Hazarde hidrologice - Inundatiile In ultimele decenii, numarul dezastrelor meteorologice si hidrologice a crescut treptat, la nivel planetar fiind afectate

sute de milioane de persoane. Ceea ce s-a intamplat in 2005 in Romania nu vine decat sa intareasca aceasta tendinta; de aceea, este imperios necesar sa se inteleaga vulnerabilitatea si sensibilitatea comunitatilor umane, pe termen scurt si mediu, in cazul producerii hazardelor hidrometeorologice.

Inundatia reprezinta fenomenul si dezastrul cel mai frecvent la nivel global,care se

produce atat la scara mica(pe raurile si in bazinele hidrografice mici), cat si la macroscara(pe marile rauri).

Secetele si inundatiile, fenomene hidrometeorologice extreme

Peste sintagma schimbari climatice globale se suprapune, tot mai mult, ceea ce specialistii numesc incalzirea globala, cu tendinta de aridizare pe suprafete apreciabile(printre acestea se numara su sudul si sud-estul Romaniei). Aceasta tendinta, manifestata cu precadere in ultimele doua decenii ale secolului trecut si continuata in cel actual , se datoreaza cresteriii temperaturii aerului, asociata cu scaderea cantitatilor de precipitatii. Dar, pe acest fond climatic secetos, s-au produs si numeroase inundatii, din cauza cantitatilor foarte mari de precipitatii cazute intr-un interval scur5t de timp, de ordinul orelor, ba chiar al minutelor.

Nu toate viiturile provoaca inundatii

Viiturile, ca o consecinta a ploilor de lunga durata, cu intensitati foarte mari, asociate uneori si cu topirea zapezilor, produc inundatii numai atunci cand apele depasesc capacitatea de scurgere in albia minora si se revarsa in albia majora. Din consemnarile cronicarilor, rezulta ca viituri care au produs inundatii catastrofale, au avut loc cu regularitate pe teritoriul Romaniei de-a lungul istoriei. Astfel, au putut fi identificate zece inundatii in secolul al XVI-lea, 19 in secolul al XVII-lea, 26 in secolul al XVIII-lea, 28 in secolul al XIX-lea si 42 in secolul trecut. Dupa cum se poate remarca, frecventa acestor fenomene a crescut constant, in primul rand din cauza schimbarilor climatice, dar si pentru ca a scazut capacitatea de transport in albiile minore.

Inundatiile din anul 2005

Din punct de vedere al inundatiilor, anul 2005 poate fi caracterizat prin doua particularitati: o manifestare secventiala in tim p cu unele intervale de canicula si o acoperire insulara, dar cuprinzand majoritatea unitatilor de relief, de la cele muntoase, deluroase si de podis, pana la cele de campie. Viiturile care au produs inundatiile din 2005 au fost generate, in primele luni(februarie aprilie), de suprapunerea unor ploi insemnate cantitativ cu topirea zapezilor, in principal, in spatiul banatean. Ulterior, in lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate de ploi torentiale de scurta durata si deosebit de intense.

O scurta comparatie intre inundatiile din 2005 si cele din 1970

Daca ne referim la inundatiile din 2005, dimensiunea lor catastrofala nu isi gaseste termen de comparatie decat in fenomenele similare din anul 1970, cand se considera ca, atat din punct de vedere al pagubelor,cat si din punct de vedere al victimelor, au avut loc cele mai distrugatoare inundatii din Romania. Astfel: Inundatiile din 1970 s-au restrans, ca perioada de manifestare, doar la lunile mai-iulie si s-au produs cu precadere pe raurile de ordinul I: Somes, Mures, Olt, Arges, Siret, inclusiv pe Dunare, in timp ce inundatiile din 2005 s-au desfasurat pe aproape pe intreaga durata a anului(februarie-octombrie), in principal pe raurile si in bazinele mici; La nivelul anului 1970 erau mai putine indiguiri in luncile raurilor si mai putine lacuri de acumulare care sa atenueze viiturile; Pagubele materiale si pierderile de vieti omenesti au fost mult mai mari in 1970; In anul 2005, inundatiile s-au repetat, la intervale diferite de timp, pe unele rauri(Trotus, Buzau, Ialomita).

