Sunteți pe pagina 1din 35

5.

NERVII CRANIENI

\. COMPLEMENT SIMPLU

1. Nervul olfactiv realizeaza functia: A. Mirosului. B. Vazului. C Auzului. D. Echilibrului. E. Sensibilitatii somatice a ie\ei si cavitatii nazale. 2 Corpul celular a[ primului neuron ai nervului olfactiv e situat in: A. Bulbul olfactiv. B. Trigonum olfactorius. C. Substanta perforata anterioara. D. Septum pellucidum. E. Mucoasa cavitatii nazale si a septului nazal. 3. Corpul celular al primului neuron al nervului olfactiv are forma: A. De conuri. B De bastonase. C. Bipolara. D. Ganglionara. E. Multipolara. 4. Axonul primuiui neuron al nervului olfactiv patrunde Tn craniu prin: A. Fisura orbilala superioara. B. Gaura rotunda. C. Gaura ovala. D. Lama ciuruita a osului sfenoid. E. Gaura slilomastoidiana. 5 Unde se afia corpul celular al celui de-al doilea neuron al nervului olfactiv? A. Tngonum olfactorius. B. Bu!bus olfactonus C. Fiia olfactoria. D. Septum pellucidum. E. Uncus. 6. Zone corticale de proiecfie ale anahzorului olfactiv in ambele emisfere sunt: A. Circumvoluliunea parahipocampala (uncus). e. Corpora mamillaha. C. Thalamus opticus. D. hlucleus amygdalae. E. Lobus femporalis. 7. Principalul simptom de afeclare a nervului olfactiv este: A. Anosmia. B. Hiposmia. @

@aidoiiquj @e!sdoue!Uja @Bzojneujy @aisdoieujojav @g @ujsluonea :ap eajmjnuap eueod jo|uo|no e ejaiiuaja^p ap nieipedea esdi-i @fr|. @m|ndo3souj|eyooioj '3 @!n|ndoosouj|euo 'G @ui^qey joiaiaqei '3 @minjiauju @unpuej ui Biefueje ajam uip aimiesie 'a|Bi3ads e|aqei joun @v :|njoin[E ns ezeanioa^a as |enziA inindujea eajeu!ujex3 @ei. @jei|io |nuo!|6uB9 '3 @joioujo|n30 m|nAjau ajajqij @Q @piAoqnijei |napnN '3 "!n|n|ep3uazauj ie uoualue luaujaBupeAa ninajaqnjL @g @3ildo m|nAjau siajqid 'V :eu!ujnj B| ajeiidnd laipeaj |B xaijaj |ruiua3 lleoipui @7,\. @auueoleo njnzps eeumBay -3 @jei|io [nuoi|6ueo @luaujaBupeAO ninsjaqnj. '3 @mieieu} jeuM/nc/ @g @|ejaie| iE|n3iuaB |ndjo3 @v :ui eu!iuiei as siido |ejiuao ininapsed @l.l @lualuaBupeAO ninojaqm uip jo|a|n|a3 @3 @nueieu) jeuM/nd uip jo|a|n|a3 @a @ajeuoiiBue6jo|a|n|ao @a @ajE|odiq jo|a|n|a3 @g @,,jo|aseuoiseq" is .jo|unuo3" @v ;,3!ldo |n/uau ezeaujjo^ a|n|ao JOJBO nuoxy "OL @!uauja6upBA3 ninajaqni '3 @|Bjaie| ie|n3iusB indjoo @G @ajeinoo lauiiaj a|a|n|a3 '3 @ajEuoiiBueB e|e|n|ao @g @aje|odiq a|a|n|e3 @v :uip inindasul ei isi 3!ldo |nAjeN @6 @Aiioe^o minxa]j03 '3 @Alpe^o \n\n-iunuoBu^ 'Q @Aipe;|0 !n|nqing -3 @Alpe^io ininpeji @g @\r\\r\-x!ujo :eajepa^e B| eajede aieod (aAipBjio nieuianieq) a^uaisixaui JO|unsojiai e>iezuas @8 @aAiioe^io ainieupniBH -3 @elu @emjsojadiH '

15. Se numeste scotom negativ. A. hcapacitatea pacientului de a imparti in jumatate un slergar de marime obisnuita. B. Incapacitatea deosebirii cutonlor rosie si verde. C. Lipsa acuitatii vizuale. D. Diminuarea acuilatii vizuale. E. Incapacitatea de a observa defeclul campului vizual. 16. Nucleii nervilor oculomotori sunt situati in: A. Pedunculii cerebrali, la nivelul tuberculilor cvadrigemeni ai mezencefalului. B. Partea posterioara a circumvolutiunii frontale mijiocii. C. Ganglionul semilunar. D. Partea inferioara a circumvolutiunii precentrale. E. Protuberanta. 17. Daca acomodarea cristalinului se deregleaza, persoana: A. Nu poate deschide deplin ochiul sau deloc. B. Are strabism divergent. C. Pierde posibilitatea de a vedea clar obiectele situate !a diferite distante. D. Are sindrom altern Weber. E. Are sindrom altern Benedikt. 18. Nervul oculomotor iese din cavitatea craniului prin: A. Gaura canalului nervului optic. B. Fisura orbitala superioara. C. Fisura orbitala inferioara. D. Gaura rotunda. E. Gaura stilomastoidiana. 19. Se numeste anizocorie: A. Afectarea nervului III tip penferic pe partea respective si o hemiplegie centrala pe partea opusa. B. Lezarea nervului oculomotor tip periferic si coreoatetoza cu tremor intentional pe partea opusa. C. Dilatarea pupilei. D. Dimensiunile diferite ale pupilelor. E. Ingustarea pupilei. 20. In caz de lezare a meningelui care infasoara nervul oculomotor in spatiul inlerpeduncular, pnntre primele semne de lezare esle: A. Strabismul divergent. B. Strabismul convergent. C. Sindromul altern Weber. D. Dereglarea acomodarii. E. Ptoza pleoapei superioare. 21. Muschiul oblic superior are functia de: A. Ridicare a pleoapei superioare. B. Miscare a globului ocular spre nas. C. Intoarcere a globului ocular in jos si Tn afara. D. intoarcere a globului ocular in sus si in interior. E. Miscare a globutui ocular in jos.

ejadoasap as aqasjad-imipo 93 )eip -ami epBJiuoa as is eie|ip as iipo i|enn|a3 eiidnd "iipo un ieujnu ejadooe as '3 -eseouiLuni eiieipxa B| a|idnd is-ieaei) insund -sej ezeapadsu; as 'gun.un| ap isnGui jnapsej un eueuja ao 'eujaluei o n3 @a @EIEUUOU a]so eipeaj 'ezeaisnOu as endnd Boea -iipo ajesai^ @puej ad 'ejedoosap apun^as 9 \.-Q \. edna -isiqosap nqso BUI] es 'BiEpo]oi '|-npue6n^ 'a|Bs a|aui|ed na m|nAeu|oq nqoo ejadose |njoieuiLuex3 '3 @3iBo|ojna i minseueaoia a|E a.iejoqoa is ajealp -u ap 'a|Ejaiej aiueosiui eejiAud no eosEajeujjn ?s in|niuai3ed i-npueundojj @g @eejiAud no eoseajeLujn |-es '|iqe|eajd ui 'i-npueBm is siBoiojnau ]nseue30i3 injniua aed |nseu ap leidaji pundojdy 'v joieunn |n|a} ui Bzeauiujexa as ueinao jO|'qo|B a|e BiuaBjaAuoa ap a|ue3si[A| @/^

@ejEje ui is sns ui lieieia3 jei 'njiuneuj is sof u; iese|dap aisa m|nje3o.i eaued ad je|noo inqojo '3 @(Jej leuj - sof u;) sns ui minzeA E!Zi]ejed eiuazajd 3 @o @(..jeao^ ajds eiin as inABu|oq") aieza| laja^smja eipajip w lieseidap jeiunjOAui iuns ueinao nqoiQ '3 @ue|n3o JO|iqo|B e elusiiLUoouoo eajEosiuj eiiqisoduji auiAaa 'g @minjeooj gsndo eayed uip B|ejiua3 alBsidioiaq i5 e|ejaie]oujo esuajuad Bieiae^ aiziiejed no suaanpqe m|nAjeu e ajepa^e ap aujoidujis @v :!puE[B[A|-B!A]jaQ mimuojpuis e epajoa eejaijasap liaBaiv '9S @eje|idnd laiiaeajoioj E is lelueBjaAuoo Biziiejed @3 @sns ui UB|n3o jo|iqo|6 aje ajeiun|OAUi uese]daa '0 @apajip leipeejolo^ eaji|oqv '3 @esndo eaijed u jBinao m|nqo|B lueseidap eaieiiiiqisodiui @g @Ejeapnujeiui eiSaidoujieyo 'V :jede 'leuipn^Buol leipaLu mininoiasej e aia|dujo3 ujezai inzeo u| @'y7. @ue|noo jo|iqo|6 a|e eiei!|iioiu ap aluaiiLuoouoa ue|6ajaa '^ @ininjeoo^ esndo eaijed uip Biejtuas aiGeidlujaq is eoua^uad e|epB^ aiziiejed na lueBjaAuoo ujsiqejis @a -in|meoo^ esndo BayBd uip lejiuaa dii ezejednuaq is lej^uas dii elBiae^ ezajed @3 @!ni esndo eauBd uip ai6a]diujau is aua^uad dii e|epej ezejed 'g @in| esndo eaued uip piejiuao ezajedlujaq is ]ua6jaAuoa oisiqejis 'V :uip sndujoo aisa aniAOj ujai]E inujojpuig '^7,

@eze @euoooziu @lusBjaAuoD inujsiqeJis @g @]ua6jaAip inujsiqejis @v :ejBde 'suaanpqe ininAjau luezai inzea u| @IT,

@joua^ui 3i|qo -jouedns oiiqo @a @jouadns pay '3 @ujaiui idaja ' @ujaixaidajQ :[n]q3snuj ezeaAjaul (e-|A E eaqaajad) suaonpqe |nAjeN '7,7,

