Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Teologie Andrei Saguna din Sibiu

Sfantul Serafim de Sarov, un inger printre oameni

Coordonator: Ierom. Asist. Dr. Vasile Barzu Student: Terciu Petrut Ciprian Sibiu 2011

Sfantul Serafim de Sarov a fost un ascet rus care a trit n Mnstirea Sarov (Rusia) n secolul al XVIII-lea, i al crui cult a cunoscut o mare rspndire n ntreaga lume ortodox ncepnd cu secolul XX. Este prznuit n principal la 2 ianuarie, iar n unele biserici i la 19 iulie, ziua aflrii moatelor sale. Viaa Sf. Serafim s-a nscut n 19 iulie 1754. Prinii si, Isidor i Agatia Moshnin, locuiau n provincia ruseasc Kursk; Isidor era comerciant. La vrsta de 10 ani, Serafim s-a mbolnvit grav. n timp ce bolea a vzut-o pe Maica Domnului n somn, care i-a promis c l va tmdui. Dup cteva zile a avut loc o procesiune religioas n Kursk cu icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului, preaslvit n localitate. Datorit vremii nefavorabile, procesiunea i-a schimbat cursul, scurtnd drumul i trecnd pe lng casa familiei Moshnin. Dup ce mama l-a dus pe copil la icoan acesta s-a vindecat repede. nc de mic Serafim trebuia s-i ajute prinii la magazinul pe care l aveau dar afacerile nu-l ncntau deloc. Tnrului i plcea s citeasc scrierile vieile sfinilor, s mearg la biseric i s se retrag singur la rugciune. La vrsta de 18 ani Serafim a hotrt s devin clugr. Mama lui l-a binecuvntat i i-a druit o cruce de aram, pe care a purtat-o peste haine toat viaa. Astfel a intrat la mnstirea Sarov ca novice. Viaa monahal nc din prima zi n mnstire Serafim a artat c avea dou caliti excepionale ale vieii sale: hrana puin i odihna puin. El mnca o dat n zi, foarte puin, iar miercurea i vinerea nu mnca defel. Dup ce a primit binecuvntare de la stare, adic printele su duhovnicesc, a nceput tot mai des s se retrag n singurtatea pdurii pentru rugciune i meditaie religioas. La scurt timp s-a mbolnvit din nou grav, fiind intuit la pat de boal timp de trei ani. nc o dat Preasfnta Fecioar i-a aprut mpreun cu mai muli sfini i l-a vindecat. Artnd spre printele Serafim, Preasfnta Fecioar i-a spus Apostolului Ioan Teologul: "Acesta este unul de-ai notri." Atunci, atingndu-l ntr-o parte cu toiagul i-a luat boala. Serafim a depus votul monahal n 1786, pe cnd avea 27 de ani, lund numele care n ebraic nseamn "nfocat" sau "arztor." Curnd a fost numit ierodiacon. Serafim a fcut cinste numelui su prin puterea de foc a rugciunii pe care o avea. Cu excepia timpului foarte scurt n care se odihnea, restul timpului i-l petrecea n biseric. Prin nevoina n rugciune i la slujbele bisericeti Serafim s-a nvrednicit s vad ngerii cntnd i slujind n biseric. n timpul Sfintei Liturghii din Joia mare, el L-a vzut pe nsui Domnul Iisus Hristos ca Fiu al Omului intrnd n biseric nconjurat de alaiul ngeresc i binecuvntnd pe cei ce se rugau. Dup aceast vedenie minunat sfntul nu a putut gri o lung perioad de timp. Pustnicul n 1793 Sf. Serafim a fost hirotonit ieromonah, dup care a slujit zilnic i s-a mprtit cu Sfnta mprtanie timp de un an de zile. Apoi Sf. Serafim a nceput s se retrag n "ndeprtata pustnicie" a pdurii la aproximativ cinci km deprtare de Mnstirea Sarov. Era deja la o msur duhovniceasc nalt. Animalele slbatice din

