P. 1
Pregatirea Pieselor Inainte de Asamblare

Pregatirea Pieselor Inainte de Asamblare

|Views: 150|Likes:
Published by lucrari_comanda
Pregatirea Pieselor Inainte de Asamblare
Pregatirea Pieselor Inainte de Asamblare

More info:

Published by: lucrari_comanda on May 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2015

pdf

text

original

Pregatirea pieselor inainte de asamblare

ARGUMENT
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montate in ordi nea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de munca Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sint necesare urmatoarele date initiale: - desenul de ansamblu al produsului; - desenele subansamblurilor componente; - programul de productie si termenele de livrare ale produsului; - conditiile tehnice de receptie si noimele privitoare ia precizia si rigidi tatea produsului; utilajul existent Lucrarea este structurata in 4 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza: CAPITOLUL I.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE CAPITOLUL II.METODE DE ASAMBLARE CAPITOLUL III. PREGATIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE CAPITOLUL IV. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ. Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde operatiile de montate in ordinea lor succesiva, cu precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de masurat si a dispozitivelor necesare realizarii operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de munca.

1.1.Date intiale necesare eleborarii procesului tehnologic de asamblare
Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sint necesare urmatoarele date initiale: - desenul de ansamblu al produsului; - desenele subansamblurilor componente; - programul de productie si termenele de livrare ale produsului; - conditiile tehnice de receptie si noimele privitoare ia precizia si rigidi tatea produsului; - utilajul existent. Desenul de ansamblu al produsului trebuie sa cuprinda toate datele necesare pentiu ca asamblarea sa se execute in conditii optime, si anume: - toate vederile si sectiunile necesare, astfel incit sa nu existe neclaritati in intelegerea ansamblului; - numarul si specificarea pieselor si a subansambluiiior din care se com pune produsul (noruenclatorul de piese); dimensiunile de gabarit si dimensiunile ce trebuie realizate la asamblare; - ajustajele ce trebuie realizate intre diferite piese; - greutatea produsului ce se asambleaza; - prescriptii tehnice la asamblare. Este necesar, de asemenea, sa se examineze si desenele de executie ale pieselor, pentru a se preciza natura prelucrarilor suplimentare ce se executa la asamblare. Programul de productie si termenele de livrare ale produsului sint necesare pentru a stabili metoda de asamblare, pentru a proiecta atelierele de asamblare si pentru a determina necesarul de montatori, scule, dispozitive etc. Conditiile tehnice de receptie si normele rejeritoare la precizia si rigiditatea produsului sint necesare pentru cunoasterea performantelor tehnice ale produsului. De asemenea, aceste date folosesc si la alegerea metodelor, a sculelor si a dispozitivelor de asamblare.

1.2. Structura procesului tehnologic de asamblare
Procesul tehnologic de asamblare se compune din operatii, faze si minuni. Operatia de asamblare reprezinta acea parte a procesului tehnologic, efectuata fara intrerupere asupia unei unitati sau a unui complex de unitati de asamblare, de catre un muncitor sau o echipa de muncitori, pe un singur loc de munca. Partea operatiei de asamblare care se executa la o anumita imbinare, folosind aceleasi dispozitive si scule si aceeasi metoda de lucru se numeste faza. Actiunea efectuata de catre muncitor in cursul unei faze de asamblare sau de pregatire in vederea asamblarii unui produs se numeste minuire.

Fig. cu doua faze succesive: piesarea rulmentului2 pe fusul arborelui 7 si verificarea asezarii inelului interioi 3 pe umarul fusului. .fisa tehnologica si planul de operatii. . fiecare faza este constituita din mai multe minuiri: reglarea fusului in pozitia de luciu a piesei. se impune rezolvarea urmatoarelor probleme mai importante: .stabilirea celor mai economice procedee de asamblare.schema lanturilor de dimensiuni.sa garanteze realizarea normelor de precizie si de rigiditate.Proiectarea procesului tehnologic de asamblare Procesul tehnologic de asamblare trebuie sa indeplineasca uimatoarele conditii: . .sa permita obtinerea produsului la un cost cit mai redus.sa asigure realizarea tuturor prescriptiilor tehnice impuse produsului . Operatiile si fazele de asamblare se stabilesc in cursul proiectarii procesului tehnologic de asamblare si se inscriu in fisele planului de operatii.ciclograma asamblarii. este necesar.3. 1. -stabilirea formelor de organizaie a asamblarii produsului. procesul tehnologic de asamblate a unui rulment cu bile (fig.Montarea unui rulment pe fusul arborelui La rindul ei.alegerea sau proiectarea echipamentului tehnologic necesar pentru asamblarea produsului (dispozitive. 2) se compune dintr-o singura operatie.1.stabilirea succesiunii asamblarii tuturor pieselor si subansamblurilor. de verificare a pozitiilor reciproce ale pieselor si de fixare a pieselor componente ale pro dusului . Documentele tehnologice necesare proiectarii procesului de asamblare. . asezarea bucsei de montare pe rulment. mijloace de masurare si control etc. opiirea presei. . scule. asezarea rulmentului pe capul fusului. in special in cazul productiei in serie si in masa. . sa se elaboreze urmatoarele documente tehnologice. . Pentru ca procesul tehnologic de asamblare sa se realizeze cu consum minim de timp si pentru ca lucrarile executate sa fie de buna calitate. . De exemplu. .) .schema de asamblare.O faza de asamblare se realizeaza practic prin mai multe minuiii succesive. In vederea proiectarii procesului tehnologic de asamblare a unui produs. verificarea pozitiei corecte a rulmentului. punerea in functiunea presei.