28. Indicati nervul cranian principal responsabil de partea senzitiva somatica a fetei. A. Nervul vag (perechea a X-a). B. Nervul glosofaringian (perechea a IX-a). C. Nervul facial (perechea a Vll-a). D. Nervul trigemen (perechea a V-a). E. Nervul optic (perecnea a ll-i^). 29. Corput celular al primilor neuroni tenzitivi ai nervului tricrimen se afa in: A. Canalul Failope. B. Ganglionul semilunar (ganglionul Gasser). C. Ganglionut geniculat. D. Ganglionuf submaxilar. E. Ganglionui sublingual. 30. Unde se afia corpul celular al neuronilor III ai nervului trigemen? A. n nucteui tractului spinal al nervului trigemen. B. n protuberant. C. n nucleii terminali. D. n legumentui pun(ii Varolio. E. n talamusul optic. 31. Aparitia erupliilor de Herpes zoster in zonele de localizare a durerilor pe fata este caracteristica doar in afectarea: A. Nucleului tractusului spinal al nen/ului trigemen. B. Uneia din ramurile nervului trigemen. C. Ganglionului semilunar. D. Radacinii nervului trigemen. E. Nucleului motor al nervului trigemen. 32. Se numeste trismus: A. 0 incordare tonica pronuntata a muschilor masucatori. B. Aparitia dereglarilor segmentare ale sensibilitatii pe fata. C. Inchiderea ochilor la atingerea unei bucateie de vala de conjunctiva sau cornee. D. Inchiderea involuntara a gurii la o lovitura usoara a ciocanasului neurologic pe barbie, gura fiind intredeschisa. E. Aparitia eruptiilor de Herpes zoster in zonele de iocalizare a durerilor pe fata. 33. Nervul facial parasesle craniu] prin: A. Gaura mare occipitala. B. Gaura rotunda. C. Fanta sfenoida. D. Gaura stilomastoidiana. E. Gaura rotunda. 34. La nivelui lojei parotide nervut facial formeaza: A. Pes ansennus major. B. Pes anserinus minor. C. Pes ansennus intermedius. D. ,,Lacrimile de crocodil". E. ^PieptuI mare degama". ^

@lejqajao injniuaunji aie unian-iis joun eaje|nujiis '3 -pLia^uad JOIIAJBU B epajip eaje|nujiis @Q @glUEUlUJOpau BjajSILUa uip minsnujeiei \e |ejaiei-ojiU3A minapnu ejdnse eaixeioajais Bi)uaAjaiui @o @aaoeido JO[Siejedajd E eiejnpid9 is gjeaeiejiui eajeziinn @g @eleueinasueji ?3Uioe|s eejBinujils @V :njajnp B ajeinpouj ap aa^otoizy aindpuud ad aiepuo} 'njajnp e aj&ioSoiuj ap aiueaej 8|apoiauj lieaipui @z\.

@njajnp e BJE|npouj ap 81150 ad Qieziieaj aluapuaasap e|aluan|^u| '3 @ajeui injiauielp no a|ajqy uud ailua/uns a|uns|nduj| -a @joiiqluui nes joieipxa y eieod -lEjaqi[s injoieipauj ap ailoun^ u[ 'ajeo 'oiideuisisod [nie^uaiod upd ezeiiuap -IA8 as minuojnau lauejqujeuj e ?3upe|e ejeajgoul ap mjnpej6 EajequJiqos @o @uojnau injoiEujjn ajds uoxe e) ap leuoiloajip euneapioiui sisa insinduji eo euujeasul as eaaa 'ajezueiod ep inujsiusoaifli @g @aseo/uau 9|n|a3 ai|e|a|a3 ap gluapusdapui -eujouoine sieiiun ea ajE|nujiis e| gzeauoiiaeaj inuojnaN @v :nj9jnp Ejo4uo3apeiJBod-.ap!43ui''iodajK)eiaius!ue3auj lieaipui @n, @auoiouj eaisiiAipe nes )niuaujeuodiuoo ejane e pjgi 'epunpjd aizsisauE o aanpojd alajasjp a|ejqajao unpnjis joun Bajeinoiiis '3 @ejeoueisod a|aujeoo sjds - lueuids leAnpeuj a|e a|Bjeiei-osjop a|a|n3i3sej uip lode 'e|E!paLU-ojiu8A einpauj ajds saji 'mimyaumi e|E e|epnpadeuad 9|8|n[90 ajds snujejeiodiu is |eiuoi( inxayoo e| ap ssaujod ejea 'eseoAjau IBO ap LUBISIS un luadoosap 5-3 @Q @siBie inuauioua^ ezeeuoiiipuoo 93 esao 'Bjai -imsueji sp ejniaa as-npuEAiiae '..aaei" JOiiqiyui inuojnaluaiui 'omj |njiaLueip na aiejqy uud minsinduji eejEinaiqaA eunuopajd 'susiui sisa |n[nuj!is eaea -3 @|ns|nduji EJaueB EA nu ininsinduj! eajaimjsueji ep eiiqesuodsej e|nia3 jel 'joijqiqui ininuojnau eejeipxa no 'ejeuj |nji9iiieip na a|ajq!i uud eajeinaiusA gunuopajd @eamj aisa !n|n|nLUfis eaieiisusiui goea @g @siLu |ru)aujejp na 9)83 ed is IBS -ajBLu |nji9ujeip na 9|8jqi^ ie)e ezesAipE aluaujnBsT ed iB3i[de iniuiis un @V :l|eM is if3ez|9 in| e luajnp E JQJIUOO ep n^od" ezsiodi E] ajeolue^j 9139103 einieujjye lieaipui '01.

@lejqajaa inimqaunji 8|B a[ejisoj aiiumieimod -3 @min|ei&3u3!p 9ie a|epneo is a|ejp9uj aiiumBej ui giajssip alunpnjis @Q -gleionpadeuad eisnu&a eiueisqns @3 @je|nsut inxsuoo @g -leiuo^ inxapoo @v :Bjois&oe e euoiouj esieiiAipe nes iniusujeyodLuoo ejane B y^ 'epuniojd aizeisaue o aonpcud (iue| -oqofi ej) ejojgo e ?|eiuaiuuadxa eajeinrniis 'SOAJSU mfnujaisis a|unionjis liBaipuj -6

@3\].Qoe ppv @OBlU @eueuai @e^uauj ap ejnpuii 'g @lejo^ujeo lam @ :aiueisqns jo|ajBoieujjn in-ioinfe ns ezeanpaja as @n|nsoj!UJ esjeumjex^ @s

@iujeieui jenM/nd '3 @Lunponnad ujnjdas @Q @ejeoualue Biejouad eiueisqns @3 @snuoiDBfjo Lunuo5uj_ @g @iejaie| leinsluaB |ndjo3 @v :in|nsoj!uj a|e ajeujud a|ajiuao li60!?'-1! '^ @(josaaoe inAjeu) IY '3 @(ueiBuue^osoiB [nAjau) xi @Q @(|Bpej |nAjau) HA @3 @(usujaEui inAjau) A 'g @(J0)oujoin30 |nAjau) ||| @v :a ajq!| a]]nLU apeoj iuns e^ojeo eluauodujoo u; iue!uej3 i/uau ap aiiqaajad lieaipui @e @(so|6odiq ;nAjeu) nx '3 @(josaaae |nAjeu) \y @Q @(suaanpqe |nAjau) |A @3 @(jeajqoji inAjau) AI @g @(3ildo [nAjau) || @v :a|iqaajad IUOIOLU iuns luaiusja IAJBU ap iqoajad 7,1 a|ao aj^uia '7, @(JB|nq!]saA-03!isn3e |nAjsu) |I|A '3 @(uauje&ji inAjau) A @a @(joioujoinao |n/uau) |;| '3 -(aildo |nAjau) n -g @(Alpe^o |n/uau) | @v :ai!qoajad aAiiizuas jnd iuns luaiuBja IAJBU ap iipa-iad 7, [. ajaa ajiuiQ ' 1.

nidinnW lN3W31dW03 @II

@m|ndjoo e!eja}e]OJiuo3 e|ejiua3 alBaidilueq nes eze-iednjjeq is so|6 -od.q i5 josaooe 'BEA 'ueiBuue^osoiB jo|iAjau e GUJIUOUJO eouajuad eumza-i '3 @e|ejaie|OJiuo3 aizeisauenusu is e]ejiuao ezejednuaq o-Jiuud is aped iseaaae U!P ezoiaieoajoa is aixeie no eiepose 'minzeA e Biejaieioiuo ezajed @a @E|EjaiE|ojiuo3 eza-iediLueu nes 9i6o|d!uiau is so|6odiq ininAjeu E eoua^uad eujiuoujo ajBjane ap aujo)duiis @3 @e|ejeie|ojiuo3 eiSeidlujaq nes ezajediuiaH o-Jiuud is jeamoji minAjau e eouej!Jed e|ejaie|oujo auniza-^ -g @E'|ejeie|OJiuo3 ajBJiuao alBaidmjau nes ezajedmjaq na \\\ minAjau e eieja)e|oujo aunizai @v :uos>)3er' ujaiie ininujojpuis e epajoa eajauosap iiaBaiv "6t'

@lejqajaa mimipumi a|e uniaruis joun eajeinujils '3 @puajuad J0|i/uau e gpajip eajEinujils @G @elueuiLuopau eja^siLua uip m|nsnLue|B^ |e iejaie|-ojiuaA minapnu ejdnse goixeioaiais eiluaAjaiu) '3 @aaoeido joiaiejedajd B e|ejnpida is eleoaiejiui eajeziiiin @g @eleueinosueji eoupaia EBje|nujiis @V :iuajnp E aje|npouj ep aaiBoioizy eindpuud ad siepuo; "njajnp e ajejosaiuj ap eluaoaj a|apoiaai lieoipui "z\.

