Calendar pentru ingrijirea florilor

Afla mai multe despre: arbusti ornamentali, inmultirea vitei de vie, altoirea vita de vie, aplica, in gradina, flori care se seamana toamna, gradina toamna, flori japoneze, plantele de camera, plante apartament, plante de camera, balcon interior, plante interior, flori de camera, ghivece flori

IANUARIE - se incepe inmultirea pe cale vegetativa (prin butasi) a unor plante de apartament: saintpaulia, coleus, colocasia, monstera; - se seamana samburii de curmale (palmierul Phoenix); - periodic, frunzele mari ale plantelor de apartament se spala cu apa calduta, pentru curatarea de praf; - se incepe altoirea vitei japoneze (Parthenocissus tricuspidata) pe butasi de vita de vie de Canada (Parthenocissus quinquefolia); daca iarna este aspra, se vor lua masuri suplimentare de protejare a plantelor din gradina sau a celor car eierneaza in balcon (clematita, trandafiri, etc.); - se pot pune la fortat ramuri taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru obtinerea unei infloriri timpurii (se introduc in apa rece si intr-o incapere racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire). FEBRUARIE - se pot pune in continuare, la fortat, ramuri taiate de arbusti ornamentali; - se poate incepe butasitul la fuchsia, crizantema, hortensie. MARTIE - incepe semanatul unor plante in rasadnite pentru obtinerea rasadurilor in camera; - se continua butasitul unor plante care se inmultesc pe aceasta cale; - daca timpul permite, incepe semanatul unor specii de flori pe camp; de asemenea, se poate incepe plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii; - se monteaza adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii; - se despart rizomii de canna si se pun in ghivece; - spre sfarsitul lunii, in sudul tarii, daca timpul permite, se incepe scoaterea afara a unor plante care au iernat in interior (agave, cactusi, lamai, etc.); atentie insa la eventualele pericole de ingheturi tarzii si brume; - se tund gardurile vii. APRILIE - pe masura ce timpul se incalzeste, se scot plantele de apartament afara, luandu-se masuri de protejare impotriva soarelui arzator de la pranz (prin acoperire cu ziare), iar impotriva eventualelor brume sau ingheturi, plantele se acopera cu folii de polietilena (noaptea); - se continua insamantarea in gradina a diverselor flori care se inmultesc prin insamantare directa (salvia, tagetes, tropaeolum, verbena, zinnia, etc.); - se face repicatul rasadurilor la plantele care au fost insamantate in cutii sau rasadnite, in luna precedenta; - se dezgroapa (desmusuroiesc) trandafirii si se executa taierile; - se incepe transplantarea unor plante de apartament, la care este indicata aceasta lucrare; - incepe plantatul gladiolelor. MAI - se continua plantarea bulbilor de gladiole; - se planteaza rizomii de canna si tuberculii de dalie; - se continua transplantarea unor plante de apartament;

- se butasesc seculentele si cactusii; - se planteaza la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii; - se incepe udatul se se aplica primele ingrasaminte suplimentare. IUNIE - se face udatul ori de cate ori este nevoie; - se inlatura florile scuturate la trandafirii pitici si se scurteaza cu o treime lastarul care a purtat flori, pentru a favoriza emiterea de noi lastari cu flori; - se incepe semanatul la althaea, viola, bellis, etc.; - se scot si se pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile; - se face altoirea in ochi crescand la trandafiri; - se tund gardurile vii. IULIE - se continua lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. este bine ca seara, dupa asfintitul soarelui, sa se pulverizeze cu apa frunzele plantelor din gradina; - se continua semanatul plantelor bienale; - se fac butasi de muscata, pelargonium, coleus, etc. AUGUST - se face altoirea in ochi dormind la trandafiri; - se incepe plantarea unor specii de flori cu bulbi (lalele, narcise, zambile, crini, etc.), precum si a lacramioarelor, stanjeneilor, etc.; - plantele de interior care au fost tinute in timpul verii la semiumbra se scot acum in plin soare pentru a se fortifica (pelargonium, colocasia, monstera, ficus); - se face butasirea la fucsia si pelargonium. SEPTEMBRIE - se continua altoirea in ochi dormind la trandafiri; - se continua plantarea speciilor de flori cu bulbi (lalele, crini, narcise, zambile); - incepe plantarea la locul definitiv, in gradina, a speciilor de flori bienale (viola, bellis, etc.). OCTOMBRIE - se continua lucrarile din luna precedenta; - se scot tuberculii de dalia, bulbii de gladiole si rizomii de canna; - odata cu racirea timpului, plantele de apartament se introduc in interior. NOIEMBRIE - se protejeaza contra gerului, plantele care raman peste iarna afara, (trandafirii se musuroiesc), precum si semanaturile de toamna; - se trec la regim de repaus plantele cxare au nevoie de o astfel de perioada; - se face ingrasarea terenuui din gradina cu gunoi se superfosfat si se sapa adanc. DECEMBRIE - atentie la modul de aerisire a plantelor din apartament pentru a nu fi expuse curentilor de aer rece; - se continua butasirea la pelargonium, fucsia, saintpaulia, etc.

