CALDARI

Cuprins
C2 Supranclzitoare de aburi
C3 Economizoare
C4 Prenclzitorul de aer
C5+6 Tipuri de cldri acvatubulare
C7 Cldarea ignitub. cu flacr ntoars
C8 Cldarea ignitub. cu flacr direct
C9 Armturile ext. ale cldrilor navale
C10 Accesoriile int ale cldrilor acva
C11 Caldarina recuperatoare
C12 Colectoarele cldrii
C13 Apa de alim a cldrilor
C14 Inst de alim cu ap
C15 Inst de alim cu cb
C16 Inst de condensare Constr condensa-toarelor
C17 Circulatia apei n cldrile acva
C18 Tirajul cldrilor navale
C19 Bilantul termic al cldrilor navale
C20 Cldri navale aux
C21 Pulverizarea cb
7
C2
Supranclzitoare de aburi
Prin supranclz. de aburi se nelege acel elem. constr. al cl-drii care are rolul de a
acumula o parte din cld. gazelor pentru ridicarea temp. abu-rului generat de cldare.
Prin ridicarea temp. aburului, acesta si mreste continutul de cld. si ca urmare,
fiecare kg de aburi cu un continut sup de cld. va fi capabil s produc un l.m. mai mare n
inst. mec. (la masini). n felul acesta supranclzito-rul contrib. la cres-terea randam. cld-
rii, deoarece mrind continutul de cld. al aburului, masinile vor consuma o cantit. mai mic
de aburi ptr care cldarea la rn-dul ei va consuma o cantit. mai mic de cb.
Constr. Supranclzi-toarelor depinde de tipul constructiv al cldrii si din aceast
cauz supranclzi-toarele pot fi ptr cldri cu flacr n tuburi sau ptr cldri cu ap n
tuburi.
ntr-unul din colec-toare ptrunde aburul saturat din cldare, iar n cellalt se acu-
muleaz aburul supranclzit, care va fi folosit n masinile principale ale navei. Trecnd prin
elem. supranclzitorului, aburul reuseste s-si ridice temp. pn la 300330
o
C.
Supranclzitoarele cldrilor acvatubu-lare navale se mpart n suprnclzitoare vert.
si supranclzi-toare oriz. Termenul vert. sau oriz. se re-fer la poz. tuburilor si nu a
colectoarelor care, de regul, sunt dispuse orizontal la supranclzitoarele vert. si invers la
cele oriz.
Supranclzitoarele vert. pot fi dispuse dup snopul convec-tiv de tuburi, n int. lui, iar
supranclzi-toarele oriz. n cele mai dese cazuri sunt dispuse n int. snopu-lui convectiv.
Fig. 1 Fig. 2
n fig.1 este prez. schema unei cldri simetrice cu supran-clzitoarele dispuse n
afara snopului convectiv de tuburi, iar n fig.2 este pre-zentat supranclzito-rul vert. dispus
n int. snopului convectiv.
a) b) c)Fig.3
Dup forma tuburi-lor, supranclziroa-rele cldrilor acva. pot fi cu tuburi n form
de serpentin (fig.3a) cu 2 colec-toare, n form de bucl cu 2 colectoare (fig.3b) sau n
form de bucl cu un co-lector (fig.3c). Primele dou tipuri (3a si 3b) se folos. la
supranclzitoarele oriz., pe cnd al 3-lea (3c) se folos. la supranclzitoarele vert.
n prezent se tinde a se folosi la cldrile navale numai supra-nclzitoare vert. cu
tuburi n form de bucl, deoarece dup funct. se pot goli complet de ap. Da-torit spargerii
8
si tamponrii unui tub nu se pierde o supraf. prea mare de nclzi-re cum s-ar ntmpla la
supranclzioarele cu tuburi n form de serpentin.
Ptr. funct. normal a cldrii, suprancl-zitorul trb. s fie bine fixat pe cldare.
Fixarea supranclzi-torului trb s asigure:
o poz. const. fat de cldare;
imposibili-tatea deplasrii co-lectorului supran-clzitorului n urma diferitelor efecte
inertiale;
posibilit. dilatrii prin nclz.
Ptr. asig. acestor ce-rinte, supranclzito-rul de abur se fixeaz cu colectorul si sno-pul de
tuburi a.. s nu deranjeze cu ni-mic buna funct. a cldrii.
Fig.4
Fixarea supranclzi-torului vert. dispus dup snopul con-vectiv de tuburi (fig. 4) se
face cu urmt. cond.:
colectorul supranclzitorului 1 trb. astfel dispus fat de colectorul inf. 2 al cldrii
nct dreapta care uneste centrii ambelor colectoare s se gs. fat de o dreapt vert. la un
unghi mai mic de 30
o
. Acesta este ne-cesar ptr a se mic-sora eforturile de nconvoiere a
sist. de fixare pe colectorul inf.;
dist. a ntre cercurile ext. ale co-lectoarelor nu trb. s fie mai mic de 200 [mm].
Aceasta, n scopul asig. cond. optime de control si eliminare a funingi-nei care de regul se
acumuleaz n cantit mare n aceast zon;
dist. b ntre vf. bu-clelor tuburilor supranclzitorului si supraf. ext. a colecto-rului
sup. trb. s nu fie mai mic de 200 [mm]. Aceast dist. e nec. n scopul asig. accesului spre
sicana de protectie pe care se sprijin vf. Bucle-lor. Sicana de protec-tie e o tabl de ot.
rezistent la temp. nalte care nu admite trecerea gazelor prin zona vf. buclelor. n aceast
zon tuburile supranclzitorului sunt supuse unor accentuate eforturi termice. Colectorul
unui astfel de supra-nclzitor se sprijin printr-un cadru met. pe colectorul inf. al cldrii.
C3
Economizoare
O alt supraf. aux. de nclz. a cldrii care poate fi ntlnit numai la cldrile de
nalt pres. o consti-tuie economixorul. Acesta are rolul de a acumula o parte din cld. gaze.
ce se n-dreapt spre cosul navei si a o reda unui circ. de ap ce ur-meaz a intra n cl-dare.
9
Economizorul este dispus n calea gazelor, dup snopul convectiv de tuburi si imediat dup
supra-nclzitorul de aburi. El are ca scop nclz. apei de alim. a cld-rii pn la o temp.
apropiat temp. apei din cldare.
n mod normal, eco-nomizorul constituie o a doua treapt de nclzire a apei de alim.
Prima treapt o constituie prenclzi-torul de ap care folos. cld. latent a aburului prelucrat
n mecanismele aux. Din prenclzitor, apa de alim. ptrunde n economizor unde, trecnd la
o valoare cu 30..40
o
C mai mic dect temp. de satu-ratie din cldare.
Economizorul se folos. la cldrile de nalt pres., deoarece n aceste cldri temp. de
saturatie are valori mari, iar gaze. din focar, avnd o vit de scurgere mare, tind s prseasc
cldarea cu o cantit. apreciabil de cld.
Economizorul, ca o supraf. aux. de nclz., are tocmai rolul de a micsora pe ct posibil
continutul de cld. al gaze. la evac. si de a intro-duce aceast cld. n cldare o dat cu apa
de alim. n felul acesta, apa de alim. intrnd cu o temp. ridicat, va necesita o cantit. de cld.
mai mic ptr. a atinge temp. de saturatie la care ncepe procesul de vaporizare.
n principiu, econo-mizorul este alctuit dintr-un nr. de tuburi prin int crora circul
apa de alim., iar prin ext. fiind splate de gazele calde ale com-bustiei. Tuburile eco-
nomizorului pot avea forma unor serpenti-ne dispuse oriz. si prinse n dou sau mai multe
colectoare.
Economizoarele se pot clasif. n: eco-nomizoare nefierb-toare la care apa se
prenclzeste cel mult 2025
o
C sub temp. de saturatie. Se confect. din tuburi de font cu
aripioare dispuse oriz. avnd directia de curg a ga-zelor de ard. perpen-dicular pe ele;
fierbtoarele la care apa se nclz. pn la temp. de saturatie corespunztoare pres din cldare
si se va-porizeaz partial (max. 15% din debi-tul de abur trecut prin economizor). Se execut
din tevi de ot fr suduri (trase) cu diam. de 3252 [mm] dispuse n serpentine paralele.
Economizoarele din font sunt mai putin rezistente d.p.d.v. mec. si la socuri termice, dar sunt
mai rezistente la corozi-une.
Avantajele folosirii economizoarelor sunt: reducerea supraf. de nclz. a
vaporizatorului; folos. rational a entalpiei reziduale din gaz. de ard.; eli-minarea partial
a dilatrii inegale a prtilor componente ale sist. vaporizator;
reducerea variatiei de niv. a tamburului.
C4
Prenclzitorul de aer
n focarele cldrilor navale moderne aerul este introd dup ce n prealabil a fost
nclz. nclz. aerului se face n prencl-zitorul de aer care constituie o supraf. aux. de
nclz. a cl-drii. Ptr nclz. aerului se foloseste cld. gaze. evac. de cldare. La cldrile
care folos. cb. lichizi, nclz aerului se face pn la 200250
o
C. nclzirea aerului
constituie o msur eficace n cresterea randam. cldrii, de-oarece aerul cald itrod. n focar
va necesita o cantit. de cld mai mic ptr echilibrarea temp. lui cu temp. din focar.
10
Prin introd. n foca-rul cldrii a aerului cald creste intensita-tea proc. de ard. a cb,
creste temp. din fo-car si scad pierderile de cld. det. de ard. incomplet. Cresterea
intensittii combustiei permite mrirea debitului cldrii datorit acu-mulrii si transmitere
de ctre supraf. de nclz. principal a cldrii ntr-o msur mult mai intens.
Prenclzitorul de aer const n principiu dintr-o serie de tubu-ri prin care circul aerul
destinat nclzi-rii. n ext., tuburile sunt nclz. de gaze. combustiei care p-trund n cosul
navei.
De regul, prencl-zitorul de aer este ultima supraf. aux de nclz. a cldrii si e
dispus la baza cosu-lui. Gaze. calde dup ce au dat o mare parte din cld. lor tuburilor
cldrii, p-rsesc cldarea deti-nnd nc o apre-ciabil cantit. de cld. n scopul utiliz. n
ct mai mare m-sur a cld. gaze., n calea acestora se mai instaleaz aceast supraf. de
nclz. a prenclzitorului de aer. n acest fel se reuseste ca o oareca-re cantit. de cld. a gaze.
s se rentoarc n focar prin interme-diul aerului cald.
Prenclzitoarele de aer pot fi executate cu tuburile dispuse oriz. sau vert. Tuburile
prenclzi-toarelor de aer folosite la nave pot avea diferite forme. Astfel, primele pren-
clzitoare de aer au fost cu tuburi avnd sect. rotund. Acest tip de tuburi avea marele
dezavantaj c opunea o mare rezis-tent aerodinamic gaze care se scurgeau spre cos.
Tipurile actuale ale prencl-zitoarelor de aer au tuburile cu diferite forme aerodinamice. n
fig.1 sunt redate cteva forme de tuburi ale prenclzi-toarelor de aer si mo-dul de dispunere
n calea gaze. Sg. Deza-vantaj al tuburilor cu forma aerodinamic constant n procesul
tehnologic mai com-plicat dect n cazul tuburilor cu sect rotund.

Fig.1
Prenclzitoarele de aer fiind dispuse n zone cu temp. relativ mici, tuburile acesto-ra
se gs. n cond. termice mult mai usoare dect tuburile supraf. principale de nclz. Din
aceast cauz gros. tuburilor e de 0,5 pn la 2 [mm]. Prinderea tu-burilor se face n plci
tubulare prin ndoire si lipire avnd grij ca ntr-una din prti, tubu-rile s aib posibi-litatea
de a se dilata.
n practic nu se prea se ntlnesc cazuri ca una si aceeasi cldare s fie dotat att cu
prenclzitor de aer, ct si cu economizor.
Prenclzitoarele de aer pot fi ntlnite la cldrile de joas pres., iar economi-zoarele la
cldrile de nalt pres. n ceea ce priveste supranclzitoarele de aburi, acestea pot fi
ntlnite la toate tipurile de cldri principale.
C5+6
Tipuri de cldri acvatubulare
11
La bordul navelor se pot ntlni cldri acva. de cele mai di-ferite tipuri constr. Din
aceast cauz e nec. a se cunoaste clasif. acestor cldri ptr. a se putea recu-noaste cu
usurint fiecare cldare ntl-nit n inst. de fort de la nave.
D.p.d.v. constr., cl-drile acva. se mpart n dou mari grupuri:
1)Cldri triunghiu-lare: normale; ecranate.
2)Cldri cilindrice: normale; ecranate.
n primul grup sunt incluse cldrile de tip mai vechi, care au cel putin 3 colectoa-re.
Denumirea de tri-unghiulare au primit-o de la forma foca-rului care se aseam-n cu un
triunghi.
Grupa a doua este alctuit din cldri cu 2 colectoare, unul sup. si altul inf. Fo-carul
acestor cldri se apropie ca form de cilindru. n inst. de fort moderne se observ
dezvoltarea cu prioritate a cldrilor acva. cil., care posed anumite calitti si avantaje fat
de cldrile acva. triunghiulare.
Fig.1 Fig. 2
n fig.1 e reprez. schema principal a cldrii triunghiulare normale simetrice cu 2
circ. de gaze. Cl-darea se compune din colectorul sup. 1, colectoarele inf. 2, snopurile de
tuburi fierbtoare 3, vatra focarului 4 si anve-lopa cldrii 5.
n fig.2 e reprez. cldarea acva. triun-ghiular asimetric (ecranat), normal cu un
circ. de gaze. Fat de cealalt cl-dare, aceasta se deosebeste prin faptul c are un snop de
tuburi ce contine un nr. mai redus de tuburi, gaze. de ard. fiind evac numai prin partea
snopului cu tuburi mai multe, cellalt snop fiind ecranat (acoperit) ne-permitnd trecerea
gaze. de ard. printre tuburi.
Cldrile acva. cil. sunt formate numai din 2 colectoare: unul sup. si unul inf, unite de
snopurile de tuburi care nchid ntre ele focarul cldrii.
Fig.3 Fig. 4
12
Cldrile acva. cil. normale (simetrice) (fig.3), au cele 2 sno-puri de tuburi egale si
simetrice.
Cldrile cil ecranate (nesimetrice) au unul din snopurile de tuburi format din f. multe
tuburi compa-rativ cu cellalt snop care datori ecrane-lor nu permit trecerea gaze. prin
tuburi.
C7
Cldarea ignitub. cu flacr ntoars
Cldarea ignitub. cu flacr ntoars e tipul de cldare cel mai utilizat n dome-niul
naval.
1pulverizator; 2tub de flacr;
3vatra de crmid;
4peretele frontal al cutiei de foc;
5tevi de foc; 6 camera de fum;
7 cosul navei;
8corpul cilindric al cldrii;
9cutia de foc; 10-placa tubular;
11 cerul focarului; 12- surub de bronz;
13 antretoaze; 14domul cldrii; 15 orificiu de vizitare
Funct.: Se umple cldarea cu ap pn la o anumit nlt. deasupra cerului fo-carului.
Cb. intr prin pulverizatorul 1, arde de-a lungul tubului de flacr 2, gaze. de ard. antrennd
o parte din cb. introdus n focar, care va continua s ard si ntlnind vatra 3 si peretele
frontal 4 sunt nevoite s se ntoarc, strbtnd tevile de foc 5. Da-torit supraf. mari de
contact, gazele se rcesc considerabil n int tevilor de foc si prsesc cldarea cu un continut
mult mai mic de cld., dect cel initial avut n tubul de flacr. Tubul de flacr, cutia de foc
si tevile de foc acumuleaz cld. pe o fat si o transmit apei care se gseste pe cealalt fat.
n felul acesta apa din cldare acu-muleaz o mare parte din cld. degajat prin ard. cb. si se
nclz. continuu. Prin nclz., apa la un mom. dat atinge temp. de saturatie corespunztoare
pres. initiale din cl-dare si ncepe s se transforme n vapori.
Descrierea principa-lelor elem. compon.:
a) Corpul cilindric (anvelopa) 8 consti-tuie nvelisul metalic care delimiteaz lateral
vol. de ap si abur al cldrii. Se construieste din ot. calmante K5,K6,K8, L=2500
5000[mm], D=2000 [mm];
b) Tubul de flacr 2 are o form cil. on-dulat dat fiind faptul c e supus la solici-tri
term. mari deoa-rece cea mai mare parte a cb. arde n int lui, iar peretii suport pres. apei
care l nconjoar, L=15002600[mm],D=7002000[mm]. Gros. peretelui tubu-lui de
flacr trb. s fie absolut const. Tubul de flacr se prinde cu un capt de peretele frontal al
focarului, prin nituire sau sudare, si cu un capt de peretele frontal al cutiei de foc. Tubul de
flacr e splat la int. de gaze. calde rezultate din arderea cb., iar n ext., pe toat supraf. sa, e
udat de apa din cldare;
13
c) Cutia de foc 9 e o camer suplimentar ptr. desvrsirea proc de ard. si n acelasi
timp ea asig. schim-barea sensului de curg. a gaze. Peretele frontal al cutiei for-meaz placa
tubular 10. Partea sup. a cutiei numit cerul focarului 11 e prev-zut cu surubul de bronz
12 care are n int. un canal umplut cu pb. Dc. niv. apei n cldare scade sub niv. admis pb.
din canale se topeste iar aburul ptrunde n focar provocnd stin-gerea focului. Cutia de foc
se execut din mat. bun conductor de cld. si rezistent la temp. ridicate (ot sau Cu);
c) Tevile de foc 5 constituie partea principal a supraf. de nclz. a cldrii, care
permite transmi-terea cld. de la gazele calde n toat masa de ap a cldrii. Ele se prind cu
un capt de placa tubular al peretelui frontal al cldrii. Avem tevi simple si tevi tirante.
Tevile simple au rolul de a canaliza gazele de ard. spre evac. si de a transmite cld. spre sp.
de ap al cldrii. Tevile simple reprez. 5070 % din totalul tevilor. Tevile tirante au n plus
rolul asig. rigidittii dintre pere-tele cldrii si tevile de foc, ele avnd o gros. mai mare dect
tevile simple. Dispu-nerea lor n placa tubular se face a.. majoritate tevilor tirante s ocupe
zona periferic;
d) Antretoazele 13 sunt legturi scurte de rigidizare ntre peretele din spate al cutiei de
foc si pere-tele dorsal al cldrii. Se mai utiliz. si la prinderea cutiilor de foc ntre ele.
Acestea sunt construite din bare de ot. sau Cu prevz cu filet si care prin filetare ntre doi
pereti apropiati men-tin dist. const. ntre ei. Antretoazele pot fi stemuite la capete sau asig.
cu piulite si seibi. Ca si n cazul tevilor de fum n ultimul timp se folos. tot mai des prindrea
legturilor scurte prin sudare. Desreori antretoazele au cana-le centrale de control cu diam.
de 5[mm] pe toat lung. sau numai la capete. Aceste canale au rol de protectie, averti-znd
la timp ruperea vreunei legturi. Astfel apa care se gseste n ext. va ptrunde n canalul
central si scurgndu-se apoi afar poate fi obs. de personalul de deservire;
e) Cam. de fum 6 are rol de a canaliza gazele care ies din tevile de fum spre cosul
cldrii. Este constr. din tabl de ot cu gros. de 3..5[mm]. Peretii sunt fixati prin suruburi de
peretele frontal ptr. a se putea nltura cu usurin n vederea nlocuirii unor tevi sau
curtirii. Cantit. de fum trb. s prote-jeze partea sup. a peretelui frontal m-potriva gazelor
calde deoarece n aceast zon peretele nu este rcit de ap ci de aer. La unele cldri n cam.
de fum se instaleaz economi-zor. Cam. de fum se continu cu cosul de fum 7 care se
execut din tabl de ot cu gros. de 5[mm]. Cosul e executat din pereti concentrici. Prin zona
central se scurg gazele evac. de cldare iar prin zona lateral circul aerul ptr. rcirea
cosului.
f) Vatra de crmid 3 are rolul de a pro-teja metalul cldrii n zona cu temp. ridi-cat
si n partea inf. unde se gs. tubul de flacr si unde circulatia apei n jurul supraf. calde este
foarte lent;
g) Orificiile de vizita-re 15 sunt practicate n cp. cldrii cu scopul executrii unor
lucrri. Au form oval cu dimens. 300x400 [mm]. Se nchid cu autoclape care sunt capace
de form special nchise cu ajut. unor suruburi sau ancore;
14
1cp. n int. cruia se afl capacul; 2capac; 3 ancore.
h)Legturile lungi 16 sunt bare de ot. care au rolul de a rigidiza n int cp. cldrii. De
regul sunt dispuse n sp. sup. si fac legtura ntre peretii verticali ai cldrii.
C8
Cldarea ignitub. cu flacr direct
1mantaua cldrii;
2tubulatura apei de alim.;
3supap de sigurant;
4gur de vizitare dom;
5tu-bulatur principal de abur;
6tub de fla-cr; 7tubulat. de purj;
8sist. de sus-tinere tambur clda-re;
9niv. apei n cl-dare; 10cam. de fum;
11canal de evac. a gaze.;
12gur de vizitare cam. de fum;
13domul cldrii
Cldrile ignitub. cu flacr direct sunt de mai multe feluri. Cea mai utilizat e
cldarea cu unul sau mai multe drumuri de flacr din fig. Vaporizatorul cld-rii cu un
15
singur drum de flacr este format dintr-un tambur oriz. cu diam d=1200..200 [mm], n int.
cruia se afl focarul format dintr-unul sau mai multe tuburi metalice cu pereti netezi sau
ondulati cu diam. d= 8001100[mm], montate asimetric fat de tamburul cl-drii. n
spatele cl-drii se gs. o cam. de zidrie 10 numit cam. de fum, care serveste la evac. gaze
de ard. n partea sup. a cldrii se afl do-mul cldrii 13 care serveste la separarea
picturilor de ap. Domul e prevz. cu cam. de vizitare 4. n scopul mririi debi-tului de abur
se mreste diam. tam-burului cldrii si nr. tuburilor de flacr. Aceste cldri pro-duc abur
la param. sczuti.
Cldarea ignitub cu tub de flacr si tevi de fum
1tub de flacr; 2 cam. de fum;
3cos de evac. gaze; 4 tu-bulatur ap de alim;
5domul cldrii; 6 tubulat principal de abur;
7supap de si-gurant; 8gur de vizitare dom;
9gur de vizitare cam. de fum;
10suporti de sustinere cp cldare;
11tevi de fum; 12 manta cldare;
13sist. de aprind. si alim cu cb.;
14pre-nclzitor de aer.
Cp. Cil. si tubul de flacr sunt similare cu cele descrise la cldarea ignitub. cu flacr
direct, iar tevile de fum sunt fixate prin mandri-nare sau sudare. n fct. de nr drumurilor
exist mai multe ti-puri constr. de astfel de cldri dintre care cele mai utilizate sunt cldrile
din fig.
Avantajele si deza-vantajele cldrilor ignitub.
Avantajele cldrilor ignitub.:
permit obt. aburului cu continut mic de umid, datorit vol. mare al cam. de abur;
sunt putin sensibile fat de calit apei de alim.;
sunt simple n exploatare;
mentin randam. re-lativ ridicat (6575 %) chiar la variatii de regim;
Dezavantajele cld-rilor ignitub:
au greut. mare (cca. 1 Kg metal la 1 Kg de abur);
funct. la pres mici;
au debit mic de abur (6 7 t/h);
nec. timp ndelungat ptr. ridicarea pres.;
sunt sensibile n ceea ce priveste proc. de dilatare si contractare la diferite sarcini
termice;
prezint pericol de explozie, datorit vol. mare de ap, iar spargerea tevilor de fum
poate produce explozii pu-ternice;
prezint dificultti n ceea ce priveste curtirea si ntretinerea lor n stationare.
16
C9
Armturile ext. ale cldrilor navale
Prin armtur se ntelege totalit. dis-pozitivelor de reglare si de punere n co-
municatie, dispuse pe colectoarele cldrii, care au scopul de a asig. buna funct a cldrii si
reglarea proc care au loc n aceasta.
Valvulele de aburi ale cldrii. Valvu-lele de aburi ale cldrii au rolul de a conecta
sau deco-necta cldarea cu tubulatura principal sau aux de abur viu.
La cldrile navale principale pot fi ntlnite urmt. valv. de abur:
valv prin-cipal de abur saturat -conecteaz tubulat. principal de abur saturat cu
colectorul sup al cldrii;
valv principal de abur supranclzitconec-teaz tubulat prin-cipal de abur supra-
nclzit cu colectorul supranclzitorului de abur;
valv. aux. conecteaz tubulat. aux de aburi saturati cu colectorul sup al cldrii
Toate aceste valv sunt astfel executate nct nu permit trece-rea aburului dect ntr-un
sg sens de la cldare spre con-sumatori. n felul acesta se exclude posibilitatea cderii pres
n cldare n cazul cnd alte cl-dri, conectate la aceleasi tubulat nu mai mentin pres. de
regim sau n cazul n care una din cldri este avariat.
Valv. de aburi ale cldrii pot fi cu nchidere dirijat sau cu deschidere dirija-t. La
cldrile nava-le se utiliz numai primul tip. Valv de abur ale cldrii pot fi simple sau duble,
oriz sau vert, n fct de modul de dispu-nere al tijelor care actioneaz ventilele.
Valve simple se fi-xeaz mai usor pe cldare si sunt deser-vite cu mai mult usurint
dect valv duble. Acestea ns sunt mai usoare si au gabarite mai mici dect dou valv sim-
ple. n plus, valv duble necesit numai o flans de prindere pe colector.
Manevrarea valv de aburi ale cldrii se poate face manual, direct din comparti-mentul
cldrii sau de la dist cu ajut unui sist de transmisie a efortului.
O valv dubl e com-pus dintr-un cp. de ot. n care sunt mon-tate valv principal de
aburi si valv aux. Sp int al cp. e des-prtit, cu ajut a doi pereti, n trei camere. Peretele oriz
are prevz 2 orificii ptr ventile. Cam de jos e pus n comunicatie cu cam de aburi a cldrii,
o cam late-ral cu tubulat prin-cipal de abur saturat, iar cealalt cam lateral cu tubu-latura
aux de abur.
n jurul orificiilor executate n peretele oriz sunt presate inele de nichel care alctuiesc
scaunele ventilelor. Ventilele sunt n form de ta-lere si sunt prevz cu inele de nichel, care
la nchiderea valv trb s calce bine pe ine-lele scaunelor.
n timpul funct cl-drii, valv se poate nchide automat n acel caz cnd pres din cldare a
sczut fat de pres din tubulatur.
Tija valv are la cap-tul liber un mner care permite a se controla deschiderea valv si
cu ajut cruia se poate executa sle-fuirea ventilului.
Datorit nltimilor la care se afl valv fat de panourile infe ale compartimentului
cldrii, se impune manevrarea acestora de la dist. Manevra-rea de la dist se face cu ajut
unor roti prevz cu lanturi care transmit miscarea prin sist de roti dintate valv, n sco-pul
nchiderii sau deschiderii acestora.
17
n afara transmisiei de la dist din int compartimentului, valv sunt prevz cu sist de
manevrare de la dist din afara com-partimentului. Aceasta e nec ptr nchiderea valvulelor de
pe punte, cnd da-torit unor avarii compartimentul este inundat cu aburi, cnd este incendiat
si n alte cazuri cnd se impune manevrarea acestor valvule de pe punte.
Supapele de siguran-t. n scopul pren-tmpinrii cresterii pres n cldare peste pres
de regim, cld-rile sunt dotate cu supape de sigurant. Aceste supape sunt valv cu o constr
spe-cial, capabile s pun n comunicatie sp de aburi al cldrii cu atmosfera ext. n felul
acesta, prin eliminarea unei cantit de abur din cldare, pres din int acesteia scade si pericolul
unor grave incidente poate fi nlturat. Supapele de sigurant declan-seaz automat la
depsirea pres de regim, putnd fi actionate si manual n caz de nevoie.
Cldrile navale sunt dotate cu cel putin dou supape de sigu-rant. Una din supa-pe
trb s fie reglat ptr declansare la o pres care s depea-sc cu 0,7 Kgf/cm
2
pres de regim, iar
cealalt este reglat la o pres care s depseasc cu 0,5 Kgf/cm
2
pres de regim a cldrii.
Supapele de sigurant pot fi montate separat pe cldare (colectorul sup) sau n acelasi cp
comun. Supape de sigurant pot fi ntlnite si pe colec-toarele supranclzi-toarelor de aburi
(la cldrile de nalt pres).
Supapele de siguran-t pot fi cu contra-greutate sau cu re-soarte. Supapele de sigurant
cu contragreut se bazea-z pe principiul c o greut fixat la captul unei prghii poate fi
ridicat numai atunci cnd forta din partea opu-s actiunii greut va fi mai mare dect forta cu
care actioneaz forta respectiv. Su-papele de sigurant cu resort se bezeaz pe principiul c
o supap e mentinut pe scaunul ei datorit unui resort compri-mat n asa fel nct supapa s
se ridice numai at cnd forta care actioneaz din partea opus resortu-lui e mai mare dect
tens la care a fost comprimat acesta.
La cldrile navale se gs numai supape de sigurant cu resort. De obicei se folosesc
supape de sigurant binare, al-ctuite din supape de comand si de executie.
Asupap de execu-tie; Bsupap de co-mand; Ccolectorul cldrii; 1,2supape; 3pist;
4canal de trecere; 5conduct de legtur cu atm; 6, 7 resoarte
Aburul sub pres, din colectorul cldrii C, actioneaz perma-nent asupra supapei 1,
lipind-o de scaunul ei. n acelasi timp, pres aburului actioneaz si asupra supapei 2 care este
mpins pe scaun de ctre resortul 7 al supapei de comand. Att timp ct tens resortului e
mai pu-ternic dect pres aburului, supapa 2 nu va permite trecerea abur. prin canalul 4.
n mom cnd pres abur. din colectorul C a nvins tens resor-tului 7, supapa 2 se ridic
de pe scaun, permitnd trecerea abur din colector prin canalul 4 n sp cilin-drului a. Aburul
p-trunznd n sp a va actiona asupra pist 3 pe contratija cruia se gs supapa 1. ntruct
supraf pist 3 e mai mare dect supraf supapei 1 va apare un efort capa-bil s nving att tens
resortului 6, ct si pres exercitat asupra supapei 1. Prin deplasarea supa-pei 1 de pe scaun,
18
aburul din cam b a supapei va trece n cam c, de unde prin conducta 5 va iesi n atm. Acest
proces continu pn n mom cnd pres din colectorul cldrii a sczut sub valoarea pres de
regim. n acest mom resortul 7 va actiona asupra supapei 2 aseznd-o pe scaunul ei, ntre-
rupnd ptrunderea pe mai departe a abur prin canalul 4 n spa-tele pist 3. Sub ac-tiunea pres
din cldare si a actiunii resortului 6, supapa 1 va ntrerupe scurge-rea aburului din cam b n
cam c, numai at cnd pres din cldare va depsi pres ptr care a fost reglat resortul 7 a supapei
de comand B. Aceast supap de sigurant poate fi declansat si manual, actionnd asupra
capului liber ext al tijei pist 3 si compri-mnd resortul 6.
Valv de alim. Valv de alim au rolul de a conecta sau deconec-ta cldarea de tubulat de
alim cu ap. n scopul asig unei alim continue a cldrii cu ap, toate cldrile navale sunt
dotate cu dou valv de alim, una fiind de rezerv. Dup principiul de funct, valv de alim pot
fi simple sau cu retinere. Valv de alim simple permit trecerea lichidului n ambele sensuri,
iar constr lor e identic cu valv obisnuite care au nchiderea si deschiderea dirijat.
Prin deschiderea valv, apa de alim avnd o pres mai mare dect pres din int cldrii,
ptrunde n colectorul sup (la cldrile moderne alim se face numai n colectorul sup), asi-
gurnd alim continu a cldrii cu ap. n cazul n care pres din tubulat de alim a sczut sub
valoarea pres din cldare, apa cldrii se poate scurge n sens invers, fapt ce poate provoca
serioase avarii inst de alim si chiar cldrii. Din aceast cauz valv de alim trb s mai aib pe
lng valv simpl si o valv de retinere care s permit scurgerea apei numai ntr-un sens de
la pompa de alim spre cldare.
n fig e reprez sche-ma valv de alim cu retinere. Sub pres apei de alim, supapa 2 se
ridic de pe scaun permitnd tre-cerea apei spre cl-dare. n cazul n care pres din tubulat de
alim e mai mic dect pres din clda-re, supapa 2 e auto-mat asezat pe scaun sub actiunea
pres de pe spatele ei. Supapa are posibilit de a se deplasa numai n pl vert, datorit picioru-
lui supapei 1 care gliseaz n orificiul existent n capacul valv. Valv de retine-re se instaleaz
n asa numitul cap de alim, dispus pe cldare. Cldrile navale moderne folos valv de alim
care au n acelasi cp supapa de retinere si supapa valv de alim. Unele valv de alim sunt
constituite a.. cu o sg supap se realiz att retinerea lichidu-lui n sens opus ct si nchiderea
dirijat a valv.
Valve extractiei de supraf si de fund. Valv extractiei de supraf are rolul de a permite
executarea periodic sau perma-nent a extractiei de supraf n scopul ndeprtrii din cl-
dare a grsimilor acumulate pe oglinda de vaporizare sau n scopul mantinerii unei anumite
salini-tti a apei n cldare. Valv extractiei de supraf e dispus pe colectorul sup al cl-drii.
Valv extractiei de supraf are ventilul (supapa) cu o form ascutit n scopul reglrii mai bune
a cantit de ap ce trb s se scurg prin valv.
Valv extractiei de fund are rolul de a permite att asig ndeprtrii din par-tea inf a
cldrii a depunerilor calcaroa-se, ct si ptr golirea apei din cldare n cazurile care impun
19
acest lucru. Aceast valv se instaleaz n partea inf a colec-toarelor de ap ale cldrii si este
mane-vrat manual at cnd cond de exploatare impun executarea extractiilor de fund.
Robinetul de aer. Robinetul de aer are forma unui robinet obisnuit cu cep, dispus n
partea sup a colectorului de aburi. Acest robinet are rolul de a pune n comunicatie sp co-
lectorului de aburi cu atm n mom umplerii cldrii cu ap, n faza initial a ridic-rii pres n
cldare si n timpul eliminrii apei din cldare.
Robinetele de control. La unele cldri navale cu pres mic se pot ntlni robinetele de
control care au rolul de a identifica gradul de umplere al cld-rii cu ap. Acestea sunt
robinete obisnu-ite cu cep. De regul la cldrile navale pot fi ntlnite cte dou robinete de
control: unul dispus n dreptul niv min al apei admis n clda-re, altul dispus n dreptul niv
max admis.
La unele cldri cu flacr n tuburi se mai poate ntlni si al treilea robinet dispus n
dreptul niv mediu (normal) al apei n cldare. De la fiecare robinet porneste cte o tubulat
care duce la niv panoului din compartiment.
Prin deschiderea ro-binetelor de control, cldristul trebuie s disting dup aspect ce
anume iese din robinet: ap sau abur.
Dc prin robinet se scurge ap, la captul tubulat va iesi un nor dens de abur alb.
n cazul cnd prin robinet se scurge abur, acesta devine vizibil la o anumit dist de captul
tubulat. Asadar, cu ajut robinetelor de control se poate det cu aprox niv apei n int cldrii.
Din aceast cauz la cldrile navale mo-derne si n deosebi la cldrie de medie si nalt
pres, robinetele de control nu se utilizeaz. n cazul cnd totusi exist, acestea vor fi utiliz n
cazuri extreme cnd nu mai sunt alte posibilit ptr det niv apei n cldare.
C10
Accesoriile int ale cldrilor acva
Majoritatea acceso-riilor int ale cld-rilor acva se gs n colectorul sup.
Tubul culegtor de aburi. n timpul funct sale, cldarea produce permanent aburi care
se concen-treaz n sp cam de aburi. La cldrile acva cam de aburi e alct din sp cuprins
ntre oglinda de va-porizare si plafonul colectorului sup. Din aceast cam, aburii sunt trimisi
spre su-pranclzitor, dc acesta exist, sau spre consumatori.
Captarea aburului se face cu ajut unui tub cu form special, numit tub culegtor de
aburi. Acest tub are pe lng rolul de a capta aburii produsi de cldare si rolul de excludere
n msur ct mai mare a umidit. din continu-tul de aburilor.
Continutul mare de umud al abur aduce prejudicii serioase supranclzitorului de aburi
si masinilor att principale ct si aux.
n supranclzitor umid nu e dorit, de-oarece, pe de o parte, supranclzitorul va
consuma o cantit din cld acumulat ptr vaporizarea picturi-lor de ap continute de abur (se
micso-reaz temp aburului supranclzit), iar pe de alt parte, pic-turile de ap conti-nute de
aburi au o mare concentratie de sruri care prin vapo-rizarea apei rmn pe tuburile
supranclzi-torului sub form de crust. Acest din urm fenomen duce la micsorarea cantit
de cld acumulat de supranclzitor si chiar la ard tuburilor acestuia.
20
n fig sunt prezentate constr, fixarea si poz tubului culegtor de aburi al unei cldri
acva. Dinst dintre supraf sup a tubului si supraf int a colec-torului e de cca. 80 [mm].
Aceast dist se mentine const pe toat lung tubului. ntruct tubul are o usoar conicitate, se
asig n partea inf acumularea umid separate de aburi.
Diam tubului depin-de de cantit de aburi generat de cldare. Ptrunderea aburului n
tub se face prin crestturile transver-sale executate pe supraf ext a tubului. Ltimea tuturor
cres-tturilor este aceeasi si egal cu 8[mm]. Lung crestturilor pe circumferinta tubului e det
de valoarea un-ghiului de la centru care variaz ntre 80
o
si 98
o
. Dist ntre crestturi variaz
ntre 28[mm] la nce-putul tubului si n crestere pn la 65 [mm] la capul nchis al tubului.
n scopul montrii si demontrii cu usurin-t, tubul culegtor de aburi se confect din mai
multe elem: tu-buri conice din ot cu gros de 34[mm].
Placa calmant. n primele rnduri de tuburi din apropierea focarului are loc proc
intens de transforma-re a apei n abur. Aceste tuburi p-trund n colectorul sup n zona sa
cen-tral. Bulele de abur, n nr destul de mare, formate n primele rnduri de tuburi, ptrund
n colectorul sup, strbat masa de ap si se sparg la niv oglinzii de vaporiz.
Ascensiunea bulelor de abur n zona cen-tral a colectorului d nastere asa numi-tei
cocoase de vapo-rizare, fcnd ca oglinda de vaporizare s nu fie oriz. n partea centra-l apa
se ridic, iar n prtile laterale niv apei coboar. Acest fenom e periculos prin faptul c niv
apei de apropie f. mult de tubul cule-gtor de aburi, unde uneori se arunc o cantit nsemnat
de ap, det cresterea considerabil a umid aburului. Aparitia cocoasei de vapori-zare face ca
niv apei s coboare n prtile laterale ale colecto-rului si prin aceasta, ultimele rnduri de
tuburi pot rmne descoperite, nealim cu ap, fapt ce duce n mod inevitabil la arderea lor.
Formarea cocoasei de vaporizare poate fi nlturat prin gsirea unei metode de distribuire
unifor-m a bulelor de abur pe toat supraf oglinzii de vaporiza-re. n acest scop s-a introdus
n cldrile navale moderne pla-ca calmant, mijloc eficace n asig unui proces uniform de
distrib a bulelor de abur pe toat supraf oglinzii de vaporiz.
Placa calmant se confect din tabl de ot. cu gros de 3[mm].
n scopul asig unei vaporizri uniforme placa calmant se confect cu dispune-rea
neuniform a orificiilor. Dispune-rea orificiilor trb fcut a.. n dreptul tuburilor centrale ale
colectoarelor, nr lor s fie mai mic dect n zona tuburilor periferice.
Variatia sectiunii de trecere a aburilor prin plac se poate realiza si prin execu-tarea
orificiilor cu diam variabil, mai mic (16mm) n zona central si mai mare (20mm) n zonele
laterale.
Ptr a se putea introd n colector, placa calmant se confect din sectii ale cror dimens
permit trece-rea prin orificiile de vizit ale colectoa-relor.
Prezenta plcii cal-mante permite redu-cerea umidittii abur de la 78 %, ct au
cldrile fr placa calmant, la 12 %. n plus, placa cal-mant mei are si rol de
stabilizator al niv apei n colectorul sup cnd nava si o dat cu aceasta, cldarea se nclin n
21
borduri. nclinrile transver-sale ale navei fac ca apa n colectorul sup s se deplaseze cnd
ntr-un bord, cnd n cellalt, lsnd n mod alternativ unele rnduri de tuburi (n deosebi
cele perife-rice) fr ap, det ard acestora. Placa cal-mant mpiedic tre-cerea rapid a apei
dintr-un bord n altul, asig n felul acesta o stabilitate mult mai bun a apei n colec-tor pe
timpul oscila-tiilor navei.
Prelungitorul tubului de alim. Cldarea, n calitate de generator de aburi, transform n
fiecare unitate de timp o cantit det de ap n aburi. Ptr a menine niv apei n cldare n asa
fel nct s asig buna funct a cldrii e nec a se introduce n fiecare unit de timp o cantit de
ap egal cu cantit de ap trans-format n aburi n aceeasi unit de timp. n cldrile cu circu-
latie natural, n mod autonom se formeaz anumitwe contururi de circulatie cu sens si vit
bine def. Din aceast cauz, apa proaspt de alim trb introd n cldare, a.. s nu deranjeze
cir-culatia stabilit n cldare. Introducerea apei n cldare se face cu ajut prelun-gitorului
tubului de alim.
n cldrile acva moderne alim cu ap se face prin colecto-rul sup. Apa de alim
porneste de la pompa de alim prin tubul de alim, pn la colec-torul sup. De aici, apa
ptrunde n colector si e distrib n int acestuia de ctre prelungitorul tubului de alim. Dis-
punerea si forma tubului n colectorul sup depind de tipul constr al cldrii. Prelungitorul
tubului de alim poate fi simplu sau bifurcat.
Prelungitorul simplu se folos n cazul cldrilor cu ecran ptr alim ultimelor rnduri de
tuburi ale snopului principal. La aceste cldri, al doilea contur de circulatie realizat de
tuburile ecranului nu necesit prezenta tubului de alim n dreptul lor, deoarece tuburile de
coborre ale acestui contur sunt nenclzite. Asa-dar, prelungitorul tu-bului de alim la
cldrile cu ecran trb s fie dispus n zona tuburilor de coborre ale snopului princi-pal de
tuburi.
La cldrile simetri-ce cu 2 circ de gaze, care nu au ecran, se folos prelungitorul
tubului de alim bifurcat n ambele borduri si dispus n zona ultimelor rn-duri de tuburi care,
de regul, sunt tuburi de coborre. Prelun-gitorul tubului de alim trb dispus pe toat lung
colectoru-lui si prevzut cu orificii avnd diam de cca. 5 [mm].
Tubul trebuie s fie nchis la captul opus intrrii apei, iar ori-ficiile s fie exe-cutate
pe tub a.. apa s tsneasc spre ultimele rnduri de tuburi. Supraf total a orificiilor trb s fie
mai mare dect supraf transversal a tubului.
La cldrile cu pul-verizatoarele dispuse pe un sg perete frrontal, orificiile
prelungitorului tubului de alim trb s fie mai dese spre extremittile colecto-rului si mai rare
la centru.
Prelungitoarele tubu-rilor de alim se confect din mai multe tuburi din ot. unite ntre ele
prin intermediul flanselor. Diam tuburilor folo-site depinde de cantit de ap introd n cl-dare
n unit de timp.
Fixarea prelungitoru-lui tubului de alim se face cu ajut unor co-liere prinse de colec-
tor sau de traversele plcii calmante.
Separatorul apei de alim. Dc apa de alim s-ar ntlni cu bulele de abur care se ridic
spre oglinda de vapo-rizare s-ar nrutti n mod vizibil circulatia apei n cldare. Cir-culatia
apei n cl-dare s-ar nrutti si n cazul captrii bulelor de abur n tuburile de coborre.
22
n scopul evitrii contactului dintre apa de alim si bulele de abur, ct si ptr a nu
permite ptrunde-rea bulelor de abur n tuburile de coborre, colectorul sup al cl-drii e
dotat cu sepa-rator al apei de alim. Acest separator con-st dintr-o tabl de ot cu gros de 3
4[mm] dispus pe lung co-lectorului ntre pre-lungitorul tubului de alim si colectorul
cldrii. Un capt al separatorului e prins de traversa plcii cal-mante, iar cellalt de
cornierul fixat cu suruburi n peretele colectorului. Partea inf a separatorului se fixeaz dup
ultimul rnd de tuburi de coborre si naintea tuburilor de ascensi-une. n partea inf se-
paratorul are cteva degajri ptr a da po-sibilitatea apei s se scurg pe timpul golirii cldrii.
Plnia extraciei de supraf. Apa de alim care intr n cldare are de regul salini-tatea
de 1,52
o
Br si duritatea de 0,2
o
d. n timpul vaporizrii, srurile rmn n cldare si cu
timpul concentratia lor creste considerabil. Concentratia mare de sruri det depunerea intens
a crustei pe supraf int a cldrii, iar aceasta poate adu-ce cldrii urmri grave.
Concentratia mare de sruri poate provoca si aparitia fenom de ebolutiuni care arun-c
cantit mari de ap n tubul culegtor de aburi si ca urmare pot lua nastere cioca-ne hidraulice
n ma-sini sau pe tubulaturi sau alte fenom cu totul nedorite.
n timpul funct cl-drii, datorit avari-erii sau funct anor-male a unor aparate aux, ca
prenclzi-torul de cb, conden-sorul principal, basa etc., n cldare pot ptrunde corpuri
uleioase care depu-nndu-se la supraf oglinzii de vapori-zare mpiedic buna desfsurare a
proc care au loc n clda-re. Ptr mentinerea salinittii apei n cldare n anumite norme, ct si
ptr ndeprtarea grsi-milor de la supraf oglinzii de vapori-zare, colectoarele sup ale
cldrilor acva sunt dotate cu inst ptr extractia de supraf. Inst se compune dintr-o plnie de
tip obisnuit, dar cu dimens ceva mai mari, din tabl de ot., cu gros de 2[mm] si dintr-o
tubulatur care pune n comu-nicatie plnia cu valv extractiei de supraf de pe colectorul sup.
Plnia se instaleaz n centrul cldrii la 1060[mm] sub niv min al apei n cl-dare. n fct
de lung colectorului se pot folosi una sau dou plnii. Deoarece n timpul extractiei de supraf
apar eforturi mari asupra plniei, aceasta trb bine n-trit la niv ei de fixare. Fixarea se face
de traversele plcii calmante sau de tuburile de alim.
Fixarea plniei de extractie n apropi-erea oglinzii de va-porizare a fost det de urmt
considerente:
din experienta expl cldrilor navale s-a constatat c apa cu concentratie max de
sruri se gse n straturile de ap din apropierea oglinzii de vaporizare;
cp. grase sunt mai usoare dect apa si plutesc la supraf oglinzii de vaporizare;
nde-prtarea unei cantit din apa cldrii prin extractie de supraf se poate realiza la
orice regim de funct a cl-drii, fr a putea provoca scurgerea total a apei si fr a deranja
circulatia apei n cldare.
Zincurile cldrii. n timpul funct cldrii, n int acesteia apar cur galvanici ca urmare
a tendintei de echilibrare a potenti-alelor elec diferite, proprii diferitelor met. folosite n
constr cldrilor. Apa cldrii are rol de electrolit prin care cur galvanici pot transporta
particule ale meta cldrii.
n scopul protejrii met cldrii mpotri-va acestui proc ele-ctrochimic, n cldri se
introduc plci de zinc electrolitic, care se prind de peretii int ai cldrii n limitele sp de ap
si care se mpart egal pe toat supraf cldrii. Pe peretii cldrii se depune un strat fin de
hidrogen care apr mpotriva co-roziunilor provocate de oxigen si acizi, iar pe electrozii de
23
zinc se vor depune radi-cali de acizi si astfel actiunea coroziv va fi dirijat mpotriva
zincurilor.
Plcile de zinc ele-ctrolitic trb s aib un bun contact cu supraf cldrii. Cantit de
zincuri in-troduse n cldare trb s fie de 1025[Kg] zinc pentru o ton de ap. Plcile de
zinc se fixeaz n cutii speciale din tabl perforat ptr a m-piedica cderea bu-ctilor de zinc
n tuburile cldrii, cnd zincurile ncep s se descompun.
C11
Caldarina recuperatoare
Caldarina recupera-toare are urmt. ca-racteristici: asig re-cuperarea unei prti din
energ termochi-mic a cb utilizat la propulsia navei cu MAI n proportie de pn la 25% din
put instalat a motorului; sunt cldri de tipul cu circulatie fortat si folos ptr vapori-zarea
apei cldura gaze evace de la MP si MA; temp gaze la intr e de 300400
o
C. Dup modul
de constr a sist vapori-zator deosebim: cldri ignitub care se utiliz ptr caldarine de capacit
redus (sub 3 t/h debit), echipeaz cargouri sau mineraliere cu deplasament sub 4000 t
Dw
;
cldri acva, care sunt de 2 tipuri: cu vaporizator tip spirala lui Arhi-mede (fig2) si cu
vaporizator tip ser-pentin (fig 3).
1clapeta de gaze; 2plci tubulare;3 tevi de fum; 4 manta
Fig. 1
Fig.2 Fig. 3
Caldarina recupera-toare din fig4 se compune din: sist vaporizator 1 unde apa se
evapor dato-rit cldurii evac de la MP. Este format din 24 serpentine similare cu tevi n
spiral care sunt legate independent printr-o valv a tubulat 5 si retur 6, instalate una deasu-
pra celeilalte. Ser-pentinele sunt mon-tate concentric pe un colector cilindric cu-plat cu
galeria de evac a MP 8 si co-lectorul de gaze ptr cos 9, astfel c per-mite trecerea gaze de
evac fie direct spre cos fie prin serpen-tinele vaporizatoru-lui. Rolul de dirijare a gaze de ard
l are o valv clapet 4 actio-nat mec din afara caldarinei, care at cnd e complet nchi-s (n
pozi oriz), oblig gaze s treac prin serpentinele 3 si s ias prin difuzorul 12 (are form de
aju-taj, nlesnind curg mai rapid a gaze si evacuarea spre cos). Cnd 4 e complet deschis
(poz vert) gaze de ard trec direct spre cos, ocolind serpentinele de evac. Vaporizato-rul este
montat n partea sup a compar-timentului masini pe o punte special ame-najat, ct mai
24
aproa-pe de cos, fiind pre-vzut cu supape de sigurant, manome-tre, inst de refulare a
funinginei de pe ser-pentinele 3, precum si o izolatie term co-respunztoare. Ptr verif si
ntretinerea vaporizatorului sunt prevz guri speciale de vizitare. Separato-rul de abur 2,
unde are loc separarea aburului de ap, precum si unde e co-lectat aburul pentru nevoile de la
bord, iar apa este din nou recirculat ptr vapo-rizare, are o form cilindric.
Fig. 4
Aparatele de msur si control la caldarina recuperatoare sunt aceleasi ca si la cal-
darina cu arztor. Circulatia fortat a apei e realiz cu o pomp de pres (recirculatie) 7 prevz
cu valv de trecere by-pass ptr reglarea debitului pompei. Reglarea de-bitului de abur se realiz
prin reglarea cantit de gaze care trece printre serpen-tine cu ajut valv 4 prin introd treptat n
circulatie a 2 sau mai multe serpentine de vaporizare sau prin reglarea debitului pompei de
circulatie 7 care mreste sau micsoreaz vit de circulatie a apei prin serpentine.
Navele care sunt dotate cu caldarine recuperatoare au si caldarine cu cb, care funct n
perioada de stationare. Ptr aceas-ta navele sunt prevz cu inst comun ptr distrib aburului la
diferiti consumatori si cu posibilit funct n paralel a celor 2 caldarine, at cnd ne-cesarul de
abur dep-seste debitul normal al caldarinei recupe-ratoare. Pompele de alim sunt pompe
comune ptr ambele caldarine, schimba-rea pe una din ele fcndu-se prin ma-nevrarea valv
cores-punztoare ptr fie-care caldarin, apa de alim provenind de la surs comun.
12
Colectoarele cldrii
Prin colector sau tambur se ntelege cam de ot cu sect cir-cular care uneste, prin
intermediul mandrinrii sau su-drii, diferite grupuri de tuburi prin care circul ap sau
ames-tec de ap-aburi.
25
Fig. 1
Dup destinatia lor, colectoarele pot fi de aburi, de ap sau ptr supranclzitoare, iar
dup poz lor, pot fi colectoare sup sau colectoare inf.
n prezent, colectoa-rele cldrilor acva cu form cilindric, dup cum rezult din fig1,
se compun din cp cil 1 si capacele 2.
Cp cil al colectorului poate avea gros const (cazul colectoarelor inf) sau gros variabi-
l. Astfel, n partea inf (cazul colectoare-lor sup) gros e mai mare dect n partea sup.
Aceast parte mai groas 4 a colec-torului sup s.n. plac tubular, deoarece n ea se gs
orificiile ptr fixarea tuburilor cl-drii. Gros mai mare a plcii tubulare fat de cealalt parte
a cp cil al colectorului se explic prin faptul c orificiile ptr prinde-rea tuburilor slbesc n
aceast zon co-lectorul. n plus, prinderea tuburilor, n deosebi prin man-drinare, se face
mult mai bine ntr-o plac tubular groas, dect ntr-una sub-tire. Gros colectoru-lui se det
prin calc si depinde de pres la care va lucra clda-rea, de calit met din care este confect
colectorul si de nr si dimens tuburilor care se fixeaz n colec-tor. De regul:
1
= 10
40[mm], iar
2
= 1575 [mm].
La cldrile cu pres mic, din calc dese-ori rezult
1
<10 [mm]. n acest caz, ptr a se
asig o bun mandrinare a tuburi-lor, gros colectorului trb s fie mai mare de 12 [mm].
Cnd din calc
1
=
2
colectorul se confect cu gros const pe circumferinta sa.
Dup modul cum sunt executate, colec-toarele cldrii cu ap n tuburi pot fi nituite, presate
sau sudate.

