FACULTATEA DE METALURGIE, TIINA MATERIALELOR I MEDIU

A DE ME T TE AL TA
E , T II NA GI M UR FONDAT
1976

IA ER AT

L EL OR
I
M

Programul postuniversitar de formare i dezvoltare profesional continu EVALUAREA NIVELULUI DE RISC I AUDIT N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC

EVALUAREA PRIN AUDIT A REZULTATELOR ACIUNILOR DIN PLANUL DE PREVENIRE I PROTECIE

ef de lucrri dr.ing. Petric ALEXANDRU

Galai 2013 1

IU ED

FA C UL

1 PLANUL DE PREVENIRE I PROTECIE...................................................3 1.1. Generaliti.................................................................................................3 1.2 Auditul de evaluare a performantei intreprinderii in domeniul sanatatiisi securitatii in munca...........................................................................................3 1.3 Concluziile auditului diagnostic. Planul de prevenire si protectie............14 2 INTEGRAREA PLANULUI DE PREVENIRE I PROTECIE..................20 2.1 STRUCTUR I RESPONSABILITI ORGANIZAIONALE.........20 2.2 INSTRUIRE, FORMARE, CONTIENTIZARE, COMPETEN, ORIENTARE..................................................................................................22 2.3 CONSULTARE - COMUNICARE..........................................................24 2.4 DOCUMENTAIE...................................................................................25 2.5 CONTROLUL DOCUMENTELOR I DATELOR................................26 2.6 CONTROL OPERAIONAL...................................................................27 2.7 PREGTIREA PENTRU SITUAII DE URGEN I CAPACITATEA DE REACIE A LUCRTORILOR.................................29 3. VERIFICAREA, EVALUAREA EFICIENEI PLANULUI DE PREVENIRE I PROTECIE I ACIUNI/MSURI CORECTIVE............31 3.1 MONITORIZAREA I MSURAREA PERFORMANEI...................31 3.2 ACCIDENTE, INCIDENTE, NECONFORMITI I ACIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE......................................................................33 3.3 EVALUAREA EFICIENTEI PLANULUI DE PREVENIRE SI PROTECTIE...................................................................................................34 3.3.2 Relatia dintre risc si securitate...............................................................41 4. Bibliografie.....................................................................................................43

1 PLANUL DE PREVENIRE I PROTECIE 1.1. Generaliti

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 conine urmtoarele articole care vizeaz planul de prevenire i protecie n domeniul SSM: Conform pentru asigurarea condiiilor de securitate i sntate in munc i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s ntocmeasc un plan de prevenire i protecie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice i de alt natur, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care s l aplice corespunztor condiiilor de munc specifice unitii (art. 13, lit. b). n urma evalurii riscurilor pentru fiecare loc de munc/post de lucru se stabilesc msuri de prevenire i protecie, de natur tehnic, organizatoric, igienico-sanitar i de alt natur, necesare pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor (art. 46, alin. 2); planul de prevenire i protecie va fi revizuit ori de cte ori intervin modificri ale condiiilor de munc, la apariia unor riscuri noi i n urma producerii unui eveniment (art. 46, alin. 1);

1.2 Auditul de evaluare a performantei intreprinderii in domeniul sanatatiisi securitatii in munca

Auditul de diagnostic (evaluarea initiala) este efectuat inaintea propunerii masurilor de normalizare a conditiilor de munca prin intermediul planului de prevenire si protectie, in scopul identificarii starii de fapt privind sanatatea si securitatea in munca la nivelul intreprinderii. Auditul sanatatii si securitatii in munca reprezinta premiza implementarii unui SSM in cadrul unei intreprinderi (in vederea certificarii sale sau nu), precum si stabilirea targeturilor si a nivelului de performanta in domeniul SSM. Analiza initiala (auditul zero sau auditul de diagnostic) trebuie sa fie efectuata de persoane competente prin consultari cu salariatii si/sau reprezentantii lor si, in functie de situatia concreta, trebuie sa permita: a. identificarea legislatiei si reglementarilor nationale aplicabile la momentul actual in domeniul securitatii si sanatatii in munca, a principiilor 3

directoare nationale, a principiilor directoare specifice, precum si a programelor voluntare si a altor exigente la care organizatia a subscris; b. identificarea, anticiparea si aprecierea pericolelor pentru securitatea si sanatatea salariatilor generate de mediul de munca sau de modul existent sau propus de organizare a muncii; c. determinarea gradului in care controalele existente sau propuse pentru a fi efectuate corespund pentru eliminarea pericolelor sau pentru controlul riscurilor; d. analizarea datelor obtinute in urma monitorizarii starii de sanatate a muncitorilor. Auditul diagnostic trebuie sa urmareasca evaluarea cantitativa a stadiului implementarii SSM in cadrul intreprinderii, pe baza unor indicatorii pot avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea sa se faca prin acordarea unui punctaj, cu marcarea neconformitatillor majore si indicatorilor cheie de SSM. Poziia ocupat de planul de prevenire i protecie n succesiunea etapelor parcurse pentru a audita din punct de vedere al riscurilor SSM rezult din figura 1.1

Fig. 1 Etapele evalurii riscurilor

Evaluarea cuprinde un numar de 119 indicatori care acopera toate aspectele esentiale referitoare la SSM si care sunt grupati pe urmatoarele tematici: capacitatea de a controla riscurile; politica de prevenire a riscurilor; circulatia, riscuri orizontale si verticale; 5

securitatea masinilor; zgomot si vibratii; temperatura si reimprospatarea aerului; iluminatul; riscuri de incendiu, explozie si riscuri electrice; materiale periculoase; protectia colectiva si individuala la locul de munca si in imprejurimi; transportul greutatilor; activitatea de intretinere; organizarea primului ajutor; participarea salariatilor la procesul de asigurare a securitatii in munca. Auditul diagnostic: permite identificarea atat a punctelor forte, cat si a celor slabe ale activitatii de realizare la nivelul intreprinderii a securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu cerintele legislatiei; ofera un sistem de referinta in ceea ce priveste performantele in domeniul managementului securitatii si sanatatii in munca; evidentiaza domeniile in care este necesar sa se aduca imbunatatiri. Fata de alte tipuri de audit, auditul initial implica: Analiza domeniului de activitate al intreprinderii; Analiza activitatilor si infrastructurii de pe amplasamentul analizat (cladiri, instalatii, linii tehnologice, echipamente, utilaje, parc auto); Identificarea cerintelor legale si de reglementare relevante pentru domeniul de activiatate analizat si pentru infrastructura identificata; Analiza documentelor referitoare la rezultatul inspectiilor tematice efectuate de ITM teritorial Analiza raportului medicului de medicina muncii; Analiza documentelor referitoare la istoricul evenimentelor de munca inregistrate in intreprindere; Analiza pericolelor si rezultatului evaluarii de risc; Evaluarea gradului de pregatire profesionala a lucratorilor cu responsabilitati in domeniul sanatatii si securitatii in munca; Evaluarea corelarii: evaluare de risc cerinte legale si de reglementare politica si obiectivele in domeniul sanatatii si securitatii in munca stabilite la nivelul intreprinderii planul de prevenire si protectie managementul situatiilor de urgenta; Elaborarea raportului de analiza-diagnostic, a actiunilor corective si preventive; Elaborarea planului de prevenire si protectie 6

