ROMANIA Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

PNIIIDPCE20093
CERERE DE FINANTARE PENTRU PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

1. Date personale ale directorului de proiect :

1.1. Nume: 1.2. Prenume: 1.3. An nastere: 1.4. Titlu didactic si/sau stiintific : 1.5. Doctor din anul: 1.6 Conducator doctorat: 1.7 Numar doctoranzi: 1.8. Telefon: 1.9. E-Mail: JUGARU FLORIN 1987
Cercetator

(Selectati) (Selectati)

0
NU 0

0752/434148 florin.jugaru@yahoo.com

2. Institutia gazda a proiectului:

2.1. Codul Institutiei : 25
[A se vedea ANEXA 1]

2.2. Denumire Institutie:(fara abrevieri) UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV 2.3. Facultate/ Department: 2.4. Functie: 2.5. Adresa: 2.6. Telefon: 2.7. Fax: 2.8. E-Mail:
INGINERIA LEMNULUI STR. UNIVERSITATII NR.1, BRASOV, 500068

+40-(268) 41.53.15
f-il@unitbv.ro

3. Titlul proiectului: (Max 200 caractere) VALORIFICAREA COJII DE LEMN DIN FABRICILE DE FURNIRE PRIN NGLOBAREA N PRODUSE INDUSTRIALE I MATERIAL DE CONSTRUCII DE TIP COMPOZIT 4. Incadrarea proiectului in domeniile de expertiza:
Cod Domeniu Cod Subdomeniu Cod Directie de Cercetare

2 2

(selectati) (selectati)

2.5 2.5 2.5

2.5.1 2.5.2 2.5.3

PCE - 1 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

2 (selectati)

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

[ Pentru cod: Domeniu /Subdomeniu/ Directie de cercetare - A se vedea ANEXA 2 ]

36
5. Durata proiectului ( 36 luni ) :
(Max. 2000 caractere) OBIECTIVUL PRINCIPAL ABORDAT PRIN ACEAST TEM ESTE APLICAREA TEHNOLOGIILOR AVANSATE PENTRU DEZVOLTAREA INDUSTRIEI N MATERIE DE CONSTRUCII DE CASE DIN LEMN N ROMNIA, SISTEMELE DE CONCEPERE I PROIECTARE A CLDIRILOR NOI S AIB ASTFEL UN CONSUM REDUS DE ENERGIE. PROIECTUL DORETE S ELABOREZE MATERIALE COMPOZITE PE BAZ DE LEMN I ANUME: , PFL, MDF, PLACAJ SAU MAI NOI OSB I DENDROLIGHT. PE PLAN INTERNAIONAL PN N MOMENTUL DE FA CONSTRUCIILE PREFABRICATE DIN LEMN AU FOST ANALIZATE I DEZVOLTATE PRIN UTILIZAREA UNOR MATERIALE MAI NOI CUM AR FI DENDROLIGHT-UL. PE PLAN NAIONAL NC NU S-A RENUNAT LA METODELE I MATERIALELE CLASICE N TOTALITATE ASTFEL COSTUL I TIMPUL DE EXECUIE FIIND NU TOCMAI UNUL IDEAL, NS NTR-O ANUMIT PROPORIE SE FOLOSETE UN MATERIAL NOU CUM ESTE OSB-UL. VALORIFICAREA SEMIFABRICATELOR VOR FI APLICATE PRACTIC PRIN DOU CONSTRUCII: UNA DINTRE ELE AVND N COMBINAIE MATERIALELE CLASICE (PAL, MDF, PFL, PLACAJ) CU UNUL DIN MATERIALELE INOVATIVE OSB-UL ( FIIND DISPONIBIL N INDUSTRIA DIN ROMNIA) IAR CEALALT CONSTRUCIE AVND N COMBINAIE PE LG MATERIALELE CLASICE, SEMIFABRICAT-UL DENDROLIGHT (FOLOSIT N STINTATE I ORIGINAR DIN LETONIA). REZULTATELE ATEPTATE N URMA STUDIERII I ANALIZRII STRUCTURILOR CLASICE N CONCORDAN CU MATERIALELE INOVATIVE, UTILIZABILE N DOMENIUL CONSTRUCIILOR CASELOR, SE BAZEAZ PE CONCEPTE DE EXTINDERE A DURATEI DE VIA A STRUCTURILOR I DE CAPACITATE LA REZISTEN LA IMPACTUL DEZASTRELOR NATURALE I /SAU IMPLEMENTAREA N CONSTRUCIA CASELOR DIN LEMN A NOILOR SEMIFABRICATE.

6. Rezumatul proiectului:

7. Prezentarea proiectului:
[Va rugam sa completati max. 10 pag. in ANEXA 3]

8. Modul de organizare a proiectului (managementul proiectului):

[Va rugam sa completati ANEXA 4]

9. Structura bugetului pe durata de desfasurare a proiectului*:

NR. CRT DENUMIRE CAPITOL BUGET VALOARE 2010 *** (lei) VALOARE 2011*** (lei) VALOARE 2012*** (lei) VALOARE 2013*** (lei) VALOARE TOTALA (lei)

CHELTUIELI DE PERSONAL** - min. 50% si max. 60% din bugetul total al proiectului CHELTUIELI INDIRECTE (regie) 2. - max. 25% din capitolul Cheltuieli de Personal MOBILITATI (se asigura participarea la stagii de 3. documentare-cercetare in tara si in strainatate, participari la manifestari stiintifice nationale si internationale) CHELTUIELI DE LOGISTICA pentru derularea proiectului 4. (infrastructura de cercetare, cheltuieli materiale, diseminare etc)
1.

TOTAL

Structura de cheltuieli pentru proiect, defalcata pe activitati, destinatii si categorii trebuie sa respecte
PCE - 2 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

prevederile HG 1579/2002.

** ***

Se calculeaza in functie de numarul de persoane care participa la executia proiectului si de salariul corespunzator functiei de cercetare, conform HG 475/2007. Se calculeaza in functie de numarul de luni, astfel: 2010-6 luni, 2011-12 luni, 2012-12 luni, 2013- 6 luni.

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 3

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

10. Gradul de implicare a echipei de cercetare (inclusiv directorul de proiect) in alte proiecte nationale:
[Va rugam sa completati DECLARATIA PE PROPRIA RASPUNDERE]

11. Directorul de proiect are contract de munca in institutia care propune proiectul : DA
(Selectati)

12. Institutia gazda a proiectului este atestata /acreditata conform HG 551/2007: DA

(Selectati)

PRIN ACEASTA SE CERTIFICA LEGALITATEA SI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE IN PREZENTA CERERE DE FINANTARE

2.5 CODUL INSTITUTIEI : DATA: 11.09.2013 RECTOR/DIRECTOR,

Nume, prenume: Semnatura:

Codul trebuie sa fie identic cu cel de la punctul 2.1 (vezi ANEXA 1)

Stampila

DIRECTOR EC./CONTABIL SEF

Nume, prenume: Semnatura:

DIRECTOR DE PROIECT,
Nume, prenume: Semnatura:

ing. JUGARU Florin

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 4

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

ANEXA 2
Codul Domeniului: Codul Subdomeniului: Codul Directiei de cercetare: 1 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5 1.1.1, 1.1.2, ... , 1.5.3

DOMENIUL 1 STIINTELE NATURII 1.1

1.1.1 1.1.2 1.1.3 1.1.4 1.1.5 1.1.6 1.1.7 1.1.8 1.1.9

MATEMATICA
ALGEBRA, LOGICA SI TEORIA NUMERELOR ANALIZA REALA,TEORIA MASURII GEOMETRIE, TOPOLOGIE SI ANALIZA GLOBALA FUNCTII DE VARIABILE COMPLEXE SI TEORIA POTENTIALULUI ECUATII DIFERENTIALE, INTEGRALE SI CU DERIVATE PARTIALE ANALIZA FUNCTIONALA, TEORIA OPERATORILOR, ANALIZA CONVEXA PROBABILITATI, STATISTICA SI CERCETARI OPERATIONALE ANALIZA NUMERICA SI TEORIA APROXIMARII MECANICA SI ASTRONOMIE

