Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Geografia Prezentata Grafic
Geografia Prezentata Grafic
,,da, Zinarlaala,,la
i*i',6..,2fi00
"ffi
,,,;i
IA
N\''
Chiginiu,2006
91l ZU 37.16: c 13
Lurr st probtd spre publir d ctr consilitll mtodic l prsorilor d geogrfi de pe ltng Dirli Gnrld Educli, $tiinld, Tinrt qi Sport din manicipiul hiqindu,procS-rbl nr 1 di 9.03.2006.
Recnz.llli: ,,G. Cdlinscu''. aria Prirnniu - prso gr did. I, liceul ,,Promtu,,. Silvia Zau|ica- prso gr did. I, lieul ,,N. Iorg,,. Lidi Tanasov - profso gr did. I, licul ,,N. profso gr did. I, licettl Ddini',. Larisa ironov aria Grosu - prso gr did' I, liul ',l' Ion Cuz''.
DesrireaCIP a Camrei Nafionala Crlii Ana alnda, ,alead"Z'iai Clanda.- Ch.:.Univers Gografia'tezrttatgrfi/Ana Pedagogi, 2006(Tipog. or. orhi) -'72p. 8-997 s-991 8-l-0 rsBN 9',7 3000ex. l - - 1. Gografiaprezentat,grafi | ,7.06:911
E ln S t t i Rd t o r : orctor: E u g n i P r o c | o p e r t d E : u gn t rt tc Procesrecomputri4td: Ys il B roncl Tipografia orhi. Tiraj: 3000 x. Comanda nr. Forrnat:60 84 l/16. Coli d tipar 4,5 ,,Unirs Pdgogi,,, Chigin6u,str. Soolni 16lI tl. 45-98.33, fa 45 -97-64, -mail univrs_d@yahoo. m
Prfat
Gografia pezentatgrafi st o lurare original6 9i inditul gindira reativf, a autrilor ar igi onept prfsia a p o art1. din
Terna: tjnitatea
rnatrii
in LJnivrs
torilii
aratristiile lantelor
lantl sinti Plantl de ti terstru Jupitr' Saturn, lJranus, Nptun, Plut rur. Vnus. P1rnint. ar1 i. Au dimnsiuni mtt. Plud planta tnariin afar6 1. Au dirnsiuni 2' u dnsitl1iniari. to. 3. Srntalltuit din rnpu;i hi. rnii. 2' Au dnsit6Ei rnii mai gri. hiorrpuqi lor prdomin 3. in mpnnla 4. Au un nunrrmi d satli{isau mii mai ugri liss. 4. Au un num6rmard satlili 5. lteza rni1 d rtali irr jurul axlor
Ritmurilproslr biotie
. xpli prsul dezagreglrii roilo Intriorul Soarlui
Strutura Sarelui
Atmosfra Slar1
Cromosfra_ au lo protuban!solar
o.vintsolar''. Dfinqt urmtoriitrmni:..ptsolar'',.oprotuberanf'', xp1i6 d tempraturilel mai ridiat sunt ?n intriorul Soarlui?
Varia{iari pe Gll
m1$arorrrnisfrad tnisfra d
Dfingtnoliuna misr d revo|u|i plii nsin!lnrig6riid rvolu1i. Idntifi1p lrartzonl d 1ldur6. Cnsein!lmigirii d revlu{i
incl|zirea nunifrm6 a supraf!i 6minflrlui in d. ursul anului Formara anotimpurilor qi susiunalor Durata ingl6 a zillor gi a np{ilorin ursul unui an, la latitdin una qi aaqi
o zonald
Du zn ttnprat
s adun,iar daunoaqtm ora loal a unui oragin 'nisdla ].,,i, iil;"*. aflm ora loal a unui or9din misfrad Vst,trrni '' Ji,n1a d or s sad. xrnplu. Un avirr ar a dolat din o. Nw York la ora 10, p datade 20 1qu!t,a ajuns la Chi9in6u pst 9 r' Pe dat 9i la ra a a&rizatavionul la hiqinu.Aplia}i r!auad grad a h14ii. . S dtmin5rn gradld longifudinal oragelor: Nw Yrk * 74o long. Vstia, hilinau - 28" long. sti. . Calulrn distanlain grad inti astdoua ra; 7 4 " +2 3 " :1 0 2 . alulim difrnlad tirnp dintr astr du ora; | 2"x4, :4 0 8 , . ., i 'l' ,i . .. 4 0 8 ':60': 6 h 4 8 ,. f . Calulmo'"J9l^1la hiqinu,adug?nd la ora Nw Yrkului difrenlad or 1 0 h + 6h 4 8 ': 16h48,. Aasta st ora Chigin1ului ntrumomntuldolirii. . alulirn ora de aterizarc i6h 48 * 9h: 25h 48,,di ora Olh 48' azi|eid 21 august. xnrplu:Admitm. la Sydny st ora |2. alulati ra 1oa1ila osva in astmomnt.Apliali rfauad grad a hartii. . Dttmin6mgradeld longitudirr al raq;lor Sydny. 15l" lorrg.sti' oova _ 38. long, sti. . alul5rn distanlairt grad?ntrastdouora; l 5 1 o - 3 8 o: 113o. . alulrn difrn{a d tirnp dintr astdou oraq :4 5 2 , 1 1 3 o4, = 7|l2, 45216, Calulm ora lal la osova : 12 h _ 7 h2, = 4h28,'
:ili:*1;i"* ::.::::l.::'*l^:#il:::.lxiH?lt?#
Inveliquil Pimintului trstr6 Sar.!a Intrn antaua Nulul . Dfirrqte flirui invlig. no{iuna Supriarl, Infrioar6 xtnr,Intrn
himi rta,alarul
erna : Litosfra
Sandinavia,Islanda, Solia, Uralul d Nord si|torii d idiar, d obrir olanda, Blgia, Cirpia La-Plat. Sudul Rp. ldova
(.)
(J q)
disjuntiv (radiar)
)69 qJ t>
jD
r:
orognz
S formaz5 Platfonnel: uropi d st, Amriii d Nord, Silrian,Tarim6 qi Chinz6, Australian, Indian6, Brazi|lan' Arabo-Afrianl. Apar gosfrlxtm al Pmirrtului: atrrrosfra, hidrosfra, biosfra,aparo" libr.
) (.)
N
S fnnazl n"runfii: Sandinavi, S!ii, Altai, Salai Saiani, Appallashi, Tian-San, Ural, Vsgi, Harz, Alpii Australini. S forrneazl Continrrtul d Sud - Gondwana, iar in mi. sfrad Nord _ Laurasia
orgnzaKirnrnri
(1xZoZola)
S dzmrnbreazl continntlGndwana qi Laurasia;s fnnazdprsiuna oanrlorAtlanti9i Indian;munlii: Vrhoiansk, Crsk, Ciukotka' sistt montan: Sira-Nvada,Stinoqi, Si. hot.Alin,I ndo hini. S fbrrnazi bdul d nrrrnliAlpin-Flyrnalayan,munlii Castlo tnzi, inlul d fo al Paifirrlui. In antropogn s-a produs glaialiuna_ patru pi glaiar: Gunz, indl, Riss gi Wurm; aparotnul.
)i N
orognza Alpirr
r\
10
Terna : Litosfera
Vulanii Pir{il monent n Con ratr ratr o$ Vatra agna Aongoua,llrurs tna. Vzuviu. Hkla. Krakatau
Stinsi
tivi
pa4ile omponnteal vulanului. N,umqt vulanii stin;i d i ativi? Prin s dosbs ldntifip hart6rgiunil d rspindira vulanilor.
