat si Radu. Ce cod ID va avea el ?

REZOLVARE
Codificam fiecare litera cu numarul sau de ordine din alfabet: a = 1, b = 2, c = 3, d = 4, e = 5, f = 6, g = 7, h = 8, i = 9, j = 10, k = 11, l = 12, m = 13, n = 14, o = 15, p = 16, q = 17, r = 18, s = 19, t = 20, u = 21, v = 22, w = 23, x = 24, y = 25, z = 26 (se face identificare intre literele mari si cele mici). Codul ID se obtine facand suma numerelor corespunzatoare literelor care alca tuiesc fiecare nume. Cu aceasta codificare ID-urile din problema sunt verificate: Andrei: 1 + 14 + 4 + 18 + 5 + 9 = 51 Marta: 13 + 1 + 18 + 20 + 1 = 53 Dan: 4 + 1 +14 = 19 Ioana: 9 + 15 + 1 + 14 + 1 = 40 Vasile: 22 + 1 + 19 + 9 + 12 + 5 = 68 In aceste conditii, Radu va avea ID-ul 18 + 1 + 4 + 21 = 44.

24.Drum minim pe tabla de sah

Intr-un colt al unei table de sah 8x8 este asezat un cal. Care este numarul minim P, astfel incat acest cal ajunge in orice alt patrat al tablei in cel mult P mutari ? Dar pentru o tabla de sah 4x4 ?

REZOLVARE
Problema poate fi rezolvata cu un graf in care punctele care se afla in relatia " saritura calului" au drum intre ele (in ambele sensuri) si costul deplasarii intre doua astfel de p uncte este 1 (o mutare).Aplicam algoritmul lui Dijkstra plecam din coltul initial si lua m toate punctele (cele doua)
18

unde putem ajunge. Drumul minim pana la ele este 1. Apoi, pentru fiecare din aceste doua puncte, luam toate punctele in care pute m ajunge (si nu am gasit deja un drum minim). Pentru toate aceste puncte, distanta este 1 + 1 = 2. Si tot asa. Exista un singur punct in care putem ajunge abia dupa 6 mutari, si acesta est e coltul diagonal opus.Pentru o tabla 4x4, P=5 (pentru colturile alaturate celui de start , unde putem ajunge doar dupa 5 mutari).

25. Pizza
Trei prieteni merg la Sheriff's si cumpara o pizza mare. Nefiind hotarati cum sa o taie, decid ca fiecare sa faca o taietura completa pri n pizza. Care este cel mai mare numar de bucati pe care le pot obtine prin aceste 3 tai eturi ? Nota: O taietura completa prin pizza poate fi asimilata unei coarde intr-un cer c.

REZOLVARE
Pentru prima taietura avem o singura posibilitate: o simpla coarda in cerc, care imparte pizza in 2 parti (nu neaparat egale, evident). Pentru a doua taietura, avem doua posibilitati: 1) cele 2 coarde sunt concurente intr-un punct "O", si obtinem 4 bucati; 2) cele 2 coarde nu sunt concurente si obtinem 3 bucati. Pentru cazul 1), avand 4 suprafete care au un singur punct comun, cu o dreap ta nu putem intersecta decat maximum 3 dintre ele; asadar obtinem 7 bucati. Pentru cazul 2), avem 3 suprafete pe care daca le taiem cu o singura dreapta, putem obtine maximum 3 * 2 = 6 bucati, mai putin ca in cazul 1). Asadar, cu 3 taieturi se pot obtine maximum 7 bucati.

26. Divizori
Gasiti cel mai mic numar intreg pozitiv N cu proprietatea urmatoare:pentru ori ce cifra (0,1,..,9) exista cel putin un divizor al lui N care se termina cu aceasta cifra.