3). tehnologul va trece la pozitionarea in schema a fiecarui reper si a fiecarui grup de repere. Dupa ce si-a conceput modul in care se va desfasura procesul tehnologic de asamblare.1. doua subgrupe de repere I si II. Repeiul de baza.1. respectiv. impusa de felul in care piesele (reperele) componente ocupa locul prevazut in cadrul subansamblului produsului.3. este osia 7. 1. subansamblul "cutie de unsoare' se compune din 11 repere si. Stabilirea corecta a schemei lanturilor de dimensiuni duce la realizarea economica a procesului de asamblare a produsului respectiv. Fig. Schema de asamblare Operatiile de asamblare trebuie sa se succeada intr-o anumita ordine. Celelalte repere se numeroteaza in ordinea succesiunii operatiilor de asamblare (fig. atunci cind se monteaza prcduse complicate. pe care se monteaza cutia de unsoare.Grupa de repere cutii de unsoare Dupa cum rezulta din figura 2. cind se efectueaza montarea simultan. deoarece functie de aceasta se deteimina succesiunea operatiilor la asamblare. in cazul productiei in scrie si in masa.2 . Schema lanturilor de dimensiuni Problema stabilirii lanturilor de dimensiuni este deosebit de importanta. iar in cadrul productiei de unicate. in diferite locuri de munca si de catre echipe diferite. Schemele de asamblare se intocmesc. .2. in special.3. Schema de asamblare reprezinta exprimarea grafica a succesiunii operatiilor de asamblare a pieselor (reperelor) in cadrul produsului.

din care rezulta ordinea de montare a pieselor. Dupa intocmirea schemei de asamblare. Dupa ce pe baza schemei de asamblare se determina numarul fazelor de asamblare. iar grupele sau subgrupele de repere se noteaza cu cifre ren: are. se stabileste apoi numarul sculelor necesare executarii fiecarei faze in parte.4. inscrise in patrate mici. Reperele se noteaza pe schema de asamblare cu cifre arabe. . respectiv a subgiupelor in rapoit cu reperul de baza. reperele sau un grup de repere care formeaza o imbinare se leaga intre ele prin cate o linie dreapta. Fig. dispozitivele si verificatoarele necesare pentru asamblarea produsului in timp cit mai scurt si l a un cost cit mai redus. in felul acesta. Se intocmeste apoi lista de scule cu care se va dota locul respectiv de munca. 3. schema de asamblare oglindeste nu numai succesiunea fazeloi. Schema de asamblare a cutiei de unsoare Fisa tehnologica si planul de operatii . Desfasurarea fazelor de asamblare a cutiei de unsoare. calculeaza timpul pentru executie. sculele. dar si pozitia reciproca a reperelor. tehnologul trece Iastabilirea operatiilor de asamblare si impartirea acestora pe faze.Fig. el stabileste utilajele necesare. De asemenea. Pe schema de asamblare. fiind simbolizate prin cercuri in care se inscriu numerele respective ale reperelor.

3.5. principalele operatii de asamblare fara a se efectua defalcarea lor pe faze 1. insotit. uneori. sumar. tehnologul trece la intocmirea fisei tehnologice sau a planului de operatii. Fisa tehnologica Fisa tehnologica este documentul utilizat in cazul productiei de unicate si in serie. fazele succesive ale montarii. in ordinea succesiunii acestora.3. a subansamblurilor si a pieselor ce o compun. Asamblarea unui produs se poate realiza prin doua metode. Ciclograma asamblarii Ciclograma asamblarii . iar altele succesiv. In figura 5. . ansamblurilor. in raport cu timpul necesar executarii operatiilor de asamblare.4. in care operatiile se succed. b ciclograma pentru asamblarea paralel-succesiva a aceluiasi produs.asamblarea paralel-succesiva in care o parte din operatiile de asamblare se executa simultan (in paralel). 1. iar in figura 5. a dispozitivelor si a utilajelor necesare pentru executarea operatiilor respective. Planurile de operatii se elaboreaza pentru unitatile de asamblare si pentru asamblarea generala si contin: numarul de ordine al operatiilor.Planul de operatii Planul de operatii se intocmeste in cazul productiei in serie si in masa .3.si eontine un studiu detaliat al procesului tehnologic de asamblare.3. Ciclograma asamblarii este reprezentarea grafica a operatiilor de asamblare a unui produs. . mica. si de desenele operatiilor. 1. si anume: .asamblarea succesiva.Cu ajutorul acestor date. cu indicarea sculelor. In fisa tehnologica se indica. norma de timp si categoria de retribuire. Ciclogramele au o deosebita importanta in cazul elaborarii rationale a proceselor tehnologice de asamblare a produselor executate in serie mare sau cu ritm de montare impus (asamblare pe banda). a este reprezentata ciclograma asamblarii succesive a unui produs a carui asamblare se realizeaza in cinci operatii. prin care se stabileste procesul de asamblare a masinii (produsului).

