Structura calculatorului

Calculatorul este o masina care prelucreaza automat informatia. Pentru aceasta trebuie sa i se furnizeze datele pe care trebuie sa le prelucreze ( datele de intrare ) si o lista de instructiuni ( programul ) care sa ii spuna cum sa prelucreze aceste date. Calculatorul va realiza o lucrare la fel ca si omul, adica la un moment dat va executa o anumita operatie. Daca pentru a ajunge la un rezultat trebuie sa execute mai multe operatii, el le va efectua pe rind. Operatiile si ordinea in care acestea trebuie executate ii sunt date calculatorului de catre om prin intermediul programului. Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obtinute in urma prelucrarii ( datele de iesire ). In timpul prelucrarii pot sa apara si unele date intermediare. Deci, pentu a realiza aceste operatii calculatorul este alcatuit din doua componente : - hardware , adica echipamentele fizice ( partea materiala, un ansamblu de circuite electrice, electronice si parti mecanice,) - software , adica programele si datele ( partea logica )

Componenta hardware
Componenta hardware a unui calculator este formata din echipamentele fizice in care circuitele electronice asigura prelucrarea automata a informatiei si din echipamentele care asigura comunicarea intre om si calculator. Componenta hardware trebuie sa execute urmatoarele functii : - functia de memorare; - functia de comanda si control; - functia de prelucrare; - functia de intrare-iesire.

1. Functia de memorare. Prin aceasta functie, componenta hardware trebuie sa asigure memorarea datelor si a programelor, deoarece calculatorul trebuie sa lucreze continuu, fara interventia permanenta a omului. Functia este asigurata de: memoria interna si memoria externa. In memoria interna se pastreaza programele si datele care se exploateaza la un moment dat. In memoria externa se pastreaza toate programele si datele de care poate sa aiba nevoie la un moment dat sistemul de calcul .

2. Functia de prelucrare. Prin aceasta functie hardware-ul trebuie sa asigure efectuarea: - operatiilor aritmetice (adunare, scadere,inmultire si impartire);

- operatiilor logice ( SI logic, SAU logic si negatia ).

3. Functia de comanda si control. Prin aceasta functie hardware-ul trebuie sa asigure: - extragerea instructiunilor din memoria interna; - analiza instructiunilor; - comanda pentru executarea fiecarei operatii - extragerea datelor de intrare din memoria interna; - aranjarea datelor de iesire in memoria interna.

4. Functia de intrare-iesire. Prin aceasta functie componenta hardware trebuie sa asigure introducerea datelor si a programelor in memoria interna si livrarea rezultatelor. Functia este asigurata de dispozitivele periferice de intrare-iesire si de interfetele de intrare-iesire.

COMPONENTA SOFTWARE Software-ul este un sistem de programe pentru calculatoare incluznd procedurile lor de aplicare, sistem furnizat o dat cu calculatorul respectiv sau creat ulterior de ctre utilizator. Prin contrast, cuvntul hardware desemneaz partea fizic a calculatorului sau a sistemului informatic respectiv. n general, pentru a funciona, un sistem informatic are nevoie de ambele componente, n plus i de datele care trebuiesc prelucrate. Deseori i aceste date sunt considerate a fi parte din software. Componenta software poate include toat gama de produse de programare, uzual format din sistem de operare, drivere i programe de aplicaie. n anumite cazuri speciale pri din software se nglobeaz din construcie n hardware - prin folosirea de circuite integrate preprogramate. n unele domenii, prin software se neleg n primul rnd datele cu care lucreaz aparatele sau calculatoarele, cum ar fi imaginile digitalizate, sunete i piese muzicale, jocurile pentru calculator, filme digitalizate, clipuri video i multe alte date asemntoare. n caz extrem, pn i purttorii fizici de date sau "mediile" sunt considerate a fi "software", ca de exemplu discurile optice de tip CD i DVD, casetele video VHS i miniDV, casetele audio .a. Un termeni nrudit dar distinct este firmware-ul, numit i microprogram sau microcod. Calculatorul are urmtoarele componente fizice: -Monitorul -Tastatura -Mouse