pdure - uri, iepuri, lupi, vulpi i altele - veneau la coliba sfntului. Maica stare a Mnstirii Diveevo, Matrona Plescheeva, a vzut cum sfntul a hrnit un urs chiar din mna lui. "Faa marelui printe era minunat de luminoas i vesel avnd o strlucire ngereasc," povestea ea. n timp ce tria n mica lui colib din pustie, sfntul a avut mult de suferit din cauza unor tlhari care l-au atacat. Dei era puternic din punct de vedere fizic i avea un topor n mn n acel moment, sfntul nu a opus rezisten. Cnd l-au ameninat i i-au cerut banii, sfntul a lsat jos toporul, i-a ncruciat minile pe piept i s-a lsat n minile lor. Acetia l-au lovit bestial cu coada toporului n cap pn i-a pornit sngele pe nas i urechi, dup care l-au lovit cu o buturug i l-au clcat n picioare i l-au trt pe jos lsndu-l incontient. Cnd au considerat c a murit, l-au lsat n pace. Unicul lucru de valoare pe care l-au gsit n colib a fost icoana Maicii Domnului cea ndurerat (Umilenie) n faa creia se ruga mereu Sf. Serafim. Dup un timp, cnd tlharii au fost prini, sfntul a depus mrturie n favoarea lor, dei n urma loviturilor primite sfntul a rmas cocoat toat viaa. Curnd apoi a nceput perioada "stlpnic" a vieii sale, petrecnd n rugciune, pe o piatr, cu minile ridicate, aproape nemicat, timp de o mie de zile. Spre sfritul vieii, Sf. Serafim a avut o viziune minunat cu Maica Domnului, ceea de l-a determinat s devin printe duhovnic. A nceput s primeasc pe oricine venea la el pentru ajutor sau un cuvnt de folos. Mii de oameni din toate colurile i de toate felurile veneau la ua sfntului ca s se mbogeasc din harul su, pe care l-a primit prin multele i grelele nevoine. Tuturor se arta smerit, bucuros i deschis. Obinuia s-i primeasc pe toi cu cuvintele: "Bucuria mea!" Pe muli i sftuia s dobndeasc pacea sufletului i atunci se vor mntui oamenii din jurul lor." Indiferent ce rang aveau oamenii care veneau la el, sfntul se nchina n faa lor i le sruta minile a binecuvntare. Nu avea nevoie s-i spun omul de ce a venit pentru c vedea nluntrul sufletului fiecruia. Obinuia s spun c veselia nu este un pcat deoarece aceasta nltur tristeea, din care se nate dezndejdea i nimic nu este mai groaznic dect aceea. "Of, dac ai ti," spuse el odat unui clugr, "ce bucurie i dulcea l ateapt n Rai pe un suflet drept! Ai fi de acord s ndurai n aceast via toate necazurile, persecuiile i umilina cu mulumire. Dac n chilie ar fi plin de viermi care ar mnca trupul nostru tot restul vieii am fi bucuroi s ndurm numai s nu cumva s pierdem bucuria cea cereasc pe care a pregtit-o Dumnezeu pentru cei ce l iubesc pe El." 1 Motovilov Minunata transfigurare a sfntului a fost povestit de un ucenic cu mare evlavie la sfntul, pe nume: Motovilov. ntmplarea s-a petrecut iarna, ntr-o zi noroas. Motovilov sttea pe un trunchi n pdure iar Sf. Serafim se afla n faa lui, povestindu-i despre sensul vieii cretine i explicndu-i motivul vieii cretinilor pe pmnt. "Este nevoie s lsm Duhul Sfnt s ptrund n inimile noastre. Toate cele bune pe care le svrim n numele lui Hristos, ni s-au dat prin Duhul Sfnt i le putem face mai ales prin rugciune, care ne este tot timpul la ndemn," spunea el. "Printe," ntreb Motovilov, "cum a putea vedea harul Sfntului Duh? Cum pot s-mi dau seama dac este ntru mine sau nu?"

