Cuprins

Prefaţă .......................................................................................................................... 7 Foreword ...................................................................................................................... 9 1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI. .................................................. 11 1.1 Elemente constructive ........................................................................................ 11 1.2 Simbolizarea rulmenţilor.................................................................................... 18 1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor ..................................................................... 26 1.4 Tu eşti proiectantul............................................................................................. 29 2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE ..................... 31 2.1 Funcţiile de speţa I în montaje tipice ................................................................. 31 2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător..................................................................................................... 31 2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă ........ 33 2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, în X............................................................................................... 36 2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în O.. 38 2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în X, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 40 2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în O, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 42 2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile................ 43 3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI45 3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui..................................................... 45 3.1.1 Precizia rulmenţilor....................................................................................... 45 3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor ............................................................................. 48 3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor......................................................... 57 3.1.4 Joc sau pretensionare?................................................................................... 67 3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului.................................................... 69 3.3 Lubrifianţi .......................................................................................................... 71 3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?........................................................................ 71 3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor ............................................. 72 3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor................................................................ 76 3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi.......................................................................... 77 3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) ..................................................... 81 3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară ........................................................................ 84 3.4.2.1 Etanşări cu contact ............................................................................84 3.4.2.2 Etanşări fără contact ..........................................................................91 4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR ......................................... 109 4.1 Comentarii iniţiale............................................................................................ 109 4.2 Alegerea ajustajelor de montaj......................................................................... 111

5

5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR ................................................. 127 5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului............... 127 5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază. ......................................................... 129 5.3 Sarcina dinamică echivalentă ........................................................................... 131 5.4 Durabilitatea nominală corectată ...................................................................... 136 5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi.................................................................................................................... 139 5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte......................................................... 139 5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar.................................................. 140 5.5.3 Forţă cu două componente radiale dintre care una este rotitoare ................ 140 5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic.................................................. 141 5.5.5 Forţa şi turaţia sunt variabile, cu paliere constante ..................................... 142 5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere ............ 142 5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă . 142 5.6 Sarcina statică de bază...................................................................................... 143 5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente........................................................................................................ 145 5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor .......................................... 147 5.8.1 Metodologia generală .................................................................................. 147 5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale, combinate sau axiale. ......................................... 149 5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie, sens şi mărime constante ........................................................................................149 5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ................................................................................150 5.8.2.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ..................................................................162 5.8.2.4 Rulmenţi radiali – axiali cu bile pe două rânduri ............................166 5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact ...............................................174 5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri ..........................174 5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice...................................................186 5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante............................................196 5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând .........................199 5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .................200 5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali ................................................. 201 5.8.3.1 Metodologie generală de calcul.......................................................201 5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect.....................223 5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect ...............................224 5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice ....................................................225 5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice ...........................227 5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace ......................................................................... 228 5.8.4.1 Metodologie generală de calcul.......................................................228 5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior........................................247 5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace ................................................................253 Bibliografie .............................................................................................................. 255

6

Prefaţă
Lagărele cu rulmenţi sunt părţi componente ale ansamblelor. Prin rolul şi prin comportarea lor în serviciu, ele influenţează precizia de funcţionare, precum şi durabilitatea ansamblului respectiv (maşină motoare, maşină de lucru etc.). Într-o primă şi, poate, grăbită accepţiune, există percepţia că lagărele asigură doar rezemarea arborilor sau a altor organe de maşini în mişcare de rotaţie sau de oscilaţie. Ele, însă, trebuie să asigure şi poziţionarea axială a arborelui, precum şi posibilitatea de dilatare a acestuia la temperatura de lucru. De asemenea, prin construcţia lor, trebuie să facă posibilă ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora. Lagărele pot prelua forţe de mărime şi direcţie variabile şi se pot adapta, dacă este necesar, nealinierilor unghiulare ale arborilor. Ele trebuie să permită, în unele cazuri, şi reglarea poziţiei roţilor dinţate în angrenaj, pentru o angrenare corectă (de exemplu la angrenaje conice sau la angrenaje melcate). Puse în această lumină, lagărele cu rulmenţi îşi dezvăluie complexitatea. Autorii au conceput şi elaborat acest volum, astfel încât, pe de o parte, conţinutul său să îi asigure utilitatea pentru un grup-ţintă cât mai larg, iar pe de altă parte, structura lui, precum şi stilul prezentării, să-l facă accesibil studenţilor şi tinerilor proiectanţi. Volumul de faţă este centrat pe rulment, elementul principal al lagărului. Privit din unghiul proiectantului începător, rulmentul, în ciuda geometriei sale, aparent prietenoase, cu sfere, cilindri, cercuri şi raze de racordare, se înfăţişează ca având multe „faţete”, care reflectă atât geometria lui internă, cât şi relaţiile directe, de montaj şi funcţionale, cu piesele conjugate, precum şi dependenţele de alte elemente constructive ale ansamblului, cu care rulmentul nu are contacte directe: roţi dinţate, cuplaje, transmisii prin curele sau prin lanţuri. Maşinile, instalaţiile, utilajele în construcţia cărora se utilizează rulmenţi au construcţii dintre cele mai diverse. Parametrii lor funcţionali variază într-o gamă extrem de largă. Dacă se consideră chiar şi numai câţiva dintre aceştia, cum ar fi turaţia, puterea de transmis, natura şi tipul forţelor, temperatura de lucru, se constată că plaja lor de valori este foarte largă. De pildă, rulmenţii cu încărcări neglijabile, dar cu turaţii mari, pun probleme de tipul patinării corpurilor de rostogolire pe căile de rulare, cu consecinţele de rigoare, dacă nu se iau măsuri pentru evitarea acesteia, prin pretensionarea rulmentului. Temperaturile de lucru pot determina alegerea unor anumiţi lubrifianţi, precum şi a unor anumite clase de jocuri interne ale rulmenţilor. Turaţiile mari 7

determină alegerea unor tipuri de etanşări specifice cazului, de exemplu etanşări fără contact. Sarcinile cu şocuri determină alegerea doar a unor tipuri de rulmenţi, precum şi a unor dimensiuni ale acestora. Tipul maşinii, precum şi scopul acesteia, determină alegerea unor anumiţi rulmenţi (de exemplu rulmenţi cu rigiditate mare pentru arborii principali ai maşinilor-unelte), precum şi a unui anumit montaj al acestora (de exemplu, pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile, utilizaţi la arborii maşinilorunelte, sau la arborii unor ansamble de precizie). În unele cazuri se impune ca rulmenţii să fie silenţioşi. Această condiţie influenţează, de pildă, alegerea unor anumite clase de jocuri, a unor anumite materiale pentru colivie (mase plastice). Din aceste câteva exemple, din marea diversitate de situaţii posibile, se înţelege cât de nuanţat trebuie să tratăm problemele de alegere şi de calcul ale rulmenţilor. Volumul de faţă nu oferă reţete, dar pune la dispoziţia celor interesaţi un material care îi poate conduce prin acel traseu complicat, ce porneşte de la citirea temei de proiectare sau de la schiţa de principiu a ansamblului care trebuie proiectat şi se termină cu prognoza privind durabilitatea rulmentului. A rulmentului care a fost, în prealabil, ales, montat, uns, etanşat. Autorii nu au avut în vedere, pentru acest volum, problemele de construcţie completă a lagărelor cu rulmenţi, ci numai acele aspecte legate de construcţia carcasei, care privesc ajustarea inelului exterior în carcasă, precum şi reglarea jocurilor din rulmenţi. De asemenea, nu au avut în vedere nici mentenanţa lagărelor, cu tot ceea ce implică acest concept. Aceste aspecte vor face obiectul unor lucrări viitoare. Autorii

8

Foreword
Bearings are important components of the mechanical assemblies. By their role and behaviour during their running duty, they influence the accuracy of working, as well as the expecting service life of the assembly itself (prime mover, actuated machine etc.) At first (and obviously hasty) sight, there is the common perception that the bearings assure only the supporting of the shafts or other machine elements in rotating or oscillating motion. But, the bearings have to assure the axial positioning of the shaft too, as well as the possibility of the thermal expansion of the shaft at the operational temperature. Besides these, by their design, the bearings have to make possible the lubrication, the sealing, and eventually the cooling of the enclosing rolling bearings. Bearings are often subjected to simultaneously acting radial and axial loads, constant or, more likely, inconstant in magnitude and direction, and they have to accommodate, if necessary, the angular bending deformations of the shafts. In some cases, the bearings must allow the adjustment of the meshing gears (e.g. bevel gearing and worm drive). These aspects reveal the complexity of the bearings. The authors conceived and worked out this volume so that, on the one hand, its content should assure its utility for a target-group as large as possible, and on the other hand, its structure should make it accessible to students and young designers. The present volume focuses on the rolling bearing, the main element of a bearing. From the tyro designer’s point of view, the rolling bearing, despite its seeming friendly geometry, encompassing spheres, cylinders, circles and fillet radii, imagines itself through a lot of “facets” that reflect both its internal geometry and the direct, mounting, and functional relationships with the conjugate elements, as well as the dependences upon other mechanical elements of the assembly: gears, couplings, belt or chain drives. The machineries, the equipments, and the appliances in which structure the rolling bearings are used, have the design among the most various ones. Their operational parameters vary within very large ranges. Even if one takes into account only a few of these parameters, as the speed, the power, the nature and the type of the acting loads, operational temperature, one finds that their ranges are very large. For example, the rolling bearings with negligible loads but operating at very high speeds, set problems regarding the sliding (skidding) of the rolling elements along the raceways. In order to avoid the destructive 9

The high speeds induce the choice of a specific seal (e. The presence of impact loads (shocks) acting on the rolling bearings causes the choice of only a few bearing types and dimensions. but it places at interested people’s disposal a material that could leads them along this complicated path which starts with the design goal or with the design draft and it finishes with the forecasting of the rolling bearing life (the rolling bearing that was previously chosen.g. In some cases. non-contacting seals). From these only a few examples. from the huge diversity of the possible cases. as well as its purpose. the rolling bearings should have a quiet running.consequences of this fact. The authors 10 . one could understand in how many ways we have to treat the problems of choice and calculus of the rolling bearings. The machine type. The operating temperature influences the choice of a suitable lubricant. machine tool spindle bearings have a higher degree of stiffness). The authors did not take in consideration. and sealed). the authors did not refer to the maintenance of the bearings (with everything this entire concept implies). as well as the choice of a rolling bearing with an appropriate internal clearance.g. This condition influences. All these aspects will constitute the subject of future works. those that regard the fitting of the outer ring into the housing. causes the choice of certain rolling bearings (e.g. as well as a specific bearing arrangement (e. in this volume. the preloading of the angular contact ball bearings used for the machine tool spindles or for the shafts of the high precision assemblies). The present volume do not offer recipes. but only those aspects concerning the design of the housing. Also. for example. the choice of a rolling bearing with a certain precision or with a suitable material for the cage (plastics). as well as the adjustment of the clearance of the rolling bearings. the problems regarding the complete construction of the bearings. mounted. lubricated. the designer has to take in consideration a preloading method for those rolling bearings.

1. d. sau „full complement double row” SL18 50.2. i. seriile NK. h. ambele inele (colivii cu ace INA. 1. nu poate 11 .2. a.2). fig. Capacitatea lor de a prelua astfel de sarcini depinde. în funcţie de construcţia lor. el va creşte sub acţiunea componentei axiale a unei sarcini combinate.1. NKS). de exemplu la rulmenţii INA. volanţi. Cu cât unghiul de contact este mai mare (fig. la alte tipuri de rulmenţi la care unghiul de contact de fabricaţie. Unghiul de contact este. 1. unghiul format de linia de acţiune a sarcinii rezultante („linie de presiune”). şaiba de fus şi şaiba de carcasă (la rulmenţii axiali şi axial-radiali. g şi d). f. e. în special.2. care are un unghi de contact de fabricaţie α = 0. 1. seria K) sau colivia (la rulmenţi cu unul sau două rânduri de role. turele de macara. g. fig. osii (la vagoane) etc. mese rotative.1. de unghiul de contact (unghiul de presiune) α (fig. precum şi de montajul acestora într-un ansamblu. Din contră. g). Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă egală între ele. Punctul de intersecţie dintre linia de presiune şi axa rulmentului se numeşte centru de presiune. PROPRIETĂŢI. Pentru unele tipuri de rulmenţi. Pe inele (şaibe) sunt practicate căile de rulare. sarcini radiale. seriile „full complement single row” SL18 29. SL01 48). e. În construcţia unor tipuri de rulmenţi mai apar o serie de elemente care le conferă proprietăţi deosebite: elemente de etanşare (cu contact sau fără contact). În acest caz. şuruburi cu bile. CONSTRUCŢIE. RNA. unghiul de contact depinde numai de construcţia internă a rulmentului (fig. are o anumită valoare (fig. colivia.2. SL18 32. rulmenţii sunt organe de maşini complexe.1 RULMENŢI. luând o valoare funcţională. d. La un rulment cu role conice (fig. Principalele elemente constructive ale rulmenţilor sunt: inelul interior şi inelul exterior (la rulmenţii radiali şi radial-axiali. c. 1. f. capsule de protecţie. k). axiale sau de o direcţie oarecare. corpurile de rostogolire. g). 1. cu atât rulmenţii pot prelua sarcini cu componente axiale mai mari. linia de presiune este perpendiculară pe calea de rulare care are umăr de ghidare. Rulmenţii pot prelua. a. pe un corp de rulare şi un plan radial. al rulmentului neîncărcat. b. Rulmentul radial cu role cilindrice (fig. prin definiţie. 1. b).1 Elemente constructive Din punct de vedere constructiv. b. 1. c).2. el îşi păstrează valoarea şi sub sarcină. Ei sunt utilizaţi pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de rotaţie sau de oscilaţie: arbori. Există rulmenţi la care unele dintre componentele menţionate lipsesc: inelul interior (de exemplu la rulmenţii cu ace INA. inele elastice etc. j). 1.

radial cu role cilindrice tip NUP. e . c . j .axial cu bile cu simplu efect.1 Tipuri de rulmenţi a . b .Lagăre cu rulmenţi Inel exterior Corp de rostogolire (bilă) Colivie Cale de rulare Inel interior Inel liber Rolă cilindrică Colivie Suprafeţe de ghidare Cale de rulare Inel de reazem a b c Rolă butoi Guler de ghidare Inel de reazem d e f Faţa lată a inelului exterior Rolă conică Guler de ghidare g h i Suprafaţă de ajustare cu fusul Şaibă de fus d d<D1 Suprafaţă de ajustare cu carcasa Şaibă de carcasă D1 j k Fig.radial cu role cilindrice tip N. h .radial oscilant tip CARB.radial-axial cu patru puncte de contact.radial cu bile pe un rând. 1.radial cu ace. f . d . i . k . pe două rânduri. g .radial-axial cu role conice. 12 .radial cu role cilindrice tip NJ.radial-axial cu bile.radial oscilant cu role butoi.

Rulmenţi. b . α α=0 a b α=0 c a Cp α=90º α=90º d e α α α Cp a f g Fig.radial-axial cu bile pe un rând.radial cu role cilindrice pe un rând. 13 . g .radial cu bile pe un rând. Construcţie. f .radial-axial cu role conice. c .axial cu bile pe un rând.radialoscilant cu role butoi pe două rânduri. 1. e . Proprietăţi. d .axial cu role cilindrice pe un rând.2 Unghiul de contact la diferite tipuri de rulmenţi a .

1. 1. existente chiar şi după montarea rulmentului. 14 . Unghiul său de contact nu se poate modifica sub acţiunea unei sarcini axiale. În schimb. respectiv deformaţiilor elastice ale elementelor implicate). a) poate prelua şi o sarcină axială.Lagăre cu rulmenţi prelua sarcini axiale.2.3 Sarcini preluate de rulmenţi Capacitate foarte bună de a prelua sarcina pe direcţia şi în sensul menţionat. Rulmentul poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. sub acţiunea acesteia. inelele rulmentului au o deplasare relativă axială (posibilă datorită jocurilor interne. α = 0° α ≤ 45° α = 0° α ≤ 45° α ≤ 45° α = 90° α > 45° α = 90° α > 45° Fig. deoarece. Rulmentul nu poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. rezultând un unghi de contact diferit de zero. rulmentul radial cu bile (fig.

în raport cu faţa lată a inelului exterior. Aceste aspecte. precum alte importante caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor rezultă din tabelul 1.Rulmenţi. 1. 15 . rulmenţii pot fi separabili sau neseparabili. Punctul de aplicaţie a sarcinii se află în centrul de presiune al rulmentului. Centrul de presiune este poziţionat prin cota a.rulment radial-axial cu patru puncte de contact. e . Pentru ceilalţi rulmenţi din figura 1. c . axiale sau combinate. a b c d e Fig.2. deoarece în centrul de presiune se află „reazemul” arborelui. 1.3 se prezintă disponibilitatea diferitelor tipuri de rulmenţi de a prelua sarcini radiale. c.rulment radial cu role tip N. d .rulment axial cu bile. În figura 1. Proprietăţi. f . poziţia centrului de presiune Cp este dată în cataloagele de rulmenţi.rulment radial cu role tip NJ. Din punct de vedere constructiv.rulment radial cu role tip NUP.4 Tipuri de rulmenţi separabili f a . Pentru rulmenţii radial-axiali (fig. conform INA-FAG [9]. după recomandările INAFAG [9]. b . Cunoaşterea poziţiei centrului de presiune este foarte importantă.rulment radial-axial cu role conice. Construcţie. centrul de presiune se află în planul median al rulmentului.2. g).1.

tip NUP. tip NCF. NJ+HJ Radial cu role cilindrice pe două rânduri. NJ23VH Pot avea rol de rulment liber? Funcţionare la turaţii mari normală / posibilă limitată incompatibil / inaplicabil Sarcină axială în ambele sensuri * Capacitate de încărcare radială Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi Compatibilitate Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Pot avea rol de rulment conducător? Lagăre cu rulmenţi Funcţionare silenţioasă Rulmenţi separabili a Alezaj conic c a Pierderi mici prin frecare Rigiditate mare Precizie mărită a a 16 a c d a e a a f b b b b 16 . tip NU.Tabelul 1.1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor Compensarea nealinierii foarte bună bună Tipul rulmentului Radial cu bile Radial-axial cu bile Radial-axial cu bile pe două rânduri Radial-axiali de precizie pentru arborii maşinilor unelte Cu patru puncte de contact Oscilant cu bile pe două rânduri Radial cu role cilindrice. tip NJ Radial cu role cilindrice. N Radial cu role cilindrice. tip NN Radial cu role cilindrice.

g Axial cu bile cu contact unghiular c a a Axial cu role cilindrice Axial oscilant Legendă: * Săgeata indică faptul că rulmenţii individuali sau în tandem. Proprietăţi. în cazul montării pereche d) de asemenea. Construcţie. pot prelua o sarcină axială numai în sensul indicat de săgeată. de tipul respectiv. pentru montaj cu bucşă conică e) doar în cazul unei sarcini axiale f) excelent în cazul seriilor înguste 17 .Rulmenţi separabili incompatibil / inaplicabil Tipul rulmentului Cu role conice Cu role butoi Oscilant cu role butoi pe două rânduri Axial cu bile a Alezaj conic bună Rigiditate mare Precizie mărită limitată Funcţionare silenţioasă Pierderi mici prin frecare foarte bună c d d g a a Pot avea rol de rulment liber? a Funcţionare la turaţii mari Compensarea nealinierii normală / posibilă Sarcină axială în ambele sensuri Capacitate de încărcare radială Compatibilitate Pot avea rol de rulment conducător? Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi 17 Rulmenţi. a) pentru montaj pereche b) pentru sarcini axiale mici c) compatibilitate limitată.

diferit de cele uzuale (de exemplu oţel inoxidabil pentru rulmenţi). cât şi în cel al institutelor de cercetare ori al universităţilor tehnice au condus la proiectarea şi realizarea unor tipuri de rulmenţi care să răspundă condiţiilor extrem de diverse din domeniile amintite. format ca mai sus. aşa cum se va vedea mai departe. rulmenţii au o construcţie internă şi externă strâns legate de condiţiile amintite mai sus. Simbolul unui rulment este format.5): simbolul de bază şi sufixul (sau mai multe sufixe scrise în serie). funcţionarea corectă la temperaturi ridicate.Lagăre cu rulmenţi La rulmenţii separabili. În consecinţă. colivia împreună cu corpurile de rostogolire. în cazul general. între producător şi utilizator. 1. dezavantaje care înseamnă tot atâtea restricţii sau precauţii la utilizarea lor. funcţionarea la turaţii mari şi foarte mari etc. În figura 1.4 se prezintă câteva tipuri de rulmenţi separabili. şaiba de fus sau şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. astfel încât ei să poată fi identificaţi cu uşurinţă. la un rulment separabil etc.2 Simbolizarea rulmenţilor Rulmenţii sunt utilizaţi în cele mai diverse aplicaţii. 1. la utilajele grele din construcţii. Utilizarea simbolurilor permite stabilirea unei relaţii clare şi rapide între vânzător şi cumpărător. 18 . aceşti rulmenţi trebuie să aibă o serie de proprietăţi specifice destinaţiei lor: să asigure etanşeitatea chiar în condiţii grele de serviciu. la simbolul rulmentului. silenţiozitate. 1. durabilitate mărită la un gabarit cât mai redus. minerit ori la cele foarte pretenţioase din domeniul construcţiilor aeronautice sau navale. Simbolul de bază Sufix Fig. Cunoaşterea acestora permite judecarea şi a altor tipuri de rulmenţi din acest punct de vedere. în capitolul 2. din contră. cercetările desfăşurate atât în cadrul firmelor producătoare de rulmenţi. precizie de rotaţie. Ca urmare. între proiectant şi constructor. Proprietatea de a avea elemente separabile le conferă acestor rulmenţi avantaje legate de funcţiile lagărelor cu rulmenţi sau.) sau pentru a indica un material pentru rulmenţi. pentru identificarea doar a unor elemente componente ale unui rulment (inelul liber al unui rulment separabil. din două componente (fig. unele dintre elementele componente ale acestora pot fi separate de celelalte. De asemenea. Este uşor de înţeles faptul că diversitatea tipo-dimensională a rulmenţilor a impus simbolizarea lor. fără ca rulmentul să se deterioreze. de la aparatele sensibile din mecanica fină. se ataşează un prefix. care arată despre ce parte componentă sau despre ce material este vorba.5 Formarea simbolului rulmentului Totuşi.

Formarea simbolului de bază. poate avea. Construcţie.6 Sufixele permit identificarea acelor elemente constructive.2). Proprietăţi. ceramică. Există patru grupe de sufixe. fără inelul liber. la un rulment separabil.1. T – oţel de cementare. sufixul A indică. împreună cu corpurile de rostogolire. a gabaritului acestuia. K – colivia. acelaşi sufix A indică existenţa unui canal lărgit. Mai jos este prezentată o selecţie de sufixe. acestea se separă. la un rulment cu bile pe două rânduri. inexistenţa canalului de introducere a bilelor. Prefixe pentru părţile componente ale rulmentului E – şaiba de fus a rulmentului axial cu bile. iar sufixele se înscriu în simbolul rulmentului în ordinea acestor grupe. 19 . Astfel. WS – şaiba de fus a rulmentului axial cu role. Dacă un rulment conţine modificări sau particularităţi care corespund mai multor sufixe. Prefixul se separă de restul simbolului printr-o liniuţă. GS – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu role. R – rulmentul separabil. Grupa 1 (modificări ale construcţiei interne a rulmentului) Rulment radial cu bile: A – construcţie interioară modificată: rulment radial cu bile pe două rânduri sau rulment radial axial cu bile pe un rând fără canal de introducere a bilelor. atunci acestea se înscriu după simbolul de bază într-o succesiune-tip. între ele. X – oţel inoxidabil. este necesară consultarea cataloagelor de rulmenţi ale firmelor. la diferitele tipuri de rulmenţi. Se poate face observaţia că un sufix simbolizat prin aceeaşi literă (de exemplu A). precum şi „citirea” acestuia rezultă din figura 1. S – mase plastice. semnificaţii concrete diferite. funcţionale sau dimensionale care conferă rulmentului proprietăţi deosebite faţă de construcţia standard a rulmentului din categoria respectivă. Dacă un rulment are anumite particularităţi simbolizate prin mai multe sufixe. el indică un unghi de contact de 30o. L – inelul liber al unui rulment separabil. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului exterior. La un rulment radial cu role cilindrice.Rulmenţi. Simbolul de bază conţine informaţii asupra tipului rulmentului. la interpretarea unui desen sau la proiectarea unui ansamblu. pentru cele patru grupe. La un rulment radial-axial cu bile pe un rând. W – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. Ţinând seama de multitudinea sufixelor. Prefixe Prefixe pentru materiale H – oţel refractar. prin punct (tab. precum şi a diametrului alezajului inelului interior.

NF NN.Lagăre cu rulmenţi Tipul rulmentului Radial-axial cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu role butoi pe 2 rânduri Axial oscilant cu role Radial-axial cu role conice Radial cu bile pe 2 rânduri Axial cu bile cu simplu sau cu dublu efect Radial cu bile Radial-axial cu bile Axial cu role cilindrice Cu ace. NJ.90 DIMENSIUNI SIMBOLUL DE BAZĂ Fig. în mm.6 Formarea simbolului de bază 20 .. NUP. pe 1 rând Radial cu role cilindrice fără colivie. cu inel interior Cu ace. NA NK. fără inel interior Radial cu role cilindrice pe 1 rând Radial cu role cilindrice pe 2 rânduri Radial cu role cilindrice fără colivie. a diametrului interior 20 Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 10 00 12 01 15 02 17 03 Simbolul Simbolul Simbolul Simbolul tipului seriei seriei diametrului rulmentului de de interior lăţimi diametre SERIA DE Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 20 ≤ d < 500 Diametrele variază din 5 în 5 mm. 05. NNC... NNCF. iar simbolul reprezintă d/5: 04. NC.. 1. NNCL SL18 18 SL18 22 SL18 29 SL18 30 SL18 50 SL01 48 SL01 49 SL02 49 C Seria de lăţimi pentru aceleaşi diametre Simbolul seriei de lăţimi 8 0 1 2 3 4 5 6 7 Seria de diametre (exterioare) pentru aceeaşi lăţime Simbolul seriei de diametre Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 7 8 9 0 1 2 3 4 d < 10 d ≥ 500 Este chiar valoarea. RNA N. pe 2 rânduri Radial oscilant tip CARB Simbolul tipului rulmentului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 NKI. NU.

Rulment radial-axial cu bile pe două rânduri: A – construcţie internă optimizată. J – colivie presată. fără canal de introducere a bilelor. EC – construcţie internă optimizată. J2). cu conicitatea 1:12. 2Z – şaibe (discuri) de protecţie pe ambele părţi ale rulmentului. K – rulment cu alezaj conic. Rulment radial-axial cu bile pe un rând: A – unghi de contact de 30o. din cauciuc sintetic. Grupa2 (modificări ale construcţiei externe a rulmentului) D – rulment cu inelul interior din două bucăţi. pe o parte a rulmentului. Rulment radial cu role cilindrice fără colivie: A – canal lărgit. 21 . din oţel necălit. AC – unghi de contact de 25o. fără umeri la inelul interior. cu sau fără armătură. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului interior. N – canal circular pe inelul exterior pentru inel de oprire. prelucrată din oţel sau din fontă specială. Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri: E – construcţie internă optimizată. RS – etanşare cu contact. contact îmbunătăţit între extremitatea rolei şi umerii inelului. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. Construcţie. Grupa 3 (construcţia coliviei) F – colivie masivă. o literă după acest sufix indică o anumită construcţie a coliviei (ex. pentru d > 65mm . cu colivii cu două „ferestre”. fără contact. B – unghiul de contact de 40o. Z – şaibă (disc) de protecţie. Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri: E – rulment cu role butoi simetrice. K30 – rulment cu alezaj conic. NR – canal circular pe inelul exterior şi inel de oprire. Rulment radial cu role cilindrice: E – construcţie internă optimizată. cu conicitatea 1:30. B – unghi de contact de 40o. pe ambele părţi ale rulmentului. inelul de ghidare este centrat pe colivie.Rulmenţi. R – guler la inelul exterior al rulmentului. pe o singură parte a rulmentului. cu armătură. stanţate din oţel şi inel de ghidare centrat pe inelul interior (la d ≤ 65mm ). un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. din cauciuc sintetic. N2 – rulment cu două canale la 180o situate pe muchia dintre suprafaţa frontală şi suprafaţa cilindrică exterioară. Proprietăţi. 2RS – etanşare cu contact.

M – colivie masivă. HV – rulment sau elemente componente din oţel inoxidabil călibil. HE – rulment sau elemente componente din oţel retopit în vid. sufixului HV i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA.Lagăre cu rulmenţi JR – colivie din două şaibe presate. sufixului HA i se ataşează una din următoarele cifre: 0 – rulmentul întreg. călită. Pentru o identificare mai precisă. sufixului HM i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. 4 – inelul exterior. Pentru o identificare mai precisă. MB – colivie masivă. HN – rulment sau elemente componente cărora li s-a aplicat un tratament termic superficial special.) Subgrupa 4. sufixului HE i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. cu inserţie textilă. 6 – inelul exterior şi corpurile de rostogolire. 22 . prelucrată din alamă. HM – rulment sau elemente componente călite. cementate. HB – rulment sau elemente componente. TN9 – colivie injectată din fibră de sticlă armată cu poliamidă 6. Pentru o identificare mai precisă. tratament termic) H – colivie presată din oţel. TN – colivie injectată din poliamidă . ghidată pe inelul exterior. funcţionale etc. T – colivie din material pe bază de răşină fenolică. prelucrată din alamă. 7 – inelul interior şi corpurile de rostogolire. Y – colivie presată din tablă de alamă. Pentru o identificare mai precisă.6 . MA – colivie masivă. 2 – inelul exterior. Pentru o identificare mai precisă. sufixului HB i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. HC – rulment sau elemente componente din materiale ceramice. 5 – corpurile de rostogolire. cu structură bainitică. HA – rulment sau elemente componente din oţel. V – rulment fără colivie. sufixului HN i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. Pentru o identificare mai precisă. 1 – inelul exterior şi inelul interior. din oţel necălit. cu structură martensitică. inelul interior şi corpurile de rostogolire. 3 – inelul interior.1 (materiale. Grupa 4 (Particularităţi constructive. ghidată pe inelul interior. călite. prelucrată din alamă. sufixului HC i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. Pentru o identificare mai precisă.

în ordinea descreşterii jocului) sau mai mare (sufixele C3. în simbolul rulmentului. În ceea ce priveşte simbolizarea.) pot fi utilizaţi rulmenţi cu joc intern normal (sufix CN) ori cu joc intern mai mic (sufixele C2. Jocul intern al rulmentului (joc radial sau axial de fabricaţie. Construcţie. Subgrupa 4. C4. 4. atunci se subînţelege că rulmentul are precizia normală. precum şi clasele cu precizie mărită (sufixele P6. PN. De asemenea. P4. Q – set de patru rulmenţi. DIN 620 prescrie aceste toleranţe. PN. QBC – set de patru rulmenţi montaţi în O (câte doi sunt în tandem). El este subînţeles. rulmenţii axiali cu bile cu contact unghiular. jocul se modifică şi datorită dilatării termice diferite ale inelelor în timpul funcţionării. Proprietăţi. C1. P4S – pentru rulmenţii radiali-axiali ai arborilor maşinilor unelte. ştiut fiind faptul că. Subgrupa 4. 2. 3.3 (rulmenţi montaţi pereche) DB – pereche montată în O. Dacă în simbol nu apar sufixele care indică alte clase de precizie. al rulmentului nemontat) se modifică la montarea acestuia. realizate de firmele producătoare doar pentru anumite tipuri de rulmenţi: 1. de exemplu rulmenţi FAG [9]. Jocul efectiv din timpul funcţionării trebuie să fie cât mai mic pentru a se asigura o centrare cât mai precisă a arborelui. Clasa de precizie normală. C5. jocuri. În general rulmenţii se încadrează în următoarele clase: clasa de precizie normală (sufix PN). se menţionează faptul că sufixul pentru jocul radial normal. inelul interior are o temperatură mai ridicată decât inelul exterior. De aceea.2 (precizie. la proiectare trebuie să se ţină seama de aceste influenţe şi condiţii. DT – pereche montată în tandem. 23 . P5. în ordinea crescătoare a preciziei). de exemplu rulmenţi FAG [9]. dacă în simbolul rulmentului nu apar sufixe care să indice alte jocuri decât cel normal. În afara acestora se pot menţiona şi alte clase de precizie. Clasa P6X – pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (fabricaţie în sistemul metric). nu se trece. DF – pereche montată în X. funcţionare silenţioasă) Precizia dimensională şi geometrică a rulmenţilor este caracterizată de toleranţele corespunzătoare diferitelor clase de precizie. Clasa UP (ultraprecizie) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. CN. silenţiozitate etc. Clasa SP (clasă de precizie specială) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. QFC – set de patru rulmenţi montaţi în X (câte doi sunt în tandem). prin deformarea inelelor datorată ajustajelor cu strângere dintre unul sau ambele inele şi piesele conjugate.Rulmenţi. ca sufix. de regulă. nu se trece în simbolul rulmentului. În funcţie de cerinţele concrete ale construcţiei proiectate (precizie de rotire. în ordinea creşterii jocului) decât cel normal.

S3 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +300oC. DUL – doi rulmenţi pereche. T – set de trei rulmenţi.Lagăre cu rulmenţi QT – set de patru rulmenţi montaţi în tandem. TUL – set de trei rulmenţi (T). DT (rulmenţi „universali”).4 (stabilitate dimensională la temperaturi mai mari de 120oC) S0 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +150oC. MT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare medii (− 30oC … + 110oC). TT – trei rulmenţi montaţi în tandem. în X şi în tandem. QFT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. W – fără canal inelar sau fără găuri de ungere în inelul exterior. în X şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). Subgrupa 4.5 (aspecte privind ungerea rulmenţilor) HT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare înalte. 24 . de tip U. TFT – trei rulmenţi montaţi combinat. de până la − 50oC (de la + 80oC). DF. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). S4 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +350oC. cât şi unor temperaturi înalte (− 40oC … + 160oC). QBT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. WT – rulment uns cu unsoare destinată atât unor temperaturi joase. în O şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). montaţi cu uşoară pretensionare (UL). UL – montaj pereche cu uşoară pretensionare iniţială. W20 – trei găuri de ungere în inelul exterior. TBT – trei rulmenţi montaţi combinat. LT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare joase. de tip U. S2 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +250oC. în O şi în tandem. S1 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +200oC. Subgrupa 4. U – rulmenţi care pot fi utilizaţi în oricare din montajele DB. de până la 130oC (de la − 20oC). de tip U. LHT – rulment uns cu unsoare destinată unui interval larg de temperaturi de funcţionare (− 40oC … + 140oC). montaţi cu uşoară pretensionare (UL). QUL – set de patru rulmenţi (Q).

NJ2204E. 51200 NK 14/16. precum şi canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. W33 – canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior.TVP2 SL 18 3006.TVP2.MP B7202C. Proprietăţi. La rulmenţii NK. iar numărul 16 reprezintă lăţimea rulmentului.T. SL 19 2322 NNC4928V. numărul 12 reprezintă diametrul fusului. W26 – şase găuri de ungere în inelul interior.UL. 2.2RS NKI 12/20. RNA 4900.B 7200B.TV. La rulmenţii NKI. 22210 EK 51201.P4S.2RS.TVPB. simbol de bază 32206. W64 – lubrifiant solid. SL02 4844 32004X. NUP2205E. RNA 4900.M. fără inelul liber (inelul exterior) (prefix R) Inelul liber (inelul exterior) al rulmentului radialaxial cu role conice. W513 – şase găuri de ungere în inelul interior. În tabelul 1.TVP2.TVP.V.2ZR. NA 4901 Simboluri ale rulmenţilor de diferite tipuri Note: 1. 6207.2LS.Rulmenţi.C3.MA 2203. 7228B.2 Exemple de simboluri ale rulmenţilor Exemple Simbol Rulment radial-axial cu role conice. S 6200. 25 . SL01 4832. 2315M. simbol de bază 32206 (prefix L) Rulment radial cu bile pe un rând Rulment radial-axial cu bile pe un rând Rulment radial axial cu bile pe un rând pentru arborii maşinilor-unelte Rulment radial-axial cu patru puncte de contact Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri Rulment radial cu role cilindrice Rulment radial cu role cilindrice pe un rând. W203. numărul 14 reprezintă diametrul fusului.C3 N202E. SL 18 5004. Construcţie. NNF5028B. fără colivie Rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri. 32009XA 21307E.UL QJ 311N2. 2315K. Tabelul 1. fără colivie Rulment radial-axial cu role conice Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri Rulment axial cu bile pe un rând Rulment cu ace fără inel interior Rulment cu ace cu inel interior Cu prefixe R-32206 L-32206 6207. HSS7011C. 30302A.2 sunt prezentate câteva exemple de simboluri.P4S. iar numărul 20 reprezintă lăţimea rulmentului.T.

7 se prezintă o transmisie planetară cu angrenaj melcat [8]. 1.Lagăre cu rulmenţi 1.rulment radial cu role cilindrice tip NUP.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor În figura 1.7 Transmisie planetară cu angrenaj melcat 1 – colivii cu ace.rulment cu ace fără inel interior.rulment radial cu bile. 2 . 26 . Arbore de intrare. 3 . cu melc Roată melcată Arbore de ieşire Arbore intermediar Satelit Fig. 4 . 5 .rulment radial-axial cu bile pe două rânduri.

rulment radial cu bile 6010. respectiv radiali-axiali cu bile pe un rând. 27 . datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării. Ea decurge din necesitatea de a se asigura îndeplinirea anumitor condiţii legate de funcţionarea transmisiei la parametrii impuşi de tema de proiectare. Fig. cu etanşare proprie pe ambele părţi).8 se prezintă un reductor cu roţi dinţate conice din fabricaţia INA-FAG [21]. pe ambele părţi (2RS). în cazul unei ungeri insuficiente cu uleiul din baie. de exemplu: rigiditatea montajului şi funcţionarea angrenajelor în condiţii mai apropiate de cele teoretice. Se asigură astfel. fără sau cu etanşare proprie. se utilizează rulmenţi 7205 BE 2RS. Rulmenţii utilizaţi sunt radiali cu bile. 2 . dilatarea liberă a arborilor. Proprietăţi.8 Reductor cu roţi conice 1 . Se poate constata diversitatea tipurilor de rulmenţi utilizaţi. 1. preluarea unor sarcini axiale.Rulmenţi.rulment radial-axial cu bile 7205 BE (sau. Construcţie. centrarea precisă a arborilor etc. În figura 1.