razuirea. lustruirea. se urmareste utilizarea celor mai perfectionate dispozitive si masini.asamblarea prealabila si verificarea ei.5. transportul la locul de asambalre si prega tirea pentru asamblare. filetarea si spalarea. piese rebutate si piese care mai necesita prelucrari sau mai pot fi remediate: -indicarea locului de asamblare unde urmeaza a fi trimisa piesa. Ciclogramele asamblari Caile principale pentru reducerea ciclului de asamblare sint: -suprapunerea in timp a cit mai multe operatii de asamblare si asam blarea simultana a cit mai multe unitati de asamblare. -micsorarea timpului necesar pentru executarea operatiilor de asamblare 1. . productivitatea muncii. .verificarea pieselor ce urmeaza a fi asamblate. . Tehnologia asamblarii subansanblurilor Procesul de asamblare se executa in urmatoarea succesiune: . in care principiul interschimbabilitatii este foarte rar aplicat.asamblarea definitiva. adica: imbinari pun mtmre.alegerea pieselor.Fig. ale zarea.reglarea si verificarea functionarii. Operatiile de control si de sortare a pieselor constau in: . in general. prii. in atelierele de asamblare se executa toate formele de imbinare a pieselor. Pregatirea pieselor pentru asamblare necesita mai multe operatii si anume: retusarea.4. sudare. . Asamblarea prealabila si pregatirea ei. prin piesare cu suruburi etc. Pretutindeni pentru a se reduce efortul muncitorilor si pentru a se ridica.alegerea pieselor pe grupe de piese bune. productiei de unicate si de serie mica. Piesele ce se asambleaza se aleg si se sorteaza inainte de a ajunge in atelierul de asamblare. Aceste activitati sint specifice. controlul. . Alegerea pieselor. controlul si pregatirea acestora pentru asamblare . burghierea. rodarea si lepuirea.

dupa fisele tehnologice si planurile de operatii. deoarece operatia de control cuprinde prac tic patru etape si anume: controlul pieselor. si anume: -Metoda interschimbabilitatii totale. Avantajele folosirii acestei inetode de asamblare sint urmatoarele: . a oricarei piese din lotul de piese prelucrate. Stabilirea ajustajului corespunzator se face tinand seama de toti factorii care influenteaza calitatea imbinarii: fizice. controlul masinii si incercarea masinii in functiune. insa din punct de vedere cinematic. CAPITOLUL II. durabilitatea unei imbinari fixedepinde de laegerea corespunzatoare a strangerii si a marimii microneregularitatilor suprafetelor. METODE DE ASAMBLARE Piesele care fac parte din aceiasi grupa de clasificare. Alegerea metodei de asamblare este conditionata de urmatorii factori: -Gradul de precizie al pieselor si subansamblurilor. -Dotarea tehnica si organizarea sectiilor de asamblare. 2.Verificarea montarii prealabile se realizeaza inainte de a se trece la mon tarea generala a produsului. iar rezistenta la uzura a imbinarilor mobile depinde de stabilirea cat mai rationala a jocurilor. -Metoda sortarii.Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii totale Asamblarea prin metoda interschimbabilitatii totale se realizeaza prin folosirea la imbinare. in functie de precizia ceruta. fara a fi necesara selectionarea sau ajustarea prealabila. mobilitatea sau nemobilitatea se asigura printr-un ajustaj corespunzator. Verificarea in acest stadiu al asamblam cores punde etapei a Ii-a de control.1. Daca imbinarea a doua piese se realizeaza fara elementele suplimentare de fixare. Asa. -Metoda reglarii. -Metoda ajustarii. -Volumul de productie. controlul subansamblunlor. Operatia se realizeaza pe baza prescriptiilor din caietul de sarcini. dupa prescriptiile tehnice din de senele de executie a pieselor. subansamblu sau ansamblu. tehnologica. de exemplu. La asamblarea pieselor in constructia de masini se folosesc cinci metode de asamblare. se imbina intre ele in mod diferit. -Metoda interschimbabilitatii partiale. fiecare din aceste imbinari pot forma imbinari fixe sau mobile. constructiva de exploatare.

este necesar sa se respecte urmatoarea conditie: vlaoarea tolerantei elementului de inchidere trebuie sa fie egala cu suma valorilor absolute ale tolerantelor elementelor componente ale lantului de dimensiuni. A4 =203 mm Fig.asamblarea simpla si economica (nefiind necesara ajustarea). . . la imbunatatirea calitatii produselor asamblate si la scaderea costului. deoarece obtinerea unor tolerante strinse implica un montaj de precizie. Asamblarea dupa metoda interschimbabilitatii totale cere o organizare corespunzatoare a intregului proces de productie. este chiar abaterea admisibila din normele de precizie pentru strungurile-revolver si anume: . A3=118 mm. Pentru a se realiza interschimbabilitatea totala a pieselor la asamblare. . Piesele care fac parte din acelasi lant de dimensiuni trebuie sa fie executate in limitele tolerantelor stabilite. Schema lantului de dimensiuni la un strung revolver Aplicandu-se relatia pentru calcului valorii tolerantei elementului de inchidere.posibilitatea aplicarii metodelor de asamblai e pe banda sau in flux continuu. se obtine: Valoarea tolerantei elementului de inchidere TRA. dispozitive de lucru si mijloace de masurat ce-si gasesc justificarea economica numai in cazul productiei in serie mare si in masa. Toate acestea duc la cresterea productivitatii muncii.procedeul ofera posibilitatea de a realiza o buna cooperare cu alte intre prinderi de specialitate. Interschimbabilitatea totala a pieselor de masini se realizeaza prin cres terea insemnata a costului utilajului si al dispozitivelor necesare. adica: . 6.posibilitatea folosirii la asamblare a unor muncitori cu calificare mai redusa. se ia lantul de dimensiuni al unui strung-revolver. unde: TR este valoarea tolerantei elementului de inchidere. in cazul exemplului dat.. A2 =60 mm. la care trebuie sa se asigure precizia coalxilitatii intre axele locasurilor de prindere a sculelor din capul-revolver si axa arborelui principal (fig 6). Dimensiunile nominale ale elementelor lantului de dimensiuni sunt urmatoarele: A1 =25 mm. Pentru exemplificare. TAi este valoarea tolerantei elementului i al lantului de dimensiuni.