Acatistul si Viata Sfantului Serafim de Sarov, Ed. Egumenita, Bucuresti, 2008

Sf. Serafim a nceput s-i explice prin pilde din vieile sfinilor i apostolilor dar ucenicul tot nu pricepea. Atunci btrnul l apuc de umeri hotrt i-i spuse, "Dragul meu frate, amndoi ne aflm acum ntru Duhul Sfnt." Atunci parc i s-au luminat ochii lui Motovilov care a vzut cum faa btrnului strlucea ca soarele. Inima i s-a umplut de linite i bucurie, corpul i-a fost strbtut de cldur ca i cnd ar fi fost var i n jurul lor se rspndea o mireasm foarte plcut. Motovilov s-a speriat de acea schimbare neobinuit, dar mai ales de faa sfntului care strlucea. Dar sfntul i-a spus: "Nu te teme, drag frate, c n-ai putea nici mcar s m vezi dac nu ai fi i tu n plintatea Sfntului Duh. S mulumim Domnului c ne-a milostivit astfel." Atunci a neles Motovilov cu mintea i cu inima ce nseamn transfigurarea prin pogorrea Sfntului Duh asupra omului.2 Cugetri duhovniceti "Cititul cuvntului lui Dumnezeu trebuie s se fac n singurtate, pentru ca ntreaga minte s se afunde n adevrurile din Sfnta Scriptur i s se nfierbnte pn la lacrimi; de la acestea omul se nclzete tot i se umple de daruri duhovniceti care bucur mintea i inima mai tare dect orice alt cuvnt." "Dumnezeu e foc care nclzete i aprinde inima i strfundurile trupului nostru. De aceea, cnd simim rceala n inimi, aceea este de la diavol pentru c diavolul este rece. Atunci trebuie s chemm numele Domnului, Care va veni i va nclzi inimile noastre cu o dragoste pur nu numai fa de El ci i fa de aproapele, iar rceala urtorului de bine va disprea din faa cldurii Lui." "Trupul este un sclav iar sufletul este stpnul, deci din mila lui Dumnezeu trupul este nevoit de boli, pentru c numai aa slbesc patimile i ne ntoarcem la omul dinluntru. Da, uneori bolile trupului sunt cauzate de patimile sale." -- Sfaturi duhovniceti. "Cei care au hotrt s-I slujeasc Domnului Dumnezeu, trebuie s exerseze rugciunea minii nchinat Mntuitorului i s o rosteasc nencetat: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul"! "Cnd ne cuprinde dezndejdea, s nu ne lsm robii. Mai degrab ntrii i ocrotii de lumina credinei, s spunem vrjmaului cu curaj: "Ce eti tu nou, tu care ai fost alungat de la faa lui Dumnezeu, un fugar din rai, un rob al rului? Tu nu ne poi atinge pentru c Hristos, Fiul lui Dumnezeu ne este stpn nou i tuturor. Piei, blestematule. Noi credem n dreapt Crucea sa. arpe, te clcm pe cap." 3

Despre rugaciune
Cei ce s-au hotart sa-I slujeasca cu adevarat lui Dumnezeu trebuie sa se ndeletniceasca cu pomenirea nencetata a Numelui Sau n inima lor si cu rostirea continua a rugaciunii ctre Iisus Hristos, repetnd n sinea lor: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul !. Iar dupa-amiaza, aceasta rugaciune se poate zice astfel: ,Doamne Iisuse Hristoase,
2
3

Arhim. Lazarus Moore, Sf Serafim de Sarov O biografie spirituala, Ed. Agapis, Bucuresti, 2008 http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov

Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, miluiete-ma pe mine, pacatosul. Sau poti sa o chemi direct pe Maica Domnului, zicnd: ,,Preasfnta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul. Poti sa spui si cntarea ngereasca: ,,Nscatoare de Dumnezeu Fecioara, bucurate. Astfel ferindu-ne de mprastierea gndurilor si pastrndu-ne constiinta n pace, ne putem apropia de Dumnezeu ca sa ne unim eu El. Caci, spune Sfntul Isaac Sirul, , n afara de rugaciunea nencetata nu este alt mijioc de a te apropia de Dumnezeu (Omilia 69). In biserica e bine sa tinem ochii nchisi, pentru a ne feri de mprastierea gndurilor, si, pastrndu-ne constiina n pace, ne putem apropia de Dumnezeu ca sa ne unim cu El. Caci spune Sfntul Isaac Sirul, ,n afara de rugaciunea nencetata nu este alt mijioc de a te apropia de Dumnezeu (Omilia 69). In biserica e bine sa tinem ochii nchisi pentru a ne feri de imprastierea atentiei. Ochii sa-i deschizi doar cnd te ncearc somnul, atunci indreapta-ti ochii asupra unei icoane sau a unei lumnari aprinse n fata ei. Daca n timpul rugaciunii ni se ntmpla sa fim furati de gnduri, atunci trebuie sa ne smerim si sa-i cerem iertare lui Dumnezeu caci, dupa cum zice Sfntu1 Macarie, vrajmaul nazuieste dect sa ntoarca gndul nostru de la Dumnezeu, de la frica si de la iubirea Lui (Omilia 2, 15). Cnd nsa mintea si inima sunt unite n rugciune si cnd sufletul nu este tulburat de nimic, atunci inima se va ncalzi de caldura duhovniceasea n care straluceste lumina lui Hristos si va umple de pace si bucurie ntreaga fiinta launtrica a omului. Pentru toate suntem datori sa-I multumim Domnului si sa ne incredintm pe noi nsine voii Lui. Trebuie, de asemenea, sa-I punem dinainte toate gndurile, cuvintele si faptele noastre, straduindu-ne ca toate sa-I slujeasca numai bunei Lui placeri. Iar in alta parte, sfantul spune: Rugaciunea, postul, privegherea si toate celelalte practici crestine, nu constituie scopul vietii noastre crestine. Desi este adevarat ca ele slujesc ca mijloace indispensabile in atingerea acestui tel, adevaratul scop al vietii crestine consta in dobandirea Duhului Sfant al lui Dumnezeu. Cat despre rugaciune, post, priveghere, pomeni si toate faptele bune savarsite de dragul lui Hristos, sunt doar mijloace spre a dobandi Duhul Sfant. Tineti minte vorbele mele, numai faptele bune savarsite din dragoste pentru Hristos ne aduc roadele Duhului Sfant. Tot ce nu este savarsit din dragoste pentru Hristos, chiar daca ar fi ceva bun, nu aduce nici rasplata in viata viitoare, nici harul Domnului in viata aceasta. De aceea Domnul nostru Iisus Hristos a zis: Cel ce nu aduna cu Mine risipeste (Luca 11:23). Nu ca o fapta buna ar putea fi numita altfel decat agoniseala, caci chiar daca o fapta nu este facuta pentru Hristos, este totusi socotita buna. Scriptura spune: In orice neam cel care se teme de Dumnezeu si face ce este drept este primit la El (Fapte 10:35).4

