Comportamentul psihosocial al criminalilor.

Infrac ionalismul

Defini ii:


n sens larg, criminalitatea este considerat un caz particular al devian ei sociale, care cuprinde totalitatea actelor care ncalc normele stabilite i violeaz codurile ei scrise (legea) sau nescrise (prescrip iile cutumei, a tept rile opiniei publice etc), reprezentnd manifest ri ilicite sau transgresiuni de la modelul normativ al unei anumite societ i.

Defini ii:


Ca ramur sociologic , diferit de sociologia juridic , sociologia criminalit ii are ca obiect de studiu analiza etiologic i predictiv a fenomeiukii de delincvent i a comportamentului infrac ional, att din punct de vedere al cauzelor sociale, generale i particulare, ai condi iilor i mecanismelor de producere, ct i al metodelor i tehnicilor de prevenire i combatere a criminalit ii.

Investigarea personalitatii infractorului si conturarea unei tipologii, presupune cunoasterea aspectelor generale si speciale ale acesteia (anatomice, fiziologice, psihologice, sociologice, economice, culturale etc.), care implicit influenteaza sau determina comiterea infractiunii.

Tipuri de infractori (Quay): divizeaz infractorii n 4 categorii:

 

1) Infractorul 2) Infractorul agresiv). 3) Infractorul aten ie 4) Infractorul

nesocializat (subsocializat) socializat (socializatul care simte deficit de anxios.

Tipuri de infractori:
     

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Infractorul Infractorul Infractorul Infractorul Infractorul Infractorul

agresiv sau violent achizitiv caracterial. sexual ocazional profesional

Tipuri de infractori:
   

7. Infractorul recidivist. . 8. Infractorul ideologic 9. Infractorul debil mintal 10. Infractorul alienat

1.Infractorul agresiv sau violent:



Infractorul agresiv este autorul unor fapte violente, brutale, cu consecinte individuale si sociale deosebite (vatamare corporala, tentativa de omor, lovitura cauzatoare de moarte, omor). Acest infractor se caracterizeaza prin agresivitate, emotivitate puternica, descarcari reactive, stari de manie, ostilitate, autocontrol foarte scazut etc.

2. Infractorul agresiv sau violent:



Agresivitatea fizica (mai ales la infractorii cu o constitutie atletica) se manifesta si prin folosirea unor obiecte, cum ar fi cutit, topor, arma, baston etc., iar agresivitatea verbala prin insulta, calomnie, amenintare, plangerea la autoritati etc. (cu predilectie la infractorii cu o constitutie astenica).

1. Infractorul agresiv sau violent:



Agresivitatea, ca trasatura specifica acestui tip de infractor, de cele mai multe ori este asociata cu abuzul de alcool, ceea ce determina o crestere a tensiunii emotionale si o scadere a capacitatii de autocontrol, favorizand trecerea la actul infractional agresiv.

2. Infractorul achizitiv:


Infractorul achizitiv se caracterizeaza prin tendinta de achizitionare, de luare, si insusire de bunuri si valori in scop personal, in scop de castig, in scop de intretinere, de imbogatire etc.

2. Infractorul achizitiv:


Infractorul achizitiv comite o gama variata de infractiuni: furt, talharie, abuz de incredere, inselaciune, tulburarea de posesie, fals si uz de fals, delapidare, evaziune fiscala, luarea de mita etc. In functie de genul infractional, acest tip de infractor prezinta anumite particularitati specifice.

3. Infractorul caracterial


Infractorul caracterial prezinta unele tulburari de ansamblu ale caracterului, unele deficiente in capacitatea de organizare si ierarhizare a valorilor sociale.

3. Infractorul caracterial


Acest tip de infractor se caracterizeaza prin: orgoliu, vanitate, trufie, ambitie, individualism, dominatie, incredere excesiva in sine, suspiciune, instabilitate comportamentala, inadaptare sociala, desconsiderarea celorlalti, lipsa emotiilor si a sentimentelor superioare etc. Este foarte revendicativ si deseori intra in conflict interrelational.

3. Infractorul caracterial


Cele mai frecvente infractiuni pe care le comite sunt: furtul, inselaciunea, abuzul de incredere, distrugerea prin incendiere, omorul, violul etc.

4. Infractorul sexual


Acest infractor se caracterizeaza prin: impulsivitate, brutalitate, violenta, indiferenta afectiva, autocontrol scazut, impuls sexual puternic, devieri ale instinctului sexual, perversitate, afectarea simtului moral, sadism sau masochism etc.

4. Infractorul sexual


La acest tip de infractor se produce o regresie comportamentala, evidentiata prin dezinhibitia unor modalitati primare in satisfacerea unor impulsuri imediate. Persistenta impulsurilor sexuale si imposibilitatea depasirii lor, pot determina comportamente delictuale. Infractiunile comise sunt cele cu tematica sexuala: viol, incest, pedofilie sau chiar omor.