Elemente necesare efectuarii diagnozei starii de securitate si de protectie a sanatatii participantilor la procesul de munca: Definirea si analiza istoricului accidentelor de munca, bolilor profesionale, situatiilor periculoase; Estimarea costurilor accidentelor de munca, bolilor profesionale, situatiilor periculoase (detaliate in capitolul 4.3); Analiza procesului de supraveghere a starii de sanatate a lucratorilor (raportul medicului de medcina muncii); Managementul riscului (riscuri generale si specifice) estimare. Analiza domeniului de activitate al intreprinderii Analiza domeniului de activitate al intreprinderii vizeaza identificarea pericolelor potentiale relationate cu specificul activitatii si a mediului de munca sau cu prezenta altor activitati pe amplasament (in utilizarea multipla a unui amplasament comun). La analiza domeniului de activitate se evaluaeza: Necesitatea existentei autorizatiilor de securitatea muncii sau PSI; Nesitatea acordarii de EIP; Caracteristici specifice pentru proiectarea locurilor de munca; Amplasamentul; Analiza documentelor referitoare la istoricul evenimentelor de munca inregistrate in intreprindere; Evaluarea pericolelor pe amplasament legate de pozitia geografica, infrastructura, linii tehnologice, echipamente si utilaje, acces stradal, incinta, instalatii, alte activitati pe amplsament, poluare pe amplasament. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice mecanice (ETM) Criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucrator; standarde privind securitatea masinilor: SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1:1998. Problematica abordata: pericole mecanice; pericole electrice; pericole termice; pericole generate de zgomot; pericole generate de vibratii; pericole generate de campuri electromagnetice; pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de ETM; 7

 pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, de ruperea elementelor ETM si de alte defectari functionale; pericole generate de absenta temporara a masurilor/mijloacelor legate de securitate si/sau pozitionarea lor incorecta. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice electrice (ETE) Criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 60204-1: 1998 (2000), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN 60204-11: 2002, SR EN 60204-31: 2003, SR EN 60204-32: 2003). Problematica abordata: Prescriptii generale privind alegerea echipamentelor electrice, alimentarea cu energie electrica, conditii de mediu si de functionare, transport si depozitare, conditii de manipulare, instalare si functionare; Conexiuni de alimentare si dispozitive pentru conectare si separare, cum sunt bornele conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protectie exterior, dispozitive de deconectare a alimentarii si dispozitive de intrerupere pentru prevenirea pornirii neasteptate; Protectia echipamentului electric, cu referire la protectia conductoarelor impotriva supracurentilor, protectia motoarelor impotriva suprasolicitarilor, protectia impotriva temperaturilor anormale si protectia impotriva intreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare; circuite si functii de comanda, interblocare de protectie, functii de comanda in caz de defectare; interfata dintre operator si dispozitivele de comanda montate pe echipamentul tehnic; aparatura de comanda, amplasare, montare si carcase; cabluri si conductoare; motoare electrice si echipamente asociate; semnale de avertizare si repere de identificare. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice (ETH) Criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 982: 1999 (2001), SR EN 292-1:1996 si SR EN 292-2+A1: 1998. Problematica abordata: 8

 pericole mecanice, electrice si termice; pericole generate de zgomot, vibratii si de campuri electromagnetice; pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de echipamentul tehnic; pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, ejectarea neasteptata de elemente de masina sau de fluid, defectarea sistemului de comanda; pericole generate de conceperea necorespunzatoare a dispozitivelor de pornire si de oprire, a semnalelor si indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de energie si a dispozitivelor de oprire de urgenta. Evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice pneumatice (ETP) Criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 983: 1999 (2003), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998. Problematica abordata: similara cu cea tratata la evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice. Evaluarea pericolelor generate de sistemele de comanda (SC) Criterii de audit: Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minimale de SSM privind utilizarea echipamentelor tehnice de catre lucratori; Standarde privind securitatea masinilor: SR EN 954-1: 1998 (2000), SR EN 60204-1: 1998 (2000), SR EN 418: 1996, SR EN 1037: 1996 (2000), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998. Problematica abordata: descrierea sistemului de comanda si de protectie; analiza sistemului de comanda; analiza functiilor de securitate, cum ar fi oprirea de urgenta, alegerea modului de functionare, protectia contra pornirii neasteptate, turatia sigura, inhibarea automata temporara si anihilarea manuala a functiilor de securitate; analiza dispozitivelor de protectie si a celor de acceptanta. Identificarea cerintelor legale si de reglementare relavante pentru domeniul de activitate analizat si pentru infrastructura identificata Cadrul normativ si de reglementare in domeniul sanatii si securitatii in munca include:

 Legislatie nationala (normativele generale si specifice privind sanatatea si securitatea in munca); Standardele ocupationale de profil; Normative Europene cu aplicabilitate voluntara (abordarea corporatista a organizatiilor multinationale in special, dar si directivele referitoare la echipamentele de munca si riscurile legate de utilaje si riscurile ommasina); Standarde conexe (ISO 31000:2010 Managementul riscului. Principii si linii directoare; OHSAS 18001:2008 Sisteme de Management al sanatatii si securitatii ocupationale); Ghiduri de buna practica. Analiza documentelor referitoare la rezultatul inspectiilor tematice efectuate de ITM teritorial Presupune analiza inregistrari specifice activitatii de prevenire si protectie Bilantul anual al activitatii de prevenire Planul de prevenire si protectie Rapoarte de analiza a activitatii CSSM. Strucura si functii Rapoarte ale Inspectiei Teritoriale a Muncii, referitor la respectarea cerintelor normative si de prevenire Raportul auditului de securitatea muncii Buletine de analize referitor la monitorizarea noxelor in mediul de munca Dovezi ale formarii profesionale continue in domeniul securitatii si sanatatii in munca Existenta checklist-ului specific serviciului de prevenire si protectie, armonizat cu lista de verificare a ITM Teritorial. Analiza pericolelor si rezultatului evaluarii de risc Etapele urmarite in analiza riscurilor: Definirea sistemului de analizat (loc de munca); Identificarea factorilor de risc din sistem; Identificarea cauzelor factorilor de risc prezenti in sistem; Evaluarea riscurilor de accidentare si imblonavire profesionala; Identificarea echipamentelor de protectie; Stabilirea masurilor de prevenire. Se analizeaza existenta, corectitudinea si completitudinea intocmirii urmatoarelor documente: Lista de identificare a factorilor de risc; Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman; Normativul intern de acordare a echipamentului colectiv/individual de protectie si de lucru; 10

Fisa de expunere la riscuri profesionale; Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor; Grila de evaluare a riscurilor; Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate; Fisa locului de munca; Fisa de masuri propuse; Principalele pericole si riscuri pentru securitatea si sanatatea in munca generate de activitatile desfasurate de organizatie si, corelat cu acestea, masurile ce trebuie luate pentru a le preveni si a le controla; Planul de actiune pentru situatii de urgenta.