Trna : Litosfra
Jqi(pinala l000 m) Mijloii (d la 1000mla 2000m)
Mun!ii
Bitrini (Vhi)
Sarrdinavi
11
Terna : Litosfera
jas (mai js d nivelul alrului) Du inal{im
Sibrid Vst
dl,roas uropid st
Cir np i i 1 Saharin
Acurnulativ
Dupi genezi
araCirnpi Chinz6
rozional glaiar
Cimpiile modlat prin aliuna mai multr agnli . Ruri . Vint . Ghlari . Valuri
t2
Rlif d - apa d pri- - eroziuna tren- - raven - tornli p l u v i o - pitalii lialFt - pimonturi dnudar - apad girir - aumular
- riuri smipr- - roziun suprfimannt (u d- ia15 bit variabil ) - gravitalia - apa d infiltra!i - oziuna roilor - aa r?urilor qi fluviilor
R l if g r avit a!inal
- prbugiri - alunri - sufziun 9i tasar - rrtragra Vrsantilor - roziuna fluviald (latral19i in adinirn) - transpot qi aumular fluviali
- alunrid trn.nadine, gvan - glaisuri d roziun - versanli - tornli norio;i - vi . tras'luni - impii aluvial - hi, anioan - fotm d modlarili1 (suraftd roziun) - fonn (supraf1) d roziun - faleze . {6nnuri (u riass, u lasunl dlt shrar liman - hamad (dqrturipitroas) - guri (aumulri d nisip) - dun - uduri (v1i si) - pdirnnt - dprsiunid aumular
R li f fluvial
Rlif li toral
. miqaraaplor . abraziun marin5 oeani (valuri, - autnular litoral 1a1.e' miqri d nivl alr api oani) - apa fluviilor - apa mirilor (urnlii litrali, rnar) - aumular fluvimarini - roziutr datiti marlor - dezagtegarea - dfla|i (roziun 9i transportolian) - aumularolianI - roziun torrrfia16
R l if f l u vi . marin
R l if - shimblri tr. o l ian mi rd9r1i)- virrt (dflali) - apa din pri. pitalii
IJ
- dzagregar - prosnival - rziurr, transprt gi aumularglaiar6 (datorit modifiarii masi d ghala in timp) morn 9i drumlinuri dprsiunilaustr impii fluvio-glaiar fiorduri
dizlvar
- proesrd roziun - forn arsti (pqtri, qi aumular subtra- polii, dolin, avlnl, lapi. zuri\. n
soar!d altrar atli d orali lnu$uroai d fi'nii nstruliil trritlor min, arier,lrald baraj,anal,drumuri trasantropi
- aliuna plan- - dizolva tlor qi animal. - aumular biog- lor n - xplatar 9i n. struli arrtropi6
trestru
Trpt qi tiuri d relief a) blourilontintal b) bazinoani muntl podiquri irnpii abruptulontinntal fos abisal dorsalnrdio-ani r - vi intramontlt - 9iruri mornaic - pirnonturi - vulani subrnarini - atrian qi dlt subnrarin - stua, dlt'dun,dolin,tras, avrn 14
arorlif
Mzorlif
irr.lif
Terna : Struttlra
atrnosfrei
Stratosfera(ranul d ozon)
Troposfra (nri,pripitalii)
l ':
'a
l5
*-t
tfl
zot.,78,09o
o x ig n
20,950/o
rl
r*
{
1. Folosira brrzinifEr1 plumb 2. Folsira instalaliilor d purifiar a misiilor la intrprindd gi autovhiul J. Folosira unor thnolgii npoluant rziduurilor 4 . Ruprara parurilo 5 . S6dirapdllorforstir, 6 . Dpozitaraortaa surslod pluar '7.Folsira mtodi biolgi d ornbat a in agriultur6 d1untori1r
l. 2. 3. 4.
Transpouril ntralltrmolri Fabrii qi rrzin Poiuara prin intrmdiul agriultuii 5. Poluar sonr
?
i
surithni
t6
Trrta: Atrnosfra
a. Rgimul trmi al troposfri aruIuisaturtla altitudinad 3000 m, da6la altitudinad Calulali tmperatura 200 m d la nivlul m1rii in lorrl gi in nromntuldat,intr.un ar saturattmpratura stga|c:+22". Indiali gradintultrrnivrtial p car l-a!i apliat. u 0,.C la o 100 m altitudine' tnni vrtial ar valaraga16 Gradintl . Calul6m difrn{ d altitudin: 3 0 0 0rn - 2 0 0 m :2 800 m: 2.8 k tn. . Ali1m gradintultrmi vrtial 6" la 1000 rn qi ob1inrn difrnla d tnrratur1dintr l dou altitudini 2 , 8 k m ' 6 " C: 1 6 , 8'C. . Tmpraturala alti:dina d 3000 m s aluleaz6 sclzind difrn{ad tn.rpe. raturdin valaratmpraturiiarului la altitudinad 200 rn. 2 2 " - 1 6 , 8 . C:I5,2" b. Prsiun trnosferi alulali prsiunaatrnosfrii la inil{ima d 6000 nr, da la altitudinad l00 gali atnrosfri1est nr fa!d nivlul m1rii,in loul9i in momntuldat psiuna u 760 mm.ol.d mrur. Utiliz1i gradintulbari. . Apli1m gradintul bari 100 m _ 10,5mm. . Aflrrrdifrnlain rnetri su kilomtri dintre l doupunt 6 0 0 0r n - 100rn:5900 m: 5.9k m. . Calulim difrnlad prsiundintr l dul punt 5 , 9k m . 1 0 5m rn:619,5 rm. . S1dmdin prsirrna arr ni s d difrnlad psiun mm. 760 mm - 6l9.5 mll: 140,5 Di la inl{imad 6000 m psiunaatmosfri6std 140,5mm. . ldura intrn a Pmintului in intriorulPimintului la adinimad 8000 m' da1?n stlulali tmratura std l0.C. tr.rl izotrm tmpratra Aliali gradintulgotrmic. . Apliim gradintul gtri, 3. la 100 m qi oblinrndifrnlad tmpratur 8000 rn : 100rn ." :240". rJint 1 dou1punt . Difrn{a din stratul izotet rn 9i ob1inm s aduni la trnpratura d tmratur tillIatua la adincirnad 8000 rn 2 . l 0 . + 10":2 5 ". std 250.C. d 8000 m tmpratura Di la adinima 17
Trna: Pripitaliil
atrnosferi
D lunsi durat6
Dtrtd si i|llsitt
()
l'
Torntial(avrse)
Burni{ Plai.burnit1
Str de grgr
q)
O (a
noliunea d pripita1iiatmosfri? Dfingt Dup ritrii s lasifll pripitaliilr atmosfri? C tipuri d pripitalii atmsfriunoqti?
18
Trna :D inarnia atrno sf ri. Car a ter t'zar a orr.rgi a antiilonului parativ a ilnului
Prinialel arteristii ndi{iil d fbrmar iln ilnul s formazi datorit rniq6rii asndnt a arului vrtial 9i rni;6rii onvr. gntp orizontal1. Antiiln Antiilonrrl s fortnraz'dato. a antrit6 miq6riidsndntr lui pe vrtiali qi nrig5riidivr. gntp orizntal. Ridiat6 in rnisfra d Nrd arul s lni;a dupdald asorni , ontrar d Sd iar in misfra alrd asrni.
vln aId5 ilonul adu inlzirav- Arrtiillrul adr"r Influen(a i vara, vara qi r iama, v?nturislab, rnii iarna 9i r6oira asupra vrvinttri putrni, pripita1iivrm snin,lipsl d pripi. mii ?nnorar maxirn. tatii. atrsf.ri,
looo
@ \ <*>J-/
^ -\\
=/-7==t'\tt
102 ,.-7<<-\<---//
/ /
p6". gi/
\\
Analizind tablul' dtrmin6: al ilorruluiqi al antiilnului. aratristi 1. Tr5s1ttrril qi ,, antiilon'', d ,,cilott'' n{iuna 2. Dfin9t
l9
Terna : Atrnosfra
.Vinturil
Rparti{i pe Glb
Dirtia
Nord-st Antatida,Artia si Sud-st intr 40"- Sud-Vst,Vst Latitdiniltmprat' D Vst Sudia Nodi1si 60" latitudin Nord-st spr Sud.Vst Topi Aliz Sud-st spr Nrd-Vst ara - dinspr oan spr on. Jirrnul d st al Asii, Nordl tinnt usonii Iama - dinspr ontinnt spr onului Indian,Asia d Sud oran Ziua - dinsprtnarspr usat lauri Noapta - dinspr usat spr Bliza d mar Trrnul riurilor rnari. tnr.i. mare Zitla- dinsprvi spr ulmi Noapta - dinspre ulmi sp lnontn Bdzadmunt irrrgiunil v.li
Fohnul rivl{ul Alpi, Parnir Din lnunli spr vii Rgiunil muntas, urpa d st (inlusiv R.Mol- Nord-stsprSrrd-Vst dova)
. Analizind tabiul d rnai sus, dtninl: 1.ar v?nfuris formazl la trpi'Antartida? 2. Tnar r.giunisunt rsinditvinturil d Vst, rize|eqi fohnul? 3. dirliau tnusonii9i lrizl? 20
Trna: Atrnosfra
Unghiul de 6dr a taze1or p suprafa1a P1rninlui solar.
