Analiza oportunitatii investitiei depozit frigorific Ipoteza de lucru Extindere depozit frigorific zona libera Giurgiu la 1.

000 mp pentru prestarea de servicii logistice catre terti A. Argumente privind oportunitatea realizarii investitiei depozit frigorific. 1. Diminuarea drastica a capacitatilor de depozitare Capacitatea total de depozitare cu atmosfer controlat a fost de aproximativ 200.000 tone in 2007 comparativ cu 400.000 tone in 1990. Sursa: Ministerul Agriculturii Livrare anuntata 2009 spatii depozitare - 175,000 de mp 2. Mentinerea nivelului actual al chiriilor Livrari prognozate spatii depozitare 2009: 175.000 mp Lucrrile de construcie demarate spatii depozitare 50.000 mp

Livrarea 125,000 de mp: improbabil i va depinde n mare msur de obinerea autorizaiilor de construcie, finanrii, semnrii de contracte ferme cu viitori chiriai. Cererea de spatii de depozitare 2009 : redus semnificativ insa operatorii mari procedeaza la subinchirieri. Prin urmare este foarte probabil ca rata de neocupare s rmn n continuare sczut. O parte din noua cerere va fi absorbit de ctre spaiile disponibile pentru sub-nchiriere ce vor rezulta ca urmare a deciziei unor chiriai de a-i ajusta operaiunile. n condiiile meninerii ratei de neocupare sczut, muli chiriai vor trebui s prospecteze piaa pentru a-i asigura spaiul dorit, n general cu 9-12 luni nainte de mutarea efectiv. Scderea semnificativ a stocului nou ar putea contrabalansa cu scderea abrupt a cererii, meninnd chiriile la un nivel constant. Sursa: Colliers 3. Dinamica macroeconomica Cresterea capacitatii de depozitare frigorifica este necesara pentru a susine creterea sectorului agricol de produse proaspete. In momentul de fata tot mai multi investitori investesc n plantaii horticole noi iar cererea pentru spaiu frigorific de pstrare creste indeosebi pentru legume si fructe in stare proaspata sau congelata. 1

Date pentru sustinerea afirmatiei: Balana comercial produse agroalimentare -mil. EUROSpecificaie EXPORT IMPORT SOLD Sursa: Ministerul Agriculturii 2007 1100,7 3255,1 -2154,4 2006 854,0 2424,8 -1570,8 VARIAIE 2007/2006 mil. % EURO +246,7 +28,9 +830,3 +34,2 +583,6 +37,2

Exportul Romniei de produse agroalimentare n anul 2007, exportul de produse agroalimentare a crescut cu cca. 29%, fa de anul 2006. Principalele produse exportate n 2007, comparativ cu anul precedent, se prezint astfel: EXPORT Cantitate (mii tone) 2007 2006 x x 2.9 7.1 12.0 15.2 6.0 181. 6 9.4 0.9 9.6 5.1 0.5 x

Denumirea produsului TOTAL, din care: Alte legume n stare proaspt Preparate din carne Sucuri de fructe i legume Preparate alimentare Nuci Vin (mii hl)

Valoare (mil. Euro) 2007 2006 1100. 854. 7 0 24.8 23.5 20.2 17.8 16.9 16.0 15.2 12.9 11.9 9.5 8.5 160.7 18.6 19.1 9.4 14.6 19.0 18.0 5.1 1.0 16.3 10.5 1.1 160. 6

% din total valoare 2007 2006 100. 100.0 0 2.3 2.1 1.8 1.6 1.5 1.5 1.4 1.2 1.1 0.9 0.8 14.6 2.2 2.2 1.1 1.7 2.2 2.1 0.6 0.1 1.9 1.2 0.1 18.8

3.4 7.3 22.7 3.7 5.4 149. 4 Uleiuri de rapia 21.3 Lapte i smntna concentrate 9.6 6.3 Miere natural 5.8 Fructe congelate Carne de bovina, proaspt, 5.0 refrigerat Alte produse x Sursa: Ministerul Agriculturii

Importul Romniei de produse agroalimentare n anul 2007

Valoarea total a importului n anul 2007 a fost de 3255 mil. Euro, n cretere cu cca. 34% fa de anul 2006. Principalele produse importate n 2007, comparativ cu anul precedent, se prezint astfel: IMPORT Cantitate (mii tone) 2007 2006 x x 191. 9 56.7 126. 7 322. 3 18.5 71.1 sau 49.8 50.2 202. 3 44.6 158. 5 335. 4 5.1 51.4 31.6 55.8

Denumirea produsului TOTAL, din care: Carne de porc Preparate alimentare Carne de pasare Citrice si banane Brnzeturi Tomate Legume preparate conservate Pete congelat Sursa: Ministerul Agriculturii

Valoare (mil. Euro) 2007 2006 3255.1 2424. 8 319.6 328.4 148.9 146.7 144.1 56.5 55.9 42.5 42.5 111.2 91.4 114.6 15.4 12.8 31.3 43.1