REZOLVARE
19

Solutia 1 (Silvia Doandes, Marius Amuraritei): Notam cu D(i) multimea divizorilor numarului i si cu u(i) ultima cifra a numarul ui i. Numarul N se divide: - la 1 (orice numar intreg se divide la 1); - la 2 si 5, deci si la 2 * 5 = 10. - la 3, deci si la 2 * 3 = 6. Pana acum N = 2 * 3 * 5 = 30. D(30) = {1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 30}, iar u(1) = 1, u(2) = 2, u(3) = 3, u(5) = 5, u(6) = 6, u(10) = 0. Au mai ramas cifrele 4, 7, 8 si 9. Ultima cifra a unui divizor este: -9, daca divizorul este: 9 = , sau 19 (prim), sau 29(prim), 39(prim), 49= , - 8, daca divizorul este: 8 = , sau 18 = 2 * ( ), sau 28 = ( ) * 7, Mai adaugam la N factorul 3. Pana acum N = 2 * ( ) * 5 = 90. D(90)={1, 2, 3, 5, 6, 9, 10, 15, 18, 30, 45, 90} si u(9) = 9, u(18) = 8. Au mai ramas cifrele 4, 7. Ultima cifra a unui divizor este: - 7 daca divizorul este: 7, sau 17(prim), sau 27 = 3^3, 37(prim), 47(prim), - 4 daca divizorul este: 4 = , sau 14 = 2 * 7, sau 24 = (2^3) * 3, Mai adaugam la N factorul 3. Acum N = 2 * ( ) * 5 = 270. D(270) = {1, 2, 3, 5, 6, 9, 10, 15, 18, 27, 30, 45, 54, 90, 140, 270} si u(27)=7, u(54)=4. Deci 270 este numarul cautat.

27. Test
In cadrul unui test sunt 30 intrebari. Un raspuns corect valoreaza 7 puncte, iar unul gresit scade punctajul cu 12 puncte. Un concurent a reusit sa stranga 77 puncte. La cate intrebari a gresit ?

REZOLVARE
Daca un raspuns corect valoreaza 7 puncte, inseamna ca pentru 30 rasp unsuri corecte, punctajul obtinut este de 210 puncte. Dar, din acest punctaj maxim de 210 puncte, la fiecare raspuns gresit se scad 12 puncte + inca 7 puncte pe care le scadem caci inlocuim un raspuns c orect
20

din cele 30 cu unul gresit. Deci din punctajul maxim, la fiecare raspuns gres it se scad 19 puncte. Daca un concurent a strans 77 puncte, inseamna ca din 210 a pierdut 133 (210-77) puncte. Impartind pe 133 la 19 obtinem numarul de raspunsuri gresite date de conc urent. Astfel 133 / 19 = 7 raspusuri gresite.

28. Suma maxima

Daca incercam sa reprezentam numarul 6 ca suma de numere intregi pozitive al caror produs este maxim posibil, rezultatul ar fi 3 + 3, deoarece 3 * 3 = 9; orice alte descompuneri (1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1, 1 + 1 + 2 + 2, 1 + 2 + 3, 1 + 1 + 1 + 3 etc) conduc la produse mai mici.Daca in loc de 6 alegem numar ul 50, care este valoarea maxima a produsului termenilor care insumati fac 50 ?

REZOLVARE
Se arata usor (din aproape in aproape) ca descompunerea unui numar N ca su ma de numere pozitive de produs maxim este: N = 3 + 3 + 3 + ... + 3 daca N este de forma 3 * k; N = 3 + 3 + 3 + ... + 3 + 2 daca N este de forma 3 * k + 2; N = 3 + 3 + 3 + ... + 3 + 4 daca N este de forma 3 * k + 1. Deci pentru N = 50, descompunerea este 50 = 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 2. si atunci produsul este 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 3 * 2 = 86.093.442

29. Factorial
La intrebarea: "Ce numere sunt egale cu suma factorialelor cifrelor lor ?" sunt posibile 4 raspunsuri: Doua sunt banale: 1 = 1! si 2 = 2! Al treilea numar este 145 = 1! + 4! + 5! Care este al patrulea numar ?