5. Infractorul ocazional


Infractorul ocazional comite o fapta penala datorita unor incitatii exterioare, a unor ocazii speciale. Se pune problema daca la acest tip de infractor, factorii externi sunt decisivi ( ocazia il face pe individ infractor) sau factorii interni, personali (ocazia descopera infractorul din individ).

5. Infractorul ocazional


Infractorul ocazional se caracterizeaza prin: sugestibilitate, sensibilitate, impresionabilitate, autocontrol psihocomportamental scazut, luarea rapida a deciziilor etc.

6. Infractorul profesional


Infractorul profesional sau de cariera este format si socializat in directia comiterii infractiunii. Unica lui sursa de existenta o constituie infractiunea. Refuzul muncii cinstite si legale apare ca o trasatura esentiala a acestui tip de infractor. Obiectul principal al activitatilor sale infractionale il constituie castigurile financiare, neimplicanduneimplicandu-se in infractiuni cu violenta, in afara de cazul in care violenta este specialitatea sa (talharia). De obicei debuteaza in calitate de copil delincvent, provenind dintr-un mediu social disfunctional. dintr-

6. Infractorul profesional


a)infractorul profesional pasiv, care nu desfasoara o a)infractorul activitate sociala utila, castigandu-si existenta din castigandusavarsirea unor infractiuni, din practicarea unor activitati parazitare (cersetoria, vagabondajul, prostitutia, jocurile de noroc etc.). Infractorul profesional pasiv se caracterizeaza prin: nivel scazut atat al inteligentei, cat si a pregatirii scolare, capacitate redusa de rezolvare a dificultatilor zilnice, structura caracteriala labila, sugestibilitate, tendinta de supunere, motivatie scazuta, autocontrol comportamental oscilant etc.

6. Infractorul profesional


b). infractorul profesional activ, dinamic si organizat, isi castiga existenta din infractiuni mai complexe (furt din buzunare, fals si uz de fals, proxenetism etc.). Infractorul profesional activ isi formeaza deprinderi si abilitati tehnice de inalt specialist, este capabil sa-si planifice activitatile, sa-si sasaaleaga victimele si sa-si indeplineasca planul de sacomitere a infractiunii in asa fel incat sa evite depistarea ei. El planifica actiunea infractionala mult mai amplu decat o face infractorul obisnuit.

6. Infractorul profesional:


Se caracterizeaza printr-un nivel de printrinteligenta mediu sau chiar ridicat, este insensibil, indiferent afectiv, lipsit de simpatie si compasiune, este impulsiv, egocentric, tupeist, pervers, razbunator, are un autocontrol general scazut, manifesta intoleranta la frustrare si nu poate realiza afectul asteptarii etc.

7. Infractorul recidivist


Infractorul recidivist comite infractiunea in mod repetat, din obisnuinta. Dupa comiterea unei infractiuni, fiind descoperit si pedepsit, comite din nou alte infractiuni. Acesta se caracterizeaza prin: imaturitate intelectuala, impulsivitate, agresivitate, egocentrism, scepticism, tendinta de opozitie, indiferena afectiva etc.

7.Infractorul recidivist


Infractorii recidivisti au tendinta de a percepe realitatea intr-un mod neobisnuit si deformat, intravand impresia ca nimeni nu le ofera ajutor si ca in viata totul se petrece conform legilor baftei sau "ghinionului". Acestora le este caracteristica prezenta unor manifestari de indecizie si incertitudine interioara, dificultate de autoreprezentare, tendinta de a-si ascunde apropria personalitate.

8. Infractorul ideologic


Infractorul ideologic este persoana care, avand anumite idei si convingeri politice, economice, stiintifice sau religioase, comite, datorita acestor idei,comite idei,comite fapte ilicite El nu este determinat in faptele sale de scopuri personale, ci de dorinta de a face bine altora, de a inlatura suferinte sau nedreptati. Istoria a demonstrat ca multi militanti politici, considerati la un moment dat ca infractori, si pedepsiti pentru aceasta, ulterior ideile lor au triumfat, iar acestia au fost considerati eroi. Nu se considera infractori politici, persoanele care comit acte de terorism.

9. Infractorul debil mintal



Num rul persoanelor cu deficien mintal care comit infrac iuni este ridicat, ceea ce ne ofer posibilitatea s scoatem n eviden existenta unui tip special de infractor si anume infractorul debil mintal. Infractiunile comise de acesta sunt in functie de gradul afec iunii proceselor sale psihice.

9. Infractorul debil mintal



Infractorul debil mintal are o gandire infantila, concreta. Predomina doar achizitia de cunostinte, fara a putea prelucra si elabora solutii proprii in diferite situatii. Atentia si memoria functioneaza limitat, iar autocontrolul este foarte scazut Este credul, sugestibil, instabil emotiv, egocentric, iar empatia lipseste cu desavarsire. Constiinta de sine este slab dezvoltata, nu isi da seama de limitele restranse ale propriei judecati. Apreciaza realitatea dupa nivelul sau de intelegere. Ii lipseste capacitatea de prevedere si implicit consecintele faptelor sale. La deficientele mintale se adauga si carentele caracteriale, ceea ce il face si mai mult un inadaptat social.