% din total valoare 2007 2006 100. 100.0 0 9.8 13.5 4.6 4.5 4.4 1.7 1.7 1.3 1.3 4.6 3.8 4.7 0.6 0.5 1.3 1.8

Cresterea capacitatii de depozitare frigorifica este necesara pentru a sustine cresterea consumului populatiei Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare i buturi SPECIFICARE Cartofi Legume i produse din legume, leguminoase boabe i pepeni Fructe i produse din fructe Lapte i produse din lapte, n echivalent lapte de 3,5% grsime Peste si produse din peste Carne, produse din carne i organe comestibile (ech carne proaspata) Carne, produse din carne Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2007 INS martie 2008 UM kg kg kg litri kg kg 2005 98 162,6 75,9 239,2 4,5 68,3 2006 97,4 181,7 83,2 246,6 4,6 69,9 64,5 2007*

233,9

Consumul fiziologic de legume este de 400-500 grame zilnic inregistrand o tendinta de crestere. Tradiional mari cantiti de legume sunt procesate i pstrate pentru consum n perioada de iarn pn la apariia produselor proaspete pe piaa. 3

Consumul anual de legume proaspete este in jur de 135 -170 kg/cap locuitor, funcie de producie, de calitate i preturile practicate de productori i/sau comerciani. Sursa: Ministerul agriculturii Producia autohtona de legume de ser acoper cam 10% -12% din necesarul de consum al populaiei n extrasezon,n perioada de var piaa este asigurat cu produciile de legume obinue n cmp deschis. Intrrile din statele UE i importurile din statele extracomunitare, cu legume n stare proaspt sau refrigerat, nregistreaz anual creteri datorit revigorrii consumurilor la populaie; cantitativ, intrrile de legume din statele comunitare i extracomunitare, acoper un consum de 6,0-7,0 kg pe cap/loc. Sursa: Ministerul agriculturii 4. Necesitatea indeplinirii cerintelor Comunitatii Europene Pentru ca produsele alimentare romneti s poat circula n spaiul comunitar, ele trebuie s fie depozitate la standarde europene de siguran alimentar. Date pentru sustinerea afirmatiei: La nivel naional, depozitele cu temperatur controlat nu reuesc s acopere cererea venit din partea procesatorilor de alimente, productorii exportatori sunt forai s-i pstreze stocurile n Ungaria (unde gsesc condiii de depozitare i manipulare conforme cu cerinele de siguran alimentar n vigoare); Uniunea European este principalul partener n comerul agricol al Romniei, astfel n anul 2007 livrrile de produse agroalimentare ctre aceast destinaie au avut o pondere valoric de 70% iar achiziiile din statele membre UE au deinut o pondere de 72,4%; Romnia are potenial de export n sectoarele animale vii, vinuri, uleiuri comestibile, fructe conservate, brnzeturi; Absenta produselor Romneti din marile retele de magazine este determinata de slaba calitate a multor produse care nu sunt clasificate, sortate, ambalate, etichetate si prezentate conform standardelor de marketing ale UE; Sursa: Ministerul Agriculturii 5. Slaba valorificare a productiei cartofului Date pentru sustinerea afirmatiei: Consumul anual de cartof, la nivel naional a fost in anul 2006 de 4390 mii tone, cu un consum pe cap de locuitor de 196 kg, iar in anul 2007, 3530 mii tone cu un consum pe cap de locuitor de 156 kg . Probleme specifice acestei culturi: 4

- Pierderi considerabile de productie, n jur de 15% pe an, datorit lipsei spaiilor de depozitare adecvate i n special a celor cu atmosfer controlat; - Cantiti importante de cartofi din gospodriile populaiei nu pot fi valorificate n piaa agroalimentar (datorit condiiilor minime de calitate cerute de pia) i au ca destinaie furajarea animalelor; - Nivel scazut de organizare a fermierilor n grupuri de producatori n vederea comercializarii, lipsa reelelor de distribuie la nivel naional, capacitate redus de asimilare i implementare a cerinelor U.E. privind lotizarea pe clase de calitate, ambalarea i etichetarea n vederea comercializrii produsului prin marile lanuri de magazine. 6. Fluxurile de marfa din tarile extracomunitare tranzitate prin Giurgiu Necesarul de consum al populaiei este acoperit n mare parte, n extrasezon, prin achiziii din state U.E. i importuri din Turcia, Siria i Iordania, care satisfac aproximativ 90% din piaa de legume proaspete a Romniei pe perioada de iarn-primvar. Sursa: Ministerul agriculturii B. Aspecte legate de investitie 1. Este importanta marimea investitiei? Marimea investitiei este strans legata de categoria de clientela deservita. In cazul unui depozit frigorific este necesar sa re: pecte urmatoarele dimensiuni 1. Sa aiba o suprafata de 1000- 3000 mp pentru deservirea clientilor de talie medie sau mica cum ar fi producatori sau importatori locali de alimente in stare proaspata sau congelata; 2. Sa aiba o suprafata de peste 5.000 mp pentru deservirea directa a supermarketurilor sau importatorilor extracomunitari de produse (turci indeosebi) care desfac produsele direct in supermarketuri Cat costa o investitie? Un depozit frigorific construit pe o suprafa de 5.000 de metri ptrai cost ntre 3,65-4,5 milioane de euro, n funcie de numrul de palei plasai pe vertical, de gradul de automatizare i de temperatura de pstrare a produselor. Aproximativ 20% din valoarea total a investiiei acoper uzina de frig, iar cu ct aceasta este mai eficient, cu att costurile de operare sunt mai mici, chiar dac efortul financiar este mai ridicat. Este important gradul de ocupare al depozitului ? Gradul de ocupare al depozitului trebuie sa fie de 50%- 75% din suprafaa acestuia pentru a putea accesa fonduri europene. Ce tip de depozit alegem? Exemple din piata. 5

