Sunteți pe pagina 1din 14

Bangladesh

Caracteristici geografice Bangladesh este situat in cea mai mare delta din lume, unde raurile Gange, Padma, Meghna, Brahmaputra si Jamuna se varsa in mare. Peisajul aluvionar este jos si plat, cu regiuni mlastinoase supuse la inundari. Initial regiunea fost impadurita, cu mangrove langa coasta si paduri tropicale in interior. Majoritatea padurilor din interior au fost defrisate pentru cultivare. Inundatiile anuale redreseaza fertilitatea solului prin depunerea de mal, care formeaza depuneri de sol in mare in Golful Bengal.
Industria Bangladesh are zacaminte de minerale inca neexploatate, dar a inceput dezvoltarea unora. Exista zacaminte mari de carbune inferior la Rajshahi si Jamalpur, si in Golful Bengal se extrage petrol. Rezervele de gaze naturale sunt suficiente pentru cel putin 200 de ani, in special cele de langa Sylhet si Comilla. Bangladesh este inca o tara in primul rand agrara, si majoritatea industriilor sunt legate de materiile prime. Mori de iuta se gesec la Dacca, Narayanganj, Chittagong si Khulna. La Chandraghana, Phana si Khulna se fabrica produse din lemn. S-au dezvoltat industriile textila, de ingrasaminte, a sticlei, de rafinare a petrolului, a zaharului, de ciment si de aluminiu. 90% din productia de energie electrica provine de la termocentrale si 10% de la hidrocentrale. Agricultura 70% din populatie lucreaza in agricultura si circa 70% din suprafata tarii este cultivata, alte 5% fiind pasuni. Productivitatea scazuta este o problema in multe regiuni si independenta din acest punct de vedere nu poate fi atinsa. Se cultiva o gama restransa de plante pentru comert, in principal iuta si pentru hrana, orezul. Iuta este principala sursa de venit din export, cultivandu-se peste 700.000 de tone, un sfert din productia totala a lumii. Jumatate din recolta se exporta in forma bruta, restul prelucrat in tesatura hessian, panza de sac si intaritura pentru covoare. Orezul si iuta cresc in regiuni similare, ambele necesitand apa si temperaturi mari. Pe 755 din teren este folosit pentru cultivarea zaharului. Productia totala este de 21 de milioane de tone, comparabila cu cea a Thailandei. Productia de ceai este de aproximativ 40.000 de tone, in principal in regiunile mai racoroase din Muntii Chittagong si Sylhet. Se cultiva cartofi, leguminoase si tutun. In ciuda lipsei de spatiu, animalele sunt numeroase; 91 milioane pasari de casa, 23 milioane de vite si 1,9 milioane de bivoli. Pescuitul este o alta sursa importanta de hrana, si peste un milion de oameni sunt implicati in industria pescuitului. Clima Bangladesh are o clima musonica cu trei anotimpuri distincte. Anotimpul racoros intre noiembriefebruarie, anotimpul cald intre martie-iunie si principalul anotmp ploios intre iunie-septembrie. Ploile sunt mari si frecvente in iunie, cu o cantitate medie de precipitatii de 200 cm in muntii nordici. Intre septembrie si noiembrie ploile sunt mai putin frecvente dar pot fi mari, acesta fiind perioada in care apar cicloanele tropicale. La Dacca temperaturiile medii sunt de 18C in ianuarie, luna cea mai racoroasa, cresc pana la 29C in aprilie, mai si iunie, dar scad usor la 28C cand incepe anotimpul ploios. Orase Doar 13% din populatie traieste in regiuni urbane. L a Dacca traieste peste un sfert din populatia urbana, multi traind in mahalalele care au rasarit la marginea orasului. Cea mai mare parte a industriei tarii s-a dezvoltat aici, inclusiv industrii de mestesuguri traditionale pentru muselina, broderie, argintarie si aurarie dar exista si multe mori de iuta si de orez. Al doilea oras ca marime este Chittagong (1.391.877 locuitori), principalul port. El exporta cea mai mare parte a iutei si are mai multe industrii grele. Khulna (646.359 locuitori), al treilea oras ca marime, este centrul regional al sud-vestului. Majoritatea oamenilor sunt saraci, si banii trimisi acasa de locuitorii Bangladeshului care lucreaza in strainatate sunt importanti pentru economie.