REZOLVARE
Ultimul numar care verifica conditia este 40585 = 4! + 0! + 5! + 8! + 5! = 24 + 1 + 120 + 40320 + 120.
21

30. Monede false La casierie au fost depuse 7 fisicuri cu monede. Fiecare fisic contine 25 monede identice. Numai ca 3 din cele 7 fisicuri sunt formate din monede false.Stiind ca o mone da "adevarata" cantareste 10 grame, iar una falsa 9 grame,cum puteti afla DI NTRO SINGURA CANTARIRE fisicurile cu monede false ?Cantarul folosit este un ul obisnuit, iar greutatile sunt suficiente pentru a determina greutatea monedelor cantarite, cu precizie de 1 gram.

REZOLVARE
Fisicul Nr de monede luate 1 1 2 2 3 3 4 5 5 8 6 14 7 25 Astfel, se ia o moneda din fisicul 1, 2 monede din fisicul 2, 3 monede din fisicu l 3, 5 monede din fisicul 4, 8 monede din fisicul 5, 14 monede din fisicul 6 si 25 monede din fisicul 7. Aceste 58 monede se cantaresc. Daca toate fisicurile ar fi cu monede normale , greutatea obtinuta ar fi de 580 grame. Cum 3 fisicuri au monede false, greuta tea va fi insa mai mica. Diferenta de gramaj o scriem ca suma de trei numere din cele 7. Aceste 3 numere vor indica fisicurile cu monede false. Cele 7 numere (1, 2, 3, 5, 8, 14, 25) au proprietatea toate sumele formate cu 3 din ele sunt distincte. Mai exact:

22

6=1+2+3 8=1+2+5 9=1+3+5 10 = 2 + 3 + 5 11 = 1 + 2 + 8 12 = 1 + 3 + 8 13 = 2 + 3 + 8 14 = 1 + 5 + 8 15 = 2 + 5 + 8 16 = 3 + 5 + 8 17 = 1 + 2 + 14 18 = 1 + 3 + 14 19 = 2 + 3 + 14

20 21 22 23 24 25 27 28 29 30 31 32 33

= = = = = = = = = = = = =

1 2 3 1 2 3 5 1 1 2 1 2 3

+ + + + + + + + + + + + +

5 5 5 8 8 8 8 2 3 3 5 5 5

+ + + + + + + + + + + + +

14 14 14 14 14 14 14 25 25 25 25 25 25

34 35 36 38 40 41 42 44 47

= = = = = = = = =

1 2 3 5 1 2 3 5 8

+ + + + + + + + +

8 + 25 8 + 25 8 + 25 8 + 25 14 + 25 14 + 25 14 + 25 14 + 25 14 + 25

31. Un operator matematic nou

Se defineste operatorul binar & cu urmatoarele proprietati: 1&1=0 4 & 3 = 55 5 & 9 = 44 4 & 7 = 15 8 & 6 = 476 10 & 14 = 804 Intrebare: Cat este 11 & 29 ?

REZOLVARE
Operatorul corespunde urmatoarei operatii: a & b = a^3 - b^2. Intr-adevar 1&1= =1-1=0 4&3= 5&9= 4&7= 8&6= 10 & 14 = = 64 - 9 = 55 = 125 - 81 = 44 = 64 - 49 = 15 = 512 - 36 = 476 = 1000 - 196 = 804 = 490.

