DUMITRESCU ROXANA GRUPA 207

FORMAREA PROFESIONALA IN TURISM

3.1 Invatamantul in domeniul turismului in Romania Pregatirea profesionala in domeniul turismului in Romania este efectuata in diferite institutii: Institutii de invatamant superior de stat si particulare; Licee cu profil de turism; Complexul de pregatire profesionala Hotel Parc (I.N.F.M.T.), actualul Centru National de Invatamant Turistic C.N.I.T; Ministerul Muncii, care organizeaza o serie de pro 111g65b grame de calificare profesionala.

Institutia oficiala cu rol principal in cadrul invatamantului este Centru National de Invatamant Turistic. In centrul procesului de pregatire este sectorul propriu-zis, in special pregatirea pentru sectorul hotelier si cel de alimentatie. Program strategic pentru invatamantul in domeniul turismului Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat un plan strategic de restructurare a sistemului de pregatire profesionala in domeniul turismului la scara nationala. Acest plan care cuprinde linii directoare strategice intentioneaza sa puna bazele unei retele de formare profesionala care in conditiile noului sistem de invatamant sa permita turismului romanesc sa concureze sistemul turistic international. Prima parte a acestui plan, reintegrarea Hotelului Parc drept principal centru de pregatire practica, a fost realizata. Se intentioneaza ca Centrul sa capete recunoastere pe plan international ca partener egal in cadrul relatiei de centre europene de pregatire si invatamant in domeniul turismului. Aceasta strategie cuprinde mai multe puncte forte ca si mai multe deficiente. In randul punctelor forte sunt mentionate: strategia recunoaste faptul ca sistemul trebuie reformat; este racordata la procesul de standardizare a atestarilor profesionale in curs de desfasurare in cadrul Consiliului Europei; sunt stabilite legaturi cu alte scoli in domeniu din Europa inclusiv in ceea ce priveste studiul formelor netraditionale de pregatire a personalului de conducere. 1

Sunt insa o serie de deficiente, care, daca nu sunt corectate, pot impiedica procesul pentru obtinerea unei forte de munca suficient pregatite si educate. Principalele deficiente sunt: Ministerul Turismului hotaraste ce este mai bine pentru sector, in loc sa implice direct industria de turism in aceasta si sa raspunda necesitatilor de pregatire si instruire identificate si stabilite ca prioritate de catre insasi industria turismului; strategia implica intocmirea unei liste de meserii / specializari pentru care sistemul de pregatire in domeniul turismului asigura "diplome", care nu recunoaste insa schimbarile fundamentale in domeniul fortei de munca in turism care au avut loc in restul Europei in ultimul deceniu.

Aceste schimbari sunt caracterizate de flexibilitate si un stil de munca care combina calificari in mai multe meserii. Aceasta strategie abordeaza doua deficiente majore care au afectat invatamantul in domeniul turismului in ultimele doua decenii: lipsa de specializare in strainatate; imbunatatirea pregatirii profesionale a personalului.

Se fac referiri la dezvoltarea legaturilor care includ informatii de tehnologie, intalniri si editarea unei publicatii. Dezvoltarea invatamantului superior este o alta prioritate exprimata printrun program de schimburi de studenti si personal. Ca forma de invatamant mediu in domeniul turismului exista licee cu profil de turism. Pregatirea specializata la un prim nivel in domeniul turismului se asigura in 21 de licee pentru aproximativ 1000 de elevi. Cursul cuprinde aspecte practice si teoretice cu privire la sectorul hotelier si de alimentatie, iar in unele scoli elevii sunt incurajati sa initieze mici afaceri de intreprinzatori particulari in cadrul procesului de invatamant. Scolile de al Calimanesti si Bucuresti (Soseaua Viilor) au fost evidentiate ca asigurand un invatamant de buna calitate. Scolile au fost recunoscute de programul C.E. PHARE din turism care ofera programa de invatamant, asistenta tehnica si financiara. Planificarea si gestiunea in domeniul turismului in Romania sunt in responsabilitatea Ministerului Turismului. Ministerul necesita pregatire de specialitate in diverse aspecte ale turismului. Aceasta pregatire include: marketing in turism, evaluarea atractiilor turistice, planuri de dezvoltare a turismului. 3.2. Prezentarea Centrul National de Invatamant turistic (C.N.I.T.) Actualul C.N.I.T. (Centrul National de Invatamant Turistic) a fost infiintat sub denumirea de Centru de Formare si Perfectionare pentru Cadrele din Industria Hoteliera si Turism (C.F.P.C.I.H.T.). Incepand cu 1990, in noul context politic, economic si social, in intentia de a se racorda noilor conditii si perspective, institutia a realizat succesive adaptari structural - functionale: 2