Asezare geografica: in Asia de Sud; are iesire la Golful Bengal; situat intre Burma si India. Coordonate geografice: 24 N, 90 E. Suprafata: totala 144,000 kmp, uscat 133,910 kmp, apa 10,090 kmp. Orase: Dhaka (capitala, 10 milioane de locuitori), Chittagong (2.8 milioane de locuitori), Khulna (1.8 milioane de locuitori), Rajshahi (1 milion de locuitori). Granite: total 4,246 km dintre care cu Burma 193 km si India 4,053 km. Coasta: 580 km. Drepturi maritime: ape teritoriale 12 mn, zona adiacenta 18 mn, zona economica exclusiva 200 mn. Climat: tropical; ierni temperate (din octombrie pana in martie); veri foarte calde si umede (din martie pana in iunie); muson umed, cald si ploios (din iunie pana in octombrie). Relief: preponderent campie aluviala; cu dealuri in nord-est si sud-est. Cote extreme: cea mai mica cota: 0 metri Oceanul Indian; cea mai mare cota: 1,230 metri Keokradong. Resurse naturale: gaze naturale, teren arabil, cherestea, carbune. Intrebuintarea terenului: teren arabil 55.39%, recolte permanente 3.08%, altele 41.53% (2005). Teren irigat: 47,250 kmp (2003). Riscuri naturale: secete, cicloane; majoritatea tarii este inundata regulat in timpul musonului de vara. Probleme actuale de mediu: multi oameni sunt fara pamant si sunt siliti ca sa supravietuiasca sa cultive un pamant supus inundatiilor; boli purtate de apa predomina in apa de suprafata; poluarea apei, in special in zonele de pescuit, din cauza utilizarii substantelor chimice comerciale; panza freatica contaminata cu arsenic care apare in mod natural; lipsa intermitenta de apa datorita scaderii nivelului panzei freatice, in partile de nord si centrale ale tarii; degradarea solului si eroziunea; despaduririle; suprapopulare critica. Nota geografica: majoritatea tarii este situata in deltele unor mari fluvii care curg din muntii Himalaya: Gangele se uneste cu Jamuna (principalul brat al fluviului Brahmaputra) si mai apoi se uneste cu Meghna pentru ca in cele din urma sa se verse in Golful Bengal.

Fost Pakistanul de Est, Bangladesh a luat fiinta abia in 1971, in urma unui razboi civil crunt, ce a separat cele doua parti. Bangladesh a existat vreme de 15 ani sub dominatie militara si, desi democratia a fost reinstaurata in 1990, scena politica ramane instabila. Majoritatea teritoriilor tarii sunt conpuse din campiile raurilor Ganges is Brahmaputra, care formeaza cea mai mare delta din lume. Debitul de apa este depasit doar de cel al raului Amazon. La este de delta se afla tinutul deluros Chittagong. Inundatiile sunt un fapt obisnuit, locuitorii adaptandu-si stilul de viata acestor fenomene. Peisajul Bangladeshului este predominant plat, cu multe campii acoperite de bambus, mango si palmieri, hranite de marele sistem fluvial Grabge-Bahmaputra. In sud-vestul tarii, sundarbans este una dintre cele mai mari paduri de mangrove din lume, zona fiind habitat pentru mai multe animale salbatice, inclusiv tigrul regal bengalez, animalul national al tarii. Astazi Bangladesh este una dintre cele mai dense populatii din lume si sufera de saracie, desi cresterea populatiei a fost redusa si sistemul educational s-a imbunatatit. In ultimii ani, au existat insa tensiuni politice si calatorii sunt sfatuiti sa viziteze doar atractiile esentiale - tinutul deluros Chittagong, datorita riscului de a fi prinsi in conflictele dintre triburile rivale, colonisti si armata. Principalele atractii turistice In Dhaka, orasul istoric si capitala Bangladeshului, puteti vizita centrul istoric. Cladirile de interes cuprind Fortul Lalbagh din secolul XVII, Palatul si Muzeul Ashan Manzil (Palatul Roz), Chotta Katra si un numar mare de moschee. La nord de centrul istoric se afla cartierul european, sau Orasul Britanic, unde se afla Banga Bhavan, palatul prezidential, cateva parcuri si Templul Dhakeswari. Vizitati si Manastirea Budista Dharnarajika de langa Gara Centrala, unde se afla statuia din piatra a lui Buddha, veche de 1.000 de ani. Mai vizitati Moscheea Khan Mohammed Mirdha si Mausoleul lui Pari Bibi, precum si Gradinile Baldha, cu o colectie de plante rare. Puteti vizita zeci de moschee si bazaruri vechi (speciala este Moscheea Kashaitully). Faceti o calatorie istorica in Sonargaon, la 30km est de Dhaka, capitala regiunii intre secolele XIII si XVII. Orasul pastreaza un numar de relicve istorice interesante. Alte temple hinduse puteti vedea in Dhamrai, la nord-vest de Dhaka. La aproximativ 43km de Sylhet se afla ruinele Jaintiapur, capitala regatului antic. Desi adesea ignorata de catre turisti, diviziunea Rajshahi din nord-vestul tarii contine un mare numar de situri arheologice. Cele mai importante se afla la Paharpur, unde puteti vedea manastirea budista Somapuri Vihara si templul Satyapir Vita. Aici exista si un muzeu. Alte locuri interesante in regiune includ vechea asezare hindusa Shepur, langa Bogra, Mahastanagar, care dateaza din secolul III IHr, Vasu Vihara, la 14km spre nord-vest, unde se afla o