-Imprimanta -Modemul -Scanerul

Diagram a unui calculator personal contemporan: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Monitor Plac de baz Microprocesor Memorie cu acces aleatoriu (RAM) Plci de extensie Sursa de tensiune joas continu (DC) Unitate de disc optic Disc dur Tastatur Maus

tructura i funcionarea calculatorului

Calculatorul este o main care prelucreaz informaiile automat. Pentru aceasta trebuie s i se furnizeze datele pe care trebuie s le prelucreze (datele de intrare) i o list de instruciuni (programul), care s i indice cum s prelucreze aceste date. Dac pentru a ajunge la un rezultat trebuie sa execute mai multe operaii, el le va efectua pe rnd. Operaiile i ordinea acestora i sunt specificate calculatorului prin intermediul programului. Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obinute n urma prelucrrii (date de ieire). n timpul prelucrrii pot s apar i date intermediare. Pentru a putea realiza aceste operaii, calculatorul este alctuit din dou componente: Echipamentele fizice (partea material) - HARDWARE Programele i datele (partea logic) - SOFTWARE A .HARDWARE-UL. reprezint echipamentele fizice din care este alctuit un sistem de calcul, n care circuitele electronice prelucreaz automat informaiile i asigur comunicarea ntre utilizator i sistem. Von Newmann a stabilit c hardware-ul trebuie s asigure urmtoarele funcii: 1. funcia de memorare; 2. funcia de comand i control; 3. funcia de prelucrare; 4. funcia de intrare-ieire. 1. Funcia de memorare asigur memorarea datelor i a programelor i are ca suport memoria intern i memoria extern. n memoria intern sunt stocate programele i datele care sunt n lucru la un moment dat. n memoria extern sunt stocate toate programele i datele de care poate avea nevoie, n diferite situaii, sistemul de calcul. 2. Funcia de comand i control asigur: extragerea instruciunilor din memoria intern; analiza instruciunilor; comanda de executare a unei operaii; extragerea datelor de intrare din memoria intern; aranjarea datelor de ieire n memoria intern. Funcia este realizat de Unitatea de Comand i Control. 3. Funcia de prelucrare asigur efectuarea operaiilor aritmetice (adunare, scdere, nmulire i mprire) i logice (AND, IF, NOT). Funcia este realizat de Unitatea Aritmetic Logic. 4. Funcia de intrare-ieire asigur introducerea datelor i a programelor n memoria intern i furnizarea rezultatelor. Exemplu: Calculul valorii expresiei e = (a+b) c Rezult c un calculator este format din mai multe blocuri funcionale. ARHITECTURA unui calculator definete un set de reguli prin care subansamblele hardware sunt conectate fizic, fr s se in cont de amplasarea lor. Subansamblele sunt definite dup funcia asigurat:

unitatea de comand i control; unitatea aritmetic-logic; unitatea de memorie intern; unitatea de memorie extern; unitile de intrare-ieire. 1. UNITATEA CENTRAL DE PRELUCRARE (Central Processing Unit CPU) sau PROCESORUL, este creierul calculatorului care coordoneaz i controleaz ntreaga lui activitate. Procesorul interpreteaz programele, identific instruciunile din program, decodific o instruciune, recunoate codurile operaiilor, activeaz circuitele electronice corespunztore i execut operaii aritmetice i logice. Astzi, UCP-ul se bazeaz pe un singur circuit integrat, numit microprocesor. Circuitul integrat este o capsul n interiorul creia se gsesc sute de mii de circuite electronice. Acesta se mai numete i cip (chip) i se monteaz pe placa calculatorului. Microprocesorul este format din circuite electronice cu ajutorul crora el poate interpreta i executa instruciunile. Instruciunile reprezint codificarea comenzilor de operaii pe care trebuie s le execute calculatorul. Deoarece calculatorul este o main cu dou stri, aceste instruciuni vor fi iruri de cifre binare, iar codul folosit se numete cod main. Setul de instruciuni pe care microprocesorul l nelege i l execut se numete limbaj main. Pentru executarea operaiilor, unitatea aritmetic-logic dispune de o memorie proprie, de dimensiuni reduse, organizat sub form de registre. Atunci cnd procesorul execut o instruciune, din memoria intern sunt aduse n registre operaiile pe care trebuie s le execute UAL. Microprocesorul poate executa urmtoarele operaii: cele patru operaii aritmetice de baz: adunarea, scderea, nmulirea i mprirea; operaiile logice: AND, OR, NOT i XOR, cu ajutorul crora se poate controla ordinea n care se execut operaiile, folosind: textul, adic operaia de comparare ntre dou operaii; saltul condiionat, adic executarea unei anumite instruciuni n funcie de o condiie; repetiia, adic executarea repetat a unei secvene de instruciuni. 2. MEMORIA INTERN este locul n care sunt aduse programele i datele pentru a fi prelucrate de procesor. ntruct toate instruciunile i datele sunt codificate ntr-o reprezentare binar, memoria va depozita secvene de bii. Fiecare bit este reprezentat printr-un comutator electronic individual, cu dou stri: comutator ON cifra binar 1; comutator OFF cifra binar 0. Capacitatea de stocare a memoriei se msoar n uniti de msur a informaiei: Ko, Mo i Go sau Kb, Mb i Gb. Informaia (instruciunile i datele) se gsete n memoria intern sub form de cifre binare grupate

n octei sau n cuvinte pe care le prelucreaz procesorul. Memoria intern este mprit n locaii de memorie (octei) identificate printr-o adres unic. Adresa este un cuvnt binar prelucrat de procesor, prin care acesta identific poziia unei locaii din memorie. 3. UNITATEA DE INTRARE-IEIRE asigur comunicarea calculatorului cu mediul prin intermediul unor echipamente specializate, numite Dispozitive Periferice. Aceste dispozitive sunt:

dispozitivele de intrare-ieire: dispozitive de intrare; dispozitive de ieire; dispozitive de intrare-ieire. memoriile externe. a) Dispozitivele de intrare asigur transmiterea informaiilor i comenzilor ctre calculator prin operaia de citire (READ). Din aceast categorie fac parte: tastatura, mouse-ul, cititorul de cartele, cititorul de band perforat, creionul optic, stiloul electronic, scanerul, microfonul, etc. Informaiile citite pot fi: texte, imagini, muzic, comenzi vocale, valori analogice. Indiferent de tipul informaiei, principiul de funcionare al unui dispozitiv de intrare este acelai: preia informaia, o mparte n uniti conform unui algoritm propriu, codific fiecare unitate ntr-o secven de bii i transmite aceti bii procesorului. b) Dispozitivele de ieire sunt folosite pentru a comunica utilizatorului rezultatele operaiilor executate i informaii despre stare sistemului prin informaii de scriere (WRITE). Din aceast categorie fac parte: monitorul, imprimanta, ploterul, difuzorul.

Aceste dispozitive primesc secvene de bii de la procesor pe care le decodific, astfel nct s poat fi nelese de utilizator sub form natural.

c) Dispozitivele de intrare-ieire sunt utilizate pentru a realiza comunicarea n ambele sensuri, prin operaii de CITIRE i SCRIERE. Din aceast categorie fac parte: interfaa de , consola, placa multimedia. Suporturile de informaie sunt obiecte folosite de calculator pentru a transmite informaii ntre sistem i utilizator. Acestea pot fi: hrtia, dispozitivele electromagnetice, etc. 4. MEMORIA EXTERN este un suport electromagnetic reutilizabil, pe care informaia se pstreaz codificat sub form binar, prin magnetizarea particulelor feromagnetice dup dou direcii de magnetizare, corespunztoare celor dou cifre binare. Pstrarea informaiilor n afara sesiunii de lucru se face n memoria extern. Suporturile electromagnetice folosite ca memorii externe sunt: banda magnetic, discul magnetic, caseta magnetic. Pe baza componentelor prezentate mai nainte, rezult c un calculator poate avea o configuraie minim i o configuraie maxim. Configuraia minim este dat de numrul minimum de componente necesar pentru ca sistemul s fie operaional i cuprinde, de regul: procesorul, memoria intern, o unitate de memorie extern, tastatura i display-ul. Configuraia maxim este dat de numrul maxim de componente care pot fi conectate la procesor. ntre configuraia minim i configuraia maxim, utilizatorul o poate alege pe cea care s corespund aplicaiilor dorite i posibilitilor financiare.