-njajnp e ajeinpOLu ap aiigo ad sieziieej aluapuaasap e|9luan|iu| '3 @ajeiu injiaujelp n3 a|ajqy uud ailueAjns ajuns|nduj| @a -joiiqiuin nes JOIEIISXB y sieod -lejaqija injoieipauj ap 8jpun; ui 'ajeo 'aiideuisisod |n|eiiusiod upd gzeiluap -iAa as ininuojnau lauejquiauj e gaupaia ejeajgoul ap minpejB eajequnqos '3 @uojnsu fnjoiBLujn ajds UOXE BI ap leuoipajip euneapioiui aisa insinduji 53 euaieasuj ea eaeo 'ajezueiod ep iniuslueae^ -g -aseoAjau e|n|3o a)ie|e|93 ap giuapuadapui 'eujouoine aleiiun ea ajeinLUiis BJ gzeauoipeaj jnuojneN 'V :iuajnp e,.iojiuooapeyeod-,,ap!L|3Ui"iodajEoaiaLus!UB3euj ileoipuj -1.1. -auoiouj eaieiiAipe nes inluaujevodLuoa ejai|e E gjei -epuniojd aizaisaue o aonpojd eisjosip a|ejqaj30 unianjis joun eaje|nujiis '3 @ajeouaisod e|aujBoo ajds - njguids iQAnpguj a|e e|ejaie|-osjop a|a|n3psei uip lode 'gleipauj-oJiuaA e|np&uj ajds aeji 'inimqaunji SIB a|ei3npadeuad a|9)n|a3 ajds snujeisiodiu [S ieiuo4 inxauoo e| ap osaujod BJEO @aseoAjau lea ap ujaisis un luedoasap e-s @a 01618 inuaujouaj gzeeuoilipuoo ao eaao @aja) -mjsuejt ap ein[eo ss-npueAipe '.,aoei- JOiiqluui fnuojneaiaiui 'auj iruieLuelp no 9|ejqy uud m|ns|nduj! eajE|n3iqaA gumjopejd 'sueiui aisa |n[nujiis ?3ea '3 @ins|nduji EjauaB BA nu minsinduji eajaimjsue-ii ap B)iqesuodsaj E|n|a3 JB! "joiiqiqui ininuojnau eaJBipxa no 'ajeLU injiaujelp n3 Biajqij uud e8je|n3iL|aA guimopajd 'gonu aisa mininajiis eateiisusiui gaea 'g @auj |njiaujeip na siaa ad is Igo -ajeuj injiaiuBip no aiajqy ie].e BzeaAipe aiuaujnBai ed iBoiide [nujils un 'V

:l|eM !@ >(oezf mi e njajnp e JQJIUOO ap nljod" ezaiodi B| ajeolua.iaj aisajoo etnieujjye iteaipui -01.

@lejqajao ininiqaurui B|e BIEJISOJ aiiuniiBlujod -3 @miniB^aouelp e|e siepneo is sieipam a|!um6aj ui BIBJOSIP a|unpnjis @a @?|Bpnpedeu8d BiSnuas elueisqns @3 @jeinsuf [nxayoo -g @leiuo^ |nxaijoo @v

:BJO)S&3E B 8U0 esiBiiAipe nes |niuaujeijodujoo ejai|e e ej?^ 'epun^ojd aizaisaus o aanpojd (IUEI -oqos e|) ejojeo e eieiuaujuadxa eajeiniuiis 'BOAjau ininujaisis a|unpnjis ileaipui @6

13. Efectui peptidelor opiacee poate fi invocat Tn explicable unor fenomene ce raman, deocamdata. misterioase, si anurne: A. Efectui placebo. B. Mecanismele analgezice ale acupuncturii. C. Absenia durerii rn stfirite de stres acut. D. Nasterile fara dureri observate la unele populatil aborigene din America de Sud. E. Lipsa durerilor in unele boli psihice. 14. Indicati componentele obligatorii ale fenomenului durerii: A. Emotional. B. Depresiv. C. Afectiv. D. Perceptiv. E. Cognitiv. 15. Din perspectiva temporala, se deosebesc urmatoarele tipuri de durere: A. Tranzitorie. B. Acuta. C. Cronica. D. Nociceptiva. E. Neuropatica. 16. In mod general, mecanismele durerii cronice pot fi de ordin: A. Central. B. Periferic. C. Combinat (periferic-cenlral). D. Psihogen. E. De origine necunoscuta. 17. Din punct de vedere patofiziologic, durerea poate fi clasificata Tn: A. Neurogena. B. Nevralgica. C. Nociceptiva. D. Neuropatica. E. Psinogena. 18. Ce masuri terapeutice pot fi aplicate. pentru a reduce durerea propriu-zisa la nivel local-periferic? A. Aplicarea locala a caldurii. B. Ultrasunetul. C. Stimuiarea electrica transcutanata. D. Administrarea anestezicelor si opiaceelor epidural sau subdural. E. Utilizarea medicamentelor psihotrope.

13. Efectui peptidelor opiacee poate fi invocat Tn explicable unor fenomene ce raman, deocamdata. misterioase, si anurne: A. Efectui placebo. B. Mecanismele analgezice ale acupuncturii. C. Absenia durerii rn stfirite de stres acut. D. Nasterile fara dureri observate la unele populatil aborigene din America de Sud. E. Lipsa durerilor in unele boli psihice. 14. Indicati componentele obligatorii ale fenomenului durerii: A. Emotional. B. Depresiv. C. Afectiv. D. Perceptiv. E. Cognitiv. 15. Din perspectiva temporala, se deosebesc urmatoarele tipuri de durere: A. Tranzitorie. B. Acuta. C. Cronica. D. Nociceptiva. E. Neuropatica. 16. In mod general, mecanismele durerii cronice pot fi de ordin: A. Central. B. Periferic. C. Combinat (periferic-cenlral). D. Psihogen. E. De origine necunoscuta. 17. Din punct de vedere patofiziologic, durerea poate fi clasificata Tn: A. Neurogena. B. Nevralgica. C. Nociceptiva. D. Neuropatica. E. Psinogena. 18. Ce masuri terapeutice pot fi aplicate. pentru a reduce durerea propriu-zisa la nivel local-periferic? A. Aplicarea locala a caldurii. B. Ultrasunetul. C. Stimuiarea electrica transcutanata. D. Administrarea anestezicelor si opiaceelor epidural sau subdural. E. Utilizarea medicamentelor psihotrope.

@lE'd'0'a'V9-OE'd'3-91 @OE'd'u'Ol'6'8'3 'OE-6Z'd'3'd'0'Z@OE @d '3 '^1 @6; @d @t '@ '; @ l @q @6Z @d @a '3 @g @V 9' L7. 'd '0 -91 @z'9's-e @ei a @3 @a @v @s@/z'd'crgi @*@ 8Z @ll '3 'V @@@@9Z ''1 'a @M '8Z-2Z @Ii'G'0'B'V @@@9Z'<l'3'El @63''l'6'Z'r3 @9Z-ZZ d'3'a @a'V @Z@9;'d'3-ei @e'9'S'e'q @^@d'3'Q-l@9;'ll'3-ll 't'';'E @9Z'tl'3 @a'V @O'SS'd'3-Ol '@ 9Z @I '3 'Q '0 @6@t; @d @3 @6 @9;'d'3'g'V9'K'll'a'9 @tZ'll'E'S'l'q @9;'d'a'B'Z@K'd'V^ 9'S'fr'E @9Z'd'o'a'v'9@CZ'll'3-9 S @tZ'd'B'VS@EZ'd'3-9 @K @d '3 @a @f@@2 d '3 @fr '@;'ll'f'2 @q @t'Z'd'a'3'E'Ze'll'VE @SZ'tl 'B '; @E ' I @e @@Z @d @3 @a '0 'V s@Z; @d 'B @; @t'Z'd'v'l I @;Z'll'3'3'B'V'l@ZZ'd'v-1. @AI @III @II@I

lansMfidsyu

4. MOTILITATEA

1. COMPLEMENT SIMPLU

1. Patologia motlliatil se manifesta In majorilatea cazurilor laA. Copii de varsta frageda. B. Adolescenll. C. Adulti. D. Oamenii Tn varsla. E. Invalizi. 2. lndica|i aria Brodmann. unde sunt situate celulele aiganlo-piramidale Betz:

C. 3. D. 4. E. 5. 3. Numanil celulelor Betz este de: A. 25000. B. 50000. C. 100000. D. 300000. E. 1 000 000. 4. In componenta fasciculului piramidal sunt aproximativ A. 25 000 de fibre. B. 50 000 de fibre. C. 100 000 de fibre. D. 300 000 de fibre. E. 1000 000 de fibre. 5. De ce reprezenlanta unor segmente corporate pe cortexul cerebral ocupa o suprafata mai mare decat a altora? A. Deoarece determina distribuirea lopografica a leriloriilor nervilor periferici B. Pentru a asigura fenomenul de ortostatiune. C. Fiindca au o functie mai importanta, fina. D. Deoarece principiul de organizare a sistemului motor este analogic celui de sensibilitate comuna a aparatului segmentar E. Pentru a realiza func(ia motilitatii In mod ierarnic. 6. Indicati fasciculul care ocupa 2/3 anterioare ale bratului posterior al capsufei interne: A. Riramidal. B. Cortico-nuclear. C. Grafolel. D. Fronto-ponto-cerebelos. E. AI senslbilitatii comune. ^@@

@ @ "t>ul-'i ';'^i-"l^i 'V .ijeiidpiq m|nxa[jaj inaje apiqouj, as je|npauj lueuBas aje3 u| @^\, @aiiqisod alueosiuj aieoi 'puej ad puej 'ainDaxa es aundojd as i in|nABU]og @3 @injoieuiLuexe aundo as ajeo B| 'ueasiuj aae^ |nAeu]og @Q @idejp iqBun un qns 01x31^ ui nqaunuaB pueuii 'mi -nied m|nue|d ejdnseap a^eoua^u! S|0jqujaiu eaipu |esjop iiqnaap ui |nAeu|og @3

-sizaj eundo nu gs !e6nj aisa ajea 'min/\eu|oq mindjoo 9|e ajeinolue a|8iuauj -6as aieoi uip el'uaAjns elueasiuj eieoi @PUBJ ad pu?j @eiiojexa injoieuiujex3 @g @Aiiaadsaj miniHasnuj ei]3ej]uoo ejede mosnm inun minuopua] eaj!AO| e"| @v nuizzeBuii/ij laqojd e epajos eajauasap ilaBaiv 'It. @apun @apun @pu @apun @apun

-ajde as GIBLUJOU B}JO^ ap 8jeiun|OA a|ue3siLU 'apund pulo ap ininuja^sis injpes u| 'o\. @lajiejn |B ujaiui minjapui^s Bibe^uoo ezea[nujiis '3, @endnd eie|ia @ @niaid jo|uoidaaaj e^dnse aumpeejiuoo o eii3jax3 @o @aiisBJiuoo ap eipun^ 3saui|d3puj is lieuis jo|iq3snuj a|ajqy ezea/uau| @g @a|BJiua3 a|unpnjis ajds njajnp E ejBouaiin eajailujsueji njiusd so/jau minujaisis ,,ETjeod piqasao" "V :e^|e jo|iuojn9uoiouj laiioun^ e epsjoo esjsuossp liaBaiv '6

@lesianjoul lepmjejid "3 @losjip lepmjejid "a @jeapnu-osluoo @qaepjng is 1109 @g @oiineiei-ouids 'V joua]ue je|npaiu inuopjoa uud aaaji ajeo |n|n3iosBj lieaipui '9 "lueuids laAnpeuj |e \ewe\ m|nuopjoo '3 @njguids GAnpeuj iS ueipiqej |nq|nq ajiuiQ 'Q @lejqajaa m|n|n3unpad '0 @aujaiui isinsdeo mimqaunuSQ @g @eleipej laueojo^ @v :|nieAiu B| ezeasianjaul as |ep!OiEJid mininaisse^ a|ajqij uip eins e| isazido 'i.