 KOOL EVEREST SOLUTIONS - o companie canadiana nou venita pe piata Est Europeana cu o strategie de construire si operare logistica a unui lant de depozite frigorifice moderne, cu acces liber (PRW Public Refrigerated Warehouses). Primul depozit, amplasat in Centrul Logistic Nord-Est, Bucuresti-Pantelimon, cu o capacitate de cca 8.000 pozitii-paleti va fi data in functiune in 2009, pe o suprafata de cca 3700 mp, la standarde conforme cu normele EU si cele internationale. Temperaturi controlate de -28 grdC, -22 grd C si +4 grd C in trei sectiuni separate plus un docking area. Urmarirea stocurilor si identificarea pozitiilor cu software performant, de ultima ora, case-picking, inventar on-line si flexibilitate maxima fata de cerintele clientilor. Sursa:Internet Depozite tip frigorific : proiect industrial in premiera in Romania, care va oferi spatii industriale tip frigorific. Suprafate disponibile de la 2000 mp. Module prezinta inaltime utila de 10 m, podea quart, sistem PSI- Total Global , rampe hidraulice, temperatura: congelare -20 grade Celsius, refrigerare 1-5 grade Celsius, normala 1020 grade Celsius . Sursa:Internet Depozit modernizat prin proiect SAPARD, finalizat in 2008. Societatea noastra va ofera spre inchiriere hale frigorifice la standarde europene pentru depozitarea tuturor tipurilor de produse refrigerate, precum: legume, fructe, lactate, etc. Temperaturile de pastrare pot varia intre -2 si 12 grade Celsius. Sursa:Internet Ce servicii aditionale ar fi bine sa oferim? Linie tehnologica de sortare, spalare si ambalare a cartofilor. Se poate sigura astfel o eficienta sporita procesului de conditionare si ambalare a cartofilor. Spatii de birouri combinate cu spatii de depozitare pentru a nu infrunta traficul, pentru a fi aproape de marfa, de logistica. C: CONCLUZII In urma analizei datelor de mai sus se configureaza urmatoarele strategii de investitii: 1. Investitie 1000 mp depozit frigorific zona Giurgiu Avantaje - investitie relativ redusa - preluare fuxuri de import tari extracomunitare (Turcia, Iran, Siria) in conditiile cresterii traficului vamal in aceasta zona Dezavantaje - importatorii turci de produse alimentare pot depozita marfa in aproprierea Bucurestiului intr-un depozit de capacitate mai mare; 6

2. Investitie 1000 mp depozit frigorific zona Vidra/Gradistea sau alte bazine legumicole Avantaje - preluare marfa producatori locali ce deservesc Bucurestiul - servicii aditionale oferite (preluarea conditionarea sortarea si ambalarea cartofilor) Dezavantaje - sezonalitate productie legume-fructe 3. Investitie 3000-5000 mp depozit frigorific in zona de sud limitrofa Bucurestiului (Adunatii Copaceni) in colaborare cu un distribuitor/angrosist de anvergura. Avantaje - grad de ocupare ridicat datorat densitatii comerciantilor/producatorilor in zona; - clientela de tip supermarket sau angrosist mare securitate in incasare banilor - servicii aditionale oferite (preluarea conditionarea sortarea si ambalarea cartofilor) - lipsa unor astfel de investitii in zona de sud ele fiind concentrate in vestul si estul Bucurestiului (Autostrada A1; Pantelimon) Dezavantaje - risc ridicat in gestiunea strategica a afacerii determinat de o posibila asociere; - valoare ridicata a investitiei Mentionez ca analiza efectuata s-a realizat pentru domeniul produse alimentare proaspete si/sau congelate piata medicamentelor nefiind abordata datorita caracterului oarecum inchis al acesteia. Depozitul trebuie sa aiba in vedere si oferirea de : spatii de birouri; linii de ambalare, conditionare, sortare, spalare daca se adreseaza pietei legumelor si/sau fructelor.

Valentin Chirca Managing Partner Easy Scop Consulting