Structura calculatorului
a. Placa de baza ("mainboard - motherboard") este piesa la care se conecteaza toate celelalte componente ale calculatorului, att din interior (procesor, placa video, hardisk etc.) ct si din exterior (tastatura, mouse etc.). Ea este alcatuita dintr-o placa pe care sunt gravate circuitele care permit comunicarea ntr 232w224c e componentele calculatorului. Pe placa se gasesc dispozitivele care permit montarea componentelor (soclu pentru procesor, slot AGP pentru placa video, sloturi PCI pentru modem, placa de retea etc.), dispozitivele de conectare a unor componente (porturi seriale, paralele, USB, conectori ATA etc.) dar si componentele care sunt integrate pe placa de baza (de cele mai multe ori placa de sunet). Placile de baza se diferentiaza dupa soclul ("socket") procesorului, care este denumit n mod obisnuit dupa numarul existent de contacte pentru pinii procesorului. Soclurile pentru procesoare Intel sunt incompatibile cu procesoarele AMD. n general procesoarele Pentium si Celeron folosesc acelasi tip de soclu si acelasi lucru se poate spune despre procesoarele Athlon si Sempron (Duron). b. Procesorul este piesa cea mai importanta a unui calculator, fiind numita si creierul calculatorului. Procesorul este alcatuit dintr-o multitudine de microcircuite integrate, care sunt compuse la rndul lor din tranzistori, rezistente, condensatori si diode. Toate aceste componente servesc la alcatuirea unor circuite care formeaza porti logice (logic gates) ce stau la baza principiului de functionare a microprocesorului. Procesorul se mai numeste si CPU (Central Processing Unit). Puterea unui procesor este data de de frecventa de functionare ("viteza cu care face calculele"), de arhitectura sa interna si de cantitatea de memorie de pe pastila procesorului. Frecventa de functionare este denumita de obicei "frecventa de ceas" ("clock frequency") sau "frecventa de tact" si este masurata n MegaHertzi (MHz) sau GigaHertzi (GHz). Arhitectura procesorului se refera n principal la tipul de microcircuite si dispunerea lor n cadrul nucleului (nucleelor) acestuia. Memoria existenta pe pastila procesorului se numeste memorie "cache" de nivel 1, 2 sau 3, scrisa prescurtat de obicei L1, L2, L3. c. Placa Video este componenta responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului. Dupa procesor, placa video este a doua componenta ca importanta care determina performanta unui calculator. Placa video contine un procesor specializat numit GPU (Graphics Processing Unit) sau VPU (Visual Processing Unit) care face o parte din calculele necesare pentru afisarea