La 1 noiembrie 1990, Centrul de Formare si Perfectionare pentru Cadrele din Industria Hoteliera si Turism (C.F.P.C.I.H.T.), se transforma in Centrul de Formare si Management pentru Turism (C.F.M.T.), care apoi, in temeiul H.G. nr. 796 / 1992, obtine rang si atributii superioare, devine cu incepere de la 1 martie 1993, Institutul National de Formare si Management pentru Turism (I.N.M.F.T.), reorganizat in baza H.G. nr. 445 / 1994, Ordinul Ministerului Turismului nr. 155 / 1994 si Hotararea de Invatamant Turistic in baza H.G. nr. 972 / 23.12.1998. I.N.M.F.T. este o intreprindere cu caracter de unicat in tara noastra, avand o activitate complexa in domeniul pregatirii lucratorilor in domeniul turismului (turism, hotelarie, restauratie, agrement). Institutul este conceput ca o unitate in care se asigura o pregatire intensiva (cursurile au o durata de maximum un an) si integrata (se realizeaza pregatire teoretica si practica in sali de clasa similare, cat si direct in productie, cu clienti reali, in unitatile ansamblului). Pregatirea in profesii de specialitate se face de catre CNIT care ofera o gama de cursuri pentru adulti la nivel de admitere si cursuri de perfectionare in domeniu ( hoteluri, ghizi si agenti de turism). Nivelul este adecvat, in ciuda faptului ca aceste cursuri nu vin in intampinarea necesitatilor reale ale industriei de turism. Sectorul de hotelarie si restaurante va constitui centrul atentiei formarii profesionale, datorita amplorii acestuia. Multe dintre aspectele referitoare la hoteluri au aplicabilitate si in alte sectoare ale turismului. In ceea ce priveste dezvoltarea competentei manageriale, directorii (managerii) sunt aceia care vor trebui sa fie in fruntea schimbarilor menite sa conduca la un turism orientat spre servicii. Structurile organizatorice si practicile curente impiedica introducerea unor practici manageriale asa cum sunt cunoscute in Europa Occidentala. Pregatirea profesionala trebuie concentrata asupra unitatilor individuale si de asemenea asupra societatii din sectorul comercial. In ceea ce priveste pregatirea fortei de munca calificata se include pregatirea supraveghetorilor ("supervisors"). Pregatirea fortei de munca calificate in afara perfectionarii lor in propriile meserii, presupune ca meseriasii sa fie instruiti in tehnici de calificare la locul de munca pentru a putea contribui la randul lor la formarea de tineri meseriasi mai cu seama daca se introduce un program de ucenicie pe termen lung. Pregatirea fortei de munca necalificate presupune o instruire cu privire la comportamentul la contactele cu oaspetii. Impreuna cu ceilalti angajati ai hotelurilor, personalul necalificat care vine in contact cu clientii trebuie sa urmeze forme de instruire adecvata. Sectorul turistic include agentiile de turism si tour operatorii. Se inregistreaza o implicare crescanda a sectorului privat in randul agentiilor de turism, promovarea standardelor profesionale fiind sarcina Asociatiei Nationale a Angajatilor de Turism. Experienta din alte tari europene arata ca agentii de turism receptioneaza prompt la concurenta si actiunea fortelor pietei. Printre metodele de formare a lucratorilor in turism, pregatirea la locul de munca este o forma destul de rar practicata in Romania, desi ea joaca un rol important in recalificarea si perfectionarea personalului in turism;