13. Care din figuri reprezinta evocarea reflexului tricipilai?

A ('

Y /!/ @J

B ^/p,

14. Alegeti descrierea corecta a reflexului Babinski: A. Extensia halucelui pfin apticarea unei presiuni pe creasta tibiei. de sus m jos. B. Extensia halucelui la presiunea exercitata pe muschiul sural. C. Flexie plantara rapida a degetelor la percutia plantara a lor. D. 0 excilatie dureroasa in porliunea distala a unui membru inferior, ce duce la o miscare de tripla flexie. E. Excitarea cu acul a marginii externe a plantei produce extensia halucelui. celelafle degete flexandu-se si rasfirandu-se (semnul evantaiului). 15. Paraiiziile alterne se instaleaza prin leziuni de: A. 'Cortex motor. B. Corona radiata. C. Capsula interna. D. Truncni cerebral. E. Maduva spinala.

@ni /^[lf^\ / ^^^^ j [M^UJ^ 1-1@" || | | |A" ,,il| | "^11 B ^ || H /^k|| ^ .-ri'^Vriri~^S "^y^-rf^ \ \ @ :ap aiiEJiuaauoo ajeuj ,gm gg^ uiluo3 !|ezeq napnu [EJluao SOA -jau ujaisis inBejiuj, uip go iipaAOp e-s @ZZ @ieuids-oiuaujBai-ojqn.1 inimojiQ '3 @leuids-oluaujBai-ooiiJOO-ouj -elBi-opiied-oiEipnea-ojBiu inimono @a @IBjBiu-ouis-ojBiu inimsjio @3 @|eo!iJoo-ouis-ooiyo3 inimsjio @3 @(luoieipaujojnau) Enunpojne^ @v :aje sieplujejidejixa eipun^ njluad

eiuevoduj! ajeui o go leieisuoa e-s @i.e @[EUlds-ojqnu @3 @ieuids-o|n3iiaa @a -lepnuejid @3 -IBuids-OAiio @g

^^,^,*IP@I&Y,

// /-^ip--'^!l| \ Wr^ ''@^/^vJ A-

'w[ ^5\^ \^y


^^^-^^^^1^^
Y^^^@^Ay^^1

-Ai^io @v

:lnl:)eJl 1ewpw

eiejnie|E eiiiauas U!P tueqajiuj inuujas @OZ "gjeqinq EAIIO @3 @uE|nqiisaA iiapnN '0 @ejBau la^ueisqns e fieinoiiej eepecl '0 @ajBau ialue)sqns B eiesjop saved 'g @nsoJ|nepnN @v :ieuis indjoo njlued eunuEdop ap jozlujn^ (niediouud ileoipui -61. @ejeqinq BAII @gjBeau elueisqng @<i

^^^-^^^^-

@|Biid!330|nqo|U!p6HS9l91!"V '8 -lejodujai |nqoi uip ^ Buy @V :3U!inqouiiue-eujB6 ppe ep ajeuj a)E]!)ueo o auiiuoo &ieo iBpjUjejidBJixa in|nuj9)sis injpeo uip inapnu iieo!pu| -gi.

@nsoj |n8|3n(s| '3 @joualUB |ejiu8A inaianN @a @(inpi[Bd) p!ied |nqoio @3 @inuaiiifind @leiaued |nqo| uip z is s 'E 'Z @\. a|K)iuo3 aiiuy @V :uaq;BB luaujBid un BLUSB|doicud ui ulluoo BieJBa a|a|n|a3 'lepmjejidejixa |n|nujaisis injpeo U!P ejnpnjis lieoipui @i\, @'Q-'O SAiieieBaA a|ejaiE[ joiaujeoo -3 @leplujejid minpeji eiuauodujo3 uip Biejoesoqujoi-ooiyoo joiajqid @a @3iua.4 m|nAjaN "0 @snuosaaoe is leuids JOIIAJBN @a '^D-^O leaiAjaa |8Aiu ei lueuids iaAnpgiflj @v :eajepaiE ap leuoilipuoo aisa jaujon-pjeujag pnelo inujojpuis '91,

B. Dopamina. C. Acetilcolina. D. Acid gama-aminobutiric. E. Dopamina, acetilcolina si acid gama-aminobutiric. 23. Dopamina: A. Trece bariera hematoencefalica. B. Nu trece bariera hematoencefalica. C. Produce o hiposensibilitate a receptorului dopaimaminergic. D. Poate fi utilizata m tratamentui sclerozei multiple. E. Reduce starea de tensiune musculara permanenta. 24. Cel mai vechi sistem. sub aspect filogenetic, ce asigura motricitatea la animalele care nu dispun de un sistem motor piramidal, esle: A. Sistemul motor extra piramidal. B. Cerebelul. C. Maduva spinarii. D. Sistemul nervos periferic. E. Sistemul muscular. 25. Se numeste recurbafie: A. Ridicarea umamlui la bolnavul cu coree. B. Aruncarea bratului inainte la bolnavul cu coree reumatica. C. indepartarea bratelor la bolnavul cu paraplegic inferioara Strumpell. D. Executarea cu membrele superioare si inferioare a celor mai variate miscari. E. Hiperextensia In articulatiile membrelor. 26. Hemibalismul se datoreaza: A. Leziunilorcorpului Lewys. B. Ischemiei nudeului rosu. C. Inflamatiei cerebrale cu implicarea substantei negre. D. Contuziei de trunchi cerebral cu lezarea puntii Varolio. E. Tulburarii integritatii talamusului optic. 27. Alegeti descrierea corecta a miocloniilor: A. Contractii musculare bruste, involuntare, ce se localizeaza m unul si acelasi grupdemuschi. B. Miscari involuntare lente, continue, vermiculare, ondulante, ce predomina in segmentele distale ale membrelor. C. Miscari bruste, involuntare. dezordonate, bizare, necorespunzatoare unui scop. D. Rotatie cu caracter tonic sau clonic a gatului. E. Boala familiala, Tn care aparitia hiperkinezelor este precedala de crize epileptice. Boala evolueaza spre o rigiditate generalizata si o dementa progresiva. 28. Cerebelul este situat in: A. "Fosa craniana posterioara. B. Fosa craniana medie. C. Fosa craniana anterioara. D. Gaura mare occipitala. E. Fosa Meckele. ^

rtf^^^'tfa,.

@m|n|aqaja3 eidoioieujos '3

(^JVSv ^ @ ^^^^"^ -sqa-'ss lumxauoo alueijoduji ieuj a|33 @Q jHBap^g^' vBffit'^tiHfr1 @aseo|3qaj93-o3njo3 ailumxeuoQ @3

(@@p!@^ ^8m ^lil'Jay H/lO, @ininisqajas minxauoo e^luopanqjeoi^ @g ^^^^^Sr'T^^^^-^ ~-^siSf_) V5^SEP-^ @ininisqajaa napnN @V :Eiuizajdaj elejnieje EUJSLIOS @gg

"njBuids iBAnpeiu a|e ajeoiJOlue 9|aujeo3 uip IUOIOLU a|a|n|ao -3 @ue|nq!iss.\ M3pnN @G @qinq uip Bieinoiiaj eiueisqns @3 @njoioujoinoo jo|iAjeu naianisj @g @ejeouaisod eieuipnii6uo| eia|apueg @v -ui eulujjai as ajeinqiisaA-oieqajaa 3|0jqid @fe @so|aqaja3-oiuod-ojoduj3i-oiidf030 |npeji '3 @lesjop so|aq3jao-ou!ds inpeji @a @ajE]nq!iseA-o|3qajao sisjqij @3 @|E3!uoo-ouje|ei-ojqnj iniinoji^ @g @(Ijajoj e9.iespn.i3u) ]euids-ojqnj mininoiose^ eajBsionjoulay @v :uud ezeaziieaj as lueuids eAnpeiu n3 ininiaqajao ejnie6a-i @ge

@ueipiqej inqing '3 @oi|ojeA eaiund @ @leiaauazai -a|Bjqajao lapeoos |E |eiuo^ inqo-] @g @oildo |n|n3jaqnj, @v :ajds jouadns so|aqajao m|n|n3unpad e3|e3 ad asaujod !n|n;sqaj83 ie uBiisef \i snsoqofi @ujjoji[oquja 'leluip napnu uip alusjap a|ajqij @^E @ia|nso3 uj ajeuj e|n|ao '3 @efu^jnd einiao @a @eje|nuej6 eaiuj e|n]30 '3 @Bje|nuej6 ajeui ein[ao -g @is|nso3 uj ein|30 @v :3)sa laqajao u] einjaa elueuoduji IBLU eaa 'siBoioizy ajapaA ep ]ound UIQ "1.E

@efeipej eucuoo "a @suqa/33 aej.M joqjy '3 @JOUILU snuuasuB sa^ @g @jofeiu snuussuB sQci "V :no aunipas ad euELuease as ao nioj u; ajeu -ndsip o eluizajdaj iS ini e E|EJiuao Eaumjjod ednso m|n|aqeje3 e eq|E eiueisqns @OE

-iqsunuaB U!Jd aiiun jouaisod lejq is jouaiue iejg -g

:sp padse aje |n|aqaja3 'sidossojaeiAi @g^

@sjenpaja '3 @a|ejoujni @a @eaiieujnejj. @3 @BiejaosiA @g @njoiElueyuj @v :i|oq a|aJBO)eujjn w 8Luo)dims ^luizajd nleii|!louj 8|ue|6ajaQ @\,

mdinnwiN3W3idwo3-n

6(EOOZ 'euwpeyj oyej6!|Od-|Euoi!p3 iruluaQ 'neuisiuo) ..alBnjiqoojnau is aiBo|Oin -BN" |n|enueuj ui piAauaeuel @g ep esussap iuns minsjeuj e ajeiDejap ap undii 8ieo -/t@aiiseds soieqajso insja^ -3

@siiaqei |nsje|rt| @e|eiuo4 EIXBW @3 '|Ejaie|iq oiiseds |nsja^ @g '|ejeie|iun oiiseds |nsja^ @v ^jau6euj ep' usiuousf eajiiunuap gijeod aluip ueujoua^ SJBO -9^ @(amn e|eoq) einue^ui g|ejqaja3 elziiejed @3

@gl!iu -qoiajpauj e|eog @o @eseoieqaj93-oiuod-oA!|0 eitojiv "g @sseo|aq3j83 a|uoujni v :ui eAjasqo as @uo aiinuj IBUJ a|ao ap '.aaapeo^ ur aiiseds [nsja^ -91.

