STELELE CAZATOARE

Uneori, privind cu ochiul liber spre stele, se intampla sa apara pe neasteptate o dara luminoasa care dureaza mai putin de o secunda. mpresia creata va !i ca a cazut una dintre stelele de pe cer, de aici venind denumirea de stea cazatoare "ETEOR "eteorii #denumirea $tiin%i!ic& a stelelor c&z&toare' se produc tot timpul. "ai mult ca si(ur c& a%i v&zut un asemnenea !enomen )ntr*una din serile lun(i de var&. +ac& $ti%i unde s& v& uita%i $i c,nd $ansele de a vedea mul%i meteori )ntr*o sin(ur& sear& cresc !oarte mult. Ce sunt de!apt stelele cazatoare.n sistemul solar e/ist& mult mai multe obiecte cosmice )n a!ar& de Soare $i planete. Avem resturi r&mase de la !ormarea planetelor, ce vin m&rimi de la 0 atom p,n& la sute de 1ilometri. Cele mai mari buc&%i se numesc asteroizi $i comete iar cele medii ca m&rime #de la bolovani imen$i p,n& la pra! !oarte !in' se numetesc meteoroizi. Toat& aceast& materie se a!la )n spa%iul dintre planete. +in acest motiv, zilnic pe Terra, cad milioane de meteorioizi. Ace$tia intr& )n atmos!er& cu o vitez& )ntre 02 $i 32 1m4s. Ca o compara%ie- cea mai rapid& arm& lanseaz& un (lon% cu o vitez& de 0,2 1m4s. C,nd meteoroizii intr& )n atmos!er& cu aceast& vitez& enorm&, aerul din 5urul lor precum $i ei se aprind din cauza !rec&rii cu aerul. Aerul din 5urul lor se )nc&lze$te la o temperatur& de c,teva mii de (rade. Ast!el noi vedem o d,r& luminoas& pe cer, numit& meteor. "eteoroizii se )nc&lzesc at,t de tare )nc&t se s!&r,m& )n atmos!er&. Uneori ei chiar e/plodeaz&, produc,nd o lumin& puternic&, numit& bolid. +estul de rar, meteoroidul nu arde complet )n atmos!er& $i o parte din el cade pe 6&m,nt. Acesta este un meteorit. Curenti de meteori 7iind particule u$oare, meteoroizii nu pot sta un timp )ndelun(at pe o orbit& stabil& )n 5urul Soarelui nterac%ia cu v,ntul solar !ace ca ace$tia s& !ie e/pulza%i din sistemul solar sau s& !ie trimi$i spre Soare. 7recarea cu atmos!era produce o )nc&lzire rapid& a particulei, care a5un(e la peste 8.999 de (rade 7ahrenheit #0.329 de (rade Celsius'. Cele mai multe particule devin vizibile c,nd sunt la circa :; de 1ilometri deasupra 6&m,ntului.

Responsabile de aceast& situa%ie sunt cometele, bul(&ri imen$i de (hea%& $i pra!. Cometele sunt total neinteresante c,nd sunt departe de Soare. +ar c,nd se apropie de acesta, (hea%a se tope$te $i pra!ul este e/pulzat cu vitez& )n spa%iu. Ast!el se !ormeaz& cozile cometelor. Uneori planeta noastr& trece prin aceste re(iuni bo(ate )n meteoroizi. Ast!el, pentru c,teva ore, )n atmos!er& vor intra mii $i mii de asemenea obiecte. Atunci avem a$a numitele ploi de stele. Cele mai importante asemenea momente se produc )n aprilie, au(ust, noiembrie $i decembrie. .n momentele c,nd se v&d mai mul%i meteori ace$tia par c& vin dintr*o sin(ur& re(iune de pe cer. Aceast& re(iune se nume$te radiant. E!ectul de perspectiv&, acela$i care !ace ca $inele de tren s& par& c& se unesc )n departare, !ace ca meteorii ce !ac parte dintr*un curent s& vina din aceea$i re(iune de pe cer. Aceast& re(iune se nume$te radiant. <e%i vedea c& curen%ii de meteori poart& numele constela%iilor unde sunt situa%i radian%ii- avem curen%ii 6erseide #constela%ia 6erseu', Leonide #constela%ia Leo'.