1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.3.6 1.3.7 1.3.8

FIZICA LASERILOR, FIZICA PLASMEI, FENOMENE NELINIARE FIZICA NUCLEARA SI HADRONICA, ASTROFIZICA FIZICA PARTICULELOR ELEMENTARE SI A ENERGIILOR INALTE, COSMOLOGIE, FIZICA MATEMATICA FIZICA STARII SOLIDE, FIZICA SUPRAFETELOR SI INTERFETELOR FIZICA MATERIALELOR DEFORMABILE, FIZICA FLUIDELOR BIOFIZICA SI FIZICA MEDICALA FIZICA GENERALA SI APLICATA

1.4
1.4.1 1.4.2 1.4.3 1.4.4 1.4.5 1.4.6 1.4.7 1.4.8 1.4.9

GEOSTIINTE
MINERALOGIE, PETROLOGIE SI RESURSE MINERALE GEOLOGIE APLICATA; ROCI SI RESURSE MINERALE PALEONTOLOGIE, PALEOBIODIVERSITATE SI SISTEME SEDIMENTARE SETTINGURI GEOLOGICE REGIONALE SI GLOBALE GEOFIZICA GEOMORFOLOGIE - PEDOGEOGRAFIE METEOROLOGIE-CLIMATOLOGIE, HIDROLOGIE SI BIOGEOGRAFIE GEOGRAFIE UMANA, GEOGRAFIE SOCIALA SI GEOPOLITICA GEOGRAFIE ECONOMICA SI TURISM

1.2
1.2.1 1.2.2 1.2.3 1.2.4 1.2.5 1.2.6 1.2.7 1.2.8 1.2.9

CHIMIE
CHIMIE ORGANICA SI COMPUSI NATURALI CHIMIA MEDIULUI CHIMIE ANORGANICA SI ANALITICA CHIMIE COORDINATIVA, ORGANOMETALICA SI SUPRAMOLECULARA CHIMIE FIZICA ( STRUCTURA CINETICA, TERMODINAMICA ) ELECTROCHIMIE, COROZIUNE, FOTOCHIMIE SI RADIOCHIMIE COLOIZI SI CHIMIE MACROMOLECULARA CATALIZA OMOGENA SI HETEROGENA BIOCHIMIE

1.5
1.5.1 1.5.2 1.5.3

INFORMATICA TEORETICA
TEORIA SI METODOLOGII DE CALCUL MODELE FORMALE SISTEME INFORMATICE

1.3
1.3.1

FIZICA
FIZICA ATOMULUI SI A MOLECULEI, OPTICA CUANTICA, SPECTROSCOPIE

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 5

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

ANEXA 2
Codul Domeniului: Codul Subdomeniului: Codul Directiei de cercetare: 2 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 2.1.1, 2.1.2, ... , 2.6.6

DOMENIUL 2 STIINTE INGINERESTI 2.1

2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.1.5 2.1.6 2.1.7 2.1.8

INGINERIE MECANICA SI TRANSPORTURI

MECANICA, VIBRATII, ACUSTICA SI BIO-MECANICA MECANICA MEDIILOR DEFORMABILE, ELASTICITATE, PLASTICITATE SI STABILITATE MECANICA SI TERMODINAMICA FLUIDELOR IN CURGERE, TRANSFER DE CALDURA I MASA SISTEME MECANICE PENTRU CONVERSIA SI TRANSMITEREA ENERGIEI TRIBOLOGIE, REOLOGIE, MECANISME, ORGANE DE MASINI, MECATRONICA. INGINERIE INDUSTRIALA INGINERIA ZACAMINTELOR SI HIDROGEOLOGIE INGINERIE AEROSPATIALA, INGINERIA AUTOVEHICULELOR, INGINERIA TRANSPORTULUI SI A TRAFICULUI, LOGISTICI.

2.4
2.4.1 2.4.2 2.4.3. 2.4.4 2.4.5 2.4.6

ELECTRONICA SI COMUNICATII
ELECTRONICA APLICATA, ELECTRONICA MEDICALA MICROELECTRONICA SI NANOTEHNOLOGII BIO- SI OPTO-ELECTRONICA RETELE SI SISTEME DE COMUNICATII SENZORI, DISPOZITIVE SI CIRCUITE ELECTRONICE TEORIA SEMNALELOR, PROCESAREA VORBIRII SI IMAGINILOR

2.5
2.5.1 2.5.2. 2.5.3 2.5.4 2.5.5 2.5.6 2.5.7

INGINERIE CHIMICA, STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR

INGINERIA FENOMENELOR DE TRANSFER SI A REACTIILOR CHIMICE. INGINERIA PROCESARII MATERIALELOR INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI INGINERIE BIO-CHIMICA MATERIALE METALICE MATERIALE POLIMERICE MATERIALE CERAMICE SI COMPOZITE NANOMATERIALE

2.2
2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.2.7

INGINERIA CALCULATOARELOR SI INGINERIA SISTEMELOR

INGINERIA CALCULATOARELOR, INFORMATICA APLICATA ARHITECTURI DE CALCUL DISTRIBUITE SI MASIV PARALELE, RETELE INTELIGENTA COMPUTATIONALA SI DE INSPIRATIE BIOLOGICA SISTEME MULTIMEDIA, REALITATE VIRTUALA TEORIA SISTEMELOR, SISTEME AUTOMATE, SISTEME DE FABRICATIE, SISTEME OM-MASINA SISTEME INCORPORATE, ROBOTICA SISTEME DE CONDUCERE DISTRIBUITE IN RETELE

2.6
2.6.1 2.6.2 2.6.3 2.6.4 2.6.5 2.6.6

ARHITECTURA SI CONSTRUCTII
MECANICA STRUCTURILOR, INGINERIE SEISMICA, SIGURANTA CONSTRUCTIILOR MECANICA PAMANTULUI SI ROCILOR STRUCTURI PENTRU CONSTRUCTII SI LUCRARI DE ARTA INGINERIE URBANA SI MANAGEMENTUL RESURSELOR ARHITECTURA SI RESTRUCTURAREA MONUMENTELOR URBANISM SI ARHITECTURA PEISAJULUI

2.3
2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.3.5

INGINERIE ELECTRICA, ENERGETICA

ELECTROTEHNICA, INTERACTIUNI CMP SUBSTANA, ELECTROMECANICA, MASURARI ELECTRICE ELECTROTEHNOLOGII, MATERIALE PENTRU ELECTROTEHNICA. MASINI SI ECHIPAMENTE ELECTRICE, ELECTRONICA DE PUTERE SI ACTIONARI ELECTRICE SISTEME DE PRODUCERE, TRANSPORT SI DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE ENERGII NECONVENTIONALE SI SISTEME BAZATE PE ENERGII REGENERABILE

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 6

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

ANEXA 2
Codul Domeniului: Codul Subdomeniului: Codul Directiei de cercetare: 3 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7 3.1.1, 3.1.2, ... , 3.7.1

3.1
3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.1.4 3.1.5 3.1.6

DOMENIUL 3 STIINTE UMANISTE, SOCIO-ECONOMICE, COMPORTAMENTALE SI ARTE STIINTE UMANISTE 3.4 STIINTE COMPORTAMENTALE
FILOSOFIE SI STUDII CULTURALE ISTORIE SI ARHEOLOGIE TEOLOGIE SI STUDIUL RELIGIILOR LINGVISTICA FILOLOGIE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR

3.4.1 3.4.2 3.4.3

PSIHOLOGIE SI PSIHOTERAPIE STIINTE COGNITIVE STIINTELE EDUCATIEI

3.5
3.5.1 3.5.2 3.5.3 3.5.4 3.5.5

ARTE
ISTORIA ARTEI SI PATRIMONIU CULTURAL ARTELE SPECTACOLULUI CINEMATOGRAFIE SI MEDIA MUZICA SI MUZICOLOGIE ARTE PLASTICE SI DESIGN

3.2
3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4 3.3 3.3.1

STIINTE SOCIALE
SOCIOLOGIE, ANTROPOLOGIE, ETNOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE STIINTELE COMUNICARII STIINTE JURIDICE

3.6
3.6.1

STIINTE MILITARE SI SECURITATE

STIINTE MILITARE SI SECURITATE

STIINTE ECONOMICE
ECONOMIE; FINANTE SI CONTABILITATE; MANAGEMENT; ADMINISTRAREA AFACERILOR; MARKETING, CIBERNETICA, STATISTICA SI INFORMATICA ECONOMICA; RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

3.7
3.7.1

STIINTA MISCARII
STIINTA MISCARII

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 7

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

ANEXA 2
Codul Domeniului: Codul Subdomeniului: Codul Directiei de cercetare: 4 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 4.1.1, 4.1.2, ... , 4.5.6

DOMENIUL 4 STIINTELE VIETII 4.1 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.3 4.3.1 4.3.2 4.3.3 4.3.4 4.3.5 4.3.6 4.3.7
BIOLOGIE
BIOCHIMIE, BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA GENETICA, MICROBIOLOGIE SI IMUNOLOGIE BIOFIZICA SI NEUROBIOLOGIE BIOLOGIA PLANTELOR SI ANIMALELOR

4.3.8 4.3.9 4.4 4.4.1 4.4.2 4.4.3 4.4.4 4.4.5 4.4.6 4.4.7 4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.5.4 4.5.5 4.5.6

MEDICINA VETERINARA SIGURANTA SI INGINERIA ALIMENTELOR

STIINTE MEDICALE
MEDICINA MOLECULARA FIZIOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE NEUROSTIINTE IMUNITATE SI INFECTIE METODE DIAGNOSTICE, TERAPEUTICE, DE PREVENTIE IN MEDICINA CLINICA SI DENTARA TERAPII IN MEDICINA REGENERATIVA CERCETAREA MEDICAMENTULUI

STIINTELE MEDIULUI SI ECOLOGIE

ECOLOGIE SI CONSERVAREA CAPITALULUI NATURAL STIINA MEDIULUI PROTECTIA MEDIULUI SI RECONSTRUCTIA ECOLOGICA

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI MEDICINA VETERINARA

STIINTELE SOLULUI STIINTA SI INGINERIA CULTIVARII PLANTELOR STIINTA SI INGINERIA RESURSELOR FORESTIERE AMELIORAREA SI SANATATEA PLANTELOR PASTRAREA SI PRELUCRAREA PRODUSELOR AGRICOLE ECONOMIE AGRARA SI DEZVOLTARE RURALA AMELIORAREA, REPRODUCTIA, CRESTEREA SI INTRETINEREA ANIMALELOR

BIOTEHNOLOGIE
BIOTEHNOLOGIE AGRICOLA BIOTEHNOLOGIE ALIMENTARA BIOTEHNOLOGIE INDUSTRIALA BIOMATERIALE, BIOTEHNOLOGIE MEDICALA, STOMATOLOGICA SI FARMACEUTICA BIOTEHNOLOGIE MOLECULARA BIOTEHNOLOGIE VETERINARA

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 8

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

ANEXA 3

7. Prezentarea proiectului: (Max. 10 pagini) 7.1. Importanta si relevanta continutului stiintific: Prezentarea creaza referentialul cercetarii; va demonstra gradul de informare documentare al directorului de proiect. Ca dovada a informrii i documentrii asupra proiectului prezent am tras cateva concluzii sub forma unor avantaje referitoare la aceste semifabricate, acestea fiind: 1. Densitatea aparent redus fa de rezistena relativ mare. Comparativ cu densitatea celorlalte materiale principale de construcie (zidrie, beton armat, oel, etc.) se poate constata c lemnul este de 3,5 16 ori mai uor iar raportul dintre rezisten i densitate are valoarea comparabil pentru lemn i oel, att la compresiune ct i la ntindere. 2. Greutatea redus a lemnului face ca toate construciile realizate din acest material s prezinte o comportare favorabil la aciunea seismic, s poat fi amplasate cu mai mult uurin pe terenuri dificile de fundare i s necesite consumuri mai reduse de materiale n structurile de fundaii. 3. Prelucrarea i fasonarea uoar a lemnului att n uzin ct i pe antier, datorit rezistenelor reduse la prelucrare. 4. Existena mai multor sisteme de asamblare, cu posibilitatea demontrii i a refacerii pariale sau totale a elementelor i construciilor. 5. Posibilitatea realizrii unor forme i gabarite deosebite care sunt dificil sau chiar imposibil de realizat cu alte materiale de construcie. Exist construcii din lemn sub form de arce sau cupole cu deschideri ce ating 100 m. 6. Proprietile termice sunt favorabile pentru construcii. n comparaie cu oelul, betonul i chiar crmida, lemnul are : - coeficientul de conductibilitate termic ( ) mult mai redus, ceea ce justific folosirea lui ca material pentru izolaie termic cu bun eficacitate. Lemnul opune o rezisten termic, la trecerea unui flux de cldur prin el, de 300 400 ori mai mare dect oelul i de 7 10 ori mai mare dect betonul. - coeficientul de dilatare termic liniar n lungul fibrelor ( ) redus face s nu fie necesare rosturi de dilataie termic la construciile din lemn i s prezinte o comportare bun din punct de vedere a rezistenei la foc. Pentru lemnul de rinoase, de exemplu, coeficientul este de 410-6510-6, adic aproximativ de 2-3 ori mai mic dect coeficientul de dilatare termic a oelului i al betonului armat. 7. Cheltuielile de ntreinere sunt cele de tip curent cu excepia finisajului exterior care necesit ntreinere periodic (vopsea la 78 ani). Interveniile asupra elementelor de lemn, pentru consolidare sau refacere, se fac uor i la faa locului. 8. Produs ecologic - posibilitatea refolosirii dup o perioad de utilizare, la realizarea altor elemente de construcii i utilizarea lui pentru producia de energie face ca deeurile s fie reduse. 10. Caracteristicile arhitecturale deosebite i senzaia de cldur pe care o d lemnul fcnd s fie folosit nu numai ca i material structural dar i ca material de finisaj sau aparent, cu efecte estetice deosebite. 11. Posibilitatea asocierii lemnului cu oelul sau cu betonul i formarea unor structuri mixte eficiente. Materialele compozite reprezint o clas modern de materiale cu structura eterogen, alctuit din dou sau mai multe materiale componente, care sunt puternic legate ntre ele i conlucreaz eficient pentru a conferi ansamblului structural caracteristici superioare celor proprii componentelor solitare. n funcie de caracteristicile structurale, materialele compozite pot fi mprite n mai multe categorii: Materialele compozite cu fibre au structura alctuit dintr-un material de baz (matrice) n care sunt nglobate fibre individuale (scurte sau lungi, orientate sau neorientate), mpletituri de fibre sau straturi de fibre din diferitemateriale. Pentru majoritatea materialelor din aceast categorie matricea este un material organic macromolecular (de obicei, un material duroplast, de tipul rinilor poliesterice nesaturate sau rinilor epoxidice), anorganic (ceramic pe baz de Al2O3, ciment sau beton) sau metalice (diverse metale sau aliaje), iar fibrele sunt polimerice
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 9 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

(poliamide de tip Kevlar, Nylon sau Aramid), de sticl, ceramice (alumin, oxid de Be, carbur de B, carbur de siliciu, nitrur de siliciu), de carbon (grafit) sau metalice (W, Ta, Cr, Cu, Mo, Ni, Fe etc.), n prezent fiind folosite frecvent fibrele fine (trihite, whiskers) cu structur de monocristale perfecte din alumin, carbur de siliciu, fier sau grafit. Fig. 12.1.