Fig.2 Fig. 3
n fig2 e prezentat sect transversal a unui colector sup executat prin nituirea cap n
cap a plcii tubulare 1 cu partea sup 2 a colectorului. n dreprul custurii sunt aplicate din int
si ext 2 eclise ptr nituire.
26
Fig. 4
n fig3 e reprez mo-dul de mbinare prin nituire a unor colec-toare inf.
Colectoarele obt prin nituire se folos la cldri cu pres pn la 25 [Kgf/cm
2
]. Ele au o
greut relativ mare si necesit o bun mbinare si ermetizare.
Confect colectoarelor prin sudare a fost ntrziat datorit metodelor insuficient de
sigure ptr analiza custurilor prin sudare. n prezent exist metode efici-ente, capabile s det
calit sudrilor si re-zistenta acestora. Ini-tial, sudarea colec-toarelor se executa prin forjarea
met n locul mbinrii. n fig 4 e reprez modul de sudare prin forjare cu ajut unei masini cu
role. Met se supra-pune n locul mbi-nrii si se nclzeste pn la o temp de cca. 1200
o
C,
dup care se trage printre role. mbinarea la cald se face cu ajut unei prese hidraulice la
60atm. Dup su-dare, cilindrul colec-torului e din nou pre-lucrat ptr a i se da forma dorit.
Avan-tajul principal al acestei metode con-st n faptul c su-darea se face fr schimbri n
struc-tura met si din aceast cauz multe uzine si n prezent folosesc aceste meto-de chiar si
ptr confect colectoarelor de nalt pres.
Metoda modern de executie a colectoa-relor const n mbi-narea cap la cap a celor 2
prti distincte ale colectoarelor prin sudare ele cu arc vol-taic. Controlul calit sudrii se face
n lab si n sectia mecanic. n lab se execut pro-be mecanice, cerceta-rea metalografic si
analiza chim a met. n sectia mec se exe-cut controlul vizual al sudrii, proba prin gurire,
proba la etansare si controlul sudrii cu ajut raze-lor Roentghen. Proba de etansare se face n
modul urmtor. Pe partea opus sudrii se aplic un strat de cret dizolvat n ap, iar pe
partea sudrii se ud bine cu petrol. n conti-nuare se tine sub obs supraf opus sudrii timp
de 2040 min, n fct de gros met. mbinrile prin suda-re rezist f. bine la eforturi de
ntindere si compresie si mai slab la eforturi de flambaj. Din aceast cauz e bine ca mbi-
nrile prin sudare s se fac a.. sudarea s nu fie solicitat la flambaj.
Colectoarele se confect din ot-car-bon, cnd sunt desti-nate a intra n contact cu aburi
sau ap cu temp pn la 300
o
C si din ot aliat cu crom, molibden etc., cnd sunt destinate a
intra n contact cu mediu a crui temp depseste 300
o
C. Cromul mreste rezi-stenta ot la
corozi-une, iar molibdenul mreste rezistenta mat la temp nalte. Diam int al colecto-rului
depinde de de-bitul cldrii si trb s ndeplineasc urmt cond:
toate tuburile cldrii trb s fie incluse n jum inf a colectorului n asa fel nct dist
pe vert ntre ultimul rnd de tuburi si diam oriz al colectorului s nu fie mai mic de 150
[mm];
cantit de aburi n m
3
ce revine fiecrui m
3
volum al cam de abur nu trb s depseasc
anumite norme.
27
Astfel, sarc cam de abur:
1
]
1

h m
m
q
V
v D
q
3
3
1800 1200
:
unde: D [m
3
/h]debi-tul cldrii; vvol specific al aburului saturat uscat; Vvol camerei
de aburi.
Diam colectoarelor sup variaz ntre 700 si 1500 [mm].
Diam colectoarelor de ap se alege din cond posibilittii prinderii tuburilor cldrii pe
supraf sa sup n asa fel nct ultimele rnduri de tuburi s intre n colector sub un unghi mai
mare de 17
o
fat de axa oriz a colectorului.
Diam colectoarelor de ap trb ales a.. s poat ptrunde omul n int ptr efectuarea
diferitelor lucrri. Aceste cond au det ca diam colectoarelor inf (de ap) s fie cuprinse ntre
350 si 770 [mm].
Colectoarele cldri-lor cu ap n tuburi se nchid n ambele extremitti cu capace care
pot fi simple si cu orificii de vizit. Capacele se execut din acelasi mat cu al colectorului si
pot avea forme diferite.
Fixarea capacelor co-lectorului se poate face prin nituire sau sudare. Orificiile de
vizit au de regul form eliptic, ptr a nu slbi din rezis-tenta capacului, ct si ptr introd mai
como-d a omului n co-lector. Dimens stan-dardizate ale orificii-lor de vizit sunt 300 x 400
[mm] si numai ptr colectoare mici se admit dimen 280x 380[mm]. Orificiile de vizit se
nchid cu ajut autoclavelor.
C13
Apa de alim a cldrilor
Ptr funct normal si ndelungat a cld-rii, trb ca aceasta s fie alim cu ap ct mai
curat, fr im-puritti mec sau chim. n cldare are loc un proc continuu de vaporizare.
Aburii nu contin sruri. Srurile fiecrei por-tii de ap introd n cldare, dup vapori-zarea
acesteia, rmn n cldare, contribu-ind la cresterea con-centratiei srurilor n apa cldrii.
Ptr eli-minarea sau neutra-lizarea, ntr-un fel sau altul a acestor s-ruri, se iau msuri
speciale. Totalitatea msurilor care se iau ptr a crea cond favo-rabile ptr funct cld-rii cu
ap nat, consti-tuie asa numita trata-re sau prelucrare a apei ptr cldri.
Privit d.p.d.v. al calit, apa cldrilor se poate mprti n 2 categ: apa de alim si apa din
cldare.
Prin apa de alim se ntelege acea ap care se gs n drum spre a fi introd n cldare.
Apa din cldare se deosebeste f. mult de apa de alim mai ales prin concentratia mare
de sruri.
Calit apei de alim si a apei din cldare se caracteriz cu ajut urmt indici de calit:
Duritate temporar. Acest indice carac-terizeaz prezenta bicarbonatilor de calciu
[Ca(HCO
3
)
2
] si bicarbonatilor de Mg [Mg(HCO
3
)
2
] n ap. Prin fierberea apei acesti bicarbo-
nati se descompun formnd carboneti indisolubili:
Mg(HCO
3
)
2
=MgCO
3
+H
2
O+CO
2
.
28
Carbonatii de Ca si de Ma [CaCO
3
si MgCO
3
] se depun sub form de nmol ne mai
contribuind la formarea crustei.
Duritatea permanen-t. Constituie indice-le ce caracterizeaz prezenta sulfatilor si
clorurilor de Ca si Ma care n timpul n-clzirii apei nu se depun, ci rmn di-zolvati n
masa apei contribuind la forma-rea cructei. Cresterea concentratiei de astfel de sruri n apa
cldrii face ca acestea s se depun sub form de crust. Din srurile care compun duritatea
permanent a apei, cel mai periculos component e sulfatul de Ca [CaSO
2
], care formeaz o
pelicul solid pe supraf int a cldrii.
Duritatea total. Constituie indicele care nsumeaz valo-rile durittii tempo-rare si
permanente. Duritatea total a apei se msoar n grade de duritate d. Un grad duritate reprez
10 mg sruri de Ca la un litru de ap. 1
o
d=10 mg CaO = 7,14 mg MgO
Salinitatea apei. Acest indice caracte-riz prezenta si continutul clorurilor de sodiu, Ca
si Mg [NaCl,CaCl
2
, MgCl
2
] n ap. Salinitatea apei se msoar n grade Brandt [
o
Br]. Un
grad Brandt reprez 10 mg de cloruri ntr-un litru de ap.
Continutul de oxigen dizolvat. Acest indice caracteriz cantit de miligrame de oxigen
dizolvat ntr-un litru de ap. Cunoasterea acestui indice e im-portant n deosebi ptr apa
cldrilor de nalt pres, unde s-a constatat c oxigenul dizolvat n ap, la pres ridicate, coro-
deaz puternic met cldrii.
Numrul bazic. Este indicele care rerprez care anume parte din continutul total de
corpuri chim aflate n ap se comport ca soda caustic. Nr bazis reprez cantit de NaOH
ntrt-un litru de ap.
Numrul fosfatic. Ptr depunerea srurilor dure n stare de nmol, n cldare se introduc
anumiti compusi chim la baza crora st anhi-drida fosfatic [P
2
O
5
]. Ptr a se cu-noaste
continutul de anhidrid fosfatic n apa cldrii se folos nr fosfatic, care reprez nr de mili-
grame P
2
O
5
ntr-un litru de ap.
Indicele de hidrogen (pH). Acest indice caracteriz concentra-tia ionilor de hidro-gen n
ap. El consti-tuie unit de msur a reactiei apei: pH = 7,0 apa este neutr;
pH < 7,0 apa este acid; pH > 7,0 apa este bazic.
Salinitate normal a apei din cldare trb s fie 30
o
Br ptr cldrile cu p
k
>30 Kgf/cm
2
,
50
o
Br ptr cldrile cu p
k
= 1730 Kgf/cm
2
si 80
o
Br ptr cldrile cu p
k
<17 Kgf/cm
2
. n
cldrile ignitub sali-nitatea max admis e 1000
o
Br.
n scopul mentinerii calittii apei cldri-lor n limitele norme-lor admise, la bordul
navelor se execut tratarea apei att n afara cldrilor, ct si n int acestora.
1.Tratarea apei n afara cldrilor
Tratarea apei n afara cldrii const n aceea c nainte ca apa s fie introd n cldare
e supus unui regim de filtrare mec sau chim n scopul mbunttirii calit ei.
Filtrarea mec are rolul de a nltura din continutul apei impu-rittile mec de nat
uleiurilor si altor impuritti.
Filtrarea apei n afara cldrii se face n putul cald al nst sau n bas. Acestea sunt
tancuri care au rolul de a depozita tempo-rar condensatul obt n condensor. n int ele sunt
prevz cu filtre capabile s retin uleiul si alte impurit mec ale condensatului.
29
Filtrare chim tra-teaz apa cu ajut unor reactivi chim care n combinatie cu srurile
dizolvate n ap formeaz alte sruri indisolubile care se depun n prtile inf ale cldrii sub
form de nmol-past sau transform duritatea permanent n duritate temporar care se
ndeprteaz usor prin nclzirea sau fierberea apei.
Prelucrarea termic a apei constituie un alt procedeu de tratare a apei n afara
cldrii. Acest proce-deu const n vapo-rizarea apei de mare n inst de distilare. Aburii obt
sunt con-densati, si n felul acesta se obt apa distilat care poate fi folos n bune cond ptr
completarea pier-derilor de ap n circ apei de cldare.
Degazarea apei de alim se utilizeaz la cldri a cror pres de regim depseste
30Kgf/cm
2
si se rea-lizeaz n aparate speciale numite de-gazoare. Degazarea apei const n
pul-verizarea continu a apei de alim n sco-pul eliberrii gaze di-zolvate n ap (oxi-gen,
bioxid de car-bon etc.). n cazul fo-losirii degazorului, inst de cldri nu mai necesit put
cald si nici bas, rolul acestora prelundu-l degazorul. Degazoarele sunt tancuri cilindrice, de
regul dispuse n pl diametral al navei, ntre compartim de cldri si masini. Ele sunt dotate
cu dispo-zitive de pulverizare mrunt a apei si canale speciale ptr evac gaze separate.
Tratarea electro-magnetic a apei. Ap destinat tratrii elec-tromagnetice a apei este
compus din: electromagneti si un tub din Cu. La nave, acest ap se introd n tubulat de aspir a
pompei de alim a cldrii, ntr-o poz vert. Apa destinat tratrii e introd n ap prin partea inf
a tubului de aspir si trece prin sp dintre tubul de aspir si car-casa ap. La trecerea prin dreptul
electro-magnetilor, apa ntre-taie liniile de fort ale magnetilor sub un unghi drept. Tratarea
apei se face tocmai ca urmare a trecerii apei printr-un cmp mag const. Srurile de duritate
ale apei sub actiunea cm-pului mag si schim-b forma cristalelor, si ca urmare, aceste
sruri si pierd pro-prietatea de a se lipi pe supraf de nclz sub form de crust. Intrnd n
cldare, apa tratat electro-magnetic depune srurile de duritate n stare de nmpol-past,
care se nde-prteaz prin ex-tractiile de fund ale cldrii.
2.Tratarea apei n cldare
Tratarea apei n cldare const n introd unor reactivi chim n cldare. Acestia intrnd
n combinatie cu sruri-le continute de apa din cldare dau nas-tere altor sruri solu-bile care
se depun pe fundul cldri n stare de nmol-past. La atingerea unei limite admisibile a
continutului de sru-ri, de nmol, precum si a alcalinittii apei din cldare, se procedeaz la
evac din cldare a unei prti din ap si n-locuirea acesteia cu ap de alim tratat n afara
cldrii. Aceas-t operatie s.n. extractie de fund a cldrii, deoarece n-molul se elimin
printr-un orificiu practicat n colecto-rul inf al cldrii.
3.Controlul calittii apei
Controlul calittii apei de alim si a apei din cldri e nec ptr a se trata apa n mod
corespunztor, ale-gndu-se n acest scop cantit nec de reactivi chim. Pe de alt parte,
controlul periodic al calittii apei de alim, permite tinerea evidentei calit acesteia si obs la
timp a indicilor de calit anormali, care prevestesc stricarea apei de alim. Apa de alim se
poate strica ndeosebi ca urmare a ptrunderii apei de mare n circ apei de alim al cldrii.
Apa de mare poate p-trunde n circ apei de alim pe mai multe ci. Cel mai frecv si mai
periculos caz l constituie spargerea tuburilor condenso-rului prin supraf de la masini. n
30
acest caz, apa de rcire a condensorului (apa de mare) se amestec cu condensatul, care
constituie baza sursei de alim cu ap a cldrii, mrindu-i n mod considerabil cantit de
sruri.
C14
Inst de alim cu ap
Aceast inst trb s asig n permanent alim cldrii cu o cantit de ap, fct de debitul de
vapori generati la un mom dat. Inst se compune din pompe de alim cu ap, pompe de
circulatie, tancuri ptr depozitarea apei, fil-tre, baza de obs, pu tul cald, valv de tre-cere, ap de
msur si control (termometre, manometre etc.), pre-nclzitorul de ap, economizorul si tu-
bulatura de legtur.
1tk de ap; 2 condens; 3filtru; 4pomp; 5prencl-zitor; 6economizor;
7cap alim principal; 8cap alim secundar
Pompele trb s asig n permanent o cantit de ap de alim n concordant cu debitul de
vapori, resp cu consumul de ap al cldrii, ptr siguranta si securita-tea inst aceasta e prevz
cu 2 pompe de alim.
Ptr asig. unei calit corespunztoare a apei de alim, aceasta trb supus unui con-trol si
unor analize periodice ptr luarea preventiv a msuri-lor de evitare a depu-nerilor si a
crustelor. Problema principal e asig continu a niv apei n cldare ntre lim admise ptr orice
regim de sarc a cldrii.
C15
Inst de alim cu cb
Prin cb se ntelege subst carburant care prin ard se degaje o mare cantit de cld si ard
creia e avanta-joas d.p.d.v. ec.
Cb pot fi nat at cnd se folos n starea n care se gs n nat sau artificiali at cnd se
folos produsele pre-lucrrii cb nat.
Dup starea lor fiz, cb pot fi: solizi, lichi-zi sau gazosi.
Cb se caracteriz printr-o serie de indici fiz-chim, cu-noasterea crora e nec ptr folos lor
rational.
Una din caracteristi-cile de baz ale cb o constituie componen-ta elementar a aces-
tuia, det prin analiz de lab ptr fiecare cb.
31
Astfel s-a constatat c cb se compune din: carbon (C), hidrgen (H), oxigen (O), azot
(N), sulf (S), cenus (A) si umid (W), adic: C+H+O+N+S+A+W=100%
Carbonul, hidrogenul si sulful constituie elem carburante ale cb. Cb contin 8085 %
carbon, 1214 % hidrogen si cca. 0,1 % sulf. Oxigenul nu e elem carburant, dar contribuie
la ntreti-nerea ard cb. Azotul, fiind gaz inert, nu particip n procesul ard, iar continutul lui
n cb nu depseste 2 %. Azotul si oxige-nul alctuiesc asa numitul balast int chim al cb.
Cenusa constituie elem ne-carburant al cb si e compus din oxizi de fier, de Al, Si, precum si
din sulfati de Mg. Umid mpre-un cu cenusa con-stituie balastul ext (mec) al cb si nru-
ttesc calit acestuia.
Cond de expl a inst de fort la nav au impus anumite cerin-te cb ce urmeaz a fi
folositi n inst de cldri navale.
Cb navali ptr cldri li se cer urmt:
aprindere usoar;
ard prin folos oxige-nului atm;
produse-le ard s fie gazoase;
produsele ard s nu distrug met cu care intr n contact;
prin ard s degaje o cantit ct mai mare de cld;
s-si ps-treze timp ndelungat calit sale chim;
s poat fi usor nmaga-zinat la nav;
s poat fi usor trans-portat la bord.
Cldrile navale moderne folos n calit de cb cb special, cu amestec de 75 % motorin,
10% petrol si 15% pcur. Acest cb corespunde cerin-telor relatate mai sus.
Trecerea de la folos cb solizi la cei lichizi a fost det de: marea put caloric a cb
lichid. n felul acesta s-a micsorat considerabil rezerva de cb pe care trb s o poarte nava sau
la aceeasi rezerv de cb, nava si mreste considerabil raza de actiune; posibilitat-ea
pulverizrii cb lichid n particule f. mici, asigurndu-se ard total a acestuia cu degajarea
max de cld; posibilitatea asig unei ard fr fum; inexistenta cenusii si altor rezi-duri n
urma ard; buna nmagazinare la bord si transportarea usoar prin conducte de la tk la
cldri.
Cb lichizi folos la cldrile navale se caracteriz prin urmt caracteristici fiz:
Vscozitatea reprez calit lich de a opune rezistent la nainta-rea particulelor sale sub
actiunea unei forte ext. Aceasta e caracteristica de baz a cb, deoarece de va-loarea ei depind
scurgerea prin tu-bulaturi, trecerea prin canalele nguste ale pulverizatorului, pul-verizarea n
particule ct mai mici si sepa-rarea apei si altor impurit mec ale cb. Vscoz se msoar n
grade Engler (
o
E). Cb lich folos la cldri trb s aib vscoz cuprins n limitele 612
o
E.
Temp de aprind reprez temp la care vaporii formati prin evaporarea cb se aprind.
Aceast ca-racteristic constituie indice de baz n ceea ce priveste pe-ricolul de incendiu, iar
ptr cb lich folos la cldrile navale, temp de aprindere trb s aib valoarea mai mare de 90
o
C.
Temp de congelare reprez temp min la care cb si pierde calit sale fl. Temp de
congelare ptr cb lich care se folos la cldri trb s fie n limitele 5-8
o
C.
32
Continutul de cenus reprez cantit de s-ruri: NaCl,KCl,CaCl
2
care se gs n cb si care
n timpul com-bustiei nu ard. Cb navali ptr cldri nu trb s contin mai mult de 0,15%
cenus.
Continutul de sulf reprez cantit de sulf n componenta cb care nu particip la formarea
bioxidului de sulf. Sulful acti-oneaz puternic asupra met cu care vine n contact, det
corodarea acestora. Dup continutul de sulf n cb, acestia se mpart n: cb sulfu-rosi, cnd
contin cca. 34 % sulf si slab sulfurosi cnd contin mai putin de 0,5 % sulf. Cb folositi la
cldrile navale nu trb s contin mai mult de 0,8% sulf.
Continutul de ap reprez cantit de ap continut n unit de vol a cb. Apa reduce
considerabil din put caloric a cb, deoa-rece consum o cantit de cld ptr va-porizarea ei. n
plus, apa contrib la coro-darea tk si a altor elem ale inst de cb. n cb navali ptr cldri
continutul de ap nu trb s dep-seasc 1 %.
Put caloric a cb:
n fct de continutul cantitativ al elem chim care alctuiesc cb, acestia se deose-besc
prin put calori-c, specific fiecrui gen de cb. Put calo-ric a cb pooate fi sup si inf.
Prin put caloric sup Q
S
se ntelege cantit de cld degajat prin ard total a unui kg de cb.
Prin put caloric inf Q
i
se ntelege cantit de cld degajat prin ard unui kg de cb, mai putin
cld consumat ptr vapo-rizarea apei, care se formeaz n timpul ard cb.
Rezult c put calo-ric sup este mai mare dect put caloric inf Q
S
> Q
i
.
n practic se uti-lizeaz numai noti-unea de put caloric inf, ntruct ea reprez cantit
real de cld degajat prin ard unui kg de cb.
Det put calorice a cb se face cu ap speciale n lab. Exist totusi si formule care cu
suficient aprox det put caloric a cb, cunoscnd compo-nenta chim a acestora. Dup
valoarea put calorice, cb se mpart n:
cb cu put calo-ric mic: Q
i
< 5000 [Kcal/Kg];
cb cu put caloric medie: Q
i
=50008000 [Kcal/Kg];
cb cu put caloric mare: Q
i
> 8000 [Kcal/Kg].
Inst de alim cu cb asig aducerea cb sub pres si pulverizarea lui n focarul cl-drii. Ea
se compune din tk de cb (bunker, de decantare), pompe de cb (de transfer, de alim), filtre
grosiere si fine-calde si reci, prenclzitoare de cb, valv, tubulaturi si pulverizatoare.
1tk de decantare;
2 tk de serviciu;
3 filtru grosier (rece);
4 prenclzitor de cb;
5pompa de alim cu cb;
6baterie de filtre calde;
7pulveriza-toare;
8tubulat retur;
F focar
33
Tk de cb sunt dispuse n apropierea compartim cldri (n dublu fund sau n borduri).
Capacit lor e aleas a.. s poat depozita o cantit su-ficient de cb care s asig funct cldrii
un timp bine stabilit. Inst de cb a cldrii trb s aib posibili-tatea excutiei mane-vrei de cb
ntre dife-rite tk ale inst, att ptr asig n permanen-t a tk de serviciu ct si ptr mentinerea
asietei navei.
Pompele de cb sunt de 2 feluri: pompe de transfer si pompe de alim. Cele de transfer
asig aspiratia cb din tk de bunker si tri-miterea lui n tk de serviciu sau alt tk.
Cele de alim aspir cb din tk de serviciu imprimndui o anu-mit pres, necesar ptr o bun
pulveri-zare si ptr o dozare corect a cb n proc de ard, funct de sarc cldrii la un mom dat.
Se utiliz pompe cu pist, centrifuge, cu roti dintate sau pompe cu surub melc.
Utiliz unui tip sau altul de pomp se face fct de nat cb si de vscozi acestuia. Ptr inst de
combustibil ale cl-drii n care se folos un cb de viscozi mare se utiliz pompe cu roti dintate
sau cu surub.
Filtrele de cb sau filtre reci si filtre calde. Cele reci asig filtrarea cb la temp mediului
sau la temp apropiat temp din tk de serviciu. Bateria de filtre e dispus naintea
prenclzito-rului. Filtrele calde asig filtrarea dup se cb a trecut prin pre-nclzitor. Acestea
au rolul de a retine impurit ce nu au fost retinute n filtrele reci.
Prenclzitorul de cb e un schimbtor de cld destinat nclzi-rii cb naintea intrrii n
pulverizatoare. nclzirea e nec ptr reducerea vscoz, ceea ce asig mbun-ttirea
pulverizrii. Ptr asig prenclzirii cb se utiliz cld aburului prelucrat n diferite masini si
mecanisme aux de la bord. Fct de nat cb folosit temp de pre-nclzire e cuprins ntre 70
110
o
C.
Armturile si valv asig legtura, cupla-rea si decuplarea tuturor celorlalte elem ale inst.
Tubu-latura de cb e izolat termic ptr reducerea pierderilor de cld.
Pulverizatoarele sunt ap ptr realiz unui bun proc de combustie n cldare, cb trb introd
n particule ct mai fine, omogen distrib n masa de aer din focar, acestor parti-cule trb s li
se im-prime o anumit vit ptr a asig un front de flacr pe toat adn-cimea focarului. Ptr
realiz acestor cond se utiliz pulverizatoare cu jet de vapori sau jet de aer sau pulve-rizatoare
mecanice.
Pulverizatoarele cu jet de vapori sau cu jet de aer folos energ cin a jetului n scopul
asig unei bune pulverizri a cb. Aceste pulverizatoa-re necesit o inst ptr introd aburului sau
aerului comprimat.
Pulverizatoarele mec folos energ cin a je-tului de cb ce trece prin pulverizator prin
comprimarea cb cu ajut unor pompe. Aceste pulverizatoa-re pot asig reglarea calitativ sau
cantita-tiv a debitului de cb necesar proc de ard la variatia sarc cl-drii. Reglarea canti-
tativ const n re-glarea cantittii de cb ce prseste pulveri-zatorul, mentinnd pres const.
Reglarea calitativ a debitului de cb pulverizat se asig prin variatia pres cb n tubulatura la
care e racordat pul-verizatorul. Reglarea cantitativ e cea mai des utilizat si se realiz cu ajut
valv de nchidere a cb spre pulverizator si a unor duze.
Ambarcarea si ps-trarea cb la bord implic urmt opera-tiuni:
primirea cer-tificatului de analiz a cb solicitat si stu-dierea lui;
efectu-area msurtorilor n tk proprii, stabilirea cantit totale de cb existent la bord;
34
stabilirea tk ce ur-meaz a fi umplute cu cb solicitat si stabilirea modalittii de
livrare, aceasta presupunnd legtura cu furnizorul, cunoa-sterea debitului de livrare,
stabilirea nceputului si sf li-vrrii;
asig pe tot parcursul ambarcrii a unor msuri deose-bite privind normele PSI;
dup livrare, recoltarea unei probe din cb furnizat si sigilarea acestei pro-be n
vederea efectu-rii unor eventuale probe de lab.
C16
Inst de condensare
Constr condensa-toarelor
Condensatorul reprez un schimbtor de cld destinat reduce-rii pres finale a turb sub
valoarea pres atm, prin condensa-rea aburului evacuat.
Cond pe care trb s le ndeplineasc un bun condensator n vederea realizrii unei
eficiente econo-mice ct mai ridicate sunt urmt:
crearea unui vid ct mai naintat, ptr a mrii cderea de entalpie disponibil pe turb si
a reduce astfel con-sumul specific de cld al turb;
obt unui condensat pur si fr gaze, ptr al putea reutiliza la alim cl-drii;
mentinerea temp condensatului la o valoare ct mai ridicat, ptr a reduce cantit de
cld nec vaporizrii lui n cldare;
realiz unei capacitti specifice ct mai mari, deci a unui vol si a unei greutti ct mai
mici;
funct cu un consum ct mai mic de energie.
Dup modul n care se face condensarea aburului, condensa-toarele se clasif n
condensoare prin amestec si conden-soare de supraf.
n condensatoarele de supraf, aburul se condenseaz pe supraf de rcire ce separ
aburul de mediul de rcire. Drept mediu de rcire se folos aproa-pe exclusiv apa si numai
foarte rar aerul. Condensatoa-rele de supraf permit realiz unor pres sc-zute si obt unui con-
densat pur, fr aer, si desi sunt mai complicate si mai costisitoare dect condensatoarele
prin amestec, ele se folos aproape cu exclusi-vitate n inst moderne de turb cu abur.
Fig.1 Condensator de supraf
Condensatorul de supraf (fig1) const din cp condensato-rului, format din mantaua 1,
avnd forma unei supraf cil de sect de obicei circular, nchis la capete de plcile tu-bulare
2, n care sunt fixate tevile de rcire 3. Aburul e introd n condensator prin ra-cordul 4, de
35
form tronconic, ptr a re-partiza aburul pe toat lung tevilor de rcire. Venind n contact cu
supraf ext a tevilor de rcire aburul se conden-seaz, iar condensa-tul format se adun n
unul sau mai multe colectoare 5, situat n partea inf a cp. Colectorul de condensat se prevede
cu un indicator de niv. Apa de rcire se distrib la tevile de rcire prin cam de ap 6. Pe
msur ce aburul se conden-seaz, pres partial a aerului din conden-sator creste. n zona n
care pres partial a aerului e max se am-plaseaz racordurile de extragere a aeru-lui. Ptr a
reduce l.m. nec comprimrii, ae-rul nainte de a fi aspirat este rcit prin rcitorul 7, a crui
supraf de rcire reprez 58% din supraf total de r-cire a condensatoru-lui. n int cam de
ap sunt prevz pereti desprtitori 8, care mpart tevile n mai multe grupe, parcur-se
succesiv de apa de rcire, realizndu-se astfel mai multe tre-ceri ale apei. n fig1 nr de treceri
ale apei e trei.
Nr de treceri ale apei prin condensator va-riaz de obicei ntre 1 si 3, dar la debite mici
ale apei de rcire se ntlnesc si mai multe treceri. La debite mari de ap de rcire se adopt
de obicei 2 treceri, n unele cazuri chiar o sg trecere. Prima tre-cere trb s aib loc n zonele
rcitoarelor de aer.
Adeseori condensa-torul se mparte pe partea apei n dou prti simetrice fat de pl
vert ce trece prin axa condensato-rului. Solutia prezin-t avantajul c per-mite curtirea suc-
cesiv a cte unei jumt din tevile con-densatorului fr oprirea turb. Prin re-ducerea nr de
opriri ale turb se menajeaz turb de suprasolicit-rile term care apar la porniri si opriri si se
mreste astfel fiabili-tatea si mentenanta turb.
La turb navale, la care sp nu permite instalarea unui con-densator normal, forma
mantalei se abate de la cea cil. Racordul de intr al mantalei trb s asig repartizarea debitului
de abur pe toat lung condensatorului, ptr a evita formarea zo-nelor moarte. Manta-ua se face
din tabl de ot. n constr su-dat, ntrit la ne-voie prin nervuri n int si n exterior.
Plcile tubulare se fac de obicei din tabl de ot., iar n cazul apelor corozive din alam
sau din alte aliaje. Ele se leag ntre ele prin suruburi de ancorare. Unele uzine execut pasul
dintre tevile de rcire descresctor pe msur ce aburul ptrunde n fascico-lul de tevi, ptr a
pstra aprox const vit aburului.
Cam de ap, dc apa nu e coroziv, se execut de asemenea din tabl de ot n constr
sudat. n ca-zul apelor de rcire corozive se utiliz fonta.
Tevile de rcire se fixeaz n plcile tubulare n general prin mandrinarea lor la ambele
capete, solutie care a dat rezultate f. bune n expl.
La unele condensa-toare speciale, a c-ror ap de rcire e utiliz ptr nclzire, avnd
7080
o
C, e ns nec s se ia m-suri ptr a permite di-latarea relativ a fas-cicolului de tevi
fat de manta. n acest scop, ntre manta si una dintre plcile tubulare se prevede un tronson
elastic, care preia miscrile relative dintre cele dou piese.
Ptr a reduce solici-tarea de nconv a tevilor sub greut pro-prie si a apei din int si ptr
evitarea vibra-tiei n rezonant a tevilor, ele sunt spri-jinite din loc n loc cu plci tubulare
intermediare. Dist ntre aceste plci se ia de 5075 ori mai mare ca diam tevii. Prezenta
peretilor nu trb s mpiedice re-partizarea uniform a aburului de-a lungul condensatorului.
Tevile de rcire se execut de obicei din alam, care are o rezistent de rupere de 350450
Mpa. Capetele care urmea-z s fie mandrinate trb s fie recoapte cu grij.
La ansamblrile con-densatorului cu turb trb s se tin seama de dilatrile lor.
36
La put mici (fig2), condensatorul c se suspend printr-o mbinare rigid, cu flanse, de
conducta de evac a turb a, astfel c dilatrile se pot face liber n toate directiile. Condensa-
torul si carcasa turb formnd un ansam-blu rigid, fortele rezultate din diferen-ta de pres
dintre pres atm si pres din con-densator nu solicit fundatia turbinei.
Fig.2 Fixarea con-densatorului prin suspendare: acarca-sa turb; c
condensa-torul
Fig. 3 Sprijinirea condensatorului pe arcuri:acarcasa turb; barcurile
elicoida-le; ccondensatorul
Asamblarea rigid prin flanse ntre con-densator si turb e folos frecv si la put mari
(fig3). n acest caz, condensatorul c se sprijin pe arcurile elicoidale b puse sub tlpile
condensatoru-lui ptr a prelua o parte din greut aces-tuia, reducndu-se astfel solicitarea
flansei racordului a al turb. Arcurile pre-iau dilatarea conden-satorului si a carcasei de JP a
turb. Tinnd seama de aceste dila-tri, conductele ce se leag la condensator, n special cele
de ap de rcire al cror diam e mare, trb s fie prevz cu com-pensatoare
de dilatare.
Fig.4 Fixarea con-densatorului pe fun-datie:bburduf elas-tic; c
condensatorul
Solutia utiliz frecv la put mijlocii si mari const n fixarea condensatorului pe fundatie
si legarea lui de turb printr-o an-samblare elastic, cu burduf (fig4) sau cu manson de
dilatare, mai rar folosit, care preia dilatrile rela-tive dintre turb si condensator. n acest caz,
forta datorit depres din int ncarc fundatia turb prin tlpile carcasei de JP cu o fort
orientat de sus n jos, n timp se asupra condensa-torului actioneaz o fort vert de aceeasi
intensitate orientat de jos n sus.
Condensatorul se monteaz n subsolul slii masinilor cu axa perpendicular pe axa
turb, sau paralel cu ea.
37
Calculul condensatorului
Dc se noteaz cu:
a
m
- debitul de abur care trece prin con-densator;
w
m
- debitul de ap de rcire;
a
i
- ental-pia aburului la intr n condensator;
c
i
- entalpia condensa-tului la iesirea din condensator;
1
T
, 2
T
- temp apei de rcire la intr, resp la iesirea din conden-sator;
c cld spe-cific a apei, con-form ecuaiei bilan-tului termic al condensatorului.
( ) ( )
1 2
T T m c i i m
w c a a