manastire antica in ruine, Rajshahi, pe Gange, cu un muzeu ce are artefacte din regiune si Gaur, aflat foarte aproape de statul indian Bengalul de vest si unde puteti vedea mai multe moschee vechi. Locurile de interes din sud-vest includ moscheea Sat Gumbad si orasul Bagerhat, unde s-a nascut un faimos mistic sufist, Khan Jahan Ali. In sud, descoperiti doua moschee pre-mongole. Prima, cu noua domuri, se afla in satul Qasba Guarnadi, iar cealalta, construita in 1464, se afla langa Patuakhali. Centrul istoric al orasului Chittagong, al doilea ca marime din tara, pastreaza multe asezari europene, in special ale portughezilor, precum si multe moschee. Printre moschee se numara Shahi Jama-e-Masjid din secolul XVII si Qadam Mubareq. Dargah Sahului Amanat este un altar sfant situat in inima orasului. La aproximativ 8km de Chittagong se afla lacul pitoresc Foys. Mormantul Sultanului Bayazid Bostami este un altar sfant situat pe un deal in Nasirabad, la 6km nord-vest de oras. La baza sa se afla un mare bazin cu cateva broaste testoase. Lasati-va incantati de peisajul si cascadele din Madhabkunda, la nord de Dhaka. Cocotat pe malul lacului artificial Kaptai, la nord-est de Chittagong, Rangamati este un loc cu peisaj frumos si o societate tribala neatinsa de civilizatie. Tamabil va ofera privelisti superbe ale zonei inconjuratoare, printre care si cascadele spectaculoase de dincolo de granita cu India. Zaflong este un loc pitoresc aflat in apropiere, situat printre gradini de ceai si dealuri frumoase. In Parcul National Rajendrapur, la 50km nord de capitala, puteti privi diverse specii de pasari. Parcul National Madhupur si Sanctuarul de Vanat se afla la 160km de Dhaka. Urmariti tigri bengalezi regali, animalul national al tarii, in Parcul National Sundarbans, un exemplu excelent de vegetatie luxurianta de coasta si animale salbatice - caprioare, maimute si o mare varietate de pasari. Aici se afla cele mai mari paduri de mangrove din lume. Parcul se afla in diviziunea Khulna, care consta in principal din jungla si tinut mlastinos. Tururile sunt organizate de Corporatia Bangladesh Parjatan, in timpul iernii, sau puteti inchiria o barca din Khulna sau Mongola, principalul port al regiunii Khulna. Cazare gasiti in Heron Point. Daca doriti sa va relaxati pe plaja, indreptati-va spre Kuakata, o statiune moderna aflata in punctul cel mai sudic al tarii, in districtul Patuakhali. Aici puteti observa si stilul de viata unic si traditiile triburilor Rakhane. Pasiti pe cea mai lunga si mai larga plaja in lume - Inani Beach, aflata in reginea turistica Coxs

Bazar, din sudul tarii. Plaja are o lungime de 120km si o latime ce variaza intre 55m si 90m. Aflat in districtul Rangamati, lacul Kapati va ofera oportunitati excelente de navigatie, inot si pescuit. In fiecare luna de februarie alaturati-va pelerinajului de 10 zile din Sitakund, la 37km de Chittagong, un loc faimos pentru temple, izvoare termale si presupusa urma a pasilor lui Buddha. Facei o excursie pana in Sylhet, la nord de Dhaka, un loc numit si "taramul celor doua f runze si un mugur", datorita traditiei indelungate de cultivare a ceaiului. Srimongol este centrul principal al gradinilor de ceai Sylhet. Gastronomie Alimentele uzuale ale bucatariei bengaleze sunt orezul, legumele, boabele, pestele si carnea. Insa gusturile difera intre grupurile musulmane si de alte religii. Carnea de vita este preferata de musulmani, insa este considerata interzisa de catre hindusi. Toate comunitatile obisnuiesc sa foloseasca mana la masa, mai degraba decat tacamurile. La sarbatori sau mese formale, musulmanii servesc adesea pilaf si biriyani (un fel din orez cu carne si legume), kebab (frigarui de carne) si kormas (carne cu diverse sosuri). La aceste mese festive se serveste si ghi, unt topit. Laptele este un aliment foarte important, bengalezii fiind faimosi pentru deserturile pe baza de lapte - sandesh (care se traduce "veste buna") este un desert cu branza dulce, care se serveste la sarbatori si festivaluri. Istorie Istoria Bangladeshului contine perioade de pace si de razboi, de prosperitate si de saracie. Aceasta natiune a stralucit sub auspiciul splendorii culturale si a suferit din cauza ravagiilor razboiului. Cea mai timpurie mentiune a Bangladeshului se afla in povestea hindusa, Mahabharata (istoria Marii Batalii secolul IX IHr). Dovezile arata si o puternica prezenta mongola. In secolele VI, V IHr, au sosit asirienii din centrul Asiei si dravidienii din Indiile de vest. Apoi au venit mai multe popoare budiste si hinduse. Din secolul XIII, invazia musulmana si valul islamic s-au confruntat cu budismul si hinduismul. Bangladeshul a fost condus de lideri independenti, precum dinastiile Hussain Shahi si Ilyas Shahi, sau de reprezentanti ai imperiului de la Delhi. Din secolul XV, europenii - comerciantii portughezi, olandezi, francezi si britanici - au exercitat o influenta economica in zona. Conducerea britanica in regiune a inceput in 1757, cand ultimul lider musulman Bengal a fost invins la Palassey. In 1947 tara a fost impartita intre India si Pakistan. Bangladeshul de astazi a devenit Aripa de Est a Pakistanului de atunci. Miscarile pentru autonomia Pakistanului de est au inceput la doar cativa ani, datorita diferentelor de limba, cultura si economie intre cele doua regiuni. Dorinta de independenta a fost impulsionata de Miscarea Limbii din 1952, pentru recunoasterea bengalezei ca limba oficiala de stat. In cele din urma, Pakistanul de est din acea vreme a devenit statul independent Bangladesh, dupa un lung razboi, in care 3 milioane de persoane si-au pierdut viata.