Fig. 12.1. Structurile unor materiale compozite uzuale: a)beton; b ) lemn; c ) poliester armat cu fibre de sticl Cele mai utilizate materiale din aceast categorie sunt compozitele polimerice armate cu fibre de sticl, betonul armat i, ca material compozit natural, lemnul. Imaginile structurilor ctorva materiale compozite folosite n tehnic sunt prezentate n figura 12.1. 12.2. Estimarea caracteristicilor fizico mecanice ale materialelor compozite Caracteristicile de utilizare ale materialelor compozite sunt determinate esenial de natura i intesitatea legturilor ce se realizeaz ntre materialele componente ale structurii acestora, care asigur conlucrarea (cooperarea) acestor componente. Ca urmare, cnd se analizeaz structura unui material compozit se iau n considerare att structurile materialelor componente, caracteristicile distribuiei (dispunerii) acestor componente i raportul concentraiilor lor (masice sau volumice), ct i structurile zonelor de legtur (interfaciale) dintre materialele componente; un material compozit este bine realizat, dac structura zonelor de legtur asigur conlucrarea perfect a materialelor componente ale acestuia, fapt care se poate deduce cu uurin comparnd imaginile microstructurilor prezentate n figura 12.2, care evideniaz dependena dintre comportarea la rupere a unui material compozit de tip poliester armat cu fibre de sticl i calitatea legturilor realizate ntre matrice i fibre. Pentru a prezenta modul n care se pot estima caracteristicile fizico mecanice ale unui material compozit, n funcie de caracteristicile materialelor componente i de raportul concentraiilor acestora n structura compozitului, se consider, trei cazuri distincte: A. materialul compozit are structura alctuit dintr-o matrice n care sunt nglobate fibre dispuse paralel i este solicitat mecanic la traciune axial n lungul fibrelor; B. materialul compozit are structura alctuit dintr-o matrice n care sunt nglobate fibre dispuse paralel i este solicitat la traciune axial pe o direcie perpendicular pe direcia de dispunere a fibrelor; C. materialul este un agregat compozit solicitat la traciune monoaxial. A. Dac un material compozit alctuit dintr-o matrice (M) n care sunt nglobate fibre (f) dispuse paralel este solicitat la traciune monoaxial n lungul fibrelor de o for Fc, care produce deformarea elastic a compozitului i a materialelor sale componente, aa cum se arat n schema prezent n figura 12.3 comportarea sa poate fi descris astfel: deformaiile (alungirile) specificie (de natur elastic) ale matricei M, fibrelor f i compozitului C pe direcia de aplicare a forei Fc sunt egale: M = f = C , (12.1) aceast condiie (numit condiia de izodeformaie) fiind respectat datorit conlucrrii componentelor M i f, determinat de existena legturilor intimedintre ele; dac EM, Ef i EC sunt modulele de elasticitate longitudinal ale matricei,
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 10 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

fibrelor i compozitului, iar M, f i C sunt tensiunile normale (pe direcia de aciune a forei Fc) generate de solicitarea mecanic n matrice, n fibre i n compozit, se poate aplica legea lui Hooke i rezult relaiile:

(12.2) fora Fc se distribuie pe M i f existente n structura compozitului, o parte FM fiind preluat de matrice i o parte Ff de fibre: Fc = FM + Ff; (12.3) dac seciunea (transversal) portant a compozitului are aria SC, iar fracia volumic a fibrelor n aceasta este vf, poriunea din SC ocupat de fibre are aria Sf = SCvf, iar poriunea din SC ocupat de matrice are aria SM = SC(1 vf) i se pot scrie relaiile: (12.5)

Relaia (12.5) permite estimarea modulului de elasticitate longitudinal al unui material compozit, cunoscnd valorile modulelor de elasticitate longitudinal ale materialele componente M i f. Aceast relaie este valabil dac fracia volumic a fibrelor n materialul compozit este suficient de mare pentru a fi respectat condiia de izodeformaie (12.1). Aa cum sugereaz schema din figura 12.4,legturile dintre M i f asigur respectarea condiiei de izodeformaie numai ntr-o zon din jurul fiecrei fibre nscris ntr-un cilindru cu diametrul dm (numit zona de aciune a fibrei), materialul M din afara acestei zone putndu-se deforma liber; n consecin, pentru ca orice poriune din M s aparin unei zone de aciune a unei fibre, compozitul trebuie s se caracterizeze printr-o densitate suficient de mare a fibrelor (fracia volumic a fibrelor trebuie s fie suficient de mare). Dac materialul compozit este alctuit dintr-o matrice moale i plastic i fibre cu rezisten mecanic ridicat i plasticitate sczut (care se comport elastic pn la rupere), relaia (12.4) se poate adapta pentru estimarea rezistenei la rupere a compozitului RmC n funcie de rezistena la rupere a fibrelor Rmf i de rezistena convenional a matricei RmM: RmM fiind definit prin tensiunea care produce matricei o deformare specific
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 11 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

egal cu cea la care survine ruperea fibrelor. Ca i relaia (12.5), relaia (12.6) este valabil dac vf este suficient de mare. Diagrama prezentat n figura 12.5 justific aceast afirmaie, evideniind urmtoarele aspecte: dac materialul este lipsit de fibre (vf = 0), rezistena la rupere corespunde rezistenei la rupere a matricei mM , deoarece matricea este plastic i se deformeaz nainte de rupere mai mult dect fibrele); dac compozitul are vf mic, rezistena sa la rupere scade pe msur ce crete vf, deoarece o mare parte din materialul matricei se afl n afara zonelor de aciune ale fibrelor i se deformeaz liber, iar prezena fibrelor este echivalent cu existena n material a unor goluri (defecte) care i diminueaz seciunea portant; efectul durificator al fibrelor se manifest dac fracia volumic a fibrelor depete valoarea critic vfcr, dat de relaia: mf mM

. (12.7) Relaiile de forma (12.4) i (12.5) sunt valabile i pentru estimarea altor caracteristici fizico mecanice ale materialelor compozite, cum ar fi: coeficientul de difuzie D, coeficientul de conductibilitate termic sau coeficientul contraciei transversale (Poisson) B. Dac un material compozit alctuit dintr-o matrice (M) n care sunt nglobate fibre (f) dispuse paralel este solicitat la traciune monoaxial de o for Fc normal la fibre, care produce deformarea elastic a compozitului i componentelor sale, aa cum se arat n schema prezentat n figura 12.6, componenta poate fi descrisa astfel: tensiunile normale (pe direcia de aplicare a forei Fc) generate de solicitarea mecanic n matrice M, n fibre f i n compozit C sunt egale: M = f = C, (12.8) aceast condiie (numit condiia de izotensiune) fiind respectat datorit legturilor intime existente ntre matrice i fibrele compozitului;

