www.eReferate.

ro -Cea mai buna inspiratie

INTEGRALE DEFINITE
SUME RIEMANN
Definitie: Se da colectia de obiecte: [a,b] interval inchis diviziune a intervalului [a,b] = (a=x0<x1<x2<<xn=b) f:[a,b]R I un sistem de puncte intermediare cuprins in intervalul [a,b] I [xi-1,xi]

Numim suma Riemann atasata functiei f, diviziunii si sistemului de puncte intermediare I numarul notat:

(f, i) = f( i)*(xi-xi-1)
i=1

INTEGRALE IN SENS RIEMANN

Definitie: Se da f:[a,b]R. Spunem ca functia f este integrabila in sens Riemann daca if R a.i. >0, >0 cu proprietatea ca o diviziune a intervalului [a,b] si (i) un sistem de puncte intermediare, i [xi-1,xi] cu ||||< sa avem | (f, i) if |< . if se numeste integrala definita a functiei f pe intervalul [a,b] notez: if = f(x)*dx.
a b b

Obs: 1) Numarul real if este unic; f(x)*dx este unica.

a

Demonstratie: P.p.a. ca i1i2 care verifica conditiile din definitie, atunci pentru >0 k,>0 (k=1,2) astfel incat pentru orice diviziune: =(x0,x1,,xn) a lui [a,b] cu |||| < si orice puncte intermediare xi-1 i xi (1 i n) sa avem: |(f,)-ik|</2 (k=1,2). Luand = min(1, , 2,) rezulta ca pentru orice diviziune a lui [a,b] cu ||||< si orice sistem (i) de puncte intermediare asociat lui , avem: |(f,)-i1| < /2 si |(f,)-i2| < /2, deci: |i1 i2| < |i1 (f,)| + |(f,)-i2| < /2+/2 = .

Cum > 0 a fost luat arbitrar, rezulta i1=i2; dar din ipoteza i1i2 contradictie. Deci if este unic. 2) f:[a,b]R f integrabila in sens Riemann pe [a,b] f marginita pe [a,b] Demonstratie: f integrabila pe [a,b] if R a.i. o diviziune a lui [a,b] si >0, >0 pentru care ||||< |(f,i) if |< i un sistem de puncte intemediare. Arat ca f este marginita pe [xk-1,xk] x, ik Fie i= xi, i=k
n i=1 n i=1 i k

(f,i) = f(i)*(xi-xi-1) = f(xi)*(xi-xi-1) + f(x)*(xk-xk-1) |(f,i) if | < < (f,i) if < /+ if + if < (f,i) < + if
n

+ if < f(xi)*(xi-xi-1) + f(x)*(xk-xk-1) < + if

i=1 i k

1/(xk-xk-1)*[ + if f(xi)*(xi-xi-1)] < f(x) < 1/(xk-xk-1)*[ + if f(xi)*(xi-xi-1)] [_____________________________] [_____________________________] M1 M2 M1< f(x) < M2 f marginita pe [xk-1,xk] k {1,2,,n} f marginita pe [a,b] 3) f,g:[a,b] R A[a,b] A finita, cu proprietea: i) g integrabila pe [a,b] ii) f(x)=g(x) x[a,b]\A atunci: a) f integrabila pe [a,b] b) g(x)*dx = f(x)*dx
a a b b

Demonstratie:

Este suficient ca demonstratia sa fie facuta pentru cazul cand multimea finita A este formata dintr-un singur punct c, deoarece cazul general se poate obtine din acesta prin inductie. Presupunem deci A={c}. Functia g fiind integrabila, este marginita, deci M1 0 astfel incat: |g(x)| M1 x[a,b] Luand M = max( M1, |f(c)| ) f(x) M si g(x) M g integrabila > 0, > 0 a.i.:
b

x[a,b].

