Arta cretan

Civilizaia Cretan s-a nscut pe Insula Creta, fiind una dintre cele mai timpurii civilizaii europene. Cretanii erau un popor liber, fiind in deplina comuniune cu natura. Ei nu urmareau o arta regala, dimpotriva arta cretana devenea accesibila la toate nivelele sociale. Artistul cretan crea cu o uimitoare libertate,

fara a fi constrins de canoane sau de traditie; cu o rara spontanitate si prospetime a observatiei, cu un simt viu al naturii; cu o uimitoare capacitate de a reda miscarea, cu o siguranta deplina a desenului si cu un rafinat simt al culorii. In arta cretana se resimt influente egiptene, mai ales in ceramica, in folosirea unor motive religioase.

Pictura cretana
Grija pentru confort i decorativ a stimulat mpodobirea interioarelor cu scene picturale. Pe perei erau pictate scene de vntoare ori grupuri de brbai sau de femei din clasa stpnitoare. Se foloseau cu precdere culorile calde, roul i galbenul, i de asemenea i nonculorile.

Intr-o perioada mai veche se folosea culoarea bruna sau chiar roscata pentru a picta pielea barbatilor si nuanta de alb pentru pielea femeilor.

Figurile earu pictate din profil, cu ochiul n fa, dar mai suple dect la egipteni i cu predominana liniei curbe, sinuoase sau spiralate. Cretanii au creat un nou gen de pictur: peisajul marin. De aici i motivele decorative care stilizeaz valurile prin spirale duble sau triple.

Artistii cretani erau atrasi de tot ce este nestatornic, trecator si schimbator in viata. Prin aceasta si se explica interesul lor fata de reflexele de lumina, liniile curbe si a tuturor lucrurilor opuse celor exacte. Ei erau mai mult inclinati spre rafinament si eleganta.

Jocul cu taurul fresca din palatul Cnossos

Arhitectura cretana
Impresia de miscare pe care o crea compozitia arhitectonica rezulta din importanta data coloanelor, distantate si decorate cu linii frinte. Folosirea coloanelor avea mai mult rolul de organizarea spatiilor, decit functia de a sustine tavanul sau acoperisul.

Palatul a fost creaia principal a arhitecturii cretane, care s-a nascut din

aglomeraia de locuine concentrate n jurul unei piee comerciale. Palatele erau formate dintr-un ir de ncperi complicat distribuite. Cel mai mare palat era Cnossos.

Ruinele palatului Cnossos

Structura palatului nu era unitar i simetric, el putea fi extins prin noi construcii, camere dup necesiti . n interiorul acestuia existau sli oficiale, locuine, ncperi pentru pstrarea alimentelor, grajduri i depozite de hran pentru animale.

Vase de lut ars pentru alimente (pithoi)

Intrarea in palat se facea prin partea de vest, printr-o curte mare. La prima vedere el pare a fi un labirint, dar este de fapt un sistem foarte coerent si logic. Aripa de vest continea 20 de magazii si coridoare lungi, care erau folosite ca depozite de produse alimentare. Palatul deasemenea avea si functia religioasa, cu Sala Tronului.

Sala Tronului

ncperile locuite de stpni erau de o bogie nebnuit. Aveau partea de jos a zidurilor acoperit cu plci de piatr lefuit, ornate cu aur i argint. Pe podea erau dale de piatr de diferite culori. n aceast epoc s-au fcut i ncrustraii n lemn. n partea superioar a zidurilor se aezau picturi, covoare sau panouri de lemn de esen tare (abanos, chiparos, cedru).

Colonadele cretane erau formate dintr-un numar impar de coloane, ingrosate spre partea de sus. Acestea era facute din lemn, unde predomina culoarea rosie si erau prevazute cu capiteluri tipic cretane.

Interiorul palatului este decorat cu magnifice fresce,cu motive marine si tauri.Pe peretii incaperii reginei sint reprezentate fresce cu delfini (care este cea mai veche reprezentare). Paleta cretanilor era foarte bogata si diversificata, in albastru, rosu etc.

Parizianca fresca de pe peretii palatului din Cnossos

Fresca celor 3 Zeite

Sculptura cretane
In reprezentarile sculpturale nu erau reprezentati zei, dar preoti sau barbati ruginduse. Vocatia sculptorului cretan a fost opere de dimensiuni mici, prin intermediul carora au fost create adevarate capodopere. Operele erau lucrate in fildes, bronz, argila sau faianta.

Statueta Zeitei Serpilor lucrate in fildes, inalta de 34 cm

Ceramica cretana
Aceasta avea o mare valoare artistica. Ea a fost renumita prin finetea si decorativitatea vaselor. Cea mai vestit era ceramica n stil Camares. Vasele erau lucrate atit de fin incit peretii lor atingeau grosimea unei coji de ou. Aici sint prezente motive geometrice, florale si animaliere. Culorile folosite erau rosu, alb, galben pe fond negru.

Vasul cu caracatita descrie fauna marina, in care cele 8 tentacule parca incearca sa cuprinda intreg vas.

Ei deasemenea creau si vase cu forme mai indraznete: cupe cu picior inalt.

Cretanii mai erau buni experti in giuvaergerie si in tehnica incrustatiei. Ei foarte bine prelucrau diverse cupole din aur si argint sau din alte metale pretioase. Originalitatea giuvaergeriei cretane consta si in combinarea in aceeasi piesa a fildesului, metalelor diferite si pietrelor semipretioase.

Elaborat: Gore Lilia

21DI