Materialele compozite Aceste tipuri de panouri se obin din achii fine de lemn sau particule de lemn legate cu ciment. Particulele, care au o orientare aleatorie, se amestec cu ciment i ap n raport 3:1:1 i cu eventuale substane acceleratoare de priz. Amestecul se pune n oper de obicei n 3 straturi presate, dup care panourile se usuc la 70 ... 80C timp de 6 8 ore, iar apoi se taie la dimensiuni i se las 12 ... 18 zile pentru a se realiza priza cimentului. Grosimea panourilor este de 6 40 mm i au densitate de aproximativ 1200 Kg/mc. Se pot obine i panouri extra - dure din panourile dure prin tratare ntr-o baie de huil cald cu amelioratori de rezisten sub form de rini.
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 12 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

Tipuri de panouri din fibre de lemn Tabelul 1.24 Procedeul de obinere Umed Scazuta <400 kg/m3 Izolant SB Impregnat SBI Uscat Densitatea Medie 400 ... 900 kg/m3 Mediu Densitate scazuta MLB Mediu Densitate mare MBH MDF Mare 900 kg/m3 Dur HB Extra-dur MBI

Procedeul uscat folosete ca liani rini sintetice n proporie de 10% din mas i tehnologia presrii. Produsul obinut are grosimi de pn la 40 mm i densitate de 6001100 kg / mc. n Romania plcile din fibre de lemn PFL (STAS 6986-88) pot fi realizate cu structur omogen, dintr-un singur strat sau cu structur stratificat (STAS 8561-80) compus dintr-un miez i dou straturi exterioare. Pentru fabricare se folosesc trei procedee (STAS 6964-88): umed, uscat i semiuscat. Plcile fibrolemnoase realizate n ar se mpart n urmtoarele sortimente: - plci moi, nepresate cu densitate mai mic de 350 kg/m 3 realizate n trei tipuri (standard S, bitumate B, bitumate i antiseptizate BA); - plci semidure, presate, cu densitate de 350 Kg/m3800 kg/m3; - plci dure, presate, cu densitate mai mare de 800 kg/m3. Exigene i criterii de performan aferente construciilor de lemn Pe plan internaional, conceptul de performan a fost abordat pe linie ISO de o multitudine de norme: ISO 6240-1980, ISO 6241-1984, ISO 6242-1992. Conceptul de performan n construcii, prezentat de norma ISO 6240-1980, este structurat pornind de la Condiiile necesare de utilizare (cerinele utilizatorilor), crora le corespund exigenele de performan, care traduc aceste cerine n caliti ale construciei n exploatare, respectiv ale dotrilor sau prilor de construcie. Norma ISO 6241-1984 detaliaz conceptul de performan prin: categoriile de exigene de performan ce corespund cerinelor utilizatorilor; tipurile de construcii care rspund la diferite necesiti de utilizare; natura factorilor care influeneaz performanele. Norma ISO 6241-1984 prezint exigenele utilizatorilor ca fiind urmtoarele: exigene de stabilitate; exigene de siguran la foc; exigene de etaneitate; exigene higrotermice; exigene privind puritatea aerului; exigene acustice; exigene vizuale; exigene tactile; exigene dinamice; exigene privind igiena; exigene de adaptare a spaiilor funcionale; exigene de durabilitate; exigene economice. n completarea conceptului de performan n construcii, n anul 1992, a fost elaborat norma ISO 6242 n care se utilizeaz termenul de obiectiv al utilizatorului cu semnificaii de cerine ale utilizatorului. Categoriile de construcii realizate parial sau integral din lemn i/sau produse pe baz de lemn, grupate n clase de cldiri pentru care apare necesitatea elaborrii unui sistem de prescripii privind exigenele utilizatorilor i criteriile de performan pot fi:
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 13 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

 cldiri de locuit; cldiri comerciale, magazine, cldiri pentru alimentaie public; cldiri pentru nvmnt, coli, grdinie, internate, cmine; cldiri din reeaua sanitar dispensare, policlinici, cmine pentru vrstnici, cree, spitale; cldiri pentru manifestri culturale sli acoperite, muzee, expoziii, biblioteci; cldiri pentru turism hoteluri, moteluri; cldiri administrative; sli de sport, bazine de not. Sistemul de prescripii tehnice privind criteriile de performan trebuie s aib n vedere: exprimarea specificaiilor de performan; metodele de evaluare a performanelor n faza de concepie; metodele de verificare n situ sau n laborator a construciei sau elementelor de construcie. n domeniul prescripiilor privind criteriile de exigene n construcii, acestea necesit a fi organizate dup un algoritm care s cuprind: prescripii pe vertical, care s trateze o anumit categorie de exigene pentru toate nivelurile de structurare, lund n considerare toate clasele de cldiri; prescripii pe orizontal care s trateze un anumit nivel de structurare din punct de vedere al tuturor categoriilor de exigene, lund n considerare toate clasele de cldiri; prescripii pe clase de cldiri n funcie de destinaia acestora. n algoritmul din figura 1.14 este prezentat o schem logic privind criteriile care stau la baza alegerii soluiilor arhitectural-tehnologice i a celor pentru structura de rezisten, n corelare cu exigenele i criteriile de performan pe care trebuie s le ndeplineasc o construcie realizat din lemn. Concepie arhitectural (interioar, exterioar) Protecie mpotriva biodegradrii i a focului Soluii pentru structura de rezisten Fundaii Distribuia ncrcrilor n plan
Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

Microamplasament, configuraie teren

Soluii arhitectural tehnologice Alegerea materialelor

Forma n elevaie i seciune

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 14

Protecie termic i acustic

Funcionalitate, gabarit

Iluminare, instalaii

Condiii geotehnice

Mod de asamblare, detalii

en te de n ch id er e

Distribuia ncrcrilor n elevaie

Ele

Prefabricarea elementelor Transport, montaj Impregnare, ignifugare

Sisteme constructive principale i secundare (form i deschidere)

Sisteme constructive teriare (form i deschidere) Asigurarea stabilitii spaiale a structurii de rezisten

7.2. Obiectivele proiectului: (Se specifica clar obiectivele proiectului in contextul stadiului cunoasterii in domeniu, elementele originale vizate si importanta pentru domeniu, impactul estimat al proiectului; daca este cazul se va face referire la caracterul interdisciplinar.) Obiectivul principal abordat prin aceast tem este aplicarea tehnologiilor avansate pentru dezvoltarea industriei n materie de construcii de case din lemn n Romnia, sistemele de concepere i proiectare a cldirilor noi s aib astfel un consum redus de energie. Exemplul cel mai elocvent cu caracter de noutate n raport cu nivelul actual al cunoaterii de aplicare a tehnologiei de semifabricate se gsete n Canada i SUA, unde 90% din casele individuale i multifamiliale (duplex, triplex, apartamente ) pn la trei nivele, sunt construite din lemn care n combinaie cu alte materiale, asigur un grad de eficien economic ( costul construciei i al exploatrii) i de confort neegalat. Problemele rezolvate efectiv sunt de natura economica (fabricile pot realiza mobilier la un cost si timp redus la o calitate mai buna), cat si stiintifica, rezultate experimentelor vor fi centralizate prin intocmirea unor grafice, diagrame si tabele, care vor putea fi publicate in reviste de specialitate si aplicate de potentialii beneficiari. Inainte de lansarea cercetarii, considerata ca subiect important de investigare, se considera ca este un tip de problema rezolvabila printr-un proces de cercetare avand o semnificatie majora in industria construciilor, constituind in acelasi timp o noutate ce poate fi pusa in practica. 7.3. Metodologia cercetarii: Echipa care va participa la studiul proiectului va fi formata din doua persoane. Directorul de proiect a elaborate tema privind VALORIFICAREA COJII DE LEMN DIN FABRICILE DE FURNIRE PRIN NGLOBAREA N PRODUSE INDUSTRIALE I MATERIAL DE CONSTRUC II DE TIP COMPOZIT, care v-a coordona intreaga echipa.
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 15 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