Guvernul bengalez din ultimii ani a incercat prin reforme sociale sa imbunatateasca statutul femeii. De exemplu, atacurile violente ce au drept tinta femeile se pot pedepsi cu moartea. O serie de atentate politice si religioase continua sa puna autoritatile in dificultate. Desi marile partide dau vina unul pe celalalt, un factor posibil il reprezinta gruparile islamice extremiste. Informatii utile In locurile religioase purtati haine care va acopera intreg corpul. Respectati obiceiurile religioase ale localnicilor. Homosexualitatea este ilegala. Nu fotografiati femeile locale decat daca aveti permisiunea acestora. Ora locala este GMT +6. - See more at: http://www.turistik.ro/bangladesh#sthash.I29LOxuO.dpuf

Olanda

Olanda este un stat poziionat n Europa Occidental, limitat la vest i la nord de Marea Nordului, la sud de Belgia i la est de Germania. Teritoriul Olandei este amplasat pe coasta Mrii Nordului la gu ra de vrsare a Rinului, Mensei i Escautuloui. Relieful Olandei este dominat de o unitate de cmpie joas creat n a doua jumtate a teriarului prin depunerea de sedimente. Rurile principale sunr Rinul, Maas-ul i Schelde, toate treo navigabile, legate ntre ele printr-o reea dens de canale, Olanda dispunnd de un numr mare de lacuri de mici dimensiuni. Vegetaia creaz o extraordinar diversitate n monotonia marilor cmpii ale Olandei i este caracteristic Europei temperate cu numeroase varieti legate de particularitile solului i de gradul de umiditate. n ceea ce privete fauna, dominante sunt speciile faunistice acvatice. Teritoriul statului este mprit n 12 provincii : Holanda de Sud, Zeeland, Nord-Brabant, Limburg, Holanda de nord, Overijssel, Drenthe, Groningen i Friesland. n ceea ce privete oraele importante ale Olandei, putem vorbi despre Haga, Rotterdam i Amsterdam care sunt centrele de polarizare. Olanda este un stat cu o economie puternic dezvoltat. Un rol deosebit de important l joac comerul internaional, serviciile i transportul maritim. Ca form de guvernare, Olanda este o monarhie constiional avnd denumirea oficial de rile de Jos (Netherlands). Totodat Olanda este stat membru fondator al Beneluxului i a Uniuni i Europene, limba oficial fiind neelandeza i frizona n Frizia. http://www.pasager.eu

Vremea in Olanda
Clima Olandei este tipic temperat oceanic cu veri rcoroase i ierni blnde. Temperatura medie anual este de 9-10 grade Celsius ( ianuarie 1 C n nord-est i 3 C n sud-vest, iar n iulie 16 C n nord-vest i17 C n sud-est). Precipitaiile medii anuale se nregistreaz n jurul valorilor de 680 -810 mm/an (ceva mai bogate iarna. Lipsa oricror obstacole naturale n calea maselor de aer explic frecvena averselor i furtunilor precum i schimbarea neateptat a strilor de vreme.

Olanda beneficiaz de condiii marine temperate cu veri rcoroase i ierni temperate. Clima Olandei este similara cu cea a Angliei sau Irlandei, temperaturile variaz iar ploile sunt frecvente pe tot parcursul anului. Vremea este astfel imprevizibila si cltorul trebuie s fie prudent, pentru c n cldura verii te poate surprinde rcoarea unei ploi sau o scdere brusca de temperatura. C ea mai friguroasa perioad este din decembrie pna n martie, dar este puin probabil s ning. Ceaa este foarte ntlnit, n special toamna si primvara, iar aerul este relativ umed. Pelerina sau umbrela sunt indicate oricnd, atta timp ct v aflai n Amsterdam.

Circulatie rutiera in Olanda


Olanda dispune de o extraordinar reea de autostrazi fac ca Amsterdam, Rotterdam, Den Haag (Haga) i Groningen s fie la mai puin de o zi cltorie cu maina de oriunde n Olanda. n ceea ce privete circulaia pe strzile Olandei, este bine de tiut c acesta se efectueaz pe partea dreapt a drumului i nu trebuie s v facei griji pentru starea drumurilor i infrastructurii ntruct aceasta este foarte bun. O problem n Olanda ar putea fi parcarea!! Aceast a este permisa numai n locuri rezervate, contra cost (in general taxa este de aproximatv 3 euro/ora, iar tichetele se cumpara fie de la aparatele de taxare din parcare, fie de la chicuri i magazine). n ceea ce privete alte reglementari auto, trebuie tiut c n Olanda, centura de siguran este obligatorie, se aplic sistemul prioritii de dreapta, iar limitele de vitez admise sunt urmtoarele: n interiorul localitilor - 50 km/or; drumuri naionale - 80 km/or; autostrzi - 120 km/or. Atenie! n timpul condusului este interzis folosirea telefonului mobil (amenda poate fi destul de usturtoare depind 140 euro). O recomandare n localitati, ar fi acordarea unei atenii sporite biciclitilor, care au o pondere foarte nsemnat n traficul rutier. Accesul pe autostrai nu este supus platii de taxe, singura exceptie fiind tunelul Dordse Kil din regiunea Biesbosch. nainte de a pleca la drum cu maina trebuie s avei n calcul anumite aspecte legate de legislaia rutier, aspecte ce nu coincid cu cele din Romnia. De exemplu, n Olanda, legislatia rutier interzice utilizarea aparatelor de detectare a radarelor i a celor antiradar, utilizarea acestora soldndu -se cu amenzi de peste 250 Euro i cu confiscarea respectivului aparat. De obicei, echipajele de poliie au montate n maini dispozitive de detectare a aparatelor antiradar. n ceea ce privete permisul de conducere romnesc, acesta este valabil, pe teritoriul olandez, pentru primele 185 de zile de edere. Cetenii romni care locuiesc n Ol anda mai mult de 185 de zile pe an sunt considerai rezideni i vor trebui, n conformitate cu legislaia local, s i preschimbe permisele de conducere. Preschimbarea se face n urma absolvirii unui test de abilitate n trafic, susinut sub supravegherea unui expert. Se circula pe partea dreapta i toate tramvaiele trebuie depasite pe dreapta. Depirea sau schimbarea direciei sunt interzise pe drumuri cu linie alba continu, iar n majoritatea oraselor staiile de benzin sunt deschise de la 8am la 9pm (exist staii deschise 24h pe drumurile naionale)

Destinatii turistice in Olanda


Olanda, o ar surprinztoare, cu un un peisaj tipic si nenumrate atracii a fost de -a lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de art. Astfel, turitii vor fi plcut surprini s descopere c cele 12 provincii olandeze ofer pduri ntinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vi de vie, superbe rezervaii naturale si nu n ultimul rnd pajiti ntinse pline de vestitele lalele viu colorate. ns Olanda nseamn si mai mult: orae moderne combinate cu sate

tradiionale, elegante boutiquri si cafenele mbietoare, muzee bogate n cultura zilelor noastre dar si n fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se gseste numai n cele peste 1000 de muzee, ci si pe strad, unde veti gsi vnztori ambulani de brnz, pete si alte produse specifice, mbrcai n costume tradiionale, de la cei mai tineri pn la cei mai vrstnici. Amsterdam este renumit pentru cartierul su clduros Wallen cu ale sale numeroase coffee shops care comercializeaz n mod legal cnep indian (cannabis), muzeul casei Rembrandt, care se gsete la 30 de kilometri de ora i canale pe malul crora se afl case vechi. n Amsterdam poate fi vizitat i cartierul cu felinare roii, care adpostete o serie de bordeluri. Prin Amsterdam trec fluviile Amstel i Het IJ. Portul din Amsterdam este legat direct cu Marea Nordului prin canalul Noordzeekanaal . Obiective turistice * Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce deine o colecie speciala de art olandeza Anne Frank House - ascunztoarea din mijlocul orasului unde Anne Frank se adpostea pentru a si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial Muzeul Houseboat - ansa de a cunoate istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datnd din secolul al XVII- lea Muzeul Stedelijka - cu o colecie de arta moderna si o superba gradina de sculpturi, ce se afla in spatele cldirii Muzeul Amstelkring - gzduiete acum o colecie de argintrie bisericeasca si tablouri religioase. TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe perei si tavan, precum si scara din marmura, formeaza fundalul muzeului. Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colecie arheologica a oraului, ce contine piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana. Muzeul Maritim Scheepvaart - deine cea mai mare colecie de vapoare din lume Muzeul Filmului are o colecie de mii de filme, poze, postere si scenarii de filme olandeze si internaionale. Muzeul Van Gogh - gzduiete 200 de picturi si 550 de schite ale celebrului pictor.

Numeroase atracii si priveliti ncntatoare fur privirile trectorilor si merita vizitate, iar printre acestea, cele mai renumite sunt: * Oude Kerk - veche biseric nconjurat de casue in stil gotic renascentist Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar n centrul oraului Artis Zoo - cea mai veche grdin zoologica din Olanda. Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii)

Se organizeaz excursii cu barca pe frumoasele si faimoasele canale- Herengracht, Keizersgracht, Prinsengracht, Singel, Brouwersgracht, Bloemgracht si Leliegracht.

Haga, resedina Familiei Regale, un ora de o deosebit elegant ce ofer turitilor piee colorate, staiuni atrgtoare cu faleze pline de viat dar si un binecunoscut si frecventat casino. Rotterdam este un ora portuar, n provincia Olanda de Sud, Tarile de Jos. Are 588718 locuitori n oraul propriu-zis i aproximativ 1.600.000 n zona metropolitan. Aceasta face parte din proiectul de unire a unor orae din vestul rilor de Jos ntr-o singur aglomerare: Randstad Holland. Este cunoscut pentru faimosul pod Erasmus si numeroase cldiri istorice.

Politica si societate
Conditiile generale de intrare si sedere in Olanda pentru cetatenii romni, pentru o perioada de pana la trei luni, sunt urmatoarele: - detinerea unui pasaport/carte de identitate valabile (valabilitatea pasaportului/cartii de identitate trebuie sa depaseasca cu cel putin trei luni data incheierii calatoriei); - asigurare medicala pentru situatii de urgenta (cardul european de asigurare medicala); - detinerea mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pe durata calatoriei; - absenta unei interdictii de intrare in spatiul Schengen (aceasta poate fi verificata de autoritatile de frontiera prin consultarea Sistemului Informatic Schengen) Cei care doresc sa ramna pe teritoriul Olandei pentru o perioada care excede trei luni, nu mai au obligatia de a obtine, in prealabil, asa numita autorizatie de sedere temporara (viza MVV) de la Ambasada Olandei la Bucuresti si nici nu mai au obligatia detinerii unui permis de rezidenta valabil in Olanda. Acestia trebuie sa aplice direct la municipalitatea pe raza careia locuiesc pentru verificarea sederii legale, urmnd procedura care se aplica in prezent statelor care au aderat la Uniune in 2004, respectiv utiliznd formularul Application for verification of the EU community law (proof of lawful stay), si obtinerea unui card de identitate pentru cetateni UE (30 euro). Card-ul de identitate pentru cetateni UE poate fi emis pentru o durata de max. 5 ani si face dovada sederii legale in Olanda, fiind necesar in relatia cu autoritatile fiscale, serviciile municipale, serviciile bancare, serviciile de sanatate, etc. Verificarea sederii legale si emiterea Card-ului de identitate pentru cetateni UE (EU/EER Card) presupune prezentarea documentelor care fac dovada motivului sederii pe teritoriul Olandei, respectiv: - angajat cu contract de munca pentru 3 la 12 luni; (este necesara declaratia angajatorului; angajatorul are obligatia obtinerii permisului de munca); - angajat cu contract de munca pentru mai mult de 1 an; (este necesara declaratia angajatorului; angajatorul are obligatia obtinerii permisului de munca); - angajat propriu (activitate independenta); (se prezinta un extras recent de inregistrare la Camera de Comert din Olanda, in original, sau copie a planului de afaceri, sau copie dupa bilantul contabil de deschidere si perspectiva financiara, sau bilantul financiar-contabil din anul anterior); - furnizor de servicii (se vor prezenta: documentul care face dovada duratei pentru care se furnizeaza serviciul respectiv si catre cine, autorizatia statului de origine pentru furnizarea serviciului respectiv);

- beneficiar de servicii (se va face dovada serviciilor de care va beneficia; ex: servicii legale); - studiu (se furnizeaza certificatul de inscriere la o institutie de invatamnt si durata studiilor, asigurarea medicala, dovada mijloacelor financiare necesare pe perioada studiilor); - pensionar (certificatul de venit ca pensionar); - inactiv economic (se prezinta asigurare medicala si dovada resurselor financiare necesare subzistentei pentru cel putin un an); - membru de familie al unui cetatean al Uniunii (documentul care dovedeste relatia de rudenie, copia documentului de sedere legala a membrului de familie la care rezida, declaratia acestuia privind suportarea cheltuielilor de intretinere pe durata sederii). Membri de familie sunt: sot, sotie, partener inregistrat, copii, parinti, socri, bunici, nepoti; - alte situatii (boala, accidente, etc.).