Despre rugaciunea inimii


4

Un Serafim printre oameni - Sfantul Serafim de Sarov, Ed. Egumenita, Bucuresti, 2005

Invataturi catre monahul ncepator Dupa ori influenta altora sau n orice alt chip ai venit tu n aceasta manastire, nu te mhni, este o cercetare dumnezeiasca. De vei pazi cele ce-ti voi spune tie, te vei mntui pe tine nsuti si pe cei ce sunt n jurul tau si pentru care te ngrijesti. Prorocul zice N-am vazut pe cel drept parasit, nici samnta lui cernd paine (Ps. 36,25). Traind n manastirea aceasta, sa pazesti poruncile, stnd n biserica sa fii atent la toate slujbele si sa cunosti toata rnduiala bisericii, adica cele 7 Laude bisericesti sa le nveti, sa le tii minte. Daca te afli n chilie si nu ai rucodelie (lucru de mna), atunci citeste din cartile sfinte, mai ales din Psaltire. Straduieste-te sa repeti de mai multe ori un verset ca sa tii minte totul. Daca te cheama la ascultare, de-te si spune si rugaciunea: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine, pacatosul. In rugaciune aduna-ti mintea si o uneste cu sufletul. La nceput o zi, doua si chiar mai mult, fa aceasta rugaciune numai cu mintea, fiind atent la fiecare cuvnt n parte. Iar mai trziu, cnd va ncalzi Domnul inima ta cu caldura harului Sau si o va uni ntru tine cu nsasi suflarea ta ntr-un duh, atunci rugaciunea aceasta va curge n fiinta ta fara ncetare si va fi totdeauna cu tine, ndulcindute si hranindu-te. Aceasta este nsasi acea prezicere a prorocului Isaia: Caci rana de la tine le este lor vindecare (Isaia 26,19). Iar daca vei stapni ntru sine aceasta hrana sufleteasca, adica necontenita traire cu Insusi Domnul, atunci pentru ce sa mai umbli prin chilia fratelui, chiar daca ai fi chemat de careva dintre ei ? Caci daca nu te ntelegi pe tine nsuti, oare vei putea ntelege despre ce sa nveti si pe altii ? Taci, taci necontenit si pomeneste intotdeauna prezenta lui Dumnezeu si numele Lui. Nu te duce la nimeni ca sa stai de vorba, dar pazeste-te n toate chipurile sa nu judeci pe cei care stau de vorba mult si rd. Fii n acest caz surd si mut si lasa sa treaca toate pe lnga urechile tale. Poti sa iei exemplu pe Stefan cel Nou (Minei, 20 noiembrie), care avea rugaciune nencetata, obiceiul blnd, gura tacuta, inima smerita, saracia adevarata si neagoniseala pustniceasca, ascultarea fara crtire, supunere vrednica, lucrul cu rabdare si cu osteneala si cu rvna. Sezand la masa, nu te uita si nu judeca cine si ct mannca, ci ia aminte la sine, hranindu-ti sufletul cu rugaciunea. La prnz mannca, iar la cina nfrneaza-te. In fiecare noapte sa dormi neaparat patru ceasuri; daca esti obosit, sleit de puteri, poti dormi putin ziua. Aceasta s-o tii neschimbata pna la sfrsitul vietii, caci ti este necesara pentru linistea capului tau. Si eu am tinut din tinerete aceasta cale. Nu ne rugam ntotdeauna lui Dumnezeu pentru odihna noastra sufleteasca. Daca te vezi pe tine asa, atunci nu vei fi mhnit, ci sanatos si vesel. Iti spun adevarat ca daca te vei purta asa, atunci vei ramne n manastire pna la sfrsitul vietii tale. Smereste-te si Domnul ti va ajuta sa scoti la lumina dreptatea ta si judecata ta ca lumina ta peste oameni (cf. Matei 5,16).5 Iar in alta parte Sfantul zice: Cnd omul primete ceva dumnezeiesc, atunci se bucur n inima sa; dar cnd primete ceva diavolesc, atunci se tulbur.
5