1.9) roţile dinţate cilindrice sunt cu dinţi drepţi.9 Reductor cilindro-melcat 28 . 1. respectiv rulmenţi radial-axiali cu role conice. montaţi pereche în X. cilindro-melcat (fig. Fig.Lagăre cu rulmenţi La reductorul cu două trepte. Se observă că în lagărele reductorului s-au utilizat rulmenţi radiali cu bile.

1. cu conducere reciprocă în X sau în O. se află în centrele de presiune ale rulmenţilor. în O sau în X. cât şi diversitatea rulmenţilor utilizaţi.Cum influenţează gabaritele disponibile alegerea tipului şi seriei rulmentului? . are o poziţie bine determinată. în funcţie de o serie de factori. cu rulmenţi montaţi pereche şi cu rulment liber. doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche.7. trebuie determinate. tipul rulmenţilor.Pentru ansamblul proiectat. Ea se tratează nuanţat. 1. atunci reazemul se află chiar în centrul de presiune al acestuia. reacţiunile din reazeme. ştiind că această soluţie depinde de factori ca: poziţia rulmenţilor în cadrul transmisiei. după cum s-a menţionat anterior.8.Ce măsuri trebuie luate pentru a sigura funcţionarea corectă a rulmenţilor în urma modificării radiale a dimensiunilor inelelor. 29 . turaţia. Reazemele.Ce soluţie trebuie adoptată pentru a se asigura dilatarea arborelui la temperatura de funcţionare? . Din cele de mai sus rezultă complexitatea cadrului în care proiectantul trebuie să-şi pună şi să rezolve o multitudine de probleme de diferite naturi: . carcasă? .4 Tu eşti proiectantul Din figurile 1.Ce raţionamente se parcurg pentru alegerea soluţiei de lăgăruire a arborelui (cu rulment conducător şi rulment liber. Proprietăţi. temperatura de lucru.Ce lubrifianţi trebuie aleşi? . Dacă în lagăr sunt. mediul ambiant şi tipul contaminanţilor. întotdeauna. mai întâi. 1. Dacă în lagăr există un singur rulment.Ce tipuri de rulmenţi trebuie aleşi pentru tema respectivă de proiectare? .Care este soluţia de etanşare cea mai adecvată pentru lagărele cu rulmenţi din tema de proiectare. cu rulment axial conducător şi cu rulmenţi radiali liberi)? .În ce fel tipul forţelor care trebuie preluate de rulmenţi (şi pe care aceştia le transmit carcasei) influenţează alegerea tipului rulmenţilor? . atât al arborilor cât şi al rulmenţilor. Centrul de presiune al unui singur rulment. care trebuie să fie durabilitatea rulmenţilor? . care este poziţia reazemului în acest caz? O altă problemă care se pune. Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de lagăre (rulmenţi). de exemplu. Pentru calculul.Rulmenţi. Acestea pot avea atât componente radiale cât şi axiale. datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării? .Ce raţionamente stau la baza alegerii corecte a ajustajelor dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate – arbore.9 rezultă atât complexitatea constructivă a ansamblelor. se pune întrebarea. Construcţie. la o transmisie este cea a durabilităţii rulmenţilor.

După cum se vede. care depind de specificul temei de proiectare. Informaţiile din volumul de faţă îi permit să ia deciziile adecvate pentru a soluţiona problemele menţionate. - 30 .Lagăre cu rulmenţi scopul în care se foloseşte utilajul respectiv? Ce calcule trebuie parcurse pentru a se asigura funcţionarea rulmenţilor fără defecţiuni (cu o probabilitate de 90% sau mai mare) de-a lungul duratei de utilizare impuse (durabilităţii impuse)? Iată principalele probleme cu care se confruntă proiectantul lagărelor cu rulmenţi. sarcina proiectantului este complexă şi prezintă importante dificultăţi. În afara acestora mai trebuie rezolvate şi alte aspecte.

1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. eventual. poziţionarea sa axială. ele trebuie să permită ungerea. MONTAJE TIPICE Lagărele cu rulmenţi trebuie să asigure rezemarea şi centrarea arborelui.1 Funcţiile de speţa I exemplificate în montaje tipice 2. Funcţiile de speţa II fac obiectul volumelor următoare. În cele ce urmează se vor trata funcţiile de speţa I. răcirea rulmenţilor din componenţa acestora („funcţii de speţa II”). I II Fig.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. etanşarea şi. dintre care unul este rulment conducător Montajul este prezentat în figura 2.1. Pe de altă parte.1. dintre care unul este rulment conducător 31 . precum şi dilatarea lui liberă la temperatura de lucru („funcţii de speţa I”). 2.2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. Ele vor fi exemplificate în cadrul unor montaje tipice. prin construcţia lor. 2.

Astfel. Dacă rulmentul liber este neseparabil (cazul din figura 2. La fel se pune problema atunci când rulmentul liber este un rulment oscilant cu bile sau cu role butoi. atunci. Ambele sale inele sunt fixate axial în piesele conjugate. bilele. cât şi în raport cu carcasa.1). atât în raport cu inelul interior.2. acesta alunecă axial pe acele rulmentului. fără ca această dilatare să fie împiedicată în vreun fel. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. La rulmenţii cu ace fără inel interior (fig.2 se prezintă trei variante de rulmenţi liberi neseparabili (a. 2. la dilatarea arborelui. Deplasarea spre stânga este împiedicată de umărul arborelui. e) la dilatarea arborelui. inelul interior al rulmentului bile. având semnificaţia de împiedicare a unei deplasări radiale a arborelui. În montajul prezentat (fig. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. existând o alunecare între inelul său exterior şi carcasă. în ambele sensuri.2. Prin rulment liber se înţelege rulmentul care. tendinţa de deplasare spre dreapta este anulată de inelul de siguranţă pentru arbore. din punctul de vedere al poziţionării axiale a arborelui. inclusiv precizia sa de rotaţie. carcasă). De exemplu. la rulmenţii radiali cu role cilindrice (fig. făcând imposibilă deplasarea axială a arborelui. Poziţionarea axială a arborelui Prin poziţionarea axială a arborelui se înţelege împiedicarea deplasării axiale a acestuia în ambele sensuri. Ca rulmenţi liberi pot fi utilizaţi şi rulmenţii radiali care sunt separabili.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea. inelul exterior. este realizată prin formă şi se bazează pe ajustarea inelelor rulmentului în piesele conjugate (arbore. capac. a arborelui. şuruburile de fixare a capacului (traseul marcat cu săgeată roşie). este determinată de ajustajele alese între inelele rulmentului şi piesele conjugate. permite dilatarea necondiţionată a arborelui. c). În figura 2. Ei îşi îndeplinesc funcţia de rulment liber prin deplasarea axială a unor elemente componente ale acestora. Din figura 2. Precizia centrării depinde de jocul radial din rulment. inelul interior al rulmentului. În acelaşi mod se montează şi se comportă. Prin rulment conducător se înţelege rulmentul care.1). inelul exterior. b. în stare montată. rulmentul se va deplasa axial împreună cu acesta. La 32 . împreună cu inelul interior alunecă axial pe calea de rulare a inelului exterior atunci când arborele se dilată. 2. care sunt neseparabili. Centrarea arborelui. Se constată că rulmentul I este un rulment neseparabil.1 rezultă care sunt piesele care concură la blocarea tendinţei de deplasare axială a arborelui. împiedică deplasarea axială. această funcţie este realizată de rulmentul conducător I. inelul de siguranţă pentru alezaj (traseul marcat cu săgeată albastră). Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Această funcţie este realizată de rulmentul liber II. 2. rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. d) rolele.

cu conducere reciprocă Montajul este prezentat în figura 2. precum şi acela al dilatării libere a arborelui. 2. 2.1. d .rulment cu ace fără inel interior. ca în cazul tratat la § 2. în principiu. 2. e . la montajul cu conducere reciprocă jocurile din rulmenţi pot fi modificate cu 33 . Montaje tipice rulmenţii cu ace care au ambele inele (fig.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. a a a a b c d e Fig.rulment oscilant cu role butoi pe două rânduri. c .rulment radial cu bile.2 Rulmenţi liberi f a . Prin conducere reciprocă se înţelege situaţia în care fiecare din cei doi rulmenţi împiedică deplasarea axială a arborelui într-unul din cele două sensuri.rulment oscilant cu bile pe două rânduri. dar.3.rulment cu ace cu ambele inele. Rezemarea şi centrarea arborelui Problema se pune. în vederea reglării jocurilor din rulmenţi.1. Montajul analizat are avantajul că nu necesită rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni pe direcţia axială. f) dilatarea arborelui este posibilă prin alunecarea axială a inelului interior faţă de acele rulmentului.rulment radial cu role cilindrice. b .2.1. f .

trebuie ca cele două capace să fie în contact cu rulmenţii. s-au prevăzut inelele O.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu conducere reciprocă Poziţionarea axială a arborelui Pentru ca arborele să fie poziţionat axial. Acest fapt constituie un dezavantaj faţă de montajul cu rulment conducător. dar se poate modifica poziţia axială a roţii dinţate montate pe acest arbore. în vederea asigurării angrenării corecte a acesteia cu roata conjugată. dacă tendinţa de deplasare este spre stânga. 2. trebuie rezolvată dependenţa dimensională Lc + l r1 + l r 2 − l c1 − l c 2 = La + B1 + B2 (2. Din figura 2. Cu alte cuvinte. 2.3). traseul cu săgeată roşie indică piesele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui.3 rezultă cum se realizează împiedicarea deplasării axiale a arborelui în cele două sensuri. Prin transferul unor elemente de reglare dintr-o parte în cealaltă nu se modifică jocul din rulmenţi. rulmentul I. În acest fel se pot realiza chiar pretensionări ale rulmenţilor. l r1 R1 lc1 O1 B1 Lc l r2 I II B2 lc2 R2 O2 La Fig. notate cu O1 şi O2. capacul. În mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). Prin reglarea jocurilor sau prin asigurarea unei pretensionări poate fi influenţată precizia de rotire a arborelui. 34 .1) prin modificarea grosimii seturilor de elemente de reglare R1 sau R2 . şuruburile de fixare.Lagăre cu rulmenţi ajutorul seturilor (pachetelor) de elemente de reglare R1 sau R2 montate între capace şi carcasă (fig. Întrucât elementele metalice de reglare nu asigură o etanşare eficientă la ungerea rulmenţilor cu ulei. Astfel.

1 2 3 Fig. 3 .arc disc (Beleville).arc disc (Beleville).3. Problema dilatării arborelui poate fi rezolvată mai bine prin introducerea unor elemente elastice (arcuri) între capac şi rulment (fig. cu element elastic intercalat 1 . respectiv în carcasă. Dacă arcurile s-ar deforma la sarcina de serviciu. Montaje tipice Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La temperatura de funcţionare arborele se dilată. la § 3. suficient de rigide pentru ca deformaţia lor datorată sarcinii axiale de serviciu să fie neglijabilă. 35 . dilatarea axială a arborelui este posibilă în limita jocului disponibil.1. cu exemplificări numerice. S-a montat o pereche de arcuri disc (Beleville). Dacă este depăşit acest joc. în timp ce inelul exterior este blocat axial în capac (fig. în majoritatea cazurilor. se va micşora şi acesta din urmă. precum şi la influenţa dilatării arborelui asupra jocului intern sunt tratate detaliat. atunci arborele s-ar deplasa axial cu o cantitate egală cu această deformaţie. la modificarea acestuia în momentul montării rulmentului pe arbore. montajul cu conducere reciprocă. având o expansiune axială. în varianta din figura 2.4). Ele sunt. se recomandă la arbori scurţi şi în cazul unor temperaturi de lucru relativ mici. Ca urmare. 2 . însă. pentru creşterea elasticităţii montajului. 2.distanţier. inacceptabil. corpurile de rulare se apropie de inelul exterior. 2.3).2. Având în vedere aceste aspecte. ceea ce ar fi. Deoarece între jocul axial şi cel radial există o dependenţă geometrică.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. micşorându-se jocul axial din rulment existent la temperatura ambiantă a montajului. În această expansiune este antrenat şi inelul interior al rulmentului împreună cu corpurile de rulare.4 Montaj cu conducere reciprocă. atunci rulmentul va fi tensionat. Problemele care se referă la jocul intern al rulmentului în stare nemontată. În concluzie. 2. cu consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii sale.

5 ca fiind „în X” se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig. la deplasarea axială a inelului exterior cu cantitatea AB (joc axial ja ). 2.5. Detalii privind jocul intern al rulmenţilor sunt date în § 3. Fig. la montarea rulmenţilor. Din figura 2. în X Montajul este prezentat în figura 2.5. introduse între capacele rulmenţilor şi carcasă. ca în cazul. Există mai multe posibilităţi constructive pentru rezolvarea acestei probleme. 2. 1. 1. 2. de pildă.4.poziţia “în X” a liniilor de presiune. rezultă un joc radial total jr ( jr = 2 AC ) astfel încât: jr = 2 ja tg ( α + 2β ) (2. l 2 linii de presiune b. b . al rulmenţilor radiali cu bile. 2 – centre de presiune (reazeme). în X 1 2 a . Centrele de presiune constituie reazemele arborelui.2.Lagăre cu rulmenţi 2. b). I II 1 a.montajul. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice sunt rulmenţi separabili (fig.2) Pentru a se putea asigura precizia de rotaţie a arborelui trebuie ca. Denumirea montajului din figura 2.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă.6).5. folosită şi în montajul din figura 2.1.1. jocul să fie reglat. în cazul acestora nu se poate vorbi despre un joc iniţial (joc de fabricaţie).5 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă. Una dintre ele.d şi fig. Ca urmare. este utilizarea unor elemente de reglare calibrate.6 se observă că. Poziţia centrului de presiune este dată în cataloagele de 36 .

precum şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. α+2β C B A 2β α Fig. la montajul în X. Într-un mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). aceeaşi temperatură a inelului exterior şi 37 . 2. l . Se observă că deschiderea arborelui. jocul din rulment se micşorează (dacă se consideră acelaşi material pentru arbore şi carcasă. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La montajul în X. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. de la acesta la faţa lată a inelului exterior. Montaje tipice rulmenţi. şi precizia de rotaţie dorită a arborelui. rulmentul I. pentru fiecare rulment în parte. întrucât trebuie să se realizeze o condiţie de stabilitate ( l ≥ 2l c . aceeaşi temperatură a inelului interior şi a întregului arbore. la creşterea temperaturii ansamblului în timpul funcţionării. este mai mică decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. pe direcţia axei.unde l c este lungimea consolei). şuruburile de fixare. Acest fapt poate deveni important dacă arborele are şi o consolă. prin distanţa. Se rezolvă. astfel. deci la dilatarea arborilor.6 Apariţia jocurilor axiale şi radiale la deplasarea axială a inelului exterior Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate. capacul. Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga.5 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. Astfel.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.

4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali.Lagăre cu rulmenţi a întregii carcase).7. se realizează cu un gabarit mai mic decât la montajul în X. Denumirea montajului ca fiind „în O”. La acest tip de montaj.piuliţă canelată. l . l ≥ 2lc 2 ). Ţinând seama de acest aspect. condiţia de stabilitate.poziţia “în O” a liniilor de presiune.1. cu conducere reciprocă. la un asemenea montaj. în X este aceeaşi cu cea prezentată la paragraful 2. 38 . a .7 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali. 2 – centre de presiune (reazeme).2. cu conducere reciprocă. deschiderea arborelui. 4 I II 3 lc1 1 l 2 lc2 a. b). În funcţie de jocurile realizate se obţine precizia de rotaţie dorită a arborelui.casetă. problema dilatării arborelui la montajul pe rulmenţi radial-axiali cu role conice.montajul. De aceea. 3 . spre deosebire de montajul în X. cu conducere reciprocă. 2. legată de prezenţa consolei ( l ≥ 2lc1 .7. La montajul de mai sus jocurile din rulmenţi se reglează cu ajutorul piuliţei canelate 3. 2. este mai mare decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. 2. 1 2 Fig. se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig. în O Montajul este cel din figura 2.1. 4 . în O b. b . 1.

2. în O a . atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. caseta 4. Astfel. S R R S c.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. c – conurile nu se intersectează. caseta 4. inelul distanţier. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. Fig. rulmentul II. rulmentul I. b – conurile se intersectează. Dacă tendinţa de deplasare axială (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. S R S a. şuruburile de fixare. S R R S b.7 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. 39 .8 Situaţii posibile la montajul cu conducere reciprocă. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. Montaje tipice Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2.vârfurile conurilor exterioare coincid.

jocurile tind să se micşoreze. figura 2. 1. Prin aceasta. b). cu ajutorul elementelor de reglare calibrate R montate între capacul lagărului I şi carcasă.8.1. în urma creşterii lungimii acestuia. Dacă vârfurile conurilor exterioare sunt deplasate spre exterior (fig.4 şi comentariile aferente). Astfel. 2. de inelele exterioare. trebuie ţinută seama de aceste situaţii. cu o anumită cantitate.8). Cele două tendinţe se compensează sau nu. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în X.5 Arbore rezemat. Rezemarea reală este pe trei reazeme. cu inel distanţier inclus (vezi § 3. Prin aceasta. jocul din rulment nu se modifică la temperatura de funcţionare.8.9. jocul axial din rulmenţi şi. De aceea. spre deosebire de cel în X. 2. În varianta B. La montajul în O. efectul dilatării simultane a arborelui şi inelelor diferă în funcţie de distanţa dintre vârfurile conurilor exterioare (fig. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. Dacă vârfurile conurilor sunt deplasate relativ spre interior (fig. la o extremitate. 1’. atunci jocul se va micşora în urma expansiunii termice. figura 3. 2.spre exterior. 2. ajustate pe fusurile arborilor. cel radial tind să crească. 2. 2. inelele interioare ale rulmenţilor. din cauza rigidităţii radiale mari a arborelui şi carcasei. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. Se acceptă. respectiv. c). se îndepărtează axial. atunci jocul va creşte în urma expansiunii termice.8.9. în varianta din figura 2. însă. iar cea a inelului interior . 40 . Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare. reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. Jocurile se reglează.1. În acelaşi timp.2. şi simplificări ale problemei (variantele A şi B). expansiunea termică a inelului exterior al rulmentului va fi spre interior (dacă ajustajul acestuia în carcasă nu este cu joc). a).Lagăre cu rulmenţi Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La dilatarea arborelui. la reglarea jocurilor la montaj. dacă vârfurile coincid (fig.8. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche. iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. în funcţie de distanţa dintre centrele de presiune ale rulmenţilor (sau dintre vârfurile conurilor exterioare). deci arborele este static nedeterminat. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină).

inelul distanţier. rulmentul din stânga al perechii.9 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. 1’. capacul. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. Din figura 2. inelul interior al rulmentului din stânga al perechii. rulmentul din dreapta al perechii. datorită prezenţei rulmentului radial cu role cilindrice. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. 4 . şuruburile de fixare. rolele. 3 . caseta 4. R . Montaje tipice R I 4 II 3 1 l1 l1 l1 3 3 3 1’ l1 l2 2 Rezemare reală 1 2 l Varianta A l1 2 l1 2 1 l 2 Varianta B Fig. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui.elemente de reglare a jocurilor din rulmenţii pereche. împreună cu inelul interior. vor aluneca axial pe calea de rulare a inelului exterior. 2. inelul interior al rulmentului din dreapta al perechii. 2 . Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata liber.centre de presiune (reazeme). Astfel.9 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în X. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. 41 . Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta.piuliţă canelată.casetă. La dilatare. respectiv cu rulment radial cu role cilindrice 1.

iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. În varianta B.1. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. 4 . 2 . 1. 2. la o extremitate.10 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în O. respectiv cu rulment radial cu bile 1. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). I 4 5 II 3 1 l1 3 l1 3 1’ l1 1 l1 2 l1 2 l1 3 2 l2 2 l 2 l Rezemare reală Varianta A 1 Varianta B Fig. 1’. simplificări ale problemei (variantele A şi B). pentru a se evita atingerea coliviilor. Se acceptă.6 Arbore rezemat. deci arborele este static nedeterminat. La montajul cu rulmenţi pereche în O trebuie introdus. între inelele exterioare ale rulmenţilor.10. 1’.casetă.piuliţă canelată. 2. reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în O. 42 . un inel distanţier 5. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. însă. 5 .inel distanţier.centre de presiune (reazeme).Lagăre cu rulmenţi 2. 3 . Rezemarea reală este pe trei reazeme.

inelul distanţier 5. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata necondiţionat datorită prezenţei rulmentului radial cu bile (cu rol de rulment liber). Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare.10. Fiecare va prelua sarcina axială într-un singur sens.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. capacul. În montajul din figura 2.1. astfel. care este neseparabil. Jocurile se reglează. rulmentul A1 – spre stânga. în varianta din figura 2. caseta 5. c.8.4 şi comentariile aferente). Ambii rulmenţi radiali cu bile I şi II sunt rulmenţi liberi. rulmentul. 43 . va aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. inelul distanţier.10 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui.11. şuruburile de fixare.11 s-au utilizat doi rulmenţi axiali. rulmentul din stânga al perechii. cu ajutorul piuliţei canelate 3. inelul distanţier 4. rulmentul din dreapta al perechii.1. acesta are întotdeauna rolul de rulment conducător. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. iar rulmentul A2 – spre dreapta. precizia de rotaţie dorită a arborelui. Astfel. figura 3. 2. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. Se poate realiza.2. Montaje tipice Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile Montajul este prezentat în figura 2. inelul exterior al rulmentului din stânga al perechii. inelul distanţier. În montajul de mai jos roata dinţată (melcul) se găseşte între rulmenţii I şi II. Din figura 2. Într-un montaj care conţine un rulment axial. deoarece rulmenţii sunt foarte apropiaţi şi montajul se încadrează în condiţiile din figura 2. Jocul din rulmenţii perechii se va micşora datorită expansiunii termice. cu inel distanţier inclus (vezi § 3. inelul exterior al rulmentului din dreapta al perechii. La dilatarea arborelui.

rulment radial cu bile. astfel. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea deplasării arborelui spre stânga: umărul arborelui. între şaibele de carcasă ale rulmenţilor axiali şi alezajul casetei trebuie să existe un joc nominal. bucşa II. prin alegerea corectă a ajustajelor inelelor acestora cu piesele conjugate. bucşa 2. capacul 4. Dacă forţa axială rezultantă din arbore este orientată spre dreapta. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata fără restricţii datorită prezenţei rulmenţilor radiali. 2 . dacă forţa axială rezultantă din arbore are sensul spre stânga. A2 . II .rulment axial cu bile.capac.rulment axial cu bile.11 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile 1 . La dilatarea arborelui.inel distanţier. pentru ca forţa axială transmisă prin bile să fie preluată de aceste suprafeţe şi pentru a se evita. rulmentul A1. A1 . încovoierea şaibelor acestor rulmenţi. care sunt rulmenţi liberi. 5 . 44 . aceştia vor aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. I . inelul interior al rulmentului I.casetă. inelul distanţier I. Astfel. caseta 5. Pentru evitarea dublei centrări. Trebuie observat că piesele pe care se sprijină şaibele rulmenţilor axiali trebuie să asigure o suprafaţă de sprijin până dincolo de axa bilelor.bucşă. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. 3 . 2.rulment radial cu bile Poziţionarea axială a arborelui Fixarea axială a arborelui o realizează rulmenţii axiali. şuruburile de fixare.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui o asigură rulmenţii radiali cu bile I şi II. A1 A2 5 I II 4 3 2 1 Fig. 4 . rulmentul A2.piuliţă canelată.

Clasele ABEC se folosesc la rulmenţii cu bile. la diametrul exterior al inelului exterior. 3 – ANSI – American National Standard Institute (SUA). Normele DIN 620 sau ISO 1132. care se referă la alezajul inelului interior.1 Clase de precizie şi corespondenţa lor în diferite standarde Standardul Clasele de precizie ISO 492 ISO 578 (rulmenţi cu role conice) Clasa 0 („normală” Clasa 6x) Clasa 6 P6 Clasa 6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 5 Clasa 3 P5 Clasa 5 ABEC 5 RBEC 5 Clasa 4 Clasa 0 P4 Clasa 4 ABEC 7 Clasa 2 Clasa 00 P2 Clasa 2 ABEC 9 Clasa 4 P0 Clasa 0 (Clasa 6x) DIN 6201 JIS B15142 ANSI/AFBMA 3 (standardul 20/1996) ABEC 1 RBEC 15 4 1 – DIN – Deutsch Industrie Norm (germania). bătaie axială. precum şi corespondenţa acestor 45 . pentru diferite tipo-dimensiuni de rulmenţi.3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI 3.1 Precizia rulmenţilor Precizia de rotaţie a arborilor rezemaţi în rulmenţi depinde de o serie de factori. Cei mai importanţi factori sunt precizia de formă şi de poziţie a căilor de rulare ale inelelor rulmentului (de pildă. acest comitet elaborează standarde pentru rulmenţi. prescriu valorile abaterilor dimensionale.1. precum şi cele ale unor organisme naţionale de standardizare. 2 – JIS – Japanese Industrial Standard (Japonia). pentru AFBMA. care se folosesc la rulmenţii cu role. abateri de la perpendicularitate). de formă şi de poziţie.1 se dau clasele de precizie ale rulmenţilor. la lăţimea inelelor. Mărimea acestor abateri. la razele de racordare ale celor două inele (şanfrenul). bătaia radială K ia a inelului interior pentru rulmentul montat).1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui 3. Tabelul 3. AFBMA – Anti-Friction Bearing Manufacturers Association (SUA ). la precizia de rotaţie (bătaie radială. În tabelul 3. 5 – RBEC (Roller Bearing Engineers Committee) – Clase de precizie AFBMA. 4 – ABEC – Annular Bearing Engineers’ Committee (SUA). încadrează rulmenţii în diferite clase de precizie („tolerance classes”).

P5). clasa 4 (P4) . 2 – Semnificaţiile sunt cele de sub tabelul 3. pentru rulmenţii axiali-oscilanţi cu role se prevede doar clasa de precizie normală (P0).1. clasa 5 (P5) .mai precisă decât clasa 6 (P6).2 sunt date clasele de precizie pentru diferitele tipuri de rulmenţi. rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. De exemplu. rulmenţii cu role cilindrice). Unele tipuri de rulmenţi se fabrică în toate clasele de precizie (de exemplu.clasele normală. în timp ce. pentru alte tipuri. Clasa de precizie 6 (P6) este mai precisă decât clasa normală (P0). P6. 5 (P0.Lagăre cu rulmenţi clase în standardele diferitelor organisme de standardizare.mai precisă decât clasa 3 (P3). Tabelul 3. se prevăd doar câteva din aceste clase. iar clasa 2 (P2) – mai precisă decât clasa 4 (P4). rulmenţii radiali-axiali cu bile.2 Clase de precizie ISO şi echivalente aplicate diferitelor tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali-axiali cu bile Oscilanţi cu bile Cu role cilindrice Rulmenţi cu ace Oscilanţi cu role Rulmenţi Magneto Cu bile pentru aparate (în ţoli) Radiali-axiali cu role conice (în mm) JIS2 DIN Standarde echivalente 2 Clasele de precizie aplicate rulmenţilor Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) BAS Normală Normală (Clasa 6x) Clasa 0 P0 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 BAS Clasa 6 Clasa 6 P6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 2 ABMA Clasa 2 Clasa 6 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 BAS Clasa 5 ABMA2 Clasa 5P Clasa 5 Clasa 5 P5 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 ABMA Clasa 7P Clasa 4 Clasa 4 P4 Clasa 2 Clasa 2 Clasa 2 ABMA Clasa 9P Clasa 2 P2 Rulmenţi cu bile ABMA 1 ABEC 12 RBEC 12 Clasa 4 ABMA Clasa 4 Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) ABEC 5 ABEC 7 ABEC 9 (Clasa 5P) (Clasa 7P) (Clasa 9P) RBEC 5 Clasa 3 ABMA Clasa 3 Clasa 5 Clasa 0 ABMA Clasa 0 Clasa 4 Clasa 00 ABMA Clasa 00 - Rulmenţi cu role Rulmenţi cu role conice (în mm) Rulmenţi cu role conice (în ţoli) Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali-oscilanţi cu role 1 – ABMA – American Bearing Manufacturers Association. iar pentru rulmenţii oscilanţi cu bile . În tabelul 3. 46 . 6.

firma SKF prevede clasele din tabelul 3.3 se prezintă. Clasa 5P Clasa 7P Clasa 7P. ABMA) Clase de precizie pentru precizia de rotire (ISO.4 Clase de precizie SKF pentru rulmenţii de înaltă precizie şi echivalenţa acestora cu cele din alte standarde Clasa SKF Clase de precizie pentru dimensiuni (ISO. P4 corespund cu clasele 47 .5 se prezintă clasele de precizie pentru diferite tipuri de rulmenţi de înaltă precizie [43]. Există. P5. ABEC 7 ISO 2.3 Situaţii care impun rulmenţi de precizie mărită Condiţii de funcţionare Exemple de utilizare Tamburul magnetic al videorecorderelor cu casetă Arbori principali ai maşinilor unelte Precizie înaltă de rotire Maşini rotative de imprimat Mese rotative ale preselor verticale Fusurile cilindrilor de susţinere ale laminoarelor la rece Lagărul pivotant al antenelor parabolice Aparate pentru stomatologie Giroscoape. însă. Tabelul 3. câteva exemple în care rulmenţii trebuie să aibă o precizie mărită. P4 Clasa 7P. P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. P6. ABEC 9 În tabelul 3. şi aplicaţii în care se utilizează rulmenţi din clase de precizie superioare clasei normale. P4 Mai precisă decât P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. ABEC 7 ISO 4. Pentru rulmenţii din clase mai puţin precise decât cele din tabelul 3. ABMA) SP UP P4A P4C PA9A ISO 5. P4 P5. se folosesc rulmenţi din clasa de precizie normală (P0). ABEC 7 ISO 4. Tabelul conţine şi echivalenţele cu clasele de precizie ISO şi ABEC. P4. pentru orientare. În tabelul 3.4 [43]. în marea majoritate a construcţiilor. clasele SKF normală. Tabelul 3.5. turbine Turaţii foarte mari Arbori Compresoare de supraalimentare Arbori principali ai motoarelor cu reacţie Moment rezistent mic şi variaţie nesemnificativă a acestui moment Servomecanisme Controlere potenţiometrice Cadrul (suspensia) giroscopului (în navigaţie) Clase de precizie P5 P5. ABEC 7 ISO 2. ABEC 7 ISO 2. ABEC 9 ISO 4. ABEC 9 ISO 4.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În general. ABEC 5 ISO 4. ABEC 9 ISO 2. P2 P5 P5. Clasa 5P Clasa 7P. P4 Pentru rulmenţii de înaltă precizie.

La rulmenţii neseparabili. 5.1. jocul j a ).Lagăre cu rulmenţi ISO respective (normală. respectiv cel axial sunt realizate la fabricaţia rulmentului. seriile 2344(00) Axiali-radiali cu dublu efect. rulmentul radial cu bile. atunci această clasă de precizie apare ca sufix în simbol (de pildă. de exemplu P5. în timp ce inelul celălalt rămâne fix. Deoarece între jocurile axiale şi cele radiale există o dependenţă geometrică.2 Jocul intern al rulmenţilor Termenul de „joc intern” se traduce prin spaţiul interior dintre corpurile de rostogolire şi inele (căile de rulare).1.5 Clase de precizie SKF corespunzătoare diferitelor tipuri de rulmenţi Clasa SKF Tipul rulmenţilor P4A şi PA9A SP şi UP P4 SP şi UP P4C Radiali-axiali cu bile Radiali cu role cilindrice Axiali-radiali cu simplu efect Axiali-radiali cu dublu efect. Jocul radial al rulmentului nemontat desemnează jocul (distanţa) dintre căile de rulare şi corpurile de rostogolire. pe direcţie axială. iar inelele sunt coaxiale(fig. jocul radial. În tabelul 3. 4). radială sau axială a inelelor rulmentului. măsurată în planul normal pe axa rulmentului (fig. în stare nemontată. 6210P5). Ele sunt jocuri intrinseci ale rulmentului. iar jocul axial desemnează mărimea deplasării totale a unui inel al rulmentului dintr-o poziţie extremă în cealaltă. jocul j r ). firmele producătoare indică jocurile radiale ale diferitelor tipuri de rulmenţi. Jocurile axiale sunt o funcţie a jocurilor radiale. ci este subînţeleasă (de exemplu.2. care permite deplasarea relativă. Proiectantul.6 Clase de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO Clasa de precizie TIMKEN ISO K Normală (Clasa 0) N 6x C 5 B 4 A 2 AA - În simbolul unui rulment. clasa de precizie normală (P0) nu apare ca sufix. Tabelul 3. va putea aprecia. 3. simbol 6210). la rulmentul anterior. 3. seriile BTM-A şi BTM-B Tabelul 3. Dacă proiectantul consideră necesară o precizie mai mare decât normală. 6.6 sunt date clasele de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO [46]. 3. cu o 48 . care alege o anumită clasă de jocuri radiale.

La aceşti rulmenţi nu se poate vorbi de un joc axial. În simbolul unui rulment. C2 – jocuri mai mici decât jocurile normale CN. Exemple: a. Conform ISO.1). C4 – jocuri mai mari decât C3. 3. 49 .2 Jocul axial De asemenea. C3 – jocuri mai mari decât CN. atunci simbolul jocului prescris de proiectant apare ca sufix în simbolul rulmentului.1. există următoarele clase de jocuri radiale: C1 – jocurile mai mici decât C2. pentru unele tipuri de rulmenţi separabili (rulmenţii radiali cu role cilindrice. pentru jocurile normale se mai utilizează notaţia C0. rulmenţii cu ace) sunt jocuri intrinseci. clasa de jocuri CN este subînţeleasă şi nu apare ca sufix. C5 – jocuri mai mari decât C4. clasa de jocuri CN. încă din faza de proiectare. jr ja Fig.1 Jocul radial Fig. jocurile axiale ale rulmenţilor aleşi. 3. Rulmentul radial cu bile. În schimb. un rulment se poate încadra în clasa de precizie P6 şi clasa de jocuri C2. iar simbolul este 6210. ori în clasa de jocuri CN. aşa cum se va vedea în finalul acestui paragraf. CN – jocuri „normale”. jocurile radiale. în accepţiunea de mai sus şi nici de dependenţa lui de jocul radial al rulmentului. în simbol nu apare nici un sufix referitor la cele două clase. de exemplu. simbol 6210. Astfel. În acest caz. Ele sunt subînţelese. dacă proiectantul consideră că sunt necesare alte jocuri decât CN. realizate la fabricaţia rulmentului. Clasele de jocuri nu depind de clasele de precizie ale rulmenţilor (§3. clasa de precizie P0. P0 şi CN.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi bună precizie.

min. care. clasa de precizie P6. max.7 şi 3. pentru clasele P6 şi C2. c. care conţine şi această clasă. simbol 6210. În acest caz se trece sufixul referitor doar la clasa de jocuri. CN. simbolul este 6210P62. care este diferită de cea normală. În tabelul 3. care este subînţeleasă: 6210P6. max. diferă de clasa de jocuri normale. Datele din tabel se referă la rulmenţii radiali cu două rânduri de role cilindrice. Simbolul nu va avea. care este diferită de cea normală. min. Valorile din tabele permit proiectantului să îşi formeze o idee mai precisă privind mărimea jocurilor pentru diferitele clase. clasa de jocuri CN. min. în timp ce clasa P0 este subînţeleasă: 6210C3. C4. de asemenea. 50 . max. Rulmentul radial cu bile.8 sunt prezentate extrase din standardul ISO 5753. însă. În acest caz se trec atât sufixul referitor la clasa de precizie P6. Pentru orientare. simbol 6210. min. C5. Tabelul 3. Rulmentul radial cu bile. Analog. Rulmentul radial cu bile.7 Jocul radial pentru rulmenţii radiali cu bile Jocul intern radial Diametrul (µm) alezajului rulmentului C2 CN C3 C4 C5 d (mm) min. clasa de precizie P6. C3. cu valorile jocurilor radiale pentru clasele C2. simbol 6210.9 este dat un extras din standardul ISO 5753. clasa de jocuri C3. max. clasa de precizie P0. În acest caz se trece sufixul referitor la clasa de precizie.Lagăre cu rulmenţi b. cât şi cel al clasei de jocuri C3. clasa de jocuri C3. dar nu se trece simbolul clasei de jocuri. 7 – 10 0 7 2 13 8 23 14 29 20 37 12 – 17 0 9 3 18 11 25 18 33 25 45 20 0 10 5 20 13 28 20 36 28 48 25 – 30 1 11 5 20 13 28 23 41 30 53 35 – 40 1 11 6 20 15 33 28 46 40 64 45 – 50 1 11 6 23 18 36 30 51 45 73 55 – 65 1 15 8 28 23 43 38 61 55 90 70 – 80 1 15 10 30 25 51 46 71 65 105 85 – 100 1 18 12 36 30 58 53 84 75 120 105 – 120 2 20 15 41 36 66 61 97 90 140 130 – 140 2 23 18 48 41 81 71 114 105 160 150 – 160 2 23 18 53 46 91 81 130 120 180 Clasa de jocuri C1 este prevăzută pentru rulmenţii de înaltă precizie. respectiv cu alezaj conic. forma 6210P6C3. d. cu alezaj cilindric. în tabelele 3. ci forma „comprimată” 6210P63. max. care este diferită de cea normală.

j f .8 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice şi pentru rulmenţii cu ace Diametrul alezajului rulmentului Jocul intern radial (µm) d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 0 5 5 10 10 15 15 C2 max 25 30 35 40 45 50 55 min 20 25 30 40 40 50 50 CN max 45 50 60 70 75 85 90 C3 min 35 45 50 60 65 75 85 max 60 70 80 90 100 110 125 min 50 60 70 80 90 105 125 C4 max 75 85 100 110 125 140 165 min 70 80 95 110 130 155 180 C5 max 95 105 125 140 165 190 220 Tabelul 3. care este dat de relaţia: j f = j r − ∆j m − ∆jT + ∆j def (3. Se pot identifica următoarele situaţii (secvenţe). trebuie luat în considerare jocul existent în timpul funcţionării. arbore. j r .1) în care ∆j m reprezintă modificarea jocului datorită ajustajelor inelelor rulmentului cu piesele conjugate (fus. cu ambele inele ale rulmentului ajustate în piesele conjugate. carcasă). 51 . privind jocul din rulment: a. respectiv carcasă.5) Pentru ca un rulment să corespundă condiţiilor de funcţionare. jocul intern de funcţionare. există varianta clasei de precizie SP sau a clasei UP (vezi tabelul 3.9 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. În ultimă instanţă interesează jocul intern de funcţionare. care diferă semnificativ de jocul intern de fabricaţie al rulmentului. jocul intern iniţial (de fabricaţie). j m . de înaltă precizie Diametrul alezajului rulmentului Jocul radial (µm) Rulmenţi cu alezaj cilindric Rulmenţi cu alezaj conic d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 5 5 5 5 10 10 10 C1 max 15 15 18 20 25 30 30 SPC2 min max 10 25 12 25 15 30 15 35 20 40 25 45 25 50 CN min max 20 45 25 50 30 60 40 70 40 75 50 80 50 90 min 35 45 50 60 65 75 85 C3 max 60 70 80 90 100 110 125 min 15 15 17 20 25 35 40 C1 max 25 25 30 35 40 55 60 SPC2 min max 25 35 25 40 30 45 35 50 40 60 45 70 50 80 Notă: La clasa de jocuri C2. b. c. la sarcina şi la temperatura de lucru.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3. analizat mai sus. jocul intern de montaj.