Aceasta are 2 ani de experien i un nivel de cunoatere ridicat n acest domeniu. Timp de 6 luni doua persoanele vor participa la cercetarea si studiul utilizarii lemnului n construcii. Acetia sunt absolveni ai Facultii de Ingineria Lemnului, n cadrul Universitii Transilvania Braov. Unul dintre ei va fi timp de 4 zile in Lituania, iar cel de-al doilea in Sebe, Romania, cu scopul de a se documenta asupra materialelor folosite, obinerii acestora i testelor de rezisten realizate asupra mostrelor. Apoi vor lucra la firma Kronospan Brasov, Romania ca ingineri , timp de 6 luni unde vor incerca sa acumuleze cat mai multe informatii necesare. La partea experimental vor lua parte dou persoane, pe durata a unui an calendaristic. Acetia vor lucra continuu n 3 schimburi/ 8 ore, pentru a supraveghea n permanen instalaiile necesare realizrii testelor. Cei care se vor ocupa cu experimental vor beneficia de o perioad de training timp de 3 luni, pentru a fi competeni s utilizeze instalaiile din dotare.Deasemenea se voir respecta normele cu privire la protectia muncii,respective furnizarea unor indicatii cu privire la utilizarea masinilor si a utilajelor din dotare.Se va folosi pentru fiecare parametru luat in calcul cate 3 epruvete representative, respectand principiul conform caruia nu poti face o analiza intre doua elemente fara sa tii cont de-al treilea. Dup aceast perioad, timp de 8 luni, 2 persoane vor efectua partea practic a cercetrii, unul dintre ei,care poseda indemanare teoretica mai mult decat indemanare pragmatica , se va ocupa de centralizarea rezultatelor experimentelor i de ntocmirea unor grafice, diagrame si tabele. Scopul acestor tabele e sa se vada prin utilizarea testelor statistice,gradul de prosperitate al obiectivelor cercetate si sa se sintetizeze datele obtinute in vederea efectuarii unor concluzii.prelucrarea datelor se va efectua prin doua procedee pentru a elimina suspiciunea unor eventuale greseli de calcul. Prima etap a prii practice const n achiziionarea materiei prime sub forma de panouri, care va fi stivuit n depozitul ntreprinderii, prin aceasta urmrindu-se rezultatele testelor de rezisten fiecrei mostre materialelor alese.Monstrele vor fi supuse unor teste de temperatura ,respectiv unor teste de umiditate .Apoi se va determina rezistenta lor si se va adopta un coefficient de siguranta respective o toleranta specifica.Se vor utilize in cadrul cercetarii metode si aparaturi diferite dupa care pentru fiecare parametru analizat se vor studia in paralel valorile obtinute din aparaturi si procedee diferite.Se vor tine cont de valorile care atesta cea mai mare siguranta a procesului si produsului tehnologic. In ultimele 6 luni alocate proiectului, datele vor fi analizate, urmand ca rezultatul optimizarii sa fie concluzionat si centralizat prin intocmirea unor grafice, diagrame si tabele. Informatiile si concluziile referitoare la testele de rezisten pentru semifabricatelele studiate vor fi discutate cu posibilii producatori si utilizatori, se vor elaborara articole care vor fi publicate in reviste de specialitate si se va organiza un simpozion la nivel national.

7.4. Resurse necesare: 7.4.1 Resursa umana: Directorul de proiect: Competenta stiintifica a directorului de proiect : Se va face referire la: o Domenii de competenta si rezultate semnificative, atat rezultate teoretice cat si rezultate practice o Lucrari stiintifice publicate, in domeniul temei propuse, in ultimii 5 ani o Carti stiintifice in domeniu (monografii, tratate, alte carti) indexate ISI, recenzate in baze de date internationale, si/sau publicate in edituri internationale si nationale de prestigiu o Brevete de inventie/ descoperiri/ contributii esentiale la dezvoltarea cunoasterii o Produse concepute/realizate si valorificate in mediul socio-economic o Membru in colective de redactie ale unor reviste internationale (cotate ISI sau incluse in baze de date internationale) sau in colective editoriale ale unor edituri internationale recunoscute o Premii nationale si internationale acordate de asociatii profesoinale si institutii de prestigiu in urma unui proces demonstrabil de evaluare Jugaru Florin Atestat de utilizare a masinilor portabile FESTOOL/PROTOOL, mai 2011 (modulul 1) Absolvent al Facultatii de Ingineria Lemnului, Brasov in anul 2010
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 16 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

7.4.1.1.2 Competenta manageriala a directorului de proiect: Se va face referire la: o Proiecte si contracte de cercetare nationale si/sau internationale castigate prin competitie in calitate de director (se va preciza - titlul, anul castigarii, sursa de finantare, suma aprobata), rezultatele obtinute, modul lor de diseminare (ex. publicatii in reviste indexate ISI si/sau in alte baze de date internationale recunoscute, etc) o Infiintarea (coordonarea) de laboratoare, centre si/sau institute de cercetare 7.4.1.2. Echipa de cercetare: Lista membrilor echipei de cercetare: (Fara directorul de proiect)
Nr. crt. Nume si prenume Anul nasterii Titlul didactic/ stiintific * Doctorat ** Semnatura

1 2
* **

Bacircea Zoltan Pavel Sandu (Bacircea) Nicoleta Ancuta

1967 1967

Cercetator Cercetator

Nu Nu

La Titlu didactic/stiintific completati cu una din variantele: Profesor / Conferentiar / Lector / Asistent / CS I / CS II / CS III / Cercetator La Doctorat completati cu una din variantele: DA / NU / Doctorand / Doctorand FSE

7.4.1.2.1. Cercetatori cu experienta si tineri cercetatori: (Fara directorul de proiect) Se va face referire la: o Experienta anterioara a ficarui membu al echipei, in domeniul temei propuse o Domenii de competenta si rezultate semnificative - documentate atat prin rezultate teoretice cat si prin rezultate practice o Lucrari semnificative publicate in domrniul temei propuse, in ultimii 5 ani o Modalitati de valorificare/diseminare a rezultatelor - publicatii, brevete, participari la conferinte o Proiecte obtinute de catre membrii echipei - titlul, nivel de finantare, sursa de finantare, durata Bacircea Zoltan Pavel : Absolvent al Facultatii de Ingineria Lemnului, Brasov in anul 1994 Absolvent al Facultii de ontabilitate si finante din cadrul Universitii Spiru Hare 2006 Masterand in I.L.SALTI, 2011-prezent Sandu (Bacircea) Nicoleta Ancuta : Absolvent al Facultatii de Ingineria Lemnului, Brasov in anul 1991 Absolvent al Facultii de ontabilitate si finante din cadrul Universitii Spiru Hare 2010 Masterand al Facultii de Ingineria Lemnului, la SALI, 2011-prezent 7.4.1.2.2. Cercetatori in formare: Delimitarea clara si credibila a rolului lor in desfasurarea activitatilor de cercetare in cadrul proiectului, specificandu-se denumirea tezelor de doctorat (daca este cazul).
Se vor evidentia doctoranzii ce beneficiaza de burse doctorale acordate prin Fondul Social European

Nu este cazul 7.4.2 Alte resurse:

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 17 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

7.4.2.1. Resurse financiare: (justificarea bugetului solicitat pentru fiecare capitol de buget/an) Se detaliaza toate costurile directe (cheltuieli de personal, logistica , mobilitati). Lista cu echipamentele semnificative, cu valoarea lor estimativa. Trebuie sa reiasa foarte clar gradul de implicare a fiecarui membru din echipa in proiectul de cercetare (ponderea dintr-o norma intreaga).
CHELTUIELI DE PERSONAL: 1 euro= 4.5 Ron