2. si anume: . precizia prescrisala elementul de inchidere pentru majoritatea lanturilor de dimensiuni obtinute prin asamblarea acestor piese.2) se obtine: ..3. Aceasta metoda consta in acea ca piesele se pot prelucra cu tolerantele mai largi decat cele necesare pentru obtinerea unei interschimbabilitati totale. iar: . asiguranduse totusi. Facandu-se calcul de verificare prin metoda de maxim si minim. de unde rezulta valoarea tolerantei elementului de inchidere.Deoarece prelucrarea pieselor se efectueaza cu tolerante mai largi. De aceea.02 mm. In exemplul dat: 2. adica: si introducandu-se aceste valori in relatia (19. Asamblarea prin metoda interschimbabibilitatii partiale Asamblarea dupa principiul interschimbabilitatii totale nu este intotdeauna posibila si nici avantajoasa. Asamblarea prin metoda sortarii ( selectionarii) . posibile de realizat cu utilajul existent. Notandu-se tolerantele fiecarui element. se obtin valorile abaterilor si anume: Adica abaterea superioara a dimensiunii de inchidere este egala cu diferenta algebrica dintre suma abaterilor superioare ale dimensiunilor maritoare si suma abaterilor inferioare ale dimensiunilor reducatoare. de unde rezulta ca stabilirea tolerantelor pentru fiecare element component al lantului de dimensiuni s-a facut corect. in cazul fabricatiei de serie se recomanda asamblarea dupa principiul interschimbabilitatii partiale. ceea ce inseamna ca axele locasurilo de prindere a sculelor din capul revolver si axa arborelui principal pot coincide: . aceasta metoda este mult mai economica. fara o sortare sau o ajustare prealabila a pieselor. 2. adica axele locasurilor de prindere a sculelor pot fi decalate in raport cu axa arborelui principal cu 0.

se cere sa se determine dimensiunile necesare celeilalte piese. respectiv dimensiuni de inchidere cu tolerante reduse. prelucrarea pieselor devine economica. de 0. In schimb. iar jocul minim. numai una din piese. Asamblarea prin metoda sortarii se poate realiza prin doua metode. . Sortarea directa La sortarea directa se masoara.3. Un exemplu tipic de aplicare a acestei metode de asamblare este sortarea in grupe a inelelor exterioare si interioare a rulmentilor cu bile si cu role. Principalul avantaj al asamblarii prin sortarea prealabila a pieselor componente dupa dimensiunile suprafetelor prelucrate il constituie faptul ca se pot obtine asamblari foarte precise.Asamblarea prin metoda sortarii (selectionarii) asigura precizia elementului de inchidere a lantului de dimensiuni prin masurarea si sortarea pieselor in grupe prelucrate cu tolerante majore. cunoscandu-se marimea jocului sau a strangerii prescrise pentru imbinarea respectiva.01 mm. In acest fel. In acest caz.008 mm. 2. ceea ce compenseaza cu prisosinta cheltuielile efectuate cu ocazia controlului si a sortarii prealabile a pieselor ce se asambleaza. din elemente componente ale lantului realizate cu precizie mai scazuta. rezulta ca din totalitatea bolturilor de pistoane executate se vor alege numai cele care sunt cuprinse in limitele intervalului: Metoda sortarii directe a pieselor reprezinta avantajul ca nu necesita o sortare prealabila a acestora si nici aparate speciale de masurat. prelucrarea pieselor cu utilaje existente devine neeconomica si greu de realizat. precum si a celor cuprinse sa aiba abateri mai mici decat cele prescrisepentru prelucrarea acestora. in prealabil. Un exemplu de asamblare prin sortarea directa este imbinarea dintre bucsa din capul bilei si boltul pistonului la un motor cu ardere interna. Considerandu-se ca jocul maxim dintre bucsa si bolt este de 0. -sortarea pe grupe. Diametrul bucsei (masurat) este de 67. si anume: -sortarea directa ( individuala). precum si a bilelor sia rolelor respective. durata de asamblare a produsului se prelungeste. intervin. uneori .2. deoarece determinarea dimensiunilor necesare ale pieselor se efectueaza in timpul operatiei de asamblare. fiind necesar ca elementele componente ale acestora sa aiba tolerante si mai mici. cazuri cand tolerantele elementelor de inchidere ale lanturilor de dimensiuni sunt foarte mici. Sortarea pe grupe In practica. Pentru inlaturarea acestei situata se majoreaza tolerantele elementelor componente ale lanturilor de dimensiuni si se face sortarea prealabila a pieselor in mai multe grupe.005 mm.3. astfel incat in fiecare grupa dimensiunea pieselor cuprinzatoare.1. 2.