Fig.1.2 nlnuirea etapelor din circuitul elaborrii planului de aciune pentru situaii de urgen

Evaluarea gradului de pregatire profesionala a lucratorilor cu responsabilitati in domeniul sanatatii si securitatii in munca Responsabilitatile personalului in activitatea de prevenire si protectie (personalul coordonator si cel cu atributii in implementare) include: Angajator (manager); Coordonatorul de SSM pentru santiere temporare si mobile; Coordonatorul locului de munca; Personalul tehnic; Lucratorul desemnat pe linie de securitatea muncii; 11

 CSSM; Medicul de medicina muncii; Serviciul extern de prevenire si protectie; Parteneri. In functie de volumul activitatilor desfasurate (volumul productiei, numarul de personal), de riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si de modul de organizare teritoriala a activitatii, angajatorul trebuie sa organizeze compartimentul de protectie a muncii, care are in componenta sa serviciul de securitate a muncii si serviciul medical de medicina a muncii. Conditia inscrisa in Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca 319/2006 pentru organizarea compartimentului de securitate a muncii se refera la numarul de angajati; aceasta conditie este luata in considerare si la organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca, structura organizatorica menita sa asigure participarea angajatilor la elaborarea si luarea deciziei in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Normele stabilesc structurile organizatorice mentionate, modul de organizare si atributiile, stabilind faptul ca angajatorul poarta intreaga raspundere pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor. Compartimentul de protectie a muncii cuprinde: serviciul de securitate a muncii; serviciul medical de medicina a muncii; Lucratorii desemnati cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa fie pregatiti in domeniul securitatii si sanatatii in munca si trebuie sa dispuna de mijloace adecvate desfasurarii activitatii. Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, definiti conform art. 5 lit. d) din lege, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere si/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare. Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere si/sau unitate, cel putin conform cerintelor prevazute la art. 60 din NM de aplicare a legii 319/2006. Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza. Legea impune angajatorului sa asigure pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a lucratorilor desemnati cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Angajatorii au obligatia de a asigura baza materiala pentru o buna instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale si materialele de instruire, testare 12

ce sa fie la dispozitia specialistului care face instruirea in cadrul cabinetului de protectie a muncii, dispunand de programe de instruire-testare, pe meserii sau activitati. Documentul care dovedeste faptul ca instruirea a fost efectuata este fisa de instructaj, ale carei elemente componente sunt prevazute in N.M., in anexa 11, completarea acesteia fiind obligatorie pentru personalul permanent sau detasat, pentru angajatii sezonieri, temporari sau zilieri si se pastreaza de conducatorul procesului de munca, respectiv, de cel care are sarcina efectuarii instruirii la locul de munca. Atunci cand este vorba de lucratori din unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii in unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice unitatii respective, riscurile penrtu securitatea si sanatatea in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul unitatii in general. In ultimele doua cazuri, instruirea se consemneaza in fise de instuctaj colectiv, al caror model este prezentat in anexa 12 din N.M. Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze: instructajul introductiv general; instructajul la locul de munca; instructajul periodic. Instructajul periodic se face intregului personal si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor de securitate a muncii, fiind completat obligatoriu cu demonstratii practice. Responsabilitatea pentru efectuarea instructajului periodic revine conducatorului locului de munca. Normele stabilesc ca intervalul dintre doua instructaje periodice trebuie s se stabileasca prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca, dar sa nu fie mai mare de 6 luni, exceptie facnd personalul tehnicoadministrativ, pentru care intervalul va fi de cel mult 12 luni. Potrivit normelor, rezulta ca angajatorul trebuie sa stabileasca prin instructiuni proprii la ce interval de timp va face instructajul periodic luand in considerare conditiile de munca, riscurile specifice, categoriile de personal avute in vedere. Totodata, se verifica daca angajatorul s-a asigurat ca fiecare muncitor beneficieza de o pregatire suficienta si adecvata in privinta securitatii si sanatatii, indeosebi sub forma informarii si instructiunilor cu ocazia angajarii sale a unei mutari sau a unei schimbari de functie, introducerii sau schimbarii echipamentului de lucru, introducerii unei tehnologii, pregatire focalizata specific pe postul sau de munca sau pe functia sa. Aceasta pregatire trebuie sa fie adaptata la evolutia riscurilor si la aparitia unor noi riscuri si sa fie repetata periodic daca este necesar.

13

1.3 Concluziile auditului diagnostic. Planul de prevenire si protectie

Concluziile analizei initiale trebuie: sa fie consemnate intr-un raport; sa serveasca ca fundament pentru deciziile vizand sanatatea si securitatea in munca; sa furnizeze valorile de plecare in functie de care imbunatatirea continua va putea fi masurata. Masurile de prevenire si protectie propuse in urma auditului de diagnostic vor fi implementate conform urmatoarei ierarhii: masuri de eliminare a riscului (protectia intrinseca); masuri de combatere a riscurilor la sursa (protectie colectiva); masuri organizatorice de capacitare a executantului si de organizare ergonomica a locului de munca si activitatii. Planul de prevenire si protectie contine masuri de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura, necesare organizarii securitatii si sanatatii lucratorilor, iar masurile se stabilesc in urmaevaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca. Planificarea si urmarirea actiunilor Baza de plecare a planului de prevenire / protectie in analiza si stabilirea masurilor / actiunilor de eliminare / reducere a riscurilor consta in:

14

Fig.1.3 Legturile dintre politica de SSM a angajatorului cu politica general a acestuia i principalele aspecte legate de angajmentele i obiectivele de SSM ale acestuia

Reinei OBIECTIVELE FIXATE PRIN ACTIUNILE INCLUSE IN PLANUL DE PREVENIRE / PROTECTIE, cu scopul de a identifica cele mai eficiente soluii de prevenire si, in acelai timp, de a le aplica, pot avea condiii de reuita numai dac: 1. Fiecare msura de prevenire face obiectul unei documentaii tehnicoeconomice, este asigurat cu resurse materiale, umane si financiare, si are o finalitate materializata prin eficienta economica, concretizat prin eliminarea / reducerea riscurilor. 2. In planul de aciuni se regsesc CAI SI MIJLOACE care sa asigure realizarea unei largi concertri in interiorul ntreprinderii care sa permit aderarea ntregului personal la realizarea TINTELOR STABILITE