Olanda este o tara cu un nivel de criminalitate scazut. Infractiuni minore de tipul furtului din buzunare, inselaciunilor sau furtului din masini pot aparea in zone aglomerate (gari, statii, parcari, centre comerciale, benzinarii sau zone de servicii pe autostrazi). Localitatea Amsterdam fiind in mod particular aglomerata, se recomanda prudenta si atentie fata de posibile astfel de incidente. Este recomandabil ca documentele si valorile personale, biletele de calatorie si banii sau cartile de credit sa fie pastrate in locuri sigure si sa nu fie expuse in mod vizibil asupra persoanei sau in masini. Masinile trebuie incuiate si asigurate cu sisteme de alarma. In cazul calatoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat sa se pastreze atentia asupra bagajelor pe intreaga durata a calatoriei. Pentru iesirile in oras, in special in zonele aglomerate, este recomandabil ca documentele personale sa fie lasate la hotel si sa se pastreze numai o copie a actelor de identitate (pasaport, permis de sedere). In cazul unor incidente care afecteaza siguranta persoanei sau a bunurilor, se recomanda contactarea celui mai apropiat birou al politiei. In cazul pierderii pasaportului romnesc, se recomanda sesizarea att a biroului local de politie, ct si a oficiului consular romn cel mai apropiat Sectia Consulara a Ambasadei Romniei din Haga. In cazul unor incidente grave (accidente, tlharii), care necesita interventia imediata a autoritatilor olandeze, trebuie apelate urmatoarele numere de urgenta: 112 - serviciul de urgente (politie, pompieri, salvare) Se recomanda, de asemenea, sesizarea Ambasadei Romniei, care poate acorda asistenta consulara in conditiile prevazute de lege. rile de Jos sunt o monarhie constitutionala, stat membru fondator al Benelux i al Uniunii Europene. rile de Jos mai sunt cunoscute i sub numele colocvial de Olanda, denumire care acoper ns doar o parte din teritoriul rii, anume provinciile Olanda de Nord i Olanda de Sud. Locuitorii rilor de Jos sunt numii n engleza dutch, nume derivat de la deutsch, adic "germani". Limba neerlandez este forma literar a germanei plate, limba vorbit ca dialect n nordul Germaniei. Un sfert din teritoriul rilor de Jos se afl sub nivelul mrii cu altitudine medie, statul avnd cea mai joas altitudine din lume. De asemenea este una dintre rile cele mai populate din lume. Este cunoscut pentru digurile, morile i lalele sale, dar i pentru tolerana sa pe plan social. Este membr NATO i UE. Pe teritoriul su se afl sediul Curii Penale Internaionale. Aezare i vecini Olanda este situat n nord-vestul Europei, n vecintatea Marii Nordului, Belgiei i Germaniei,

incluznd alturi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii. Clima Olanda beneficiaz de condiii marine temperate cu veri rcoroase i ierni temperate. Clima Olandei este similara cu cea a Angliei sau Irlandei, temperaturile variaz iar ploile sunt frecvente pe tot parcursul anului. Vremea este astfel imprevizibila si cltorul trebuie s fie prudent, pentru c n cldura verii te poate surprinde rcoarea unei ploi sau o scdere brusca de temperatura. Cea mai friguroasa perioad este din decembrie pna n martie, dar este puin probabil s ning. Ceaa este foarte ntlnit, n special toamna si primvara, iar aerul este relativ umed. Pelerina sau umbrela sunt indicate oricnd, atta timp ct v aflai n Amsterdam. Relieful Tara este neted, fiind n medie cu aproape 37 deasupra nivelului mrii. O foarte mare parte din pmnt este sub nivelul mrii, cu ncercri de recuperare, fiind protejat de 1.500 mile de diguri. n partea de sud a rii exist cteva dealuri.

Turism Olanda, o ar surprinztoare, cu un un peisaj tipic si nenumrate atracii a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de art. Astfel, turitii vor fi plcut surprini s descopere c cele 12 provincii olandeze ofer pduri ntinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vi de vie, superbe rezervaii naturale si nu n ultimul rnd pajiti ntinse pline de vestitele lalele viu colorate. ns Olanda nseamn si mai mult: orae moderne combinate cu sate tradiionale, elegante boutiquri si cafenele mbietoare, muzee bogate n cultura zi lelor noastre dar si n fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se gseste numai n cele peste 1000 de muzee, ci si pe strad, unde veti gsi vnztori ambulani de brnz, pete si alte produse specifice, mbrcai n costume tradiionale, de la cei mai tineri pn la cei mai vrstnici. ara este divizat n 12 provincii. Oraele importante sunt Amsterdam (capitala), Assen, Zwolle, Arnhem, Eindhoven, Rotterdam. Amsterdam este capitala oficial conform Constituiei. La Haga se afl sediul guvernului, reedina regala, precum i cea mai mare parte a ambasadelor. Amsterdam Amsterdam este un ora frumos din Tarile de Jos cu o arhitectur impresionant, canale adorabile care traverseaz orasul, oameni prietenoi i unde poi face tot felul de cumprturi. Oraul satisface gusturile fiecrui cltor - fie c acesta prefer cultura i istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi ora European. Primvara e sezonul cel mai bun al anului n care s vizitezi orasul. n aprilie toate lalelele su nt nflorite. Poi face o excursie de o zi la Keukenhof, faimoasa gradin de lalele a Olandei i cu aceast ocazie, poi vizita i alte locuri din partea de vest a rii. Muli turiti viziteaz Amsterdamul pentru a se bucura de o atitudine mai libertin fa de droguri, de exemplu. Este adevrat ca vinderea marijuanei i a hashish-ului s-a legalizat. Le poi cumpra n celebrele Coffee Shops. Din nefericire, spre detrimentul celorlali, unii turiti profit de aceast libertate i cred ca nu vor fi luai la rspundere pentru faptele lor. n ultimii ani, oraul a depus eforturi considerabile n a mpiedica asemenea abuzuri i de a-i menine n acelai timp atmosfera comod i placut. E important s facei distincia ntre expresiile Coffee Shop i Caf, care se traduc in limba