Dupa prelucrarea cu aceste tolerante. adica: 40. Valorile jocurilor limita la sortare fig. pentru cele trei grupe de sortare. se obtin.a.8 ).1. Asamblarea se face numai intre piesele cu acaelasi numar de ordine si anume: alezajele din grupa 1 cu bolturile din grupa 1.010 mm si 40.980 mm. si se impart in cinci grupe. In cazul cind toleranta alezajului este diferita de toleranta boltului (arborelui). de exemplu Si. s. in care: diametrul suprafetei cuprinzatoare (alezajul) este de mm. dar de la o grupa la alta se schimba valorile jocurilor limita.a.d. Tab. a doua grupa de bolturi: 39.Fig 7. si anume: se considera ajustajul cu joc. Se vor obtine aceleasi jocuri limita pentru toate piesele.990 mm si 40. iar diametrul suprafetei cuprinse (arborele) este de mm.O.S. in prealabil.8 Schema sortarii (TD<Td) .010 mm.020 mm s. Schema sortarii pe grupe a-schema sortarii. alezajele din grupa 2 cu bolturile din grupa 2. Iar tolerantele ajustajului cu joc vor fi: Numarul grupelor de sortare se stabileste in functie de marimea tolerantei ajustajului respectiv si de precizia economica de prelua are a pieselor componente ale asamblarii.000 mm si 40. Prima grupa de alezaje cuprinde piesele din intervalul demensional D si (D + T D ).schema ajustajului.a.) toleranta ajustajului este aceeasi pentru oricare grupa de sortare.m.m.m. Ta TD (ceea ce apare destul de frecvent in cazul ajustajelor preferentiale I. bucata cu bucata.d. a doua grupa de alezaje se refera la intervalul dimensional (D + T D ) si (D +2 T D ). b. numite grupe de sortare. adica: 40. peisele se masoara. in cele ce urmeaza se va lua un exemplu numeric pentru cazul sortarii pe grupe a pieselor. in aceeasi ordine atit pentru alezaje cit si pentru bolturi cu cifre de la 1 la 5.000 mm s. valorile jocurilor limita din tabelul 1. Prima grupa de bolturi se refera la piesele cu diametre efective cuprinse in intervalul dimensional: 39.d. Daca se impart cimpurile de toleranta ale pieselor cuprinzatoare si cuprinse in trei intervale (fig. care au fost numerotate.

in cazul general. iar in cazul productiei in serie mai mare sau in masa. Cand TD>Td Metoda sortarii se aplica in cazul lanturilor de dimensiuni cu precizie ridicata si elemente putine (de exemplu. -majorarea costului montarii. necesare sortarii pieselor. Se va alege. fapt care duce la marirea productiei neterminate. astfel incat elemntul de inchidere (rezultant) sa nu depaseasca limitele prescrise.02 mm). 2. Abaterea admisibila conform normelor de precizie pentru strungurile revolver este de 0. Daca se dau: . la arborii principali de la masinile-unelte etc). este necesar sa se respecte urmatoarele conditii: -sa asigure elementului de compensare un adaos minim pentru ajustare. Dezavantajele acestei metode sint urmatoarele: -interschimbabilitatea limitata. cand TD<Td. datorita manoperei suplimentare. Pentru exemplul dat: La sortare. Elementul ales pentru a fi modificat se numeste element de compensare. Nerespectarea acestei indicatii poate introduce erori suplimentare in cadrul lanturilor de dimensiuni. necesar pentru compensarea erorii maxime a lantului de dimensiuni. Asamblarea prin metoda ajustarii Asamblarea prin metoda ajustarii se obtine prin modificarea dimensiunii unui elemnt component al lantului de dimensiuni (prin aschiere sau alt procedeu de prelucrare). la rulmenti. In primul rand. se folosesc la masurari aparate de masurat de constructie speciala. Pentru a fi posibila realizarea compensarii dimensiunilor prin ajustare. la care trebuie sa se asigure precizia coaxilitatii intre axele locasurilor de prindere a sculelor din capul revolver si axa arborelui principal. Pentru exemplificare se considera lantul de dimensiuni al strungului-revolver. Toleranta integrala a jocului (pentru toate asamblarile din toate grupele de sortare) este egala cu diferenta dintre cel mai mare joc maxim (J max3 ) si cel mai mic joc minim (J min1 ). elemntul de compensare trebuie sa apartina mai multor lanturi de dimensiuni. ca fiind cel mai usor de modificat. in cazul cind numarul pieselor care trebuie sortate este mare. gruparea lor se face cu ajutorul dispozitivelor de sortare automate sau semiautomate. este aceeasi.4. Alegerea elementului de compensare este foarte importanta. sortarea se face cu ajutorul masinilor automate speciale. ca element de compensare elementul A2.Din examinarea tabelului 1 se constata ca toleranta ajustajului cu joc pentru toate grupele de sortare. dar de la o grupa la alta se schimba valorile jocurilor limita. in acest caz. toleranta integrala a jocului este: . dinainte fixat. atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere tehnologic ( al posibilitatii derealizare).02mm (axele locasurilor de prindere pot fi deplasate mai sus decat axa arborelui principal cu maximum 0. reprezentat in figura 6. Pentru sortari mai precise. -sa nu se admita la asamblare piese care au erori peste limitele de toleranta stabilite. -necesitatea de a ci ea stocuri de piese.