15

3. Planul de prevenire protecie este integrat in gestiunea economica a ntreprinderii, funcia de prevenire fiind alturi de celelalte funcii de baza din unitate. 4. Se asigur,de ctre factorii responsabili, o urmrire riguroasa si sistematica a fiecrei aciuni de prevenire incluse in program. 5. Prevenirea face parte din activitatea cotidiana a unitii. Planul de prevenire i protecie trebuie analizat la intervale regulate i planificate, iar acolo unde este necesar, acesta poate i trebuie s fie amendat pentru a fi luate n considerare schimbrile survenite n activitile, produsele, serviciile sau condiiile de funcionare ale organizaiei. Reinei SCOPUL PLANULUI DE PREVENIRE I PROTECTIE 1. ntreprinderea trebuie s-i realizeze politica sa de SSM i obiectivele de SSM, prin stabilirea unui plan de prevenire i protecie. 2. Aceasta presupune dezvoltarea unor strategii i planuri de aciuni corespunztoare, care trebuie comunicate / cunoscute de salariai. 3. Progresul n realizarea obiectivelor de SSM trebuie monitorizat, analizat i nregistrat, iar strategiile i planul aciunilor trebuie actualizate sau mbuntite n consecina Reinei ELEMENTE DE INTRARE NECESARE ELABORRII PLANULUI 1. Politica de SSM i obiectivele de SSM; 2. Analize ale cerinelor legale i a altor cerine / reglementri; 3. Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare i control al riscurilor; 4. Detalii referitoare la procesele de realizare a produciei i a serviciilor prestate; 5. Informaii provenite din consultrile cu angajaii pe teme de SSM, din analize i activiti de mbuntire la locurile de munc (activiti proactive / reacii); 6. Analize ale oportunitilor disponibile din opiuni tehnologice noi; 7. Activiti de mbuntire continu; 8. Disponibilitatea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor de SSM ale organizaiei Reinei PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE PREVENIRE I PROTECIE trebuie s urmreasc: 16

1. Planul / Planurile trebuie s identifice att persoanele responsabile pentru transmiterea obiectivelor de SSM la fiecare nivel de decizie, ct i diversele sarcini ca trebuie implementate pentru atingerea fiecrui obiectiv de SSM. 2. Planul trebuie s indice atribuirea de responsabiliti i competene adecvate pentru fiecare activitate prevzut. 3. Planul trebuie s prevad alocarea de resurse adecvate: financiare / umane / logistic - pentru fiecare activitate. 4. Planul trebuie s prevad rezerve financiare pentru programe de instruire specifice, care vor contribui la transmiterea informaiilor i la o supraveghere coordonat a aciunilor. 5. n situaia n care se ateapt transformri sau modificri semnificative ale practicilor de lucru, ale proceselor de munc, ale materialelor, planul trebuie s prevad i consultarea personalului cu privire la schimbrile ateptate.

17

Fig.1.4 Formularul planului de prevenire i protecie

18

Fig. 1.5 Exemplu de completare a formularului planului de prevenire i protecie

19

2 INTEGRAREA PLANULUI DE PREVENIRE I PROTECIE 2.1 STRUCTUR ORGANIZAIONALE I RESPONSABILITI

Cerine Angajatorii trebuie s instituie o structur organizaional adaptat mrimii i complexitii activitii desfurate n unitate, n care fiecare participant la procesul de munc are atribuii i responsabiliti clar definite; Rolurile, responsabilitile i competenele personalului care conduce, efectueaz i verific activitile ce au efect asupra riscurilor profesionale, trebuie definite, documentate i comunicate; Responsabilitatea final pentru securitatea i sntatea ocupaional revine angajatorului; Angajatorul poate numi un reprezentant al su (din serviciul intern de prevenire i protecie sau altul din Consiliul de Administraie) cu responsabilitatea special de a asigura implementarea corespunztoare a activitii de SSM i funcionarea sistemului de organizare, conform cerinelor, n toate locurile i sectoarele de activitate ale ntreprinderii; Angajatorul trebuie s se asigure c resursele pentru implementarea, controlul i mbuntirea sistemului de integrare a prevenirii n gestiunea ntreprinderii sunt disponibile; Aceste resurse includ resursele umane, tehnologice i financiare. Angajatorul are obligaia i dreptul de a stabili responsabiliti, competente i funcii n materie de SSM diferitelor compartimente, cum ar fi: resurse umane, tehnic, aprovizionare desfacere, mecano-energetic, administrativ........; Toi cei care au astfel de responsabiliti trebuie s-i demonstreze angajamentul pentru mbuntirea continu a gestionrii activitii de SSM. Scop Pentru a facilita implementarea eficace a gestionrii riscurilor profesionale, este necesar ca soluiile, responsabilitile i competenele s fie definite, documentate, comunicate i, de asemenea, alocate resursele adecvate pentru a permite realizarea sarcinilor n materie de SSM Elemente de intrare Elementele de intrare tipice includ urmtoarele: Structura organizatoric / organigrama;

20

 Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare i de control al riscurilor; Obiectivele de SSM; Cerinele legale i alte cerinte; Fisa posturilor de munc; Lista personalului calificat. Dezvoltarea aciunilor specifice I. Toate persoanele care ndeplinesc activiti de SSM trebuie s aib definite responsabilitile i autoritatea respectiv, la toate ealoanele, inclusiv la interfaa ntre diferite funcii. Astfel de definiri sunt necesare, printre altele, pentru urmtoarele funcii: Angajatorul; Delegatul angajatorului i echipa de analiz; Operatorii de proces i fora de munc, n general; Persoanele rspunztoare de instruire n materie de SSM; Angajaii formai nmaterie de SSM de ctre ali specialiti n domeniu; Reprezentanii lucrtorilor n CSSM. n ntreprindere trebuie indus / contientizat ideea c securitatea i sntatea n munc este responsabilitatea fiecrui lucrtor din unitate i nu numai a celor cu ndatoriri definite n acest domeniu. II. Definirea responsabilitilor angajatorului trebuie s includ enunarea politicii sale de SSM i asigurarea faptului c activitatea de SSM este implementat. III. Definirea responsabilitilor delegatului special al angajatorului, care poate fi sprijinit de alte persoane delegate pentru monitorizarea activitii de SSM. IV. Documentarea rolurilor i responsabilitilor trebuie fcut ntr-o form adecvat unitii i ea poate lua forme de genul: manualelor din sistemul de gestionare a SSM (SG SSM)sau din sistemul de management al SSM (MSSM); proceduri de lucru i descrierea sarcinilor de realizat; fisele posturilor; pachetul de instruire la angajare. V. Comunicarea rolurilor: Responsabilitile i autoritatea n materie de SSM a fiecrei persoane trebuie comunicat eficient i clar celor implicai la toate nivelurile din cadrul unitii. Aceasta nseamn c fiecare persoan trebuie s neleag domeniul de aplicare i interfaa diverselor funcii i, de asemenea, canalele pe care ar trebui sa le utilizeze pentru a iniia aciuni.

21

Resurse: Angajatorul trebuie s se asigure c sunt disponibile resursele adecvate pentru meninerea locurilor de munc sigure i sntoase, incluznd n acestea resursele umane, experiena i instruirea. Resursele se pot considera corespunztoare dac sunt suficiente pentru realizarea programelor i activitilor de SSM, inclusiv msurarea i monitorizarea performanei. VII. Angajamentul managerului: Mijloacele prin care se dezvolt efectivitatea angajamentului pot include: vizitarea i inspectarea locaiilor; participarea la investigarea accidentelor; furnizarea de resurse pentru aciuni corective; participarea la edinele CSSM; emiterea de mesaje de susinere. Elementele de ieire includ: definirea responsabilitilor i autoritilor n materie de SSM pentru ntreg personalul relevant; documentarea rolurilor / responsabilitilor prin manuale / proceduri / pachete de instruire; sisteme de comunicare a rolurilor si responsabilitilor ctre toi angajaii i alte pari interesate (Sistem informaiona de siguran SIS).