Pregatirea part time la colegiu este o forma de pregatire care are o traditie bine stabilita. Pentru lucratorii din turism care nu-si pot permite sa lipseasca de la serviciu perioade indelungate, sistemul prezentat nu este prea accesibil. Pregatirea in domeniul limbilor straine continua sa fie o necesitate prioritara. In cazul multor categorii de personal din turism, abilitatea de a vorbi limbi straine este prima aptitudine solicitata. Pregatirea in domeniul limbilor straine este in prezent realizata la CNIT. Pietele turistice in dezvoltare care pretind anumite limbi straine trebuie avute in vedere. Pregatirea la colegiu, cu program de studiu complet, pregatirea post-liceala, este asigurata de CNIT. Atestarea competentei profesionale se face prin: certificatele si diplomele eliberate de CNIT; brevetele - un sistem de brevete a unor calificari obligatorii pentru anumiti angajati in turism.

REGATIREA PROFESIONALA IN DOMENIUL TURISMULUI .">Articolul 38. Pregatirea profesionala si perfectionarea cadrelor (1) Pregatirea profesionala in domeniul turismului se realizeaza de institutiile de invatamint secundar profesional, mediu de specialitate, superior, de formare profesionala continua specializate, de stat si private, acreditate in conditiile legii. (2) Perfectionarea personalului din industria turismului se realizeaza la cursuri specializate, in baza programelor avizate de Ministerul Educatiei si Tineretului si aprobate de Ministerul Culturii si Turismului. (3) Perfectionarea si specializarea profesionala a personalului angajat in industria turismului sint efectuate, in conditiile legii, de Centrul National de Perfectionare a Cadrelor din Industria Turismului, precum si de alte institutii acreditate. (4) Personalul incadrat in industria turistica (turoperatori, agentii de turism, structuri cu functii de cazare si de servire a mesei), cu exceptia functiilor de jurist, contabil, personalului tehnic si de deservire, este obligat, o data la 3 ani, sa absolve cursurile de perfectionare profesionala din cadrul Centrului National de Perfectionare a Cadrelor din Industria Turismului sau din cadrul altor institutii in domeniu acreditate in conditiile legii. (5) Detinatorii diplomelor de studii superioare/medii de specialitate in domeniul turismului vor activa in industria turismului, in baza diplomelor de studii, in decurs de 3 ani dupa incheierea studiilor, cu perfectionarea profesionala ulterioara o data la 3 ani. (6) Absolventii cursurilor de perfectionare profesionala care pretind la functia de director de turoperator, de agentie de turism, de structura de primire turistica cu functii de cazare si de servire a mesei, pentru 4

obtinerea certificatului respectiv vor prezenta documentele ce atesta vechimea in munca in industria turismului de cel putin 2 ani. Criteriul "vechimea in munca in industria turismului" nu este obligatoriu pentru persoanele care activeaza in structurile de primire turistica cu functii de cazare si de servire a mesei: pensiune agroturistica, vila turistica, bungalou, camping, sat de vacanta, tabara de vacanta, pensiune turistica, apartament sau camera de inchiriat in locuinte familiale si motel. (7) Pentru conducatorii de turoperator, de agentie de turism si de hotele care activeaza in mediul rural si in centrele raionale, vechimea in munca pentru obtinerea certificatului de perfectionare profesionala se reduce cu 50%. Art. 37. - Profesiile specifice domeniului turismului sunt cele cuprinse n Clasificarea Ocupaiilor din Romnia (COR), aprobat n condiiile legii, n vigoare CAPITOLUL X FORMAREA PROFESIONAL Art. 44. Educaia i pregtirea profesional din domeniul turismului se refer la dobndirea competenelor profesionale necesare practicrii profesiilor/ocupaiilor prevzute la art. 37. Art. 45. (1) Dobndirea de competene profesionale n domeniul turismului se poate realiza pe cale formal, non-formal i informal. (2) Educaia i pregtirea formal n domeniul turismului se realizeaz prin intermediul unitilor de nvmnt cu profil turistic sau care au integrat n programa colar educaia turistic, precum i prin intermediul programelor de formare profesional a adulilor. (3) Prin calea non-formal de dobndire a competenelor profesionale n domeniul turismului se nelege practicarea unor activiti specifice sectorului turistic direct la locul de munc sau autoinstruirea. (4) Prin calea informal de dobndire a competenelor profesionale n domeniul turismului se nelege modalitile de formare profesional neinstituionalizate, nestructurate i neintenionate contact nesistematic cu diferite surse ale cmpului socio-educaional, societate sau mediu profesional din domeniul turismului. 18 Art. 46. nvmntul liceal i universitar n domeniul turismului se realizeaz n uniti de nvmnt, particulare sau de stat autorizate de ctre autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul educaiei naionale. 5