imaginilor, cealalta parte a acestor calcule fiind facuta de procesorul calculatorului (CPU). Fiecare placa video are o memorie RAM inclusa pe ea care este folosita de catre GPU. d. Hardisk-ul ("hard disk" - disc dur prescurtat HD) este componenta pe care sunt stocate datele cu care lucreaza calculatorul, sistemul de operare, diverse programe precum si fisierele create de noi. El reprezinta memoria nevolatila (durabila) a calculatorului, datele fiind pastrate si dupa ntreruperea alimentarii calculatorului la reteaua de curent. Hardisk-ul este format din mai multe discuri de aluminiu (numite platane) suprapuse pe acelasi ax si acoperite cu oxid de fier. La mica distanta de suprafata discurilor se deplaseaza niste brate metalice ale caror capete magnetizeaza portiuni din discuri, n acest fel fiind "scrise" datele. e. Memoria RAM ("Random Access Memory" - memorie cu acces aleator) este memoria rapida folosita de componentele calculatorului pentru stocarea temporara de date. Datele sunt scrise, sterse si iarasi scrise rezultnd un ciclu de scriere-stergere determinat de necesitatile programelor care ruleaza ntr-un anumit moment. Memoria RAM reprezinta memoria volatila a calculatorului pentru ca datele stocate de ea sunt pierdute n momentul ntreruperii alimentarii. Memoria RAM se prezinta ca o mica placuta pe care se afla mai multe cipuri de memorie, care se fixeaza pe placa de baza ntr-un slot de memorie. f. Unitatile optice sunt dispozitive ce folosesc medii de stocare optice pentru citirea si scrierea datelor. Stocarea optica este metoda prin care datele sunt inscriptionate/citite pe un mediu special cu ajutorul unei raze laser. n functie de caracteristicile lor tehnice si de capacitatea de stocare mediile optice se mpart n doua categorii si anume CD ("Compact Disc") si DVD ("Digital Versatile Disc"). g. Monitorul. Monitoarele se deosebesc dupa tipul de afisare a imaginilor n monitoare cu tub catodic (Cathode Ray Tube - CRT) si monitoare cu afisare prin cristale lichide (Liquid Crystal Display - LCD), prin dimensiunea diagonalei ecranului masurata n inches, precum si prin rezolutia si rata de refresh pe care o pot afisa. h. Unitatea de discheta ("floppy drive") si-a pierdut din importanta n ultimii ani o data cu aparitia unitatilor CD-RW si mai nou a stick-urilor de memorie.Discheta are o capacitate de stocare redusa (1,44 MB) dar reprezinta nca un mijloc ieftin pentru transferul fisierelor ntre calculatoare. i. Tastaura si mouse-ul sunt componente esentiale cu ajutorul carora interactionam cu calculatorul, i dam instructiuni acestuia. Ele se conecteaza prin intermediul porturilor PS/2 sau mai nou USB. j. Placa de sunet este componenta care ne permite sa transformam calculatorul ntr-un sistem multimedia. Placa de sunet este fie de sine statatoare (separata - "standalone"), fie cel mai frecvent este inclusa (integrata) n placa de baza. Placile de sunet separate sunt de obicei "interne", adica se monteaza ntr-un slot PCI de pe placa de baza, nsa exista si placi "externe" care se conecteaza la portul USB. k. Modemul este componenta care ne permite sa accesam Internetul prin intermediul liniei telefonice. Modemul (MOdulator - DEModulator) moduleaza fluxurile de date digitale n asa fel nct acestea sa poata circula prin linia telefonica (care transporta datele n mod analog) si demoduleaza fluxurile de date primite prin linia telefonica transformndu-le din format analog n format digital. l. Placa de retea este componenta care ne permite conectarea calculatorului ntr-o retea locala. m. Imprimanta este folosita pentru a tipari pe hrtie datele/informatiile de pe calculator.

Sisteme de operare
Sistemul de operare reprezinta un pachet de programe de baza, necesare pentru functionarea calculatorului, pachet care formeaza interfata ntre calculator si utilizator, respectiv ntre computer si aplicatiile folosite. Fara un sistem de operare, calculatorul este practic inutilizabil ca atare, pentru a putea folosi calculatorul, trebuie pornit nti sistemul de operare pornirea acestuia facndu-se n general automat de catre calculator. Scopul principal al Sistemelor de Operare este de a facilita utilizarea calculatorului si de a asigura utilizarea eficienta a resurselor acestuia. Sistemul de operare ndeplineste mai multe roluri: ofera o interfata ntre utilizator si calculator, respectiv ntre diversele aplicatii si calculator; coordoneaza programele folosite; administreaza alocarea resurselor calculatorului ntre diversele aplicatii. Componentele sistemului de operare: nucleul (kernel); interfata (shell).