Ftorii rditivi
Latitudinaggrafi
Durata dominalii difritr tipuri d mas d aer Vinturil Fatorii limatogeni Ftorii dinmii Frnturil attnsfrie
Ciloanl qi antiiloanl
Rliful
21
gi tipurile
de lirn
P o zilia sogafi
Zone|e lirna- Pozilia goiul d limi Rgiuni limati grafi1 ti uatorial 0-30' subuatorial lat. Zona caldd de dsrt N giS trpial umd6 mditranean1 rrtinntal1 subtrpial
lnusonlc
0-5" 5- L2"
l2-30" 30-40"
30-60' N q iS
tmprat
Zonarcce
60-90' lat.N qi S
subpolarl plar5
. Car tipuri d lim1 sunt aratristi pntruzona tmpratl 9i a re? . Idntifip hartalimati1rgiunil limati din tipuril d lim1: 1.troial, 2. subtropial, 3. trnprat.
22
vinturil
Yinturil dominant
Iarna asl d ar
ri
Vinturi
Vinturi
Polarudirlia Nord.st in misfa d Nord gi Sud-st ?n mis. fra d Sud Polarudirlia Nord-st in rnisfra d Nord qi liud-trst ln mlsfra d Sud
Polar6
Plare
Subpolar6
Temrat d Vst
Polar
de Vst
A1iz Alize
Tmrat de Vst
uatorial Aliz
s
Li Lr
Trna: Hidrosfra
Vaporii de ap
Lauri d autnular.anal
pele uSctLllLti
(2,4%o)
(J
Apl subtran
Mi96ri ondulatorii
(J
igiri ritnri
(J
urnli rnaritirni
D surgr
qJ
!'5 dE.-
) (.)
d.fi .
r|i
..
sj
^N vZ .;( :i =d
? a
'3 '6 2
. ( a.
()r ;
< tr = ] .
;* i
E a.
, :=
- E 'r r
E
l{-v
A*L
z O
v*()
"
aD
. .J a
()E b0 a)
r . o
,l )( N
>|n (.) )
r
5)
,a
tr
d
I
tr
v7
r-
* (/)
63
z
"7 *J o f ,o U) rJ) bi
' U
.* . 3
.^ x!
N q)
! r
h"P ;.=
o0 'l = t^ gl tf,
-
e g
z9
-;' :jJ
.9
)(g
'.i (:"
*o ov
,E Z
'i r.a)
oO N
(\*
'l
)q
q) tJ
!r a,
ll
\/
ra) v t--
L
L
.)
la)
r F;
. t: .
O\
63
*
t
,3
() (J () ( -
ti
.l
\f
25
Salirritata
p,',*,,.
-l
Trna: oanul
Planetar
Dsalinizara
xtralia 9i flosira lmntlor hirni (75 elrnnt) xtralia prffolului gi a gazelor naturald p qlf.
Rsurslmillrl
nrgti Rsttrse!
Rsurslbiologic
- Und surrtl mai favrabil ondi1iid via{1pntruorganism_ p usat sau Argumntazrsunsul.(Unii rttrion?n adinuril oanului lantar.? sidondi1iiloanuluimai favorabilpntruvia!6, doarin ap nu sunt atit di 9i ondi1iilsunt mai diurrr9i arrual, varia{iild trnpraturi d substan1ial d dzvolstabil.in al dila rind, apa suslin rganismulgi nu xist1nsitata taea aparatulrriloomotor ori a rld1inilor putrripntru fiara d substrat).
26
Trna: Rturile
Alimntaraqi regimulriurilor Riuril
Amazon Tipul d alimntar ai in ia1iYu'ui deursul anului anului
: ;*r;3i:ill?J;;ll,*.u.
qi gospodiunaqtra d ap1 irarsuslor
Distiiara apet
onomisira api
Stoaraapt
Folsira aisbrrilor
2',1
l erra: Riuril
De tim5 dpind
Dnsitatar!lei lridrografi
Dirfiar?ului
aratrulriului
aratrulursului
Ap potabil
Iriga1ia ?mpurilor
Curlrtltri
rgtra p5srilr
28
rna: Hidrosfra.
Ghidishii
Lauril
Issik-Kul
Glaiar
D baraj natural
ani (Rusia)
29
erna: Flidrosfeta
Apl uzat rzultatin urtna ontat6riipripitaliilor u noiv difritsubstan1 Apl uzatprvnit d la navl fluvial Apl uzat radiativ Apl d surafa( qi subtran Apele uzat in urma iriglrii trenurilor agriol
Al marin
Iidroarburil
ansprturil main
Inzestrareaintrprinderilor industriale u sistme d irulali inhis6 a aplor folosit in industri. purarpralabil5a aplor uzat mnajr9i industrialinaint d a fi dvrsat ilr bazinl avati. Prznla instala!ii1orpntruoltarea rziduurilor d hidrarburi. Interuicer ea dpozit6rii in bazinle avatial dqurilrqi in prinrul rind a lor radioativ Uti|izarea in zothnia trrtodi usat d ur1lar a grajdurilor.
erna: Solul
Timpul gologi organisml (animal gi rniroorganism)
Roa-mam
Reliful
Dflngtnoliuna d sol. xplii rolul fidrui fatr d pdognez6infotmarasolului Car din fatori dup6 p1rerata sunt i rnai prinipali? omponntele Propriti{il d solului bazil ale solului Substanta o Frtilitat anorsanla Sub st ant a ulara
ofsanla
Znle nturI ipuri d sol
Dsrturi arti
Tunda Taisaua
Ati'shlti Turbs
Podzluri Podzoluri intlrrit Cnugii qi brn de pdu rnoziot
P5durirnixt
Pidrrri d foioas Stp Stp aide Dsertui tmDrate Piduri 9i arbu;ti rrna. nnt vrzi u frunz tai d tip rnditranan
. Apa
Castnii
Bn-nusii d dstt Tera s
Gazl (ar)
P.1dui rusoni
Dsr1uri troial Savn Piduri tratorial utnd
Rosii si slbene
Cntrsii d dst1 Brun.rsii de savni Ltritio
slului Prfllul
Litira (stratld frunz). orizontul A: rizont d aumulara humusului. oizorrtul : orizont intnndiar,srain humus. orizntul B: oiznt d aumulaa ailei. orizontul : orizont d acumulara arbonalilor orizntul D: roa-rnat.
Pisunatul xsiv
himizara inorti
organi Flosira irrgrq1mintlr in lo d l himi mtodibioF1osira pllh tt prot1ia logi ulturilor d irnp
Irigalia ort6
Trna: Solul
Influnfa antrpii asupra solurilr lrretei xploataralor mai bun soluri pntrunstrulii C9tra rapid a eroziunii Prluraa inort6 a slului P;unatul intens al animallor Bltltorirea soluri1r Dgradarasolurilor
Poluara solului
S6dreaspiilor d plant omponnt S6dra frtilit1!ii solului Stuira p6qunilor roziuna Dpozitiri d gunigt
Vijuri d prf
Distrusra slurilr
Distrugralumii vgtal Dezgolira masivlr d nisip Sdranivlului aplr subtran
:(J !.i
aa)
(_^=
d )
gE
. o
()
l .i f
t o 0
]
<
". !9
=g95-8.