Cum se face amenajarea gazonului (peluza)

Afla mai multe despre: plante perene, samanta, lumina, aplica, verde, rosu, culoarea verde, gazon

In afara de gazonul amenajat pe suprafata stadioanelor si aeroporturilor, se poate realiza o suprafata cu iarba si pentru gradini, parcuri, in fata blocurilor, cu scop ornamental. Cum se pregateste terenul pentru infiintarea unui gazon? Este necesar ca terenul respectiv sa fie sapat la adancimea de 20-30 cm si apoi nivelat bine cu grebla, in asa fel incat, la insamantare, stratul de deasupra al solului sa fie foarte maruntit si asezat (tasat). In caz contrar, semintele folosite, fiind marunte, se trecoara printre bolovani se nu vin in contact stans cu pamantul. Ce plante se folosesc pentru gazon? Componentele de baza ale gazonului sunt graminele perene, care traiesc multi ani. Din cateva mii de specii de graminee cunoscute, se intrebunteaza, de obicei, pentru amenajarea gazonului, numai cateva. Iata cele care se folosesc mai des pentru gazonul din pacuri si gradini: Agrostis stolonifera si Argostis tenuis (iarba campului), Festuca rubra (paisul rosu), Lolium multiflorum (raigrasul aristat), Lolium perenne (raigrasul englezesc, denumit si iarba de gazon), Poa pratensis (firuta), Phleum pratense (timoftica). Cum se face insamantarea gazonului? Timpul se insamantare este sfarsitul verii, toamna sau primavara devreme. Semanatul gazonului se face prin imprastiere, cu mana, folosind un amestec de 2-3 specii de graminee. Prezentam cateva exemple de amestecuri, in functie de conditiile de temperatura, umiditate si lumina a suprafetei respective. A. In zone mai umede, cu temperaturi moderate in timpul verii: 1. Pentru terenuri insorite: Poa pratensis (firuta) 80% + Festuca rubra (paisul rosu) 20%. 2. Pentru terenuri umbrite: - Festuca rubra (paisul rosu) 75% + Poa pratensis (firuta) 25%. - Festuca rubra (paisul rosu) 75% + Agrostis stolonifera 25%. B. In zone mai uscate, cu veri calduroase: 1. Pentru terenuri insorite: Lolium perenne 50% + Poa pratensis 25% + Festuca rubra 25% 2. Pentru terenuri umbrite: Festuca rubra 50% + Poa pratensis 25% + Lolium perenne 25% Cantitatea de samanta necesara depinde de amestecul folosit. Pentru suprafata de 1 metru patrat, se socotesc: - 30-35 g in cazul in care se foloseste Lolim perenne, Lolium multiflorum, Phleum pratense; - 20-25 g in cazul in care se intrebuinteaza celelalte specii de graminacee. Cunoscand aceste indicatii, se poate calcula usor necesarul de samanta pentru suprafata pe care dorim sa facem amenajarea gazonului. Cum se ingrijeste gazonul? Pentru a-si mentine culoarea verde placuta si aspectul ingrijit, gazonul se uda cu regularitate si se tunde (coseste) repetat (ori de cate ori plantele ating inaltimea de 8-10 cm, indepartandu-se o treime pana la jumatate din lungimea lor). Este bine sa se stimuleze cresterea ierbii din gazon prin aplicarea ingrasamintelor. Astfel, primavara, inainte de pornirea vegetatiei si apoi de 2-3 ori in timpul verii (dupa un tuns, pe gazonul uscat), se imprastie cantitati mici de azotat de amoniu pentru 10 metri patrati se aplica circa 30 g). Dupa aplicarea acestui ingrasamant se uda imediat. Cand un gazon, imbatranit, are o culoare neplacuta, verde-albastruie cu nuante violete (mai ales pe timp racoros) si o crestere inceata, este semn ca solul respectiv duce lipsa de fosfor. In acest caz, in timpul iernii, pe solul inghetat sau pe zapada, se imprastie circa 400 g superfosfat.