Nucleul sistemului de operare contine programele care gestioneaza resursele calculatorului, controleaza activitatea echipamentelor si a programelor. Interfata sistemului de operare asigura comunicarea ntre utilizator si calculator. Prin intermediul tastaturii sau al mouse-ului, utilizatorul transmite comenzi sau raspunsuri la solicitarile calculatorului iar prin intermediul monitorului, calculatorul transmite utilizatorului mesaje sau ntrebari. Principalele sisteme de operare folosite n prezent sunt: Windows (cu versiunile Windows 3.1, Windows 95, Windows 98, Windows ME, Windows NT, Windows 2000,Windows XP) Linux (cu versiunile Mandrake Linux, RedHat Linux, SuSE Linux, Salckware Linux, Caldera Linux, Corel Linux, Debian Linux) Apple Macintosh pentru computere Apple (cu versiunile Mac OS 8, Mac OS 9, Mac OS 10) Unix folosit mai ales pentru servere si retele de calculatoare

A. Componentele principale calculator personal sunt:

ale

unui

monitorul (sau display-ul) - dispozitivul cu ajutorul caruia un PC poate prezenta informatii utilizatorului; tastatura - dispozitivul ce foloseste la introducerea de informatii "n" calculator (date sau comenzi); unitatea centrala - de fapt "creierul" care coordoneaza ntreaga activitate a unui calculator personal. De aici se solicita informatii pe care utilizatorul le va introduce de la tastatura sau se afiseaza rezultatele pe monitor. Tot n unitatea centrala sunt realizate prelucrari 717c220h le de date prin executarea unui program. Importanta deosebita a unitatii centrale este evidenta nct caracteristicile principale ale unui calculator personal sunt date de caracteristicile si parametrii de functionare ai unitatii centrale. imprimanta - dispozitivul cu ajutorul caruia rezultatele obtinute cu ajutorul calculatorului pot fi tiparite pe hrtie. Pe monitor acestea sunt volatile si deseori nu pot fi utilizate ca atare. Odata tiparite pe hrtie ele devin un bun definitiv cstigat. mouse-ul - ca functionalitate este foarte asemanator cu tastatura, deoarece prin intermediul lui sunt comunicate informatii catre calculator; scanner-ul - este un dispozitiv care realizeaza "citirea" unei fotografii, a unui desen, etc. Imaginea citita cu ajutorul scanner-ului va putea fi afisata pe monitorul calculatorului, eventual preluata si apoi tiparita. Scanner-ul mareste considerabil aria de utilizare a calculatoarelor personale.

Toate acestea reprezinta partea "vizibila" a unui calculator personal, exista si o parte "nevazuta" a sa, care de fapt i asigura functionarea. B. Structura interna si modul de functionare Componentele "interne" cele mai importante care asigura functionarea unui calculator personal sunt: micropocesorul - reprezinta "creierul" ntregului calculator, coordonatorul tuturor operatiilor ce sunt efectuate de catre acesta. Fizic el este un circuit integrat, o componenta electronica formata dintr-o carcasa din plastic si picioruse metalice pentru conectare. Un microprocesor contine n interiorul sau zone care poarta numele de registre, n care se pot memora date de lungimi foarte mici. ntre toti registrii exista un registru care are un rol special si anume registrul IP (Instruction Program) Microprocesorul este conectat la celelalte componente ale calculatorului prin intermediul magistralei de date si al magistralei de comenzi (prin care circula datele si respectiv comenzile). memoria interna - este alcatuita din mai multe parti de dimensiune egala, care sunt denumite locatii de memorie, numerotate n ordine ncepnd cu valoarea 0. Aceste "etichete" puse pe locatiile de memorie se cheama adrese de memorie. Fizic memoria interna este formata din mai multe circuite integrate, care au un aspect asemanator cu cel al microprocesorului. si memoria interna este conectata la celelalte componente ale calculatorului prin intermediul celor doua magistrale. Magistrala de date si magistrala de comenzi sunt manunchiuri de fire pe care circula comenzile, respectiv datele transferate ntre componentele calculatorului. Fizic acestea sunt trasee de cupru pe o placa de circuit imprimat. Functionarea unui PC este de tip algoritmic, respectiv se bazeaza pe cunoasterea exacta a starii curente si a operatiei curente de executat, operatie care odata realizata determina o noua stare si o noua operatie de executat. Practic, la un moment dat, n registrele microprocesorului se afla valori bine determinate (starea sa curenta). n registrul IP se afla adresa urmatoarei instructiuni de realizat pe care microprocesorul o executa, iar apoi registrul IP va creste cu o unitate, trecndu-se la instructiunea urmatoare. Executia continua n acest mod pna ntlneste instructiunea prin care se trece la urmatoarea etapa de lucru si asa mai departe. Pe parcursul executarii unor astfel de instructiuni microprocesorul poate "depune" continutul unui registru ntr-o locatie de memorie sau poate citi valoarea unei locatii de memorie si o poate depune n unul din registrele sale pentru a fi prelucrata.