@soiaqajao -

@j8|nq

-anaq

-0!iedo!

@Oluaisei ;insjauj ui BiEAjasqo a|ueise^ueuj uip sijed aaei ^eais ur |nsjaiA| @vy -pg|d ui ezojeps '3

@ei!iei @gAisajBojd ejeinasnuj EI^OJISIO @3

@eluaisei^ @eaiiaqelp eiiedojnaujiod @V :aje|n3snujojnau nunipuof B soiideu -isisod lauejqujam in|aAiu e| |nfeooiq oo| aje elajgo Biua6oied ui eipeieui lieoipui @c^ @so|aqaj8308|ed |nujojpui9 '3 @ejequjoi asip ap ainujaH @a @ejjeg-UtEnmQ eiejiA elUAauiiod @O

2. Patologia motilitatii se poate manifesta deseori prin: A. Pareze sau plegii. B. Hiperkinezii. C. Convulsii. D. Dereglari de coordonare a miscarilor. E. Hemihipoalgezie. 3. Este important ca fiecare medic sa depisteze la limp simptomele palologiei motilltitii, pentru ca sa: A. Stabileasca diagnosticul bolii. B. Aplice un tratament adecvat. C. Evite complicatiile ulterioare. D. Promoveze un mod sanatos de via^a. E. Previna aparitia multor boli, in prezent incurabile. 4. Indicati sistemele datorita carora se realizeaza motilitatea la om; A. Sistemul piramidal. B, Sistemul de perceplie si de transmitere a durerii. C. Genomul uman. D. Sistemul extra piramidal. E. Motoneuronii periferici situati in coamele anterioare ale maduvei spinarii. 5. Aftalizatorul motor cortical include: A@ NucleuI central. . B, Celulele ce indeplinesc aceeasi functie. situate in alte campuri ale cortexului. G. Talamusul. -'@v. Puntea Varolio. f, Piramidele. 6. J^HXnatotopia molorie are urmatoarele particularitati: yfc Este aproape identica cu somatotopia senzitiva. .@.tk Regiunea membrului inferior ocupa partea superioara a cortexului. -,^^Coborand mai jos, pe circumvolutiunea precentrala sunt reprezenlate partile ;,^:i ce corespund inervatiel molorii a membrului superior, capului, trunchiului. ^Dendritefe pornesc spre penferie pentru a realiza conexiunea cu receptorii X^ipirali ai tendoanelor. -' ^ ^Axonii formeaza IractuI talamo-cortical. 7.^^oamele anterioare ale maduvei spinarii sunt situate mai multe tipuri de celule:

fsomatomotorii. alfa. intercalate (Renshaw). arcului reflex intervine: ul inhibitor. aferenta senzitiva. ul facilitator. eferenta motorie. ron motor situat in coamele anterioare medulare.

-alpeieuj o - esiuip alemue o auiABQ @6 @eluajaj is efejaasiA 'epun^ -ojd 'B|epyjadns ui BieziAlp y a^ecd @9 @inqap e| sp luni 9-e ednp gle-iapisuoo 'isaiqo aa @/ @m|nje!ajojoi3B -ulueuj '|BJiuao is oua^uad soAjau mi -nujaisis a|E aaiioqeieiusip 'aseoipaj -ui 'aoiiemneji aiiumzai ^ iod azneo @g -siezai jo|uninsai eajiiiqeisej mluad jesaoau indujii ap apuidap eiejna @g @aseouaABJiui nes ajei -nasnuiejiu! joiHpatui |nzeo ui 30| ejy 'fr @lumzai ieun eiuezajd nes inindeaul ajdsap Aiidepe siBoioiq |euujas un a}S3 @g @aiuei -jodLui ajE[nsii joiiunizai eiuasqe ui AII -daaiaou minujaisis eajeAnae e| a-iedy 'Z, @aiBze| joiuninsai e (ajejauaB -3J) ajiiiqeisaj ap epeouad aisesedaa 'I 'eoluojs eajajna @3 @BinaB eaja-ma @q

@OUOIIZUBJI eajajnG 'e :a|aj^i3 no aiajei!| lieiaosv 'E

-leuozuas-Oieujos inxayoa ui UIA a|uns -induji @)|| inuojnou na eaumxauco edna @9 @!n|nsnLue|Bi ie i|eja]B|-o^iuaA ne|3nu ui eumjjai as @g @siLueiei-ouids mi -npeji e eujaiui eaped ad gzeaniis as ''y @ajLueiEiodiq-ouids is omjei -BiooiAjaa @3!ie^aouazauj-ou!ds 'je|n3 -iiaj-ouids [npeji uud ezeainsufaA eg @@ @snujeiei 'snujeieiodiu 'ijepnpadeejed nuojnau 'snujejei 'ejei -nsiiaj eaumieujjo^ ui ezeapeiojd as ^ @aiBZ -i|eoo| nej @azn^ip niezuas ezeajauaQ @\, 'apidej oseojajnp s|siuaja^v 'e 'aiU9| oseojajnp a]aiuaja^v 'q

:aiua| joi83 e 16 apidej aseojajnp joiaiuaiaje a|i]g]audojd ileposv "Z -aumsajd ap is isiluje) jo|!lua|nujiis eaj -ELuns uip gunzaj ejajnp ap eliezuss @\/ @njluaa ajds eoypads e3|eo na IEI -08UOO aisa 3i)pads lueinujus ejeaaij -e -luajnp-ie larnaads uoidaoaj eisixa nN @s @a|3id ui aAipuiisip unpmis aje eaja-mo -i. -(Aejj UOA) nleiioypsds euoal @e :njajnp S[njoa] e| ajeolue^aj opajoa ainieLuj^B iia6a|v ' l. -(japiaqsplog) nigiiAisuaiui euoel @q

VIdWIS 3113130SV @III

4. Asociati cifreie cu literele: a. Durerea nocicepliva. b. Durerea neuropatica. c. Durerea psihogena. 1. Este aspra, chinuitoare. 2. Deseori, pacientui are senzafia de arsura. 3. Uneori se amplifica paroxistic. 4. Asocierea alodiniei. hiperalgiei si hiperpaliel esle un lucru obisnuit. 5. Este acuta. 6. Este tranzitorie. 7. Este bine localizata, cu exceptia durerii viscerale si referite. 8. Apare m absenta oricarei ieziuni organice. 9. In mare masura, depinde de particularilalile personahtatii pacientului. 10. Poate fi o manifestare a unei tulburari afective (de exemplu, depresia mascata). 11. Poale avea un anumit sens psihologic Tn sistemui de semnificatii simbolice individuale. IV. RELATIE CAUZA-EFECT

Raspunsunie se vor nota cu: A - daca ambele afirmatii sunt adevarate si exista o relatie cauza-efect Tntre ele; B - daca ambele afirmatii sunt adevarale si nu exista o relape cauza-efect Tntre ele; C - daca prima afirmatie este adevarata, iar cea de a doua este falsa: D - daca prima afirmatie este falsa, iar cea de a doua este adevarata: E - daca ambele afirmatii sunt false.

1. De la celulele cornului medular posterior incepe neuronul II, care are conexiuni cu celuiele cornuiui lateral si ale celui anterior, asigurand la nivel spinal reflexele somatice si vegetative asociale cu fenomenul algic. 2. Se considera ca cortexul insular integreaza componentele senzoriale, afective si cognitive ale durerii, iar cortexul cerebral modifica prin caile sale descendente perceptia dureroasa.

@jBinuEjB |niBJis -3 @afupfjnd JO|a|n|ao imejis @g @je|noa|ouj |nie.4S 'V :uniBJis a|ajeoiBLujn uip eimiK]|e aisa m|nieqeja3 ininxauoo ealuoioaii 4.160113 -82 -jnpEl aieq v" -3 @..Bieiujiz EIBOU" -a @jlueq ejELunu y" @o -.siniideoBjv" "g '..edid eujn^v" "V :!n|nujS!uosu!>ued eaiisuapejeo ejniejnuja-i] e| eja^aj as ajea aiiisajdxa lieoje^ 'iz

@nuo|30nu is unaii joun e nes oi|eqiujaq 'aizoiais -oaj03 "aizoiale '318J03 dii ap ajeiun|OAui ueasiuj joun e eiueuiujop eiuazajd '3 @iqosnoi ep dnj6 (SE| -aae is |nun ui euneapioiui aiezi|e3oi 'a3!diioajais aisnjq 'ajeiun|OAui ueosi^ @a @ajeiuniQA JOIUBOSIUJ eajiuiia3u| '3 @3iieis jei3Eje3 n3 ejniejnujaji @g @alEplujEJidejixa leluoyadiq injapejeo eyeod S3 ejE|n3snuj alEiipiBly @v :uud ezeazuaiaejea as uosuiijjEd inujojpuis '92 @alpnppE 8!pnpqE ap 'aisuaixa ts aumxau ap aAiieujane ue3S!in Ezean]3aia a|aia6aa '3 @ajein3iujjaA iuns ajueasiiAj 'a @anuiiuo3 iuns alueosi^ @3 @apidej iuns alueosi^ @g @ajBoua^ui is ajeouadns joiajqujauj 8|e aisisip a|aiuauj6as ui eunuopejd 'V :ezoia]E e| ajeoiua^aj apajoo ainleujjye liaBaiv "SS @BOIUOJO eniedaH '3 @e.ie|n3!]ua|oiedau eiua3sajaua6aa '<] @uoiBuiiunH eeaj03 '3 @joiapiAejB Eaejo3 @g @g311BLUn9J BH|B^aOU3 @V ;ui 3sau|eiuj as aaiajoo a|UB3siiA| @^ @exa|dujo3 eluo^v '3 @(apBJiuoa as a|8znq 'PIUOUI es 11430 'aisaiaj3ui as eaiunj^) (isaiojB 'ajeziq eseujuB a}siu einaaxa |aia^ nuosn^ @a @joi eaumsaoDns ui auipjo oeJA ejej 'tni|B ei luaujouj un E| ap aiiqeueA 'eonulue @e|duje ugosi^ @3 @doss inun ajeoiez -undsajooau 'a-ieziq 'ainzeAajdau 'aieuopjozap 'sjeiun|OAU! 'aisnjq LIE^S!^ @g