VI.

2.2

INSTRUIRE, FORMARE, COMPETEN, ORIENTARE

CONTIENTIZARE,

Cerine Persoanele trebuie s aib competena de a ndeplini sarcini ce pot avea impact asupra activitii de SSM; Ea trebuie definit pe baza studiilor, a instruirii i / sau a experienei corespunztoare; ntreprinderea / Angajatorul trebuie s stabileasc proceduri pentru a se asigura c angajaii si care lucreaz la fiecare nivel / funcie sunt contieni de: importana conformitii cu politica, cu procedurile i cu cerinele gestionrii riscurilor profesionale, atribuiile i responsabilitile lor n realizarea conformitii cu politica i procedurile de SSM, inclusiv cu cerinele referitoare la pregtirea pentru situaii de urgen i la capacitatea de rspuns la astfel de situaii; consecinele abaterii de la procedurile specificate. Scop

22

ntreprinderea trebuie sa dispun de proceduri eficace pentru a sigura competena personalului n exercitarea funciilor desemnate. Elemente de intrare Elementele de intrare includ: Definirea rolurilor i responsabilitilor n materie de SSM; Fia postului (inclusiv detalii referitoare la actiivitile periculoase care se vor realiza); Evaluarea performantelor angajailor; Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, evaluare i gestionare a riscurilor profesionale; Proceduri i instruciuni de lucru; Politica i obiectivele de SSM; Programele / planurile de SSM. Dezvoltarea aciunilor specifice Trebuie incluse urmtoarele elemente: identificare sistematic a modului de contientizare i a competenelor n materie de SSM, necesare la fiecare nivel i funcie; Dispoziii pentru identificarea i remedierea oricror diferene ntre nivelul pe care l deine angajatul i nivelul de contientizare i competen necesare; Furnizarea oricrei instruiri identificate ca fiind necesar, ntr-un mod operativ, practic i sistematic; Evaluarea angajailor, pentru a avea sigurana c au dobndit i menin cunotinele i competenele cerute ; Pstrarea nregistrrilor corespunztore privind instruirea i competena fiecrui angajat; Trebuie stabilit i meninut un program de contientizare i instruire n materie de SSM, care s cuprind urmtoarele aspecte: nelegerea dispoziiilor n materie de SSM, a rolurilor i responsabilitilor angajailor; un program sistematic de instruire pentru noii angajai i de instruire continu pentru angajai i pentru cei transferai; instruiri referitoare la dispoziiile locale de SSM, la pericole riscuri, la msurile preventive i la procedurile de urmat; aceste instruiri se fac nainte de nceperea lucrului; instruiri privind modul de identificare a pericolelor, de evaluare i de control al riscurilor;

23

 instruiri specifice n cadrul organizaiei sau n exterior, care pot fi cerute angajailor cu atribuii specifice pentru sistemul de SSM, inclusiv reprezentanilor din CSSM; rolurile i responsabilitile conductorilor locurilor de munc; program de instruire i contientizare pentru contractori, angajai temporar i vizitatori. Elemente de ieire Elementele de ieire includ: cerine de competen pentru rolurile individuale; analiza necesitii de instruire; programe / planuri de instruire pentru FIECARE ANGAJAT; oferta de cursuri / produse de instruire disponibile pentru utilizarea n cadrul ntreprinderii; nregistrari de instruiri i de evaluare a eficienei instruirii.

2.3 CONSULTARE - COMUNICARE

Cerine ntreprinderea trebuie s dein proceduri pentru a se asigura c informaiile pertinente n materie de SSM sunt comunicate ctre / de la angajai i alte pri interesate; Angajaii trebuie s fie: implicai n dezvoltarea i analiza politicilor i procedurilor de gestionare a riscurilor profesionale, consultai, acolo unde apare orice modificare cu implicatii n SSM; reprezentai n CSSM. Scop ntreprinderea trebuie s ncurajeze participarea la bunele practici de SSM a tuturor participanilor la procesul de munc, printr-un sistem organizat de consultare i comunicare. Elemente de intrare Elementele de intrare includ: Politica de SSM; Procedurile de identificare a pericolelor, evaluare i gestionare a riscurilor profesionale; Definirea rolurilor i responsabilitilor n materie de SSM;

24

 Rezultatele consultrilor oficiale pe linie de SSM ale angajailor n cadrul sistemului de gestionare a riscurilor; Informaiile primite de la consultrilor pe linie de SSM ale angajailor, din activitile de analiz i mbuntire a locurilor de munc; Detalii din activitatea de instruire. Dezvoltarea aciunilor specifice ntreprinderea trebuie s promoveze informaii / dispoziii prin care s consulte i s comunice aspecte pe linie de SSM ctre i de la angajaii si i alte pri interesate (ex. contractori, vizitatori). Acestea ar trebui s includ dispoziii pentru consultarea angajailor n: dezvoltarea, promovarea i analiza politicilor de SSM; dezvoltarea i analiza obiectivelor de SSM; decizii privind implementarea proceselor i procedurilor de gestionare a riscurilor, inclusiv pentru realizarea proceselor de identificare a pericolelor de evaluare i control al riscurilor; schimbri care afecteaz securitatea i sntatea la locurile de munc Elemente de ieire Elementele de ieire includ: registrele i lista documentelor; Proceduri pentru conversaie, consultare n adaptarea muncii la om; INSTRUCIUNI DE LUCRU

2.4 DOCUMENTAIE
Cerine ntreprinderea trebuie s stabileasc i s menin informaii pe hrtie sau n format electronic pentru a descrie elementele eseniale i etapele de integrare a prevenirii riscurilor n gestiunea economic a ntreprinderii; Este important ca documentaia s ndeplineasc cerinele de eficien Scop ntreprinderea trebuie s elaboreze o documentaie suficient pentru a se asigura c procesul de integrare a prevenirii riscurilor n gestiunea economic a ntreprinderii este neles i asimilat de ntregul personal i poate fi implementat n mod eficient. Dezvoltarea aciunilor specifice

25

nainte de a ncepe elaborarea documentaiei necesare pentru susinerea proceselor sale de SSM, ntreprinderea trebuie s-i analizeze necesitile de documentare i informare. Nu exist o cerina pentru elaborarea documentaiei ntr-un format anume i nici nu este necesar s se nlocuiasc documentaia existent, spre ex. manuale, ndrumare, proceduri, instruciuni de lucru, dac acestea descriu n mod corespunztor dispoziiile cerute. Ar trebui luat n considerare modul n care este folosit documentaia i mediul n care aceasta este folosit, deoarece aceste elemente pot determina tipul de format n care este prezentat documentul Elemente de ieire Elementele de ieire includ: documente de ansamblu referitoare la gestionarea riscurilor; registrele documentelor i lista documentelor principale sau indexuri; proceduri de lucru pentru integrarea prevenirii riscurilor n gestiunea economic a ntreprinderii; instruciuni de lucru