Anul I (6 luni): - directorul de proiect 100 ore/lun x 12 luni= 1200 ore T1 - doi membri de categoria a II-a 120 ore/lun x 12 luni= 1440 ore = T2 - doi membri de categoria a III-a 80 ore/lun x 12 luni= 960 ore= T3 Gradul de incarcare - directorul de proiect 100/170x100= G1[%]= 58,82% - membru de categ. a II-a 120/170x100= G2[%]= 70,6% - membru de categ. a III-a 80/170x100= G3[%]= 47,05% Valoare unei ore de cercetare pentru fiecare categorie: H1=S1/170=2500/170=14,70 RON/or H2=S2/170=2000/170=11,76 RON/or H3=S3/170=1500/170=8,82 RON/or Cheltuielile de personal pentru anul I vor fi: C1=director= T1xH1= 1200x14,7= 17640 RON/an C2=cat.II= T2xH2= 2880x11,76= 339628,8 RON/an C3=cat.III= T3xH3= 1920x8,82= 16934,4 RON/an CI= C1+C2+C3=17640+339628,8+16934,4= 374203,2 RON/an Anul II (12 luni): - director de proiect 80 ore/lun x 12 luni= 960 ore - membru de cat. II 100 ore/lun x 12 luni= 1200 ore - membru de cat. III 50 ore/lun x 12 luni= 600 ore Gradul de incarcare - director de proiect= 80/170x100= G1[%]= 47,05% - cat.II= 100/170x100= G2[%]= 58,82% - cat.III=580/170x100= G3[%]= 29,41% Valoare unei ore de cercetare pentru fiecare categorie: - H1=S1/170=2500/170=14,70 RON/or - H2=S2/170=2000/170=11,76 RON/or - H3=S3/170=1500/170=8,82 RON/or Cheltuielile de personal pentru anul II vor fi: - C1=director= T1xH1= 960x14,7= 14112 RON/an - C2=cat.II= T2xH2= 1200x11,76= 14112 RON/an - C3=cat.III= T3xH3= 6000x8,82= 5292 RON/an - CII= C1+C2+C3= 14112+14112+5292= 33516 RON/an Total I+II= 407719,2 RON CHELTUIELI INDIRECTE: (regie) ap energie electric
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 18 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

 gaz internet telefon Cheltuielile indirecte: Cheltuieli an I : 18000 RON Cheltuieli an II: 87996,8 RON Total: 105996,8 RON Consum curent electric instalatii: - 3kWx24h= 120kW/zix0,31= 37,2 RON/zi/motor - 37,2x4 motoare= 148,8 RON/zi/instalaie - 148,8x336 zile= 49996,8 RON CHELTUIELI DE MOBILITATI: Cercetri fcute n strintate; Cheltuielile de mobilitti : - pe anul I sunt: 0 RON - pe anul II sunt: 2980,4 RON Mobilitate: Ventspils, Lituania - transport avion dus-ntors: 200x4,4= 880 RON - hotel 3 stele: 40x4,4= 176 RON - diurnal: 20x4,4= 80,8 RON Total mobilitate 4 zile: 880+176x4+80,8x4= 1907,2 RON Mobilitate: Sebe, Romnia - transport main dus-ntors: 200 RON - hotel 3 stele: 25x4,4= 110 RON - diurnal: 20x4,4= 80,8 RON Total mobilitate 5 zile: 200+110x5+80,8x5= 1073,2 RON Total cost deplasri: 2980,4 RON CHELTUIELI DE LOGISTICA: Anul I: PAL BRUT (3 grosimi) 15 m - 214,32 RON OSB BRUT (3 grosimi) 10 m - 121,86 RON Dendrolight (3 grosimi) 10 m - 421,86 RON MDF BRUT (3 grosimi) 8 m - 277,2 RON Total = 1035,24 RON

Anul II: cheltuieli pentru asigurarea agentului termic pentru instalaii: 3 saci/zi x336zile = 1008 saci x4= 4032x10= 40320 RON cheltuieli pentru supravegherea exterioara (SS-200HS) 400x4,4= 1760 RON i interioar (BIG-20132) 100x4,4= 440 RON sistem alarm (Wireless SS-801 DSN) 200x4,4=880 RON cheltuieli pentru testare articole prin participrea la conferint ICWSE, 2013, Braov 100x4,4= 440 Ron cheltuieli pentru organizare mas rotunda 500x4,4= 1200 RON cheltuieli pentru organizarea simpoziomului Smart Wood Conference 2013 2000x4,4 = 8800 RON
PCE - 19 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

cheltuieli pentru publicarea articolelor n reviste naional i internaionale de specialitate 1000x4,4 = 4400 RON

TOTAL an II = 407719,2 + 69996,8 + 47415,64 + 15840 = 525146,64 RON TOTAL I + II = 899349,84 RON = 204397,6 7.4.2.2. Infrastructura disponibila: (calitatea infrastructurii de cercetare existente) Se va face distinctie intre infrastructura de tehnica de calcul si restul infrastructurii de cercetare (echipamente si facilitati pentru experimentare, proprii sau disponibile prin relatii de cooperare cu alte institutii). Institutia deine o hala n care se vor desfura testele de rezisten a semifabricatelor dup cum urmeaz: a. determinarea coeziunii interne dupa ncercarea la ap fierbinte scopul fiind de a determina rezistena la traciune perpendicular pe faa plcilor scufundate n ap fierbinte. Echipament necesar: Maina Universal IB 600 (IMAL), Balan analitic, palpator; b. determinarea rezistenei la ncovoiere i modulului de elasticitate aplicarea unei sarcini maxime la ncovoiere care acioneaz pe un plan perpendicular al seciunii considerate. c. Determinarea absorbiei si umflare n grosime a plcii test realizat dup imersia total n ap. Echipament necesar: baie termostat, balan, palpator IMAL i cronometru. d. Determinarea masei volumice densitatea epruvetelor. Echipament necesar: Maina Universal IB600 IMAL, balan termic cu precizia 0,01g, palpator. e. Determinarea coninutului n corp la 120C coninutul de rin, evaporarea substanelor volatile din rina uscat la temperature data. f. Determinarea timpului de gelifiere a rinilor lichide la 100C. g. Determinarea densitii lichidelor n raport cu apa; h. Determinarea pH-ului unui fluid Echipament necesar: pahar Berzelius, hrtie filtru, ap distilat, balan analitic, baie termostat la 20C. i. Determinarea vscozitii cinematice cu Cupa Ford a unui fluid. j. Determinarea coninutului de formaldehid Echipament necesar: spectrofometru, baie termostat, sticl de ceas, etuv termoventilat, aparat de extracie, accesorii si exsicator. k. Determinarea rezistenei la smulgere pe axa lor; l. Determinarea coninutului de nisip; m. Determinarea coeziunii interne; n. Determinarea smulgerii suprafeei; o. Determinarea coninutului de umididate al plcii. Informaiile i concluziile referitoare la rezistena materialelor ncercate vor fi studiate si discutate cu posibilii productori i utilizatori, i se vor publica articole care vor fi publicate n reviste de specialitate i se va organiza un simpozion la nivel naional. Hala este dotata cu aparate si dispozitive de masura i control, cu calculatoare dotate cu softuri licentiate, baza de date fiind protejata prin intermediu unui antivirus. Necesarul de infrastructura ce trebuie achizitionat
Nr. Crt Prod. de achiz. Etapa proiect. Luna in care este necesar Pt ce este necesar Exista in institutie si poate fi utilizat Exista la colaborator i Trebuie achizitionat cand trebuie achizitionat suma necesara de achizitie

1. 2. 3. 4. 5. 6.