Sintetic se poate concluziona ca n memoria interna se afla programul, secventa de instructiuni pe care le executa microprocesorul precum si datele folosite de program sau rezultatele finale furnizate de program. Desigur, rezultatele furnizate de executia unui program nu pot ramne numai n memoria interna a calculatorului. Toate dispozitivele diferite de microprocesor sau de memoria interna sunt denumite periferice. Monitorul si imprimanta se cheama periferice de "iesire" deoarece datele ies din memoria interna catre exterior. Tastatura este un periferic "de intrare" deoarece datele (comenzile) parcurg drumul invers, din exterior, prin intemediul microprocesorului, catre memoria interna. Memoria externa este o memorie suplimentara - pe post de depozit - din care se poate citi si n care se poate scrie. Ea este reprezentata n mod special de discurile magnetice, discuri asemanatoare ca forma si mod de utilizare cu discurile de pick-up, dar cu proprietatile benzii magnetice: de pe aceste discuri se poate citi, dar de asemenea se pot scrie informatii pe suportul lor magnetic. Pe de alta parte memoria externa are de obicei o capacitate mult superioara celei interne. n memoria externa sunt memorate mai multe programe precum si datele corespunzatoare lor. La un moment dat va fi ncarcat n memoria interna un anumit program de pe disc, va fi executat iar rezultatele sale vor fi salvate pe disc. Odata ce programul n cauza si-a facut datoria se poate ncarca, de pe disc, un alt program n aceeasi zona de memorie n care a fost predecesorul sau. Memoria externa este alcatuita n principal din discuri fixe (hard-discuri) si discuri flexibile (floppydiscuri). Discurile fixe sunt de obicei montate n interiorul unitatii centrale si nu pot fi detasate de calculator dect prin demontarea acestuia. Ele au o capacitate foarte mare de stocare a informatiei si o viteza de lucru (citire/scriere) foarte ridicata. Ele sunt folosite pentru stocari masive de date sau pentru rularea rapida de programe. Discurile flexibile se introduc ntr-un locas special, se folosesc ct este nevoie dupa care pot fi recuperate cu usurinta. Ele au o capacitate de stocare mult mai mica dect discurile fixe si sunt folosite pentru a transfera date ntre calculatoare sau pentru a pastra la loc sigur unele informatii extrem de importante. In afara de componentele clasice, un PC poate avea atasate si alte dispozitive cum ar fi: microfon pentru comunicarea de comenzi,difuzoare (stereo), monitoare tridimensionale,echipamente folosite n industrie, etc.

Procesorul Dispozitivul central de comanda Instuctiuni Dispozitivul de intrare Memoria Dispozitivul aritmetic si logic Date Rezultate Dispozitivul de iesire

Date , Instructiu ni