Atunci 11 & 29 =

23

32. Patrat
Gasiti cifrele M si U (M > 0) astfel ca egalitatea sa fie corecta. = MUU

REZOLVARE
MU * MU = MUU Rezulta ca U * U trebuie sa se termine in U ==> U poate fi 0,1,5,6. a) U = 0; M0 * M0 = M00 ==> M * M = M ==> M = 1; b) U = 1; M1* M1 --M1 (M^2)M ---M11 => 2*M=..1 M^2=M Contradictie; c) U = 5; M = 1 sau M = 2 (pentru M = 3 se depasesc 3 cifre) 15 * 15 = 225 25 * 25 = 625 Nu se verifica conditiile problemei. d) U = 6; Analog M = 1 sau M = 2 (pentru M = 3 se depasesc 3 cifre) 16 * 16 = 256; 26 * 26 = 676; Nu se verifica conditiile problemei. Rezulta ca MU=10;

33. Copii si ursuleti

La un magazin de jucarii, parintii a patru copii au venit si le-au cumparat ursuleti. Cei patru copii, in varsta de 1,2,3 si 4 ani au primit unul, doi, trei sau patru ursuleti, nu neaparat in aceasta ordine.Astfel, Doru are mai multi ursuleti decat varsta lui.Sorin este mai mare decat Matei. Curios, numai un copil are u n numar de ursuleti egal cu varsta sa.Paul, care este cel mai tanar, are mai pu
24

tini ursuleti decat Sorin, iar copilul de 3 ani are doi ursuleti. Ce varsta are fiec are copil si cati ursuleti a primit cadou ?

REZOLVARE
Construim un tabel pentru copii, varsta si numar de ursuleti, in care introducem informatia initiala data de enuntul problemei: Nume Varsta Ursuleti0 -----------------------Doru Sorin Matei Paul 1 Deoarece Doru are mai multi ursuleti decat varsta lui, rezulta ca el nu poate a vea trei sau patru ani. Deci el are 2 ani.Cum Sorin este mai mare decat Matei, obtinem ca Matei are 3 ani, iar Sorin, 4 ani. Deci, se obtine tabelul Nume Varsta Ursuleti ------------------------Doru 2 Sorin 4 Matei 3 Paul 1 Sa trecem acum la numararea ursuletilor. Prima informatie care o avem este c a Matei are doi ursuleti. Nume Varsta Ursuleti ------------------------Doru 2 Sorin 4 Matei 3 2 Paul 1 Sa vedem cine are un singur ursulet: acesta nu poate fi Doru (care are cel putin 3) si nici Sorin (cu mai multi ursuleti decat Paul).Deci, un singur ursulet are Paul, care este si singurul care are un numar de ursuleti egal cu varsta lui. Nume Varsta Ursuleti ------------------------Doru 2 Sorin 4 Matei 3 2 Paul 1 1
25

Rezulta ca Sorin are 3 ursuleti (nu poate avea 4 pentru ca are 4 ani), iar Doru are 4 ursuleti: Nume Varsta Ursuleti ------------------------Doru 2 4 Sorin 4 3 Matei 3 2 Paul 1 1

34. agricultor
Un agricultor care vindea fructe la piata avea 8 cosuri, unele cu mere, iar celelalte cu prune. Cosurile contineau 67, 62, 35, 34, 30, 25, 19 si respectiv, 17 fructe. Un mar costa de trei ori mai mult decat o pruna. Un grup de straini s-a oprit iar unul dintre a cumparat un numar de cosuri cu mere, pentru care a platit echivalentul a 11.88 Euro, iar un altul a cumparat un anumit numar de cosuri cu prune, pentru care a platit aceeasi suma echivalenta. Asta l-a lasat pe agricultor doar cu un cos cu mere.Cat valora ultimul cos ramas?

REZOLVARE
Fie a nr de mere si b nr de prune => a+b = 67+62+35+34+30+25+19+17=289 fructe fie x nr de mere ramase dupa cumparaturi => (a-x)- mere cumparate si b prune cumparate Deci, dat fiind ca un amr costa de 3 ori mai mult => (a-x)/3 = b => a=3b+x Inlocuind in prima relatie avem 4b+x=289=> b=(289-x)/4 Cum b e numar natural = > x= 17 sau 25 (altfel impartirea da cu rest Deci, inlocuind in relatie, b = 66 sau 68 Dar b nu poate fi decat 66, pentru ca nu se poate obtine 68 adunand numarul de fructe din cosuri Deci, b=66 => o pruna costa 11.88/66 = 0.18 Euro => un mar cost 0.54 Euro Deci, valaorea cosului ramas e 0.54 * 25 = 13.5 Euro

35. . 4 bee
Avei 4 bee de lungimi diferite (toate numere ntregi). Cu trei bee putei forma un triunghi. Dac nlocuii unul din bee cu al patrulea (cel lsat de-o parte), obtinei un alt triunghi, asemenea cu primul.Care este suma minim a lungimilor celor patru bee ?