15 m2 PAL 10 m2 OSB 10 m2 Dendrolight 8 m2 MDF 2 camere de supraveghere exterioara 2 camere de supraveghere

Etapa 1 Etapa 1 Etapa 1 Etapa 1 Etapa 1 Etapa 1

Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie Iulie

Experiment Experiment Experiment Experiment Securitate Securitate

PCE - 20

DA DA DA DA DA DA

Iulie Iulie IulieDec Iulie Iulie Iulie

214,32 121,86 421,86 277,2 1644 411

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

7.

interioara Sistem de alarma

Etapa 1

Iulie

Securitate

DA

Iulie

822 2877

Total de achizitionat pentru infrastructura:

ANEXA 4

8. Modul de organizare a proiectului (managementul proiectului): 8.1. Planul de lucru. Obiective si activitati:
An Obiective (Denumirea obiectivului) Activitati asociate

2011

2012

1 2013 2 3

Organizarea si stabilirea metodologica de Repartizarea activitatilor pe membrii echipei lucru Stabilirea etapelor si termenelor de realizare, pe activitati Stabilirea furnizorilor, contracte, adrese de cherestea Documentare Cercetare bibliografica Achizitii de carti, reviste, contracte de achizitii Contacte firme, institutii de cercetare, universitati din Romania, UE si lume Sistematizare informatii Lansarea comenzii pentru achizitionarea Pregatire laboratoare materiei prime si depozitarea ei Achizitii de materiale de laborator Achizitii consumabile Sistematizarea metodologiei de lucru in Repartizarea orelor de lucru la numarul de laboratoare cercetatori Inceperea experimentarilor Mobilitate in Letonia pentru documentare Introducerea materiei prime in vederea realizrii testelor de rezisten Stabilirea regimurilor de comparare a materialelor Desfasurarea experimentelor Mobilitate in Romnia la Sebe Varierea concomitent a parametrilor Verificarea calitatii materialului care se vor consemna intr-un formular de inregistrare Sinteza datelor experimentale Optimizarea parametrilor rezultati in urma testelor Elaborare articole si prezentare pentru diseminare Organizare discutii, mese rotunde, etc. Prelucrare date experimentale Analiza si formularea propunerii de brevete Discutii cu posibili producatori si utilizatori Organizare simpozion, conferinta la nivel national Incheierea si formularea concluziilor Diseminare prin chestionare si documente
PCE - 21 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

finale si finalizare proiect

Prelucrarea informatiilor referitoare la rezultate Incheierea si predarea proiectului

8.2. Rezultate asteptate (se va prezenta tipul de rezultate asociat cu indicatorii de rezultat din PN II) - Numar articole acceptate/publicate in reviste ISI sau valoarea totala a factorului de impact pentru revistele in care se preconizeza a fi publicate articolele; - Numar articole acceptate/publicate in reviste indexate in baze de date internationale; - Numar brevete (cereri/acordate)nationale si/sau internationale - optimizarea testelor de rezisten in vederea comparrii semifabricatelor avnd drept scop obinerea unei contrucii de calitate superioar la un pre accesibil; - datele vor fi publicate in revistele nationale si internationale; - obtinerea unui brevet de inventie. 8.3. Fezabilitatea si credibilitatea proiectului, tinandu-se cont de resursa umana (expertiza) si materiala implicate in proiect: Dotarea tehnica prezinta garantia efectuarii corecte si credibile a cercetarii si experimentarii. Datele rezultate in urma acestui proiect vor fi salvate prin mai multe modalitati de eventuale accidente, calamitati sau alte incidente. Institutia dispune de personal calificat, pregatit si cu specializari facute in strainatate. Suma alocata la demararea proiectului de cercetare acopera toate cheltuielile necesare. Asigurarea credibilitatii proiectului si rezultatelor trebuie sa se bazeze prin publicarea in reviste de specialitate, organizarea de mese rotunde si a simpozionului Wood Conference 2014. 8.4. Modul de diseminare a rezultatelor pe baza capacitatii dovedite anterior: Crearea unei pagini web gazduita de site-ul unitbv.ro pentru asigurarea promovarii si diseminarii rezultatelor proiectului DryOPTIM, deci a cercetarii stiintifice romanesti (2008); Publicarea a 3 lucrari stiintifice in reviste cotate ISI sau indexate in baze de date internationale, Drying Technology, Forest Products Journal si ProLigno cu rezultate din investigarea campurilor de viteza, temperatura si concentratie, din studiul teoretic si experimental al aparitiei crapaturilor superficiale in timpul uscarii si optimizarea regimurilor de uscare pentru reducerea duratei de uscare si pentru evitarea aparitiei defectelor de suprafata (2010 si 2011); Participarea la Conferinta Internationala Wood Science and Engineering in the Third Millennium din Brasov (2009, 2011), Seminarul de uscare a lemnului organizat de Grupul European de Uscare din Slovenia (2009), la Forest Products Society International Convention din SUA (2009) si la Conferinta Internationala de uscare International IUFRO Wood Drying Conference (2010) din Suedia cu prezentarea rezultatelor obtinute din evaluarea particularitatilor proceselor de transfer de caldura si de masa la suprafata materialelor capilar-poroase si din modelarea transferului molecular simultan de caldura, masa si impuls in stratul de aer limitrof suprafetelor de evaporare ale corpurilor umede; Intocmirea unor rapoarte stiintifice care sa recomande aplicarea regimurilor optime de uscare, justificate prin proiect (2011). Dintre criteriile atractive de utilizare a acestor regimuri pot fi mentionate reducerea
PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2 PCE - 22 Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

duratei de uscare, estimativ cu 20 %, respectiv minimizarea defectelor de uscare ale lemnului. Implementarea lor in industria romaneasca de prelucrarea lemnului raspunde cerintelor actuale de calitate a produselor si de economie de energie Conferinte n domeniul Industriei Lemnului: International Conference Wood Science and Engineering ICWSE, 2014, Brasov, Romania. Wood Conference 2014 organizat de UNITBV, Facultatea de Industria Lemnului Publicare de articole n reviste: European Journal of Wood and Wood Products (Revista indexata ISI, Factor de impact 0,8) Pro Ligno (Revist indexat BDI i cotat CNCSIS B+) Bulletin of Transilvania University (Revist cotat CNCSIS B) 8.5. In situatia in care exista activitati de cercetare aplicativa se vor mentiona respectivele activitati si bugetul alocat realizarii lor: Nu este cazul. Cercetarile raman la nivel de laborator. 8.6. Masurile prevazute pentru respectarea normelor deontologice ale cercetarii: - se va semna o declaratie de confidentialitate de catre tot personalul; -se vor recunoaste meritele fiecarui membru din echipa de cercetare pentru rezultatele obtinute; - se vor respecta si recunoaste meritele celor ce au mai efectuat cercetari si au anumite rezultate in domeniul proiectului lansat; - cladirea va fi supravegheata video atat la exterior cat si in interior fiind protejata de sisteme cu alarma; - sistemele software vor fi protejate si securizate cu programe Firewall; - arhivarea electronica a datelor ; - rezultatele sa fie facute publice numai cu aprobarea finantatorului.

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 23

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32

9. Structura bugetului pe durata de desfasurare a proiectului LISTA DE VERIFICARE

Directorul de proiect are contract de munca in institutia care propune proiectul; S-a completat corect codul institutiei (vezi ANEXA 1); Programul a fost incadrat corect in Domeniile, Subdomeniile si Directiile de Cercetare corespunzatoare (vezi ANEXA 2); Proiectul propus are obiective si actiuni de realizare pentru o perioada de 24 de luni; Au fost completate toate Anexele solicitate; Bugetul a fost completat in lei; Cererea de finantare este semnata de catre persoanele autorizate din institutia organizatoare.

PROIECTE DE CERCETARE EXPLORATORIE FA2

PCE - 24

Cod: PO-01-Ed2-R1-F32