1) | (g,i) g(x)*dx | < /2 = (x0, x1,,xn), cu |||| < si sistemul de puncte intermediare i. Luand = min (, /(8*M) ), avem si 4*M* /2. Daca c este un punct al diviziunii , atunci 0 i n astfel incat c = xj. In acest caz singurele puncte intermediare care ar putea coincide cu c sunt punctele j sau j+1. Deci tinand seama de faptul ca f(x) = g(x) x c, obtinem: | (g,i) (f,i) | = | ( g(i) f(i) )*( xi xi-1 )| | g(j) f(j)|*(xj xj-1) + | g(j+1) f(j+1)|*(xj+1 xj) 4*M*|||| < 4*M* < /2
a

Daca c nu este punct al diviziunii , atunci c este continut intr-un interval deschis (xk-1,xk). Deci singurul punct intermediar care ar putea coincide cu c este punctul k, prin urmare: | (g,i) (f,i) | = | ( g(i) f(i) )*( xi xi-1 )| | g(k) f(k)|*(xk xk-1) 2*M*|||| 2*M* < /2 Din analiza facuta pana acum rezulta ca: 2) | (g,i) (f,i) | < /2 Din 1) si 2) obtinem: | (f,i) g(x)*dx | <
a b b a b

adica f este integrabila si:

f(x)*dx = g(x)*dx.
a

EXEMPLE:
1) f:[a,b] R f(x) = k
a

f integrabila si k*dx = k*(b-a)

b

if = k*(b-a) a.i. > 0 > 0 cu proprietatea ca = (x0=a<x1<<xn=b) si

 i [xi-1,xi],

||||< |(f,i) if |<

(f,i) = f(i)*(xixi-1) = k(xixi-1) = k* (xixi-1) = k(x1x0+x2x1++xnxn-1) = = k*(xn x0) = k*(b-a) |(f,i) if | = |k*(b-a) k*(b-a)| = 0 < 2) f,g:[a,b] R 1, pentru xQ f(x) = -1, pentru xR\Q f,g nu sunt integrabile Demonstratie pentru f(x) : Fie = (a=x0<x1<<xn=b), avem: 1*(xi xi-1) = b-a, pentru i Q (f,) = (-1)*(xi xi-1) = a-b, pentru i R\Q Cum limita sumelor integrale depinde de alegerea punctelor i, functia nu este integrabila. Demonstratia se face analog pentru g(x). Desi f,g nu sunt integrabile functiile: (f+g)(x) = 0 x[a,b] (f*g)(x) = -1 x[a,b] (fog)(x) = 1 x[a,b] sunt integrabile ca fiind functii constante. 3) Sa se cerceteze integrabilitatea functiei: 0, daca x este irational sau x = 0 G(x) = 1/q, daca x = p/q, p/q fractie ireductibila Rezolvare: Functia este integrabila pe segmentul [0,1]. Intr-adevar fie N un numar ales arbitrar. Sa consideram multimea tuturor punctelor rationale din intervalul [0,1] avand numitorul mai mic decat N. Exista un numar finit de astfel de puncte, fie acesta k. Fie o diviziune arbitrara a segmentului [0,1]. Exista cel mult 2 k intervale partiale (pe care le notam d1,d2,,d2k) care sa contina cele k puncte considerate anterior. Fiind dat >0, vom alege di-viziunea in asa fel incat suma lungimilor celor 2k intervale sa fie inferioara numarului /2. Aceasta se poate realiza alegand norma diviziunii suficeint de mica. Notam d1, d2, d2m celelalte intervale partiale ale diviziunii. Intervalele di (i = 1, 2, , m) contin, in afara de puncte irationale in care valoarea functiei este 0, puncte rationale de forma x = p/q, q>N, si astfel ca G(p/q) = =1/q<1/N. Deci :
2k m

>0.

-1, pentru xQ g(x) = 1, pentru xR\Q

Sd(G) sd(G) = (Mi mi)i + (Mi mi)i

i=1 i=1

Am notat cu Mi, respectiv mi marginea supearioara, respectiv marginea inferiaora a functiei in intervalul di si cu Mi, respectiv mi marginea supearioara, respectiv marginea inferiaora a functiei in intervalul di, i este lungimea lui di, iar i este lungimea lui di. Deoarece Mi mi<1, mi = 0, Mi<1/N, i, avem Sd(G) sd(G) < i + (1/N)* i < /2 + 1/N.
i=1 i=1 2k m

Daca N > 2/, atunci 1/N < /2 si Sd(G) sd(G) < . Putem calcula efectiv valoarea integralei. Deoarece in orice interval valoarea minima a functiei este 0, avem sd(G) = 0, ; rezulta I = G(x)dx = 0. Datorita integrabilitatii functiei
0 1

G, avem :
1

G(x)dx = 0.
0

Integrabilitatea functiei se mai putea stabili tinand seama de faptul ca multimea punctelor ei de discontinuitate este multimea numerelor rationale care este numarabila, deci neglijabila.

www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie