Cantec vechi de luna noua

" Iesise-n calea sufletului meu aiurea, din trotuare, Dumnezeu, dar seara grea de stele si de lut ardea pe strazi si nu l-am cunoscut.

n felinarele cu iz de scrum ochi de pisica-mi licareau n drum si pasul greu mi se-asternea natng ...si fluieram asa, ca sa nu plang

Dar tot credeam ca poate viermii moi nu cresc n ochii mei pustii si goi, nici n sursul meu nedaruit si tot credeam ca poate n-am murit."

Iesise-n calea sufletului meu aiurea, din trotuare, Dumnezeu dar nu l-am cunoscut si, gol de gnd, trecui asa'nainte, fluiernd.