2.5 CONTROLUL DOCUMENTELOR I DATELOR

Cerine ntreprinderea trebuie s stabileasc i s menin proceduri pentru controlul tuturor documentelor ce privesc activitatea de SSM, pentru a se asigur c: acestea pot fi uor identificate; sunt analizate periodic, revizuite atunci cnd este necesar i adaptate pentru punerea n conformitate de ctre personalul autorizat; versiunile curente ale documentelor i datelor relevante sunt disponibile n toate locurile n care se desfoar operaiuni eseniale pentru funcionarea eficace a activitii de SSM; documentele i datele perimate sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare i de utilizare, sau sunt protejate n alt mod mpotriva unei utilizri neintenionate; documentele i datele arhivate, pstrate n scopuri juridice, pentru informare sau pentru ambele scopuri, vor fi identificate corespunztor. Elemente de intrare

26

Datele referitoare la sistemul de documentare i datele pe care le dezvolt ntreprinderea pentru a susine sistemul de gestionare a riscurilor i activitile de SSM Dezvoltarea aciunilor specifice Documentele i elementele de intrare vor putea fi disponibile i accesibile la cerere, n condiii curente sau ocazional, inclusiv n situaii de urgen. De exemplu: ar trebui s existe asigurarea c desenele tehnice actualizate ale instalaiilor, fiele tehnice de securitate pentru substanele periculoase, procedurile i instruciunile sunt disponibile pentru operatorii de proces i pentru toi cei ce le pot solicita n situaii de urgen

Elemente de ieire Elementele de ieire includ: proceduri de control al documentelor ce includ responsabilitile i autoritile desemnate; registrele documentelor i lista documentelor principale sau indexuri; listele documentelor controlate i localizarea lor; nregistrri arhivate.

2.6 CONTROL OPERAIONAL

Cerine ntreprinderea trebuie s identifice acele operaii i activiti care sunt asociate riscurilor identificate i pentru care este necesar aplicarea msurilor de control; ntreprinderea trebuie s planifice acele activiti, inclusiv mentenana, pentru a se asigura c acestea se realizeaz n condiii specificate prin: stabilirea i meninerea procedurilor pentru proiectarea locurilor de munc, a proceselor, a instalaiilor i utilajelor, a procedurilor de organizare a muncii, inclusiv adaptarea acesteia la capacitile umane, pentru reducerea sau eliminarea riscurilor profesionale de la surs; stipularea n proceduri a criteriilor de operare; stabilirea i meninerea procedurilor referitoare la controlul riscurilor identificate n cazul bunurilor, echipamentelor, serviciilor achiziionate i / sau utilizate de ntreprindere, precum i comunicarea ctre furnizori i contractani a procedurilor i cerinelor relevante.

27

Scop ntreprinderea trebuie s stabileasc i s menin dispoziiile, pentru a se asigura de aplicarea eficace a msurilor de control , ori de cte ori acestea sunt cerute pentru a controla riscurile operaionale, pentru ndeplinirea politicii i a obiectivelor de SSM i pentru a se conforma cerinelor legale Elemente de intrare Politica de SSM i obiectivele sale; Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare i control al riscurilor profesionale; Cerine legale

Dezvoltarea aciunilor specifice ntreprinderea ar trebui s elaboreze proceduri pentru a controla riscurile pe care le-a identificat (inclusiv cele care pot fi generate de contractori i vizitatori), documentnd aceste proceduri, cci n caz contrar ar putea conduce la incidente, accidente sau la nerespectri ale politicii i obiectivelor de SSM; Procedurile de control al riscurilor ar trebui analizate periodic din punct de vedere al adecvrii i al eficacitii acestora, iar modificrile identificate ca fiind necesare s fie implementate; S-ar putea ca procedurile s ia n considerare situaiile n care riscurile se extind la clieni sau n locaii aparinnd, sau aflate sub controlul unor teri (spre ex. dac angajaii unei ntreprinderi lucreaz la sediul clientului). n astfel de situaii, poate deveni necesar consultarea terilor n probleme de SSM; Exemple de zone reprezentative pentru apariia de riscuri i de msuri aferente pentru controlul acestora: Aprovizionarea sau transportul de bunuri include: aprobarea aprovizionrii sau transportului de substane chimice periculoase, de materiale i substane; existena documentaiei necesare pentru manipularea n siguran a mainilor, materialelor i substanelor chimice n momentul aprovizionrii, sau necesitatea de a obine o astfel de documentaie; evaluri i reevaluri periodice privind competenele n materie de SSM ale contractorilor; aprobarea, din punct de vedere al prevederilor de SSM, proiectului pentru o nou instalaie sau echipament; Activitile periculoase necesit: identificarea activitilor periculoase; predeterminarea i aprobarea metodelor de lucru; 28

 pre-calificarea personalului pentru a realiza activiti periculoase; sisteme de PERMISE DE LUCRU i proceduri pentru controlul intrrilor i ieirilor personalului n i din locurile de munc periculoase; Materiale periculoase necesit: identificarea stocurilor i a zonelor de depozitare; asigurarea depozitrii n condiii de siguran si controlul accesului; asigurarea datelor de securitate a materialelor, a altor informaii, precum i facilitarea accesului la acestea; Mentenana i sigurana instalaiilor necesit: achiziionarea, controlul i mentenana instalaiilor; achiziionarea i controlul EIP; izolarea i controlul accesului; inspecia i ncercarea sistemelor de protecie: spre ex.: - sisteme de protecie a operatorilor; - sisteme de ntrerupere; - faciliti de detectare a focului i a suprapresiunii; - faciliti de manipulare (macarale, motostivuitoare, palane, alte dispozitive de ridicare; - surse radiologice i dispozitive de protecie; - sisteme de ventilaie; - faciliti i dispoziii medicale. Elemente de ieire Elementele de ieire includ: - proceduri; - instruciuni de lucru.

2.7 PREGTIREA PENTRU SITUAII DE URGEN I CAPACITATEA DE REACIE A LUCRTORILOR

Cerine ntreprinderea trebuie s stabileasc i s menin planuri i proceduri pentru a identifica poteniale situaii de urgen i a gsi soluii pentru prevenirea acestora i pentru minimalizarea efectelor lor; Scop

29

ntreprinderea trebuie: s evalueze necesitile de prevenire a potenialelor situaii de urgen , s planifice resursele pentru asigurarea acestor necesitai, s conceap i s dezvolte proceduri i procese pentru gestionarea acestora, s verifice capacitatea de rspuns a lucrtorilor, n scopul creterii eficienei acesteia.