Art. 47. - Formarea profesional a adulilor din i pentru sectorul turismului se realizeaz prin intermediul furnizorilor de formare profesional autorizai de ctre Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor, prin intermediul comisiilor de autorizare judeene, respectiv a municipiului Bucureti. Art. 48. - (1) Furnizorii de formare profesional pentru domeniul turismului au obligaia de a obine avizul tehnic de specialitate de la autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, pentru programele de formare profesional aferente profesiilor/ocupaiilor din sectorul turism, hoteluri, restaurante, pentru care exist cerine speciale la organizarea pregtirii profesionale. (2) Programele de formare profesional aferente profesiilor/ocupaiilor din domeniul turismului pentru care exist cerine speciale la organizarea pregtirii profesionale, care ndeplinesc criteriile menionate n cadrul metodologiei elaborate de ctre autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, obin avizul tehnic de specialitate necesar furnizorilor de formare profesional n vederea autorizrii de ctre Consiliul Naional de Formare Profesional a Adulilor. (3) Operatorii economici din domeniul turismului vor angaja n condiiile legii, cu prioritate, personal absolvent al instituiilor de nvmnt cu profil turistic i/sau al programelor de formare formare profesional n domeniul turismului, desfurate de furnizori de formare profesional autorizai potrivit legii. Art. 49. Evaluarea i certificarea competenelor profesionale din domeniul turismului, obinute pe alte ci dect cele formale se va realiza n centrele de evaluare i certificare a competenelor profesionale din turism, conform procedurii reglementate prin ordin comun al conductorului autoritii administraiei publice centrale din domeniul muncii i al autoritii administraiei publice centrale din domeniul educaiei. Art. 50. - Formarea continu prin perfecionri i specializri n domeniul turismului este obligatorie din 3 n 3 ani pentru personalul de execuie i din 5 n 5 ani pentru personalul de conducere

din domeniul turismului.

511 nsoitori de zbor, conductori i ghizi nsoitorii de zbor, conductorii i ghizii presteaz diverse servicii personale legate de cltoriile cu avionul, trenul, vaporul, autobuzul sau alte vehicule, nsoesc persoane i grupuri n cltorii, vizite i excursii turistice. 5111 nsoitori de zbor i stewarzi nsoitorii de zbor i stewarzii asigur confortul i sigurana pasagerilor, servesc mncare i buturi i presteaz servicii personale, de obicei la bordul aeronavelor i navelor. Acetia pot planifica i coordona activitile menajere i sociale la bordul navelor. 511101 nsoitor de bord 511102 stewardes 5113 Ghizi Ghizii nsoesc persoane sau grupuri de persoane n vizite, tururi de vizitare i excursii sau plimbri n locuri de interes turistic cum ar fi situri istorice, uniti industriale i parcuri tematice. Acetia descriu punctele de interes turistic i furnizeaz informaii eseniale cu privire la caracteristicile interesante. 511301 ghid de turism 511302 ghid de turism intern (local) 511303 ghid naional de turism (tour-operator) 511304 ghid de turism montan, drumeie montan 511305 ghid galerii de art/ interpret511306 ghid habitat natural flor, faun 511307 ghid turism ornitologic 511308 ghid turism speologic 511309 ghid turism ecvestru

511310 ghid de turism sportiv (alpinism i crri pe stnci/ schi/ bob/ not/ canotaj/ iahting/ zbor cu aparate ultrauoare) 511311 ghid montan 511312 ghid obiectiv cultural 511313 nsoitor grup turistic 511314 organizator activitate turism (studii medii) 511315 ranger 511316 custode pentru arii protejate 511317 animator de hotel 5162 nsoitori i valei nsoitorii i valeii ofer companie i se ocup de diferitele nevoi ale angajatorului. 516201 camerist hotel 516202 nsoitor 516203 valet