romn prin acelai cuvnt: cafenea. Prima expresie denot un loc n care este permis sa fumezi droguri, iar a doua, un loc unde poi servi o ceac de cafea sau un pahar de bere. Atracii turistice Amsterdam este renumit pentru cartierul su clduros Wallen cu ale sale numeroase coffee shops care comercializeaz n mod legal cnep indian (cannabis), muzeul casei Rembrandt, care se gsete la 30 de kilometri de ora i canale pe malul crora se afl case vechi. n Amsterdam poate fi vizitat i cartierul cu felinare roii, care adpostete o serie de bordeluri. Prin Amsterdam trec fluviile Amstel i Het IJ. Portul din Amsterdam este legat direct cu Marea Nordului prin canalul Noordzeekanaal . Obiective turistice * Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce deine o colecie speciala de art olandeza *Anne Frank House - ascunztoarea din mijlocul orasului unde Anne Frank se adpostea pentru a -si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial * Muzeul Houseboat - ansa de a cunoate istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu * Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datnd din secolul al XVII- lea * Muzeul Stedelijka - cu o colecie de arta moderna si o superba gradina de sculpturi, ce se afla in spatele cldirii * Muzeul Amstelkring - gzduiete acum o colecie de argintrie bisericeasca si tablouri religioase. * TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe perei si tavan, precum si scara din marmura, formeaza fundalul muzeului. * Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colecie arheologica a oraului, ce contine piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana. * Muzeul Maritim Scheepvaart - deine cea mai mare colecie de vapoare din lume * Muzeul Filmului are o colecie de mii de filme, poze, postere si scenarii de filme olandeze si internaionale. * Muzeul Van Gogh - gzduiete 200 de picturi si 550 de schite ale celebrului pictor. Numeroase atracii si priveliti ncntatoare fur privirile trectorilor si merita vizitate, iar printre acestea, cele mai renumite sunt: * Oude Kerk - veche biseric nconjurat de casue in stil gotic renascentist * Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar n centrul oraului * Artis Zoo - cea mai veche grdin zoologica din Olanda.

* Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii) * Se organizeaz excursii cu barca pe frumoasele si faimoasele canale- Herengracht, Keizersgracht, Prinsengracht, Singel, Brouwersgracht, Bloemgracht si Leliegracht.

Haga, resedina Familiei Regale, un ora de o deosebit elegant ce ofer turitilor piee colorate, staiuni atrgtoare cu faleze pline de viat dar si un binecunoscut si frecventat casino. Rotterdam este un ora portuar, n provincia Olanda de Sud, Tarile de Jos. Are 588718 locuitori n oraul propriu-zis i aproximativ 1.600.000 n zona metropolitan. Aceasta face parte din proiectul de unire a unor orae din vestul rilor de Jos ntr-o singur aglomerare: Randstad Holland. Este cunoscut pentru faimosul pod Erasmus si numeroase cldiri istorice. Informatii utile Bacisurile sunt apreciate in Olanda, dar nu strict necesare. Este de ateptat ca un chelner sau un ofer de taxi s primeasca 10% din valoarea notei de plata. Accesul la toalete se plteste, chiar daca la momentul respectiv suntei client al unui restaurant. Taxa variaz ntre 20 i 50 de centi. In Olanda este tolerat consumul drogurilor uoare (marijuana), care se procur i se consum doar in localuri speciale (Coffee shop).

Ambasade Ambasada Romniei n Olanda Adresa: Catsheuvel 55, 2517 KA, Den HAAG Telefon: +31 (0) 70.354.37.96; Sectia consulara: +31 (0) 70.354.15.80 Fax: +31 (0) 70.354.15.87 Internet: www.ronl.nl/embassy Ambasada Olandei n Romnia Adresa: Aleea Alexandru 20 sector 1, Bucuresti Telefon: +40 (21) 2086030 Fax: +40 (21) 2307620 E-mail: bkr@minbuza.nl

Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2%C4%83rile_de_Jos http://wikitravel.org/ro/Amsterdam http://harta.infoturism.ro/Europa/OLANDA/OLANDA.php http://www.mae.ro/poze_editare/Ghid_Olanda.html - See more at: http://www.besttourism.ro/ghideuropa-olanda.html#sthash.UHJx2Pn3.dpuf