(3. cu o bună precizie.65S i (3. pentru a calcula valoarea cu care se micşorează jocul intern iniţial datorită deformaţiilor inelelor.2) în care R z1 şi R z 2 sunt înălţimile neregularităţilor suprafeţelor conjugate.modificarea jocului datorită diferenţei de temperatură dintre inelele rulmentului în timpul funcţionării. Urmând recomandările pentru alegerea ajustajelor de montaj 0. realitatea). Pe de altă parte.4). Ţinând seama de complexitatea problemei. deoarece la montarea cu strângere a inelelor apar deformaţii radiale ale acestora (expansiunea inelului interior. încărcat cu o sarcină normală. iar pentru Ra = 0. iar strângerea efectivă se va diminua cu cantitatea: ∆j r = 1. respectiv cea dintre inelul exterior şi carcasă. variaţia jocului datorită ajustajelor inelelor este dată de relaţia: ∆j m = ∆d + ∆D (3. respectiv datorită aplatisării asperităţilor.4) ∆D ≈ 0. ∆j def . Deformaţiile inelelor nu sunt egale cu mărimea strângerilor.3) în care ∆d reprezintă expansiunea inelului interior (cu corecţia ∆j r inclusă). reprezintă strângerea teoretică medie dintre inelul interior şi fus. asperităţile de pe suprafeţele de contact se aplatisează. parametrul R z are valoarea R z = 1 µm.contracţia inelului exterior (cu corecţia ∆j r inclusă).4 µm valoarea lui este R z = 2 µm.021 (cap.2(R z1 + R z 2 ) (3.022 H 6 ( φ900 ). cu inel interior rotitor şi inel exterior fix. Pentru o suprafaţă la care Ra = 0. practice (dar care respectă. ∆D .4). cât şi din cauza deformării simultane a pieselor conjugate inelelor. Ele se pot calcula cu relaţiile: ∆d ≈ 0. în momentul presării a două piese conjugate. Jocul de montaj este mai mic decât cel iniţial.55S e (3. se prezintă mai jos calculul numeric al lui ∆j m . respectiv comprimarea inelului exterior). fusul are câmpul de toleranţă k 6 ( φ50+ +0.Lagăre cu rulmenţi ∆jT . D = 90mm) .3).002 ) iar alezajul carcasei. cu relaţiile (3. care produce o deplasare radială relativă a inelelor şi o mărire a jocului radial. există soluţii rapide.modificarea jocului datorită deformaţiilor elementelor rulmentului sub sarcina de serviciu.5) pentru un rulment radial cu bile. respectiv S e . Pentru orientare. Alezajul inelului interior al rulmentului are dimensiunea 52 . seria 6210 ( d = 50mm. +0.2 µm. atât din cauza variaţiei radiale a tensiunilor din inelele presate.5) unde S i . Astfel. (3.

Lucrările [6].7).012 . ci o strângere: j f = 6 − 11 − 7. P . astfel încât.7 µm . Modificarea jocului datorită temperaturii se determină cu relaţia [după 23]: ∆jT = 0. Jocul de funcţionare este influenţat de temperatura inelelor (jocul se micşorează) şi de sarcina de serviciu (jocul se măreşte datorită deformaţiilor elementelor rulmentului.. atunci jocul intern radial de fabricaţie are valorile j r = 6.1 . 316). Cunoscând modificările jocului intern ∆j m .015 .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 0 φ500 −0.6) în care d M este diametrul mediu al rulmentului. 011mm = 11µm şi S e = 0 . Folosind relaţia (3. rulmentul să aibă un joc intern dorit (sau apropiat de acesta). pentru o sarcină normală ( P / C = 0. C . Un calcul estimativ al modificării jocului sub sarcină.sarcina dinamică echivalentă.58 µm . pentru contacte hertziene. care produc o deplasare radială relativă a inelelor). Alte informaţii asupra acestor deformaţii sunt oferite de [2].7) 53 .din relaţia (3..58 = −6. 315. ∆jT . ∆t .. ∆j def se poate alege clasa de jocuri. d M = (d + D ) / 2 ( mm ) . 011 ⋅ d M ⋅ ∆t ( µm ) (3. Pentru ca rulmentul să aibă un joc radial de funcţionare ( j f > 0 ). la rulmentul de mai sus (6210). Modificarea jocului (creşterea acestuia) datorită sarcinii care încarcă rulmentul poate fi calculată. Micşorarea jocului intern iniţial este ∆jm = 11µm . [18].7 + 6.diferenţa dintre temperatura inelului interior şi cea a inelului exterior. [39] tratează deformaţiile corpurilor aflate în contact.1) rezultă că jocul intern radial de fabricaţie j r trebuie să satisfacă următoarea condiţie: j r > ∆j m + ∆jT − ∆j def (3. în timpul funcţionării.sarcina dinamică de bază) conduce la o valoare ∆j def = 6. rulmentul nu va avea un joc intern radial de funcţionare. în care se pun la dispoziţia proiectantului relaţii pentru calculul deplasării radiale relative a inelelor (pag. pentru valoarea minimă a acestui joc ( j r = 6 µm). Pentru rulmentul de mai sus (6210) şi pentru o diferenţă de temperatură ∆t = 10 oC rezultă o micşorare a jocului cu ∆jT = 7. Un studiu asupra deformaţiilor elastice sub acţiunea sarcinii de serviciu este prezentat în lucrarea [14]. 3. Dacă pentru rulmentul 6210 se alege clasa de jocuri CN (tab. Cataloagele firmelor nu oferă relaţii pentru calculul acesteia. Cu aceste date rezultă Si = 0.1) se constată că.23 µm.12 µm. iar diametrul exterior al inelului exterior este φ90 −0.

Jocurile interne la aceşti rulmenţi montaţi pereche rezultă din ajustajele inelelor cu arborele. fără vibraţii.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere. o problemă destul de dificilă pentru proiectant.10 Recomandări pentru alegerea claselor de jocuri Clasa Exemple de situaţii Se cere o poziţionare foarte precisă a arborelui şi o rigiditate mare a montajului (ex: la cârma navelor). Alegerea unei clase de jocuri (C1 …CN. Condiţii de funcţionare normale. firmele producătoare indică jocurile axiale. 3.Vibraţii importante (ex: site vibratoare). numai că precizia de poziţionare şi cea de rotire a arborelui scad cu creşterea jocului. Variaţii mari de temperatură. ajustaje garantate prin 54 . MC3. dar aceasta este o variantă fără joc axial). C1 C2 CN C3 C4 C5 În afara claselor ISO pentru jocuri. iar clasa MC5 corespunde aproximativ clasei ISO C3. montaţi pereche.Lagăre cu rulmenţi Pentru cazul de mai sus. pentru care jocul minim este de 18 µm. j r > 11 + 7. care este clasa de jocuri preferabilă pentru o situaţie dată. Literatura tehnică oferă unele recomandări cu caracter general pentru alegerea claselor de jocuri. În tabelul 3.11. . cu perechea de rulmenţi în X sau în O. conform INA-FAG [9] sunt date jocurile axiale ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile. Tabelul 3. Pentru rulmenţii radiali-axiali cu bile montaţi pereche. pentru rulmenţii miniaturali (rulmenţi cu diametrul d < 10 mm ). Există şi o variantă de montaj UO. MC6.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere. Astfel. după cum se poate constata. respectiv cu carcasa. . deoarece unghiul de contact depinde de jocul axial (creşte cu mărirea jocului axial).58 = 12. Pentru orientare. . cu creşterea jocului. . C5) este. . cu o mai mare apropiere de realitate.7) că această condiţie este îndeplinită de clasa de jocuri C3. Sarcini variabile. O asemenea recomandare se găseşte în tabelul 3.12 µm. firma NSK foloseşte. încărcarea radială a bilelor rulmentului este mai defavorabilă. condiţia este îndeplinită şi de clasele C4 şi C5. Un unghi de contact mai mare indică faptul că rulmentul respectiv poate prelua o forţă axială mai mare. există şi alte clasificări. clasa MC3 este echivalentă sensibil cu clasa ISO de jocuri CN. Evident. .. La rândul său. MC4. în varianta de montaj UA (adică un montaj în O sau în X cu un joc mic axial.7 − 6.Vibraţii importante (ex: site vibratoare). unghiul de contact influenţează capacitatea rulmentului de a prelua sarcini axiale. MC2. Metodologia prezentată mai sus îi permite proiectantului să stabilească.. Se observă (tab.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). Pe de altă parte. Cerinţe de funcţionare silenţioasă. MC5.10. clasele de jocuri MC1.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei).

3 [9] indică această dependenţă şi permite determinarea valorii jocului axial la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. în consecinţă. în tabelul 3. Figura 3.4 1.5. tip UA (în O sau în X) Diametrul alezajului rulmentului Jocul axial al perechii Valoarea nominală a jocului (µm) Seriile 72B. seriile 72B şi 73B montaţi pereche (vezi şi tabelul 3.seriile 32 şi 33 . extrase pentru diverse tipuri de rulmenţi) 55 . la fabricaţie. 73B Clasele de precizie PN şi P5 Abaterea jocului de la valoarea nominală (µm) d (mm) 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 Seria 72B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 Seria 73B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +12 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 +10 +10 24 28 34 34 40 40 44 44 46 46 Tabelul 3. conform INA-FAG.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi asigurarea. Unele firme asigură rulmenţi radiali-axiali pentru formarea perechilor cu trei tipuri de jocuri: A (joc mic).10) Rulmenţi cu patru puncte de contact Radiali-axiali cu bile.3·Y0* Radiali-axiali cu bile pe un rând. Există şi posibilitatea ca o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu bile să asigure un montaj nu cu joc.seriile 32B şi 33B Oscilanţi cu bile Radiali-axiali cu role conice montaţi pereche (N11CA) Oscilanţi cu role butoi *) Valoarea lui Y0 este cea din cataloage (cap. C (joc mare).12 [9]. pe două rânduri: .11 Jocuri axiale la rulmenţii radiali-axiali seriile 72B şi 73B în montaj pereche.1. valoarea raportului j a / j r se dă.4 2 2. Tabelul 3.3). a unor câmpuri de toleranţă corespunzătoare pentru suprafeţele de montaj ale celor două inele. Un anumit ajustaj (implicit o anumită strângere) determină o deformaţie radială bine determinată a inelului respectiv şi. o anumită modificare a jocului intern pe care îl avea rulmentul în stare nemontată.2 1. ci cu pretensionare (§ 3.3·Y0* 2.12 Raportul ja / jr pentru diferite tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor ja / jr 1.3·Y0* 2. Pentru alte tipuri de rulmenţi. Între jocul axial j a şi jocul radial j r al rulmentului există o dependenţă. B (joc mediu).

aceste inele. deoarece firma producătoare livrează setul. în O sau în tandem (fig. jr – jocul radial [µm]. determină. Perechea este livrată ca atare. prin lungimile lor. a) inelul distanţier calibrat. Or. Acesta este cazul recomandabil. la montajul în X (fig. jocul prevăzut de producător. dintre inelele exterioare ale rulmenţilor. împreună cu inelele distanţiere. 3.Lagăre cu rulmenţi 80 60 50 40 30 20 1 2 5 10 ja jr 10 8 6 5 4 3 2 10 jr=20 µm 50 100 200 20 30 d 40 50 60 80 100 Seriile rulmenţilor 160 mm 60 62 63 64 200 d – diametrul alezajului rulmentului [µm]. împiedică deplasarea acestora până la contactul cu 56 .4. ja – jocul axial [µm]. De pildă.4). 3. Fig.3 Dependenţa dintre jocul axial şi jocul radial În cazul rulmenţilor radiali-axiali montaţi pereche există două situaţii: a. setul de doi rulmenţi având configuraţia dorită: în X. 3.

4 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche a. sau cu ajutorul unei piuliţe de reglare. Rulmentul are unghiul de 57 . la montajul în O (fig.9. Ier Ier a Iir Ier b Iir c Fig. În cele ce urmează se fac o serie de consideraţii privind rigiditatea rulmenţilor şi. Pretensionarea rulmenţilor Rigiditatea unui rulment este cu atât mai mare.5 [7] este prezentat un rulment radial-axial cu bile. setul trebuie doar montat şi nu se mai face nici un alt reglaj (aşa cum. Un posibil avantaj al acestei soluţii este acela că. b. Această variantă are dezavantajul că necesită o reglare a jocului perechii. sunt mai mici. 2. Ca urmare. c.3 Rigiditatea. Perechea este formată din rulmenţi individuali. b.10. încărcat cu o sarcină combinată F . care face un unghi β cu planul radial. În figura 3. – montaj în X.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi rolele şi deci asigură un anumit joc. în legătură cu aceasta. – montaj în tandem. dacă în timpul funcţionării jocurile se măresc din cauza uzării corpurilor de rostogolire sau ale căilor de rulare. piuliţa 3). privind pretensionarea lor. ceea ce înseamnă alte complicaţii. de pildă. 2. la montajul în X (fig. în varianta din figura 2. 3. cu cât deformaţiile elementelor rulmentului.1. datorate sarcinilor.9 sunt necesare elementele de reglare R). trebuie măsurat. cu elemente de reglare. jocul poate fi reglat din nou. – montaj în O. 3. Jocul axial realizat astfel. elementele R).

Lagăre cu rulmenţi contact α . c). Acesta este cazul pentru care au fost determinate diferitele relaţii de calcul pentru rulmenţi. 3.pentru rulmenţii cu bile şi 58 (3.9) .7 [2].5 . 3. Pentru caracterizarea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate se defineşte coeficientul de încărcare ε : ⎛ δ ⎞ ε = 0. Ea se datorează deformaţiilor elastice locale la nivelul corpurilor de rostogolire. Câteva situaţii sunt date în figura 3. 3.5 ⎜1 + a tgα ⎟ (3. 22 Fr tgα . Punctul de aplicaţie al forţei F este centrul de presiune O al rulmentului. [7]. Pentru ε = 0. [18]: Fa = 1. Qmax . jumătate din corpurile de rostogolire sunt încărcate (fig. α β δa δ Fa O δr Fr F Fig. În această figură: d ci este diametrul căii de rulare a inelului interior.6).5 există dependenţele [7].sarcina corespunzătoare bilei celei mai încărcate. Pentru o aceeaşi forţă radială Fr .7. sarcina F provoacă o deplasare (translaţie) δ = δa + δ r a inelului interior faţă de cel exterior.8) ⎝ δr ⎠ Întinderea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate este dată de produsul ε ⋅ dci (fig. La o valoare ε = 0.5 Rulment radial-axial cu bile pe un rând Pentru un rulment cu joc radial iniţial egal cu zero. întinderea zonei de încărcare a corpurilor de rostogolire depinde de mărimea forţei axiale Fa care încarcă rulmentul.

5 . b – valorilor ε > 0. α α β Fa O ε·dci ψ dci (3.pentru rulmenţii cu role.5 ). iar cele din figurile 3.5 (forţa axială este prea mică. 3.10) Fa Qψcosα Qmaxcosα Fr Qmax a b Fr Qmax Fig. Pentru ca un rulment radial-axial să funcţioneze în condiţii satisfăcătoare trebuie ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fa = 1. Aceasta înseamnă că la montaj trebuie realizată o astfel de pretensionare. totuşi jumătate din corpurile de 59 . 26 Fr tgα .7.7 Cazuri de încărcare a corpurilor de rostogolire Situaţiile din figurile 3. d şi 3.7. încât.7.7. 3. δ a < 0 ). iar inelele se îndepărtează relativ. e corespund valorilor ε < 0. a şi 3. dacă forţa axială de serviciu sub sarcină tinde să micşoreze pretensionarea.6 Zona de încărcare a corpurilor de rostogolire Modelul sarcinii combinate Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Zona încărcată radial a b c d e Fig.

. 3. în cei doi rulmenţi. Acest aspect se poate urmări pe baza figurii 3. atât forţa axială remanentă de tensionare a lor. Acest aspect poate fi valorificat pentru a se putea urmări. II I A a b Fig. în lagărul conducător se află perechea de rulmenţi radiali-axiali cu bile.. In relaţiile care exprimă dependenţa dintre forţe şi deformaţii (deplasări). pentru dezvoltarea raţionamentului privind variaţia forţei care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. δ0 II ale inelelor fiecărui rulment) vor fi egale (fig. atunci. deci în sensul negativ sau pozitiv al axei deformaţiilor) nu are importanţă.9). cum se modifică. De asemenea. acestea din urmă intră cu valoarea lor absolută. Dacă se consideră cei doi rulmenţi ca fiind identici. montaţi în O. În această figură se dă un montaj în care. deformaţiile axiale ale elementelor rulmenţilor (deplasările axiale relative δ0 I . Sensul în care se produce deplasarea (axial spre stânga sau axial spre dreapta. la pretensionarea perechii.marcajul aplicat rulmenţilor. 3. b. cât şi deformaţiile acestora (deplasările axiale relative ale 60 .Lagăre cu rulmenţi rostogolire să rămână încărcate. Cele două curbe („caracteristici”) permit urmărirea corespondenţei forţă deformaţie.secţiune longitudinală. Forţa axială de pretensionare este Fa 0 .8 Montaj cu rulmenţi-pereche a. simultan.8. se va considera doar pretensionarea rulmentului sub acţiunea forţelor axiale. pentru fiecare rulment în parte. Se admite că la montaj au fost pretensionaţi. mai uşor.

Se constată că rulmentul II este acum încărcat axial cu o forţă care corespunde punctului II.10. 3. Se va proceda la o translaţie convenabilă a caracteristicii rulmentului I şi a ordonatei. 3. Ea va produce o încărcare suplimentară a rulmentului II şi o „relaxare” a rulmentului I (fig.10 Poziţionarea simetrică a curbelor caracteristice Arborele face parte dintr-o transmisie cu roţi dinţate. FaII .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi inelelor). Se consideră cazul în care forţa axială A care acţionează asupra roţii dinţate montate pe acest arbore are sensul spre dreapta (fig.11).10). în timp ce 61 . pentru rulmentul II.9 Dependenţa forţă – deformaţie (deplasare) Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II B C. respectiv de punctul N. 3. astfel încât poziţia să fie cea din figura 3. Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II E B C Fa0 F D δoI O δoII Deformaţie Fig. Noua situaţie este reprezentată de punctul M. pentru rulmentul I. 3. E Fa0 O D. F O" δoII δoI O' Deformaţie Fig.

la rulmentul cel mai puţin încărcat axial (rulmentul I) să se respecte condiţia ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. 3.11 Variaţia încărcării axiale Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II Mlim A=FaII Nlim δII δI=0 Deformaţie Fig. E N O D. 3. Forţă axială Rulmentul II Rulmentul I M B C.12 Încărcarea axială limită 62 . nu trebuie depăşite punctele Mlim. respectiv Nlim (fig.12). Pentru ca.Lagăre cu rulmenţi forţa remanentă care tensionează axial rulmentul I corespunde punctului N de pe caracteristica acestui rulment şi are valoarea FaI . 3. F O" A FaI FaII δ0II δII δS δ0I δI O' Deformaţie Fig.5 ).

Fabricantul de rulmenţi asigură. cu aceşti rulmenţi individuali. Atunci când se discută pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe un rând se subînţelege că aceştia formează o configuraţie cu doi. Aceste simboluri intră. pentru formarea perechii de rulmenţi din figura 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Aceasta înseamnă că. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă (de exemplu. forţa axială exterioară A nu trebuie să depăşească valoarea la care δ I devine egal cu zero. chiar şi numai pentru faptul că măsurarea acesteia (controlul) nu este facilă. (în O. ei au. în tandem). ca sufixe. în simbolul complet al rulmentului. prin aceea că temperatura de lucru (prin dilatarea inelelor). Ce nivel de pretensionare se poate asigura? Cum se realizează pretensionarea? Se pot realiza trei niveluri de pretensionare: pretensionare uşoară (simbol A). care asigură şi o tensionare axială a rulmentului. din fabricaţie. atingerea unuia din cele trei niveluri de pretensionare. Deformările şi tensionările radiale induc componente axiale. precum şi turaţia (prin forţele centrifuge). firmele oferă fie rulmenţi individuali. deci coborârea pe curba caracteristică a rulmentului I să se limiteze la punctul Nlim. Vârful săgeţii este orientat înspre centrul de presiune al rulmentului. respectiv diametrul exterior al inelului exterior). marcat pe inelul său exterior. trei sau patru rulmenţi. în X. dacă proiectantul optează pentru o pretensionare medie. fie seturi de rulmenţi cu o anumită configuraţie. alegerea unor rulmenţi individuali (neîmperecheaţi) şi formarea perechii la montaj. Pe de altă parte. medie (simbol B). simbol care trebuie să conţină şi sufixul B al clasei de pretensionare medie. Firmele producătoare de rulmenţi au realizat soluţii care permit proiectanţilor şi constructorilor să aleagă rulmenţii astfel încât să se asigure o pretensionare de un anumit nivel (din trei niveluri posibile).8. Pe suprafaţa frontală a inelului interior. la o anumită forţă axială A generată de angrenaj. atunci el va prescrie un rulment cu simbolul din catalogul fabricantului pe care l-a ales ca furnizor. 1. altfel spus. Cu alte cuvinte. trebuie ca pretensionarea să aibă o astfel de valoare.b).8). respectiv cu carcasa. Pentru ca rulmenţii să poată fi montaţi corect. mare (simbol C). prin câmpurile de toleranţă efective ale diametrelor celor două inele (diametrul alezajului inelului interior. atunci săgeţile ar fi trebuit să aibă vârfurile orientate unul spre celălalt. respectiv a 63 . Pretensionarea se realizează datorită deformărilor radiale ale inelelor. un marcaj în formă de săgeată pe inelul exterior (fig. Dacă trebuia ca cei doi rulmenţi să fie montaţi în X. pentru pretensionarea realizată la montaj ( Fa 0 . modifică valoarea forţei axiale care tensionează rulmentul în timpul funcţionării.10). din cauza ajustajelor acestora cu arborele. 3. opţiunea pentru una dintre variante o are proiectantul. Problema realizării unei forţe de prestrângere date este una dificilă. situaţia este complicată în plus. încât să nu fie permisă îndepărtarea inelelor până la apariţia jocurilor. figura 3. Sau. Pentru formarea realizarea acestor aranjamente. De aceea.

Rezumând. b. 13 Seturi de doi rulmenţi a. c TBT TFT TT a b Fig. proiectantul trebuie să prescrie câmpurile de toleranţă ale arborelui. menţionând. c. – montaj tandem-X.14 Seturi de trei rulmenţi c a. – montaj în tandem.94 mm. 3. 3. în micrometri. DF DB DT a b Fig. de trei (fig. c. 3. dar marcajul diferă de cel al grupurilor de rulmenţi formate din rulmenţi individuali.13). respectând strict recomandările cataloagelor şi să opteze pentru o clasă de pretensionare din cele trei. Rulmenţii seturilor sunt şi ei marcaţi cu săgeţi. b. – montaj în X.14) sau de patru rulmenţi (fig. 3. marcajul -6 pe suprafaţa frontală a inelului interior al unui rulment cu d = 40 mm. – montaj tandem-O. De exemplu. de la diametrul nominal respectiv. Opţiunea trebuie să aibă în vedere şi consideraţiile anterioare. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă seturi de rulmenţi radiali-axiali. acest lucru. respectiv carcasei.Lagăre cu rulmenţi celui exterior este marcată valoarea abaterii efective. prin simbolul rulmentului. Rulmenţii se livrează în seturi de doi (fig. 2. gata formate de către furnizor. din acest paragraf.15). – montaj în O. arată că diametrul efectiv al alezajului rulmentului este d = 39. 3. – montaj în tandem. 64 .

d). A Fig.15. Forţa axială mai mare. iar vârful este orientat în sensul forţei axiale care poate fi preluată. figura 3.15 Seturi de patru rulmenţi a. 3. – montaj „dublu” X. – montaj în tandem. – montaj tandem-X. QBC QFC QT a b c QBT QFT d e Fig. Aranjarea setului pe arbore se face după schema din figura 3. poate prelua forţe axiale în ambele sensuri. b.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Un set de doi rulmenţi montaţi în tandem (DT.13. Ea se repartizează pe grupul de trei 65 .16. Marcajele trebuie să fie „în continuare”. c. 3. este cea orientată spre stânga. pe care o poate prelua. – montaj „dublu” O.16 Poziţionarea setului după marcaje Un set de patru rulmenţi în montaj QBT (tandem-O. c) poate prelua o forţă axială doar în sensul spre dreapta. e. figura 3. d. – montaj tandem-O.

iar vârful să fie orientat în sensul forţei axiale (sau al celei mai mari. Dacă forţa axială ar fi orientată spre dreapta. 2. 3. De aceea.17). 3. dacă ea poate avea două sensuri). atunci se montează. sau dacă forţa axială poate avea ambele sensuri. valoarea ei trebuie să fie mai mică decât în cazul precedent. cu forţa axială orientată spre dreapta Dacă s-ar fi realizat un grup ca acela din figura 3. dacă situaţia forţelor axiale este cea din figura 3. 1 2 3 4 Amax Amin Fig.Lagăre cu rulmenţi rulmenţi. 3.18 Set de tip QBT.17). Dacă o problemă tehnică impune alte pretensionări decât cele pe care le oferă seturile de rulmenţi. (a se vedea deosebirea faţă de cazul dat în figura 3. Soluţia ar fi fost cea din figura 3. în consecinţă.15. cu forţa axială orientată spre stânga Aranjamentul trebuie să fie invers. atunci setul de patru rulmenţi în aranjament QBT trebuie realizat şi orientat astfel încât marcajele să fie „în continuare”. atunci ea ar putea fi preluată doar de rulmentul 1 şi.18. dar valoarea maximă este a celei orientate spre stânga. atunci aranjamentul se făcea respectând comentariile de la punctul 1. 4 3 2 1 Amax Amin Fig. dacă forţa axială din arbore este orientată întotdeauna spre stânga. 4 (fig.19.17 Set de tip QBT. între ambele inele ale rulmenţilor 66 . d dar din rulmenţi independenţi şi nu cu un set furnizat ca atare. 3.

Pe de altă parte. 3.1. aparate de măsură. în timp ce în altele are un caracter de recomandare sau de opţiune. Nu pot fi date „reţete” general valabile sau definitive. prin rectificare. Desigur. o micşorare a vibraţiilor în timpul funcţionării. 3. la care se impun şi abordări diferite. o funcţionare mai silenţioasă a rulmentului. Modificând. arborii principali ai maşinilor unelte. Jocul În marea majoritate a situaţiilor. Fără a epuiza situaţiile. apar mereu situaţii tehnice deosebite. b. aparatură medicală. g.20. se dau câteva exemple de pretensionare obligatorie: a. c.2) oferă proiectantului posibilitatea de a se adapta unei situaţii concrete. lungimea acestor distanţiere. se poate realiza prestrângerea dorită. b. jocurile mici mai asigură şi alte câteva avantaje importante: a. ale problemei jocurilor sau pretensionărilor. motoare electrice mici. care cer soluţii noi. e. anumite ansamble ale motoarelor de aviaţie. Pretensionarea Pretensionarea rulmenţilor este obligatorie în anumite situaţii. 3.21). El trebuie să fie cu atât mai mic.19 Grup de patru rulmenţi format din rulmenţi individuali (montaj de tip tandem-O) 3. c. o repartizare mai favorabilă a sarcinii pe corpurile de rostogolire şi o durabilitate mai mare a rulmentului din acest punct de vedere. h. 67 . au în vedere situaţiile „tradiţionale”.1. d. cu valabilitate mai generală. rulmenţii trebuie să aibă un anumit joc de funcţionare. Amax Amin Fig.4 Joc sau pretensionare? Comentariile care urmează. privind opţiunea pentru joc sau pentru pretensionare. f. nuanţate. cu cât precizia de centrare şi cea de rotire a arborelui trebuie să fie mai mari. arbori care au o mişcare alternativă (reversibilă). subansamble ale roboţilor.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nişte distanţiere (fig. Clasele de jocuri (§ 3. angrenajele conice de precizie (angrenajele diferenţialului la automobile).

Fig. sunt prezentate două asemenea soluţii. poate fi axială (de exemplu. Patinarea este dăunătoare. pentru a avea deformaţii neglijabile. Ea poate fi realizată prin diverse metode. Pretensionarea cu arcuri poate fi aplicată 68 . Pretensionarea. ori la schimbări rapide ale direcţiei sarcinii. precum şi frecările care se opun rotirii coliviei (de exemplu cele determinate de rotirea coliviei în masa de unsoare consistentă) nu pot fi învinse de forţele de tracţiune care se dezvoltă la contactele corpurilor de rostogolire cu inelul rotitor.21 şi 3.1.22. Fenomenul este cu atât mai intens cu cât sarcina care încarcă rulmentul este mai mică. conform FAG [8].20 [8] se dă soluţia constructivă a rezemării axului unei păpuşi mobile. 3. Ea duce la creşterea temperaturii şi la micşorarea durabilităţii rulmentului (chiar la gripaj).Lagăre cu rulmenţi În figura 3.15.20 Axul păpuşii mobile Pretensionarea este. Cele două tipuri de arcuri din construcţiile de mai sus îndeplinesc această condiţie. iar în figura 3. O parte dintre acestea au fost prezentate în § 3. Gruparea rulmenţilor este de tipul celei din figura 3. În figurile 3. Consecinţa este patinarea (alunecarea) corpurilor de rostogolire pe căile de rulare („skidding”). la rulmenţii radiali cu role cilindrice). Pretensionarea cu arcuri are avantajul că forţa de pretensionare este constantă pe întreaga durată de funcţionare a ansamblului respectiv. chiar periculoasă. forţele de inerţie ale corpurilor de rostogolire şi ale coliviei.22 – un set de arcuri Beleville (arcuri-disc).21 este folosit un arc elicoidal din sârmă cu secţiune dreptunghiulară montat central. dar cu distanţiere de lungime calibrată între inelele a doi rulmenţi vecini. În aceste condiţii. O altă posibilitate o reprezintă pretensionarea cu ajutorul arcurilor. la rulmenţii radiali cu bile) sau radială (de pildă. la variaţiile normale ale sarcinii. Arcurile utilizate pentru pretensionarea rulmenţilor trebuie să aibă o rigiditate ridicată. d (tandem-O). necesară în special la rulmenţii care funcţionează la turaţii mari sau care sunt supuşi unor acceleraţii importante. practic egale cu zero. În construcţia din figura 3.3. de asemenea. care urmăreşte evitarea patinării.

iar durabilitatea lui va scădea. temperatura rulmentului va creşte. În acest caz. atunci pot apărea următoarele situaţii: a. contactele vor fi încărcate suplimentar. temperatura rulmentului va creşte. 3. b. ci şi pentru celelalte cazuri menţionate mai sus.21 Arborele port-piatră al unei maşini de rectificat alezaje zona de antrenare zona de lucru Fig. Deviaţia unghiulară are o asemenea valoare. încât deplasarea relativă a inelelor depăşeşte valoarea jocului. datorită deformării unghiulare flexionale a arborilor.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului Dacă. Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului se datorează unei serii de cauze: 69 . Dacă rulmentul a fost montat cu pretensionare. d. iar durabilitatea lui va scădea. Jocul intern devine egal cu zero. Jocul intern se micşorează. 3. însă rulmentul mai are un joc intern de funcţionare. c. în timpul funcţionării. axele inelelor rulmentului formează un anumit unghi. atunci încărcarea contactelor va creşte suplimentar. zona de antrenare zona de lucru Fig.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nu numai pentru evitarea patinării corpurilor de rostogolire.22 Arborele unei maşini pentru găuri adânci Recomandări privind mărimea forţelor de pretensionare (sau a sarcinilor minime care trebuie aplicate rulmentului) se găsesc în cataloagele firmelor. 3.