Gazonul se poate infiinta si folosind brazdele intelenite (patrate, cu latura de 30-440 cm si groase de 6-8 cm sau fasii lungi de 1,5 cm, late de 30-40 cm si de aceeasi grosime). In spatiile ramase intre brazde se introduce pamant marunt sau mranita, apoi se uda.

Toamna se ingrasa solul

Afla mai multe despre: aplica, in gradina, toate, gradina toamna

In functie de perioada in care folosim ingrasamintele, exista mai multe tipuri de fertilizare. Toamna, o data cu aratul (sau sapatul, intr-o gradina mai mica), se face fertilizarea de baza, asta inseamna ca utilizand un ingrasamant mineral greu solubil sau un ingrasamant organic semidescompus, vom reda solului substantele minerale pierdute pe timpul verii, de-a lungul etapelor de vegetatie ale plantelor. Se reface astfel concentratia naturala de substante nutritive iar primavara semintele vor gasi toate conditiile necesare. Fertilizarea de baza consta in inglobarea ingrasamantului in sol, toamna sau primavara, inainte de initierea unei culturi. Ingrasamantul, care poate fi chimic sau organic, se incorporeaza in sol odata cu sapatul. Fertilizarea de tip starter se face chiar in momentul plantatului, ea are rolul de a oferi plantutelor toate substantele nutritive necesare pentru a se dezvolta rapid si armonios. In functie de tipul culturii pe care o initiem, ingrasamantul se poate aplica la cuib sau pe randuri. Fertilizarea faziala se utilizeaza, dupa cum ii spune si numele, in diferitele faze de dezvoltare ale plantelor. Ea se face atat radicular (ingrasamantul va fi absorbit la niveul radacinii) cat si extraradicular (se aplica la nivelul frunzelor).

In octombrie se planteaza narcisele

Afla mai multe despre: la mare, in gradina, gradina toamna, vara

Amenajarea unei gradini de primavara incepe din toamna, mai precis din luna octombrie. In aceasta perioada temperaturile se mentin inca pozitive si noaptea si nu exista pericolul de inghet. Bulbii plantati au timp sa isi dezvolte radacinile dar vor intra rapid in repaus vegetativ pe masura ce temperaturile vor scadea si nu vor creste frunzele. Acestea vor rasari in primele luni ale primaverii. Plantele cu bulbi au un ciclu de viata care include o perioada de repaus pe durata sezonului rece. Exista bulbi

de primavara si bulbi de vara (exemplu: dalia), acestia din urma se planteaza primavara dupa ce a trecut pericolul inghetului. Bulbii de primavara (laleaua, narcisa, zambila) se ingroapa la o adancime suficient de mare incat sa nu sufere din pricina gerului, in medie la 10-20 cm in functie de marimea fiecarui bulb. In cazul bulbilor de vara nu mai este necesar sa ii ingropam atat de adanc, ci vom respecta cerintele fiecarei specii.