REZOLVARE
26

Fie a, b, c, d lungimile celor 4 bee. Nu voi stabili de la nceput o ordine a celor 4 numere, aceast ordine fiind dedus din asemnarea considerat.Presupun c un triunghi este format cu beele de lungimi a, b, c, iar cellalt cu beele de lungimi a, b, d (prin nlocuirea bului de lungime c cu cel de lungime d). Orice alt alegere a celor dou triplete de numere va conduce la acelai rezultat, schimbndu-se doar ordinea nu literelor.Avem urmtoarele dou relaii posibile de asemnare: 1)
a b c = = ; b d a

2)

a b c = = d a b

Cele dou cazuri sunt analoge: ele vor diferi prin ordinea numerelor (de fapt a literelor folosite pentru cele 4 bee). Considerm primul caz.Acum vom stabili ordinea numerelor.Considernd toate cazurile posibile pentru ordinea numerelor a, b, c rezult urmtoarele dou cazuri valide (celelalte duc la inegaliti contradictorii): d <b<a<c sau c < a < b < d Considerm cazul d < b < a < c (cellalt fiind analog)Observm mai nti c d 2 . Dac d = 1 , din inegalitile dintre laturile unui triunghi avem c d > a b a b <1 , contradicie, deoarece a i b sunt ntregi. Mai rezult b 3 . Din relaiile de asemnare avem egalitile a 2 = bc , b 2 = ad . Rezult de aici c a i b nu pot fi numere prime, deoarece ptratele lor nu se pot exprima ca un produs de 2 numere diferite de 1, dect dac ele sunt egale. Vom considera cazurile pentru b: b = 4 ad = 16 d = 2, a = 8 , dar nu se respect inegalitatea dintre laturile triunghiului.

d = 2, a = 1 8 b = 6 a =d 3 6 d = 3, a = 1 ,2 dar n niciunul din cazuri nu se respect inegalitatea dintre d = 4, a = 9

laturile triunghiului sau nu se obine o valoare ntreag pentru c..La fel se ntmpl n cazurile b = 8, b = 9, b = 10 . Pentru b = 12 ad = 144 d = 8, a = 18 c = 27 . Pentru aceste valori se respect i ordinea numerelor i inegalitile din triunghiuri.Atunci suma minim a lungimilor beelor este 65.

36. Ptrat prin eliminare

27

Se d urmtorul ir de plcue, marcate cu cifre:

Eliminai ct mai puine plcue, astfel ca numrul obinut prin alturarea plcuelor rmase (n ordinea cresctoare n care sunt aezate) s fie un ptrat perfect.Ce plcue trebuie eliminate ?

REZOLVARE
Numarul solicitat este 134689. Se elimina 2,5 si 7. 123456789 nu este patrat perfect Verificam cazurile pentru o cifra eliminata -> nu se gaseste nici o solutie Pentru 2 cifre eliminate sunt 36 de posibilitati din care se verifica doar cele care lasa un nr terminat in 1,4,5,6 sau 9. Nu exista nici o solutie. Pentru 3 cifre eliminate sunt 84 de posibilitati din care se verifica doar cele care lasa un nr terminat in 1,4,5,6 sau 9. Exista o singura solutie, cea de mai sus. Cred ca se poate rezolva problema si din aproape in aproape cautand logic numarul care se ridica la patrat dar nu am avut timp sa incerc.