Abaterile de la coaxialitate ale alezajelor carcasei în care se montează rulmenţii. .5º 2º 2. 248 . 2RS) . 238.3 Radiali-oscilanţi cu ace (grade.10' 3 . rigiditatea carcasei în zona lagărelor etc.seriile 222 (d<52). minute) 2 .3 P0/C0>0.5º nu pot compensa 3º nu pot compensa 2 .Deformaţiile arborilor sub sarcină.3º 1. 231 (d≥60) . Ele trebuie să fie aliniate.5º 2.seriile 230 (d≥56). arborii vor avea o anumită înclinare ϕ în reazeme (centrele de presiune ale rulmenţilor).1º 3º 70 .5º 0. alezajele trebuie prelucrate simultan. 130 Radiali-oscilanţi cu role butoi pe un rând Radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri . 239. 23.05 0. 22.13 Valori limită ale nealinierii unghiulare a inelelor Tipul rulmenţilor Valoarea limită a nealinierii unghiulare Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali cu role cilindrice pe un rând Radiali cu role cilindrice pe două rânduri Radiali-axiali cu bile Radiali-axiali cu role conice Radiali-oscilanţi cu bile pe două rânduri .seriile 22. Tabelul 3.4' nu pot compensa 2 . 112 .05<P0/C0<0. lungimile diferitelor tronsoane.seriile 213. .seriile 223. Acestea sunt inevitabile. 241 (d<64). 23. dintr-o singură prindere. dar depind de rigiditatea construcţiei (forma şi dimensiunile secţiunii arborelui.3 . cu etanşare proprie (RS.). poziţia forţelor în raport cu reazemele.10' 2 . 230 (d<56).5º 3º 3. Pentru evitarea lor.seriile 13. 222 (d≥52). 231 (d<60). 232 (d<52).seriile 12.Lagăre cu rulmenţi .seriile 232 (d≥52). 241 Axiali cu bile Axiali cu bile cu suport sferic Axiali cu role cilindrice Axiali-oscilanţi cu role P0/C0<0. 240 . Ca urmare.5º 3º 4º 1. 249 .Lagărele constituie subansamble independente.4' 1. Există actualmente aparatura necesară care permite alinierea lor cu o mare precizie.

c. deoarece cele două ansamble sunt entităţi separate. asigură o protecţie foarte bună împotriva prafului. cu degajare mai mare de căldură. Pentru a se valorifica avantajele unsorilor consistente s-au luat măsuri ca dezavantajele acestora să nu aibă consecinţe care să determine ieşirea prematură din funcţiune a rulmentului. d. este reţinută mai uşor în lagăr. ale cutiilor de avansuri. 3. datorită avantajelor pe care aceasta le oferă: a. reduce zgomotul.1 Unsoare consistentă sau ulei? Majoritatea rulmenţilor (90%) sunt unşi cu unsoare. Cu aparatura actuală se poate realiza. avantaj important mai ales la arborii înclinaţi sau verticali.3. Atunci când rulmenţii se află în spaţii comune cu alte organe de maşini.3 Lubrifianţi Lubrifianţii utilizaţi pentru ungerea rulmenţilor sunt unsorile consistente. b.1.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi . cât şi abateri unghiulare. Vor exista atât abateri de la paralelismul axelor arborilor. De aceea. Alte exemple sunt cele ale cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte. situaţia la majoritatea reductoarelor de turaţii. b. lubrifianţii solizi. [42]). determină existenţa acestor nealinieri). Problema care se pune este ca nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului să nu depăşească anumite valori limită (tab. frecarea internă este mai mare. Chiar dacă acestea se montează pe aceeaşi placă de fundaţie (pe acelaşi suport). aşa cum s-a văzut în § 3. [23]. Pe de altă parte. Rulmenţii se ung cu ulei în următoarele situaţii: a. cât şi în plan orizontal. la sarcini mici şi turaţii mari. iar nivelul uleiului (impus de condiţia de ungere a roţilor dinţate) este suficient de ridicat pentru a asigura pătrunderea corpurilor de rulare ale rulmenţilor în lubrifiant. o aliniere de mare precizie. Aceasta este. ale unor 71 . uleiurile şi. Unele unsori consistente sunt aditivate cu lubrifianţi solizi (bisulfură de molibden sau grafit).1. e. patinarea este evitată prin pretensionarea rulmenţilor (§ 3. [9]. totuşi. mentenanţa este mai uşoară. care trebuie unse cu ulei. în unele situaţii.3.4. de exemplu. atât în plan vertical (propriile abateri ale înălţimii axelor capetelor de arbori de la talpa ansamblului. unde roţile dinţate şi rulmenţii sunt unşi cu acelaşi ulei.4). 3. vor exista nealinieri.13. Unsorile au şi unele dezavantaje: a. se limitează turaţia la care pot fi folosiţi rulmenţii unşi cu unsoare. pot provoca patinarea corpurilor de rostogolire. etanşarea lagărului este mult mai simplă. prin imersiune (de exemplu roţi dinţate).Capetele arborilor a două ansamble succesive ale unei transmisii (de exemplu capătul arborelui de ieşire al unui reductor şi capătul arborelui de intrare al maşinii antrenate) nu pot fi coaxiale. [17].

la temperatura de 25ºC. Atunci când.115 000 00 0 1 2 3 4 5 6 Unsorile pentru rulmenţi au. ambreiaje multidisc. Acesta este uleiul. la turaţii foarte mari se pretează ungerea cu ceaţă de ulei. Tabelul 3. situaţie în care se impune răcirea forţată a lagărului cu ajutorul unui agent de răcire. pistonaşe. În tabelul 3. b.. came. al maşinilor pentru fabricarea. După cum se constată.14 Clase de consistenţă şi penetraţii NLGI Clasa NLGI Penetraţia (zecimi de mm) 445 – 475 400 – 430 355 – 385 310 – 340 265 – 295 220 – 250 175 – 205 130 – 160 85 . în aceste cazuri nu este vorba de a opta pentru ungerea cu unsoare sau cu ulei.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor După cum se cunoaşte.14 sunt date clasele de consistenţă şi penetraţiile corespunzătore. ei s-ar încălzi la temperaturi nepermis de mari (cazul. unsorile consistente au două caracteristici (proprietăţi) specifice: punctul de picurare şi penetraţia. De pildă. în unele cazuri. deoarece este o metodă sigură de ungere şi de răcire în acelaşi timp. Atunci când. prin centrifugare. din cauza procesului în care este implicat ansamblul în care se află rulmenţii. care circulă printrun sistem de răcire. de regulă. 2 şi.Lagăre cu rulmenţi tipuri de compresoare sau de pompe etc. doar că această căldură a fost produsă din cauze externe rulmentului şi nu din cauza parametrilor săi funcţionali. consistenţa 1. şuruburi de alimentare se află în zone adiacente ale aceluiaşi carter. a vatei minerale). 3. Motivul selectării acestor clase este acela de a se evita două 72 . de exemplu. Problema se reduce tot la evacuarea căldurii din lagăr. O unsoare cu consistenţa 3 poate fi utilizată la rulmenţii unor arbori verticali. ale aceloraşi carcase şi sunt unse cu acelaşi ulei cu care sunt unşi rulmenţii. conform NLGI (National Lubricating Grease Institute).3. dar nu numai. deoarece aici nu există o alternativă. datorită condiţiilor de lucru (sarcini şi turaţii) temperaturile ar fi prea mari. Aceasta din urmă dă o măsură a consistenţei unsorii. 3. la care anumite organe ale acestora (roţi dinţate. c.

consistenţa să nu fie prea mare..+140 2 2 2 3 3 2 1/2 2 1 2/3 1/2 3 500000 500000 1000000 500000 1000000 500000 350000 300000 500000 600000 - 160 14.. să împiedice rotirea coliviei cu corpurile de rostogolire şi. 2) Unsoare standard pentru rulmenţi de precizie cu bile.Parametrul Vâscozitatea cinematică a Domeniul tenţa de viteză de uleiului de NLGI n·dM bază.... b.. consistenţa unsorii să nu fie prea mică.4.+180 (ulei de bază: siliconic) 1) Unsoare standard pentru rulmenţi radiali-axiali..+204 (FA 101T) mineral) Complexă. dM=0.. ori cu alte tipuri de etanşări proprii. unsoarea s-a introdus într-una din fazele finale ale fabricării lor.+120 -30.. respectiv 2Z. fără a se mai apela la ungere de completare.. 73 ... pe de altă parte.. dM – diametrul mediu al rulmentului (mm). uleiul de bază al unsorii să nu-şi poată îndeplini funcţia lubrifiantă..turaţia (min ). iar unsoarea să curgă din lagăr. la 40ºC temperaturi -1 2 -1 (min ·mm) (mm ·s ) SM 03 SM 11 SM 12 SM 161) SM 17 SM 182) SM 23 KP2N-25 K2E-20 KE2K-50 K3K-20 K3P-50 K2K-20 KP2N-20 Complexă..Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi situaţii extreme: a.+80 -50.. pe bază de sodiu SF 108 KSI3R-40 -40.+120 -20..+140 -40.5(d+D).+150 -20.. la temperaturile de funcţionare joase. pe bază de bariu (ulei de bază: mineral) -25. la temperaturile de funcţionare din partea superioară a domeniului de temperaturi.+260 (FA 164.1) Poicarbamidă SM 29 KHC1P-20 -30.. pe bază de litiu (ulei de bază: mineral) Calciu-litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: diester) Litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: ester) Litiu (ulei de bază: mineral) Complexă. În aceşti rulmenţi. date în § 3.+120 -50. Ungerea astfel asigurată este definitivă („for life”)... încât.+160 (hidrocarbură sintetică) Poicarbamidă SM 100/2 KPE2R-30 -30. se procedează la împrospătarea unsorii (ungere de completare. O categorie aparte o constituie rulmenţii cu etanşare proprie. reungere). Rulmenţii se ung la montarea lor în ansamblul respectiv (ungere iniţială) şi. la anumite intervale de timp.. pe de o parte.+180 (ulei de bază: ester) Gel SF 101 (ulei de bază: ester sau ulei -54.15 Unsori pentru ungerea iniţială a rulmenţilor Simbol INA Simbol DIN 51825 Tipul unsorii Consis. cu contact sau fără contact..5 15 100 26 100 220 425 150 160 31 115 SM 28 KFK2U-40 Agent de îngroşare organic -40. -1 n . Tabelul 3. de tipul 2RS..

Ţinând seama de marea diversitate a producătorilor şi a unsorilor. UM 185 Li 3M* U230 Ca1/2EP* U230 Ca2/3EP* U230 Ca3 - UM 175 LiCa 3 - - - - 2 1 USB-300-2. a=unsori care pot fi utilizate şi pentru ungerea utilajelor din industria alimentară.15 sunt prezentate unsori pentru ungerea iniţială. Grease 30. UM 185 Li3EP*. Grease MU-EP-2*. Grease MP* UM 185 Li3. În tabelul 3. [15]. [32]. 74 . [16]. recomandate de firma INA. precum şi echivalenţele unsorilor fabricate de aceste firme. UM 185Li 2M* Grease SM#. USB-300-2-M3EP#. UM 185 Li3EP*. USB-300-MG-8EP#. #=unsori cu bisulfură de molibden. se prezintă. b=biodegradabilă. UM 185 Li2EP*.Lagăre cu rulmenţi Numărul producătorilor de unsori consistente pentru rulmenţi este mare. UM 185Li2M* UM 185 Li2. USB-300-3M-3EP# U260 B2 U260 B2M* U260 B3 U260 B3M* Grease NF1 Grease NF2 - bentonă 0 240 2 3 - Notă: *=unsori aditivate „extremă presiune”. Grease MU-3. UM 185 Li2EP*. Grease MU-2.16 Unsori pentru lagăre cu rostogolire (rulmenţi) Agentul Temperatura. Grease MU-EP-3* UM 185 Li 3M* UM 165 LiCa 1 Grease LP-1 UM 170 LiCa 2 Grease LP-2 Grease AC-1 Grease AC-2 săpun de litiu -25 130 2 - 3 săpun litiu + calciu săpun complex de calciu 100 -25 120 1 2 3 1 -25 150 2 3 1 săpun complex de aluminiu săpun complex de litiu -25 140 2 - UM 185 Li3. ca şi diversitatea mărcilor şi calităţilor de unsori [10]. în tabelul 3. ºC Clasa de minimă maximă NLGI îngroşare 1 săpun de calciu -15 60 2 3 -54 52 2 1 ASTRA ICERP UTJ 135Ca2 UM 180Li1.16 [10]. USB-300-2M-10EP# USB-300-3. unsori recomandate pentru ungerea rulmenţilor. Grease MU-EP-1* UM 185 Li2. Tabelul conţine produse ale unor firme importante. UM 185Li2EP*. Tabelul 3. UM 185Li 2M* LUBRIFIN U 90 Ca1 U 90 Ca2 U 90 Ca3 AGIP Grease CC2 Grease CC3 GR 7036 UM 180 Li1-EP* Grease MU-1.

Molybden* MS 1805 Alvania R2. trebuie evitată amestecarea diferitelor tipuri (mărci) de unsoare. Mobilux EP-2*. unsorile ale căror uleiuri de bază sunt diferite. Anfrol XP-2*. H1Alton-2a Favorit 2 LC 300 - Staterma2. Spheerol AP-2. Hengermϋzsir-2M. Movex 2 - MOBIL Mobilux 1 Mobilux EP-1* MOL Carrier KZS-0/1 KZS-0/2 KZS-0/3 LZS-1 MOTUL SHELL Energrease LS-1. Calithia EPT 2* Alvania G3 Cassida RSL-1a Cassida RSL-2a Energrease LS-3. Mobilgrease Special* Mobilux 3 LZS-3. precum şi unsorile care au agenţi de îngroşare diferiţi. Retinax EP-2 Alvania R3 Alvania G1 Alvania G2. StatermaMO10# - Mobiltemp1. Alvania EP-1* Top Cup*. H1Alton-1a Alukomplex-2. Hengermϋzsir-2. B. în nici un caz.b Energrease OG2 Epexelf 1 Epexelf 1 Mobilux 2.P. Mobilplex 46 Multimotive 1. Biogrease EP2*. Alukomplex-2H. Albida HD2. Rolexa 2 Energrease LS-EP-2* Spheerol EPL-2* Pressure Gun Rhodina RL-1 Graphit Rhodina RL-2 Grease Rhodina RL-3 Aeroshell Grease 14 Alvania R1. Axa GR Chevron. atunci consistenţa unsorii se modifică (de regulă. LZS-2. StatermaMO2#. Mobilplex 47 Multimotive 2 Mobilplex 48 Nevastane HT/AW1a Cardrexa GEP-2. Ca regulă generală. Retinax EPX2*#. Spheerol AP-3. Alvania WR2*. Dacă se amestecă unsori de diferite tipuri. Spheerol AP-1. Rolexa 3 Energrease LS-EP-3* Spheerol EPL-3* Energrease HT-1 Energrease HT-2. nu trebuie amestecate. Retinax LX2 Darina 2 - - - 75 . Limolard# - Chevron. Energol Energrease PR 2 Energrease PR 3 - CASTROL Spheerol L2 Spheerol L3 - ELF Palissa 1 Palissa 2. se micşorează). LZS-2EP* Mobilgrease MP. Mobiltemp 78# Mobiltemp 2 Helos-2. Motul 5039#. Helios-2M# - Albida EP2*.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În procesul de mentenanţă (întreţinere) a lagărelor cu rulmenţi. Nevastane HT/AW2a Multiplex TP Alukomplex-1. temperatura maximă de utilizare scade şi pot apărea şi alte modificări ale caracteristicilor acestora. Rolexa 1 Energrease LS-EP-1* Spheerol EPL-1* Energrease LS-2. Mobilgrease 77. Alvania EP-2*.

din motive nenominalizate aici.Lagăre cu rulmenţi De asemenea. să se testeze consistenţa. la temperatura de funcţionare (indiferent care este aceasta) să nu coboare sub o valoare minimă (tab. marca uleiului care corespunde acestei condiţii privind vâscozitatea minimă (de exemplu. anumite unsori. trebuie să fie amestecate.9. De aceea. calitatea unsorii rezultate ar putea fi necorespunzătoare. 3. O gamă largă de uleiuri produse în România. precum şi alte proprietăţi relevante ale acestuia. este recomandabil ca. se poate face pe baza figurii 5. cu ace Cu role conice. dar nu din categoria celor mai sus menţionate. înainte de utilizare.17 Vâscozităţi minime ale uleiurilor pentru rulmenţi (la temperatura de lucru) Tipul rulmentului Vâscozitatea cinematică mm2/s 13 20 30 Cu bile. precum şi [4].3 (pag. O alegere nuanţată a uleiului. din figura 3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor S-au menţionat mai sus (§ 3. ISOVG 68 indică o vâscozitate de 68 mm2/s la temperatura de 40oC). cu proprietăţile lor esenţiale. axiali cu ace Axiali-oscilanţi cu ace 76 . unsorile fabricate de firme diferite. [33]) şi. dacă ei se află în spaţii adiacente cu alte organe de maşini ale transmisiei (roţi dinţate etc. Dar şi în această situaţie. Cunoscând sau apreciind temperatura de funcţionare. sub incidenţa aceluiaşi ulei. El reprezintă doar ultima soluţie. clasa de vâscozitate ISOVG (vezi şi tabelul 5. este prezentată în lucrarea [35]. atunci ele trebuie să aibă acelaşi ulei de bază şi acelaşi agent de îngroşare. cât şi de turaţie.3. care ţine seama atât de dimensiunile rulmentului. 3. cu ajutorul ei. Tabelul 3. Dacă.138). Nu înseamnă că rulmentul trebuie uns cu un ulei cu această vâscozitate.). Alegerea uleiurilor pentru angrenaje nu face obiectul acestui volum.1) situaţiile care impun ungerea cu ulei. la limita de jos a vâscozităţii. cu role cilindrice. mărci diferite.17). iar comportamentul uleiurilor în condiţii de presiune este tratată în [30]. dacă unsorile conţin aditivi diferiţi. nu trebuie amestecate. În cele ce urmează nu se mai insistă asupra ungerii rulmenţilor. O tratare amplă asupra lubrifianţilor o oferă lucrarea [3]. O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească uleiul este ca vâscozitatea lui.23. dacă se face un amestec. se poate stabili. deoarece conţin aditivi diferiţi. având deci. totuşi. oscilanţi cu role butoi.3.

de exemplu amestecarea lubrifianţilor. se poate identifica un ulei care să corespundă problemei. Prin etanşarea unui lagăr (sau a unui rulment) se urmăreşte. exterior ansamblului. 3. Există situaţii în care trebuie împiedicată ieşirea lubrifiantului din lagăr spre interiorul carcasei transmisiei.3.17) mm /s 500 300 200 100 50 30 20 15 10 8 6 5 4 3 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 1:ISOVG320 2:ISOVG150 3:ISOVG68 4:ISOVG46 5:ISOVG32 6:ISOVG22 7:ISOVG15 2 1 2 3 4 6 5 7 90 100 110 120 130 140 150 160 Temperatura de funcţionare ºC Fig. a lubrifiantului. aflate în spaţii adiacente. şi ţinând seama de condiţiile de funcţionare din tabel. reţinerea. Unul dintre aceştia este etanşarea. în cazul în care rulmentul este uns cu un alt lubrifiant decât celelalte organe ale transmisiei. împiedicarea pătrunderii în lagăr a contaminanţilor şi. pe de o parte. În ceea ce priveşte cel de al doilea scop.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 3000 2000 1000 Vâscozitatea minimă (tab.23 Dependenţa vâscozitate – temperatură pentru uleiuri din diverse clase ISOVG Tabelul 3. 3. Cu vâscozitatea determinată ca mai sus.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi Funcţionarea corectă a unui lagăr cu rulmenţi.18 [10] conţine recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor. în lagăr. depinde de o serie de factori. sub aspectul ungerii. pentru a se evita. pe de altă parte. el nu se referă doar la împiedicarea lubrifiantului de a ieşi din lagăr în mediul ambiant. 77 .

Energol RC 68. Dicrea 100 (AGIP). Tellus S32.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Safco Rubric S32 Z. Comptella S68 (SHELL) H32. K 100. OTE 68. Turbo T68. H32EP. Turbokomol 32K.4000 peste 4000 -5 sub 500 100 500. Turbinol 32. Perfecto T68. Morlina 100.E. Hidro HL-68. TCL-15.. Turbokomol 68K. Polytelis 32. ACER 32.THB-68 (B.. Hidrokomol U-15 (MOL Carrier). H32EP. Energol CS 100. H60A. Turbelf SA 100. KA 100 (MOL Carrier). Dicrea 68 (AGIP). Vitrea 100. Turbelf SA 68. Corena P 100. H 100 EP/1. OTE 100. Velocite Oil AX (MOBIL). Safco Rubric D 100. SZK-100. OSO 100. OSO-C68. Dacnis VS 32 (ELF).T. Tellus S68. Oil Heavy Medium.Turbinol 68. Aircol PD 32 (CASTROL). Safco D 100. THB 32 (B. D.P. THB-68 (B. TH68EP1(ASTRA). AN-32. H18A. Aircol PD 68 (CASTROL). Velocite Oil nr. Tellus T68. H32AS. RC-R68. Dacnis VS68 (ELF). Aircol PD 32 (CASTROL). Tellus S32. Turbelf SA 68. Saf Drive S68 2 (MOTUL). Turbo T32. Polytelis 32. H 60A. Turbelf TSE 32. Oil Light. LA 32** (LUBRIFIN). Turbelf TSE 32. Dacnis P 100 (ELF). TK 32. Magna 100. OSO-C32. H 46 A . Dicrea TC 68. Velocite OilS. Hyspin VG 100. D. Safco Rubric S32 Z. OSO-C 100. Hidrokomol P-68. H32 A (PETROTEL-LUKOIL). Turbo T68. 11 (MOBIL). Tellus T 100 (SHELL) # K68. H32A. Turbo T32. D.T. Hidrokomol P-32. Hidrokomol P-32. H41 . Hyspin AWS 32. 26. Elfolna DS 68.E. Polytelis 100. Morlina 32. ACER 15 (AGIP). Tellus T15 (SHELL) # L 100. Spinelf 15 (ELF). KA-68. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). D. Vectra Oil Heavy. ºC minimă maximă Turaţia. Vectra Oil Light. Hyspin AWS68. Hyspin VG15. Hidrokomol U-68. Oil Light. H100 EP*. Dicrea 68 (AGIP).). Tellus T 32. H68. Comptella S68 (SHELL) H32.). Hidrokomol U-32.E.T. Radula 15. H 68 EP/1 (ICERP). Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). OSO-C32.E.E. TbA 32E*. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). HA 15. Viscolite Oil Heavy (MOBIL).E. Safco Vis 32 (MOTUL). H 32 EP/1 (ICERP). TCL-100. Hyspin VG 32. Vacuoline 525.E. K68. Vitrea 68. D. Safco Alterna 100 (MOTUL). D. Aircol PD 68 (CASTROL).T.18 Recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor Temperatura. Vitrea 32. Hyspin VG68. RC-R 68. Hidrokomol P68. Magna 15 (CASTROL). Turbelf SA 32. Dicrea 32 (AGIP). Safco Vis 32 (MOTUL). Magna 68. L8 (LUBRIFIN).T. Polytelis 68. Elfolna DS 100. CS 68. Radula 68. Radula68. H 60A. H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). D. Radula 100. Hidrokomol U-100. Dacnis P68. Hidrokomol U-32. D. ACER 68. KA 100**. Perfecto T 32. Velocite Oil nr. OTE 68. Tegula 32 (SHELL) # # # L 10 . Safco Rubric RU 100. H32 A (PETROTEL-LUKOIL). Vitrea 32. D. Magna 68. RC-R 32. TCL-32. Tegula 32 (SHELL) sub 500 50 500. LA 100. OSII 60 . Dacnis P68. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). H68 EP/1 (ICERP). Hidro HL-32. TbA 57E*. Turbelf SA 32. Dicrea 32 (AGIP). Safco Rubric S 100Z.4000 peste 4000 78 . ACER 100.T. 18. Vactra Oil Heavy Medium. HLP-HM68. TbA 32E*. Safco Rubric A 32. 13. Hyspin AWS68. Hidro HL-32.). Dicrea TC 32. L 100. THB 32 (B.. RC-100. Tellus S 100.P. ACER 32.T. H 32 EP/1 (ICERP).E. Comptella 68. Dicrea TC 32. Vectra Oil Light. THB 100 (B. HA 15S (ICERP).T. Elfolna DS 68. I100. OSO-15. RC-R 100. H32AS. L 56 *. 13. Elfolna DS 32. 24. Tellus S68. D. HLP-HM68. TbA 57E*. TK 32.P. AN-100. Dacnis VS68 (ELF).E. 26. RC-R 32.E 27 (MOBIL). Vactra Oil Heavy Medium. LA 100. OTE 32. Saf Drive S 32. Turbinol 32EP. Velocite Oil nr. Dacnis VS 32 (ELF). Safco Rubric C 68.E. H68 EP. H68. Hyspin AWS 32. Perfecto T 32. H 100A*** (LUBRIFIN).Energol RC 68. H41 . Morlina 32. 12. 8.T. Rubrex 400. Comptella 100.).. ACER-MP 100. LA 32** (LUBRIFIN).E.P. H60A. Safco Rubric C 68. Energol HLP 32. Saf Drive S68. Velocite Oil AX (MOBIL). Tellus T 32. Energol HLP 32. Turbokomol 68K. Perfecto T68. Perfecto T 100 (CASTROL). Dicrea TC 68. TCL-68. Hyspin VG 32. Turbokomol 32K.T. I 68 (PETROTEL-LUKOIL).T. OTE 32. Turbelf GB 32. Radula 32. OSO-C68. K68. Rubrex 400. Polytelis 68. H 15EP/1. KA-68. Hyspin VG68. H 10 (ASTRA). Saf Drive S 32. Hidro HL-68. Tellus T68. rot/min # Tipul uleiului K68. Vitrea 68.TH68EP1 (ASTRA).P. D. L 100*.E. LA 57** # (LUBRIFIN).). Safco Rubric S 68 Z (MOTUL). CS 68. H32A. Hyspin AWS 100. Hidrokomol U-68. Turbelf GB 32. H68 EP. AN-68. TCL-32. LA57** # (LUBRIFIN). Elfolna DS 32.T. H15 EP. Radula 32. AN-32. Comptella 68. D. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). TCL-68.T. Safco Rubric A 32. 12. H 46 A . I 68 (PETROTEL-LUKOIL). D. ACER 68. 24. Oil Heavy Medium. K 100 (ASTRA). KA 100 S (ICERP).

GR-XP 220. OSO-220. LDE. Supraco MPL 220. c. ** = utilizare peste 50ºC. D. TIN 220 EPS (LUBRIFIN).P. Reductelf SP 220. Reductelf Synthese 150 (ELF). Tellus T 32 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). Radula 150. Transzol 150. D. Polytelis 150. Komagmol 100 (MOL Carrier). Blasia 100 (AGIP). D. Alpha SP 100 (CASTROL). Misola MAP 220. LA 100. GXP 100.P.E.). Etna Oil no. Omala 100 (SHELL) Arnica 46 (AGIP). ACER 150. TCL100. D. KA95* (ASTRA). ºC minimă maximă Turaţia. Safco D220 (MOTUL). Safco Rubric FF 150..4. OSO-C 150. Delima 220.E. ACER MPK 220.5000 DS 32. ACER-M230. ACER –MP220. Vacuoline 333. Supraco MPL 150. Mobilgear 627. Dacnis P 150. Tellus T 46. Vactra Oil BB. Dicrea 220 (AGIP). ACER-MPK 150. Polytelis 220. Vitrea 150. 13 (MOBIL). RCR 100. Safco Rubric D 100. Komagmol 220. Vitrea 100.3. Bactran HV32 (B. Morlina 220. Hydrelf peste 5000 DS 32 (ELF). Reductelf Synthese 220 (ELF). ACER-MP 100. Alpha SP 220. Comptella 100.T. Safco Gear HD 150. ACER –MP 150.P. K 100. SZK-100. Hidrokomol U-100. Safco D150.T.. AN-100.T. Dacnis VS150. Tellus S 100. K220* (ASTRA). TIN 220EPS/1 (ICERP).T. Bactran HV46 (B.).T. L95 **. H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). Perfecto T 100. Etna Oil no. Vacuoline 328. Hyrelf XV 46 (ELF). ### = utilizare la temperaturi mai mari de -15ºC. Aircol PD 150 (CASTROL). Viscolite Oil BB. L 220**..T. Transzol 100. SIC-C 150 (AGIP). OSO-C 220. Oil Extra Heavy (MOBIL). Hydrelf sub 1000 DS 46.). Morlina 150. Hidrokomol HV-U15. KA 100**. *** = utilizare peste 10ºC. Rarus 427 (MOBIL). Safco Rubric XP32Z (MOTUL).4000 Viscolite Oil Extra Heavy. KA-100S (ICERP). Safco Rubric XP22Z (MOTUL). TIN 150 EPS. D. D. Dacnis P 100. OSII 60 . b. Hidrokomol HV-U32 (MOL ## Carrier). H 100A*** (LUBRIFIN). H 100 EP/1. rot/min Tipul uleiului L 220**. Vacuoline 133. Vitrea 220. ## = utilizare la temperaturi mai mari de -20ºC.Hyspin VG 150. Hyspin AWH 32 (CASTROL). Bactran HV32 (B. Rarus 429. RC-100. Reductelf SP peste 4000 100. 500. H100 EP*. Dicrea 100. Transol 220. SIC-C 220. D. contaminanţii (poluanţii) sunt de trei tipuri: a. Vacuoline 533. LA 100.). KA 220 (MOL Carrier). Corena P 100.P. TCL-220. 28. sub 500 Metelia 220. Turbelf SA 100. L 100. Corena P 150. KA 150/1. Magna 220. Mobilgear 629. KA-150 (MOL Carrier). L 56 *. K150. GR-XF 220. Safco Gear HD 100. Safco Rubric XP 46 Z (MOTUL). # = vâscozitate la 50ºC. L100 * (LUBRIFIN). Radula 100. Polytelis 100. Radula 220. Safco Rubric FF 220. Safco D 100. Magna 150.E. Vactra Oil Extra 100 Heavy. Hidrokomol HV-U46 (MOL Carrier). 15 (MOBIL). contaminanţi primari. Hyspin AWH 32 (CASTROL).18 (continuare) Temperatura.T. I 220 (PETROTEL-LUKOIL). Hidrokomol HV-U22 ## (MOL Carrier). Energol RC-150. contaminanţi secundari. Comptella150. Magna 100. OSO-S 150.T. Safco Rubric RU 100. Reductelf SP 150. Energol CS 100. Tellus T 15 (SHELL) NOTĂ: * = utilizare peste 0ºC.).P.T. TIN 150EPS/1 (ICERP). După natura lor. ACER 100. TCL-150. 18. Hyspin AWS 100. Omala 220 (SHELL) # L 150*. TIN 100EP/1.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3. L 100*. OSO-150. contaminanţi exteriori. Vacuoline 128. OTE 100. Hyspin AWS 150. Safco Alterna 100 (MOTUL).Hyspin VG 220 (CASTROL). 79 . I 150 # (PETROTEL-LUKOIL). K220*. Komagmol 150. SZK-220. KA 100. 11 (MOBIL). Safco Rubric S 100Z. Mobilgear 630. THB 100 (B. Elfolna DS 100. Safco Rubric RU 220. Blasia 220. SZK-150..P. OSOC 100. Tellus TD 46 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). Morlina 100. Hyspin VG 100.). D. Hyrelf XV 432 (ELF). OSO-S 220. Oil BB (MOBIL). Vacuoline 525. Metelia 100 (ELF). Blasia 150.E. CS-150 (B. Hyspin AWH 46 (CASTROL).E 27. Alpha SP 150. Vacuoline 528. Supraco MPL 100. I100. Vectra Oil Heavy. Energol CS 220 (B.E. L 150*. Safco Rubric RU 150. Tellus T 100. Safco Gear HD 220.E. Omala 150 (SHELL) # L 100.E. K 100 (ASTRA). LDE. Dicrea 150. Reductelf Synthese 100.E. peste -5 D. Hydrelf -30 50 1000. K150. Safco Alterna 150 (MOTUL). 19.

În figura 3.25 [40] este sugestivă pentru constatarea influenţei diferiţilor factori asupra scoaterii din uz a rulmenţilor unor reductoare industriale. 80 . 3.24 Impactul contaminanţilor asupra cuplelor de frecare Figura 3. O caracterizare a nivelului de poluare a diferitelor medii în care se pot afla ansamble cu rulmenţi este dată de tabelul 3. rulmenţi etanşări angrenaje cuzineţi robineţi ghidaje liniare piston / cilindru lanţuri frâne / ambreiaje cuplaje altele 0 10 20 30 40 incidenţa. % Fig.18 [40]. care. Contaminanţii secundari provin din procesul de funcţionare a ansamblului. Contaminanţi secundari sunt şi compuşii de oxidare (îmbătrânire catalitică) ai uleiului. la reductoare) ori prin etanşările deteriorate sau greşit proiectate. Obiectul acestui subcapitol îl constituie contaminanţii exteriori. Ei sunt. Se observă că rulmenţii sunt cei mai afectaţi de contaminarea lubrifianţilor (28%).Lagăre cu rulmenţi Contaminanţii primari sunt aceia care provin din procesul de fabricaţie şi de montaj al ansamblului din care fac parte rulmenţii. parţial sunt reţinute de filtrele instalaţiei. Contaminanţii exteriori pătrund prin orificiile de aerisire (de exemplu. compuşi care sunt insolubili. de pildă.24 [40] se prezintă impactul contaminanţilor din lubrifiant asupra diferitelor cuple de frecare. Este evident impactul important al impurităţilor din lubrifiant asupra scoaterii din uz a rulmenţilor (70%). particule de uzură. ori sunt introduşi odată cu lubrifiantul la prima ungere a ansamblului.

1 0. La etanşarea fără contact. 3. între elementul de etanşare şi unul din componentele rulmentului se formează o fantă de o anumită formă. În tabelul 3. elementul de etanşare se află în contact cu alunecare cu unul dintre inelele rulmentului sau cu unele părţi componente ale dispozitivului de etanşare.18 Particule în suspensie în aer. 25].03 0. 24. De asemenea. 3. etanşarea poate fi cu contact sau fără contact. etanşare proprie (interioară). cu contact. etanşare exterioară. în diferite medii Mediul Suspensia mg/m3 aer Încăpere „albă” (curăţenie „absolută”) Laborator Atelier de prelucrări mecanice Fabrică Centrul unui oraş Oţelărie Fabrică de ciment 0. % Fig.25 Cauze ale deteriorării rulmenţilor Tabelul 3. din fabricaţia curentă a firmei INA [21.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi ungere defectuoasă impurităţi (contaminanţi) suprasarcini concepţie constructivă greşită uzură mediu înconjurător alte cauze 0 20 40 60 80 100 frecvenţa. este posibil ca această fantă să fie formată între elementele dispozitivului de etanşare (labirint).5 1 5 320 1300 În raport cu rulmentul.4. La etanşarea cu contact. etanşarea unui lagăr cu rulmenţi poate fi: a. b.19 sunt prezentate soluţii de etanşare interioară.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) Din punctul de vedere al relaţiei dintre elementul de etanşare şi componentele rulmentului. 81 .

Manşeta. GE. . cu o manşetă cu 2 buză.. .şaiba exterioară este evazată la partea dinspre inelul interior. cu armătură din oţel. . 2 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.KRRB.fără contact (cu interstiţiu).KRRB. seriile GE..etanşare asemănătoare cu cea de tip R.. .etanşare destinată funcţionării într-un mediu puternic 2 contaminat. are trei buze de etanşare şi se află în capsula formată din cele două şaibe din tablă din oţel. NE. . .. Are o şaibă suplimentară care le acoperă pe celelalte două şi care asigură o protecţie anticorozivă.etanşare cu 3 piese: manşetă cu buză. pretensionată radial.durabilitate mare 3 RSR . injectată din cauciuc NBR . pretensionată radial..KRRB.. GNE. Buzele sunt pretensionate radial. . GE..KPPB3.manşetă cu buză.cauciuc BR1.o singură buză.. din cauza frecării importante a celor trei buze cu inelul interior. . zincată. cea exterioară .şaiba suplimentară realizează şi o etanşare suplimentară fără contact cu inelul interior al rulmentului.... crt.. din cauciuc 2 NBR . din cauciuc NBR . zincată. conferind o protecţie a buzei faţă de o acţiune mecanică asupra ei.utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inel interior lat. . . 82 . Simbol Construcţie Descriere 1 RS .utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric. . 2 URS .două buze de etanşare: cea interioară .KRRB-CC. ..cauciuc NBR2 cu armătură din oţel. seriile GSH..manşetă cu buză. seriile GLE...Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.RRB.şaibă (inel) din tablă din oţel.cu contact.utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric. fixată între două şaibe din tablă din oţel. .. . .19 Etanşări interne cu contact Nr. E.utilizată la rulmenţii seriile GE.KLLHB.KRRB..se utilizează la viteze mici. zincată.KRRB.şaiba exterioară protejează suplimentar buza contra unor deteriorări cauzate de acţiuni mecanice. 4 R 5 RCC 6 P3 1 – cauciuc butadienic. .

3. În figura 3. INA [22].26 Rulment cu etanşare interioară cu contact Fig.26 se dă un exemplu de etanşare interioară a unui rulment radial-axial cu bile pe două rânduri. Figura 3.27 prezintă rulmenţi cu ace cu etanşare proprie. 3. utilizat la roata din spate a unui autovehicul [8].Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Etanşări interioare pot fi realizate la rulmenţi de diferite tipuri. Fig.27 Rulmenţi cu ace cu etanşare proprie 83 .

etanşare eficientă.4. .2 Lagăre cu etanşare exterioară Etanşările exterioare ale rulmenţilor pot fi cu contact sau fără contact. sunt foarte numeroase.poate fi utilizată la viteze mari (elementul de etanşare nu atinge inelul interior).material: cauciuc NBR1 cu armătură din oţel. 25].compusă din trei elemente metalice. utilizate la rulmenţii firmei INA [21. sunt date în tabelul 3.22 [44].destinată mediilor cu nivel de contaminare redus. Tabelul 3.21 [23].Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Trebuie menţionat faptul că firmele care produc manşete de etanşare. viteza periferică până la care se pot utiliza). . formată între şaibele de protecţie şi inelul interior. precum şi indicaţii de utilizare şi anumite limite (de exemplu. crt.destinată mediilor cu nivel de contaminare redus. la fel ca şi 84 . 24. Tipul şi dimensiunile manşetelor de etanşare cu o buză sau cu două buze (o buză suplimentară pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi) din producţia INA sunt prezentate în tabelul 3.20 conţine etanşări interioare fără contact. 2 BRS . . .1 Etanşări cu contact O grupare a acestor etanşări. 1 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.elementele de protecţie pot fi şi din cauciuc NBR1 cu armătură din oţel.2. seriile GE.20 Etanşări interne fără contact Nr.. 3.etanşare cu labirint (format între elementul de etanşare şi inelul interior al rulmentului).etanşare cu labirint.KLLHB. 3.28. . precum şi alte tipuri de etanşări.etanşare cu fantă.utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inelul interior lat simetric.. . 3 L . .4. . Simbol Construcţie Descriere 1 Z . recomandată şi pentru temperaturi de funcţionare ridicate (nu conţine elemente din cauciuc). iar aspectul lor constructiv – în figura 3. Piesa intermediară este presată pe inelul interior.

4 -0. proiectantul are la dispoziţie o largă paletă de posibilităţi. De aceea.21 Manşete de rotaţie cu buză b b b d D d D d D GR (d≤7) Manşetă cu o Manşete cu buză buză suplimentară GR 4X 8X2 GR 5X 9X2 GR 5X10X2 GR 6X10X2 GR 6X12X2 GR 7X11X2 GR 7X14X2 G 8X12X3 G 8X15X3 G 9X13X3 G 9X16X3 G 10X14X3 G 10X17X3 G 12X16X3 G 12X18X3 G 12X19X3 G 13X19X3 G 14X20X3 G 14X21X3 G 14X22X3 G 15X21X3 G 15X23X3 G 16X22X3 G 16X24X3 G 16X25X3 G 17X23X3 G 17X25X3 G 18X24X3 G 18X26X4 G 19X27X4 G 20X26X4 − − − − − − − − SD 8X15X3 − − − SD 10X17X3 − SD 12X18X3 SD 12X19X3 − SD 14X20X3 − SD 14X22X3 SD 15X21X3 SD 15X23X3 SD 16X22X3 SD 16X24X3 − SD 17X23X3 SD 17X25X3 SD 18X24X3 SD 18X26X4 SD 19X27X4 SD 20X26X4 G (d≥8) Dimensiuni (mm) d D b +0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi variantele constructive ale acestor etanşări.2 4 8 2 5 9 2 5 10 2 6 10 2 6 12 2 7 11 2 7 14 2 8 12 3 8 15 3 9 13 3 9 16 3 10 14 3 10 17 3 12 16 3 12 18 3 12 19 3 13 19 3 14 20 3 14 21 3 14 22 3 15 21 3 15 23 3 16 22 3 16 24 3 16 25 3 17 23 3 17 25 3 18 24 3 18 26 4 19 27 4 20 26 4 SD Dimensiuni (mm) Manşetă cu o Manşete cu buză buză d D b suplimentară +0.4 -0.2 G 20X28X4 SD 20X28X4 20 28 4 G 21X29X4 − 21 29 4 G 22X28X4 SD 22X28X4 22 28 4 G 22X30X4 SD 22X30X4 22 30 4 G 24X32X4 − 24 32 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 25 32 4 G 25X33X4 SD 25X33X4 25 33 4 G 25X35X4 SD 25X35X4 25 35 4 G 26X34X4 SD 26X34X4 26 34 4 G 28X35X4 SD 28X35X4 28 35 4 G 28X37X4 − 28 37 4 G 29X38X4 − 29 38 4 G 30X37X4 SD 30X37X4 30 37 4 G 30X40X4 SD 30X40X4 30 40 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 32 42 4 G 32X45X4 − 32 45 4 G 35X42X4 SD 35X42X4 35 42 4 G 35X45X4 SD 35X45X4 35 45 4 G 37X47X4 SD 35X45X4 37 47 4 G 38X48X4 SD 38X48X4 38 48 4 G 40X47X4 SD 40X47X4 40 47 4 G 40X50X4 SD 40X50X4 40 50 4 G 40X52X4 SD 40X52X4 40 52 4 G 42X52X4 SD 42X52X4 42 52 4 G 43X53X4 − 43 53 4 G 45X52X4 SD 42X52X4 45 52 4 G 45X55X4 SD 45X55X4 45 55 4 G 50X58X4 SD 50X58X4 50 58 4 G 50X62X5 SD 50X62X5 50 62 5 G 55X63X5 − 55 63 5 G 70X78X5 − 70 78 5 85 . în funcţie de problema concretă de proiectare. Tabelul 3.