de obicei de inalta calificare. cazul asamblarii unei roti dintate intr-o cutie de viteze -10. de exemplu. -cu element de compensare fix. de obicei. etc).) Fig. prin schimbarea pozitiei uneia dintre piese. in cazul masinilor unelte. 2. la fabricatia in serie mica sau de unicitate. Se ia de exemplu. prin introducerea in subansamblul respective a unei piese speciale. aceasta poate fi: -cu element de compensare mobil.9. stabilite in prealabil. suruburi. numita compensator ( de exemplu saiba. si anume: . inel.9 Asamblarea cu compensator mobil. ceea ce exclude interschimbabilitatea.5. procedeul reclama executarea unor operatii suplimentare.Si atunci valoarea efectiva a elementului de inchidere (rezultant) ce se obtine la asamblare (calculat prin metoda algebrica). va fi: Deoarece valoarea superioara a elementului de inchidere este mai mare decat cea prescrisa rezulta ca elemental de compensare A2 trebuie sa fie ajustat in limitele 00. . suplimentara. intre suprafetele frontale ale rotii dintate si ale carcase. Reglarea cu element de compensare mobil se face. garnitura bucsa. dupa cum elementul de inchidere al lantului de dimensiuni (rezultant) va avea valoarea efectiva Avantajul principal al metodei ajustarii il constituie posibilitatea realizarii cu precizie ridicata a dimensiunii elementului de inchidere in conditiile executarii elementelor componente ale lantului de dimensiuni cu tolerante economice. Metoda ajustarii se recomanda. Dupa felul in care se efectueaza reglarea.15mm. in special. (Fig. Pentru buna functionare a rotii dintate in cadrul cutiei deviteze este necesar sa se asigure la asamblare un jos minim garantat. Asamblarea prin metoda reglarii Asamblarea prin metoda reglarii se realizeaza prin schimbarea valorii unei anumite dimensiuni prin reglare. In schimb. in cazul lanturilor de dimensiuni cu elemente componente multiple.

cu tolerante economice. A2 si A3 ale lantului de dimensiuni se realizeaza. principiul interschimbabilitatii si al sortarii devine total neeconomic. T'A3 La metoda reglarii prin folosirea unor compensatori ficsi. Dezavantajul metodei consta in faptul ca la reglarea cu compen satori ficsi este necesar sa se efectueze lucrari suplimentare de de montare.Precizia elementului de inchidere RA (jocul minim garantat) se realizeaza prin deplasarea bucsei 1. bucsile cu filet. Cele mai frecvente forme de compensatori ficsi sunt : inelele. in acest caz. Asa. Din aceste motive.10 Schema asamblarii cu compensator fix. pentru subansamblul reprezentat in figura 10. dupa care se fixeaza cu surubul 2. in special cu compensator mobil. devine posibila confectionarea unor piese de dimensiuni si forme bine determinate. -elimina lucrarile de ajustare la asamblare. -mentine precizia lantului de dimensiuni pe toata durata exploatarii. Metcda reglarii se poate folosi cu bune rezultate la rezolvarea lanturilor -de dimensiuni. . PREGATIREA PIESELOR PENTRU ASAMBLARE In cazul productiei in serie mica si individuala. cu o serie de inele R de diferite dimensiuni. in timpul exploatarii. si anume : T'A1 T'A2. rezolvarea problemei. precum si la lanturi de dimensiuni la care. datorita uzarii sau variatiei temperaturii. toleranta ajustajului la dimensiunea A poate fi mentinuta cu oricare piesa datorita dimensiunii A a inelului 1. prelucrarea si controlul pieselor realizandu -se cu mijloace universale. Metoda de rezolvare a lanturilor de dimensiuni prin reglare cu compensatori mobili sau ficsi prezinta urmatoarele avantaje : -da posibilitatea de a se realiza precizia dorita pentru elementul de inchidere a lantului de dimensiuni. se poate compensa lipsa de precizie. CAPITOLUL III. rezultata la asamblare. In felul acesta. la care trebuie sa se obtina o precizie ridicata a elementului'de inchidere (rezultant). care nu asigura intotdeauna precizia necesara la montare. garniturile. suruburile etc. asigurandu-se ritmicitatea procesului de productie . de exemplu. Dimensiunile A1. introducandu-se in ansamblu un inel de dimensiuni corespunzatoare. Fig. in constructia masinilor moderne se utilizeaza din ce in ce mai mult metoda reglarii. dimensiunile elementelor componente se modifica. tolerantele pentru celelalte elemente putandu-se obtine in conditii economice .