37. Plicuri
Am trei plicuri; n unul se afl dou bancnote de 50 lei, n altul o bancnot de 50 lei i una de 100 lei, iar n al treilea plic dou bancnote de 100 lei. Pe plicuri sunt scrise i sumele respective (100, 150 i respectiv 200 lei).Numai c, din greeal de eroare, n nici un plic nu se afl suma scris n exterior.Iar plicurile sunt lipite.Mi se permite un singur lucru: s desfac un singur plic, iar din el s scot o singur bancnot.Dup aceea, s corectez sumele scrise pe plicuri, astfel ca ele s corespund cu coninutul. Cum procedez ?

REZOLVARE
Soluia 1 (Maria Negru):

Observm c putem corecta sumele scrise pe plicuri doar n cazul n care scoatem o bancnot a crei valoare x se gsete n suma scris iniial pe plicul respectiv. Deoarece bancnotele cu valoarea x (50 sau 100) se afl doar n dou din cele trei plicuri, vom corecta suma scris pe plic cu cealalt sum care-l conine pe x.
28

suma scris pe plic x+y

bancnota scoas x y x y x y

suma corect x+x y+y x+y ?? ?? x+y

x+x

y+y

Astfel, pentru a fi siguri c bancnota scoas se va gsi n suma scris iniial pe plic, vom alege suma care conine ambele valori posibile, deci vom deschide plicul pe care scrie 150.Dac vom scoate 50, atunci sumele corecte vor fi: suma scris 100 150 200 suma corect 200 100 150

Dac vom scoate 100, atunci sumele corecte vor fi : suma scris 100 150 200 suma corect 150 200 100

38. Traversri
Andrei, Bogdan, Claudiu, Dan i Eduard (pe scurt A, B, C, D, E) vor s traverseze un ru. Pentru aceasta: 1. Cei cinci au la dispoziie o barc; 2. n barc pot ncpea cel mult dou persoane;

29

Cnd este singur n barc, Andrei traverseaz rul n 11 minute, Bogdan - n 7 minute, Claudiu - n 4 minute, Dan - n 2 minute iar Eduard (fost campion) doar ntr-un minut. 4. Cnd n barc sunt dou persoane, timpul necesar traversrii este egal cu diferena timpilor necesari pentru fiecare ca s traverseze singur.Care este cel mai scurt timp n care A, B, C, D i E vor traversa rul ? (timpul necesar urcrii i coborrii din barc se ignor).De exemplu, dac traversrile sunt efectuate de (A, B), A, (A, C), B, (B, D), C, (C, E) atunci timpul total de traversare va fi de 41 minute
3.

(4 + 11 + 7 + 7 + 5 + 4 + 3 = 41). REZOLVARE
Ne bazm pe urmtoarele observaii: 1. Persoanele care au timpi mari de traversare - n acest caz e vorba de A i B - trebuie s treac mpreun rul i s rmn de cealalt parte a rului. Pentru aceasta trebuie ca de acea parte a rului s fie o persoan cu timp mic de traversare, D sau E, care s aduc barca napoi. Astfel, la un moment dat situaia este urmtoarea: C, D, E pe acelai mal unde se afl i barca, iar A i B pe cellalt mal. 2. Cei 5 drumei se cupleaz cate doi, astfel nct timpii lor individuali de traversare s fie ct mai apropiai (deci diferena dintre timpi s fie minim). Se va ntoarce persoana cu timpul de traversare cel mai mic din cei care deja au traversat. 3. Pe A - care are cel mai mare timp de traversare, nu l vom pune s se ntoarc singur cu barca, iar la plecare l vom asocia cu B, care are cel mai apropiat timp de al su. i B va traversa tot o singur dat rul. 4. D i E vor traversa rul i singuri, pentru c au timpii cei mai mici.
Sunt dou variante de traversare:

PLECARE A, B, C, D, E A, B, C A, B, C, E C, E C, D, E

ACTIUNE

SOSIRE

Pleaca D si E 1 D, E minut Se intoarce E 1 D minut Pleaca A si B 4 A, B, D minute Se intoarce D 2 A, B minute

30

E D, E

Pleaca C si D 2 A, B, C, D minute Se intoarce D 2 A, B, C minute Pleaca D si E 1 A, B, C, D, E minut

TOTAL = 1 + 1 + 4 + 2 + 2 + 2 + 1 = 13 minute.