22 Identificarea şi alegerea etanşărilor cu contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împiedecată Praf. stropi etc. Impurităţi uşoare. uscate Funcţionare ca supapă de unsoare Aşchii metalice. Impurităţi grele. umede 1) 2) de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid nelubrifiant Fluid pulverizat Fluid lubrifiant Unsoare Viteza periferică maximă 3) m/s Temperatura din Tipul etanşării.Etanşare cu Interstiţiu -90 -200 -240 -40 -40 +120 +350 +550 Etanşare cu buză axială Fibre vegetale (lubrifiere cu grafit) Fibre de poliamidă Folie flexibilă (grafit) +100 +100 Etanşare mecanică NBR4 12-18 20 20 10 -30 -30 -50 +180 +180 +110 Şaibă elastică Oţel carbon Ceramică Carburi sinterizate/ carburi sinterizate Oţel cu crom/ oţel cu crom 5 -40 +120 20 20 -30 -30 +150 +130 Etanşări pluşate Fibre de poliamidă pe folie de metal Şaibă de poliester pluşată în şaibe de etanşare Z 1) 2) 3) Se referă la acţiunea fizică a fluidului de etanşare Etanşare imersată/presurizată Valorile dintre paranteze indică vitezele ce pot fi atinse cu etanşări în variante speciale 4) NBR – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic 86 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.5 -50 -30 -100 +100 +120 +200 Inel Pâslă Piele PTFE 2 (4) 4 6 -40 -40 -30 +110 +110 +100 Presetupă Inel O Inel X Inel O pe con NBR4 NBR4 NBR4 10 26 25 (40) 12-18 >18. cu vecinătatea locului de exemple şi montare a etanşării variante Materiale Baie Gaz °C min max Etanşare cu buză radială 12 (35) 12 <6 după presiune -40 -40 -40 -40 -40 +110 +110 +110 +110 +110 Inel NBR4 A B C D fără inserţie metalică >20 E F G 4 (10) 5 0. Nisip.

Alegeţi etanşări ce rezistă la îmbătrânire. Pe con: strângerea inelului (îmbătrânirea). După rodare ⇒ interstiţiu foarte mic. Dacă substanţele conţin particule solide. Etanşările din pâslă sunt disponibile sub formă de inel sau bandă.0-1. Pentru v>12 m/s etanşarea este fixată cu un colier sau o bucşă suport. cu excepţia celor grafitate. La v>18 m/s. Inelele O suportă valori mari pv la comprimare.5-1.2) - 0. B 1.8) - La viteze mari. Etanş la gaze.1 - 0.12 0. Suportă temperaturi înalte.35 Etanşare bună.1-0. Inel O pe con: simplu. Pentru diametre mari sunt disponibile etanşări separabile. Comprimarea: 0-0.25 0.08 0. lipite de şaiba metalică cu un adeziv epoxidic.1 mm. în ciuda toleranţelor strânse. Pe con: unghiul conului 30°.8) presetupă (4-5) (3-5) - Alegerea etanşării este foarte importantă. Robustă şi uşor de montat Compact. Pentru t> 100°C.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Cerinţe speciale ale suprafeţelor de contact Bătaia radială maximă (la n=2000 rot/min) mm Observaţii 5) Rmax (Ra) µm Excentricitatea maximă (diametrul arborelui = 100 mm) Avantaje Dezavantaje Comentariu general: O combinaţie de două tipuri de etanşări rezolvă adesea problemele de etanşare A. Degajare de căldură prin frecare.05xdiametrul arborelui. Scurgeri de ulei în timpul rodajului Centrarea este critică! Buza etanşării trebuie să fie concentrică cu rulmentul. inele de lubrefiere cu grafit sau similare.12 0. Uşor de montat. arbore (0. BS 1399.05) Dacă >0 ⇒ scurgeri de ulei Compactă.2 0. Poate fi utilizată şi o bucşă de uzură. Căldură de frecare mare.05 <0.05 În principiu = 0 (0. Căldură degajată la frecarea din timpul montajului (3. Inel X: frecare mică. Inelul V necesită suport axial dacă v>7 m/s. Norma DIN 3760. 4. v=100 m/s şi t=+200°C la +400°C. (0.05-0. de peste 10m/s.1 Uşor de combinat cu alte etanşări / şaibe de etanşare. Inelul de pâslă se poate strânge – scurgeri de ulei. Etanşările PTFE umplute cu carbon. în combinaţie cu barieră de fluid şi inel de oprire. lubrifiantul/răcitorul trebuie alimentat printr-o conductă separată până la un inel de reţinere. Alegeţi densitatea potrivită.13 mare <0. Modele speciale sunt disponibile pentru p=10-5 torr – 25 MPa. rigidizate printr-o armătură uşor de montat. 0.6 (0.6-3. Inelele O trebuie comprimate cu 10-15%. frecare redusă.6) - 0. a se vedea recomandările producătorilor 87 . Uşor de ajustat sau de înlocuit. După rodare se obţine o etanşare cu interstiţiu foarte mic. Înlocuire dificilă a etanşării.3-0. Degajare de căldură mare prin frecare.5 MPa m/s au bune proprietăţi de funcţionare uscată. Frecarea poate varia. Unele etanşări sunt realizate numai pentru un singur sens de rotaţie. Efect de etanşare diminuat. Densitatea fibrelor: 50-60 fibre/mm2. presiune mare şi substanţe corozive.5) La v> 4 m/s (1.3-0. Funcţionează ca deflector 1-5 1-5 - Autoreglabilă Autoreglabilă. cu o valoare pv de max. Faţa laterală a rulmentului acţionează ca suprafaţă de sprijin. F G 1.2) (0.1 Eficientă Pâslă: diminuarea elasticităţii determină apariţia unui interstiţiu nedorit. d=1. DIN 3770.5-2 0.1 0. Nu se recomandă la etanşarea radială 5) Pentru diferenţe de presiune maxime asupra etanşărilor. alegeţi materiale sintetice. Risc de frecare uscată dacă nu există o uşoară scurgere de ulei. Este necesară reajustarea.5) - 0. Etanşarea se deteriorează uşor. uşor de schimbat. etanşarea acţionează ca deflector şi etanşare cu interstiţiu. Dacă t>120°C este necesară răcirea forţată. Adesea este necesară răcire separată Uşor de deteriorat la montare.0 (0. duritatea suprafeţei trebuie să fie cel puţin 60 HRC. Pluşare: fibre de naylon de lungime 1-3 mm. Tipul F este recomandat pentru cazuri cu vibraţii.

Contactul buzei cu piesa conjugată asigură etanşarea. poziţia în lagăr.28 Manşete de etanşare cu buză Etanşarea cu manşete de rotaţie cu buză („simering”) este utilizată în mod curent.29 Etanşări la rulmenţi cu ace O soluţie eficientă de etanşare o reprezintă şi inelele V (V-ring). 2.11.9. prezentate mai sus. pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi. precum şi funcţionarea unei etanşări cu V-ring. Se observă că buza suplimentară a manşetelor este orientată spre mediul exterior. la V-ring. 2.Lagăre cu rulmenţi Fig. rezultă din figura 3. 3. 2. Exemple de utilizare apar în figurile 2. În figura 3. permit excentricităţi mult mai 88 .29 se prezintă soluţii de etanşare cu manşete la lagăre cu rulmenţi radiali cu ace. În timp ce la manşetele de etanşare. precum şi uzarea ei rapidă. buza era radială (contact radial).30. Fig. Construcţia. În felul acesta se evită acţiunea contaminanţilor asupra buzei principale. sunt insensibile la bătaia radială a arborelui. 3.10.7. buza este axială (contact axial). Etanşările cu V-ring au câteva avantaje importante faţă de manşetele cu buză: pierderi prin frecare mult mai mici.

V-18 V-20 .. V-8 V-10 .. atunci el trebuie montat pe o parte fixă a construcţiei (fig..31. ϕ = 4.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi mari ale arborelui în carcasă (tab..4 V-5 .29). combinate cu forţa elastică dezvoltată de inelul V (care la montaj este deformat axial. c)..23 Excentricităţi admisibile ale arborelui în carcasă Dimensiunea inelului V Excentricitatea e (mm) 0. aşa cum se vede în figura 3. Dacă viteza depăşeşte 18 m/s.. Astfel..24…3.6 0.2 iar la d = 50.10 mm.1 1. 3.. inelul trebuie rezemat axial (el poate fi rezemat axial şi la viteze mai mici.. 3.1. ϕ = 2.4 0.. figura 3.31.9 1. V-35 V-40 ..5. inelul trebuie cuprins şi radial (capsulat). montajul este mai simplu...31. Valorile maxime ale unghiului de înclinare ϕ sunt pentru diametrele minime din intervalul dat). a... 2 . Fig.30 Etanşare cu V-ring Tabelul 3. la viteze periferice ale arborelui cuprinse între 8…12 m/s.50 mm. V-65 V-70 .. 3. b. la o lăţime B1.. La viteze cu valori între 12…18 m/s. 89 . V-100 La proiectarea unei etanşări cu V-ring trebuie avute în vedere efectele forţei centrifuge. aşa cum rezultă din tabelele 3.23).. permite înclinări mari ale arborelui în zona de etanşare (la d = 10. dar nu este strict necesar). de la o lăţime B.

AX. 3. 3. precum şi dimensiunile lor.26. 3. inelele V sunt de mai multe tipuri: A. se dau în extrasele din tabelele 3. 3. RM.27. L. E. c.24. precum şi după domeniul de utilizare.25.31 Montaje ale V-ring a. v = 12…18 m/s. v = 8…12 m/s. inclusiv unele elemente care caracterizează montajul. Simbolizarea acestora. 3.Lagăre cu rulmenţi a b c Fig. v >18 m/s După forma lor constructivă.29 [45]. b. V-8 S Fig.32 Comutator 90 . 3. 3. S.28.

cu indicaţii privind domeniul de utilizare. Crearea unor fante cu o anumită configuraţie.37.35. S-a procedat astfel.2 Etanşări fără contact Funcţionarea acestor etanşări se bazează pe: a. între piesele care participă la realizarea etanşării. Figura 3. a şi 3. 3. precum şi planul lor dimensional.37. Această observaţie se aplică şi celorlalte construcţii. respectiv exterioară. V-90 A Fig.4.30 se prezintă diverse tipuri de etanşări fără contact. care pot fi piese separate de arbore (piesele notate cu Ic din figurile 3. b. în 91 . din acest subcapitol.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu V-ring sunt prezentate în figurile 3. deşi pe desen s-au trasat două linii distincte.2. Centrifugarea uleiului pe vârfurile unor inele „de centrifugare”. Aceste fante constituie rezistenţe hidraulice.34 prezintă etanşările cu fantă simplă. d) sau pot fi porţiuni ale arborelui (cea notată cu Ic în figura 3. precum şi date privind performanţele acestora [44]. Se face precizarea că între elementele între care se formează fanta există o relaţie de ajustaj. În tabelul 3.33 [45].32 şi 3.33 Etanşare suplimentară cu V-ring pentru medii puternic contaminate 3. ceea ce contravine regulilor de reprezentare ale pieselor care formează ajustaje. b). care nu permit ieşirea unsorii consistente din lagăr. interioară. Efectul combinat al celor două tipuri anterioare. c. pentru a se evita o eventuală percepţie eronată şi anume că între piese ar exista un contact direct.

4 3.3 d1+6 3.8 d1+2 d1+12 4.0±0.Lagăre cu rulmenţi care apar etanşări fără contact.5 7 2 V-10A 9.0±0.0±1.7 d1+1 d1+6 3.5 3 V-13A 12. cu relaţie de ajustaj între piesele acestora.0 d1+3 d1+15 7.5 9.5±0.8 4.5±0.7 7.0±1.7 d1+1 d1+1 d1+6 3.0 6 2 V-8A 8.4 3.29 25 4 V-30A 29 .15.1 3.2 6.0 5.0±0.24 20 4 V-25A 24 .5 9.7 3 V-14A 13.5.7.7 d1+1 d1+6 3.4 5.0 d1+18 9.0 d1+3 7.0±0.2 6.5 2.0±0.48 40 5 V-50A 48 .5 4 2 V-6A 5.6 3.5 d1+2 d1+9 4.0±0. În tabelele 3.5±0.5.0 5.0±1.4 5.58 49 5 V-60A 58 .4 2.0±1.6 3.0±0.5 3.2 6.0 5.0±0.83 72 6 V-85A 83 .7 7.5 5 2 V-7A 6.0±1.8 4.5±0.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 2.7 7.2 2 V-5A 4.8 4.58.5.32 se dau dimensiunile fantelor de etanşare.55.5 d1+2 d1+9 4.3.54.8 4.8 11.8 11.12.4 3.4 5.4 2.0±1.8 11.5 V-4A 3.6 3.0±1.7 7.43 36 5 V-45A 43 .8 11.13.5 9.5 9.5 d1+12 6.31 şi 3.68 58 5 V-70A 68 .4 3.7 7.0 92 .5 9.5 d1+3 d1+12 6.4 2.7 d1+9 4.98 85 6 V-100A 98 .11.0±1.7 7.0±1.5±0.4 5.5.0±0.09.7 d1+1 d1+6 3.93 81 6 V-95A 93 .5.7 7.5 d1+3 d1+12 6.36 31 4 V-38A 36 .0 d1+4 d1+18 9.0±1.5 d1+2 d1+9 4.6 3.5 9 3 V-12A 11.5 d1+2 6.0 d1+4 d1+18 9.8 11.0 d1+4 9.63 54 5 V-65A 63 .2 6.0 d1+4 d1+18 9.5 14 3 V-18A 17.0 d1+4 d1+18 9.2 6.31 27 4 V-32A 31 .5 3 V-16A 15.2 d1+4 d1+18 6.0 d1+3 d1+15 7.0±0.0±0.4 5.0 d1+3 d1+15 7.5±0.4 2.53 45 5 V-55A 53 .0 5.0 d1+4 d1+18 9.19 16 3 V-20A 19 .5 d1+3 d1+12 6.4 5.4 2.5 11.2 6.8 d1+2 d1+12 4.56.33 29 4 V-35A 33 .5 d1+3 d1+12 6.17.8 11.5 12.7 7.21 18 4 V-22A 21 .5 1.0±1.88 76 6 V-90A 88 .0±0.5 6.24 Etanşare cu V-ring A B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-3A 2.38 34 4 V-40A 38 .5 d1+3 d1+12 6.5 10.0±1.0 d1+3 d1+15 7.8 4. Tabelul 3.0 d1+1 d1+4 2.0±1.0 5.73 63 6 V-75A 73 .5.27 22 4 V-28A 27 .0±0.78 67 6 V-80A 78 .5±0.8 4.5 d1+2 d1+9 4.5 9.5 d1+2 d1+2 d1+9 4.5 d1+15 7.8 11.6 3.6 3.4 3.0 d1+3 d1+15 5.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.3 B=31.8 Simbolizare d3 B1=25±5 d2max=d1+12 d3min=d1+50 V-200AX V-205AX V-210AX V-215AX V-220AX V-225AX V-230AX V-235AX V-240AX V-250AX V-260AX V-270AX V-280AX V-290AX V-300AX V-310AX V-320AX V-330AX V-340AX V-350AX V-360AX V-380AX V-400AX V-425AX Diametrul arborelui d1 200 – 205 205 – 210 210 – 215 215 – 219 219 – 224 224 – 228 228 – 232 232 – 236 236 – 240 240 – 250 250 – 260 260 – 270 270 – 281 281 – 292 292 – 303 303 – 313 313 – 325 325 – 335 335 – 345 345 – 355 355 – 372 372 – 390 390 – 415 415 – 443 93 .0 C=17.25 Etanşare cu V-ring AX Dimensiunile profilului Cote de montaj C A B d B1 d2 d1 Diametrul interior d 192 196 200 204 207 211 215 219 223 227 236 245 255 265 275 285 295 305 315 322 328 344 360 385 A=17.

0 B1 d2 d1 d3 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 463 468 473 478 483 B1=50.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.5 B=65.0 c=30.0 d2max=d1+24 d3min=d1+115 Simbolizare V-300E V-305E V-310E V-315E V-320E V-325E V-330E V-335E V-340E V-345E V-350E V-355E V-360E V-365E V-370E V-375E V-380E V-385E V-390E V-395E V-400E V-405E V-410E V-415E V-420E V-425E V-430E V-435E V-440E V-445E V-450E V-455E V-460E V-465E V-470E V-475E V-480E V-485E V-490E V-495E Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 475 – 480 480 – 485 485 – 490 490 – 495 495 – 500 94 .0±12.26 Etanşare cu V-ring E Dimensiunile profilului Cote de montaj c 3x45º A B d A=32.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.27 Etanşare cu V-ring L Dimensiunile profilului Cote de montaj c 1x45º B1 B1=8.5 Simbolizare d2 d1 d3 V-110L V-120L V-130L V-140L V-150L V-160L V-170L V-180L V-190L V-200L V-220L V-250L V-275L V-300L V-325L V-350L V-375L V-400L V-425L Diametrul arborelui d1 105 – 115 115 – 125 125 – 135 135 – 145 145 – 155 155 – 165 165 – 175 175 – 185 185 – 195 195 – 210 210 – 233 233 – 260 260 – 285 285 – 310 310 – 335 335 – 365 365 – 385 385 – 410 410 – 440 Diametrul interior d 99 108 117 126 135 144 153 162 171 182 198 225 247 270 292 315 337 360 382 95 .0 B=10.5 c=6.0±1.5 d2max=d1+5 d3min=d1+20 A B d A=6.

5 100 21 3x45º B1 d2 d1 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 d Simbolizare d3 B1=85±12 d2max=d1+24 d3min=d1+115 V-300RM V-305RM V-310RM V-315RM V-320RM V-325RM V-330RM V-335RM V-340RM V-345RM V-350RM V-355RM V-360RM V-365RM V-370RM V-375RM V-380RM V-385RM V-390RM V-395RM V-400RM V-405RM V-410RM V-415RM V-420RM V-425RM V-430RM V-435RM V-440RM V-445RM V-450RM V-455RM V-460RM V-465RM V-470RM Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 96 .28 Etanşare cu V-ring RM Dimensiunile profilului 19 13 35 Cote de montaj 3 2 13 67.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.

09.5 5 2 V-7S 6.3 15.4 3.5±0.2 11.36 31 4 V-38S 36 .19.83 72 6 V-85S 83 .63 54 5 V-65S 63 .9 5.58 49 5 V-60S 58 .5 13.5±1.13.0 d1+3 d1+15 11.0 6 2 V-8S 8.5 d1+3 d1+12 9.6 7.5 d1+4 d1+18 13.5±1.5 d1+4 d1+18 13.2 11.9 10.33 29 4 V-35S 33 .6 5.5±1.0±1.3 15.7 d1+2 d1+9 6.7±0.6 7.9 10.0 d1+3 d1+15 11.4 3.7 d1+2 d1+9 6.0±1.9 10.0 d1+18 13.5 3 V-14S 13.8 d1+3 d1+12 7.31 27 4 V-32S 31 .38 34 4 V-40S 38 .5 d1+4 d1+4 d1+18 13.8 7.5±0.5 9 3 V-12S 11.5±0.5.4 3.29 25 4 V-30S 29 .5±1.2 11.2 11.5.9 5.9 10.0±1.5 4 2 V-6S 5.58.5 7 2 V-10S 9.5 97 .29 Etanşare cu V-ring S B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-5S 4.5±1.4 3.3 15.5 13.2 11.9 10.7±0.0±1.5 d1+4 d1+18 13.73 63 6 V-75S 73 .68 58 5 V-70S 68 .0 9.6 5.43 36 5 V-45S 43 .93 81 6 V-95S 93 .9 5.7±0.0 16 3 V-20S 19 .6 5.55.5 d1+3 d1+12 9.7±0.5.21 18 4 V-22S 21 .0 9.5 d1+4 d1+18 13.2 d1+1 d1+6 4.2 11.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.5 10.5 3 V-16S 15.5 12.6 5.2 11.5 d1+2 9.5.5 14 3 V-18S 17.5 d1+4 d1+18 13.6 7.5 13.11.8 7.7±0.88 76 6 V-90S 88 .53 45 5 V-55S 53 .5 13.0 9.2 d1+9 6.2 d1+1 d1+6 4.0 9.3 15.0±0.8 7.5 9.17.5 13.8 7.2 d1+1 d1+1 d1+6 4.0±0.5 13.98 85 6 V-100S 98 .5 d1+15 11.5 d1+3 d1+12 9.8 d1+2 d1+12 7.8 7.3 15.9 10.7 d1+2 d1+9 6.6 7.7 d1+12 9.0±0.7 d1+2 d1+2 d1+9 6.5.0±0.0±1.8 d1+2 d1+12 7.78 67 6 V-80S 78 .9 10.0±0.6 7.5±1.5 9.0 9.15.24 20 4 V-25S 24 .6 5.0±0.9 5.0 d1+3 d1+3 d1+15 11.48 40 5 V-50S 48 .56.3 15.5 d1+3 d1+12 9.5±1.5±0.0 d1+3 d1+15 11.0 d1+3 d1+15 11.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 d1+6 4.9 10.0±0.0±1.0 9.3 15.0±0.27 22 4 V-28S 27 .

30 Identificarea şi alegerea etanşărilor fără contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împedecată Praf. umede 1) Funcţionare ca supapă de unsoare de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid pulverizat Viteza periferică maximă m/s Temperatura din vecinătatea locului de montare a etanşării Tipul etanşării. stropi. Impurităţi uşoare. cu exemple şi variante Unsoare Baie Gaz fără restricţii Aceste etanşări se pot utiliza pentru o gamă largă de temperaturi dacă materialele elementelor cu care ele formează interstiţii au acelaşi coeficient de dilatare termică.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. E F Labirint axial 50 Risc de congelare la temperaturi foarte scăzute G H fără restricţii °C min max Etanşare cu şaibă Z Etanşare cu şaibă elastică 15 -40 +120 Inel segment de piston fără restricţii Inel lamelar fără restricţii Ansamblu inel labirint 20 Şaibă de etanşare -30 +110 material plastic 1) Etanşare imersată/presurizată 98 Se presupune că interstiţiile sunt umplute cu unsoare . temperatura maximă şi cea minimă sunt dictate de temperaturile limită de utilizare a unsorii. etc. Impurităţi grele. Nisip. uscate Aşchii metalice. Etanşare cu interstiţiu Unsoare A Etanşare cu interstiţiu cu deflector Etanşare cu interstiţiu şi canal elicoidal B Ulei C D Labirint radial fără restricţii Dacă interstiţiul este umplut cu unsoare.

Astfel.30 0. Uşor de montat. 2. La viteze mari se poate produce un efect de pompare.7 0. Sunt necesare carcase separabile sau capace. 99 . o combinaţie de două tipuri de etanşare rezolvă adesea problema.25 0. Reducerea presiunii în timpul răcirii postoperaţionale este adeseori cauza pătrunderii impurităţilor şi umezelii în rulment. Reungerea îmbunătăţeşte mult eficienţa etanşării. pentru a permite modificări în lungime ale arborelui. Eficienţa la circularitate etanşării este uşor de mm îmbunătăţit prin utilizarea 0.4 a2 0.10 de mai multe seturi Şaiba carcasei trebuie montată cât mai aproape de rulment. Elemente geometrice ale zonei de etanşare Avantaje Dezavantaje Interstiţiile labirintului axial Diametrul exterior al proeminenţelor axiale („arbore”) mm Grosimea interstiţiului Robust. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă.3 0. Reungerea este dificilă Nu este necesară prelucrarea suplimentară a locaşurilor de montare ale etanşărilor. Etanşările cu interstiţiu ar trebui utilizate numai atunci când riscul pătrunderii în carcasă a impurităţilor şi umezelii este mic. Reungerea este dificilă Compact. a1 0. Interstiţiul axial trebuie să fie larg. „H” suportă dezaxarea arborelui. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă. „F” acceptă dezaxări ale arborelui. se poate utiliza un deflector pentru a proteja intrarea contaminanţilor în interstiţiu.0 A-D: Impurităţile şi umezeala pot pătrunde în lungul arborelui. Dacă un singur tip de etanşare nu este suficient.3 0. Spaţiul dintre cele două inele se umple cu unsoare. La montajele verticale.10 0. fără să afecteze eficienţa etanşării.9 1. Eficienţa etanşărilor cu interstiţii umplute cu unsoare creşte cu lungimea interstiţiului.4 0.4 0.10 0. efectul de pompare se va exercita în direcţia opusă rulmentului.6 0. Fără uzură. Pentru şaibe pluşate Z a se vedea pagina 86 Compact Uşor de deteriorat la montare. Fără generare de căldură suplimentară. Inelul trebuie presat pe elementul nerotativ. G: permite unele deplasări axiale.5 0.3 0.15 0.8 0.2 0.12 0. Abaterea maximă de Compact. Trebuie luată în considerare deplasarea axială a arborelui pentru calculul interstiţiului axial. Compact.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Observaţii Comentariu general: 1. D: Etanşarea funcţionează numai când arborele se roteşte (şi numai într-un sens) 20-30 32-50 52-80 82-120 125-180 185-250 260-310 320-400 410-500 Robust Necesită mult spaţiu a1: Pentru montaj de rulmenţi presupus complet rigid a2: Pentru locaşurile din carcasă ale rulmenţilor oscilanţi cu role Excentricitatea maximă mm Robust.

31 Lungimi ale fantei la etanşarea interioară Diametrul tronsonului de etanşare de (mm) 10.conform INA [22] ..36 22. a . 3..etanşare bilaterală. a.180 Lungimea fantei L (mm) 15. 3.50 51.37.45 Exemple de utilizare a etanşărilor cu fantă simplă sunt date în figurile: 3.... – etanşare interioară...120 121..35.45 Tabelul 3..27 18.. Fig. b. 3. 3.....35...50 51.37.180 Lungimea fantei l (mm) 13. b ... practicate pe acelaşi disc 1 (spre interior)..Lagăre cu rulmenţi L l de A11 de h10 a.28 18.47.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic. D H10 D a11 b.32 Lungimi ale fantei la etanşarea exterioară Diametrul porţiunii de etanşare D (mm) 25. 100 .120 121... 3..34 Etanşare cu fantă simplă a. b . – etanşare exterioară Tabelul 3.36 23...în combinaţie cu o etanşare cu manşetă (spre exterior) şi cu inele de centrifugare Ic.

a. b.. 3..Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi L Ic 1 D l L D a. 3.. – combinată.. b. 3.. Tabelul 3. – canale cu profil circular.5b l b b de A11 de h10 a..bilaterală Etanşările cu canale cu profil circular (fig.. de b.. b).5b b 0.. – canale cu profil pătrat.36 de A11 de h10 1.5b b 0. 3.27 18. respectiv cu profil pătrat (fig. au dimensiunile date în tabelul 3. Fig.33. a).33 Dimensiuni ale etanşării cu canale Diametrul tronsonului de etanşare Diametrul (lăţimea) canalului b (mm) Lungimea de etanşare l (mm) de (mm) 10.36 23.44 101 . l r0.35 Etanşări cu fantă simplă a. ...120 121.36.5b b. Fig..50 51.36.180 3 4 5 14.

38) sau radial (fig. a.37 Etanşări fără contact la rulmenţi cu ace a. b. a.Lagăre cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu canale [22] se dau în figurile: 3. b. Labirintul poate fi axial (fig. formată între piesele dispozitivului de etanşare. Fig. Fig. – combinat cu o etanşare cu canale. – cu fantă şi inel de centrifugare. – cu fantă. 102 . d .38 Etanşări cu labirint axial b. – combinat cu o etanşare cu manşetă. c. 3.37. b. – cu canale cu profil circular. d. Ic a. Ic c. d. 3. Etanşarea cu labirint se bazează pe existenţa unei fante de lungime mare.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic. 3.37. sub forma unui traseu frânt. – cu canale cu profil circular şi inel de centrifugare. 3.39). 3. c.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.34 – dimensiunile acesteia.40 sunt date elementele dimensionale ale unei etanşări cu labirint axial.39 Etanşare cu labirint radial Denumirea este dată de direcţia fantelor de lungime mai mare. 3. În figura 3.40 Labirint axial – dimensiuni principale 103 dn h10 dn A11 d1 h10 d2 h10 L de . 3. l r r Φ…H8/k7 Ga l d1 A11 d2 A11 Fig. iar în tabelul 3.

O etanşare bilaterală cu labirint axial.. Fig..41 Etanşare bilaterală cu labirint axial alimentat cu unsoare consistentă Etanşarea cu inel de centrifugare este prezentată în figura 3. în drumul său spre exterior. ajunge la vârful V al bucşei distanţiere. este centrifugat în colectorul aflat în planul vârfului.. În acest scop s-a prevăzut o gaură de alimentare (Ga. 104 ..5 2 2. iar de aici este drenat spre baia de ulei.. 3.36 22.50 51. Uleiul care.. este prezentată în figura 3.42. fig.... prin orificiul C.40).5 14..180 1.44 ≥ 4r Pentru asigurarea unei etanşări mai eficiente.27 18.. labirintul se umple cu unsoare consistentă (aceeaşi cu cea folosită pentru ungerea rulmentului)..41 [8].120 121.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. realizată de firma FAG.34 Dimensiuni ale etanşărilor cu labirint axial de (mm) r (mm) L (mm) l (mm) 10. la care au fost prevăzute găurile de alimentare a labirintului cu unsoare. 3.

După cum se observă. 3. Etanşarea este una combinată.43 [8]. cu câte un labirint. Fig.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi V C Fig. iar zonele de centrifugare nu permit uleiului să iasă din lagăr. În această figură.42 Etanşare cu inel de centrifugare Exemple de utilizare a etanşării cu inel de centrifugare sunt date şi în figurile 3. Se observă pe figură şi găurile de drenaj a uleiului spre baia de ulei. ea poate fi utilizată pentru etanşarea uleiului.43 Etanşare bilaterală cu inele de centrifugare şi labirint 105 . 3. De fiecare parte au fost prevăzute câte două zone care au practicate porţiuni inelare ascuţite pentru centrifugarea uleiului.35 şi 3. etanşarea este bilaterală.37 (în care inelul a fost notat cu Ic). Este o etanşare eficientă. precum şi în figura 3.

44). Φ… k6 b. dar acest contact nu există. 3. În figurile 3. Recomandări şi detalii asupra etanşărilor oferă şi lucrările [1]. [21].44 Etanşare cu inele Z Etanşarea rulmenţilor se poate realiza şi cu şaibe elastice (inele NILOS). montate frontal (fig.47 sunt prezentate aplicaţii ale etanşării fără contact. [38]. [3]. Datorită fantei de dimensiuni foarte mici. Fig.45 Etanşare cu şaibe elastice (inele NILOS) Ele funcţionează ca etanşări fără contact. inelul NILOS se roteşte împreună cu arborele. Ea are avantajul unei foarte bune eficienţe.Lagăre cu rulmenţi O variantă a etanşării cu labirint radial este etanşarea cu inele Z. la un gabarit axial relativ redus (fig. reprezentarea din figură ar putea sugera existenţa unui contact metalic direct.46 şi 3. 3. existente între inelul NILOS. [47]. notat cu 1 şi inelul rulmentului. 106 . Φ… h8 Fig. 3. 1 1 a. propuse de INA-FAG [8]. Fiind fixat axial. 3.45). cu inele NILOS.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig. 3.46 Role ale echipamentului unui scripete cu cârlig 107 .

47 Rola de rulare pe cablu a unui teleferic 108 .Lagăre cu rulmenţi Fig. 3.

Considerând prima particularitate. O altă variantă de cotare este aceea în care se indică doar câmpul de toleranţă al piesei conjugate (arborele): φ35k 6 (varianta 2. Câmpurile de toleranţă ale ambelor inele ale rulmenţilor sunt plasate sub linia zero. în comparaţie cu ajustarea a două piese cilindrice oarecare. de exemplu roată dinţată pe arbore (fig. 109 . de exemplu. simbolul KB KB . în ceea ce priveşte cotarea ajustajului dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. un ajustaj intermediar. atunci ajustajul inelului interior (care are câmpul de toleranţă KB ) cu arborele este cu strângere (fig. Acest câmp ar avea. figura 4. intermediar sau cu strângere. b). având abaterea superioară egală cu zero. adică φ35 k6 (varianta 1.4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR 4. de data aceasta. la roata dinţată-arbore. respectiv ale arborelui. b). dacă arborele conjugat roţii are câmpul de toleranţă tot k 6 . 4.1).1. respectiv ale pieselor conjugate. Poziţia specifică a câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmenţilor induce anumite particularităţi: a. ajustajul se poate cota ca unul clasic. Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior este un câmp de tipul K . a). În felul acesta. în timp ce simbolul H indică un câmp de toleranţă situat deasupra acesteia. în realizarea unui anume tip de ajustaj. câmpul de toleranţă k 6 . astfel. deoarece alezajul inelului interior are câmpul de φ35 k6 toleranţă sub linia zero.1. (fig. a). Pentru ajustajul inel interior-arbore o cotare de tip k6 H6 este complet greşită.1. lui K i se ataşează iniţiala B a termenului Bearing. În privinţa cotării ajustajelor. 4. Fiind un câmp pentru rulment (Bearing).1 Comentarii iniţiale Ajustajele de montaj ale inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate (arborele. cotarea este cea H6 clasică φ35 (fig. a). 4. 4. figura 4.1. b. În funcţie de poziţia câmpurilor de toleranţă ale alezajului carcasei. ajustajul roată dinţată-arbore în sistemul alezaj unitar este.1. va rezulta unul din cele trei tipuri de ajustaje: cu joc. respectiv carcasa) rezultă din poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor. În cazul unei roţi dinţate. dacă fusul conjugat rulmentului are.

H6 k6 + - Var.1. cazul în care alezajul carcasei are câmpul de toleranţă H 7 (este vorba.1. de pildă.1. Roată dinţată cu arborele conjugat. 1 Φ35 KB/k6 a. Considerăm. Fig. Inelele rulmentului cu piesele conjugate. φ72 (varianta I. Analog se pune problema la cotarea ajustajului dintre inelul exterior al rulmentului şi carcasă (fig. 4. seria 6207. Prin acelaşi tip de raţionamente se H7 ajunge la variantele de cotare: clasică.Lagăre cu rulmenţi Câmpul de toleranţă al inelului exterior + H7 hB Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior + - k6 KB Varianta I Φ72 H7/hB Varianta II Φ72 H7 Var. 110 Φ35 H6/k6 . sau hB simplificată. de un rulment liber. care trebuie să asigure dilatarea arborelui. deci inelul exterior trebuie să poată aluneca în carcasă). b. a).a). figura 4. figura 4. φ72 H 7 (varianta II.a). 4.1 Comparaţie privind ajustajele a. 2 Φ35 k6 b. de exemplu.

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

4.2 Alegerea ajustajelor de montaj
Opţiunea privind ajustajele inelelor rulmentului cu piesele conjugate este determinată de o serie de factori: a. Tipul sarcinii care încarcă inelele (sarcină locală, sarcină circumferenţială); P b. Mărimea sarcinii (exprimată prin raportul , în care P este sarcina C dinamică echivalentă, iar C - sarcina dinamică de bază); c. Soluţia de lăgăruire a arborelui (cu sau fără rulment liber); d. Condiţiile de lucru (sarcini cu şoc, vibraţii, temperatura, turaţia); e. Construcţia carcasei (carcasă monobloc sau din două bucăţi, grosimea pereţilor, materialul carcasei) şi a arborelui (arbore cu secţiunea plină, arbore cu secţiunea inelară); f. Jocul intern al rulmentului; seria rulmentului; precizia de rotire a arborelui; g. Uşurinţa montării şi demontării rulmentului.
Tipul sarcinii care încarcă rulmentul Se pot menţiona două cazuri care apar mai frecvent: Sarcină locală (încărcare locală) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă numai un acelaşi punct de pe calea de rulare.

a.
Fig. 4.2 Tipuri de sarcini
a. b.

b.

Sarcină locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior; Sarcină circumferenţială pe inelul exterior şi locală pe inelul interior.

111

Lagăre cu rulmenţi

Sarcină circumferenţială (încărcare circumferenţială) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă succesiv toate punctele căii de rulare. În cazurile din figura 4.2, a sarcina este locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior, în timp ce în cazurile din figura 4.2, b sarcina este locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior. Săgeata este plasată pe inelul care se roteşte.
Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul interior Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul interior

Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul exterior

Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul exterior

Fig. 4.3 Aplicaţii cu diverse tipuri de încărcări

112

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

În figura 4.3 sunt prezentate aplicaţii [23] din care reies tipurile de încărcări ale inelelor rulmentului.
Mărimea sarcinii Mărimea sarcinii se poate exprima prin raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C a rulmentului respectiv (tab. 4.1).
Tabelul 4.1 Tipurile de sarcini, funcţie de raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C
Tipul sarcinii Diametrul alezajului rulmentului, mm Mică Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Normală Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Mare Rulmenţi cu role

Valoarea raportului

P C

≤ 40 45 ... 60 65 ... 100 105 ... 200 220 ... 500

< 0,08 < 0,1

< 0,08 < 0,1 < 0,1

> 0,08 > 0,1

> 0,08 0,1...0,15 0,1...0,15 < 0,15

> 0,08 > 0,15

Soluţia de lăgăruire a arborelui Dacă arborele este rezemat în varianta cu rulment conducător şi rulment liber, atunci ajustajul inelului exterior (care suportă o încărcare locală) al rulmentului liber se alege în funcţie de tipul rulmentului liber. Dacă rulmentul liber este un rulment neseparabil, de exemplu un rulment radial cu bile seria 6207, atunci ajustajul inelului exterior cu carcasa se alege cu joc, pentru ca, la dilatarea arborelui, inelul exterior să poată aluneca în carcasă. Un exemplu de asemenea ajustaj îl constituie cel în care câmpul de toleranţă al alezajului carcasei este, de pildă, H 7 (vezi tabelul 4.8). Dacă rulmentul liber este un rulment separabil, de exemplu un rulment radial cu role cilindrice tip N (cu umeri de ghidare la inelul interior) sau NU (cu umeri de ghidare la inelul exterior) (N207E, NU2207E), atunci ajustajul ambelor inele cu piesele conjugate trebuie sa fie cu strângere, deoarece la aceşti rulmenţi dilatarea arborelui se asigură printr-o deplasare axială internă: la rulmentul tip N, deplasarea are loc între role şi inelul exterior fix, iar la rulmentul de tip NU ea are loc între inelul interior si role, care au o poziţie axială fixă. La rulmenţii cu ace, cu ambele inele sau doar cu inel exterior, problema se pune la fel ca la rulmenţii radiali cu role cilindrice. Condiţiile de lucru Influenţa sarcinii Pentru sarcini cu şocuri şi vibraţii importante, se recomandă alegerea unor ajustaje cu strângere mare.