Pamantul in care plantam bulbii trebuie bine ales. Trebuie sa fie un pamant nisipos, usor, in care sa nu balteasca apa. Acesta va favoriza cresterea radacinilor si nu va permite stagnarea apei, care ar putea sa afecteze bulbii fie prin putrezire fie prin inghet.

Bulbii nu se uda decat imediat dupa plantare. Udatul se face doar in cazuri exceptionale in toamne secetoase, care sunt rar intalnite in clima din Romania. Ca o masura de precautie, putem aseza peste parcela unde am plantat bulbii de primavara un strat de frunze uscate sau chiar paie, pentru o protectie mai buna impotriva gerurilor uscate.

Transforma gradina intr-un spatiu antistres

Anunturi Google
Gardul viu-minune

- www.gardviu.ro Categorii: Amenajarea gradinii Tags: antistres, amenajare gradina, gradina, terasa, relaxare Marime text
Gard viu chiar de la 0,99 lei/rasadCreste rapid (1.20-1.80 m/an)

Frumusetea si calmul gradinilor le recomanda ca spatiu ideal de relaxare in aer liber, insa nu orice gradina are acelasi efect impotriva stresului. Afla cum poti crea o gradina antistres.

Daca ai la dispozitie timpul necesar, poti transforma gradina ta intr-un spatiu antistres, in care poti uita de grijile cotidiene si te poti relaxa sau recupera cu adevarat.

Gradina, spatiu de relaxare

Frumusetea si calmul unei gradini rezulta din combinatia a mai multe elemente de design pentru gradina ta. Primul lucru de care trebuie sa tii cont atunci cand vrei sa creezi o gradina antistres sunt liniile gradinii. Razoarele drepte si colturile trebuie evitate in favoarea curbelor largi atunci cand plantezi. Diversitatea gradinii este un alt factor care contribuie la calitatea spatiului de relaxare. Plantele de culori si texturi diferite, imbinate corect, pot crea efecte vizuale foarte placute. Creeaza zone private in gradina ta folosindu-te de garduri vii, deoarece intimitatea si spatiile deschis contribuie deopotriva la sentimentul de relaxare. Planteaza flori cu arome puternice pentru a te bucura si de aromele lor atunci cand petreci timp in aer liber in gradina ta destinata relaxarii. Florile parfumate vor atrage si fluturii in gradina ta, iar o casuta pentru pasarele poate fi un camin bun pentru micii rapsozi care te incanta cu trilurile lor. Includerea apei in gradina ta este un alt element ce contribuie la atmosfera relaxanta din gradina. Alege intre o cascada artificiala, o mica fantana arteziana sau un iaz.

Culorile gradinii antistres

Pentru efectul cel mai puternic antistres, iti poti colora gradina cu plante in culori reci. Verdele, combinat cu albastrul, argintiul, purpuriul si albul ofera paleta cromatica cea mai potrivita pentru lupta impotriva stresului. Plantele cu flori si frunze albastre pe care le poti planta in gradina ta sunt: nemtisori, caldaruse, aster, albastrele, salvie purpurie, planta barboasa, gentiana etc. Pentru o pata de culoare argintie, incearca urechile de iepure sau artemisia. Plantele cu flori albastre sunt in general singulare, astfel ca este indicat sa le plantezi in grupuri mai mari pentru a obtine efectul dorit.

Levantica, menta si salvia rusesca sunt alte plante in culori reci care pot completa paleta cromatica in gradina ta, adaugand in acelasi timp texturi si forme interesante.

Efectul antistres al gradinaritului

Poti cumpara de-a gata plantele pentru gradina perfecta de relaxare, dar daca o construiesti cu mainile tale, efectul antistres va fi mult mai puternic. Cand te concentrezi asupra lucrului manual in gradina, te detasezi mai usor de stresul de la locul de munca si de problemele cotidiene. Dupa ce esti multumit de munca ta in gradina, te poti relaxa intr-un spatiu creat special pentru asta. Fie ca e vorba de scaune ergonomice de exterior sau de un chiosc acoperit cu un voal care sa te apere de insecte, nu uita ca poti aduce mobilier relaxant in gradina si poti crea spatiul perfect pentru a te bucura de roadele muncii tale.