-siueBjo ie izaiau nuasnuj iioi apuudno iod as @aJEiun|OAU! joiijeosiuj Bliuedv @v :uud ezeazuapBjea as eaaj03 @eg @jE|nosnuj snuouadiH '3 @!|uo|30|uj is unaii joun e nes aiieqmjaq dii ap ajeiun|OAUi ueasiuj joun B BIUBUILUOP Biuazajd 'G @oizoiaie-osjoo dii ap ajeiuniOAU! ueasiLU Joun e glueunuop eiuazajd @3

D. Centrul medular. E. Stralul celulelor gigantice. 29. Prin cele 3 perechi de pedunculi, cerebelul asigura legatura cu siructurile: A. Sensibililatii comune. B. Trunchiului cerebral. C. Sistemului extrapiramidal. D. Cortexului cerebral. E. Maduvei spinarii. 30. Lezarea pallor laterale ale cerebelului conduce la aparitiaA. Afaziei. B. Dismetriei. C. Asinergiei. D. Adiadocokineziei. E. Agnoziei vizuale. 31. Rolul fiziologic al cerebelului se reduce la; A. Inhibitia miscarilor involuntare. B. Coordonarea miscarilor necesare pentru statiune si mere. C. Execularea fina superioara a miscarilor initiate de cortexul cerebral. D. Miscarea asociata a capului si globilor ocuiari. E. Deglutitie pentru lichide^i solide. 32. Despre starea tonusului diferitor grupe de muschi. cerebelul primeste informatia: A. Prin ribrele arciforme. B. De la nucleii Goll si Burdach. C. De la nucleui vestibular Bechterew. D. Prin tractui spinocerebelos antenor (Flechsig). E. Prin tractui cortico-pontin. 33. Sindromul cerebelos se prezinta sub forma de: A. Tulburari de statiune si mers. B. Pierdere a echilibrului. C. Lipsa de coordonare a miscarilor de tonus in directia unei hipotonii. D. Hiperkineze. E. Hipertonus muscular .lama de briceag". 34. Selectati afirmatiile corecte referitoare la mersul cerebelos: A. Mers ebrios, nesigur, in zigzag. B. Membrele inferioare sunt departate unul de aitul. C. Oscilatii ale trunchiului. D. Balansari ale membreior superioare. E. Pasi foarte mici, marunti. 35. Selectati manifestarile clinice care pot fi prezente in cazul tulburarii functiei cerebetoase: A. Adiadohokinezia. B. Hipermetria. C. Hemeralopia.

@]eipejo|!is '9 @ue'|iq3V @fr @uei|nioy @e @leiidpui @z @leiidpig @[, :e|axa|^ay @ajeouajul @q -ajeouadns @e :a|ajqujaiAj :ajeoua^u ad ap - ajeo is ajeouadns S]ajqujauj ad ap ezeaumjexa as sxaijaj SJBO lieoipui @z

@lejqaj -03 inxayos ns e|ejaiB|iq ejnieBa] BJV '9 @miaBuijei ie 'uoieoiiseu.! '\3\ -sj nqosnoi e/uaLu e ap eileuiisap BJV 'S @lejqajaa imqounji u; itEniis 'lualuejo IUOIOLU JO|!AJSU najonu ui eumjjai 93 @f @(aieiiua6 a]aueBjo 'ejeuun eoiz -BA '|npaj) EUlAiad eaieiiAea ui sieniis jo|aueBjo e Ejeiun|OA BjepiLuejid eau -ELUOS eajEAjaul njluad isuiisap aiS3 @E -lejiuaoejed m|nqo| |n]eAiu e| a|ejqsjso !eja^siuja e eujaiui eaued uip goeaid 'z @eluapuaose a|Biu04 !ium6aj e Bjeouajul eaued uip eaeaid @[. @jea|3nu-03iuoo @e :a|iieiue|n3!ijed :|npeji :a3^ioads a|es a|i]E]ueinomed no inpeji liepos'v ' L @lejaesoqmo 1-031^103 @q

yidWIS3a3130SVIII

@q3!SJpauj e|eog '3 @UOS[!M e|eog @uoiBuilunH eaajo3 '3 -uiequapAs ea8J03 @g @uosuiiiJBd eieog @v :0!iaun)Jed!q insjauj iGAjasqo i; aieod ajea ui ainpeieu neaiput @^ \\\t\30 no aBjsuj" |nABU!Og @3 @|nsnoi6eisiu luazajd aisg @a @AiieBau aiss 6jaqiuoy inumas @o -..luiqaejis u^ e3|eo" |nAeu|og @g @ouiauiiadiu 'IBUO|BI SJBUJ un aiS3 @v :3iiaqei insjauj BI ajeoluajaj a)oaj03 ainieujjye !iaBa|v @92 @eje|nosnuj eiuoiodiH '3 @|nsnuj6eiS!N

3. Repartizati cifrele in corespundere cu literele: Tipul: Tipul: a. Reflexe a. Reflexe cutanate cutanate b. b. Reflexe Reflexe patologice patologice Reflexele: 1. Cremasterian. 2. Abdominal. 3. Plantar. 4. Babinski. 5. Oppenneim. 6. Gordon Rossolimo. 7. De aparare de tripla reaclie. 8. Rossolimo. 4. Asociati sindroamele neuronului motor periferic si al celui central cu caracteristicile lor: a. Sindromul neuronului motor peri feric. b. Sindromul neuronului motor central. 1. Atrofie musculara. 2. Hipertonie musculara (spasticitate cu amplitudine redusa a miscarilor pasive). 3. Fasciculatii musculare - contraclarea unor grupun de fibre musculare, fara a duce la deplasarea membrului. 4. Hipotonie musculara. 5. Abolire a reflexelor osteotendinoase. 6. Hiperreflexie osteolendinoasa. 7. Clonus al plantei si al '@olulei. 8. Diminuare sau abolire a reflexelor cutanate abdominale si cremasterian. 9. Reactie de degenerescenta. 10. Reflexe patologice: Babinski. Oppenheim, Gordon si allele. 11. Reflexedeapafaresiderelractietnpla. 12. Sinkinezii. 5 Repartizati caracteristicile clinice ale spasmului de torsiune si ale torticolisuluf spasmodic: spasmodic: a. Spasmul de torsiune. b. Torticolisul spasmodic. 1. Miscari involunlare localizale la nivelul muschilortrunchiului. 2. Rotatie cu caracter tonic sau cionic a galului. 3. Coloana vertebrala efectueaza o torsiune de mare amplitudine, miscari de flexfe si extensie. 4. Se pun in evidenta contractii ale sternocleidomastoidianului, ale trapezului si muschiului splenius. 5. Corpul se rasuceste in alitudine bizara. 6. Dupa spasm, muschii sunt hipotonici. 7. Rotatia se face datorita contractiei muschilor cervicaii atat profunzi, cat si superficiali.

@3ia (aumsajdujoo 'aujsii -eujneji) (eeuojad minAjau eajepa^v "/ @gjeinosBA nes ea -!ieujnEJi @g|ejoujni BiBaiyoo ajepa^v -9 @'-1 HUP -epej eaumsajdujoo no ssip ap aiujaH @g @ai-ie^-ioa-ieuo g|ejnau eiiedol^ @^ @JE|np -auj snuooida ap ejeinssBA amjauosi @e @eseou -a6B|oo 'e|ejtA 'eauauip ^uAsuijOd @z @3ia ealuasje -eoliaqelp 'e3!|oooie :e!iedojnaui|0d @L :aoeoAojd a| es iod ao a|azne3 no SJBUJ ap a|uejnqim iieposv -lejaieiiq fedais @q @|ejaie|!un fedaig @e

@J010LU inxayoa ui eumjjei es ajqy uip ayed o "0L @Bu^aujaM eejespnjoul gzeaujJOj @6 @ludojd napnu uip BiluaAcud ejqy jo| Elueuodujoa uj nv @8 @soiaq -ajaa-oiuod-ojodujai-oiidpao inpeji @/ @so|aqaja3-oiuod-o]uo4 |npeji @9 @aseojaq -ejao-otuod aiiunixauos ezeaziieaj ag '9 @siouaA ui 'm|njaqajao e aued iseaaae ui Eunujei as ajqy aisaae eieoi adeojdy @t' @ejeqinq gi -einaiiaj elueisqns no is ajeoua^ui IBA -i|o aiiumieujjo^ na ajunigBa] ejn6isv '@ @qoepjng is 1105 a|ajqij 7 @jouadns soiaqajao |n|nounpad 'a @(Bis "mpauj soiaqajaa |n|nounpad "q -qaa|d) |BSJQP so|aqaja3-ou!ds |npEJi @[. @jouajul soiaqajaa |n|n3unped "B :e|ajam n3 a|ej^3 lieposy @/ @ejBeau eiueisqng@ j_ @uuo^iioquja |napn[sj'9 @nsoj |napnN@s 'snsoqofB sna/an/y@'y @JE|n3!)ua| |napn[M@@ @lepneo |na|3nNz @lei&ise^ |napnN@i minujaisis a|e [ejqsjao imipunji uip is a|B3iijo3qns lumieuiiod @e :a|&jaii| na e|e^p lieposy -9 @m|n|aqaja3 iiepnN -q @leplujBjidejixa

IV. RELATIE CAUZA-EFECT

Raspunsurile se vor nota cu: A - daca ambele afirmatii sunt adevarate si exista o relatie cauza-efect intre ele; B - daca ambele afirmatii sunt adevarate si nu exista o relatie cauza-efect intre ele; C - daca prima afirmatie este adevarata, iar cea de a doua este falsa; D - daca prima afirmalie este falsa, iar cea de a doua este adevarata; E - daca ambele afirmatii sunt false.

1. S-a stabilit ca emisfereie cerebelului au functia de coordonare a miscarilor fine ale membrelor superioare si inferioare, iar vermisul - functia de coordonare a miscanlor corpului. 2. Mersul simulat se intalneste la pereoanele care, in mod intentional, simuleaza boala, prezentand dereglari de mers. penlni a obtine un avantaj - certificat medical sau grad de invaliditate. 3. Mersul isteric apare la femeile cu histerectomie si se vindeca repede, prin psihoterapie.