113

Lagăre cu rulmenţi

Influenţa temperaturii Rulmentul se încălzeşte în timpul funcţionării. În general, fluxul de căldură este orientat de la inelul interior spre cel exterior, evacuarea căldurii din zona inelului exterior este mai intensă. Inelul exterior va avea o temperatură mai mică decât cel interior. Ca urmare, jocul intern iniţial din rulment se va micşora (§ 3.1). Pe de altă parte, dilatările diferite ale inelelor faţă de piesele lor conjugate conduc la modificarea ajustajului teoretic dintre acestea. Influenţa turaţiei Influenţa turaţiei se ia în considerare pentru prescrierea ajustajului dintre acel inel al rulmentului la care încărcarea (sarcina) este locală şi piesa conjugată (arbore, carcasă). Se au în vedere două situaţii: a. La turaţii n ≤ 0,8 ⋅ nlim (unde nlim este turaţia limită a rulmentului), iar inelul încărcat cu sarcină locală este cel interior, se recomandă, pentru arbore, câmpul de toleranţă h6 . Dacă sarcina locală este pe inelul exterior, atunci câmpul de toleranţă al alezajului carcasei se recomandă a fi H 7 . b. La turaţii n > 0,8 ⋅ nlim , pentru situaţiile de mai sus se recomandă câmpurile de toleranţă j 6 , respectiv J 7 sau j 5 , respectiv J 6 .
Construcţia carcasei La montarea rulmenţilor trebuie să se realizeze un contact cât mai intim între inelele acestuia şi piesele conjugate. Doar în această situaţie poate fi utilizată întreaga capacitate de încărcare a rulmentului respectiv. Dacă rulmentul este montat într-o carcasă separabilă (din două bucăţi) şi ajustajul inelului exterior în carcasă ar fi unul cu strângere mare, atunci inelul exterior s-ar putea deforma neuniform, din cauza discontinuităţilor carcasei, chiar dacă cele două părţi componente ale carcasei au fost centrate cu ştifturi. De aceea, în această situaţie, se recomandă câmpurile de toleranţă H sau J pentru alezajul carcasei. În cazul carcaselor din aliaje uşoare (de exemplu, pe bază de aluminiu) şi al carcaselor cu pereţi subţiri, atât la un rulment cu încărcare locală pe inelul exterior, cât, mai ales, la unul cu încărcare circumferenţială, se recomandă ajustaje cu strângere mai mare ale acestui inel cu carcasa, decât ajustajele recomandate pentru carcase cu pereţi groşi, executate din fontă sau din oţel. Aceste carcase sunt mai deformabile şi, în consecinţă, din cauza cedării carcasei, strângerea reală este mai mică decât cea teoretică. De aceea trebuie prevăzută o strângere teoretică majorată. Dacă rulmentul este montat pe un arbore tubular, atunci ajustajul inelului interior cu fusul trebuie să aibă strângeri mai mari decât în cazul arborilor cu secţiune plină. Explicaţia este de acelaşi tip cu cea de la carcasele cu pereţi subţiri sau de la cele din aliaje uşoare.

114

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Jocul intern al rulmentului. Seria rulmentului. Precizia de rotire a arborelui. Problema jocului intern din rulmenţi este tratată la capitolul 3, paragraful 3.1. Prin montarea unui rulment cu ajustaje cu strângere la ambele inele, deformaţia inelului interior este de întindere, iar a celui exterior, de compresiune. Ca urmare, jocul intern iniţial se va micşora. În cazul rulmenţilor neseparabili, jocul intern de fabricaţie este astfel stabilit, încât un rulment cu joc intern normal şi montat cu un ajustaj corect ales (a se vedea tabelele din acest capitol), va avea un joc intern suficient bunei funcţionări, chiar şi după încălzirea rulmentului la o temperatură uzuală, în timpul funcţionării. Există, totuşi, numeroase situaţii în care se impune alegerea unor rulmenţi cu jocuri interne iniţiale mai mari decât jocul normal (de pildă C 2, C 3, C 4 ), pentru a preveni pretensionarea acestora la montarea lor cu ajustaje cu strângere mare şi la funcţionarea în condiţii de temperaturi ridicate.

E8

+

linia zero

∆Dmp

F7 F6 G7 G6 H8 H7 H6 H5 J7 J6 JS7 JS6 JS5 JS4 K7 K6 K5 M7 f6 g6 h7 h6 h5 h4 h3 j5 j6

Carcasă

-

∆Dmp= Toleranţa inelului exterior ∆dmp= Toleranţa alezajului
js3 js4 js5 k4 k5 k6 m5 m6 n4 n5 n6 p5 p6 p7 r6 r7 s6 s7

+

linia zero

∆dmp

-

Arbore Ajustaj cu strângere

Ajustaj cu joc Ajustaj intermediar Câmpurile de toleranţă ale inelelor

Fig. 4.4 Poziţia relativă a câmpurilor de toleranţă

Cantitatea cu care se reduce jocul intern iniţial datorită ajustajelor cu strângere depinde de tipul şi dimensiunile rulmentului, deci de seria lui. 115

M6 N7 N6 P7 P6 R6 S6

Lagăre cu rulmenţi

Pentru a se asigura o precizie de rotire ridicată a arborelui, nu se vor utiliza ajustaje cu joc, ci ajustaje intermediare sau cu strângere mică.
Uşurinţa montării şi demontării rulmentului Condiţia de asigurare a montării şi demontării uşoare a rulmentului se poate afla în opoziţie cu aceea privind precizia de rotire a arborelui, precum şi cu aceea privind necesitatea evitării rotirii inelelor faţă de piesele conjugate, pe suprafaţa comună de contact. Un montaj uşor şi, respectiv, o demontare uşoară ar impune ajustaje intermediare sau cu strângere mică. Dacă aplicaţia concretă impune prescrierea unor strângeri mari (sarcini cu şocuri, sarcini reversibile, vibraţii) şi se doreşte să se asigure o montare şi demontare uşoare, atunci se vor utiliza rulmenţi cu alezaj conic şi, eventual, rulmenţi separabili, la care inelele pot fi montate şi demontate succesiv. Cataloagele firmelor producătoare conţin recomandări precise privind alegerea ajustajelor inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate. În figura 4.4 se prezintă sintetic poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmentului, arborelui şi alezajului carcasei [9]. Studiul poziţiei relative ale câmpurilor de toleranţă oferă o imagine a ajustajelor posibile dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. În tabelele 4.2....4.8 se dau câmpurile de toleranţă recomandate pentru arbori şi carcase la rulmenţi de diferite tipo-dimensiuni.

Tabelul 4.2 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace care au ambele inele
Tipul sarcinii pe inelul interior Condiţii de lucru Diametrul alezajului rulmentului, mm Simbolul câmpului de toleranţă

Locală

Montaj uşor Montaj normal Montaj foarte precis Circumferenţială Sarcini mici Sarcini normale Sarcini mari; Condiţii de funcţionare grele sau şocuri

Toate dimensiunile ≤ 50 ≤ 50 50 ... 150 > 150 ≤ 150 > 150

g6 h6 h5 j5 k5 m5 n6 n6 p6

116

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4..140 >140..... rulmenţi role cu role conice Simbolul câmpului de toleranţă Sarcină locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior Sarcină circumferenţială pe inelul interior şi locală pe inelul exterior Este necesară deplasarea uşoară a inelului interior Deplasarea inelului interior nu este necesară Sarcini mici şi variabile Sarcini normale sau mari Roţi de rulare pe arbori staţionari (roţi libere) Role de întindere Role de cablu Instalaţii de transport.400 − − >50...r7 se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal. Rulmenţi cu rulmenţi cu oscilanţi cu bile ace.200 >200... În cazul unei strângeri mai mari se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal... lagăre din mecanisme încărcate uşor Construcţii de maşini în general...280 >280..140 >140..280 − − − − − − ≤18 >18... laminoare Maşini unelte Toate diametrele g6 k6 18.. b...200 Toate diametrele − − − ≤ 40 >40..100 >100…140 ≤18 >18.200 − ≤ 40 >40. Câmpurile de toleranţă înscrise între paranteze se recomandă pentru rulmenţi cu role conice sau pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând.500 > 500 > 50.140 >140.140 >140.100 >100... mm Rulmenţi cu Rulmenţi role cilindrice. motoare de tracţiune... maşini pentru prelucrarea lemnului Lagăre pentru osii de material rulant greu..200 > 200 − ≤ 40 >40.. Pentru câmpurile de toleranţă n6.100 >100...65 >65..100 − ≤ 40 >40... cutii cu angrenaje.100 >100.140 >140..100 >100..... Pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri se prevede câmpul j5. turbine.200 > 200 − − − − j6 k6 j5 k5 (k6) m5 (m6) m6 n6 p6 r6 r7 n6 p6 r6 h5 j5 k5 m6 h9 h10 Sarcini mari şi şocuri în condiţii grele de lucru Precizie mare de rotire la sarcini mici Rulmenţi cu alezaj conic şi bucşă conică Fusul osiei pentru material rulant Construcţii de maşini în general OBSERVAŢII: a... pompe. motoare electrice...100 >100.....3 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii cu bile sau cu role Condiţii de lucru Exemple Diametrul arborelui ... 117 ..200 >200. c.

2 C P > 0.. mm Mai mic decât jocul normal Arbore Carcasă Joc normal Câmpul de toleranţă Arbore Carcasă Mai mare decât jocul normal Arbore Carcasă Până la 80 Peste 80. mm Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv Axial cu bile axială Axial-oscilant cu role Sarcină Axial-oscilant cu role combinată Toate diametrele ≤ 200 220 .4 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace fără inel interior Diametrul nominal al arborelui.6 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi cu bile sau cu role Tipul sarcinii pe şaiba de fus Tipul rulmentului Diametrul alezajului şaibei de fus..7 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor în care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi Tipul sarcinii pe şaiba de carcasă Condiţii de lucru Tipul rulmentului Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv axială Sarcină normală Sarcină mare Indiferent P ≤ 0. până la 140 Peste 140 h5 h5 h5 H6 G6 G6 h5 g6 f5 G6 G6 H6 f6 f6 f6 H6 G6 G6 Tabelul 4. 2 C 118 Toate tipurile Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali cu role conice Rulmenţi axial-oscilanţi cu role butoi E8 H6 G6 J7 K7 M7 Sarcină locală pe şaiba de carcasă Sarcină circumferenţială pe şaiba de carcasă Obs: Sarcină radială relativ mare .5 Câmpurile de toleranţă ale arborilor şi alezajelor carcaselor în care se montează colivii cu ace Jocul Diametrul nominal al arborelui. 400 > 400 j6 k6 m6 n6 Tabelul 4. mm Jocul Mai mic decât jocul normal Joc normal Mai mare decât jocul normal Până la 80 Peste 80 k5 h5 g7 f6 Obs: Alezajul carcasei va avea câmpul de toleranţă K6 Tabelul 4.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.

cât şi ale fusurilor. maşini electrice mari cu rulmenţi oscilanţi cu role Arborii principali D≤125 pentru maşini unelte cu rulmenţi D>125 cu role Partea de lucru a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile).8 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor pentru rulmenţi radiali şi radiali-axiali cu bile şi cu role Condiţii de lucru Sarcină circumferenţială pe inelul exterior Sarcini mari pentru carcase cu pereţi subţiri. 119 . respectiv ale alezajelor carcasei. roţi libere pentru macarale Role de transport. 2) Pentru rulmenţi cu D>600mm. În tabelele 4. sarcini cu şocuri Sarcini normale şi mari Sarcini mici şi variabile Sarcini cu şocuri Sarcină nedeterminată Sarcini normale şi mari Deplasarea inelului exterior nu este necesară Sarcini normale şi mici Deplasarea inelului exterior este de dorit Orice fel de sarcini Sarcini normale şi mici la condiţii uşoare de lucru Transmiterea căldurii prin arbore Rigiditate mare. câmpul de toleranţă va fi N7 în loc de P7. atât ale inelelor rulmenţilor. pompe.. la sarcini variabile Precizie mare de rotire.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4. lagăr de bielă Butucul roţilor cu rulmenţi cu bile. lagărul fix al compresoarelor cu turaţie înaltă Partea de antrenare a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). lagăr de bielă. pompe. 4. lagărul liber al compresoarelor cu turaţie înaltă Maşini electrice mici Simbolul câmpului de toleranţă Observaţii Inelul exterior nu este deplasabil P71) N72) M7 M7 K7 J7 H7 H8 G7 M6 N6 K6 J6 Carcase neseparabile (monobloc) Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior de regulă este deplasabil Inelul exterior este uşor deplasabil Carcase separabile (din două bucăţi) sau neseparabile (monobloc) Sarcină locală pe inelul exterior Inelul exterior nu este deplasabil Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior este de regulă deplasabil Inelul exterior uşor deplasabil Mers fără zgomot H6 OBSERVAŢII: 1) Pentru rulmenţi cu D>500mm. sunt date ajustajele extreme care rezultă pentru fiecare caz. corespunzătoare câmpurilor de toleranţă din tabelele 4. mers fără zgomot Carcase neseparabile (monobloc) Sarcini mici nedeterminate (ca tip de încărcare) Deplasarea inelului exterior este de dorit Exemple Butucul roţilor cu rulmenţi cu role.. De asemenea. cutii de unsoare pentru material rulant Transmisii Cilindri de uscare. precum şi ajustajul probabil. role de întindere Motoare de tracţiune Motoare electrice. roţi de cablu.10 se dau după recomandările INA-FAG [9] valorile numerice ale abaterilor. lagăre principale pentru arbori cotiţi Motoare electrice mijlocii.9.8.2.4. lagăre principale pentru arbori cotiţi Construcţii de maşini în general. câmpul de toleranţă va fi M7 în loc de N7.

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 Valori numerice ale abaterilor inelului interior şi fusului. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

f6 g5 g6 h5 h6 j5 j6 js5 js6 k5 k6 m5 m6

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 2 5 8 10 -10 8 -13 11 -16 15 -20 17 -25 -18 18 -22 22 -27 27 -33 33 -41 -4 -9 -4 -12 0 -5 0 -8 +3 -2 +6 -2 +2.5 -2.5 +4 -4 +6 +1 +9 +1 +9 +4 +12 +4 4 0 9 4 1 12 8 4 5 8 3 8 11 7 2 14 8 2 11 6 3 12 7 4 14 9 1 17 11 1 17 13 4 20 15 4 -5 -11 -5 -14 0 -6 0 -9 +4 -2 +7 -2 +3 -3 +4.5 -4.5 +7 +1 +10 +1 +12 +6 +15 +6 +6 18 10 5 3 2 11 3 3 14 8 3 6 8 2 9 12 7 2 15 9 2 11 6 3 13 7 5 15 10 1 18 12 1 20 15 6 23 17 6 -6 -14 -6 -17 0 -8 0 -11 +5 -3 +8 -3 +4 -4 +5.5 -5.5 +9 +1 +12 +1 +15 +7 +18 +7 2 3 14 2 4 17 8 3 8 8 2 11 13 8 3 16 10 3 12 6 4 14 8 6 17 12 1 20 14 1 23 18 7 26 20 7 -7 -16 -7 -20 0 -9 0 -13 +5 -4 +9 -4 +4.5 -4.5 +6.5 -6.5 +11 +2 +15 +2 +17 +8 +21 +8 3 3 16 3 5 20 10 4 9 10 2 13 15 9 4 19 11 4 15 9 5 17 9 7 21 15 2 25 17 2 27 21 8 31 23 8 -9 -20 -9 -25 0 -11 0 -16 +6 -5 +11 -5 +5.5 -5.5 +8 -8 +13 +2 +18 +2 +20 +9 +25 +9

13 22 41 3 5 20 3 6 25 12 4 11 12 3 16 18 10 5 23 14 5 18 10 6 20 11 8 25 17 2 30 21 2 32 24 9 37 27 9

-30 -49 -10 -23 -10 -29 0 -13 0 -19 +6 -7 +12 -7 +6.5 -6.5 +9.5 -9.5 +15 +2 +21 +2 +24 +11 +30 +11

15 26 49 5 4 23 5 6 29 15 6 13 15 4 19 21 12 7 27 16 7 22 13 7 25 13 10 30 21 2 36 25 2 39 30 11 45 34 11

Exemplu: Diametrul fusului 40 j5 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

-5

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

120

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

15

-30 26 -49 49
5

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13 +16 -13 +10 -10 +14.5 -14.5 +24 +4 +33 +4 +37 +17 +46 +17

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13 46 26 13 40 23 10 45 25 15 54 37 4 63 43 4 67 50 17 76 56 17

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-10 4 -23 23
6

-10 6 -29 29
15 6 0 -13 13 15 4 0 -19 19

+6 -7

21 12 7 27

+12 16 -7 7
22

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

+6.5 13 -6.5 7
25

+9.5 13 -9.5 10
30

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

+15 21 +2 2
36

+21 25 +2 2
39

+24 30 +11 11
45

+30 34 +11 11

121

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 (continuare)
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

n5 n6 p6 p7 r6 r7

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 21 24 28 34 +13 17 +16 19 +20 23 +24 28 +28 +8 8 +10 10 +12 12 +15 15 +17 +16 +8 +20 +12 +24 +12 +23 +15 +27 +15 24 19 8 28 23 12 32 25 12 31 25 15 35 28 15 +19 +10 +24 +15 +30 +15 +28 +19 +34 +19 27 21 10 32 26 15 38 30 15 36 30 19 42 34 19 +23 +12 +29 +18 +36 +18 +34 +23 +41 +23 31 25 12 37 31 18 44 35 18 42 35 23 49 40 23 +28 +15 +35 +22 +43 +22 +41 +28 +49 +28 38 30 15 45 37 22 53 43 22 51 44 28 59 49 28 +33 +17 +42 +26 +51 +26 +50 +34 +59 +34

40 32 17 45 36 17 54 45 26 63 51 26 62 53 34 71 59 34

+33 +20 +39 +20 +51 +32 +62 +32 +60 +41 +71 +41

48 39 20 54 43 20 66 55 32 77 62 32 75 64 41 86 71 41

Exemplu: Diametrul fusului 200 n6 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

+60

90 70 31

+31

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

122

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

48

+33 39 +20 20
54

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +73 +51 +86 +51

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 93 79 51

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +76 +54

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 96 82 54

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+51 +31 +60 +31

81 64 31 90 70 31

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+39 43 +20 20
66

+51 55 +32 32
77

109 +79 89 +79 +50 50 +50

109 109 89 +79 89 50 +50 50 126 126 101 +96 101 50 +50 50 139 143 119 +113 123 80 +84 84 156 160 131 +130 135 80 +84 84

+62 62 +32 32
77

108 108 +83 87 +83 87 +43 43 +43 43 113 115 +88 97 +90 99 +63 63 +65 65

108 126 +83 87 +96 101 +96 +43 43 +50 50 +50 118 136 +93 102 +106 116 +109 +68 68 +77 77 +80 133 153 +108 112 +123 128 +126 +68 68 +77 77 +80

+62 66 +43 43
88

+73 73 +43 43

106 87 +89 51 +54

109 128 130 90 +103 107 +105 109 54 +63 63 +65 65

123

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.10 Valori numerice ale abaterilor inelului exterior şi carcasei. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomide la nală a alezajului până la Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -9

30 50 0 -11

50 80 0 -13

80 120 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp

E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7

Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 25 32 40 50 60 +47 35 +59 44 +73 54 +89 67 +106 79 +126 +25 55 +32 67 +40 82 +50 100 +60 119 +72 +28 +13 +14 +5 +20 +5 +9 0 +15 0 +22 0 +5 -4 +8 -7 +4.5 -4.5 +7.5 -7.5 +2 -7 +5 -10 13 21 36 5 11 22 5 13 28 0 6 17 0 8 23 0 10 30 4 2 13 7 1 16 +34 +16 +17 +6 +24 +6 +11 0 +18 0 +27 0 +6 -5 +10 -8 16 25 42 6 12 25 6 15 32 0 6 19 0 9 26 0 12 35 5 1 14 8 1 18 +41 +20 +20 +7 +28 +7 +13 0 +21 0 +33 0 +8 -5 +12 -9 20 30 50 7 14 29 7 17 37 0 7 22 0 10 30 0 14 42 5 2 17 9 1 21 +50 +25 +25 +9 +34 +9 +16 0 +25 0 +39 0 +10 -6 +14 -11 25 37 61 9 18 36 9 21 45 0 9 27 0 12 36 0 17 50 6 3 21 11 1 25 8 1 19 +60 +30 +29 +10 +40 +10 +19 0 +30 0 +46 0 +13 -6 +18 -12 +9.5 -9.5 30 44 73 10 21 42 10 24 53 0 11 32 0 14 43 0 20 59 6 5 26 12 2 31 +71 +36 +34 +12 +47 +12 +22 0 +35 0 +54 0 +16 -6 +22 -13

72 85 141 36 53 86 12 24 49 12 29 62 0 12 37 0 17 50 0 23 69 6 6 31 13 4 37 11 1 26 17.5 1 32.5 18 6 19 25 8 25

4.5 2 +5.5 12.5 -5.5 7 1 +9 15.5 -9 7 1 10 10 2 13 +2 -9 +6 -12

5.5 1 +6.5 13.5 -6.5 9 0 17 9 3 10 12 3 14 +10.5 -10.5 +2 -11 +6 -15

6.5 0 +8 15.5 -8

9.5 0 +11 22.5 -11 15 1 28 15 4 17 21 7 22 +17.5 -17.5 +4 -18 +10 -25

10.5 12.5 1 +12.5 1 +15 19.5 -12.5 23.5 -15 11 4 11 15 5 15 +3 -13 +7 -18 13 4 14 18 6 18 +4 -15 +9 -21

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 K6 +4 18 Abaterea superioară a alezajului carcasei 6 Abaterea inferioară a -18 19 alezajului carcasei

Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior maxim, alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior minim, alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

124

5 29 4 47 40 8 57 +8 -32 +18 -45 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 560 K6 0 44 Abaterea superioară a alezajului carcasei 12 Abaterea inferioară a -44 50 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 120 150 0 -18 150 180 0 -25 180 250 0 -30 250 315 0 -35 315 400 0 -40 400 500 0 -45 Abateri.5 1 +12.5 +7 -29 +17 -40 62 94 +131 159 +68 18 43 94 +60 +20 135 182 277 68 104 176 20 48 105 20 56 128 0 28 85 0 36 108 0 47 142 7 21 78 20 16 88 20 8 65 31.5 68. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem.5 3 +14. în micrometri (0.5 -12.5 -28.001 mm) 85 85 100 110 125 +148 112 +148 114 +172 134 +191 149 +214 168 +232 +85 166 +85 173 +100 202 +110 226 +125 254 +135 +83 +43 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 +12.5 -14. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile.5 5 +16 44.5 -31.5 20 1 38 21 7 22 28 9 30 +20 -20 +4 -21 +12 -28 12.5 20 1 45 21 4 29 28 6 37 +23 -23 +5 -24 +13 -33 14. inferior – inel exterior minim.5 -16 23 2 53 24 4 35 33 8 43 +26 -26 +5 -27 +16 -36 28.5 30.5 -12. Celelalte reprezintă jocuri 125 .5 37.5 32 4 53 45 9 63 18 50 +83 115 +20 0 25 76 0 32 97 +40 0 +63 0 0 34 +81 102 0 7 13 52 16 9 60 +25 -7 +36 -16 0 43 +97 129 0 7 18 69 18 14 79 18 6 58 +33 -7 +43 -20 +20 -20 12.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4. superior – inel exterior maxim. în micrometri (0. alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.5 4 76.5 +20 -20 +4 -21 +12 --28 43 62 +83 101 +43 14 28 57 14 33 72 0 14 43 0 19 58 0 27 81 7 7 36 14 5 44 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 43 64 +96 108 +50 14 31 64 14 36 79 0 17 50 0 22 65 0 29 88 7 10 43 14 8 51 +44 +15 +61 +15 +29 0 +46 0 +72 0 +22 -7 +30 -16 50 75 +108 126 +56 15 35 74 15 40 91 0 20 59 0 25 76 +49 +17 +69 +17 +32 0 +52 0 56 85 143 17 39 84 17 46 104 0 22 67 0 29 87 0 39 116 7 15 60 16 13 71 16 7 51 26 3 61 27 5 40 36 7 51 +119 +62 +54 +18 +75 +18 +36 0 +57 0 +89 0 +29 -7 +39 -18 +18 -18 +28.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7 Abaterile alezajului carcasei.5 3 +31.10 (continuare) Dimensiuni.

alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.10 (continuare) Dimensiuni. în micrometri (0. în micrometri (0.001 mm) 33 17 20 24 28 -8 19 -8 -4 10 -4 11 -5 13 -6 16 -33 10 -33 -17 5 -20 7 -24 8 -28 9 0 -21 -11 -24 -7 -28 -18 -31 -14 -35 21 11 9 24 17 2 28 18 2 31 24 9 35 25 5 0 -25 -12 -28 -8 -33 -21 -37 -17 -42 25 13 11 28 19 1 33 21 3 37 28 10 42 30 6 0 -30 -14 -33 -9 -39 -26 -45 -21 -51 30 16 13 33 22 1 39 25 4 45 34 13 51 37 8 0 -35 -16 -38 -10 -45 -30 -52 -24 -59 35 18 5 38 26 1 45 28 5 52 40 15 59 42 9 0 -40 -20 -45 -12 -52 -36 -61 -28 -68 40 21 18 45 31 2 52 33 6 61 47 18 68 49 10 0 -40 -20 -40 -12 -52 -36 -61 -28 -68 33 16 17 40 18 25 45 28 5 52 30 13 61 44 11 68 46 3 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 M6 0 35 Abaterea superioară a alezajului carcasei 18 Abaterea inferioară a -35 15 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem. Celelalte reprezintă jocuri 126 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 30 50 0 -9 50 80 0 -11 50 80 0 -13 80 120 0 -15 120 150 0 -18 150 180 0 -25 Abateri. inferior – inel exterior minim.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp M6 M7 N6 N7 P6 P7 Abaterile alezajului carcasei. superior – inel exterior maxim.

1 Relaţii cinematice la rulmenţi Analog. acela când ambele inele se rotesc (fig. viteza punctului B este: 127 . În cele ce urmează se vor analiza deosebirile care apar în ceea ce priveşte solicitarea variabilă în secţiunea cea mai încărcată a căilor de rulare. se datorează solicitărilor ciclice (de oboseală) ale căilor şi corpurilor de rulare. în cazul unui montaj şi a unei exploatări corecte a lor. (m). La rostogolirea fără alunecare.5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR 5. 5. ni . B ne A Fr ni D cD i De Ve Vc Vi Dw Fig. dacă se roteşte inelul interior sau inelul exterior al rulmentului. viteza punctului A al rolei este egală cu viteza periferică a punctului conjugat de pe calea de rulare a inelului interior: π ⋅ Di Vi = ⋅n i (m/s) (5. 5. (rot/min).1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului Ieşirea din uz a rulmenţilor.1).1) 60 unde Di este diametrul căii de rulare a inelului interior.turaţia inelului interior. Se consideră mai întâi un caz general. Pentru exemplificare se ia cazul unui rulment radial cu role.

(m). iar cel exterior este fix. Ţinând seama de (5.diametrul rolelor.7) se observă că turaţia coliviei este mai mare atunci când inelul exterior este rotitor. indicii i şi e arată care este inelul rotitor. ale corpurilor de rulare peste un anumit punct din zona încărcată de pe calea de rulare.turaţia centrului rolei (turaţia coliviei). interioară sau exterioară.1) şi (5. nce = 128 . deci există z treceri. ne . La o rotaţie completă a coliviei faţă de un inel. Viteza sa periferică este: V + Vi π ⋅ Dc Vc = e = ⋅ nc (5. nc .3) reiese: n ⋅D n ⋅D (5. ne = n şi. iar relaţia (5.Lagăre cu rulmenţi π ⋅ De (5. Dacă inelul interior este rotitor. ni = 0 .7) ⎜1 + ⎟ Dc ⎠ 2⎝ În aceste relaţii. rezultă: n ⎛ Dw ⎞ (5.4) Dc = i 2 Dc este diametrul cercului centrelor rolelor.turaţia inelului exterior. din relaţia (5.2) ⋅ ne (m/s) 60 unde De este diametrul căii de rulare a inelului exterior. trec toate cele z corpuri de rulare printr-un anumit punct al inelului.6) şi (5. Deoarece rola este rigidă. (rot/min).5). ne = 0 . Centrul rolei execută o mişcare de rotaţie în jurul axei rulmentului. Durabilitatea rulmentului depinde de numărul de treceri. Dw . din relaţia (5. ni = n . Comparând relaţiile (5.5) devine: n⎛ D ⎞ (5.5) nc = i i + e e 2 ⋅ Dc 2 ⋅ Dc Ve = Cazul în care ambele inele se rotesc este întâlnit mai rar.2).3) 2 60 în care: D + De = Di + Dw = De − Dw . (5.6) nci = ⎜1 − w ⎟ Dc ⎠ 2⎝ Când inelul interior este fix şi cel exterior se roteşte. în unitatea de timp. viteza punctelor sale cuprinse între A şi B variază liniar.

este: n − nce ⋅z (5.12) 2 Comparând relaţiile (5. Sarcina dinamică de bază.fix. sub sarcină.11).fix. prin introducerea unui coeficient de multiplicare V = 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă inelul interior este rotitor. jumătate din contacte se fac în zona neîncărcată şi deci numărul de treceri care trebuie luat în considerare este: n − nci f ii = ⋅z (5. În consecinţă. sau numărul de ore de funcţionare ale rulmentului. se realizează în cazul rotirii inelului exterior. el determină în final durabilitatea rulmentului.15). iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante.10). iar numărul de treceri peste punctul A al inelului interior este: f ii = (n − nci ) ⋅ z (5. Aplicaţiile practice şi încercările de laborator au demonstrat că rulmenţii “identici”. cel interior . se observă că numărul cel mai mare de treceri ale rolelor peste un punct al căii de rulare. cel exterior . analog cu (5. f ee = 5. nu ating aceeaşi durabilitate.10). în acest caz. relaţia 5. în această situaţie. În realitate rulmenţii unui lot 129 . Inelul interior va fi. (5. (5.11). inelul cel mai solicitat al rulmentului şi. până la apariţia primelor semne de oboseală (pitting) pe unul din inelele rulmentului sau pe corpurile de rulare. iar încărcarea cea mai defavorabilă.2 (vezi relaţia 5.8).8) Turaţia relativă a coliviei faţă de inelul interior este (n − nci ) . este cea a inelului interior (punctul A.12). atunci numărul de treceri în unitatea de timp peste punctul B al inelului exterior este: f ei = nci ⋅ z (5. iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante.9) Deoarece inelul interior se roteşte.10) 2 Dacă inelul exterior este rotitor.2 Durabilitatea. care funcţionează în aceleaşi condiţii. atunci numărul trecerilor în unitatea de timp peste punctul A al inelului interior fix este: f ie = nce ⋅ z (5. (5. iar forţa are direcţia şi sensul constante.11) Numărul de treceri peste punctul B al inelului exterior. la calculul sarcinii dinamice echivalente Pe a rulmenţilor se ţine seama dacă se roteşte inelul exterior. la turaţie constantă. ca urmare. Prin durabilitatea unui rulment se înţelege numărul de rotaţii (în milioane de rotaţii).

p . Faptul acesta se datorează abaterilor (toleranţelor) dimensionale. În acest caz P este sarcina pur axială din rulment. astfel. 5. pentru duritate etc.13) şi făcând L10 = 1 se poate deduce semnificaţia sarcinii dinamice de bază C (C = P) .29). este necesar ca predicţia unei durabilităţi să se bazeze pe evaluarea statistică a durabilităţii unui mare număr de rulmenţi “identici” care funcţionează în aceleaşi condiţii. de direcţie.13) se poate aplica şi pentru rulmenţii axiali.13) ⎝P⎠ C este sarcina dinamică de bază a rulmentului. Ea este sarcina pur radială. sens şi mărime constante. la definirea durabilităţii nominale (conform normelor ISO). Rulmenţii astfel calculaţi au o fiabilitate de 90% (fiabilitatea este probabilitatea ca o piesă să funcţioneze fără defecţiuni într-un interval de timp dat). cu aceleaşi reglaje iniţiale ale maşinilor. Durabilitatea nominală se notează cu L10 ( 100 − 90 = 10 . încărcaţi cu o sarcină pur axială. atunci probabilitatea ca ei să funcţioneze fără a se defecta în acest interval este de 90%. aşa cum se va arăta mai jos (relaţiile 5. în funcţie de precizia urmărită. Dacă se doreşte ca rulmenţii să aibă o fiabilitate mai mare. care funcţionează în aceleaşi condiţii. Relaţia durabilităţii Relaţia prin care se poate calcula durabilitatea nominală a fost stabilită de Lundberg şi Palmgren în următoarele condiţii de încercare a loturilor de rulmenţi “identici”: sarcină radială de direcţie. 5. inelul exterior fix. Relaţia (5. Scăderea ei se reflectă printr-un factor de corecţie subunitar. rot) (5. Aceasta este (în milioane de rotaţii): ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ (mil. dacă rulmenţii se calculează pe baza durabilităţii nominale. sens şi mărime constante. rulmenţii sunt calculaţi luându-se în considerare durabilitatea nominală L10 . de formă. Durabilitatea nominală este durabilitatea atinsă sau depăşită de 90% din rulmenţii aparent identici ai unui lot. prevăzute. unde P . Oricât ar fi de mici.un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi 10/3 pentru cei cu role. inelul interior rotitor.Lagăre cu rulmenţi sunt doar aparent identici. de direcţie. Altfel spus. De aceea. În majoritatea situaţiilor. cu aceeaşi tehnologie de tratament termic etc. sens şi mărime constante pentru care durabilitatea nominală L10 a unui lot de p 130 .28. atunci durabilitatea rulmentului va fi mai mică. Se ajunge. Ele conduc la existenţa unei plaje de durabilităţi pentru rulmenţii “identici”. Pornind de la relaţia (5.sarcina pur radială care încarcă rulmentul. acestea totuşi există. adică 10% din rulmenţi nu au atins această valoare a durabilităţii). chiar dacă sunt fabricaţi din aceeaşi şarjă de material.27.

Relaţia (5. care să se conformeze condiţiilor menţionate. Forţa axială totală din rulmenţi 131 - . atunci situaţia reală trebuie transformată în una echivalentă. inel interior rotitor. sens şi mărime constante care determină aceeaşi durabilitate nominală ca şi sarcina reală.16) sau Pe = XFr + YFa (5.factorul forţei axiale. în cele ce urmează se va nota sarcina dinamică echivalentă cu Pe .13) pentru determinarea durabilităţii nominale L10 pentru cazul real de încărcare.17) X este factorul forţei radiale. este de 1 milion de rotaţii. iar Y . atunci sarcina dinamică echivalentă este: Pe = VFr (5. fictivă. Prin sarcină dinamică echivalentă se înţelege sarcina pur radială. în calcularea unei sarcini dinamice echivalente celei reale. inel exterior fix). cu inelul interior rotitor şi inelul exterior fix.15) Dacă un rulment care are inelul interior rotitor şi cel exterior fix este încărcat cu o sarcină combinată. sens şi mărime are inelul exterior rotitor şi cel interior fix.5. atunci sarcina dinamică echivalentă poate avea una din expresiile: Pe = Fr (5. 5. rot) ⎠ p (5.13) devine: ⎛C L10 = ⎜ ⎜P ⎝ e ⎞ ⎟ ⎟ (mil. încărcat cu o sarcină radială Fr . Problema constă. sens şi mărime constante.17) în funcţie de valoarea raportului Fa / Fr . de direcţie. de fapt.13) (sarcină pur radială de direcţie. se poate utiliza relaţia (5. În relaţia (5. constantă ca direcţie.Alegerea şi calculul rulmenţilor rulmenţi aparent identici . Se atrage atenţia să nu se confunde forţa axială totală din rulmenţi cu forţele axiale care acţionează asupra roţilor dinţate de pe arborele respectiv sau cu rezultanta acestor forţe.7). după cum se va vedea mai departe (§ 5.14) - Dacă un rulment. de direcţie. sens şi mărime constante. Pentru evitarea unor confuzii pe care le-ar putea induce modul de utilizare a diferitelor notaţii.3 Sarcina dinamică echivalentă Dacă rulmenţii funcţionează în alte condiţii decât cele în care s-a stabilit relaţia (5. având componentele Fr (radială) şi Fa (forţa axială totală din rulmentul respectiv). O dată calculată sarcina dinamică echivalentă.

19) Valorile sarcinilor dinamice echivalente care ar rezulta din relaţiile (5.2 [14]). f m ia în considerare sarcinile suplimentare care apar la rulajul autovehiculelor (tab.1 1.21) iar relaţia finală pentru calculul durabilităţii nominale L10 devine: ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil.1 [1]). În realitate rulmenţii sunt încărcaţi cu sarcini efective diferite de cele nominale.0 fpb.5 – 2.18) (5. Dacă un rulment este încărcat cu o sarcină combinată de direcţie. rot ) (5. Tabelul 5.14 şi 5.20) unde f k ţine seama de precizia roţilor dinţate montate pe arborii rezemaţi în rulmenţii calculaţi (tab. De aceea. 5.19) sunt calculate pe baza forţelor nominale (teoretice) care apar în elementele transmisiei (de exemplu în angrenaje). sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) este: Pec = f d Pe (5. 5. ff > 100 µm Cu coeficientul dinamic din relaţia (5. atunci se va utiliza coeficientul de multiplicare V = 1. se ia în considerare coeficientul dinamic care are expresia [1]: fd = fk fs fm (5.3 [1]).21).1 Valori pentru coeficientul fk Angrenaj Precizie ridicată Precizie normală Angrenaje turnate neprelucrate Abaterea pasului de bază fpb şi eroarea de formă a profilului ff fk 1.15) – (5. f s ţine seama de forţele suplimentare care rezultă din funcţionarea maşinii (tab. neuniformităţii funcţionării maşinii etc. 5. sens şi mărime constante dar are inelul exterior rotitor şi cel interior fix. în tabelele 5.1 – 1. valorile lui Pe trebuie corectate cu coeficienţi care ţin seama de încărcările suplimentare datorate angrenajelor. Astfel.05 – 1.22) 132 . ff = 20-100 µm fpb.Lagăre cu rulmenţi - se calculează după o metodologie care se prezintă în paragrafele în care sunt tratate diferitele situaţii (de exemplu.3 1. ff ≤ 20 µm fpb.20).2 : Pe = VFr Pe = XVFr + YFa (5.