PLECARE A, B, C, D, E A, B, C A, B, C, E C, E C, D, E D D, E

ACTIUNE

SOSIRE

Pleaca D si E 1 D, E minut Se intoarce E 1 D minut Pleaca A si B 4 A, B, D minute Se intoarce D 2 A, B minute Pleaca C si E 3 A, B, C, E minute Se intoarce E 1 A, B, C minute Pleaca D si E 1 A, B, C, D, E minut

TOTAL = 1 + 1 + 4 + 2 + 3 + 1 + 1 = 13 minute

39. 6 cu 4
Gasiti cel mai mic numar intreg pozitiv avand 6 ca ultima cifra, cu proprietatea urmatoare: daca acest 6 se muta la inceput, se obtine un numar de patru ori mai mare decat cel initial. De exemplu, numarul 1236 se va transforma in 6123 (dar 6123 : 1236 > 4),iar 3126 se transforma in 6312 (dar 6312 : 3216 < 4).

REZOLVARE
31

Fie N numarul initial si n = N * 4. Daca N se termina in 6, inseamna ca n se va termina obligatoriu in 4. Cum 6 va fi mutat in fata, inseamna ca cifra 4 va ramane ca fiind penultima a numarului N. Acum avem: 46 * 4 = 184 ==> imposibil, deoarece prima cifra a produsului trebuie sa fie 6 . Dar am aflat inca o cifra din numarul N si anume 8, care trebuie asezat inainte de 4. 846 * 4 = 3384 ==> imposibil, deoarece prima cifra a produsului trebuie sa fi e 6. Dar am aflat inca o cifra din numarul N si anume 3, care trebuie asezat inainte de 8. 3846 * 4 = 15384 ==> imposibil, deoarece prima cifra a produsului trebuie s a fie 6. Dar am aflat inca o cifra din numarul N si anume 5, care trebuie asezat inainte de 3. 53846 * 4 = 215384 ==> imposibil (prima cifra a produsului trebuie sa fie 6), dar am aflat inca o cifra din numarul N si anume 1, care trebuie asezat inainte de 5. 153846 * 4 = 615384, rezultat corect pentru ca prima cifra a produsului este 6. Asadar N = 153846.

40. Monede
Intro tara imaginara, moneda aflata in circulatie se numeste NAB; nu exista de cat piese de 12, 15 si 16 nabi. Trei persoane, Andrei, Barbu si Cezar au ca singura avere urmatoarele piese: - Andrei are 10 piese de 12 nabi; - Barbu are 9 piese de 15 nabi; - Cezar are 7 piese de 16 nabi. In urma unui serviciu, Andrei are de dat 1 nab lui Cezar. Poate face el acest lu cru fara ajutorul lui Barbu ? Daca DA - Cum ? Daca NU - Cum se face tranzactia intre cei trei ?

REZOLVARE
Suma sau diferenta a doua numere divizibile cu 3 este un numar divizibil cu 3 Cum 12 si 15 sunt numere divizibile cu 3 ==> nu putem obtine 1 folosind 12, 15 si operatiile + si -. Deci A nu ii poate plati lui B fara ajutorul lui C
32

In schimb A ii poate da lui C 4 piese de 12 nabi contra a 3 piese de 16 nabi, apoi ii poate da lui B o piesa de 16 nabi contra 15 nabi, pentru a-i plati 1 nab.

BIBLIOGRAFIE: http://www.galaxyng.com/potw/ problema saptamanii Revista de logica Algebra distractiva de I.Perelman Gazeta matematica

33