Elemente de intrare Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare i control al riscurilor profesionale; Cerine legale i alte cerine; Experiena accidentelor, incidentelor i a situaiilor de urgen precedente; Experiena organizaiilor similare referitoare la accidente, incidente i situaii de urgen anterioare; Analize privind situaiile de urgen i exerciiile practice efectuate, precum i rezultatele aciunilor ulterioare; Dezvoltarea aciunilor specifice ntreprinderea trebuie: s dezvolte un plan de urgen; s identifice i s asigure echipamentul de urgen necesar; s testeze periodic capacitate de reacie a lucrtorilor, prin exerciii practice ce testeaz eficacitatea celor mai importante pri din planul de urgen; Planul de urgen cuprinde: Identificarea situaiilor de urgen poteniale; Identificarea persoanelor cu atribuii i responsabiliti; Detaliile aciunilor; Proceduri de evacuare; Comunicarea cu vecinii, cu organele de reglementare..; Protejarea informaiilor eseniale; Instruciuni i numerele de telefon ale persoanelor / instituiilor de contactat; Echipamente de urgen: sistem de alarmare / semnalizare; mijloace de salvare; refugii de siguran; echipament PSI; 30

 echipament de prim ajutor; Exerciii practice Elemente de ieire Elementele de ieire includ urmtoarele: Plan pentru situaii de urgen; Lista echipamentelor de urgen; nregistrri ale testrilor echipamentelor de urgen; nregistrri pentru: - exerciiile practice - analiza exerciiilor practice; - aciuni recomandate, rezultate din analize.

3. VERIFICAREA, EVALUAREA EFICIENEI PLANULUI DE PREVENIRE I PROTECIE I ACIUNI/MSURI CORECTIVE 3.1 MONITORIZAREA I MSURAREA PERFORMANEI
Cerine ntreprinderea trebuie s stabileasc i s menin proceduri pentru monitorizarea i msurarea periodic a performanei n materie de SSM. Aceste proceduri trebuie s asigure: Indicatori de msurare calitativi i cantitativi, corespunztori necesitilor organizaiei; Gradul de ndeplinire a obiectivelor de SSM ale ntreprinderii; Msurri pro-active ale performanei, care monitorizeaz conformitatea i eficiena msurilor; Msurri reactive ale performanei, care monitorizeaz conformitatea i eficiena msurilor; Scop ntreprinderea trebuie s identifice parametrii - cheie de performan n materie de SSM, care trebuie s includ: Concluziile din deficienele activitilor unitii, inclusiv din accidente, boli profesionale, incidente; 31

 Programele de contientizare, instruire, comunicare, consultare pentru angajai i alte pri interesate, n sensul eficientizrii lor; Elemente de intrare Elementele de intrare tipice includ: Cerinele legislative, reglementrile, cele mai bune practici; Rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare i de control al riscurilor; Politica i obiectivele de SSM; Procedurile pentru gestionarea neconformitilor; nregistrri ale instruirilor; Rapoarte ale personalului de supraveghere. Dezvoltarea aciunilor specifice a. Monitorizarea: Verificarea existenei documentelor care privesc cerinele legale i alte cerine; Verificarea conformitii activitilor de SSM; investigarea, analiza i nregistrarea deficienelor sistemului de SSM, inclusiv accidente i boli profesionale, incidente / daune; Persoanele rspunztoare de instruire n materie de SSM; b. Tehnici de msurare a performanei n materie de SSM: Control i verificare; Evaluri prealabile ale unor noi instalaii / materiale / substane chimice / tehnologii / procese / proceduri metode de munc; Inspecii ale mainilor, instalaiilor speciale, pentru a verifica dac prile care au legtur cu securitatea sunt montate i nstare de funcionare (dispozitive de sigurana); Msurtori referitoare la mediu i compararea valorilor cu standardele recunoscute; Evaluarea comportamentelor umane, pentru a identifica practicile de lucru nesigure i care cer o corectare; Raportarea la bunele practici. c. Inspecii: ntreprinderea ar trebui s decid o monitorizare corespunztoare a activitii de SSM, n funcie de nivelul de risc evaluat. Va fi stabilit o frecven a inspeciilor la instalaii i maini. Pe baza rezultatelor identificrii pericolelor, a evalurii i controlului riscurilor, a legislaiei i reglementrilor aplicabile, ntreprinderea trebuie s-i elaboreze un program de control 32

verificare de ctre instituii agreate (de ex. ISCIR), care ns nu-l absolv pe angajator de efectuarea unor controale regulate sau de identificare a pericolelor, cu fore proprii. Inspeciile trebuie nregistrate, pentru a putea servi ca baz pentru identificarea unor eventuale neconformiti din activitatea inspectat. d. Proceduri de msurare: Msurtorile, n special cele privind condiiile de munc, cum ar fi: msurarea sunetului, a luminii, a aerului ...., trebuie nregistrate, codificate cu cod unic i verificate. Acolo unde este cazul, trebuie s existe proceduri scrise, pentru a detalia / descrie modul n care se realizeaz msurtorile n domeniul SSM. Instrumentele de msurare utilizate trebuie meninute i depozitate corespunztor, s fie apte pentru a oferi msurri exacte. S existe proceduri de etalonare a instrumentelor de msurare Elemente de ieire Elementele de ieire includ: Procedura (urile) de monitorizare / msurare; Grafice pentru inspecii la instalaii, msuri i liste de verificare a echipamentelor; Standarde pentru condiii la locul de munc i liste de verificare; Liste cu dispozitivele de msurare; Proceduri de msurare; Scheme de etalonare i rezultatele obinute; Rapoarte de inspecie; Rapoarte de neconforitate; Evidena rezultatelor aplicrii unei proceduri.

3.2

ACCIDENTE, INCIDENTE, NECONFORMITI ACIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE

Cerine ntreprinderea trebuie s stabileasc i s menin proceduri pentru definirea responsabilitilor i autoritii pentru: Investigarea accidentelor / incidentelor / neconformitilor; Iniierea de aciuni pentru reducerea consecinelor accidentelor / incidentelor / neconformitilor; 33

 Iniierea i finalizarea aciunilor corective; Confirmarea eficacitii aciunilor corective i preventive ntreprinse. Aceste proceduri trebuie s precizeze faptul c toate aciunile corective i preventive propuse trebuie analizate prin procesul de evaluare a riscurilor, nainte de implementare. Scop ntreprinderea trebuie s aib proceduri eficace pentru investigarea / raportarea / evaluarea accidentelor / incidentelor / neconformitilor Scopul procedurilor este de a preveni reapariia situaiilor create, prin identificarea i tratarea cauzelor primare. Aceste proceduri ar trebui s permit detectarea, analiza i eliminarea cauzelor poteniale ale neconformitilor. Elemente de intrare Elementele de intrare tipice includ: Proceduri analitice / statistici; Plan de urgen; Rapoarte ale procedurilor de identificare a pericolelor, de evaluare i control al riscurilor; Rapoarte care includ neconformitile; Rapoarte / dosare de accidente, incidente, pericole; Rapoarte privind mentenana.