este rational ca ajustarea acestora sa se faca in timpul asamblarii. atunci cand sunt impuse tolerante stranse la imbinarea pieselor. dalti sau discuri abr azive de diferite forme constructive. de asemenea. la productia in serie. 5-racord Fig. Astfel.6.2 . 2-arc. indepartarea rupturilor. precum si a asigurarii netezimii cerute suprafetelor functionale se numeste retusare. 4-buton de pornire.11 si 12 Rugozitatea suprafetelor obtinute prin retusare este 1.3-corp. piesele sunt supuse uneori la operatii suplimentare. Fig. necesara pentru a compensa o eventuala nepotrivire a tolerantei totale intr -un lant de dimensiuni cu mai multe elemente. in vederea montarii. s e folosesc pile mici (cu lungimea de 50-100 mm) prevazute cu dinti foarte fini. filetarea si spalarea. in cazul productiei in serie mijlocie si mare. barghierea. In vederea retusarii se utilizeaza pile si discuri de rectificat de diferite forme. corespunzator profilului suprafetelor ce se retuseaza. freze. Afara de aceasta. de ajustare. 3. razuirea. a bav urilor si a neregularitatilor de pe suprafetele pieselor ce se asambleaza. nestandardizate (fig.11 Dalta pneumatica 1-dalta.3 µm.1. se utilizeaza dispozitive portabile. uneori.Din aceasta cauza. rodarea. manuale sau mecanice. In vederea mecanizarii operatiilor de retusare. De asemenea. 12 Dispozitiv de pilit mecanic . actionate electric sau pneumatic. care antreneaza pile. RETUSAREA Ajustarea pieselor cu scule metalice sau abrazive in vederea incadrarii acestora in lantul de dimensiuni. Cele mai frecvente operatii de ajustare sint urmatoarele: retusarea. Retusarea urmareste. ajustarea pieselor este. perii. in cazul lucrarilor de precizie.

Mecanizarea se realizeaza fie cu ajutorul unor dispozitive actionate electric sau pneumatic. totodata. 10-18 pete. actionate manual. Aceste pete indica locurile care trebuie razuite si. b. Fig. cu culisa. diluate in ulei). un strat subtire de vopsea (miniu de plumb. bucse etc.razuitor curb In vederea asamblarii. in prealabil. in cazul productiei in serie. fonta cenusie si otel netratat termic. pe suprafata carora se depune. 3. b. verificandu-se luciul suprafetelor in contact. Fig.13. Verificatoare folosite la razuire • masa de tusat. 14. se supun operatiei de razuire in special suprafetele planactive (suprafetele de separat si ghidajele batiuiilor etc. la verificarea cuzinetilor. la care suportul de fixare a razuitorului efectueaza o miscare alternativa (mecanism biela-manivela.placa de tusat. vopseaua se depune pe proeminentele suprafetei respective.2. 14). Razuitoare • razuitor drept. razuirea suprafetelor mari se executa cu razuitoare actionate mecanic. este in functie de calitatea ceruta suprafetei ce se prelucreaza. negru de fum. Prin frecarea usoara a etalonului de suprafata razuita. iesind in evidenta. lagare. pentru o productie individuala si in serie mica. fusuri. RAZUIREA Razuirea este operatia prin care se indeparteaza de pe suprafata piesei straturi foarte subtiri de metal (urmele rezultate de la prelucrarile anterioare) cu ajutorul unei scule speciale. Calitatea razuirii. 13). RODAREA . ghidaj ele masinilor-unelte). de obicei. sub forma de pete.rigla de tusat. c.3. o suprafata care trebuie sa asigure o etansare perfecta va trebui sa aiba 20-25 pete. dupa strangerea lor si dupa efectuarea a doua-trei rotatii ale arborelui. gradul de netezime al suprafetei prelucrate. In acest scop. respectiv numarul de pete care trebuie sa se obtina pe unitatea de masurare (patrat de 25 X 25 mm). indigo. portiunile de contact ale cuzinetului incep sa luceasca. si in mod deosebit in cazul atelierelor de reparatii.3. iar o suprafata aflata in miscare de alunecare (cuzineti. Calitatea razuirii se poate controla si pe cale uscata. albastru de Prusia.) ale pieselor executate din metale neferoase. Calitatea suprafetelor razuite se apreciaza prin tusare. se folosesc placi sau rigle-etalon (fig. fie prin intermediul unor capete de lucru speciale. numita razuitor (fig. Razuitoarele sint. De exemplu.) si uneori suprafetelor cilindrice (cuzineti. de exemplu. Astfel.

Fig. necesitand si alte operatii suplimentare cum ar fi: filetarea. intre supapa si scaunul supapei. sertarase. cum ar fi: strunjirea cu diamantul. diamantul. masini de gaurit de masa (de banc) sau masini de gaurit cu coloana. sectiile de asamblare sunt inzestrate cu masini de gaurit portabile (manuale.15. alezarea. la montare. hirtia abraziva (smirghelul). adaosuri de prelucrare foarte mici (circa 0. electrice. 15). Pentru executarea operatiei de burghiere. carcase etc. cu o masina de gaurit portabila. Materialele abrazive folosite la rodare sunt: corindonul. Rodarea se poate executa numai dupa acele operatii care asigura un anumit grad de precizie si calitate si. Schema rodarii reciproce a supapei si a scaunului supapei Intre cele doua suprafete de etansare se introduce pasta abraziva si se imprima supapei o miscare oscilatorie P. ventile robinete. Rodarea poate fi efectuata manual. BURGHIEREA In cursul asamblarii se pot executa difeiite gauri. functie de natura materialului pieselor ce se prelucreaza (de exemplu: potrol lampant.02 mm). indiferent de pozitia acestora.01-0. apasand-o. La asamblarea masinilor se aplica toate metodele de rodare. rectificarea etc. Ø locul pentru burghiere este greu accesibil in cursul prelucrarii piesei Ia masina-unealta respectiva: fiind gauri de diametru mic. acestea se pot executa. Ø gaurile nu au fost prevazute la prelucrarea mecanica a piesei. semimecanizat (cand se foloseste un mecanism de actionare. Pozitia relativa dintre cele doua suprafete conjugate se schimba mereu. ajustarea etc. de exemplu. sau mecanizat (cu ajutorul unei masini de rodat). ulei etc). in acelasi timp. de exemplu. in stare asamblata. conjugate. dupa un anumit numar de miscari. Un exemplu clasic de prelucrare prin rodare il constituie rodarea supapei 1 si a scaunului supapei 2 (fig. in cazurile in care: Ø se cere realizarea. diatomitul etc. pe scaunul ei . alcool. a unei gauri comune pentru doua sau mai multe piese. respectiv. executarea gaurilor pentru introducerea dopurilor la descoperirea poro-zitatilor. pneumatice). 3. ghidajele masinilor-unelte.Rodarea este operatia de netezire simultana a doua suprafete metalice. In vederea rodarii. pentru a se asigura un contact corespunzator intre suprafete. angrenaje etc. a sulfurilor in piesele turnate (batiuri. Ø gaurile sunt de dimensiuni mici. cu pulberi sau paste abrazive. abrazivul se amesteca cu un lubrifiant.4. electrocorundul. in scopul imbunatatirii contactului efectiv dintre ele. . terebentina.miscarea II.). piatra-ponce.