, 1 2
T T T
ap

- nclzirea apei de rcire
cm
i i
T
c a
ap


unde: m rap dintre debitul apei de rcire si debitul de abur care intr n condensator
a
w
m
m
m

- factor de rcire.
Temp apei de rcire la iesirea din con-densator va fi:
cm
i i
T T
c a

+
1 2
Temp aburului care se condenseaz a
T
va fi mai mare dect temp apei de rcire la
iesirea din conden-sator, astfel c se poate scrie:
T T T
a
+
2
n cazul inst normale
( ) C T
o
10 ... 3
, adoptndu-se valori spre lim inf n cazul rcirii
n circ nchis. Ptr condensatoare cu mai multe treceri ale apei se admite de obicei
( ) C T
o
5 , 6 ... 5 , 4
, iar ptr cele cu o sg trecere
( ) C
o
9 ... 7
.
Astfel temp aburului ce se condenseaz se poate calc cu formula:
( ) ( )
T T T
T cm i i T T
c a a

+
+ +
1 1
1
/
Dc se cunoaste va-loarea lui a
T
, din tabelele de vapori se det valoarea cores-
punztoare a pres a
p
a aburului.
Debitul total de aer aer
m
care intr n condensator se poate calc cu urmt formu-l
empiric, n fct de debitul de abur ce se condenseaz a
m
:
3
10 378 , 0
2000

+
a
aer
m
m

Valoarea obt cu aceast formul e de obicei mult acope-ritoare, dar e folosit ptr calc
ejectorului de aer.
Supraf de rcire a condensatorului se calc cu formula obis-nuit a schimbtoarelor de
cldur:
m
T k
Q
A

unde: A[m
2
] supraf de rcire total a tevilor;

Q

[W]cld cedat apei de ctre aburul ce se conden-seaz n unit de timp;

k
[W/m
2o
C]coef de trecere a cld;
38
m
T
[
o
C]diferenta medie dintre temp aburului si a apei.
Supraf de rcire se raporteaz de obicei la supraf ext a tevilor de rcire.
Coef de trecere a cld de la aburul care se condenseaz la apa de rcire depinde de o
multime de factori, dintre care cei mai importanti sunt vit apei de rcire din teav, temp apei
de rcire, cantit de aer din amestec, sta-rea de curtenie a supraf de rcire etc. Diferenta
medie m
T
dintre temp aburului si a apei de rcire se poate calc cu formula simpli-ficat a
mediei logartmice:
( )
T
T T
T
T
m

ln
unde T ,
T
- diferenta de temp max, resp min dintre abur si apa de rcire.
Lung tevilor conden-satorului se calc din valoarea supraf de rcire
1 2
z n L d A
t

unde: d
2
diam ext al tevii; L lung tevii; t
n
- nr de tre-ceri; z
1
nr de tevi ntr-o trecere.
Din aceast formul se poate calc lung activ a tevilor
1 2
z n d
A
L
t

Nr de tevi dintr-o trecere se det n asa fel nct s se realiz vit aleas de curg a apei din tevi:
a
w
w
d
m
z
4
2
1
1

Fie p

coef de um-plere a plcii tubu-lare, def prin rap dintre aria supraf pe care sunt
distribuite tevile pe supraf plcii si aria total a plcii. Notnd cu p
D
diam plcii tubulare,
cu t pasul dintre tevi, at, n ip c axele te-vilor ar fi plasate la vrfurile unor rom-buri avnd
unghiul ascutit

, a cror arie e
sin
2
t A
r


4
sin
2
2
1
p
t p
D
t z n

de unde se poate calc diam plcii tubulare:
p
t p
z n t D

sin
2
1

C17
Circulatia apei n cldrile acva
Marea cantit cld, degajat n focarul cldrii prin ard cb, trb acumulat ct mai repede
si n msur ct mai mare de supraf de nclzire a cldrii. Aceasta din urm trb s transmit
cld continut de ga-ze apei cldrii ptr a o transforma n aburi cu anumiti param.
Avnd n vedere c supraf de nclzire e nclzit pe de o parte de gaze calde ale
combustiei, iar pe de alt parte rcit de apa cldrii, trb s i se creeze supraf de nclzire
cond opti-me de rcire. n caz contrar supraf de n-clzire se poate su-pranclzi sau se poate
39
arde. Rcirea supraf de nclzire se realiz printr-o circu-latie organizat a apei de rcire n
cldare. Circulatia apei n cldare poate fi nat sau artificial.
1.Circulatia nat a apei n cldare
Circulatia nat apare ca rezultat al schim-bului convectiv de cld n masa apei cnd
particulele de ap, intrnd n con-tact cu supraf de n-clzire, devin mai usoare si se
deplasea-z n sus, asigurnd o miscare de ascensi-une. Locul particule-lor care s-au deplasat
n sus e ocupat de alte particule mai reci. n acest fel se creaz circulatia nat a apei ca rezultat
al diferentei greuttilor specifice ale lich n diferite locuri de-a lungul supraf de nclzire.
Circulatia apei trb s se fac a.. s nu se vaporizeze ntreaga cantit de ap din tu-burile
ascendente. Ptr asta e nevoie ca tu-burile aflate n zona cu temp ridicat s fie rcite n int cu
un amestec de ap-va-pori care s circule cu o vit de cel putin 0,3[m/s]. Ptr a carac-teriza
modul n care se face circulatia apei ntr-o cldare s-a in-trodus notiunea de grad de
circulatie k, reprezentnd rap din-tre cantit de ap G din tuburile ascen-dente si cantit de abur
G obt n aceste tuburi n aceeasi unit de timp.
G
G
k

La cldrile acva cu circulatie nat k=5 30. Din practic s-a constatat c n cazul n care
k=15, n int tuburilor se formeaz dopuri de abur care det deformarea loca-l a tubului sau
chiar ard lui. n tuburile cldrii, n deosebi cele ascendente poate avea loc proc de separare a
apei si a aburului care de asemenea e periculos ptr tuburi. Ptr a evita aceast separare tu-
burile ascendente nu trb s fie nclinate fat de oriz cu un unghi <17
o
.
TDtuburi descen-dente; TAtuburi ascendente; EC economizor; CIco-lector inf; PA
pom-p de alim; Ttambur (colector sup); SIsupranclzitor
Cldri cu tuburi cu nclinare mic si cam sectionale
1cam de vizitare fo-car; 2cam anterioa-r;
3cam posterioa-r; 4lumnrile cam posterioare;
5colec-torul de abur; 6tu-bulatura de abur;
7supranclzitor; 8priz de abur spre consumatori;
9lu-mnrile cam ante-rioare; 10drumul gaze de ard;
11foca-rul cldrii
40
La acest tip de cl-dare tuburile fierb-toare au nclinare de 1015
o
fat de oriz, fiind
n general drep-te. Rndurile fascicu-lelor de tevi vapori-zatoare sunt cuplate fiecare la cte
dou cam (anterioar si posterioar) denumi-te cam sectionale. Cam sunt legate prin tevi,
numite lumn-ri, de colectorul sup de abur. Acesta este asezat perpendicular fat de tuburile
fier-btoare. Lumnrile cam posterioare fac legtura cu colec-torul de abur n sp de abur al
acestuia, iar lumnrile cam ante-rioare fac legtura cu colectorul de ap n regiunea de
colectare a apei de alim. Amestecul de abur-ap trece prin lum-nrile posterioare n
colectorul de ap unde se separ aburul iar apa revine prin lumnrile si cam anterioar n
tevile de ap. Aburul din colector trece n supranclzitor de unde e apoi ndrumat spre
consumator. In-tensitatea circulatiei n cldrile cu cam sectionale e mult mai slab fat de
cldri-le vert. Cantit de ap mai mare pe care o contin le fac s aib o inertie mai mare la
variatiile de flux si sarc.
Cldri acva cu circulatie nat cu tevi cu nclinare mare utilizate la propulsia navei
1colector sup; 2,2colectoare inf;
3fo-car; 4tuburi de radiatie (ascendente);
5tuburi de convec-tie; 6colector usc-tor de aburi;
7 supranclzitor; 8treapta nti econo-mizor;
9prenclzi-tor; 10treapta a doua economizor;
11 evac gaze spre cos; 12mantaua cldrii
Caracteristici tehnice ale cldrii:
debite: 480 [t/h];
pres nominal: 670 [bari];
temp de su-pranclzire:500[
o
C].
Caracteristici constr:
fasciculele fierb-toare sunt formate din tevi relativ scurte cu diam mic 2550 [mm]
fixate de 23 tambure cu axe para-lele dintre care unul sup denumit colector separator si
unul sau 2 tambure inf cu diam mai mic;
o parte din tevi ecra-neaz focarul, restul fiind dispuse n dru-mul gaze de ard;
41
nltimea inst e mic;
focarul e complet ecranat si comparti-mentat uneori printr-un perete de tevi expus
schimbului de cld prin radiatie;
supranclzitorul for-mat din serpentine e plasat ntre fascicu-lele sist fierbtor;
temp de suprancl-zire se regleaz prin reglarea intermitent a ard n focar;
pre-nclzitorul de aer e amplasat n partea final, dup sist fier-btor de convectie;
aceste tipuri de cldri au de regul un sg drum de gaze, iar cele cu 3 tambure au 2
drumuri de gaze paralele (uneori 3 drumuri realiz prin sicane).
2.Circulatia artifi-cial a apei n cldare
Ca urmare a ten-dintei moderne de a se construi cldri de nalt pres cu greut si
gabarite ct mai re-duse s-au realiz cl-dri cu circulatie arti-ficial a apei. n aceste cldri
apa circul sub efectul impulsului de recir-culatie creat artificial cu ajut pompelor de
circulatie.
Dup modul cum se reliz circulatia arti-ficial cldrile se clasif n: cldri cu
circulatie artificial repetat; cldri cu circulatie artificial unic.
PRpomp de recir-culare; TAtuburi ascendente; ECeco-nomizor; CIcolector inf; PA
pomp de alim; Ttambur (co-lector sup); SI supranclzitor
Cldri cu circula-tie artificial unic:
Caracteristica princi-pal a acestor cldri const n aceea c au un sg circ ptr apa de
alim, n circ de tuburi fierbtoare ale cld-rii, unde se nclzeste si se transform n abur.
Aburul se su-pranclzeste si plea-c la consumatori trecnd prin tuburile cldrii. Cldarea
Benzon:
42
1,2economizoare; 3 evaporator; 4su-pranclzitor; 5pre-nclzitor de aer
Cldri cu circula-tie artificial repe-tat:
La cldrile cu cir-culatie artificial r-epetat, pompa de circulatie asig circu-latia apei
n sist va-porizator al cldrii. Circ de ap ale cl-drii sunt compuse dintr-un circ de alim si
un circ de vehicu-lare a apei si a emul-siei de ap-abur. Cel mai rspndit tip de cldare cu
circulatie artificial repetat e cldarea de tip La Mont:
1pomp de alim; 2 colector de intr n economizorul cld-rii; 3economizorul cldrii; 4
colector de iesire din econo-mizor; 5tambur (co-lector sup); 6pomp de recirculare; 7va-
porizatorul cldrii; 8supranclzitor; 9 focar; 10mantaua cldrii
Avantajele si deza-vantajele cldrilor cu circulatie arti-ficial n compara-tie cu
cldrile cu circulatie natural:
Avantaje:
ptr acela-si debit, greut si ga-baritul cldrii se micsoreaz de cca 10 ori;
cldarea permi-te obt aburului dup cca 5..6 min;
tubu-rile cldrii pot fi dispuse n orice poz;
43
circulatia apei n cldare e sigur la diferite valori ale pres de regim.
Dezavantaje:
sist greoi de fixare a ser-pentinelor din tuburi-le oriz;
cldarea ne-cesit o ap de alim f.e pur d.p.d.v. al continutului de sru-ri;
consum mare de energ ptr funct pom-pei de circulatie;
funct instabil la regim diferit de cel calc;
n stationare tuburile cldrii sunt supuse unui proc intens de coroz dato-rit faptului
c nu se poate reliza o scur-gere total a apei din tuburile orizontale.
C18
Tirajul cldrilor navale
Analiznd proc com-bustiei s-a constatat c ptr o ard perfect a cb e nec o cantit bine
det de aer care s fie introd n fo-carul cldrii. Introd aerului n focar se poate realiza pe cale
nat sau pe cale artificial.
1.Tirajul natural
Introd nat a aerului n focarul cldrii se realiz prin fenom numit tiraj nat. Tira-jul nat
pp introd per-manent a unei mase de aer n focarul cl-drii fr a actiona cu vreun mijloc
spe-cial. Aerul ptrunde n focarul cldrii datorit greut specifi-ce diferite ale aerului rece
din atm si gaze calde din int focarului.
a) b)
La cldrile navale, tirajul nat se creaz cu ajut cosului 1 (fig. a) fixat cu baza sa pe
pantalonii cldrii 2 care acumuleaz gaze din cam de fum 3 ale uneia sau mai multor
cldri.
La baza focarului (fig.b) vor actiona 2 pres: una din ext p
a
si alta din int p
g
.
Pres care actioneaz din ext cldrii va fi:
a a
H p p +
0
unde: p
0
[Kgf/cm
2
] pres atm; H[cm]nltimea cosului;
a
[Kgf/m
3
10
-4
] greut specific a
aerului.
44
Pres care actioneaz din int va fi:
g g
H p p +
0
unde: p
0
[Kgf/cm
2
] pres atm deasupra cosului; H[cm] nl-timea cosului de la baza
focarului;
g
[Kgf/m
3
10
-4
] greut specific a gaze din focar.
Att timp ct clda-rea funct va exista o permanent diferent de valoare ntre pres p
a
si p
g
. Diferenta acestor 2 pres va da nastere tirajului nat.
g a
p p p
( ) ( ) ( )
g a g a
H H p H p p + +
0 0
Pres rezultat
( )
g a
H p
constituie forta vie care impune circula-tia aerului din ext
cldrii n int foca-rului. Cu ct pres p va fi mai mare cu att si tirajul fenom de circulatie a
aerului va fi mai bun. Tirajul va fi cu att mai bun cu ct nltimea cosului H va fi mai
mare si cu ct diferenta ntre greut specifice ale aerului rece si gaze calde va fi mai mare.
Tot din expresia p rezult c tirajul va fi egal cu zero at cnd g a