"Z9-S9'd'a '/t@99 @d '3 '9t@99 @d '3 -Sf @f9 @d '0 @tt> 't-9 'd "n @Et' @E9 @d 'a 'Zt @09'd'a-Lt @m @d @v-nt' @6S @d '3 @RK 'w @d 'a @RF' '99'd'a'3'a7e'gs'd'a'/c @t-9 @d '3 'a 'V '9E'OS @d @V @9K @1.9'd'3'a'B'V'9e@B9'd'3'SE 'e9'd'fE';'l @q @/'9'S'e @8 @9S'd'CH '6'8'3 'iS @d -i -a 'S q @zg'd't'E'Z'l'e @/ '6S @d 'a '0 '8 'V @t'E@99'd'a'tE 'eS'd'O'a'VEE@gg'd'VEE '89 "d 'a '3 '9 'V 'Zf~W @d @@-) @7.F "9S 'd '3 'g @LE@w @d 'n @LC @BS @d 'a 'o @a @OE@ce @d @n @nc "99 'd '3 '0 '3 'g '6Z'W @d @3 @R? "ss 'd 'a '3 'g 'v '9zcc @d 'v @R?. 't-9 'd '3 '3 @g @IT,-t-Q @d 'v/T'ts'd'o'a'v9s@ts-d-va,7 @Sg @d -9 't. @[, @q @Zt^9r@d'z'g-E'z@e @9 @E9'd'3'a'3'Vg3@Eg'd'3'C7 @ES'd'Q'O'a'VK@[K'd'Vt.7 @zs 'i "3 'a 'o 'a @E;-09 @d @a @cz 7S '0 0 3 8 V '77.@Rfr @d '=1 -77. 'E9 @d -I @t 'Z @q @9'S'E're @s @zr'd "i\ 'II '01 '8'Z'9'Z'q @6'S't''@'l -e @f @Z9'd'a'v'iz-st @d 'viz '7,9 'd '3 'a 'g 'v '07.@Rt' @d 'n -nz @LS @d 'Q "3 'g 'V'61-'L'V 'd @g @6L @^@d'a-0'B'VOl@Zfd"X'8l '6t- @d '3 '3 'g @/I.@;fr @d @n @/L "9t' 'd '3 'G 'g '9L@t'fr @d @q @QL ^fd'3'O'a'V'Sl@Et''d'(Tt;l 'Zfd'3'3'a'V't'l@lfd'3'tl ^"d '3 'Q '3 "@L@6@ @d '3 TL "IV-Q'S @d '9 'L '9 'S 'f 'q @E'Z'l'B @E @9fd'3'3'Vei'SE'd'G'ZL @t-fd'3'a '"I'll-ee'd'3'LL 'it'l'a'o'voi@/E'lfa'ni @8E-ZE 'd '3 'a '0 'B '6@9E @d 'B @fi @ie @d '3 'a 'a -9@SE @d @a @8 Of-8E q fr E q @S'Z'l @e @z '19 'd 'a 'E-EE @d '9 '@ "I @q '99'@'vz-S'fl'e yy " u i.l@AI-III '9e'd'3'a 3 @/'SE'd'a'/ @ZE'd'O'a'V '9@SE'd-v'9 @ZE'd'B'V 'S-EE'd'o-g 'S@ 'd '3 'n 'V @fr@7f. @d 'q @@b @ZE'd'O'B'V -E'ZE'd'VE @ZE @d'a'3'a'v ize'd'a'z @ZE'd'3 a O'V 'I@ZE'd'0'l

liinsNndsvil

5. NERVII CRANIENI

\. COMPLEMENT SIMPLU

1. Nervul olfactiv realizeaza functia: A. Mirosului. B. Vazului. C Auzului. D. Echilibrului. E. Sensibilitatii somatice a ie\ei si cavitatii nazale. 2 Corpul celular a[ primului neuron ai nervului olfactiv e situat in: A. Bulbul olfactiv. B. Trigonum olfactorius. C. Substanta perforata anterioara. D. Septum pellucidum. E. Mucoasa cavitatii nazale si a septului nazal. 3. Corpul celular al primului neuron al nervului olfactiv are forma: A. De conuri. B De bastonase. C. Bipolara. D. Ganglionara. E. Multipolara. 4. Axonul primuiui neuron al nervului olfactiv patrunde Tn craniu prin: A. Fisura orbilala superioara. B. Gaura rotunda. C. Gaura ovala. D. Lama ciuruita a osului sfenoid. E. Gaura slilomastoidiana. 5 Unde se afia corpul celular al celui de-al doilea neuron al nervului olfactiv? A. Tngonum olfactorius. B. Bu!bus olfactonus C. Fiia olfactoria. D. Septum pellucidum. E. Uncus. 6. Zone corticale de proiecfie ale anahzorului olfactiv in ambele emisfere sunt: A. Circumvoluliunea parahipocampala (uncus). e. Corpora mamillaha. C. Thalamus opticus. D. hlucleus amygdalae. E. Lobus femporalis. 7. Principalul simptom de afeclare a nervului olfactiv este: A. Anosmia. B. Hiposmia. @

@aidoiiquj @e!sdoue!Uja @Bzojneujy @aisdoieujojav @g @ujsluonea :ap eajmjnuap eueod jo|uo|no e ejaiiuaja^p ap nieipedea esdi-i @fr|. @m|ndo3souj|eyooioj '3 @!n|ndoosouj|euo 'G @ui^qey joiaiaqei '3 @minjiauju @unpuej ui Biefueje ajam uip aimiesie 'a|Bi3ads e|aqei joun @v :|njoin[E ns ezeanioa^a as |enziA inindujea eajeu!ujex3 @ei. @jei|io |nuo!|6uB9 '3 @joioujo|n30 m|nAjau ajajqij @Q @piAoqnijei |napnN '3 "!n|n|ep3uazauj ie uoualue luaujaBupeAa ninajaqnjL @g @3ildo m|nAjau siajqid 'V :eu!ujnj B| ajeiidnd laipeaj |B xaijaj |ruiua3 lleoipui @7,\. @auueoleo njnzps eeumBay -3 @jei|io [nuoi|6ueo @luaujaBupeAO ninsjaqnj. '3 @mieieu} jeuM/nc/ @g @|ejaie| iE|n3iuaB |ndjo3 @v :ui eu!iuiei as siido |ejiuao ininapsed @l.l @lualuaBupeAO ninojaqm uip jo|a|n|a3 @3 @nueieu) jeuM/nd uip jo|a|n|a3 @a @ajeuoiiBue6jo|a|n|ao @a @ajE|odiq jo|a|n|a3 @g @,,jo|aseuoiseq" is .jo|unuo3" @v ;,3!ldo |n/uau ezeaujjo^ a|n|ao JOJBO nuoxy "OL @!uauja6upBA3 ninajaqni '3 @|Bjaie| ie|n3iusB indjoo @G @ajeinoo lauiiaj a|a|n|a3 '3 @ajEuoiiBueB e|e|n|ao @g @aje|odiq a|a|n|e3 @v :uip inindasul ei isi 3!ldo |nAjeN @6 @Aiioe^o minxa]j03 '3 @Alpe^o \n\n-iunuoBu^ 'Q @Aipe;|0 !n|nqing -3 @Alpe^io ininpeji @g @\r\\r\-x!ujo :eajepa^e B| eajede aieod (aAipBjio nieuianieq) a^uaisixaui JO|unsojiai e>iezuas @8 @aAiioe^io ainieupniBH -3 @elu @emjsojadiH '

15. Se numeste scotom negativ. A. hcapacitatea pacientului de a imparti in jumatate un slergar de marime obisnuita. B. Incapacitatea deosebirii cutonlor rosie si verde. C. Lipsa acuitatii vizuale. D. Diminuarea acuilatii vizuale. E. Incapacitatea de a observa defeclul campului vizual. 16. Nucleii nervilor oculomotori sunt situati in: A. Pedunculii cerebrali, la nivelul tuberculilor cvadrigemeni ai mezencefalului. B. Partea posterioara a circumvolutiunii frontale mijiocii. C. Ganglionul semilunar. D. Partea inferioara a circumvolutiunii precentrale. E. Protuberanta. 17. Daca acomodarea cristalinului se deregleaza, persoana: A. Nu poate deschide deplin ochiul sau deloc. B. Are strabism divergent. C. Pierde posibilitatea de a vedea clar obiectele situate !a diferite distante. D. Are sindrom altern Weber. E. Are sindrom altern Benedikt. 18. Nervul oculomotor iese din cavitatea craniului prin: A. Gaura canalului nervului optic. B. Fisura orbitala superioara. C. Fisura orbitala inferioara. D. Gaura rotunda. E. Gaura stilomastoidiana. 19. Se numeste anizocorie: A. Afectarea nervului III tip penferic pe partea respective si o hemiplegie centrala pe partea opusa. B. Lezarea nervului oculomotor tip periferic si coreoatetoza cu tremor intentional pe partea opusa. C. Dilatarea pupilei. D. Dimensiunile diferite ale pupilelor. E. Ingustarea pupilei. 20. In caz de lezare a meningelui care infasoara nervul oculomotor in spatiul inlerpeduncular, pnntre primele semne de lezare esle: A. Strabismul divergent. B. Strabismul convergent. C. Sindromul altern Weber. D. Dereglarea acomodarii. E. Ptoza pleoapei superioare. 21. Muschiul oblic superior are functia de: A. Ridicare a pleoapei superioare. B. Miscare a globului ocular spre nas. C. Intoarcere a globului ocular in jos si Tn afara. D. intoarcere a globului ocular in sus si in interior. E. Miscare a globutui ocular in jos.

ejadoasap as aqasjad-imipo 93 )eip -ami epBJiuoa as is eie|ip as iipo i|enn|a3 eiidnd "iipo un ieujnu ejadooe as '3 -eseouiLuni eiieipxa B| a|idnd is-ieaei) insund -sej ezeapadsu; as 'gun.un| ap isnGui jnapsej un eueuja ao 'eujaluei o n3 @a @EIEUUOU a]so eipeaj 'ezeaisnOu as endnd Boea -iipo ajesai^ @puej ad 'ejedoosap apun^as 9 \.-Q \. edna -isiqosap nqso BUI] es 'BiEpo]oi '|-npue6n^ 'a|Bs a|aui|ed na m|nAeu|oq nqoo ejadose |njoieuiLuex3 '3 @3iBo|ojna i minseueaoia a|E a.iejoqoa is ajealp -u ap 'a|Ejaiej aiueosiui eejiAud no eosEajeujjn ?s in|niuai3ed i-npueundojj @g @eejiAud no eoseajeLujn |-es '|iqe|eajd ui 'i-npueBm is siBoiojnau ]nseue30i3 injniua aed |nseu ap leidaji pundojdy 'v joieunn |n|a} ui Bzeauiujexa as ueinao jO|'qo|B a|e BiuaBjaAuoa ap a|ue3si[A| @/^