dispusa astfel incit piesele sa fie spalate cu un jet puternic din toate directiile simultan. incalzita prin serpentina 6. piesele se spala cu apa fierbinte si se usuca intr-un jet de aer cald. in canale si gauri raman aschii marunte. azotat de sodiu sau silicat de sodiu). pe suprafetele pieselor. La productia individuala si de serie mica. urme de ulei si alte impuritati. piesele si subansamblurile se supun in vederea montarii unei operatii de spalare. Productivitatea acestui procedeu este scazuta. dauneaza pieselor din cupru sau din aluminiu. Pentru a se evita acest pericol. din rezervorul de depozitare (plasat in partea inferioara a masinii). se adauga in aceasta tetraclorura de carbon (pina la 3%). La spalarea pieselor cu benzina. si pompata (refulata). se folosesc cu rezultate bune solutii chimice de degresanti si detergenti. Principiul unor asemenea instalatii consta in producerea in lichidul baii de spalare a unor oscilatii mecanice de frecventa ridicata (18-21 kHz) care. reductorul 4 si transportorul cu lant 5. iar consumul de lichide de spalare este ridicat. pusa in miscare de motorul electric 3. Fig. Dupa spalarea chimica. fiind deosebit de practic si de economic. este aspirata de pompa centrifuga 7. in rezervoare sau bai deschise. pentru spalarea pieselor se folosesc masini de spalat cu una sau mai multe camere. Masina de spalat cu transportator Solutia de spalare (apa in care se adauga: fosfat trisodic. Pentru spalarea pieselor de precizie ridicata sau cu forma complicata se folosesc instalatii moderne de curatire cu ultrasunete. 105 Pa in instalatia de stropit 8. pulbere abraziva de la rectificare.5. soda calcinata. care provoaca uzarea prematura a pieselor in timpul lucrului (lagare. exercitand totodata si o actiune corosiva asupra acestora. la presiunea de (35) . care are rolul de a micsora inflamabilitatea benzinei. creste randamentul instalatiei si se imbunatateste calitatea spalarii. Piesele mari se spala cu ajutorul carpelor muiate in petrol sau solutii chimice. . Procesul de spalare este complet mecanizat. Pentru economisirea acestei substante. indeparteaza cu usurinta murdaria. Trebuie avut in vedere faptul ca degajarile de clor. In felul acesta. La fabricatia in serie mare si in masa. totodata. piesele se spala manual sau cu mijloace mecanizate. pilitura. Figura 16 reprezinta schema de principiu a unei masini de spalat cu o singura camera.16. In functie de caracterul productiei. rulmenti etc). in ultimul timp. piesele se spala manual. datorate acestui adaos. Piesele 1 sint transportate pe calea cu role 2. utilizindu-se petrol lampant sau benzina si perii de par sau pensule. exista si un permanent pericol de incendii. SPALAREA PIESELOR IN VEDEREA ASAMBLARII In urma prelucrarii mecanice.3. datorita presiunii si depresiunii produse la suprafata pieselor.

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCA IN ATELIERELE DE LACATUSERIE SI MONTAJ Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri. . . . Acestea sunt: .asigurarea iluminatului. masinile vor fi oprite. CAPITOLUL IV. sa fie instalate: o priza de aer. este necesar ca. Daca pentru spalarea mai nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun. a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare. . la fiecare loc de munca. se impacheteaza cu hartie parafinata sau uleiata si se depoziteaza.la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize. incalzirii si ventilatiei in atelier. . . un furtun flexibil si un robinet de inchidere si deschidere.atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor.masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire.masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii. sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor. .inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor. pentru a se curata orificiile canalele si alte locuri greu accesibile si pentru a se usca piesele. dupa uscare. In acest scop.atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg.muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. piesele de schimb se ung cu vaselina tehnica sau vaselina speciala anticorosiva. piesele trebuie suflate cu aer comprimat.muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat. . . . . sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate.sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric.se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice.Dupa spalare.

stirbituri.. este interzis lucrul cu ciocane. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare. fara noduri sau crapaturi. . -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma sina. nicovale care au fisuri. sparturi sau deformari in forma de floare.la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale. . .daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->