Verioara de Ion Pribeagu

Prin anul nou sute nou Nu mai eram un oarecare, Veneam la clubul "Lumea Nou" i alte cercuri literare. l cunoscusem pe Grleanu, Pe Cincinat, pe Eftimiu i-a aprut, de Minulescu, "Romane pentru mai trziu". Visam s cuceresc o lume, S schimb humorului tiparul, C publicasem nite versuri ntr-un sptmnal. "narul". Vznd directorul revistei C am talent de pamfletar, Fr s steie mult pe gnduri M-a angajat ca secretar. Redacia era n centru; O camer unde-ncpea Biroul, scaune, dulapul, Maculaturi i-o canapea. De joi, cnd aprea revista i pn lunea care vine Redacia era nchis i cheile erau la mine. Directorul, un om politic, Cu redingot i cu cioc, Venea n timpul sptmnii, ns duminica deloc. Aa c tnr, cu sperane, Plutind n sferele senine, Mi-nchipuiam c-n toat ara Nu-i altul mai grozav ca mine! i ntr-o smbt, pe sear, Plimbndu-mi visul pe Lipscani, M-am cunoscut cu o feti Cam de vreo douzeci de ani, De parc Dumnezeu din ceruri Vrnd dorurile a-mi nfrna,

O nimf mi-a trimis n cale i mi-a optit: Ionic, na! Nici nu-mi mai ncpeam n piele De-acest potop de fericiri, C-avea cosia n inele i-n sn, ascuni, doi trandafiri, Guria roie i mic i ochii negri, plini de foc, C tot privindu-i mi-era fric S nu pleznesc de-att noroc! Ne-am dus la cinema, la "Clasic". Un film cu Eva i Adam. O vorb n-am scos pe-ntuneric, C doar prin mini ne-nelegeam. Trziu, cam dup miezul nopii, Ca-un autentic amorez, Am invitat-o ca s vad Redacia unde lucrez. n camer, printre sruturi, nghirlandate n rondele Am proclamat-o-ntr-o poem Prinesa visurilor mele! i dimineaa, pe la zece, Cnd vream s-i mai dedic o strof, Deodat, a btut n u Directorul! O catastrof! n clipe de-astea, turbulente, Tu nu tii singur ce s faci: S-ascunzi dup birou fetia, Sau ct mai grabnic s te-mbraci. i s-a-ntmplat cum se ntmpl Cnd n-ai un pic de prevedere: Eu, numa-n pantalon i guler, i ea cu nudul la vedere! Directorul, galant din fire, Privind-o a optit: - Scuzai! Iar eu am spus: Mi-e verioar, Venit-asear din Galai! A scotocit printre sertare, A scos grbit un manuscris, i cnd fu gata de plecare, M-a tras de-o parte i mi-a zis:

- S nu fii suprat, Ionic, ns a vrea s-i spun ceva: Acum trei luni, fetia asta, A fost i verioara mea!