Ibid. p. 164-165

O inim cretin primind ceva dumnezeiesc, nu mai caut s se ncredineze pe vreo cale strin, ca s se conving dac ceea ce a primit este de la Dumnezeu, cci prin nsi acea lucrare se ncredineaz c darul su este ceresc, deoarece simte ntru sine roadele lui duhovniceti: dragostea, bucuria, ndelunga rbdare, blndeea, nfrnarea poftelor (Gal. 5, 12). Iar diavolul, chiar dac s-ar schimba n nger de lumin (II Cor. 11, 14), sau ar aduce omului gndurile cele mai frumoase, inima cretinului va simi totui o oarecare nelmurire, o agitaie n gnduri i o tulburare n simuri. Explicnd acest lucru, Sfntul Macarie Egipteanul spune: "Chiar dac satana ne-ar nfia i oarecare vedenii luminoase, nu va putea nicidecum s produc asupra sufletului nostru o lucrare bun, plcut, semn prin care se i face artat rutatea lucrului su". i astfel, dup diferitele lucrri ale inimii i micri ale ei, omul poate cunoate ce este dumnezeiesc i ce este diavolesc, dup cum scrie i Sfntul Grigorie Sinaitul: "Cci din lucru vei putea s cunoti lumina care strlucete n sufletul tu, dac este de la Dumnezeu sau de la satana"6

Despre dobandirea harului Sfantului Duh


Despre dobandirea harului Sfantului Duh, Sfantul Serafim spune: Dobandeste harului Duhului Sfant si prin practicarea celorlalte virtuti, de dragul lui Hristos. Fa negot duhovnicesc cu ele; fa negot cu acelea care iti aduc profitul cel mai mare. Strange capital din belsugul harului lui Dumnezeu, aduna-l in banca cea vesnica a lui Dumnezeu, care iti va aduce dobanda nematerialnica, nu patru sau sase procente, ci suta la suta pentru o rubla duhovniceasca, si chiar nesfarsit mai mult decat atat. De pilda, daca rugaciunea si privegherea iti dau mai mult har de la Dumnezeu, roaga-te si privegheaza; daca postirea iti da mult din duhul lui Dumnezeu, posteste; daca milostenia iti da mai mult, fa pomeni. Masurati fiecare virtute facuta din dragoste pentru Hristos in acest fel. "Acum va voi spune despre mine, umilul Serafim. Sunt dintr-o familie de negutatori din Kursk. Astfel, pe cand nu eram inca in manastire, obisnuiam sa facem negot cu bunurile care ne aduceau cel mai mare castig. Fa astfel, fiul meu. Si asa cum in afaceri scopul de capatai nu este nici pe departe cel de a face negot, ci obtinerea a pe cat se poate mai mult castig, astfel si in "afacerea" vietii crestine scopul principal nu este, nici pe departe, rugaciunea sau savarsirea unor alte fapte bune. Desi apostolul spune: "Rugati-va neincetat" (I Tesalonicieni 5:17), totusi, dupa cum va amintiti, el adauga: "Vreau sa graiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca sa invat si pe altii, decat zece mii de cuvinte in limbi." (I Corinteni 14:19). Iar Domnul spune: "Nu oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel care face voia Tatalui Meu Celui din ceruri." (Matei 7:21), adica cel ce face lucrarea Domnului si, mai mult, o face cu cinstire, caci "blestemat este tot cel care face lucrul Domnului cu nebagare de seama" (Ieremia 48:10). Iar lucrul Domnului este: credinta in Dumnezeu si in Acela pe care L-a trimis, Iisus Hristos (Ioan 14:1; 6:29). Daca noi intelegem poruncile lui Hristos si ale Apostolilor asa cum trebuie, afacerea noastra ca si crestini consta nu in sporirea numarului faptelor noastre bune, care sunt numai mijloace de indepartare a scopului vietii crestine, ci in
6