, deci cnd n
focarul cldrii se va gsi aer atm. Acest caz corespun-de situatiei cnd cldarea nu funct.
De regul tirajul se msoar n [mm
H2O
]. 1 [Kgf/cm
2
] = 10
-4
[mm
H2O
].
Pres tirajului se con-sum ptr mpingerea gaze n afara cldrii, deci ptr nvingerea
rezistentelor ntlnite de gaze din focarul cldrii pn n ext cosului.
Tirajul nat se folos la cldri cu rezistente aerodinamice mici unde gaze nu pot obt vit
mai mari de 5 [m/s]. mbunttirea tirajului datorit cresterii nltimii co-sului poate fi
folosit numei n inst teres-tre. La bordul nave-lor nltimea cosului e limitat de anumite
cond specifice nave-lor.
La cldrile navale moderne, unde se folos mari cantit de cb, deci unde tirajul trb s
asig ptrunde-rea maselor mari de aer n focar cu o vit de peste 30[m/s], ti-rajul nat nu mai
poate fi folosit. n aceste cazuri se folos tirajul artificial.
2.Tirajul artificial
Prin tiraj artificial se ntelege fenom de circulatie a aerului din ext cldrii si gaze din
focar sub impulsul unui ap special care s creeze o pres de tiraj p ca-pabil s asig o vit a
gaze n cldare de peste 30 [m/s].
Folosirea tirajului artificial a permis micsorarea conside-rabil a dimens foca-rului si a
cldrii n general. n acest caz, nltimea cosului nu mai are rol hotrtor n crearea tirajului,
ci numai rolul de a evac gaze combustiei la o oarecare nltime deasupra puntii, nct s nu
afecteze supra-structurile navei.
Tirajul artificial se poate realiza prin: tiraj artificial des-chis; tiraj artificial nchis.
Prin tiraj artificial deschis se ntelege folosirea unor venti-latoare puternice care aspirnd
aerul din atm s-l introd n compartimentul cl-drii cu o oarecare pres capabil s n-ving
toate rezisten-tele aerodinamice din compartiment si cl-dare. Acest procedeu de creare a
tirajului se mai poate ntlni si n prezent la unele nave de constr mai veche.
Aerul introdus n compartiment cu o pres mai mare dect pres atm ptrunde n focarul
cldrii prin peretele frontal al acestuia, care are prevzute niste cla-pete capabile s os-
cileze n jurul unor axe oriz. Clapetele se pot deschide numai spre int focarului si numai sub
pres ae-rului din comparti-ment. n mom cnd pres din comparti-ment scade, pres gaze din
45
focar acti-oneaz asupra clape-telor, aducndu-le n poz initial vert, cnd acestea nchid
ferstruicile si nu permit ptrunderea gaze sau flcrii n compartiment. Cl-drile cu astfel
de tiraj au prevzute tambuchiuri speciale (de mars) sau usi dublate prin care se face accesul
oameni-lor n compartiment. Aceste intrri au rolul de a permite aclimatizarea orga-nismului
omenesc cu noua pres din com-partiment pe de o parte, iar pe de alt parte, ptr a nu se pierde
aer la intr sau iesirea din compar-timent a oamenilor.
Dezavantajul princi-pal al acestui mod de a crea tiraj const n faptul c cresterea pres
aerului n com-partiment e limitat de faptul c oamenii nu pot suporta pres relative mai mari
de 200300 [mm
H2O
]. n plus, tirajul ar-tificial deschis nece-sit o bun etansare a
compartimentului cldrii. Orice nee-tansare a comparti-mentului duce la pierderea de pres
si n mod firesc la pierderea unei cantit mari de aer. Avari-erea constructiei unui
compartiment de cl-dri la navele mili-tare poate n acest caz s afecteze n mare msur
buna funct a cldrii desi aceasta poate s nu fie avariat.
Tirajul artificial des-chis se mai poate realiza si prin insta-larea unor ejectoare sau
ventilatoare la baza cosului sau la partea sup a cosului. n acest caz , ejec-toarele sau ventila-
toarele aspir gazele din traseul de gaze al cldrii, mentinnd o permanent depres n
aceast zon. Aerul din compartiment, desi se gs la pres atm, ptrunde auto-nom n focar
datorit depres din int lui. Acest procedeu se folos n inst terestre.
Tirajul se poate m-sura cu ajut unor ap numite vntometre. Acesta const dintr-un tub
de sticl n form de U deschis la mabele capete si umplut partial cu lich colorat. Unul din
capete e lsat lib ptr a actiona pres atm, cellalt capt e pus n comunicatie printr-un furtun
cu cosul cldrii. n timpul funct cldrii, pres din cosul acesteia scade, iar pres atm, apsnd
asupra niv lich n bratul tubului deschis, va mpinge lich n cellalt brat al tubului, pn se
re-stabileste echilibrul. ntre bratele tubului se fixeaz o plcut gradat corespunz-tor cu
depres creat. n felul acesta se poate det direct prin citirea gradatiei pres relativ creat n
compartiment.
La navele moderne cu aburi, cldrile cu tiraj artificial nchis, adic aerul refulat de
masini suflante sau ventilatoare e cana-lizat direct n focarul cldrii cu o pres mult mai mare
dect n cazul tirajului artificial deschis.
La cldrile cu tiraj artificial nchis aerul poate avea pres pn la 2[Kgf/cm
2
]. Cres-
terea pres e det de necesitatea cresterii vit gaze n cldare de care n mod direct depind att
posibi-litatea ard unei cantit mai mari de cb, ct si intensitatea proc de transmitere a cld de
la gaze la ap.
Cresterea pres aeru-lui refulat de venti-latoare mai e det si de faptul c, majo-ritatea
cldrilor, avnd prenclzitoa-re, economizoare si alte supraf aux de nclzire, cresc con-
siderabil rezistentele aerodinamice n traseul de gaze.
Tirajul artificial n-chis permite asig unor cond optime personalului care deserveste
cldarea, deoarece pres din compartiment se mentine la valoarea pres atm normale. Aerisirea
comparti-mentului cldrii, n cazul folosirii tira-jului artificial nchis, se realiz cu ajut unor
ventilatoare special destinate aerisirii compartimentelor.
46
C19
Bilantul termic al cldrilor navale
1.Transmiterea cld n cldare
Cldarea e un schim-btor de cld capabil s transmit cld de-gajat prin ard cb, apei,
n scopul trans-formrii acesteia din stare lich n stare ga-zoas, cu anumiti param.
Prin transmiterea cld se ntelege proc schimbului de cld de la un cp cald la un alt cp mai
putin cald.
Schimbul de cld ntre 2 cp cu grade de nclzire diferite poate avea loc prin
conductivitate term, prin convectie si ra-diatie. Acest proc de transmitere a cld are loc si n
cldare. Supraf de nclzire a acesteia permite des-fsurarea proc de transmitere a cld att
prin conductivi-tate term ct si prin radiatie si convectie.
Transmiterea cld prin conductivitate termic
Conductivitatea term e det de difuzia elec-tronilor liberi ai met care prin deplasarea lor
n masa met per-mit transportul unei cantit de cld n masa acestuia.
Cantit de cld trans-mis prin conducti-vitate cp resp, printr-o supraf plan, n timp de
o or, se det prin formula:
( )
2 1
t t H Q

unde: - coef con-ductivittii term; - gros peretelui; H supraf peretelui; t

1
temp peretelui n zo-na cald; t
2
temp pe-retelui n zona rece.
Transmiterea cld prin convectie
Cantit de cld trans-mis prin convectie de la gaze sau lich, la supraf unui cp solid, n
timp de o or, se det prin expresia:
( )
1
t t H Q
unde: -coef de transmitere a cld prin convectie; Hsupraf de contact; t
temp cp cald; t
1
temp cp rece.
Transmiterea cld prin radiatie
Cld se poate trans-mite de la un cp cald la unul mai putin cald si fr ca aceste cp s
vin n contact nemijlocit. Acest proc se face prin radiatie de cld.
Cantit de cld trans-mis prin radiatie se det cu ajut urmt rel:
s
o
r o r
C C C
C
T T
H C Q
1 1 1
1
100 100
2 1
4
2
4
1
+

1
1
]
1

,
_

,
_

unde: S
C
-coef de transmitere a cld al cp absolut negru; o
C
-coef total de radiatie;
1
C
,
2
C
-
coef de radia-tie ai cp care parti-cip la schimbul de cld;
r
H
- supraf de nclzire care
acumuleaz cld prin radiatie;
1
T
- temp absolut a cp cald;
2
T
- temp absolut a cp rece.
Transmiterea com-binat a cld prin convectie si conductivitate
47
La cldri, proc de transmitere a cld de la gaze la ap se realiz n mod treptat si
combinat. Cazul general de transmi-tere combinat a cld se poate oglindi n cazul trecerii
cld de la gaze calde ale combustiei, din ext tubului, la apa relativ rece din int tubului sau
invers.
Fig. 1
n fig1 e reprez sche-ma modului de trans-mitere a cld prin pe-retele tubului. Gaze
calde ale combustiei transmit din cld lor supraf ext a tubului prin convectie. n acest caz,
temp supraf ext a tubului va fi ceva mai mic dect temp gaze (
e
p g
t t >
). n continuare, cld
acu-mulat de ctre fie-care tub se transmite prin conductivitate term supraf int a tubului,
fcnd ca temp acesteia s ating o valoare
i
p
t
mai mic dect temp supraf ext
e
p
t
, dar ceva
mai mare dect temp de saturatie la pres din int cldrii. Cld transmis prin convectie de la
gaze la tub si prin con-ductivitate term tu-bului se transmite mai departe prin convectie de la
supraf int a tubului la apa care circul prin int acestuia. Cantit de cld transmis n acest mod
reuseste dup un scurt timp s ridice temp apei la valoarea temp de sa-turatie pe care o va
mentine const n des-fsurarea proc de vaporizare.
Cantit de cld trans-mis prin convectie de la gaze combustiei la supraf ext a tubu-lui
se det prin rel:
( )
e
p g c
t t H Q
1 1

unde: c
H
-supraf de nclzire prin con-vectie; 1

- coef de transmitere a
cld prin convectie de la gaze la peretele metalic.
Cantit de cld care se transmite prin con-ductivitate term se det prin rel:
( )
i
p
e
p c
t t H Q

2
Cld transmis prin convectie de la supraf int a tubului la ap se det cu ajut formulei:
( )
s
i
p c
t t H Q
2 3

Avnd n vedere c att prin conducti-vitate term ct si prin cele dou faze ale
transmiterii prin con-vectie se transmite aceeasi cantit de cld, rezult c:
Q Q Q Q
3 2 1
( ) ( ) ( ) Q t t H t t H t t H
s
i
p c
i
p
e
p c
e
p g c

2 1

Analiznd expresiile Q
1
, Q
2
si Q
3
, rezult:
48
2
1
1
1

c
s
i
p
c
i
p
e
p
c
e
p g
H
Q
t t
H
Q
t t
H
Q
t t
Adunnd membrii din stnga si din dreapta semnului de egalitate, se obt:

,
_

+ +
2 1
1 1

s
s g
H
Q
t t
de unde, cantit de cld transmis de la gazele cu temp g
t
, la apa cu temp s
t
, va fi:
( )
2 1
2 1
1 1
1
1 1

+ +

+ +

K
t t H
Q
s g c
( )
s g c
t t H K Q
Dc transferul cld se face prin mai multi pereti, cantit de cld se det prin aceeasi rel,
ns K va fi:
2 2
2
1
1
1
1 1
1

+ + + + +

n
n
K

n aceast expresie n
,..., ,
2 1 reprez gros diferi-telor straturi prin care se face trans-miterea
cld, iar n
,..., ,
2 1 , coef de conductivi-tate term ai stratu-rilor prin care se face
transmiterea cld.
Suma
2 2
2
1
1
1
1 1

+ + + + +
n
n
poart denumirea de rezistent term. Cu ct valoarea
acestei sume e mai mare, cu att coef global K va fi mai mic, iar cld transmis Q va fi de
asemenea mai mic.
Diferenta medie a temp agentului cald si a agentului rece
n proc transmiterii cld de la un ag cald la un ag rece, n schimbtoarele de cld au
loc variatii de temp; ag cald si micsoreaz temp, pe cnd ag rece si mreste temp.
Variatia temp att a ag cald ct si a ag rece se caracteri-zeaz prin diferenta medie a
temp m
t
care caracterizeaz rap variatiei temp ag cald fat de variatia tem ag rece. Diferen-
ta medie logaritmic se det prin rel:
f
i
f i
m
t
t
t t
t

lg 3 , 2
unde:
[ ] C t
o
i

- diferenta initial a temp ag cald si a ag rece;

[ ] C t
o
f

- diferenta final a
temp
ag cald si a ag rece.
49
a) b)
Fig. 2
Valoarea acestei di-ferente de temp de-pinde de directia deplasrii ag cald n rap cu
directia de de-plasare a age rece. Deplasarea relativ a ag term n schimb-toarele de cld
poate fi n echicurent, cnd directia de deplasare a ag cald coincide cu directia de deplasare a
ag rece (fig2a) si n contracurent cnd directiile de deplasa-re ale ag calzi si reci sunt opuse
(fig 2b).
n cazul circulatiei ag term n echicurent, diferenta medie loga-ritmic a temp se det
prin rela:
( ) ( )
2
1
2 1
lg 3 , 2
t t
t t
t t t t
t
f
i
f i
m

iar n cazul circula-tiei n contracurent:
( ) ( )
1
2
1 2
lg 3 , 2
t t
t t
t t t t
t
f
i
f i
m

unde: i
t
- temp initial a ag cald; f
t
-temp final a ag cald; 1
t
-temp initia-l a ag rece; 2
t
-
temp final a ag rece.
2.Pierderi de cld n cldare
Cldarea n calit de agregat term funct cu anumite pierderi term. Din analiza randam
cldrii se poate constata c din ntreaga cantit de cld disponibil cldrii prin ard cb numai
o parte din aceast cld e acu-mulat n mod util de ctre cldare. Randam cldrii ca-
racterizeaz tocmai a cta parte din cld disponibil e acumu-lat de cldare. Re-zult deci
c restul pn la un ntreg (100 %) constituie tocmai pierderile term ale cldrii. Pierderile
term ca-racterizate prin pier-deri de cld n cl-dare au provenient si valori diferite.
Cunoasterea pierde-rilor de cld ale cl-drii e strict nec att ptr det randam cl-drii
ct si ptr a cunoaste cile de re-ducere a valorii lor. Reducerea total a pierderilor de cld ale
cldrii, practic, nu e posibil, dar prin mijl si msuri bine gndite valoarea acestor pierderi
se poate micsora considerabil.
n prezent cldrile acva navale moderne au randam de cca. 90 94%. Aceasta n-
seamn c numai 10 6% din ntreaga cantit de cld o constituie pierderile.
50
Pierderile de cld n cldare sunt det de evac produselor fi-nale ale ard n atm (pierderi
de cld cu gaz evac), de pre-zenta oxidului de carbon n continutul gaze (ard chim in-
complet), de zgur eliminat din focar (ard mec incomplet) si de radiatia cld n ext al
cldrii (pier-deri de cld n mediul nconjurtor).
n vederea realiz bi-lantului term al cl-drii trb s se cu-noasc cantit de cld
acumulat n mod util de cldare si pierderile de cld ale cldrii.
Cld util acumulat de cldare (Q
1
)
n timpul combustiei, fiecare kg de cb de-gaj o cantit de cld egal cu put caloric a
cb i
Q
. Din cld degajat de fiecare kg de cb, cldarea acumuleaz n mod util o cantit de
cld 1
Q
care ntotdeau-na va fi mai mic dect i
Q
.
Prin ard a B kg de cb ntr-o or, cldarea acumuleaz n mod util o cantit de cld egal
cu 1
BQ
. Aceast cantit de cld
( )
1
BQ
e transmis apei ptr a se transforma n abur cu anumiti
param:
( )
aa x k
i i D BQ
1
unde:
[ ] h Kg D
k
/
- debitul cldrii; x
i
- continutul de cld al aburului cu titlul X;
aa
i
- continutul de cld al apei de alim;
Diferenta aa x
i i
reprez cantit de cld acumulat de fiecare kg de ap ptr a se
transforma n abur cu titlul X, la o anumit pres.
Din cele analizate re-zult cantit de cld util acumulat de cldare prin ard unui kg de
combustibil:
( )
B
i i D
Q
aa x k

1
Dac cldarea produ-ce abur supranclzit, cantit de cld util acumulat
1
Q
se
consum o parte ptr producerea aburului saturat si o parte ptr supranclzirea aburului:
si s
Q Q Q +
1
n acest caz, cantit de cld utilizat ptr pro-ducerea aburului sa-turat s
Q
se det prin rel:
( )
B
i i D
Q
aa x k
s

iar cantit de cld utiliz ptr suprancl-zirea aburului va fi:

( )
B
i i D
Q
x si k
si

Cld util acumulat de cldarea care pro-duce numai abur su-pranclzit (n cazul c
nu exist consu-matori de abur satu-rat) se det prin nsu-marea expresiilor s
Q
si si
Q
.
( )
B
i i D
Q Q Q
aa si k
si s

+
1
n practic, cldrile navale care produc abur supranclzit au si consumatori de abur
saturat si deci, prin supranclzitor nu trece ntreaga cantit de abur gene-ratde cldare, o par-
te consumndu-se ptr diferite inst si ap de la bord care nu necesit abur supra-nclzit. n
acest caz debitul de abur al cldrii va fi:
si sat k
D D D +
51
unde: sat
D
-cantit de abur care prses-te cldarea n stare de abur saturat; si
D
-cantit de abur
supranclzit genera-t de cldare.
Cantit de cld util acumulat de cldare prin ard unui kg de cb va fi:
si sat
Q Q Q +
1
( )
B
i i D
Q
aa x sat
sat

( )
B
i i D
Q
aa si si
si

( ) ( )
B
i i D i i D
Q
aa si si aa x sat
+

1
Pierderea de cld cu gazele evac (Q
2
)
n inst de cldri, ga-zele combustiei, du-p ce au efectuat circ n cldare, sunt evac n
atm ptr a face loc unei noi cantit de ga-ze rezultate n urma ard continuie a cb n focarul
cldrii.
Gazele combustiei prsesc cldarea continnd nc o cantit apreciabil de cld;
aceast cld se pierde n atm fr a fi utilizat n inst si din aceast cauz e con-siderat drept
o pierdere de cldur.
Temp gaze la evac din cldare ntotdea-una e mai mare dect temp de saturatie a
aburului la pres resp. De regul, gaze evac de cldrile navale au temp cuprins ntre 300 si
500
o
C.
Pierderea de cld a gaze evac 2
Q
e inevitabil ca fenom, dar nu si cantitativ. La
diferite cldri, cantit de cld pier-dut cu gaze evac, raportat la un kg de cb, e diferit. Mai
mult chiar, la una si aceeasi cldare, cantit de cld pier-dut cu gaze evac poate varia n
timpul exploatrii.
Valoarea pierderilor de cld cu gaze evac depinde de: sist constr al cldrii; natura
cb; cantit de cb ars n focar n unit de timp; de starea supraf de nclzire a cldrii; de
felul combustiei.
Pierderea de cld cu gaze evac 2
Q
se poate reprezenta ca diferenta entalpiilor gaze la
evac din cos si a aerului introdus n focarul cldrii:
a
ev
g
I I Q
2
Entalpia gaze la iesi-rea din cldare se poate det cunoscnd vol specific al gaze g
V
,
cld specific a gaze g
C
si temp gaze la iesirea din cldare:
ev
g g g
ev
g
t C V I
Entalpia aerului introdus n focar se det cunoscnd vol specific teoretic al aerului
t
a
V ,
coef de exces de aer

, cld specific a aeru-lui a

C
si temp ae-rului introd n focar a
t
:
a a
t
a a
t C V I Asadar, pierderea de cld cu gaze evac:
a a
t
a
ev
g g g
t C V t C V Q
2
sau cu o oarecare aprox:
( )
a
ev
g g g
t t C V Q
2
Pierderea de cld datorit ard chim incomplete (Q
3
)
52
n analiza proc de combustie s-a putut constata c exist ard complet si ard in-
complet. Ultima e caracterizat de pre-zenta oxidului de carbon n continutul gazelor. Proc
com-bustiei trb astfel diri-jat nct s nu existe oxid de carbon n gaze sau dac acesta nu se
poate exclude total trb luate msuri ptr reducerea oxidu-lui de carbon la min.
De regul, n cld-rile navale cu com-bustie bine reglat, valoarea acestor pier-deri atinge
12 %, iar n cazul dereglrii combustiei poate atinge 56 %.
Cea mai bun msur ptr reducerea pierde-rilor de cld datorit ard chim incomplete
3
Q
o constituie asig proc de combustie cu o cantit suficient de aer, urmrind ndea-proape
rezultatele ap de analiz a gazelor.
Cunoscnd datele obt cu ajut ap de analiz a gaze se pot det pierderile de cld 3
Q

datorit ard chim incomplete, fo-losind urmt rel:
( )
CO RO
CO
S C Q
+
+
2
3
368 , 0 7 , 56
unde:
C
-procentajul de carbon al cb;
S
- procentajul de sulf al cb;
2
RO
-procenta-jul sumar
al gaze tri-atomice
( )
2 2
CO SO +
n gaze;
CO
- procentajul oxidului de carbon n gaze.
Valoarea pierderilor de cld datorit ard incomplete se poate det aprox cu ajut rel:
CO Q Q
i
2 , 3
3
unde: i
Q
- put calo-ric a cb;
CO
-con-tinutul oxidului de carbon n gaze;

