Functia f:R(0,+) , f(x)=ax ,a>0, a1 se numeste functie exponentiala.

Pentru a=1 se obtine functia f:R(0,+) , f(x)=1 care nu prezinta un interes special.

Functia exponentiala f:R(0,+), f(x)= ax , a>0 , a1 verifica relatia functionala f(x+y)=f(x)*f(y), x,yR.
Relatia face legatura intre adunarea numerelor reale si inmultirea numerelor reale pozitive.

f(-x)= [f(x)]-1
f(-x)=a-x=1/ax=1/f(x)=[f(x)]-1

f(x-y)=f(x)/f(y)
f(x-y)=ax-y=ax/ay=f(x)/f(y)

f(nx)=[f(x)]n
f(nx)=anx=(ax)n=[f(x)]n

f(x1+x2++xn)=f(x1)*f(x2)**f(xn)
I etapa de verificare: II etapa de demonstratie: p(k)p(k+1) p(k)=f(x1+x2++xk)=f(x1)*f(x2)**f(xk)

p(k+1)=f(x1+x2++xk+1)=f(x1)*f(x2)**f(xk+1) f(x1+x2++xk+1)=f[(x1+x2++xk)+xk+1] f(x1+x2++xk)*f(xk+1)=f(x1)*f(x2)**f(xk)*f(xk+1) din I si II =>p(n) adevarat , n2.

Compararea valorilor functiei exponentiale cu 1

Fie f,g:R(0,+), f(x)= f(x)=8x ,g(x)= (1/2)x . Asociem acestor functii urmatoarele tabele de valori:

x f(x) x

-2 0,015625

-1 0,125 -1

0 1 0

1/3 2 1

1/2 22 2

5/3 32 3

2 64 4

3 512

-2

g(x)

0,5

0,25

0,125

0,0625

Lecturand tabelele de valori ale functiilor f si g se observa ca: a) Pentru x=0,f(0)=1 si g(0)=1; b) Pentru x>0,f(x)>1 si g(x)<1; c) Pentru x<0,f(x)<1 si g(x)>1. In general, are loc urmatoarea proprietate de comparare cu 1 a valorilor functiei exponentiale f:R(0,+), f(x)= ax , a(0,1)(1,+):

Daca 0<a<1, atunci f(x)<1 daca x>0; f(x)>1 daca x<0. Daca a(0,+), atunci f(x)>1 daca x>0; f(x)<1 daca x<0.

Studiul monotoniei functiei exponentiale

Din tabelele de valori ale functiilor exponentiale f(x)=8x si g(x)=(1/2)x se observa ca valorile functiei f cresc daca x creste, iar ale functiei g descresc cand x creste. Aceste observatii particulare ne sugereaza tipul de monotonie pentru cele doua functii exponentiale in functie de baza puterii.

Fie f:R(0,+), f(x)= ax ,a(0,1) (1,+). Atunci : a)daca a>1,functia exponentiala este strict crescatoare pe R; -fie a(1,+) si X1,x2 R, x1<x2. Sa aratam ca ax1<ax2. Din relatia x1<x2, rezulta ca exista k (0,+) astfel incat x2=x1+k. Se obtine succestiv: ax2-ax1=ax1+kax1*(ak-1)>0,avand in vedere proprietatea proprietatea valorilor functilor functiei exponential cu 1. In concluzie f(x1)<f(x2) si f este strict crescatoare pe R. b)daca a(0,1),functia exponentiala este strict descrescatoare pe R.

Daca a<1 =>f(x)=ax Daca 0<a<1 => f(x)=ax

Studiul injectivitatii si surjectivitatii functiei exponentiale

Functia exponentiala este strict monotona ,ceea ce implica injectivitatea acesteia. Asadar din egalitatea ax =ay , a(0,1) (1,+) rezulta ca x=y. Injectivitatea functiei exponentiale este utila in cazut rezolvarii unor tipuri de ecuatii exponentiale.

Referitor la surjectivitatea functiei exponentiale afirmam ca functia exponentiala este surjectiva ,fara a demonstra aseasta. In concluzie retinem ca functia exponentiala este bijectiva.

Graficul functiei
Reprezentarea geometrica a graficului functiei exponentiale se numeste curba exponentiala. f(x)= ax intersecteaza axa ordonatelor in punctul de coordonate (0,1) si nu intersecteaza axa absciselor. Graficul functiei exponentiale este o curba convexa. Axa Ox este asimptota la graficul functiei spre - daca a>1 , si la + daca a<1 [a(0,1)].

Cazul a>1

f(x)= ax >0, xR ; curba exponentiala este situata deasupra axei Ox. Pentru x=0,f(0)=1; pentru x<0,f(x)<1; pentru x>0,f(x)>1. Functia exponentiala este strict crescatoare pe R. Functia exponentiala este bijectiva (injectiva si surjectiva),deci orice paralela dusa la axa Ox dusa prin punctele codomeniului intersecteaza curba exponentiala intr-un singur punct. Axa Ox este asimptota orizontala spre +.

Cazul 0<a<1

ax >0, xR ; curba exponentiala este situata deasupra axei Ox. Pentru x=0,f(0)=1;pentru x<0,f(x)>1; pentru x>0,f(x)<1. Functia exponentiala este strictdescrescatoare pe R. Functia exponentiala este bijectiva (injectiva si surjectiva),deci orice paralela dusa la axa Ox dusa prin punctele codomeniului intersecteaza curba exponentiala intr-un singur punct. Axa Ox este asimptota orizontala spre +.
f(x)=

Convexitatea si concavitatea functiei exponentiale

Graficul functiei exponentiale are forma convexa. Acest fapt se poate aproba usor in cazul general studiind valabilitatea inegalitatii lui Jensen: f[(x+y)/2{[f(x)+f(y)]/2}, x,y R. Avem {[f(x)+f(y)]/2} f[(x+y)/2]=[(ax+ay)/2-a(x+y)/2=(ax+ay2ax+ay)/2=1/2 (ax-ay)20, x,y R si astfel inegalitatea f[(x+y)/2{[f(x)+f(y)]/2}, x,y R ,are loc. In concluzie functia exponential este convexa.

Aplicatii
3) (1/3)7 (1/3)-7 f(x)=(1/3)x 7>-7 => f(7)<f(-7) => (1/3)7<(1/3)-7 2) 25/2 23/5 f(x)=2x crescatoare 5/2 > 3/5 => f(5/2)>f(3/5) => 25/2 > 23/5 3) (3/7)-2/3 (3)1/2 1 f(x)=(3/7)x descrescatoare -2/3<0 => f(-2/3)>1 f(x)=(3)x crescatoare 1/2>0 => f(1/2)>1 => 31/2>1 4) 22a-1 2a+2 a R f(x)=2x crescatoare 2a-1<a+2 => a<3 => f(2a-1)<f(a+2) =>22a-1 < 2a+2

5) (1/2)5a-1 23-2a (1/2)5a-1 = 21-5a f(x)=2x crescatoare 1-5a<3-2a -2<3a => a>-2/3 Daca a>-2/3 => 1-5a<3-2a => f(1-5a)<f(3-2a)=> 21-5a<23-2a Daca a<-2/3 => 21-5a>23-2a 6) f:RR, f(x)=15x-3*5x-3x+10 I injectivitate: X1,x2 apartin R , f(X1)=f(x2)=> X1= x2
f(0)=1-3-1+10=7
f(1)=15-15-3+10 =>f nu este injective =>f nu e bijectiva.

Surse de inspiratie: -manual -caiet -internet