E * ; E "E r, " e
n ' t .i
!q >
b",
<3 .
( ( ) "{o JP
(D ..i 'F . ()E
O tr .;
q.; *" i q , *"
:
5
o{)
fli t
-B.
^" i
l.;
3=)!).j 1 ' ",:
s :
|. | . Jo.'*
*; i :i gf; F a ; g : A. - } i > E a o . i , . 9
.. '. N
o i -^
.
O E"E. (6 , - ; 9.*
l ^r 0 ) ! v q .:
v
- 5 (
r .^*.r . E
.'
. * ().!lf-O ^;5
+
t*.
'
'
)Gt
^
69;!e
, j ; e-o r .i
+ ; .= E ;. . . * . . E i
.=
)
6 0) 6
(t.
-l
(6 =
. iO
o.=
jlv'g ':9 '.E
,;v
-]'siE i;
' ,4 -a^
; : E; ^"'
*'i -o -o bO
3 * A* E g :a
,:Y 'E j: . .
;<. ;
., '
E s.f ,
9 o . s ; E8 ?o & 3 E .: . 8
F .
.iv9
F"E9
1 i.g : i;
()
1
;*
;v)
3 9 ; oE .oE
o.t r
^ '
lJ
.F
t r bo
9,
d > O
(G
?*;;
()-
0
l
0 )' (' \ 3 ZN
, (J
O
I O
*3t
6dc()
(
t
E. .g
;q)
(
J. 6; "
) 0 ) L
i .l ?
Fg a<z
z .
; . tr
,9)
. " 8
]"
.,j.
<o.
.\
6)
.=: (
; b *e #
i ;.?:E;
r o .i . E:
!6'3. . F > ..=
t E, l* : 2 '
.
l g!jL Y . :]
j .B*
P,*9 . 9 :; *9.! ,.:,
)6O()
l .
.l
E ,a E "; :? E
.E (d; .
.: (.)
()d ;i6
;giiE
vf (; l < t
' s P {. f ;
'Rst {
g .g
:,i e* .i A *
- = . = . E * o l i . . + 9
* *t
3 E." Eg ,; 2 A
.
9{ .;
O t 0
.4,
0J
oog 9 ^"
N. () '!
.E
.:
* ER f r, g *g .l
.i; i;
;-o
.=
.d
d ,.
'E s 3
;;*B i a,: * s;
k r-4
n
;e
* # s E.
> .
n) .t
5 >o
---.:
.i'=
8 ",s s
E,3
.< , 9 . : : N
> tr --i
o.-j \z ;
';l
.t 'r E gE
d c o N: q
-< =
g *
-.=
q ).\
aJ)
E .
d
-^ ;
o ;S ._.i O = o)
: t 6 o . r: 0 l >q o. l.5,, z
t d lY{f"
- - .-
i = i . ; l -i
ll
. .
. * . U . . s
h:= t . , := 4 : :i.= > :'
b0 ti] :: -o
> a..o
t E E .i
9 o. q
F-
. (, 6 , i, , o() (J::
Z . .9.=
(J d2
o.{
- 'fr.3zsis= .;
g9'1Z.
( h t
' -' p
1.2 :,
. *
. a
Y -
s_
nl d'a
i . 8
# ro
)Gl
.-
!
.' .=
5 t6i tr
35
=i t .: * .i
.-E
.*9] oa
** ; E.
.
* jJ
..()
'='.
**e' i *
.S
-a .; E. 'a
._.9
. b oo ;;. 9
;.FrL
.iJ.^
JNg N
=
;
s:' 8R r3g . E 8 i
.9 ( , )q)
(.) ()
g . E i g
* *s
II
r]:/
r t -1 .( )
.,e **
*
H.: .
(.) ?
t
o. E :=
g ..E 9 ;
'
t . O
.1
.(A N; 9
.l -q o k
l
()
( ) t r.i
^ i
--
0)
.E , !.g: . ? s ;i . * ,g o = i . .
a)
-[ .aE ; 3 ; g.3
:.
li
. O IO
().
> 9?
. ,6 N J
. .*ggE
" t
g; ; ; : 3 n
1s;E
:=q
.jJ
dg;.5,$;g;;i
!
} lv *
8'Ei ;-u 9O
. ii
O
I
. ! '6 q>
'Rg E;.:
=
S ():
oI)
9 .Y .o i;
;. i ;* : * E : F g
. '
q= d
.=.9.;*qla.u3g,
?g
+>
'
; 3g ; g.
>'frE2qd
j : o.^ ' rrd-
" ; L
.-a
.2 1
! () x 2 .5
.i= l 9
9
;-: ..= )
,tt(5
;
o l >
9 i : tiU ..:
o7
L r] o . E 7 . ^F n..j J A . * . = )
sd
ts
()a'-
r(i . >
g * . i , ^ 9o <. a Vs g g 9 s.,
U) (t)
() ()=
* *
o 8'3.H !
E o g. J ( . i -
. g i E. 6:'ig
a
, : . o lE*
36
o q )o
l|
ra . )(s
::
^ .l - ' () R N:
r ]J*
s i g N
9 E
geJ
(q
o o
OL N.: (L
i3
.lv N f
g
*v
'*
!!
u 1 t
B.sg
.: , E g 3*:B
bo
(() O.n.=..l
< .9...s 6
; ,,
k
.( ) ! 9
sgg
().= O
^/ l-^
-g*
o qJE
U E .:|
.r: ( )
d 3 * d d;.E"
^:
s.
.r
.A.(L)
'tr
^. ;' 9 ..: B
' o O i ).l .o 5 o 9
0 ) . ' *.i .o
di
/.
()'E
aH A, * s g.: s j g 3g6
, : i t r '* a
>"o
a s " g F .g i
rrO
g i .
.a . g
O 3
g q
9; ; F; ; : s ; i.*
O.dY.id'j
ifl.l ;}:*
i*;tti
. ]. q * ' * E ,: ; g
trl a O' @,
Eo. g 'g , ,N =
J,i
JJ.
n
E,s;*
3 . .
. o
!l
^.i
stt{
'.: ) :: {)
,. ,*i ()
gt *. ti o
- ; .
* . l. -
U.
J<
5=
j g. ,
():JN i
#E ;5 " o= , < i
" . t .
t s =
<!, 6*
f ]
i *.6 g . . _ g .i :g -'i;
/{ -a tr j= ( a
ij
o..5
'= .E
! * q=
.o
* a
'
O I! U]
; ; g ! s ;
'ci Or.
=(!
B. ^<
: .9 "9
a
.* s
* .a
a1 l
(5'a d
:: .l
{5.a. ? -.= N
.
.i*
;; N E g.g.
;
|
.-*!Y
a *^tr
O . h
- . g ).= t.) (n
'o N
()ii"d
L.i
g 9
i ].i ,J :=
h o !q)
,e:t:
|. )6 jl
.!J'i..
- & d" Eu g * . ;
!? 92 .:5
.;:Jd lJ 6O O
'E
N
. E ' s p
00
'E- e *
" 3* 9
g * *
j6 . l ii. = g
9 ! -9
-3
3E .; .:g *"
" * ff E
o
! v]
3'd'
l .a6) gaa O
| O> -
m;
v>A O
t g .i E , E".j':Eno,1
()
C,
?i
d. * . 1 9 ' . E
.E
t!
;. ! .
i E r ie 3 g ;* : . s # ^ , -
li
> .
^=
E
O
E i.i5 "
. * (J .; .= 5 .a .i i . ..: l F .=!.E ^ .i O
i E #3E ts 9,q :
.::.)
.
O ,,n
9 ..:
*E E ;
l. 1 * = E
|r
-)
o
6gne
Eg ;a
,,: . " ; i E *
*i.:-g
< .i )
)6
.o
L 'j : 6
^) ' j
lN l
t.n
l. f
p A
H
l,
*
.
:d6 l6
ij
E ; t
i i - '
-s ,E 2
. v
3E i .g* ; <
l9 ,l )( |A lv le |d lN .l ti ..'l
. 3 E
!
(
<<.iz
lq;
tr 6 )
,9
>:
!qr q,, tr
.i lo r9
la | ./) l
l!
I
{)
r. .i
!a .n
38
Vnitul nalional.
Trna:Clasifiarea
Japnia,Filiin, lrrdonzia,Bahama
Constitu1ional
Fran!4,S.U.A Vatialr, Ara. bia Sauditi
mrim teritoriului
liri u suraf{id itv mii sau zi d mii km,
Rusia, anada, China, S.U.A.' Brazilia Irland.R. oldva' Lihlanl
i numdrul popul|ii
Pst 100 nril. lo. China, India,S.U.A., ]ndonzia
50 _ 100 ril.lo.
Grrnania'Italia,
l0 _ 50 mil. lo.
Argr-rtina, Chit.Polonia,Rominia
Terna : Populalia
Terri
I a
trii, azerba7jenii, turmnii, tatarli, b a9hirii, c azahii, iauli i, uzbeii mongolii, calmiii, buriajii,
Altai cor1n1l'
o )
Japoflezll,
Snrithamit
Urali
Prinipalle
Dnumir megallisului
rngalopolisuri
Tara
de p Terra
Aglomera{ii omponnt
Tokid
Japonia
70
okyo,Ykohama,osaka,Kb, Kyt.
Bswash
S.U.A
50
hiago-Piffsburg
S.U.A
45
Californian (San-San)
S.U.A
28
Rhinstard (Grman)
Grmania
30
Sud-Corean
Rpublia Coa
22
Sul,Inhon.
. Dfin9tnoliuna de mgalopoiis. . Idntifi1p hartmegalopolisllumii' . ar st 1mai mar megalopolisdin lum, ora$fa part din l.
42
Univrsal
bB
Franfa,Getmania, Italia,Spania,lrlanda,
Hinduismul
43
Trna: Ivligraliunil
rganizate
populatii
ri gogrlic
Rligioas
Dfinitiv
(navtisrn) Pndular
Szonire 44
Sctlrulprimr
INDUSRlA XTRACTrV
CoNsTRUIrL
TRANSPORTUL
d produli
soial
. . . . . . .
45
!6rmul mari . inapropira Nrsiti antiteti Rhin, oder, dlr bazi d m- ombustibil:lrbun, suil d la prluctareaChiba(Japnia)bustibil. tu6, p6ur}, 4.4mit.kW imnului, -gaze ltrrrrgtia . D-a lungul natral, qisri bi- Kndal(R.A.S)_ ntralsle t- riurilor naviga- minoas. Totodat1 l 4.0 rnil.kW. ant1 funmari bil. molti nsum1 9i tionaz1 p baza . Lingi onsu. t6{i d apl. onstrulta 1or nu nsitahltui. o mb u st ibilului. mator. 1 prdu ira din totalul de 620/o nrgi. ii o'.u mari 9i l pot fi daie rapid in xpltar, dar oniumuld ombustibil ridi6 prrtul d ost al produliid nrgi
eltri1.
Denumirara. murii
Prinipiile de amlasar
Surtf,aratristi d P
emple
riuri
F luviii: V 1 ga , . Prznla flu. Hidrontrallnsiti pntruon- Dunra,nisi, viilor u dbit mari invstilii un Paana,Nil. s onstruis strufie, mar. l mai rnari
timp indlungat,dar x-
lor stu mult ntral:Itaipuploatara 12.6 mil.kW, rnai iftin.Au dzavanGrandC1ee-9.8 tajul flutualii produlii
. Linglonsu- Folossdrptsurs sunt:Fuushimradioativ. mtall sti mator. (Jautilaj9i msuri .2 mil.kW frsit1 . rgiuniin Cntrall nu1raponia), Dunkrde suritat' lipsrs ostisitoar und l l Lor mil.kW, ro-ltri. d dpozitarad- qu-5.7 lgat d surse alt rcine-I.7 Lyn-4.3 mil. '5o/o din qurilorradioativ. nrgi. nrrgi. totalul d kW (Franta). . Ling1sursl de aplptabill.
46
. in apropir . inruri u un on- Uraina, S.U.A, Rusia, de aza de ma- tinut ridiat d metal, China, trie priml sau mineruriu un ontinut Kazahstan, Grmania. d mtal. d 1rbuno. s6zut siflabil. . Ling6 surs . Mtall nfroase S.U.A, Franfa,Jad energil- u$oar onsum1 antitili maia' Guina. mari dr nrgiltri1. tri1 iftinl . in porturil . atria prim, 6rbu- Japonia,litralul mari maritim. nl sunt adus p al oanuluiAtlanmaritiml u navr speia- tic al S.U.A, Italia, \izate de apaitatmarr. Franla, uzinl noi din Mara Britani.
. orintatr spr ntrl|Briul industrial I . Preze nla entlor mari mari qtiinlifi sunt:l- l al Paifiulrri din I Japonia, tronia, ltrothnia,I stiinlifl. I . Ling1 aza rob{ilor, mania d N o r d-st ul] S . U . A , Rhur d matri pri- prizit. . Industria gtea : utilaj Gtmania, Ural_ m1. Cnstrutar de . Prznta r. pntru idustria rninir1, Rusia, Donbassurslor ulane d xtrager qi d prlu. Uaina. mqini d mun1alifi. rar a pffolului, utila. Dtroit, Yoko. jului sidrurgi , txtil qi ha m a , P a r is, cati. stuttgafi, Lyn, . Przn1a re- maqinilor-unlt surslor uman . Ramura onstrutoarlLondra, Torino, Wlfsburg. d munlalifi. d rna;iniitl amai mrIsut, part er bra! d muni I l at1. laliflat.
. Prznla pie- . st |oca]rtzat6 in ora- Japonia, S.U.A, Grmania, FranIndustria d auto- i d dsfar' ;le mari. . Lirrglbazad |a, |talria, Rpumobil blia Cra. matrierim1.
47
. Prznla re* Inlud produra avi- S . U . A ( C a lisslor uma- anlo lioptrlor, forni a), Fran{a, n. alifiate de rahtlor qi aparatlorarea Britani, mun5. osmi. |taIia,Grtnania, . in rgiuni u st una dintr subramu- Rusia, Polonia, Aronautia orrdi!ii ]irrrati-ril l mai mdrn,dar Japnia, Rm6 favrabil. qi una din l mai prtn- nia. . Prznla spafioase. Piala d dsflar largi pntru a produ{ii st rlativ liilor poliganl d rstr?ns6, doarprlul experirrrntar. avioanlostridiat. . rznlar- . In struturaprdulii Japonia (Yokofurilr u ap naval a rsutplrdra ha m a , Osa ka , adini si spafii navlr rnrial qi a Ko b) , Rpulibr. szut pondra navlor blia o r a . Ling aza d pasagri. A rsut ( S ul) , F r a n! a Cristru}iil naval mtalurgi1. capacitatea navlor pin (arsilia), Chi. Prznla r- la 200-500 mii ton. A na (Shanghai), surslr uman sporit iteza d transport S.U.A (lr{word mun alifi- qi operaliil d inlrar- lan),Italia (Gcat.a. ds6rar (meanizare,nova),Grmania ontainizar' eltonizr) (amburg). . R s us . ste intat6 sprr Osaka (Japoumand mun- ntrlmari urban. nia), Nw Yrk c' ca|ificat'. . Aastramur5produ- (S.U.A), $tut. Prznfainstice : aparatajltrothni, gart(Grmania), lrrdustria ltro- tuflilord rt.utilaj ibrnti qi l- Shanghai (hithnif, qi ltro- ri gtiinlifi. troni, alulatoare, apa- na), osova . Pr.zenla ni pi. ratur6 d inalt precizie (Rusia), Singarobofi por, Rpublia !i d dsfr.gi letromdial, industriali, astofan,Cora. tlvizoar,apatate d tlfon ltroni.
48
. R rs urs . Aast6 ramur a . S.U.A, Japonia, uman d mun. p6tat o dzvoltar mar Grmania, Fran. cd ca|Ificat. in statl inalt dzvoltat |a, area Brita. Prezen[a in- gi le rnt industriali- nie, Rpublia Mania d pri- stituiilor d - zate. Cora, Taiwan, zie tri qtiinlifi. . S vdnliazd pro- Ho ng-K o ng, . Piala d ds- dura: asornilo Singapor. far a produ. aparatlor d filmat, intii. mdiinal, strmntlor maginilor d usut, maqinilor d datilgraflat.
. Preznlasur- . Industria hrestlei s.U.A (mai als slord matrist a mai impor1ant6no d-vst ul) , Industria frsti. prim6. subrarnur6 a industrii anada, hina,
r qi de prelurre Imnului lmnului. Brazilia, India, Japonia, Finlanda, Rusia.
. Piala d ds. . R e pa r t iza r ea indu- New York, Chifaerea prdu- strii mobili st lgat1 ago, Paris, Mid maril ntr urban, lano, Buurqti, {ii. unosut prin tradilii 9i oslo. Miinhn. prin inalt6 alifiar a rsursloruman d munl. . Ling surs d nrgiltri. . Prznla rsurslord ap6. . Hirtia 9i luloza sr S.U.A, China ob1in din lmnul d r69i- Japonia, ana noas, foioas, dgis mai da, Grmania ut1|lzeaz6: iarba alta, stf, Finlanda, Sue bambus, iut6, papirus, dia, Franfa. pai, trstide zahdr.
. Pznta sur- . Pluraraprimar1 a Cntre al inselor d matri matrii prirn (burnba, dustrii tti. priml. l: S ha n$ ha i, lin6, inul, iuta, pii). Bijing(hina), Industria uqoar Tkyo, osaka (Japonia), Bomu, Dlhi (India).
49
. Lingl piala . Produlia d filatur, d.nsum. {seturi, onf1iilor qi triotajlo inll!rninti, ovoarlor.
Paris, Lyon, Lill (Fran{a), Ivanvo(Rusia), Londra, Livrpl (Anglia), I n1 1 ! 6 m int : S . U . A , C hina , Italia, Fran{a, Chia, Gtma. nia, India, Turia, Pakistan. voar: Iran, Tur ia , I r ldia , aro, S.U.A, Uzbkistan.
. Inaprpirea . atriil prinre nrn- Prdultori d d surs d ma- tabil pntru transportar arnr: tri prim6. la distan!mari sau ugor China, S.U.A, alterabile (pgt, garn' Brazilia, Grrrralapt' lgum, frut, nia, Franfa. struguri, sfli de zah1r). De lapt: India, S.U.A , Pakistan, Rusia, Grrnania. . Lingi piala . Ramuril arefoloss Br inzet ur i' . de onsum. lndustria alimntar matrii prim transporta-S . U . A , F r a nf a , bil 9i ar sr pdstreazl Grmania, Italia timp indlungat (rale, , Olanda. alol, tufun, afa, ai, D unt: India, Pakistan,S.U.A, aao,et.)' Franfa, Grmania. D virruri. Italia, Fran{a, Spania, S.U.A, Argntina, Germania. D zahr: Brazilia, India, China S.U.A, Thailanda, Cuba, Mxi.
50
Tr montrale
Gaz natural
Hliontral
. numr1ramuril . nergtiii in nrgtiii . Sriun rsru u tma,,ilolul surslo in dzvoltara ntradilional prsptiv'' * organizalia!1rilrxportatoar d ptrl(o.P..). Arab Unimiratl Vnzula, Arabia Saudit1, Algria,Indonzia, Jri mrrrbr: Kuwait,Libia, Nigria. t,Irak,Iran,Qatar,
5l
1. Prdu noi matrial, e lipssin natur. 2. relargiposibilitelid ombinar a produ{ii. 3. Are oaz6variat d matriiprim.
Industia himiE
Principii| si sttel unde sunt mplste Chimio. minier Chimi dbaz Pro d u rea acizllor
In apropir nmijloit6 deaza d matsri primi Prznla ombinatlor rntalurgi; in rgiunil d onsum: S.U.A.' C.S.I, Grmania, Japnia, hina, Franla, Marea Britani, Canada. roduraingr;imintelor.
Fosfati
In apIpirde onsumato:S.U'A., Japonia, hina, Rp. Cora' Grmania,Brazilia, Iialia, Mara Britanie, Rusia, Indonzia.
in ntlrnai qtiin{ifiu lsuls tlman l irrlt5alifia: Gna. ni, Fran[a,S.U.A., Mar Britani, Austria, India, hina, Japonia. In aprpi d bazin avtiqi ntrallfri:S.U.A, Canada,lrina, Finlatrda,Sudia,Rusia, Japorria, Gmlria,Franfa'Itli' Rp. ore.
52
Trrra: Agriultura
rnnd.ial
Nttll"li
Thici
Soil-onomici
Rliful
Solul lirna Rtrauahidografii
Pescuital
Oeanul Regiuna Trile Jaonia, Rusia, China, S.U.A,anada Nvgia, Islanda, Frn!a,Plnia, Rusia
Prdu{ia, mil.
ton
Pcific
Nrd-Vst
Nord-st, Sdst, Nod.Vst
tlti
PciJic
ntral1-st
ru,hil' s.U.A
Idin
53
Terna: Agriultura
rnndial
gr i il fur modrn (intnsiv) . Cu aratromialr5spinditl p larg in statl inalt dzvoltat. . Parul d tratar 9i maginiagriol stnumrosgi divrs. . S folossantit51i rrrarid ingrg1tnint la htrgi mijloa d protli a plantlr. . S apli thnlogiimodmin ul tivaraplantlrgi r9tra animall actteazd irlstitu1ii d rt6rigtiinliflplantlor9i ani in domniulsl1ii mIlor. . S blin rolt bogat d ulturi irragriolla htarqi produtivitat alt1 a rqtriianilnallor. . In strutura agriulturii pondra rgtriianimailor onstitui5-65% din produliag1oba16 agriol. . Agriulra otnrial1 modrni poart urr aratr inalt irrtrrsivu fnrr spializat in ulturi dstinat pi!i, p plarrtalii ?nalt intnsiv' a rea|izeaz" 2l3 din produlia agrili rndialqi onntreazldoar30% din supraf1a ultivat a usatului.Agriulqi dirijat1d maril tura storrtrlat1 monopoluri. . in llril u nivl inalt d dzvltar tioti5rontulpopulalii oupa. t in agriultur1strdus gi otistiti ira |.9o in Mara Britani, 2.2o/o in 4.0,% irr S.U.A, .Io/o in Gnnatria, Franfa,5.0%in italia. . a tnai tnar partr a trnurilol s gospodriilornrii afl6 in propritata qi fnir a marilor ornparrii, aI prati p larg muna salaria{ilor.In aststatun mar propitard p6mint st insuqi statul . ln S.U.A sp circa 1/o din mplu statului ii apar,tin tat5suprafaagriol6.