Revarsarile Dunarii
Despre acest fluviu marturiile vorbesc inca din timpurile cele mai indepartate. Fie ca privesti izvoarele cartografice sau arheologice, fie ca ramai captivat de izvoarele narative, incarcate de elemente de mit si legenda, poti afla numeroase date despre Dunare. De-a lungul istoriei, izvoarele scris si nescrise ne-au demonstrat ca romanii de pe malurile batranului Danubius s-au confruntat tot timpul cu inundatiile. A fost si bine, dar, ca si in 2006, a fost si rau... S-a intamplat ca, saturandu-se de toanele fluviului, oamenii sa-si stramute vetrele pe locurile mai inalte, pe terase, aici gasind adapost in calea furiei apelor. Dunarea si campia sa inundabila aveau un rol important, impreuna cu palcurile de padure din apropiere oferind diverse posibilitati pentru procurarea hranei. Locuitorii acestor regiuni au supravietuit ani de-a randul de pe urma fluviului si a resurselor sale. Pescuitul, indeletnicire milenara, s-a desfasurat in conditii deosebit de favorabilein toata Lunca Dunarii, in numeroasele rauri si balti. Inundatiile nu au avut intotdeauna efecte negative, fiind si o sursa de procurare a hranei.

Metoda cojeana
Cojenii(locuitorii din margine de Baragan) utilizau o tehnica de pescuit specifica, ce consta in captura cu garduri. (Cand nivelul apelor fluviului crestea, oamenii indepartau gardul propriu-zis al locuintelor. Dupa stagnare la debite maxime, apa incepea sa se retraga, iar gardurile, realizate din nuiele impletite se reasezau; captura era evidenta. Deplasarea gardului se facea pana cand fluviul isi intra iarasi in matca).

Diguri si iar diguri

Digurile construite de o parte si de alta a Dunarii in timpul regimului comunist au constituit pentru fluviu o piedica de a se revarsa pe campia din apropiere(albia majora-lunca). Pe raul Ialomita, intre diguri, au fost prinse si satele aflate pe malurile acestuia (Lunca, Sf. Vasile, Bobu, Brailita etc), fiind condamnate la pieire douazeci de ani mai tarziu, in timpul marilor inundatii din 1970. Primavara anului 2006 a fost capricioasa si s-a dovedit neinduratoare cu locuitorii de pe malul stang al bratului Borcea. Cresterea debitului a facut ca digurile sa ramana pe alocuri doar o amintire, in aceste zone Dunarea facandu-si de cap si sub actiunea directa si controlata a omului pe aliniamentul Facaeni Vladeni, din judetul Ialomita. Distrugerea controlata a portiunilor din dig si inundarea vechilor bazine lacustre(Iezerul Vladeni, Iezerul Mocirla, Deremnicu si Marele Iezer Cabal), au dus la scaderea pericolului de inundare a marilor orase din aval. (Braila, Galati, Tulcea) Nu acelasi lucru s-a intamplat cu vechea resedinta a judetului Ialomita, Orasul de Flotz, care in secolul al XVIII-lea si-a gasit sfarsitul prin unirea fortelor distructive ale raului Ialomita si ale Dunarii. Totodata, de nenumarate ori dupa retragerea apelor fluviului, s-a constatat schimbarea cursului si a gurii de varsare a raului Ialomita, aceasta realizandu-se prin numeroasele captari laterale, efectuate de fluviu(ultima, de la sfarsitul secolului XIX-lea, a transformat vechea asezare Piua Petrii intr-un port fluvial). Lacurile amintite erau adevarate vane de revarsare a Dunarii la debite mari, fiind alimentate cu apa si fauna acvatica din belsug. Daca am vedea astazi aceste tinuturi afectate de inundatii, am putea spune fara a gresi ca ne aflam la mare. In trecut, cand inca nu se realizase amenajarea cursului Dunarii, pescarii puteau traversa cu barca nestingheriti toata balta, ajungand pe malul drept al celuilalt brat al Dunarii(la Harsova), la debite mari, asemanatoare celui din anul 2006.

Cuprins
Inundatia ................................................................................................................................................. 1 Secetele si inundatiile, fenomene hidrometeorologice extreme............................................................ 1 Nu toate viiturile provoaca inundatii ...................................................................................................... 2 Inundatiile din anul 2005......................................................................................................................... 2 O scurta comparatie intre inundatiile din 2005 si cele din 1970 ............................................................ 3 Revarsarile Dunarii .................................................................................................................................. 4 Metoda cojeana................................................................................................................................... 4 Diguri si iar diguri................................................................................................................................. 5 Bibliografie .............................................................................................................................................. 7

Bibliografie:
1. Terra Magazin, numarul 11, noiembrie 2005 2. Terra Magazin, numarul 9, septembrie 2006