3.3 EVALUAREA EFICIENTEI PLANULUI DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Integrarea msurilor i aciunilor prevzute n planul de prevenire / protecie n gestiunea economic a ntreprinderii demonstreaz legtura ce exist ntre calitate i securitate pentru a ajunge la o real gospodrire a costurilor i, n final, al rezultatelor muncii. Evaluarea eficientei masurilor si a efectelor aciunilor incluse in planul de prevenire si protecie, consta in verificarea calitii acestora si are in vedere: Eliminarea / reducerea fenomenului periculos, Eliminarea situaiilor periculoase / reducerea frecventei si duratei de expunere Eliminarea posibilelor evenimente periculoase, Crearea unor mijloace si proceduri care sa elimine posibilitatea de apariie a situaiilor periculoase, 34

 Atestarea unei eficiente totale si durabile a masurilor Verificarea calitii masurilor prevzute in planul de prevenire / protecie cade in sarcina factorilor responsabili, fiecruia dup atribuiile prevzute de lege Eficienta aciunilor din planul de prevenire / protecie consta, astfel, in: Asigurarea unui nivel de securitate acceptabil, din punct de vedere tehnic, economic si social; Reducerea la maxim a AM si BP; Diminuarea frecventei AM si BP; Diminuarea gravitii si duratei medii a ITM; Reducerea numrului de zile de absent, ca urmare a AM si BP; Diminuarea numrului de plngeri ale salariailor; Creterea gradului de utilizare a fondului de timp; Eliminarea rebuturilor; Creterea gradului de utilizare a echipamentelor de lucru; Reducerea cheltuielilor cu EIP, ca urmare a creterii gradului de protecie colectiv; Reducerea costurilor. Efortul general de prevenire se poate determina printr-o evaluare cantitativa, sub forma de COSTURI, dup cum urmeaz: 3.3.1 Evaluarea cantitativa a efortului general de prevenire sub form de costuri

35

36

C. COSTUL ACCIDENTELOR DE MUNCA, PROFESIONALE, INCIDENTELOR PERICULOASE 37

BOLILOR

1. COSTURI DIRECTE
Nr. crt. Prestatii Trimestre I II

III

IV

1 2 3 4

Indeminzatii ITM Costul de prim ajutor (transport, supraveghere) Costul reparaiilor (nlocuire ochelari, aparat auditiv etc.) Reabilitare medicala: Operaii Medicamente Mediu antiseptic Cazare (15 zile -20 zile-30 zile) Masa (15 zile -20 zile-30 zile) ngrijire in ambulatoriu Control medical final Reabilitare profesionala: Cheltuieli de formare Indemnizaii de cursuri Recuperare profesionala: Cure Protezare Adaptri la locul de munca Despgubiri : Pentru atingerea integritii Pentru decese Cazuri sociale Pensii de urma Pensii pentru incapacitate permanenta TOTAL COSTURI DIRECTE

38

39

D. COSTUL RISCURILOR IMPORTATE in materiale, echipamente, produse, servicii/ prestatii de la furnizorii de protectie, materiale si servicii. Rezulta din: evaluarea riscurilor - si se vor urmari daca au fost incluse in calcul; accidentele de traseu. RECAPITULAIE: A. COSTUL DE PREVENIRE AL RISCURILOR PROFESIONALE 1. Cheltuieli de exploatare 2. Cheltuieli de corectie 3. Cheltuieli pentru achizitionarea de materiale, echipamente B. COSTURI DE IDENTIFICARE A PERICOLELOR, EVALUAREA SI CONTROLUL RISCURILOR C. COSTUL ACCIDENTELOR DE MUNCA, BOLILOR PROFESIONALE, INCIDENTELOR PERICULOASE 1. Costuri directe 2. Costuri indirecte D. COSTUL RISCURILOR IMPORTATE A+B+C+D = COSTUL TOTAL AL ACTIVITATII DE SSM

Fig. 3.1 Repreprezentarea grafica a costurilor totale ale activitatii de SSM conduce la gasirea optimului (o) care trebuie urmarit de manager.

40

3.3.2 Relatia dintre risc si securitate

RISCUL :este o combinatie intre probabilitatea (P) de producere a unui eveniment si gravitatea consecintei(lor) unui eveniment periculos (G) SECURITATEA: are inteles probabilisitc si se defineste ca : proprietatea care permite sistemului de a functiona, de a fi utilizat si intretinut, fara a intra intr-o situatie de risc superioara riscului limita.

Riscul poate fi: tolerabil; intolerabil. Tolerabil: cand a fost redus la un nivel suportat de intreprindere, avand in vedere obligatiile sale legale si propria sa politica de SSM. Practica ne demonstreaza ca in orice sistem socio-tehnic apare intotdeauna un risc rezidual sa-i spunem, care este rezultatul imprevizibilitatii omului. Daca nu se fac interventii de corectie, pe parcurs, acest tip de risc creste in masura in care elementele sistemului imbatranesc, se rutineaza. n consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate, respectiv niveluri de risc, ca indicatori ai starilor de securitate/risc. Definind securitatea ca o functie de risc: y = f(x); unde y =1/x, se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur, cu cat nivelul de risc va fi mai mic si reciproc. Astfel, daca riscul este zero, rezulta ca securitatea tinde catre infinit, iar daca riscul tinde catre infinit, securitatea tinde catre zero, potrivit curbei din fig. 3.2.

41

Fig. 3.2 Relaia dintre securitate i risc

n acest context, trebuie admisa o limita de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa nu mai fie permisa functionarea sistemului. n literatura de specialitate, nivelurile de gravitate a consecintelor si probabilitatea de producere a unui eveniment, care caracterizeaza diferitele grade de risc, sunt arareori reprezentate intr-un mod continuu. n practica, datorita greutatii de a defini curba determinata de ecuatia y = f(x), obiectivele globale de securitate ale unui sistem socio-tehnic pot fi mai usor exprimate printr-o grila sub forma de clase de risc. n ceea ce priveste riscul caracterizat prin cuplul dintre probabilitatea de aparitie si gravitatea consecintelor evenimentului periculos, nivelul de analiza trebuie sa se indrepte spre stabilirea limitei de acceptiblilitate sau nu a riscului. Teoretic, o curba de acceptibilitate a riscului poate fi definit astfel:

Fig. 3.3 Relaia dintre gravitatea consecinelor unui eveniment SSM i probabilitatea de producere a acestuia

Delimitarea frontierelor Rezulta dintr-o decizie cu caracter politic, adica dintr-o politica de SSM. Sunt la dispozitie doua metode pentru a notifica o astfel de decizie: A. Evaluarea plecand de la costul vietii umane: aceasta evaluare conduce la transpunerea in termeni financiari a avantajelor rezultate din reducerea riscului. Aceasta metoda de evaluare, ca de ex: 42

Actualizarea totalului castigurilor nete viitoare a indivizilor, Valoarea reprezentand contributia la produsul national, va permite alocarea resurselor din buget, rezultate ca necesar pentru a maximiza numarul de vieti salvate. B. Evaluarea, plecand de la compararea diferitelor categorii de riscuri deja acceptate. Aceasta prevede nu numai costurile dar si nivelurile de risc.

4. BIBLIOGRAFIE
1. Ghid pentru integrarea prevenirii riscurilor profesionale n ntreprndere, elaborat de Asociaia Romn Pentru Securitate i Sntate n Munc 2. Evaluarea riscurilor de accidentare i imbolnvire profesional, suport de curs, conf.univ.dr.ing. Bbu Gabriel; 3. Instrument de evaluare a riscurilor, http://hwi.osha.europa.eu 4. Evaluarea risurilor in sistemul om-masina, Pece tefan. Editura Atlas 2003; 5. Modele de calcul al costului accidentelor de munc i a bolilor profesional, Dsclescu Aurelia.

43