. Caratristil !1rilr slab dzvoltat din Afria, Asia, Amria Latin. . S utilizeaz6mijloalprimitiv ?n lurara 1?nfului. . Ingr6qmintl minal qi mloal d protli a plantloraproapi nu s prati. . In maioritatastatlor in gospod1riil !6rn;tinu s apli raliziril ontmporandin domniul sllii lantlorqi anirrrallor. . Roltl d ulturi agril la hanimatar suntjoas 9i produtivitata 1lrsterdus. . Crqtreaanirnallorarr un rol sundar , dar in aqastata India, Brazilia, Krrya t' ranrurii ii rvirrcirca1r/ glbalagriol6a !6rii. din produ{ia . J1riI ?n urs d dzvoltar d{in 70% din suprafala ultivat1 a usatulrri, dar pdu rnai pulin d 1/3 din produlia agril6 rnondial5. Aii s pratii agriulturde monoultur, a 6ri roduli st dstinati porcalao, lanan, tlui(afa, burnbaitri). . Cota populalii ativ, angajatiri agriultur1st dstuld inalt6:in Bra. zilia. Colurnbia.i-intre 20-0%, intr-o sri d llri din Atiia qi Asia 60%. astirrdidepqqt . Divrsitatarnara laliilr agrarr gospdiin !6rilin urs d dzvolta: rii mari rngir;ti(latiflndii), gospod6rii apitlist d plarrtalii (Amria Latirrl), gospodrii fudal 9i gospod6rii agril u propritat omun6d trib asupraprnintului(Asia 9i Afria).
54
Terna: Transporturil
F LU V IAL
9i orntrniatiile
Telomuniatiil
R V
t
Prin C N D U C T
T
L
T
L F
C T R
N
I
A R
o
C
G R A F
V I Z I U N
I N T R N
C nuim sistmar:rrorrdial a transpotturilr? D transportulauto p drptpoatfl rrurnittranspor1ul solului X? ar sunt avantajlqi dzavantajl fi5rui tip d transport?
55
transportarearnrfurilor qi pasagrilor
Maritirn intrnalinal in spial a ' r5rfurilor. ffansport. luvial transport,dpndn{a ?naltlta!6 d numanrl gi inzstrarea navlor qi a prhrrilor. transport rgimul avati al fluviului. lurdriloringinergti de ad1nira alliei riurilor. ill irrtrioul !rii 9i p liniil intrnalinal, transportarala l mai nrari distan{. modnr si univrsal. iftina anumitortipuri d mar (ptrl,gaz natural)la distan!mari. spialla distan!nraiinformatia. gi a gazlor natural stpiulospntru mdiul inonjuratr. utilajul prin ablu qi 1ablu. inalt a transportrii mrfurilr qi pasagrilr attrrosfri.
56
Trrra: Turisrnrrl
urismul
Dup in portn|
Intn
IntIIginal
Intfar. gional
injuul lutnii
Intraon. tir-rntal
Gnrp
Individual
Grup
tnrIonIlnnIat
Pnrrannt
D lurrgi durati
D sur1 drrrati
D upd drtd
I ntr r sr zonir
opii
Dupd vtrst
Tirr1 Psoanle d vir. st1 pnsiorrri Prrsoanlor latur
Pjos
D avntu
Dupd reIIlrsptnlire
ritirn
Rural otatr
ala.
toii
Sport
Dr lnunrc
Balnear
Plaji - snatorial
Urbn
51
Trna: Relatiile
Onorni
intrnationale
Prstarasrviiilor
Colaboareagtiinlifiothni6
xporhrl de apital
Rlatiile finaniarbanar
Comrlul xtrior
Britanii
onomi. asupradzvo1t6rii lnflurrlapozi1iiconmi-gografi Rolul primului gi lui d-al doilea r6zlroi mondialin dzvoltaraonomi. Ro lul apitalismului industrial in dzvo|tarcanomi6.
58
Intnsifiara rniq1rii d librar nalional6 in olonii. Crara noilor statedin fstl olonii al Anglii
Linia d {mr dantlat1, riuri u dbit rnar ugor unit prin anal
Australia qi oania l%
. S formeazl un nou ntru d putr India, Pakistan (psd1 atmalnntnular). . Se ralizeaztrpograta d laborar a annalntului nular in {ril: Isral, Irarr, hina, R.P.D Corani. . Tndirrlaspr suprrmali pliti s onsolideazd pe rea|izri onmi. . Din i l0 lidri dupi m1rima P.I.B-ului 3 tr sunt al acsti rgiuni: hina, Japnia,India.
. nlizind digrm, tbl dmonstrli cd sc.XXI st- solu| siei Priml 10 tnri ale lurrriidup rnrimaPIB-lui 2004, trlrr.dolari
SUA
China Japonia India Grmania ara Britani Fran!a Italia Brazilia
l0 990
6 449
2
a J
4 5
. SutnaPIB.ului a tri statr asiatiintr PIB al s'U.A u dul trilioan d dolari. . Dupl rn1rimaPIB tarilAsii intr u mult indiii uropi 9i Arnriii d Nord. . Indiii altor rgiuni sunt mult nrai rndqti.
6
n
r 661
1550 I ,75 | 282
60
8 9
1 0 Rusia
onomi
st un stat putrmi industrial agar u un nivel mdiu d dzvoltar onomi6. . onomia i imbin atit lmntr al onomiel cntra|izat- planifiat, it 9i al li d pia1i. Printr statlmari al lumii, China ingistrazl ee mai irraltritmuri d r9terenomi6,ins dupi in. diii p louitor lara nu a atins un nivl inalt al alit1iivilii populalii. onomia seazeazlpe . 1rbun . petrol
. . . . . . lninrrr d flel !l indltstriauqr Ietronlgtia ingrdgirnirrt lrirri lima favorabil5 rnrrsonii u pipita1ii
o Tara u el mai rnar numr d ppu. lalie de p Glob. Prmovazl po|itia dmgafi d migorar a natalit6-
pulalie onstituie l.3 mlrd. Pst 600 rnil. d prrsoanr sunt apt d mr. st o lar nomo. gn sub aspt tni _ 60 grupui tni. . hinzii onstifui circa92o/o din popula-
xist mari onha Carta de vizit6 a !6rii st dtrstiirrrpartizara tritominati d industria gra qi riliappui_irca 90Yod poptrlalist Ramuril nntrat6p1/3din tritoriul !rii din par. ta d st. st o !ar6 slab uranizat' - circa 36Yo diut totalul popula!ii'
abutrdnt
ti.
P r zr ta
la.
tIl
st si Sud- st.
Trrra: Prblernele
Prlrlema nlinerea plii p Plrnint
auzele apari{ii Goana inannrii, peritnentara armamntului nular; nflitl milita loal qi resional.
logi
Dspdurira ; dqrtiflara; Folosira thnlgiilor fir6 dgradara solului; poluaea dqur.i ; rimp1durir ea;area. aplor qi atmosfri;slrirnba. t ea tezetvaliilor natural; rarca problmei nrrgra limei; distrugrastratului zolrv qi tie trrala agriultura disparilia aid; d zon;ploil spiilor rar d plant9i ni- modrn1in statlin urs d dzvoltar. mal. Sporul natural mar in statl in urs d dzvoltar,supapopulara unor tritorii p Glob; uman''asupra,'Prsiuna urdiului gografi; ',plozia ban6'' in statlin urs d dzvltare; gomajul ; prosul d imbtrinir in statle inalt dzt. voltat;dopulara, Cira 1 mlrd. d oamni sufri d foam p Glb; rqtra rapid1 a populalii in !ril in urs d dzvoltar ondu la Promovara onsrVnt1 a politiii dmgrafi ; imbunltllira ondiliiior sialal vilii popuononri ttnrnoi lalii; valorifiara supraf!9i rsurs.
Drrrografii
Alimntar1
Rfonna agtarl indrptat spr lihidara vhilor fortn d prpritat qi la1ii agtarei folsira p lary a ralizlrilor gtiin!i qi thnid trrdurasupaf!lor ii in domniul agriulturii; nuri agriol pe loiutor; prosporira produtivit1lii bidutivitataagriulturii llilor lgi a laurilor, rn1rilor, in urs d dzvltarst si. oanlor; ajutorul onozutd datoritl aratrului - mi aordat lor sufer5 d foam. tnsiv.