"Sfntul Serafim de Sarov", Mnstirea Sihstria, 2004, p. 86

obtinerea castigului cel mai mare de pe urma lor, adica dobandirea darurilor celor mult bogate ale Duhului Sfant. "Cat doresc, iubitorule de Dumnezeu, ca insiva sa puteti dobandi aceasta sursa nesfarsita a harului dumnezeiesc, si sa va puteti intreba mereu: Sunt intru Duhul Domnului ori nu? - nu este nici o pricina pentru a jeli. Sunteti pregatit sa va infatisati de indata la infricosatoarea judecata a lui Hristos. Caci "In ceea ce te voi gasi, in aceea te voi judeca." Dar daca nu suntem in Duhul, trebuie sa aflam de ce nu suntem si ce pricina l-a facut pe Domnul Dumnezeul nostru Duhul Sfant sa ne paraseasca. Trebuie sa-L cautam iar si trebuie sa continuam cautarea, pana ce Domnul Dumnezeul nostru Duhul Sfant este aflat si este iarasi cu noi, prin bunatatea Lui. Trebuie sa atacam vrajmasii care ne indeparteaza de El, pana ce si tarana lor nu va mai fi, precum a spus Profetul David, "Urmari-voi pe vrajmasii mei si-i voi prinde pe dansii si nu ma voi intoarce pana ce se vor sfarsi. Ii voi zdrobi pe ei si nu vor putea sa stea, cadea-vor sub picioarele mele." (Psalmul 17:41-42[18:38-39]). Aceasta este, fiul meu. Asa trebuie sa faci negot duhovnicesc intru virtute. Imparte darurile harului Duhului Sfant celor care au trebuinta de ele, asa cum o lumanare aprinsa ce arde cu foc pamantesc da lumina si aprinde alte lumanari, pentru a-i lumina pe toti cei din alte locuri, fara a-si slabi lumina ei. Daca astfel este cu focul pamantesc, ce vom spune despre focul harului Prea Sfantului Duh al lui Dumnezeu? Pentru ca bogatia pamanteasca, impartind-o - scade, dar bogatiile ceresti ale harului lui Dumnezeu cu cat sunt impartite, cu atat mai mult sporesc intru cel ce le imparte. Astfel, Domnul Insusi s-a bucurat a-i grai samaritencei: "Oricine bea din aceasta apa va inseta iarasi. Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu va inseta in veac; ci apa pe care i-o voi da Eu se va face in el izvor de apa, care curge spre viata vesnica." (Ioan 4:13-14)"7 Sfantul Serafim s-a mutat la Dumnezeu, in randul cetelor sfintilor la data de 2 ianuarie 1833, ingenunchiat in fata icoanei Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Din tinerete L-ai indragit pe Hristos, fericite, si numai Lui, Unul, ai dorit cu inflacarare sa ii slujesti, prin rugaciune neintrerupta in pustie, nevoindu-te cu inima plina de umilinta dobandind iubirea lui Dumnezeu si aratandu-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugam tie: Mantuieste-ne pre noi cu rugaciunile tale, preacuvioase Serafime, Parintele nostru. (Troparul, Glas 4)8

Bibliografie:

7 8

Ibid. p. 124-125 Acatistul si Viata Sfantului Serafim de Sarov, , Ed. Egumenita, Bucuresti, 2008

Biblia sau Sfanta Scriptura, Ed. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2002 Acatistul si Viata Sfantului Serafim de Sarov, , Ed. Egumenita, Bucuresti, 2008 Un Serafim printre oameni - Sfantul Serafim de Sarov, Ed. Egumenita, Bucuresti, 2005 Arhim. Lazarus Moore, Sf Serafim de Sarov O biografie spirituala, Ed. Agapis, Bucuresti, 2008 "Sfntul Serafim de Sarov", Mnstirea Sihstria, 2004 http://ro.orthodoxwiki.org/Serafim_de_Sarov

S-ar putea să vă placă și