@ejEje ui is sns ui lieieia3 jei 'njiuneuj is sof u; iese|dap aisa m|nje3o.i eaued ad je|noo inqojo '3 @(Jej leuj - sof u;) sns ui minzeA E!Zi]ejed eiuazajd 3 @o @(..jeao^ ajds eiin as inABu|oq") aieza| laja^smja eipajip w lieseidap jeiunjOAui iuns ueinao nqoiQ '3 @ue|n3o JO|iqo|B e elusiiLUoouoo eajEosiuj eiiqisoduji auiAaa 'g @minjeooj gsndo eayed uip B|ejiua3 alBsidioiaq i5 e|ejaie]oujo esuajuad Bieiae^ aiziiejed no suaanpqe m|nAjeu e ajepa^e ap aujoidujis @v :!puE[B[A|-B!A]jaQ mimuojpuis e epajoa eejaijasap liaBaiv '9S @eje|idnd laiiaeajoioj E is lelueBjaAuoo Biziiejed @3 @sns ui UB|n3o jo|iqo|6 aje ajeiun|OAUi uese]daa '0 @apajip leipeejolo^ eaji|oqv '3 @esndo eaijed u jBinao m|nqo|B lueseidap eaieiiiiqisodiui @g @Ejeapnujeiui eiSaidoujieyo 'V :jede 'leuipn^Buol leipaLu mininoiasej e aia|dujo3 ujezai inzeo u| @'y7. @ue|noo jo|iqo|6 a|e eiei!|iioiu ap aluaiiLuoouoa ue|6ajaa '^ @ininjeoo^ esndo eaijed uip Biejtuas aiGeidlujaq is eoua^uad e|epB^ aiziiejed na lueBjaAuoo ujsiqejis @a -in|meoo^ esndo BayBd uip lejiuaa dii ezejednuaq is lej^uas dii elBiae^ ezajed @3 @!ni esndo eauBd uip ai6a]diujau is aua^uad dii e|epej ezejed 'g @in| esndo eaued uip piejiuao ezajedlujaq is ]ua6jaAuoa oisiqejis 'V :uip sndujoo aisa aniAOj ujai]E inujojpuig '^7,

@ezeu

@euoooziuy @lusBjaAuoD inujsiqeJis @g @]ua6jaAip inujsiqejis @v :ejBde 'suaanpqe ininAjau luezai inzea u| @IT,

@joua^ui 3i|qo @ -jouedns oiiqo @a @jouadns pay '3

@ujaiui idaja 'g

@ujaixaidajQ @ :[n]q3snuj ezeaAjaul (e-|A E eaqaajad) suaonpqe |nAjeN '7,7,

@ejadoosap as aqoajad-iniipo as icip -8LUi epejiuoo as is eiB|ip as 1430 iieim|a3 ejidnd '!Lpo un leiunu ejadooe 93 @3 @gseouiLuni eileiiaxa BI ajidnd lajeool^ |nsund -SEJ ezeapadsul as 'eununi ap isnBuj, inopse^ un eueuja as 'eujaiue| o n3 @a @E|eujjou eisa eipeaj 'ezeaisnBu; as eiidnd eoea @iipo ajeoay 'puej ad 'gjadQOsapapun39S9i,-oi, edna 'isiq^sap nqoo euii es @eiepo]oi 'i-npueBnj 'a|es a|auj|ed na m|nAeu|oq jluao ejadooe [njoieuiLUE^ @3 @DiBoiojne j minsBUBoois a|B ajejoqoo is ajesip -u ap 'a|ejaiei alueasiLU eajiAud na eosi-3.ieuj.in es minluaiaed i-npueundajd 'g @eajirtud na esseajeujjn |-es '|iqe|eajd ui 'i-npueBnj is oiBo|ojnau inseueooia miniua aed |nseu ap leidaji pundojdy @v :joieaun |n|e} ui Bzeau(ujexa as ueinao jo|iqo|B a|e giuaBjaAuoa ap a|ue3si[A| '^7,

@ejeie ui is sns m lieieiaa JBI 'njiunEui is sof ui iese|dap aisa minjeool eaued ad je|n3o inqcio -3 @(Jej IBUJ - sof uj) sns u; minzeA Giziiejed eiuazejd 3 @a @(.JBOO^ ajds evn as inAeu|oq") aieza| lajaismje eipajip ui lieseidap jeiun|OAU! iuns ueinoo nqoiQ '3 @ue|n30 JO[iqo|B E eluailujoauoa eajBosiuj giiqisoduii auiAaa 'g @mjnjEooj esndo eaued uip Biejiuas eiGaidmjaq is e|eja]ejoujo eauajuad B|ei3e^ aiziiejed n3 suaanpqe in|nAjau e ajepa^e ap eujo]duj!S @v :!puBfE[A|-B!AiJ89 minujojpuis e epajoo eajauasap naBaiv 9Z @ejeiidnd laipeajoioi E is isluaBjaAuoo Biziiejed '3 @sns ui ue|n3o jo|iqo|6 a]e ajeiun|OAUi ueseidaa 'G @apajip leiioeajDio^ eaji|oqv @o @Bsndo eaijed u[ je[noo m|nqo|B lueseidap eaieiiiiqisodLui @g @gjee|3nujaiui BiBaidoujjeyo 'V :jede '|euipnnBuo| |e]paui m|n|no!ose^ e aia|dujo3 lugzai inzeo u| @QT, @ue|noo jo|iqo|6 a|B aieii|iioiu ap aluainuoouoo UB|Bajaa '3 @!n|njeoo^ esndo esped U!P e|ej}ua3 alBaidmjan is eoua^uad e|epe.( aiziiejed n3 iuaBjaAU03 ujsiqejis 'G @minjeao^ esndo eaijed uip iej]ua3 dii ezajedmjaq is iBJiuaa dii e\e\oe^ ezajEd '3 @mi esndo eaijed uip ai6a|d!Luau li aua^uad dii BIEISEJ ezajed 'g @mi esndo eaped uip siejiuaa ezajednuaq is iua6jaAuoa ujsiqejis @v :uip sndujoa aisa aiiiAOj ujaiie imuojpuis '^7,

-ezeup @euoooziu @lua6jaAuo3 inmsiqejis 'g @lua6jaA'p inujsiqejis @v :ajede 'suaonpqe minAjau luezsi |nzeo u| @g^

@joua^ui siiqo @jouadns aiiqc "0 @jouadns pay -3 @ujaiui ideja @ujaixa idaja " :]mq3snLu ezeaAjaul (E-|A e eaipajad) suaonpqe |nAja[M @7,7,

S-ar putea să vă placă și

  • Boala Lyme
    Boala Lyme
    Document30 pagini
    Boala Lyme
    Tatiana Stanescu
    100% (1)
  • Gastroenterologie by MedTorrents
    Gastroenterologie by MedTorrents
    Document33 pagini
    Gastroenterologie by MedTorrents
    Abu Nshat
    Încă nu există evaluări
  • Disfunctii Intestinale Power Point
    Disfunctii Intestinale Power Point
    Document46 pagini
    Disfunctii Intestinale Power Point
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Boala Lyme
    Boala Lyme
    Document30 pagini
    Boala Lyme
    Tatiana Stanescu
    100% (1)
  • Mircea
    Mircea
    Document16 pagini
    Mircea
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Diagnosticul Diferencial Al Diareii
    Diagnosticul Diferencial Al Diareii
    Document17 pagini
    Diagnosticul Diferencial Al Diareii
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Durerea Neuropata
    Durerea Neuropata
    Document13 pagini
    Durerea Neuropata
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Articulatiile Artroza BFKTR An 3
    Articulatiile Artroza BFKTR An 3
    Document13 pagini
    Articulatiile Artroza BFKTR An 3
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • 13 Infectiile Respiratorii Acute
    13 Infectiile Respiratorii Acute
    Document3 pagini
    13 Infectiile Respiratorii Acute
    Robert Vieriu
    Încă nu există evaluări
  • HTA Tratament Contemporan
    HTA Tratament Contemporan
    Document103 pagini
    HTA Tratament Contemporan
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • 31 MotilitateaPrez
    31 MotilitateaPrez
    Document109 pagini
    31 MotilitateaPrez
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Blocuri Cardiace
    Blocuri Cardiace
    Document23 pagini
    Blocuri Cardiace
    miletchi_cristina3474
    Încă nu există evaluări
  • Boala Tromboembolica
    Boala Tromboembolica
    Document32 pagini
    Boala Tromboembolica
    Zorin Svetlana
    Încă nu există evaluări
  • P 25-42
    P 25-42
    Document18 pagini
    P 25-42
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • P 4-24
    P 4-24
    Document21 pagini
    P 4-24
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Moartea Subita in 03
    Moartea Subita in 03
    Document59 pagini
    Moartea Subita in 03
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Se Numeste Trismus
    Se Numeste Trismus
    Document33 pagini
    Se Numeste Trismus
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Sincopele
    Sincopele
    Document36 pagini
    Sincopele
    Tatiana Stanescu
    100% (1)
  • Cardio Fisa
    Cardio Fisa
    Document18 pagini
    Cardio Fisa
    Tatiana Stanescu
    100% (1)
  • Tema 1 Cursuri - Stanescu T.
    Tema 1 Cursuri - Stanescu T.
    Document1 pagină
    Tema 1 Cursuri - Stanescu T.
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Biletul 1
    Biletul 1
    Document2 pagini
    Biletul 1
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Aritmiile
    Aritmiile
    Document91 pagini
    Aritmiile
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • 35
    35
    Document73 pagini
    35
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Cancerul Renal
    Cancerul Renal
    Document2 pagini
    Cancerul Renal
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Bilet NR 7
    Bilet NR 7
    Document10 pagini
    Bilet NR 7
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • 35
    35
    Document73 pagini
    35
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Cancerul Renal
    Cancerul Renal
    Document2 pagini
    Cancerul Renal
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări
  • Sindroame Digestive
    Sindroame Digestive
    Document3 pagini
    Sindroame Digestive
    Tatiana Stanescu
    100% (2)
  • Foaie de Observatie La Terapie
    Foaie de Observatie La Terapie
    Document7 pagini
    Foaie de Observatie La Terapie
    Tatiana Stanescu
    Încă nu există evaluări