9. Infractorul debil mintal



Insuficienta capacitatii mintale genereaza un comportament infractional cu atat mai periculos, cu cat defectivitatea sa este mai accentuata. Infractorul debil mintal este lipsit de posibilitatile de adaptare adecvata, supla, la situatiile nou intervenite in ambianta.

10. Infractorul alienat



Infractorul alienat se caracterizeaza printr-o printrdizarmonie structurala a personalitatii, care afecteaza functiile cognitive, afective, motivationale, volitive si terminand cu actiunile, activitatea si conduita sociala. Acesta are o gandire haotica, stapanita de idei fixe, de tendinte si actiuni straine de realitatea in care traieste. Este stapanit de frica sau manie pronuntata, de emotii si stari afective puternice, explozive, necontrolate.

10. Infractorul alienat



Sub raport social, acesta pierde legatura cu familia, prietenii, profesia, ajungand la un pronuntat proces de instrainare si insingurare. Infractorul alienat comite fapte brutale, crude, fara motiv, atacand prin surprindere, pe neasteptate, din senin (omor deosebit de grav, distrugere prin incendiere etc.),. Infractorul alienat nu are control de sine si nici constiinta starii sale, ceea ce il face iresponsabil si implicit nu raspunde penal (Oancea, 1998).

10. Infractorul alienat



In functie de boala de care sufera, infractorul alienat se poate clasifica in: infractorul schizofrenic, paranoic, maniaco-depresiv, maniacoepileptic, alcoolic sau toxicoman, traumatizat fizic sau psihic, senil. La acestia se mai adauga o alta categorie, si anume infractorul alienat datorita unor cauze organice, imbolnaviri grave care afecteaza in special, sistemul nervos central (Margineanu, 1999).

Reeducarea acestei categorii de persoane nu este efectuat de un psihiatru, ci de c tre o persoan care se dedic acestei ndeletniciri.

Terapia prin realitate (Paula Schmideberg):



Infractorul este pus n fa a realit ii nude, printrprintr-un oc verbal. Terapeutul i critic activit ile anterioare i pas cu pas i arat modalitatea cum ar putea s se adapteze socit ii. Ideea principal este de a utiliza acest oc verbal cu toat gravitatea sa, iar educatorul este aici ecranul societ ii care este gata s -l primeasc i nu aduce acuze personale.

Terapia de grup:


Se formeaz un grup de de inu i/persoane comune ca vrst , mediu, gen de infrac iune, unde ace tia discut deschis despre sine. Animatorul orienteaz discu iile n a a fel nct s ajung la anumite puncte nodale i dramatice care descoper participan ii. Prin intermediul acestor discu ii se ajunge la o opinie colectiv , iar infractorul i d seama ca nu este izolat.

Terapia comportamental :


Se bazeaz pe teoriiile nv rii i nt ririi pozitive. Ho ilor de buzunare n momentul n care ntind mna s fure, li se administreaz un oc electric. Sau vizioneaz filme violente i n momentul culminant i se administreaz ni te injec ii foarte dureroase. Ie ind din nchisoare, teama de pedeaps i va determina s nu ncalce legea.

Ergoterapia:


Terapia prin munc n vederea rens n to irii morale a de inutului, oferinduoferindu-i o activitate ct mai apropiat de nclina iile lui. Modul n care se canalizeaz dorin a i tendin a normal a omului spre ac iune, mai ales spre o ac iune constructiv social util , trebuie s fie n conformitate cu necesit ile reale ale eului acestuia.

Socioterapia:


Reprezint oferirea omului a posibilit ii de a- i satisface nevoile sale psihologice i impulsurile sale spre ac iune prin c i social utile, astfel se face primul pas spre reabilitarea moral i psihologic a acestuia. Orice om prin contactul s u cu oamenii s n to i va deveni i el s n tos, va putea fi ulteriol social- util acesteia. social-

Concluzii:

Tipologia i clasificarea infractorilor este divers i are un spectru destul de larg. Manifest rile comportamentului infrac ional i au originea n mare parte din imaturitatea psihologic , conflictul cu propriul eu, tendin a spre afirmare f r a depune mari eforturi.

Condi iile de recuperare ale acestei categorii de persoane cu comportament deviant ine de crearea unui mediu educatv cu cerin e individuale n cazul fiec rei tipologii i totu i ele trebuie s fie unice n cazul n care n ea sunt implica i mai multe persoane cu trecut infrac ional. Trebuie s creiem astfel de condi ii de inu ilor ca ei ulterior s se simt social utili i s incerce s se corecteze.

Bibliografie:
 

Mitrofan N. Psihologie judiciar , D. 1992 Tatiana Baciu Psihosociologia comportamentului deviant (Suport de curs), Partea I.- Chi in u.-2009 I.u.www.wikipedia.com