2 – 1. Laminor la rece.3 1. în ore de funcţionare.4 sunt date durabilităţile nominale.2 1. concasoare.0 – 1.5 – 2.5 133 . maşini de rectificat Strunguri Maşini pentru prelucrarea materialului lemnos-fibros Maşini pentru hârtie Defibrator.3 1. n (rot/min).4 1. adesea.3 -2 1.6 1.7 1. atunci este.1 – 1.3 – 1. strunguri Maşini textile Cadre.3 – 1. site oscilante Excavator fs 1.4 – 1. turbine Motoare folosite la mijloacele de transport Maşini de ridicat şi transportat Benzi de transportor.2 Valori pentru coeficientul fs Utilizarea Utilaje de prelucrare Laminoare – transportor unisens cu role – transportor în ambele sensuri Laminor la cald pentru sârmă şi benzi. ascensoare Transport minier Transport vibrator Maşini de preparare şi extracţie Cuptoare rotative de ciment şi răcitoare rotative Uscător cu tobă Maşini de sortat după granulaţie şi sortat minereu Mori cu bile.2 – 1. teleferice Macarale.23) În tabelul 5. freze.1 – 1.3 1. mori cu ciocane. Banc pentru trefilat sârmă Ghilotine.6 1.5 – 2.5 – 1. recomandate pentru diferite tipuri de maşini şi utilaje.8 1. Tabelul 5.5 1. maşini de ştanţat Maşini de găurit.5 1.2 1.0 – 1.1 1. mori tubulare.1 – 1.2 1.5 1.1 – 1. funiculare. mai practic ca durabilitatea nominală să se exprime direct în ore de funcţionare (L10h ): L10 h 16666 16666 ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ n n ⎝ Pec ⎠ p (h) (5.5 – 2.3 1.2 – 1.3 – 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă turaţia este constantă.1 1. moară cu conuri Calandru Fierăstraie circulare sau cu bandă.1 – 1.5 – 2.0 1. maşini de filat Războaie.2 – 1.0 – 1.1 1.5 – 1.1 – 1.0 1.0 – 1.3 1. maşini de spălat Maşini pentru industria alimentară Mori pentru cereale Mori pentru aluat Valţ de frământat Maşini de forţă Motoare electrice.2 – 1.5 1.8 1.2 1. rafinor.

7 Tabelul 5.country” (pentru orice teren).4 Valori recomandate pentru durabilitatea nominală (ore de funcţionare) Utilizarea Motoare electrice Pentru aparate menajere Mici de serie Medii şi pentru tracţiune electrică Mari Echipamente de birou şi de calcul Laminoare Laminoare Reductoare pentru laminoare Construcţii navale Lagărele arborelui port-elice Reductoare mari de navă Construcţii mecanice Compresoare Reductoare universale mici Reductoare universale medii Ventilatoare mici Ventilatoare medii Ventilatoare mari Pompe centrifuge Centrifuge Transportoare cu bandă Concasoare Malaxoare mari Maşini de imprimat Maşini pentru hârtie Maşini textile Maşini-unelte Maşini pentru prelucrat lemnul Maşini pentru mase plastice Maşini pentru materiale de construcţii Durata de funcţionare.100 20 12 .. motociclete Camioane.5.50 134 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.22 5 – 10 20 .3 Valori pentru coeficientul fm [după 9] Tipul autovehiculului Automobile. tractoare agricole fm 1.7 – 4 8 – 20 15 – 32 20 – 45 15 .50 3. în mii ore 1..1. autobuze. autoutilitare cu remorcă Autovehicule „cross .5 – 20 8 – 20 15 – 30 8 – 20 15 – 45 45 – 85 8 – 45 15 – 30 15 – 85 20 – 30 30 – 50 20 – 50 50 – 200 20 – 50 15 – 30 20 – 50 20 – 50 10 .3 1.

Tabelul 5.600 p 135 .5 În cazul rulmenţilor care efectuează nu o mişcare de rotaţie. cu o amplitudine unghiulară α [°].6). cicluri ) 2α 2α ⎝ Pec ⎠ Dacă amplitudinea este foarte mică. km ) (5.3 0. în general..25) L10 osc = L10 = ⎜ ⎟ ( mil.4 3. în milioane de kilometri. Variaţia lui ft este liniară.867 225 0. Tabelul 5.934 200 0. 5.8 1.5 Durabilităţi nominale pentru rulmenţii autovehiculelor Tipul autovehiculului Roţi de vehicule rutiere: Automobile Camioane. (m). se determină cu relaţia: 180 180 ⎛ C ⎞ (5.733 275 0.6 0.6 Coeficientul de temperatură ft Temperatura de funcţionare (ºC) Coeficientul de temperatură... exprimată în milioane de cicluri. În tabelul 5. ci una de oscilaţie. autocare Osii de vehicule feroviare: Vagoane (cu sarcina maximă constantă pe osie) Vagoane de transport urban şi suburban Vagon pentru liniile magistrale Automotoare pentru liniile magistrale Locomotive diesel sau electrice pentru liniile magistrale L10s (mil. atunci calculul lui L10osc nu se justifică.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pentru vehiculele rutiere sau feroviare. La calculul unor astfel de rulmenţi se corectează sarcina lor dinamică de bază cu un coeficient de temperatură ft (tab. ft 150 1 175 0. atunci capacitatea lor portantă se micşorează.5 se indică durabilităţile nominale L10s pentru diferite tipuri de vehicule. km) 0.. Dacă rulmenţii funcţionează la temperaturi ridicate (peste 150 oC). cu relaţia: L10 s πD πD ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ 1000 1000 ⎝ Pec ⎠ p ( mil.666 300 0.800 250 0.5 3 3. în special pentru rulmenţii roţilor. durabilitatea nominală. durabilitatea nominală se exprimă. Cauza principală o constituie micşorarea durităţii.24) unde D este diametrul exterior al roţii.

22) pentru calculul durabilităţii nominale ţine seama doar de sarcină (cu corecţiile respective) şi implică o fiabilitate de 90% a rulmenţilor. Factorul de corecţie a1 se dă.23) şi (5. a2 – factor de corecţie ce ţine seama de materialul rulmentului (pentru materiale uzuale.27) Lna = a1a2 a3 L10 = a1a2 a3 ⎜ ⎟ ( mil.28) (5. materialul rulmenţilor – diferit de cel “standard”. la o fiabilitate de 96%. În aceste relaţii. calculat pentru orice valoare a fiabilităţii.3).7. vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare – diferită de cea necesară. a3 – factor de corecţie pentru condiţii de funcţionare neconvenţionale (în special pentru condiţiile de ungere). km ) În relaţiile de mai sus: a1 este factorul de corecţie pentru o fiabilitate diferită de 90%. în tabelul 5. atunci factorul de corecţie a1 are valoarea a1=1.2. Norma ISO 281/1 prevede relaţia de calcul a durabilităţii nominale pentru situaţiile de mai sus: ⎛C ⎞ (5. care influenţează durabilitatea: fiabilitatea peste 90% a rulmenţilor. rot ) (5.29) ( mil. însă. seama de alte situaţii posibile. iar indicele a indică faptul că s-a ţinut seama de factorii de corecţie a(1. pentru anumite fiabilităţi. din simbolul Lna.Lagăre cu rulmenţi În acest caz. însă. Dacă proiectantul nu consideră necesară o fiabilitate mărită.26) 5. relaţia de calcul a durabilităţii nominale (5. rot ) ⎝ Pec ⎠ Dacă se ţine seama de relaţiile (5.22) devine: ⎛ fC⎞ L10 = ⎜ t ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil. cu relaţia: 136 . indicele n.4 Durabilitatea nominală corectată Relaţia (5. cât şi în milioane de km: p 16666 ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ n ⎝ Pec ⎠ πD ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ 1000 ⎝ Pec ⎠ p p (h) (5. reprezintă diferenţa dintre 100 % şi fiabilitatea impusă rulmentului (de exemplu.24). se va scrie L(100 – 96)a. El poate fi. a2=1) . adică L4a ). atunci durabilitatea corectată poate fi exprimată atât în ore. Ea nu ţine.

33 L1a 0. n – turaţia (rot/min). Cu valoarea lui λ se determină a3 din figura 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor ⎛ 100 ⎞ 3 a1 = 4.62 L4a 0. 5.6 (5.14 Tabelul 5.44 L2a 0.05 0. Tabelul 5.1 0. trebuie calculată mai întâi valoarea parametrului de ungere λ [după 26]: λ = 60 ⋅10−6 ν 0. 2 3 2 a3 1 b 0. b – lubrifianţi cu aditivi EP şi filtrare fină.48⎜ ln ⎟ R ⎠ ⎝ Factorul de corecţie a2 se dă în tabelul 5.7 d M 0.30) 99.5 L(100-R)a a1 L10a 1 L5a 0.8 [14].53 L3a 0.31) unde ν este vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare (mm /s).1 0. care ţine seama de lubrifiant.5 0.2 0.2 [26]. dM.5 1 2 λ 5 7 a – condiţii “standard” de ungere.2 Factorul de corecţie a3 137 .diametrul mediu al rulmentului: d M = ( d + D ) 2 (mm).8 Valori pentru factorul de corecţie a2 Tehnologia de elaborare Topire în aer Dezoxidare în vid Retopire în vid cu electrod consumabil a2 1 3 6 Pentru determinarea valorii factorului de corecţie a3.21 L0. Fig.5a 0.7 Valori pentru factorul de corecţie a1 Fiabilitatea R (%) 90 95 96 97 98 99 2 (5.2 a 0.8 n0.

98 2. IV 95 200 300 500 mm 1000 20 30 40 50 60 70 80 ºC 100 Diametrul mediu al rulmentului dM Temperatura de funcţionare t Fig.8 6.52 ISO VG 5 4.3 [după 26] se poate determina vâscozitatea necesară a lubrifiantului pentru un rulment cu un anumit diametru mediu dM şi o anumită 138 .60 ISO VG 68 68 61.80 ISO VG 100 100 90 110 ISO VG 150 150 135 165 ISO VG 220 220 198 242 ISO VG 320 320 288 352 ISO VG 460 460 414 506 ISO VG 680 680 612 748 ISO VG 1000 1000 900 1100 ISO VG 1500 1500 1350 1650 Din figura 5.42 ISO VG 3 3.12 7.80 35.20 ISO VG 46 46 41.20 ISO VG 32 32 28.50 ISO VG 22 22 19.3 Determinarea vâscozităţii necesare ν la temperatura de funcţionare a rulmentului Tabelul 5.50 16.00 ISO VG 15 15 13.00 11.2 2.Lagăre cu rulmenţi 500 mm 2 s 5 10 20 30 50 680 460 320 220 150 100 68 46 32 22 15 10 ISO VG 200 100 200 300 500 1000 20 2000 3000 5000 10000 20000 5 10 20 30 50 100 min-1 100 Vâscozitatea necesară ν Turaţia 50 n 10 Vâsc.48 ISO VG 10 10 9.40 50.6 4. 5.14 5.80 24.9 Clasele ISO de vâscozitate Limitele vâscozităţii Clasele ISO Vâscozitatea cinematice la 40ºC (mm2/s) de cinematică medie la 40ºC (mm2/s) vâscozitate min max ISO VG 2 2.2 1.88 3. 10mm·s-1 /40ºC.20 74.06 ISO VG 7 6.

În acest caz sarcina dinamică echivalentă este: Pe = p ∑F 1 n p i Ni N (5. se va calcula o turaţie echivalentă cu care se va opera în relaţia (5. În exemplul din figură.23) forţa care încărca rulmentul avea direcţia constantă (radială sau nu). la un diametru mediu de 90 mm al rulmentului şi o turaţie de 1000 rot/min rezultă o vâscozitate necesară de 20 mm2/s la temperatura de funcţionare. (5.32) 139 . Este de reţinut faptul că diagrama din dreapta este valabilă pentru un ulei cu indicele de vâscozitate IV egal cu 95. pentru toate cazurile pentru care s-au folosit relaţiile de mai sus. există situaţii în care direcţia şi sensul se schimbă la anumite intervale de timp. La fel. O serie de alte aspecte privind durabilitatea rulmenţilor sunt tratate în lucrările [48]. (5. Direcţia şi sensul sunt constante dar mărimea ei variază continuu după o lege care poate fi asimilată unei variaţii în trepte (histograma cu linie întreruptă).9 se dau clasele de vâscozitate ISO (după norma ISO 3448). De asemenea. În relaţia (5. atunci rezultă că uleiul care va fi ales trebuie să aibă la 40oC o vâscozitate cinematică medie de 100 mm2/s (clasa ISO VG 100).23) turaţia apare chiar explicit.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi În relaţiile (5. (5. se va opera în relaţiile mai sus menţionate. Turaţia este constantă. În toate acestea se vor propune relaţii pentru calculul sarcinii dinamice echivalente Pe. în interiorul unui interval. [49]. Există situaţii în care forţa rămâne constantă ca direcţie şi sens. cu care. ele rămân constante. De asemenea. la temperatura de funcţionare considerată cunoscută.22).14) – (5. va avea vâscozitatea necesară determinată anterior. În cele ce urmează se prezintă diverse situaţii.19). În tabelul 5. 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor turaţie n. după ISO.5. dacă turaţia n ≠ ct . De asemenea. sensul şi mărimea constante. a uleiului care. 5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte Se consideră cazul unei încărcări a rulmentului ca în figura 5. apoi.4 cu o sarcină radială.23). Dacă temperatura de funcţionare este de 80oC (diagrama din dreapta). din diagrama din dreapta se poate găsi clasa de vâscozitate. turaţia s-a considerat constantă. dar mărimea ei variază în timp.21). Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni forţa are valoarea constantă Fi. dar.

13).Lagăre cu rulmenţi unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul. la turaţie constantă.3 Forţă cu două componente radiale. Fi – forţa de valoare constantă (N) pe parcursul a Ni rotaţii.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar Dacă forţa are direcţia (radială) şi sensul constant.34) unde coeficientul fe se determină din diagrama din figura 5. F N1 N2 N3 N Nn Nr. sens şi mărime constante (de exemplu greutatea unui rotor) şi o componentă F2 rotativă.5. dintre care una este rotitoare Dacă forţa (fig. p – exponentul menţionat la relaţia (5. rotaţii Fig. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = f e (F1 + F2 ) (5. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: F + 2 Fmax (5. de mărime constantă (de exemplu o masă dezechilibrată aflată pe acel rotor). asimilabilă unei variaţii în trepte 5.6.5. 5. 5. dar mărimea ei variază liniar între o valoare minimă Fmin şi una maximă Fmax.33) Pe = min 3 5.5) are o componentă radială F1 de direcţie.4 Variaţie continuă. 140 .

se determină din figura 5.5 f) Sinusoidală 0.6 0.6 0. Turaţia este constantă.7 Coeficienţii de sarcină 141 .75 F1 0.6 g) Parabolică 0.6 Coeficientul fe 5. 26]. care se aplică valorii maxime Fmax a forţei.1 0.5 f g 0.70 0 0.1 a) Eliptică F t Fmax Fmin 0.90 F2 0.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic În acest caz forţa are direcţie radială şi sens constant dar mărimea ei variază ciclic după o anumită lege.35) Coeficienţii de sarcină V1 şi V2.8 0.7 [după 22.3 c) Sinusoidală 0.80 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor fe 1.85 0.7 0.0 Fig.7 h) Eliptică 0 0.9 1.4 v2 d) Sinusoidală e) Liniară 0.4 0.0 F1 F1 + F2 Fig.95 0.6 v1 0.4 0.5.4 h 0.2 b) Parabolică 0.5 Fmin/Fmax 0. 5.0 0. 5. respectiv celei minime Fmin.5 Forţă cu o componentă rotativă Fig.2 0.8 0. 26]: Pe = V1 Fmax + V2 Fmin (5.3 0. 0. Pentru această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [22.3 0.2 0.7 d e 0.8 1.9 a b c 0. 5.

există un număr m de intervale (“paliere”) de timp ti în care turaţia are o valoare constantă ni. iar sarcina are valoarea constantă Fi. ∑P 1 m p ei Ni 5.7 Forţă combinată. iar sarcina dinamică echivalentă este Pei ( Pei = Fri sau Pe i = XFr i + YFa i ). Utilizarea uneia sau alteia dintre cele două formule. a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere Forţa este combinată. În cadrul acestei perioade. de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă Situaţia aceasta a fost amintită la § 5.5. În această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = p (5. 5.13).37) N unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul în intervalul de timp pentru care este calculat.17). Turaţia este constantă.5. cu paliere constante Sarcina (de direcţie radială) variază ciclic. Dacă se face notaţia qi = t i / T . Cu alte cuvinte. sarcina combinată variază atât ca direcţie cât şi ca mărime.5 Forţă şi turaţie variabile. componentele au valori constante Fri şi Fai. de 142 .5. iar expresiile sarcinii dinamice echivalente sunt cele date de relaţia (5. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni . având o componentă radială şi una axială. atunci sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = ∑q n F i i p 1 m p i ∑q n i 1 m (5.6 Forţă combinată. pentru calculul rulmenţilor unui arbore. dar pe fiecare palier are o anumită direcţie (constantă pe acel palier) şi o anumită mărime (constantă pe acel palier). dacă ei sunt încărcaţi cu o forţă combinată.16): Pe = Fr sau de relaţia (5. cu perioada T.36) i unde p are semnificaţia de la relaţia (5.17): Pe = XFr + YFa pentru care semnificaţiile diferiţilor termeni sau factori au fost prezentate sub relaţia (5.Lagăre cu rulmenţi 5.3.

Dacă forţa exterioară F aplicată unui rulment care funcţionează în condiţiile de mai sus este o forţă combinată. având o componentă radială Fr şi una axială Fa atunci se operează cu o sarcină statică echivalentă P0 care este o forţă fictivă radială sau axială (în cazul rulmenţilor axiali) care produce o deformaţie plastică identică cu cea produsă de forţa reală. . C0. pentru fiecare rulment. pentru toţi rulmenţii la care este cazul. depinde de valoarea raportului.38) Fr atunci se aplică relaţia (5. încărcaţi şi cu o componentă axială.Alegerea şi calculul rulmenţilor o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă.rulmentul efectuează.rulmentul se roteşte cu turaţii n > 10 rot/min dar în intervalul unei fracţiuni de rotaţie suportă şocuri severe. 143 . Astfel.16) iar dacă atunci se aplică relaţia (5. la rulmenţii radiali-axiali cu role conice. în cataloagele firmelor producătoare. mărimea e mai depinde şi de sarcina statică de bază a rulmentului. mici oscilaţii. care. Valoarea numerică a acestei mărimi e este dată.rulmentul se roteşte sub sarcină cu turaţii n < 10 rot/min . după cum ea poate fi regăsită şi în tabelele din acest volum. dacă: Fa ≤e (5. iar la rulmenţii radiali cu bile. . depinde de geometria internă a rulmentului. . la contactul dintre calea de rulare şi corpul de rulare cel mai încărcat. Mărimea unui rulment care trebuie ales într-o aplicaţie tehnică se stabileşte pe baza sarcinii statice de bază şi nu pe baza sarcinii dinamice de bază în următoarele situaţii: . sub sarcină. Acest raport se compară cu o mărime e. Această sarcină produce o deformaţie plastică de 1/10000 din diametrul corpului de rulare.6 Sarcina statică de bază Sarcina statică de bază ( C 0 ) este sarcina radială (pentru rulmenţii radiali) sau sarcina axială centrică (pentru rulmenţii axiali) sub acţiunea căreia tensiunea hertziană. atinge valoarea de 4000 MPa.rulmentul nu se roteşte şi este încărcat cu o sarcină continuă sau intermitentă.39) Pe = XFr + YFa 5.17) Pe = Fr Fa >e Fr (5. dintre forţa axială totală Fa din rulmentul respectiv şi forţa radială Fr care încarcă acel rulment.

10 [după 23]. rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi.Lagăre cu rulmenţi Pentru rulmenţii radiali şi radiali-axiali cu bile. Pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice.componenta radială. 144 .42) Pentru rulmenţii axial-oscilanţi cu role se utilizează relaţia de tipul (5. Tabelul 5. X 0 .44) în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului. respectiv axială a forţei combinate.40) unde Fr .43) unde S 0 este coeficientul de siguranţă static.40). rulmenţii cu ace: P0 = Fr (5.41) Pentru rulmenţii axiali cu bile sau cu role: P0 = Fa (5.10 Valori ale coeficientului de siguranţă static S0 Condiţii de funcţionare Fără şocuri Nu sunt cerinţe deosebite privind funcţionarea lină Mişcări de oscilaţie cu frecvenţă mică Normale Mişcări line şi rotire precisă Cu şocuri Cerinţe ridicate privind precizia de rotaţie şi funcţionarea lină S0 ≥1 ≥2 ≥3 ≥4 Condiţia de verificare a rulmentului la solicitarea statică este: C 0 nec ≤ C 0 (5. Fa . Sarcina statică de bază necesară.factorul axial. Y0 . dată în cataloagele de rulmenţi. cu care se verifică rulmentul (sau se alege mărimea rulmentului) se determină cu relaţia: C 0 nec = S 0 P0 (5.factorul radial. Valori orientative pentru acest coeficient se dau în tabelul 5. rulmenţi axiali-radiali sarcina statică echivalentă se determină cu o relaţie de forma: P0 = X 0 Fr + Y0 Fa (5.

28) a durabilităţii. bine ales. să poată fi montate. cu particularităţile sale funcţionale. de exemplu roţi dinţate etc. Traseul „direct” Acest traseu se bazează pe logica proiectării unei transmisii. fusul de rulment. utilajul de proiectat. de montaj. fără şocuri). cel mult egal. un rulment trebuie să aibă o durabilitate efectivă (cu fiabilitatea aleasă de proiectant) cel puţin egală cu durabilitatea necesară.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. exprimată în ore de funcţionare (pentru care se dau valorile recomandate. Sunt posibile. Un rulment este considerat. Cunoscând diametrul fusului rulmentului. cu tronsonul care urmează. Această condiţie. Etapele sale principale sunt: 1. axiale. Explicitând.1 şi figura 1. dacă este îndeplinită condiţia enunţată mai sus: Lna ≥ Lhnec (5. precum şi din condiţia ca toate organele care se află pe arborele respectiv. două trasee pentru alegerea şi calculul rulmenţilor. tipul încărcării (cu şocuri.45) unde Lhnec este durabilitatea necesară. în funcţie de rolul funcţional al fiecărui tronson (capăt de arbore. Dimensionarea arborelui Dimensionarea arborelui implică şi stabilirea diametrului fusurilor pentru rulmenţi. în primul rând. Acest lucru decurge din logica succesiunii tronsoanelor unui arbore. Tabelul 1. rezultă: ⎞ ⎟ (5. Alegerea tipului rulmentului La alegerea tipului rulmentului se ţine seama de condiţiile temei de proiect.46) ⎟ ≥ Lhnec ⎠ Această relaţie ne permite să urmărim logica alegerii unuia din cele două trasee de calcul al rulmenţilor.3 pot oferi informaţii utile pentru alegerea unui anumit tip de rulment. tronsonul pentru montarea unor organe pe arbore.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente O temă de proiectare conţine întotdeauna date iniţiale. în final. se va utiliza relaţia (5. care permit proiectantului să-şi stabilească o strategie de alegere şi de calcul al rulmenţilor. Pentru exemplificare şi pentru continuarea prezentării. în principiu. tipul sarcinilor (radiale. Din aceste condiţii rezultă. doar pe baza acestor considerente funcţionale şi de montaj. implică faptul ca un tronson anterior să aibă diametrul nominal mai mic. De aceea.).4). diametrele fusurilor pentru rulmenţi rezultă cu o destul de mare probabilitate de a fi corect determinate. se poate alege 145 16666 ⎛ C ⎜ a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec p . tronsonul pentru etanşare. combinate) etc. În condiţiile unei teme date. De asemenea pot rezulta turaţia arborelui. 2. în tabelul 5.

în acest mod. pornind de la durabilitatea necesară Lhnec şi folosind relaţia (5. se poate observa că. cu nişte raţionamente simple pot fi stabilite şi diametrele tronsoanelor şi. Verificarea rulmentului Dacă se cunosc valorile lui C şi Pec . deci centrele de presiune nu pot fi precis poziţionate. Traseul „indirect” Acest traseu pleacă de la ideea calculării sarcinii dinamice de bază C. pentru a calcula C. De asemenea. Dacă condiţia (5. Ţinând seama de consideraţiile de mai sus. pentru a calcula reacţiunile. atunci se alege un rulment de acelaşi tip. să se cunoască lungimile diferitelor tronsoane ale arborelui. se poate alege un rulment de alt tip. adică se stabileşte poziţia reazemului (vezi figurile 2. ceea ce conduce la alte valori ale reacţiunilor şi la alte valori ale lui Pec . Pec să fie cunoscută.47) ⎟ ⋅ a a a 16666 1 2 3 ⎠ ⎝ Traseul acesta are un neajuns important. pentru a putea calcula reacţiunile. dar care îndeplineşte condiţiile funcţionale necesare pentru încărcarea din tema de proiectare. Stabilind. Pe de altă parte se poate poziţiona centrul de presiune al rulmentului.Lagăre cu rulmenţi dimensiunea rulmentului (seria lui) din catalog. pentru fiecare rulment. se pot calcula reacţiunile din reazeme.7. În felul acesta rezultă. metodologia de alegere şi de calcul a rulmenţilor.45). Calcului ei presupune ca proiectantul să cunoască poziţia centrelor de presiune ale rulmenţilor (deci poziţia reazemelor). ci numai cu o anumită aproximaţie.10. 1 146 . tot din catalog. În final se poate calcula. De asemenea. Or. la acest moment. precum şi comentariile legate de acestea). atunci se poate calcula durabilitatea corectată Lna. deoarece centrele de presiune nu sunt sau nu pot fi plasate în poziţiile luate iniţial cu aproximaţie. 2. în acest caz se ajunge la premizele traseului direct.45). rulmenţii nu au fost încă aleşi. trebuie ca sarcina dinamică echivalentă de calcul. după ce rulmentul a fost ales pe baza relaţiei (5. 3. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) Pec . să fie necesar să se reia calculul. De aceea.47). montate pe arbore. precum şi condiţia (5. poziţia reazemelor arborelui şi cunoscând şi poziţia roţilor dinţate. 2. a roţilor de curea etc. nu este exclus ca. 2.29). Din acestea două rezultă: ⎛ ⎞p nLhnec C ≥ Pec ⎜ (5. sarcina dinamică de bază C a rulmentului. În plus. Din relaţia de mai sus rezultă că.5. oricum. care depinde de experienţa proiectantului şi de abilitatea lui. iar rulmentul poate fi verificat cu formula (5.45) nu este îndeplinită.9. trebuie. care va fi prezentată în cele ce urmează. dar de o serie care are sarcina dinamică de bază C mai mare (pentru acelaşi diametru al fusului). va avea în vedere traseul direct.

Ea are în vedere traseul direct şi este exemplificată pentru un arbore montat pe două lagăre. Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. sau în milioane de rotaţii. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui. Lnec . regimul de lucru. să aibă joc mărit. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: . stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. în general. să fie silenţios. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . De asemenea. 2. . Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. 5. prezentată mai jos. relaţiile dimensionale între piesele vecine.8. Rezultatul acestei etape constă în: a. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. b. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. Pentru rulmentul ales.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). axiale) care acţionează asupra acestor organe ale 147 . Stabilirea durabilităţii necesare.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor 5. predimensionare. Lhnec . la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc.). Aceste condiţii pot fi. un rulment dintr-o anumită serie. Se pot calcula forţele (tangenţiale.). care reies din tema de proiectare. Din etapa de dimensionare a arborelui (a.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. să aibă etanşare proprie pe o parte sau pe ambele părţi etc.1 Metodologia generală Metodologia generală. să fie stabilizat termic. condiţiile de gabarit.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. în ore. 1. preliminar. radiale. b. . unele din condiţiile iniţiale vor servi la alegerea ulterioară a seriei de rulmenţi. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. să aibă precizie mărită. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. precum şi alte specificaţii necesare calculului. 3. . satisfăcute.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. roţi de curea etc.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. condiţiile de mediu. Se alege. 4. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. Alegerea tipului rulmentului.

fix) (5. Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui..38) şi (5. Ca urmare. dacă atunci PeII = FrII sau PeII = VFrII (5. FrI 148 . Fie componentele axiale FaI şi FaII . respectiv FaII / FrII . respectiv V I şi V II . Ele se calculează după o metodologie care va fi prezentată la fiecare dintre cazurile tratate în acest volum.16) sau (5. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. Cazul 2 F Dacă aI > e I .49). FrI atunci PeI = FrI (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţiile (5.51) FaII ≤ e II . Raportate la direcţiile ataşate rulmentului. în numeroase situaţii.Lagăre cu rulmenţi transmisiei.48) (5.50) sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. Componentele radiale se determină cu relaţiile (5. în cele două plane reciproc perpendiculare. notaţi cu I şi II .53) În aceste relaţii valorile lui e (I şi II) se dau în cataloagele de rulmenţi pentru fiecare rulment. Opţiunea pentru una din aceste două relaţii este determinată de raportul FaI / FrI . 7.49) şi FrII = H II + V II 2 2 6. Acestea sunt forţe axiale totale din rulmenţii calculaţi (a nu se confunda cu forţele axiale din angrenaje sau cu rezultanta acestora în cazul că pe arbore se află două roţi dinţate). precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe. conform situaţiilor (5.39): Cazul 1 F Dacă aI ≤ e I . care au o componentă radială şi una axială. roţi de curea etc.17). cu sarcini combinate. FrII Analog. Rulmenţii sunt încărcaţi.fix)(5.52) (5.48) şi (5. H şi V . reacţiunile vor fi H I şi H II . aceste reacţiuni sunt forţe radiale.

combinate sau axiale 5. 8. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. II . dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară. Dacă inegalitatea (5.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie.57) Valorile factorilor forţei radiale X I .58) nu este îndeplinită. sens şi mărime constante O asemenea situaţie se întâlneşte la: rulmenţii liberi. Se aplică metodologia de la § 5. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5.8. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip. rulmenţii conducători. dacă FaII > e II . Din relaţiile (5.55) Analog. dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială.2. Folosind formula (5.56) (5. 5.54) sau PeI = X I VFrI + YI FaI (inel exterior rotitor şi inel interior fix) (5. Se consideră cazul în care turaţia este constantă.20).58) ⎠ p unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.fix) (5. rulmenţii cu conducere reciprocă. 9. II se dau în cataloagele de rulmenţi.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale pe arbore: etapa a 6-a lipseşte. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip.4.8. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . dar din altă serie sau un alt tip de rulment. FrII atunci PeII = X II FrII + YII FaII sau PeII = X II VFrII + YII FaII (5. utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale.8.59) 149 .21).27) sau (5.28) avem: Lna I 16666 ⎛ C I ⎜ = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ PecI ⎞ 16666 ⎛ C II ⎟ ⎟ ≥ Lhnec şi LnaII = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎜P ⎝ ecII ⎠ p ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (5. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară. 10. 11.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali.Alegerea şi calculul rulmenţilor atunci PeI = X I FrI + YI FaI (pentru inel interior rotitor şi inel exterior fix)(5. respectiv axiale YI .

C0 nec ≤ C0 .2.62) forţa axială din rulment este FaI = A . 5. iar valorile factorului f 0 sunt date în tabelul 5.6. În figura 2. Y se dau în tabelul 5. atunci sarcina statică echivalentă P0 se calculează cu relaţiile [9]: 150 . în funcţie de raportul f 0 FaI / C 0 I ( C 0 I fiind sarcina statică de bază a rulmentului I) şi pentru diferite jocuri [9]. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.fix) (5. Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu bile sunt date în tabelul 1.61) FrI . El va prelua forţa axială din arbore. 5.12 [după 9]. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu bile cu cale de rulare adâncă se dă în tabelul 5.13).11.8. Dacă rulmentul este încărcat cu o sarcină combinată şi funcţionează în condiţiile precizate la § 5.44). sens şi mărime constante Rulmentul conducător dintr-un montaj de tipul celui din figura 2. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.8.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie.13 [9]. Ea este egală cu forţa axială care acţionează asupra roţii dinţate montate pe arbore (de exemplu o roată dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi) sau cu rezultanta forţelor axiale.Lagăre cu rulmenţi sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . sarcina statică echivalentă se deduce din relaţia (5.dacă ≤e atunci PeI = FrI (5.1 rulmentul conducător este rulmentul I. La etapa a 7-a se precizează următoarele: FaI . În continuare se parcurg etapele 8 – 11. În acest tabel.61) şi (5. Această forţă se va nota cu A .40).dacă FaI >e FrI atunci PeI = X I FrI + YI FaI (5. X .6. pentru Fa = 0 şi X 0 = 1 : P0 = Fr Din relaţia (5.1. Calculul rulmentului se desfăşoară după metodologia de la § 5. Valorile lui e. în care C0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. dacă pe arbore sunt montate două roţi dinţate în care operează forţe axiale.60) În continuare se parcurg etapele 8-11.1 poate fi încărcat cu o sarcină combinată.62) În inegalităţile (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C0 nec .1.

56 1.1 623 12.4 15.6 FrI + 0.56 0.2 1 0.46 Y 1.44 0.52 0.8 13.9 16.1 12.6 16 15.6 15.46 0.2 13.44 Y 1.4 11 12.9 1. Din relaţia (5.4 12.1 13.4 13 13.1 13.3 13.1 13 13 13 12.1 13.8 13.1 14.56 0.9 15.48 0.32 0.1 13. unde C 0 este valoarea sarcinii statice de bază din catalog a rulmentului (tab.3 15.43 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.44 0.1 13.1 12.1 16.46 0.56 Y 2 1.46 0.2 12.8 14 14.4 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor P0 I = FrI P0 I = 0.43 0.32 0.58 1.8 13.1 12.3 14.46 0.08 1 Tabelul 5.64) Dacă din calcul rezultă o valoare P0 I < FrI . X şi factorul forţei axiale Y la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Joc intern normal f 0 ⋅ Fa C0 Joc intern C3 Fa >e Fr Joc intern C4 Fa >e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr Fa >e Fr X 0.16 1.1 13.5 14.3 12.3 14.54 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.4 15. 5.45 0.14 1 0.11 Factorul forţei radiale.48 0.1 13.9 14.3 622 13.4 1. C 0 Inec ≤ C 0 .56 0.6 3 6 0.31 1.8 FrI FaI > 0.2 12.1 16.56 0.44 0.8 13.39 0.2 12.8 15.56 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.9 14.1 13 13 13 64 12.8 1.41 1.56 0. Tabelul 5.27 1.5 62 13.3 0.44 0.8 FrI (5.44).7 1.43 0.8 14.1 13.3 60 13.23 1.4 13 13.36 0.2 151 .22 0.9 13.8 14 14. atunci se va lua P0 I = FrI .3 14.2 15.4 15.9 14.13).46 0. Trebuie să aibă loc inegalitatea (5.4 0.1 12.43) se determină sarcina statică de bază necesară C 0 I nec cu care se verifică rulmentul.35 0.28 0.1 12.5FaI dacă dacă FaI ≤ 0.3 14.44 0.12 Factorul f0 pentru rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Diametrul Factorul f0 alezajului rulmentului Seriile rulmenţilor 618 160 161 15 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 13.5 0.63) (5.24 0.3 63 12.

4 27.3 29.5 35.4 37.6 H ≈ 29.6 22.6 0.3 33.1 21.087 0.6 0.4 34.038 0.1 33.13 Rulmenţi radiali cu bile cu cale adâncă rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 35 35 35 35 35 35 42 42 42 42 42 42 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 62 42 42 42 42 42 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 30.068 0.3 0.1 33.1 21.9 37.2 34.045 0.6 26.9 30.064 0.6 22.043 0.9 37.6 0.3 29.6 23.9 37.1 21.3 39.071 0.5 33.9 50.3 52.1 33.6 24 24 24 24 24 24 26.057 0.3 0.4 39.5 33.3 39.2 26.117 0.9 35 35 35 35 35 35 30.3 39.4 29.071 0.065 0.043 0.4 34.6 1 1 1 1 1 1 0.04 0.9 30.067 B rs min 0.04 0.6 0.4 29.4 37.9 30.2 26.5 36.6 22.3 0.5 35.4 33.09 0.6 26.6 22.9 37.3 39.1 0.6 23.6 0.09 0.8 30.2 26.9 30.067 0.1 21.5 29.3 0.067 0.8 30.9 37.6 0.3 29.4 34.6 0.1 33.045 0.6 1 1 1 1 1 1 1.2 26.6 0.4 37.7 35.1 21.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.03 0.5 11 11 11 11 11 14 13 13 13 13 13 13 8 10 10 10 10 10 12 12 12 12 12 16 14 14 14 14 14 19 17 8 12 12 12 12 12 152 .1 37.154 0.2 26.9 30.038 0.5 35.9 30.088 0.6 23.2 36.065 0.6 0.6 0.067 0.6 22.4 J ≈ kg 21.114 0.3 0.269 0.4 34.6 0.04 0.3 39.118 0.4 29.3 0.088 0.111 0.6 23.5 33.4 29.045 0.114 0.6 0.6 0.5 33.115 0.2 26.3 29.4 34.6 23.1 33.8 34.6 22.1 37.3 29.5 33.8 30.09 0.05 0.8 30.4 37.6 26.1 23.6 0.3 0.5 35.6 26.6 0.5 29.