62
nrgti 9i a Rihnuril inalt d xtrali qi asigurriiu la. osum al rsurslormineral qi d mbustibil;rezrvl li. trii prinr mitat al multor tipuri d rnaterii prim minral, d ptrl n. si gaze natural;asiguara unifrm1 u rsurs natural a unor rgiuni 9i 15rial lurnii.
laborararroilthnlogii
aI ar pflnlte onomlsl-
ra nrgii,ombustibililor 9i matiipriln la o unitate d produli; folosira dqurilrqi mtallrzat pntru ob1inrametallr gi altor prdus; folosira surslor ntradilional de nrsi. lrrfptuira' transfotm6rilor soial-onomi radial irr toat sfrl vilii qi a. tivitilii uman , folosind p |atg rca\iz6ril prgrsului qtiin{ifio-thrri ; stabilia uni rdini nomi intrnalional,in ar rlaliil omrialal 1rilorin urs d dzvoltar u l flutrni dzvltat s1 dvin6 hitabil; rdura hl. tuililor militar in statel dzvoltat qi flosira mijloalr onlisit pntru statlrsa. ajutrara
Crgtradatoriilor fa!1 d !ril inalt dzvoltat;vrrituril s6zut ale ppula{ii;nivlul sczut al rndiini qi inv6!1mintului ; spranta d via! la naqtrst szut1.
.Pr b l r n l Poluara plr; mi9orara Folosira ra{inala rsur. oanului Pla. produtivit1lii biolgi; valo- slor anului ; rglmnrifiara nra{inall a rsurs- tara juridil a protlii ntar
lr minral qi nr3ti. oanului Plantar.
Comparriilmultinafionalar au ahizilinat suprafleintinse u pidur, pntrudivrs alt utiliz5ri Dspdtrireinseamndt6irasau distrugra pidurii pntru a da terenurilor alt utilizlri (ulri , pquni,infrastrufuri). Modifiaa limi
habitatuluifauni.
Cnsin{ledes. duririi
64
Dsertificr constl irr dgradara solurilordirrzonlarid,smiarid qi stpie tmprat, datoritiunrfatori, i mai importanli qi atiflind varia1iil lirnati vitta uman.
Cauzle degertifirii
difiri lirnati
Soliitara a tt rnai mult trn ntru ulri. Trenuri lsat tot maipufintirp in paus
Dsp6duriri
Dispari1ia vgtaliei
Dgffifiara stun pros ntinuu,ar trprin mai rnultetap,inaint d a ajungla a final, ind ar lo rrrodifiara ivrsibil(vzi shma).
65
Dtriorara st1rii d sntata populalii qi apariia pidmiilor Sdra prdutivit6{ii slurilr 9i sir6ira ovorului vegrtl produ!iialiSdra rnntar 9i favorizara aparilii foamti Rdura rzistn!i osistemlor fa\ia d variabilitatalimati Dtriraraompofta. mntuluisoial;favorizara onflitlor
Consein!I dqertififlrii
56
Trna: Prinipalel
rnd.iului
Prosd inml6qtinir
Rzboai,onflit armat
Dgradarea mdiului rosd dplasarin mas6 a roilor p vrsanli Pros d salinizar rosd dgradarantropi6 Prsd roziun . dzvoltarathnitt . onsumuril mari d matri prim6 . plozia dmografi6 . utanizara
67
Terna: Incdlzirea g1obal a Trri gi efetel ei asuPra ativitlilor un:rane 9i ehilibrului ologi
misia in atmosfr a gazlr: C4, N,o, o] Crgtra onntralii d h idro a rburi lorofluorurat in atmsfri
Modifiara limi qi rgtra frvnlei setlor,maximul rgtrii tmpratriiar puta fi d 4,5" C - 5,5o
Solu(ii/stratgii
Cnseinte
68
Trna: }Jzarde
Aidnt la plathrilminir Aidnt industrial Aidnt lgatd rrrijloal de transport Aidnt nular Rupra diguril marin Aidnt la onstru{iihidrothni Aidnt din ploatrileptrolir Inerrdiil
o 'o
)
)d N
R6zboail
)d O
Ntural
!
I
()
o
.-! l) .Y.
.1
ld (J q) l<
(.)
() oo
O L
l.1
r)
'
L i
tr
,d
r)
l l
d O
o o
(,
(n O
OO
Bib1iografi
l. Alxandru Lungu, Nina Volnti Ili Boian. Geogrfifizid gnerId. dituta,, Litera',, Chiginu, 200 . 2. ctavtanMindru!. G ogrfi fizid. ,ditura..orint'', Buur;ti, 1999. 3. Szont iubar, Zinaida Calanda, aria Prirnniu. Gogrfi umd qi conomicd lumii. ditura..Lumina'', Chiginiu, 2005. 4. In Zavoianu, aran Blahu s. a. Geogrfi mediului inconjurtor ditra ..Didatil qi Pdagogi'',Buure;ti, 2002. 5. Vitor Tufsu, Grigor Posla, AurelArdlean. Gogrfi mediului tnconju..Didati6 qi Pdagogi',,Buur9ti, 1999. r dtor .ditura 6. ugnia Gondiu. Didti in prezntre grfic. ditura ARC, Chiqinu, 1997. . AapyoBa' B. apaao oio paou JUl Io}Io 7. apa,Moa, poa, 2004.
'70
uprins
Prfa!..... Terna; IJnitatea rnatriei in lJnivers lrna: Misrile Prnintului.............'... Trna: Migar:a d rotatie. Varialia orei pe Glob ......... lrna: Conrpozitia petrografi a soarlei terestr:e ..................3 .''.......4 .'.....6 ...'.''.........7 .............'........8
.I.rna: tapele evoluliei gelogi 9i palgografie a Prnintulrri ..........10 Trrra Tenra: Tipuri qi forrrre de rlief reat de presel exogne.........................13 Terna: Taxonorrria reliefului terestru.. Tema: Atrrrosfera Tema: Pripita}iile atrnosferi............ Trna :Dinarnia atrnosfrei. Caratrtzara gi a antii1onu1u.i..... Trrra : Atrnosfra .Vinturile................ Trna: Atrnosfra Tern: Zonle lirrrati 9i tipuril d lirn rna: Hidrosfra Trna: Apel oeanului Plantar... Terrra: oanu,I Plantar erna: Riuril rna: Riuril Tma: Hidrosfera. Lauril Terna: Hidr:osfera Trna: Solrrl rna: Solul Znele naturale al lurnii Trna: ipologia !rilor lurnii
11 tl
.....1,4 .....................17 18 ...................'.. ornparativ a ilonrrlui ......................19 .....................21 ..............22 ..''.'.''.,'.........24 ..........25 ........'26 .........27 ...'.....,r ......,......,.........29 ....................30 ...........3,l. ............33 '.....4 ...................39
Terna: Clasifiara statelor dup6 diferite ritrii...... Trna: Populatia Terrei Prinipalle mgalpolisuri de pe rra Tma; Strutura onfesional rligii universal Trna: onornia rnondial Trna: Industria ner8ti Tea: Agiultura rrrond.iale'.........'.'.. Terna: Agiultura rnondial ............... Trna: Transpor:turile gi omuniatii1e.............. erna: Turismrrl.. Terna: Relafiile eonornie internalionale ................ Trna: Dezvoltarea onomi a Marii Britanii Seolul al X]-lea seoltrl Asii Trna: Ctrina. Trna: Problrnel global al rrrnanit!ii........'.. rna: Problernel globale ale ornenirii. Despduriril a populatiei. Gografia
Terna: Industria - rarrtllra daz6 a eonornii rnondial................'...'''''..'46 ..............,........53 .......................54 .........55 ..''..'...............57 ...............,....58 ........58 ................60 .........61 .......62 9i degertificata...64
Terna; Prinipalele auze ale dgradrii rndiului inonjur5tor......... .......'67 Trna: Industria - rarrrura deaz, a eonorniei rnondiale.........'.....'.'.........67 Terna: inlzira global a Trrei gi fetel ei asupra ativitlilor un.rarregi ehilibrului eo1ogi................ Trna: lazarde... Bibliografi................ .........68
........'.....'..'..'.69
72
: -