- coef de exces
de aer.
ntruct n prezent s-a renuntat definitiv la folos cb solizi n inst de fort de la nave,
pierderea de cld datorit ard mec in-complete 4
Q
nu mai prezint interes a fi analizat,
conside-rndu-se c practic ar fi egal cu zero.
Pierderea de cld n mediul nconjur-tor cldrii (Q
5
)
Din cld degajat prin ard cb n focarul cldrii, o parte 5
Q
destul de mic dar nu
neglijabil se pierde n mediul ext al cl-drii. Aceast pier-dere 5
Q
are loc ca urmare a
trecerii unei cantit de cld prin conductivitate, str-btnd att izolatia term a cldrii ct si
nvelisul metalic al acesteia. Practic, aceast cldur pierdut de cldare e tocmai cld radiat
de cldare n com-partimentul unde se afl montat.
Valoarea pierderilor de cld n mediul n-conjurtor depinde de:
tipul constructiv al cldrii si dimens ei;
calitat izolatiei term a cldrii;
cantit de cb ars n focar.
Det analitic a aces-tor pierderi e f. Com-plicat, si din aceast cauz n calc lor se
utiliz coef exp numiti coef de retinere

. Coef de retinere

reprrez rap dintre cantit de cld

captat de cldare si cantit de cld disponibil ntr-o anumit zon a circ de gaze al cldrii.
53
Fig. 3
Ptr schema cldrii reprez n fig3, pier-derile de cld n me-diul nconjurtor se det
separat:
ptr zona focarului:
( )( )
f f
I I Q
0 5
1
ptr zona snopului principal de tuburi:
( ) ( ) I I Q
f
I
1
5
ptr zona suprancl-zitorului: ( ) ( ) I I Q
II
1
5
ptr zona prencl-zitorului de aer sau a economizorului: ( ) ( )
ev III
I I Q 1
5
Avnd toate aceste pierderi de cld se obt ptr ntreaga cldare:
( ) ( )
ev
I I Q
0 5
1
unde:

- coef de retinere; 0
I
-ental-pia gaze n centrul focarului;
ev
I -en-
talpia gaze la evac din cldare.
3.Randam si bilan-tul term al cldrii
Cldrile de abur, in-diferent de tipul constr, au la baz proc de transmitere a cld de
la gaze calde la apa destinet va-porizrii. n acest scop, n focarele cl-drilor se ard diferite
cantit de cb n fct de tipul si destinatia cl-drilor n cadrul inst de fort. Cld dega-jat prin
ard cb partial e acumulat de cldare si e folos ptr vaporizarea apei.
O cantit de cld ns nu particip la proc schimbului de cld de la gaze la ap, ci se
pierde pe diferite ci. Aceste pierderi de cld sunt inevi-tabile, dar valoarea lor poate fi mai
mare sau mai mic, si n fct de aceasta, gradul de economicitate al cldrii va fi diferit.
Randam cldrii
Randam cldrii e notiunea care reprez gradul de economici-tate al cldrii. Prin
randam cldrii k

se ntelege rap dintre cantit de cld util acumulat de cldare 1

Q
ptr
vaporizarea apei si cantit total de cld de care dis-pune cldarea prin ard fiecrui kg de cb:
[ ] % 100
1
i
k
Q B
Q

54
Cantit de cld util acumulat de cldare se poate det cu usu-rint dc se cunoaste
valoarea pierderilor de cldur:
( )
5 3 2 1
Q Q Q Q Q
i
+ +
sau dc se cunoaste valoarea continutului de cld al gaze n focar 0
I
si la evac
ev
I :
( )
ev
I I Q
0 1

.
Randam cldrii se schimb o dat cu variatia consumului de cb. Randam cl-drii
depinde si de pres din cldare. Cu ct pres cldrii k
p
va fi mai mare, cu att si randam cl-
drii va creste, deoa-rece n expresia randam creste conti-nutul de cld al aburului x
i
:
( )
[ ] %
i
aa x k
k
Q B
i i D

Dup cum se vede din expresia de mai sus si cresterea debi-tului duce la creste-rea
randamentului.
Bilantul term al cldrii
Numim bilant termic al cldrii legea conservrii energ adaptat proc ce au loc n
cldare. Con-form acestei legi, cantit de cld intro-dus n focar trb s fie egal cu cantit de
cld consumat n cldare.
Considernd c put caloric a cb e 100%, bilantul term al cl-drii se poate reprez
astfel:
5 3 2 1
% 100 q q q q + + +
unde:
100
1
1
i
Q
Q
q
;
100
2
2
i
Q
Q
q
;
100
3
3
i
Q
Q
q
;
100
5
5
i
Q
Q
q
- pierderi relative
de cldur n cldare.
C20
Cldri navale aux
n afra ap motor, la bordul navei exist o multime de consu-matori de aburi. Acestia
necesit calit diferite de abur cu param deosebiti att n timpul navigatiei, ct si n timpul
stationrii navei.
Ptr a nu solicita cl-drile principale ale navei la fct ndelun-gat si n deosebi cnd
nava se gs n stationare, navele sunt dotate cu cldri aux (caldarine) care au rolul de a
furniza abur consumatorilor secundari de la bord, at cnd nava nu dis-pune de alte surse de
abur.
Cldrile aux pot fi ntlnite att la na-vele dotate de inst de fort cu abur, ct si la
navele dotate cu MAI.
n primul caz, cl-drile aux funct numai cnd nava se gs n stationare, de-oarece n
timpul na-vigatiei nava dispune de o cantit suficient de abur ptr alim tu-turor
consumatorilor de abur de la bord.
n cel de-al doilea caz, adic la navele care nu au cldri principale, caldarine-le funct
continuu, de-oarece aceste nave nu dispun de alte surse de abur.
55
Aburul generat de cldrile aux poate fi ntrebuintat n: inst de nclzire cu abur;
inst de nclzire cu ap;
inst de stins in-cendiile cu abur;
inst de nclzire a tk de cb;
inst de ncl-zire a buctriilor;
inst de fierbere a cl-drilor (curtirea chim a cldrilor);
bi, dusuri;
masinile aux de punte ptr actionarea bigilor, macaralelor, vinciurilor, cabesta-nelor,
servomotoare-lor, cnd nava e n stationare;
ap aux ale cldrilor etc.
Cerintele particulare de abur ale navei depind de tipul si clasa navei.
Cldrile aux care nu alim cu aburi grupuri electrogene au de regul pres p
k
= 5
[Kgf/cm
2
]. Cldrile aux care alim cu aburi grupurile elec-trogene si alte meca-nisme aux de
punte, funct cu pres pn la 2528 [Kgf/cm
2
].
La bordul navei cl-drile aux se insta-leaz n comparti-mentul cldrii prin-cipale
sau n com-partimente separate.
La navele cu inst de fort cu aburi se folos cldri aux cu ap n tuburi (acva), cu
circulatie nat, cu unul sau 2 circ de gaze. Se deosebesc de cele principale doar prin gabarite
si parametri.
La navele cu MAI se folos cldri aux de cele mai variate ti-puri, acva sau igni.
n principiu, cldrile aux furnizeaz numai abur saturat si din aceast cauz nu au
supranclzitoare de abur. Schimbtoarele de cld funct mult mai avantajos cu abur saturat,
deoare-ce coef global de transfer a cld e mai mare dect n cazul aburului supranclz.
Constr cldrii aux acvatubulare:
Colectorul sup 1 e le-gat de colectorul inf prin tuburile de ap 6 focarul 3 e amplasat n
int colectorului inf 2, fiind prevzut cu vatra de crmid refractar 4, avnd legat printr-un
racord cu cam de fum 7, permitnd astfel gaze de ard s treac prin tubulatura 8 (esapa-
ment) spre cosul navei. Cb e introd n focar prin tubul 9 si arztorul 5. Suprave-gherea
flcrii n fo-car se face cu ajut unor protectii con-stnd ntr-o celul fotoelectric. Atunci
cnd se stinge fla-cra, protectia resp actioneaz asupra valv de pe circ prin-cipal de cb,
ntreru-pnd de asemenea si intr aerului n focar. Inst de pulverizare a cb poate fi alctuit
56
din una sau 2 duze, prevzute cu posibi-litatea aprinderii au-tomate a cb. Regla-rea
combustiei si a tirajului artificial se realiz printr-o suflan-t actionat de un motor elec cuplat
si cu pompa de cb. Ptr curtirea sp de ap din colectorul inf, caldarina e prevzut cu
autoclavele 11, iar ptr curtirea sp de fum, cu capacul de vizitare 12. Mantaua 10 e confect
din tabl de ot cptusit cu straturi de azbest ptr a asig o izolare term a cldrii. Pe colec-
torul sup sunt mon-tate toate armturile, accesoriile si ap de msur nec (indica-toare de niv,
valv de abur, supape de sigu-rant, capete de alim, robinete de control si purjare). Operatiile
de expl si ntretinere sunt asemntoare cu cele efectuate cld-rilor mari dar n vol mia
restrns.
La navele mici si n special la navele fluviale unde nu e nevoie de abur viu
(supranclzit) si numai de ap cald, ptr nclzire se gs montate caldarine cu cb cu ap
cald, care sunt niste recipiente cil prevz cu focar si arztor mec. Pornirea si oprirea
arztorului se realiz n fct de temp apei din recipient si aceste caldarine cu ap cald sunt
prevz cu supape de sigurant si ap de msur si control.
Constr cldrii aux ignitubular:
Aceast cldare con-st din cp cil 1 nchis n partea sup cu un capac de form sfe-ric,
focarul 2 a crui parte sup se trans-form n cutie de foc, placa tubular 3 a cutiei de foc,
placa tubular a cam de fum, cil prelungitor 5 al tuburilor de fum 6 si cosul cldrii 7. Cb e
pulverizat de pulverizatorul fixat n orificiul 8, iar gaze trec din focar n cutia de foc, apoi
prin tuburile de fum p-trund n cam de fum 9 de unde prin cosul 7 sunt evac n atm.
n cam de aburi si de ap, caldarina are prevzute orificii de vizit ptr efectuarea controlului
int si a deferitelor lucrri.
C21
Pulverizarea cb
n scopul asig unei bune combustii, fo-carele cldrilor na-vale n care se ard cb lich
sunt alim cu particule mrunte de cb. Frmitarea cb n particule mici se face cu ajut unor ap
numi-te pulverizatoare.
n fct de modul n care se realiz pulve-rizarea cb, pulveriza-toarele se mpart n:
pulverizatoare cu abur sau aer si pul-verizatoare mec.
57
Pulverizatoarele cu abur sau aer folosesc energ cin a jetului de abur sau de aer ptr
pulverizarea cb.
Pulverizatoarele mec folos energ cin a je-tului de cb care trece prin pulverizator, avnd
o pres mare creat de pompa de cb sau folos fortele centrifuge, care apar prin rotatia unei
duze de pulverizare. n primul caz, pulveri-zatoarele s.n. simplu pulverizatoare mec, iar n al
doilea caz s.n. pulverizatoare mec rotative.
La cldrile navale fluviale se folos cu prioritate pulveriza-toarele cu aburi. Se explic
aceasta prin faptul c pulveriza-toarele cu aburi sunt mai simple d.p.d.v. constr, mai sigure n
funct, permit o bun reglare a debitului pulverizatorului si asig o bun pulveri-zare a cb.
La cldrile navale maritime se folos pulverizatoare mec, ntruct sunt mai economice
dect pul-verizatoarele cu aburi si nu necesit consum de abur ptr pulverizarea cb. Ptr navele
maritime, economia de abur si cb are o mare im-portant, deoarece rezervele de ap si cb
sunt limitate si bine det n fct de raza de actiune a navei. Aburul folosit n pulverizatoarele cu
aburi nu se mai n-toarce n ciclu si avnd n vedere c fiecare kg de cb ne-cesit cca. 0,5 Kg
abur ptr pulverizarea sa rezult pierderi importante de ap distilat din rezerva navei.
Pulverizatoare cu aer. Se aseamn cu pulverizatoarele cu abur. Deosebirea const n
faptul c acestea folosesc energ cin a aerului si nu a aburului. Pulve-rizatoarele cu aer sunt
utilizate numai n inst terestre (cen-trale termoelectrice), ntruct acolo exist posibilitatea de
a asig cantit nec pulveriz.
Pulverizatoare cu abur (figu1).
Fig. 1 Pulverizator cu abur
Se compune din cp int 1, cp ext 2, stutul 3, distantierele 4 si roata de reglaj 5. Cp int
are canal central ptr scurgerea cb. Acest canal e pus n comunicatie prin orificiile radiale cu
cam stutului de cb. ntre cp 1 si 2 se for-meaz un canal prin care circul aburul. Aburul
58
ptrunde n pulverizator prin tu-bulatura racordat la stutul 3 printr-o piu-lit olandez si tre-
cnd prin orificiile radiale 6 se scurge prin canalul central 7 spre iesire. Stutul 8 e racordat la
tubulatura de abur. Aburul ptrunde n canalul dintre cp int si ext si trecnd prin canalele
formate de distanti-erele 4 se ndreapt spre iesire. La iesire aburul trece printr-un ajutaj
circular, for-mat ntre cele 2 cp si si mreste conside-rabil vit. Jetul de abur iesind din ajutaj
cu vit mare si avnd nclinarea spre axa pulverizatorului, n-tlneste jetul de cb pe care l
frmiteaz n particule foarte mici. n felul acesta, la iesirea din pul-verizator se formeaz
un con de cb pulverizat, avnd vf putin deprtat de pl extrem al pulveriza-torului.
Distantierele 4 au rolul de a asig poz coaxial a celor dou cp. Cp int prin nfiletare n cp ext
se poate deplasa axial fat de cp ext, re-glnd astfel cantit de abur destinat pulve-rizrii.
Acest reglaj se face prin roata de manevr 5. Reglarea cb se face printr-o valv dispus pe
tubu-latura la care e racor-dat pulverizatorul. Aceste pulverizatoa-re sunt recomandate ptr
cldri cu debit de abur pn la 200 Kg/h.
Pulverizatoare mec. Sunt destul de rs-pndite pe toate na-vele din lume. Pot fi
centrifuge sau ro-tative, dup princi-piul de pulverizare a cb. La pulverizatoa-rele mec
centrifuge combustibilul este introdus prin canale tangeniale ntr-o camer de amestec. n
aceast camer cb capt o miscare cir-cular si iesind prin ajutajul practicat n peretele
paharului (partea din pulveriza-tor n care e montat duza), si mreste considerabil vit. Sub
infl fortelor centri-fuge aprute n cam de amestec, cb prseste pulveriza-torul formnd un
con de cb pulverizat.
La pulverizatoarele me rotative, cb sub actiunea fortelor cen-trifuge si datorit po-
sibilittii de rotatie a cam de amestec se deplaseaz spre fo-car, unde prsind paharul
formeaz un con de cb pulverizat. n peretele focarului e practicat asa numi-tul con de
flacr, unde odat cu cb pulverizat se introd si cantit de aer nec combustiei. Debitul unor
astfel de pul-verizatoare e 1000 3000 Kg/h si asig o ard bun la un
25 , 1 2 , 1 <
.
Ptr o mai bun pul-verizare paharul si cam de amestec trb s se roteasc cu aprox 5000
rot/min. Vscoz optim de pulverizare e 25
o
E, ceea ce corespunde unei temp a ag term
(abur) de 100...130
o
C
Ptr funct cu debite partiale, reglarea pul-verizatoarelor sim-ple, se face prin re-glarea
pres, ceea ce duce la mbunttirea calittii pulverizrii la sarcini partiale.
Ptr a se mentine calit pulverizrii la debite partiale si s avem o reglare cantitativ, trb s se
realiz o vit tg const, aceasta ne-cesitnd duz cu configuratie compli-cat, ptr a permite
rentoarcerea unei cantit de cb din pul-verizator n tk de serviciu.
Pulverizatoarele cu reglare cantitativ, au prevzute o valv care regleaz cantit de cb
n circ de rentoar-cere a cb. n fig2 e prevzut o sect printr-un pahar de pulverizator cu
debit reglabil pn la 1000 Kg/h.
59
Fig.2 Sect printr-un pahar de pulverizator
Fig.3 Pulverizator centrifug:
1cam de amestec; 2 orificii tangeniale
Dup cum se vede n fig2, tubul central al pulverizatorului prin care vine cb sub pres
const, e prevzut cu niplul 1, care permite trecerea prin canalele 2 n duza 3, de unde prin
canalele tg 4 ptrunde n cam de amestec 5. Din acea-st cam cb se scurge prin ajutajul 6 al
duzei spre focarul cldrii. Prsind pulverizatorul, cb care are o pres mare si acumulat cu o
mare energ de rota-tie, se mprstie sub forma unui con de particule f. mici. O parte din cb
ajuns n cam de pres 5, tinde s se scurg prin canalele 7 si 8 stutul tubulaturii de ntoar-cere.
Dc valv de pe tubulatura de ntoar-cere e nchis, cb va fi fortat s prseasc pulverizatorul
numai prin orificiul central ext al duzei si n felul acesta se asig debitul max al pulverizato-
rului. Dc ns aceast valv nu e nchis, o bun parte din cb se va scurge prin cam 5, prin
canalele 7 si 8 n tubulatura de retur si mai departe n tk de serviciu, din care aspir pompa
de cb.
60