6 0.8 30.6 22.2RSR S6202.8 38.4 13.25 3.3 0.2RSR 20000 22000 22000 22000 16003 6003 S6003.8 7.6 20.2ZR 6003.8 35.2 20.W203B 62303.4 33 33 33 33 33 33 35.4 11.95 9.2RSR S6303.3 0.4 6.W203B 62203.3 9.4 36.6 0.2RSR 22000 22000 22000 6302 S6302.5 9.75 3.25 3.6 0.W203B 6303.55 6.4 13.8 41.4 36.25 3.55 6.4 11.6 20.6 1 1 1 1 1 1 0.6 26000 26000 20000 14000 14000 14000 43000 43000 18000 12000 12000 12000 28000 28000 28000 22000 14000 14000 22000 22000 18000 12000 12000 12000 19000 19000 16000 11000 11000 11000 28000 22000 20000 20000 17000 12000 12000 20000 20000 20000 153 .75 4.8 7.4 36.4 13.6 22.05 5 5 5 5 5 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 24000 24000 24000 6202 S6202.8 7.2RSR.55 6.6 20.55 11.2 23.6 20.W203B 6202.W203B 6004.6 22.2 21.8 38.6 0.4 6 6 6 6 6 6 9.4 5.75 5.8 7.5 9.3 9.25 4.4 22.2RSR 20000 20000 20000 6303 S6303.25 3.W203B 6302.5 9.6 0.4 41.25 3.3 9.6 0.8 35.6 19 19 19 19 19 19 21.2ZR 6303.4 41.6 0.8 36.2 19.2 22.6 0.5 9.2RSR S6302.4 5.3 statică C0 kN 3.4 36.4 13.3 0.4 3.4 5.6 1 1 1 1 1 1 1 0.W203B 62302.4 11.75 3.4 11.2RSR.4 53 40 38.4 41.4 41.4 36.8 30.75 4.2 19.3 9.6 0.75 4.4 41.2 23.8 30.2 19.2RSR.4 11.6 0.75 3.6 0.2 21.4 4.2ZR 6203.8 35.2 21.75 6.3 0.8 11.6 22.2 19.3 0.5 13.2 19.6 26 22 23.8 38.6 22.2RSR S6003.55 6.2 21.W203B 6003.2RSR S6004.2ZR 6202.8 38.4 5.2 23.2 21.2ZR 6302.2ZR 6004.8 rg max 0.6 0.2RSR S6203.W203B 6203 S6203.2RSR.8 35.75 4.3 0.2 23.4 13.6 0.6 0.8 35.2RSR.W203B 6203.4 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 7.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.6 20.8 30.2 D3 max 30.2RSR 17000 16000 20000 20000 20000 6403 16004 6004 S6004.8 7.5 9.W203B 62202.2RSR.75 3.3 0.75 4.8 30.75 3.55 6.

128 0.151 0.5 32.5 52.6 0.5 36.242 0.8 28.4 45.4 45.155 0.125 0.105 0.5 42.3 30.5 45.055 0.6 43.1 55 39.272 0.105 0.1 1.5 52.4 45.2 43.109 0.4 36.128 0.08 0.2 47.4 38.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 72 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 80 55 55 55 55 55 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 41 41 41 41 41 41 44.234 0.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.155 0.2 49.2 40.4 45.108 0.1 1.109 0.156 0.209 0.4 45.132 0.6 0.122 0.3 38.4 52.5 33.125 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.109 0.1 42.3 37 41.1 1.9 41.083 0.5 52.082 0.8 28.1 1.4 44.3 30.9 41.9 41.5 52.6 50.3 38.4 36.4 41.8 30.5 33.1 1.5 33.2 50.3 38.4 38.237 0.2 50.4 38.082 0.2 40.084 0.1 1.2 47.8 49.9 42.5 42.2 32 32 32 32 32 33.139 0.4 45.4 44.7 40.6 0.1 1.132 0.2 37.2 40.8 28.8 28.5 52.5 33.2 14 14 14 14 14 18 15 15 15 15 21 19 8 12 12 12 12 12 15 15 15 15 15 18 17 17 17 17 17 24 21 9 13 13 13 13 154 .4 36.7 38.6 43.1 1.5 42.245 0.415 0.3 0.2 50.3 30.4 44.6 1 1 1 1 1 1 1.2 63.2 50.1 1.153 0.2 40.3 1 1 1 1 H ≈ 38.132 0.5 33.3 30.4 36.5 0.1 0.2 47.4 J ≈ kg 28.5 42.6 43.4 36.1 1.24 0.2 49.6 43.1 47.083 0.4 44.6 0.2 50.4 48.56 0.2 49.3 0.5 47.8 28.4 38.4 38.6 43.

55 6.6 D3 max 41.55 7.55 6.8 46.2ZR 6305.W203B 6304.4 41.7 12.4 11.4 46.8 7.6 32 32 32 32 32 32 36 32 34.35 8 8 8 8 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 19000 19000 19000 6204 S6204.7 12.6 25.7 12.6 34.2RSR.2RSR S6205.2ZR 6006.2RSR.2ZR 6205.4 41.4 46.4 55 55 55 55 55 55 69 53 50.6 27 27 27 27 27 29 27 28.2 12.8 7.4 11.5 7.2 30.3 1 1 1 1 18000 18000 15000 10000 10000 10000 34000 34000 14000 9500 9500 26000 19000 36000 36000 15000 10000 10000 17000 17000 14000 9000 9000 9000 28000 28000 11000 7500 7500 7500 22000 16000 32000 32000 13000 8500 17000 17000 17000 155 .2RSR.4 45 45 45 45 45 63 45 43.6 30.7 12.2RSR 18000 18000 18000 6304 S6304.6 0.55 6.85 7.2RSR.4 36 11.6 0.W203B 6305.4 11.6 25.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.6 30.2 28.55 6.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.85 5.2 28.2RSR S6204.2 28.3 7.4 22.4 46.8 7.4 50.W203B 6205 S6205.4 41.W203B 62204.6 34.8 11.W203B 6204.4 19.4 50.8 7.2 10 10 10 10 10 14 14 14 14 14 14 22.7 12.3 0.6 30.4 11.6 30.7 12.4 50.4 22.6 34.6 0.4 46.5 0.8 7.85 5.6 0.2 28.4 41.4 46.85 5.8 43.85 5.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.6 25.8 43.W203B 62205.6 25.8 15 4.4 41.55 6.8 43.W203B 62305.7 12.4 22.8 7.7 statică C0 kN 6.2ZR 6304.2RSR 15000 15000 15000 6305 S6305.4 22.2RSR 15000 14000 17000 17000 17000 6404 16005 6005 S6005.65 5.W203B 6205.4 11.8 7.7 16 16 16 16 16 30.7 12.2RSR S6305.W203B 6006.6 30.8 7.2ZR 6005.8 7.6 25.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.2ZR 6204.8 43.4 22.2RSR 14000 12000 15000 15000 15000 6405 16006 6006 S6006.2RSR 62304.2RSR S6005.W203B 6005.

6 61.163 0.6 59.3 53.363 0.6 61.7 60.211 0.1 52.4 55.9 54.6 59.6 44.1 59.365 0.2 43.3 49.7 60.5 65.7 60.6 67.2 47.5 65.6 J ≈ kg 40 40 40 40 40 40 44.1 52.163 0.7 65.5 65.687 0.5 0.393 0.8 55.245 0.3 63.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.201 0.6 43.3 49.6 59.6 50.5 65.201 0.301 0.1 1.5 0.3 1 1 1 1 1 1.12 0.3 53.6 61.365 0.1 1.1 1.2 49.6 61.355 0.2 0.7 60.1 16 16 16 16 16 20 19 19 19 19 19 27 23 9 14 14 14 14 14 17 17 17 17 17 23 21 21 21 21 21 31 25 9 15 15 15 15 156 .9 54.76 0.3 49.6 44.3 49.1 1.3 62 49.3 59.4 55.5 1.3 49.3 49.1 54.1 59.5 65.7 43.6 59.1 1.3 59.1 1.303 0.6 67.3 63.9 54.299 0.6 44.4 63.3 49.157 0.4 55.6 61.471 0.2 43.3 63.1 1.481 0.6 59.3 63.3 49.163 0.6 61.1 1.1 52.1 59.3 53.1 53.291 0.6 49.471 0.355 0.285 0.6 70.3 67.6 67.1 52.2 47.6 67.3 0.499 0.483 0.194 0.9 54.5 1.105 0.971 0.6 44.6 67.6 61.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 90 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 100 68 68 68 68 68 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 54.195 0.2 47.2 43.2 47.3 53.5 1.1 52.2 47.6 61.9 54.3 1 1 1 1 H ≈ 52.5 1.483 0.202 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.4 55.5 53.196 0.5 1.9 61.3 63.3 60.2 43.1 1.6 85.6 44.5 1.205 0.1 59.5 83.1 1.2 47.157 0.1 1.4 61.7 60.

3 16.4 56.5 33.6 39.2 11.W203B 6206.3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 35.5 1.2ZR 6307.2 10.3 19.5 25.2ZR 6008.5 25.5 12.4 56.W203B 6207.2 10.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.5 1.2 11.2RSR S6306.3 19 19 19 19 19 19 31.2RSR.W203B 6306.W203B 62307.2 16.2RSR.6 16.6 35.5 1.3 19.5 33.3 29 29 29 29 29 29 42.5 1.2RSR S6206.6 statică C0 kN 11.4 56.2RSR S6207.4 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 89 66 63.3 19.2 11.5 0.2 8.6 39.2 10.3 19.4 56.W203B 62206.2RSR.2RSR 12000 12000 12000 6307 S6307.2RSR 13000 13000 13000 6306 S6306.6 37 37 37 37 37 37 41 37 39.6 11.2 16.5 1.6 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 44 46 42 44.2ZR 6207.2 15.3 15.6 35.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.3 23.4 65 65 65 65 65 65 79 60 57.3 16.2 11.W203B 62207.4 63.4 57.8 10.2ZR 6007.3 16.6 D3 max 56.5 25.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 19.5 33.5 0.W203B 6307.4 63.2RSR S6307.W203B 62306.4 56.3 15.3 16.3 15.2 11.4 57.5 33.2 10.5 25.2ZR 6306.6 11.2RSR S6007.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 14000 14000 14000 6206 S6206.2ZR 6206.3 19.3 15.6 44.3 16.6 35.2 11.3 15.W203B 6207 S6207.6 16.5 33.3 1 1 1 1 14000 14000 11000 7500 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 19000 14000 28000 28000 11000 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 20000 20000 8500 5600 5600 5600 16000 13000 26000 26000 10000 6700 12000 12000 12000 157 .4 63.5 10.6 44.2RSR 12000 10000 13000 13000 13000 6406 16007 6007 S6007.4 57.5 1.6 39.W203B 6008.2RSR.6 39.4 57.6 16.5 25.2RSR 11000 9000 12000 12000 12000 6407 16008 6008 S6008.6 44.W203B 6007.2RSR.5 53 13.6 35.2 16 16 16 16 16 25.5 33.6 11.

5 68 55 68 67.5 1.9 74.272 0.12 0.1 70.5 76.1 1.9 72.6 74.9 72.867 0.3 100.5 1.1 1.2 54.477 0.654 0.9 72.1 1.5 55.5 55.4 70.2 57.4 70.8 71.8 59.6 74.5 76.5 67.6 74.3 83.6 85.1 1.6 85.5 67.5 55.2 57.6 74.5 1.1 J ≈ kg 53 53 53 53 53 53 55.8 59.8 83.8 71.641 0.1 1.6 65.26 0.6 74.903 1.5 74.5 67.441 0.5 65.3 83.4 70.879 1.1 1.253 0.859 0.1 1.5 65.1 70.6 74.8 71.5 2 0.1 1.371 0.5 1.5 1.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 85.5 76.5 70.8 71.2 54.2 62 62 62 62 62 62 75.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 110 75 75 75 75 75 75 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 120 80 80 80 80 80 80 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 70.4 76.2 57.429 0.282 0.8 0.6 1 1 1 1 1 H ≈ 67.5 65.6 74.847 0.247 0.2 54.384 0.97 0.8 71.6 85.2 1.441 0.6 1 1 1 1 1 1.1 72.181 0.8 59.5 1.2 57.5 67.9 68 68 67.5 76.1 1.384 0.4 70.654 0.429 0.6 85.234 0.6 74.5 1.1 1.382 0.6 91.1 70.1 18 18 18 18 18 23 23 23 23 23 33 27 10 16 16 16 16 16 19 19 19 19 19 23 25 25 25 25 25 36 29 10 16 16 16 16 16 158 .2 57.441 0.5 2 0.6 104.6 85.1 1.283 0.257 0.9 59.869 0.9 70.3 83.522 0.3 83.8 59.6 65.5 55.5 65.244 0.9 72.371 0.5 95.64 0.6 74.167 0.3 83.5 67.2 57.5 1.2 54.2 60.3 54.1 1.4 70.1 70.5 71.271 B rs min 1.

4 20.5 31.5 31.5 1.2RSR S6209.3 20.W203B 6309.5 16 20.5 2 0.3 14.W203B 6209 S6209.5 31.2ZR 6208.8 20.2ZR 6209.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 53 48.4 75.2RSR S6208.5 1.5 1.5 42.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 29 29 29 29 29 29 42.5 42.5 62 15.6 1 1 1 1 1 20000 20000 8500 5600 5600 5600 18000 18000 7500 5000 5000 14000 22000 22000 22000 9000 6000 6000 19000 19000 8000 5300 5300 5300 16000 16000 6700 4500 4500 4500 13000 20000 20000 20000 8500 5600 5600 10000 10000 10000 159 .4 31.6 15.6 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 54 58 53.6 49.8 20.6 54.6 49.5 1.5 1.5 31.W203B 6209.2 54.6 54.6 54.4 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 107 76.2RSR S6010.W203B 62309.4 70.4 75.3 14.W203B 6308.8 20.2 14.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 11000 11000 6208 S6208.2RSR.2ZR 6009.5 1.4 75.2ZR 6309.6 D3 max 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 97 71.5 1.W203B 62208.3 14.8 70.2RSR 11000 11000 11000 6308 S6308.W203B 6208.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1.5 1.4 70.2RSR.5 13.4 70.W203B 6010.2RSR S6309.8 75.2RSR.8 statică C0 kN 18 18 18 18 18 18 25 25 25 25 25 38 12.4 75.6 15.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.W203B 62209.2ZR 6308.5 42.2RSR 62308.6 54.5 47.6 15.5 31.2RSR 10000 10000 10000 6309 S6309.4 20.2RSR S6009.6 49.4 20.5 1.2ZR 6010.5 2 0.2 15.2RSR.2RSR.6 20 20 20 20 20 31 31 31 31 31 31 53 53 53 53 53 53 76.W203B 6009.4 20.6 49.6 15.4 20.2 49.3 14.8 20.4 70.2RSR 10000 8500 11000 11000 11000 6408 16009 6009 S6009.5 42.2RSR 9500 7500 10000 10000 10000 6409 16010 6010 S6010.

5 82.1 0.9 83.2 66.469 0.6 91.6 108.43 1.1 H ≈ 77.1 1.8 81.9 77.9 117.1 2.96 0.1 1.12 1.1 1.9 83.1 1.2 75.4 124.2 66.7 75.5 81.3 104.2 66.8 75.403 0.6 108.2 88.1 1.5 1.5 1.466 0.7 113.543 1.39 1.2 104.8 75.1 1.3 81.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 130 90 90 90 90 90 100 100 100 100 120 120 120 140 95 95 95 95 95 110 110 110 110 130 130 130 150 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 80 80 80 80 80 95.632 0.432 0.632 1.1 86 86 86 97.9 78.5 1.7 97.5 1.41 0.9 95.5 88.1 100.9 83.6 95.2 75.12 1.4 108.7 68.283 0.8 75.89 B rs min 1.6 91.1 J ≈ kg 62 62 62 62 62 68 68 68 68 68 81.1 95.11 1.2 71.6 67.1 95.616 0.795 0.79 1.2 88.419 0.3 71.38 0.9 77.1 130.416 0.5 1.9 83.1 1.1 113.9 77.1 2 2 2 2 2 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.9 91.1 95.1 0.1 86.9 78.1 2.809 1.9 86.3 75.2 88.75 1.1 2.1 1.1 1.7 68.1 0.617 0.6 1.1 1.6 91.3 71.9 100.2 66.9 77.2 68.9 78.7 68.3 81.4 108.59 1.1 1.5 1.478 0.6 91.9 20 20 20 20 23 27 27 27 27 40 31 11 18 18 18 18 21 21 21 21 29 29 29 33 11 18 18 18 18 22 22 22 22 31 31 31 35 160 .266 0.789 0.79 2.6 95.7 97.1 86.48 0.3 122.1 81.6 1.1 1.6 72.5 2 2 2 2.5 81.408 0.3 71.1 95.1 113.6 95.1 86.1 1.3 104.7 97.4 78 78.807 0.397 0.431 0.43 1.9 100.5 81.2 88.3 95.1 113.5 2.

5 93 20 29 29 29 29 52 52 52 52 81.8 89 89 89 89 101 101 101 101 118 118 118 136 rg max 1 1 1 1 1 2 18000 18000 7500 4800 4800 14000 6000 4000 4000 4000 12000 18000 18000 18000 7500 5000 16000 16000 6700 4300 13000 5300 3600 11000 17000 17000 16000 7000 4500 14000 14000 6000 4000 12000 5000 3400 10000 2 2 2 2 2 2.2ZR 6210.5 28.6 1 1 1 1 1.1 161 .5 76.2 61 61 61 61 64 64 64 64 66 66 66 69 63.5 81.2ZR 6011.5 2 2 2 2.2ZR 6012.W203B 62310.5 1.2 29 29 29 29 47.2 36 36 36 36 52 52 52 68 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 9500 9500 9500 6210 S6210.5 76.5 43 43 43 43 76.3 28.5 62 62 62 62 62 81.2ZR 6312.1 2.2ZR 6311.5 36.5 28.W203B 6012.W203B 6211.2RSR 6411 16012 6012 S6012.5 47.5 2.2 21.2RSR S6310.5 36.5 1.2RSR 9000 7000 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9000 9000 8500 6300 8500 8500 8500 8000 8000 8000 8500 8500 8000 6410 16011 6011 S6011.5 47.5 81.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 36.2RSR 6412 Dimensiuni de montaj D1 min mm 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 58.2ZR 6310.2RSR 62210.2RSR 6311 6311.W203B 6212.2ZR 6212.5 28.8 84 84 84 84 91 91 91 91 109 109 109 126 91.2RSR 6211 S6211.5 36.W203B 6011.5 36.2 21.3 21.2RSR.2 23.1 2.W203B 6210.5 60 17.5 1.5 1.2 21.2RSR 6312 6312.6 1 1 1 1 1.2 23.2RSR 9500 9500 6310 6310.1 0.2RSR 6212 S6212.2 23.5 1.6 23.2ZR 6211.5 19.5 104 statică C0 kN 24 24 24 24 24 38 38 38 38 38 52 16.2 66 66 66 66 69 69 69 69 72 72 72 74 D3 max 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 116 86.5 1.1 2.1 0.

astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă. Pe de o parte. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. se procedează astfel [9]: FaI .14. pentru rulmenţii din seriile 72B şi 73B.14. analog. 5. Pe de altă parte.Lagăre cu rulmenţi Dacă un rulment radial cu bile este supus acţiunii unei sarcini pur axiale. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au.65) ≤ 1.25C 0 .2.1. La etapa a 7-a.66) 162 . La etapa a 6-a. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”.15). aşa cum rezultă din tabelul 5.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este.14 FrI şi.14 FrII atunci PeII = FrII (5. la rândul ei.8.1. La acest tip de rulmenţi. 5. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. 9. mărimea forţelor). În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi. dacă FaII ≤ 1. 0. § 1. În acel rulment. calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5. Pentru rulmenţii de mici dimensiuni sau din serii uşoare (seriile de diametre 8. forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore. cu precizările care urmează. în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O . cu unghiul de contact de 40o (tab. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5. sens şi mărime constante Caracteristici şi disponibilităţi ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile sunt date în tabelul 1. Luând în considerare această particularitate.5C 0 . aceasta nu trebuie să depăşească valoarea de 0.8. 1) ea nu trebuie să depăşească 0.dacă atunci PeI = FrI (5. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la inel la bilă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact.

14 F − F FaI = FaII + A FaII = 1.14 FrI FaII = FaI + A ( rII rI ) F <F II FrI A I FrI 1c FrI ≥ FrII A≥0 FaI = 1.14 F − F ( rI rII ) aI F >F I FrI A FrII II Montaj în O rI rII 2b A ≥ 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.14 F − F FaI = FaII − A FaII = 1.14 FrII ( rII rI ) F <F I A II FrI FrII Montaj în O rI rII 1b A ≥ 1.14 F − F FaI = 1.14 FrI FaII = FaI + A Montaj în X rI rII F = 1.14 FrI FaII = FaI − A 2a A < 1.14 FrII 163 .14 FrII ( rI rII ) F >F II FrII A I FrI 2c FrI ≤ FrII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 1.14 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu bile Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X rI rII 1a A < 1.

Dacă din calcul rezultă P0 < Fr .67) (5. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr .8). în O (simbol DB) sau în X (simbol DF) (fig. care trebuie să respecte inegalitatea (5.44). cu unghiul de contact de 40o.57 FaII (5. analog.57 FaI PeII = 0.14 FrI FaII > 1. pentru rulmenţii din seriile 72B. 5. radială şi axială.dacă Fa > 1.26 Fa (5. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu bile pot fi montaţi pereche: în tandem (simbol DT).6. 73B.8 Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche 164 . 5. în funcţie de cele două situaţii: Fa . cu relaţiile de mai jos. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente.dacă P0 = Fr (5.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec . C 0 nec ≤ C 0 . pentru fiecare rulment.5 Fr + 0.68) Calculul continuă cu etapele 8 -11.70) unde.dacă şi.14 FrII atunci atunci PeI = 0.9 Fr atunci P0 = 0.35FrI + 0.9 atunci Fr . dacă FaI > 1. atunci din relaţia (5. Montaj în tandem Montaj în O Montaj în X DT DB DF Fig. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din catalog).69) ≤ 1.35FrII + 0. Sarcina statică echivalentă se determină.Lagăre cu rulmenţi . Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.

Alegerea şi calculul rulmenţilor

Montajul în O sau în X Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. În această situaţie, forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore), deoarece forţele axiale interioare, care se datorează înclinării căii de rulare a inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru, deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). Ca urmare, la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.8.1) se va ţine seama de acest lucru. La etapa a 7-a de calcul (§ 5.8.1), se utilizează relaţiile: Fa - dacă ≤ 1,14 atunci Pe = Fr + 0,55Fa (5.71) Fr

- dacă

Fa > 1,14 atunci Fr

Pe = 0,57 Fr + 0,93Fa

(5.72)

În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.1). Legat de etapa a 10-a , verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.58): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec
⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠
p

(5.73)

în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X, valoarea lui C per este dată de relaţia: C per = 1,625 ⋅ C (5.74)

unde C este sarcina dinamică de bază a unui rulment al perechii (valoarea din catalog). Sarcina statică echivalentă a perechii de rulmenţi se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + 0,52 Fa (5.75) Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să fie cel mult egală cu valoarea sarcinii statice de bază a perechii (valoare de catalog): C 0 nec ≤ C 0 per (5.76) Sarcina statică de bază a perechii este dată de relaţia: C 0 per = 2 ⋅ C 0
165

(5.77)

Lagăre cu rulmenţi

în care C 0 este sarcina statică de bază a unui rulment al perechii (tab. 5.15). Montajul în tandem Dacă perechea de rulmenţi este montată în tandem, atunci ea poate face parte doar dintr-un montaj cu conducere reciprocă. Ca urmare, perechea se calculează după metodologia aplicată la montajul cu conducere reciprocă (deci cu relaţiile 5.65 – 5.70) cu următoarele precizări: - Sarcina dinamică de bază a perechii, C per este egală cu dublul sarcinii dinamice de bază, din catalog, a unui rulment al perechii, C : C per = 2 ⋅ C (5.78)

- Sarcina statică de bază a perechii este egală cu dublul sarcinii statice de bază a unui rulment (relaţia 5.77). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile se dă în tabelul 5.15 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. La montajulpereche, turaţia limită trebuie considerată cu 20% mai mică decât turaţia limită din catalog, valabilă pentru un rulment.
5.8.2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri

Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri, din seriile 32B şi 32B nu au canale de umplere. De aceea ei pot prelua sarcini axiale la fel de mari pe ambele părţi. Rulmenţii din seriile 32 şi 33 au canale de umplere. De aceea ei trebuie montaţi astfel încât sarcina axială principală să fie preluată de calea de rulare la care nu există canal de umplere. Rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, care au inelul interior format din două bucăţi sunt recomandaţi pentru sarcini axiale mari, reversibile. Calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările care urmează. În legătură cu etapa a 6-a de calcul, se menţionează că rulmentul radialaxial cu bile pe două rânduri este rulment conducător. Ca urmare, arborele, care are la o extremitate acest rulment, are la cealaltă extremitate un rulment liber. În consecinţă, întreaga forţă axială rezultantă din arbore (care este rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore) va fi preluată de rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri. Se poate admite, de asemenea, că forţele axiale interne („proprii”), datorate înclinării celor două căi de rulare, se 166

Alegerea şi calculul rulmenţilor

anulează reciproc, astfel că forţa axială totală Fa din rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri este chiar forţa axială rezultantă din arbore. La etapa a 7-a, pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), se procedează astfel [după 9]: Fa - dacă ≤ 0,68 atunci Pe = Fr + 0,92 Fa (5.79) Fr Fa - dacă > 0,68 atunci Pe = 0,67 Fr + 1,41Fa (5.80) Fr Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, avem situaţiile: Fa - dacă Pe = Fr + 0,47 Fa (5.81) ≤ 1,33 atunci Fr Fa > 1,33 atunci Pe = 0,54 Fr + 0,81Fa (5.82) - dacă Fr Calculul continuă cu etapele 8 -11. Pentru calculul sarcinii statice echivalente, relaţiile depind de seria rulmentului şi de unghiul de contact. Pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), sarcina statică echivalentă se calculează astfel: P0 = Fr + 0,67 Fa (5.83) Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o (tab. 5.16) sarcina statică echivalentă este: P0 = Fr + 0,44 Fa (5.84) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5.16). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.16 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

167

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.15 Rulmenţi radiali-axiali cu bile
a rs rs D H d r1s rs α J

B
Arborele Dimensiuni d mm 10 12 10 12 12 15 15 17 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 65 65 30 32 37 35 42 40 47 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 120 140 9 10 12 11 13 12 14 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 23 33 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1,1 1 1,1 1 1,1 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1,1 1 1,1 13 14 16 16 18 18 20 21 23 24 27 27 31 31 35 34 39 37 43 39 47 43 51 47 55 51 60 22,1 24,6 27,2 27,6 31,8 31,2 35,8 36,6 39,9 41,6 48,1 49,8 56 57,8 63,1 64,6 71,3 70 79,5 74,4 87,6 83 95,3 91,1 103,4 98,9 111,5 D B rs min r1s min a ≈ H ≈ J ≈

Unghiul de contact α=40º Masa ≈ kg 18,2 19,7 22,3 22,7 25,7 26,4 28,7 30,6 32,6 35,4 39,5 43,1 46,8 49,8 52,9 56 59,5 60,8 66,2 66,5 73,1 72,6 80,3 79,5 87,3 86,4 94,3 0,032 0,035 0,06 0,044 0,082 0,065 0,109 0,104 0,143 0,127 0,223 0,196 0,341 0,282 0,447 0,367 0,609 0,405 0,812 0,458 1,05 0,604 1,38 0,78 1,72 1 2,12

15

17

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

168

Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg1

D2

rg D1 D3

rg D1 D3

Sarcina de bază dinamică C kN 5 6,95 10,6 8 12,9 10 16 13,4 19 14,6 26 20,4 32,5 27 39 32 50 36 60 37,5 69,5 46,5 78 56 90 64 102 statică C0 kN 2,5 3,4 5 4,3 6,55 5,5 8,3 7,65 10,4 9,3 15 13,4 20 18,3 25 23,2 32,5 26,5 40 28,5 47,5 36 56 44 65,5 53 75

Turaţia limită min
-1

Turaţia de referinţă

Simbol Rulment FAG

Dimensiuni de montaj D1 min mm 14,2 16,2 17,6 19,2 20,6 21,2 22,6 25,6 27 30,6 32 35,6 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 74 77 D2 max 25,8 27,8 31,4 30,8 36,4 35,8 41,4 41,4 45 46,4 55 56,4 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 111 128 D3 max 27,6 29,6 32,8 32,6 37,8 35,8 42,8 42,8 47,8 47,8 57,8 57,8 67,8 67,8 74,4 75,8 84,4 80,8 94,4 85,8 104,4 94,4 114,4 104,4 123 114,4 133 rg max 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1 1,5 1 1,5 1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 rg1 max 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1

32000 28000 24000 24000 20000 20000 18000 18000 17000 16000 14000 13000 11000 11000 9500 9500 8500 8500 7500 8000 7000 7000 6300 6300 5600 6000 5300

26000 26000 19000 22000 17000 20000 15000 18000 13000 16000 11000 13000 10000 12000 9000 10000 8500 9500 7500 9000 7000 8500 6700 7500 6300 7000 6000

7200B.TVP 7201B.TVP 7301B.TVP 7202B.TVP 7302B.TVP 7203B,TVP 7303B.TVP 7204B.TVP 7304B.TVP 7205B.TVP 7305B.TVP 7206B.TVP 7306B.TVP 7207B.TVP 7307B.TVP 7208B.TVP 7308B.TVP 7209B.TVP 7309B.TVP 7210B.TVP 7310B.TVP 7211B.TVP 7311B.TVP 7212B.TVP 7312B.TVP 7213B.TVP 7313B.TVP

169

6 31.7 28.1 1 1 1 1.4 25.158 0.6 0.222 0.9 33.7 42.445 0.7 55.065 0.16 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.1 1.1 28.2 20.9 25.6 36.6 1 0.1 21.9 58.7 38.2 0.093 0.1 1.7 62.2ZR.1 J ≈ Masa ≈ kg 30 30 32 32 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 14 14 15.9 28.182 0.6 60.154 0.9 18.6 0.221 0.1 35.289 0.2 30.1 40 41.2 30.1 52.6 20.1 46.6 0.8 30.6 0.2 27 27 27 17.6 35.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.6 1 1 1 1 1.2 41 40 40 40 44 44 44 48.095 0.3 21.295 0.558 0.1 a ≈ 15 15 17 17 18 18 18 21 20 20 20 24 24 24 24 26 26 26 26 26 26 31 31 31 56 31 31 31 36 36 36 67 36 36 36 H ≈ 23.1 53.5 22.1 35.1 1 1 1 1.05 0.1 33.1 31.178 0.067 0.2 28.296 0.5 62.1 33.1 46.7 50 50 50 51.1 1.1 53.1 1.6 20.051 0.2 170 .4 47.7 42.124 0.7 43.359 0.5 17.2 22.1 41.9 61.9 23.3 18.1 1.7 25.067 0.2 30.2 31.9 37.182 0.2 22.2 37.1 1.6 60.9 31.8 52.1 25.353 0.6 0.8 28.052 0.9 15.6 0.9 17.5 60.9 15.2 64.7 38.657 0.7 55.5 17.1 21.6 25.217 0.2 47.2ZR B 32B.2 33.6 24 24 24 26.4 25.2 37.1 52.4 25.1 45 45 45 46.2 47.6 H1 ≈ 26 26 28.6 31.548 0.8 34.7 38.359 0.6 0.095 0.5 35 35 35 35 64.454 0.9 33.4 23.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.5 33.9 19 17.9 15.8 23.6 20.1 58.1 1.8 23.1 1.2RSR.053 0.6 0.6 22.558 0.7 42.8 28.177 0.1 1.9 28.1 53.2 64.9 58.2 31.1 41.16 0. 33B.1 37.454 10 10 10 12 12 15 15 15 15 12 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 55.9 15.6 20. 33B.7 43.7 43.341 0.1 1. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.5 62.2 20.

6 35.2 21.5 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 14.5 12.6 0.TVH 3203B.6 11.8 35.TVH 3205B.6 19.8 30.2RSR.8 16.2RSR.TVH 3303B.2 30 30 30 30 30 30 30 41.4 35.2 21.2 21.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 7.2 19.8 7.TVH 3200B.4 65 65 65 65 65 65 65 rg max 0.TVH 3302B.4 41.8 27.TVH 3304B.55 5.8 36.2RSR.TVP 3206B.6 0.TVH 3204B.2ZR.8 25.2 28.6 37 37 37 37 42 42 42 D2 max 25.5 41.1 10 9 9 9 12.2ZR.4 45 45 45 46.2ZR.2 19.TVH 3201B.TVH 3305DA.TVH 3204B.2 21.8 11.2RSR.2 22.5 28.4 55 55 55 55 56.6 14.6 0.TVH 3305B.2RSR.55 4.TVH 3306B.85 5.2ZR.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 22000 16000 20000 15000 19000 14000 12000 16000 17000 12000 10000 15000 15000 10000 8500 13000 9000 8000 12000 8500 7500 10000 7500 6700 10000 9500 7000 6300 8500 6300 5600 8500 8500 6300 5300 24000 24000 24000 24000 20000 20000 14000 18000 18000 13000 16000 16000 11000 11000 3200B.TVH 3305B.TVH 3306DA 3207B.5 28.6 23.2 16.5 39 39 39 statică C0 kN 4.TVH 3203B.6 0.8 19.8 30.TVH 3306B.2ZR.5 28.TVH 3202B.6 14.2 21.6 30.TVH 3306B.6 25.2ZR.6 20.TVH 3203B.5 12.4 46.TVH 3207B.5 12.2 21.1 7.TVH 3205B.TVH 3202B.TVH 3201B.8 30.6 1 0.85 7.6 32 32 32 32 35.TVH 3207B.2 21.6 19.2 19.2 23.6 35.2RSR.TVH 3204B.2RSR.8 10.2RSR.4 46.4 56.TVH 3206B.TVH 3305B.5 41.TVH 3202B.TVH 14000 14000 10000 10000 10000 12000 12000 9000 9000 9000 11000 11000 171 .5 41.8 11.2ZR.6 10.6 0.2ZR.4 41.8 41.2ZR.2 16.6 0.4 56.2 21.TVH 3304B.TVH 3205B.2ZR.6 14.5 28.6 0.TVH 3304B.6 27 27 27 30.2 23.2 20.6 30.6 21.5 34.2RSR.2ZR.5 15 15 15 14.1 7.TVH 3206B.4 41.2 14.6 14.6 25.8 35.6 0.6 20 20 20 23.3 14.6 25.5 28.8 27.

1 1.6 91.5 36.5 1.889 0.5 1.1 105.1 2.2 49.34 1.1 1.5 68.6 98.29 1.9 72.2 30.5 2.5 103.7 39.3 69 68.7 57.627 0.7 49.2 49.8 103.2 39.3 94.1 1.64 1.2 75.9 81.5 1.9 77.1 1.2 60 60 60 60 60 60 98.3 71.4 77.1 1.3 77.85 1.9 80.4 77.19 0.2ZR.5 55.9 67. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.4 45 45 45 45 45 45 45 75.954 0.693 1.5 1.24 0.36 1.5 50 50 50 50 50 50 80.39 1.7 39.1 2 2 1.5 75.9 34.92 3.5 81.5 77.5 1.6 74.8 2.5 2 2 2 2 1.5 1.2 75.5 65.604 0.3 98.594 0.63 4.1 58.2 30.9 74.5 86.66 3.5 30.4 98.9 30.7 58.5 86.5 1.739 0.68 0.3 85.5 1. 33B.9 89.16 (continuare) a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.2 57.3 H1 ≈ 68.4 105.9 34.5 108.3 49.9 77.3 49.3 49.5 65.29 2.6 67.5 36.3 71.9 34.2 62.9 85.5 117.9 72.1 38.4 98.6 75.5 75.2ZR B 32B.5 1.5 55.998 1.2 57.4 72.984 0.6 65 65 65 65 65 107.5 88. 33B.2RSR.9 55 55 55 55 55 55 55 89.2 49.2 30.5 68.3 62 70 62 62 62 68.4 0.7 30.5 94.5 J ≈ Masa ≈ kg 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 85 85 85 100 100 100 90 90 90 110 110 100 100 120 120 120 120 110 110 110 130 130 120 120 140 140 34.57 0.6 74.9 84.5 1.2 172 .2 53 53 53 55.6 98.5 36.1 a ≈ 41 41 41 75 41 41 41 46 46 46 85 43 43 43 50 50 93 45 45 45 55 104 50 50 61 61 61 111 55 55 55 67 122 60 60 71 131 H ≈ 65.8 75.5 1.3 33.1 1.5 1.5 36.5 69.32 2.6 124.38 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 71.3 55.1 1.1 1.1 2.5 2.969 2.2 30.5 1.2 30.998 0.8 81.5 96.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 1.35 2.5 54 54 38.692 0.4 33.9 84.4 44.605 0.36 2.2 30.5 94.2 81.7 115.1 1.3 77.2 105.64 1.2 36.2 36.2 105.5 36.5 61.7 75.27 1.64 0.5 1.657 0.6 79.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.9 80.667 0.2 44.8 75.9 67.

TVH 3307B.TVH 3310B.5 42.1 2.2RSR.5 1.TVH 3208B.5 37.TVH 3307B.TVH 3308DA.5 1.TVH 3210B.5 1.5 1.TVH 3311B.5 34.2RSR.5 73.TVH 3208B.2ZR.5 34.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 51 51 51 50 48 48 48 62 62 62 62 48 48 48 68 68 75 51 51 51 81.5 1.5 42.TVH 3308B.2RSR.2RSR.5 37.TVH 3312DA 3213B.TVH 3213B.MA 3211B.2ZR.2ZR.TVH 3211B.TVH 3311B.MA 3209B.TVH 3309B.2RSR.5 90 58.MA 3212B.5 2.5 1.TVH 3312B.5 36.TVH 3209B.1 2.TVH 3307DA 3208B.TVH 3212B.TVH 3209B.TVH 3311DA.5 1 1 1 2 2 1.1 7500 5600 5000 7500 7500 5600 4800 6700 5000 4000 6300 6700 5000 4500 6000 4000 6000 6300 4800 4000 5300 5300 5600 3800 5000 3800 3400 5000 5000 3800 3400 4500 4500 4500 3000 4300 4300 173 .5 58.5 1.5 36.TVH 3311B.TVH 3212B.5 2.TVH 3308B.TVH 3313B.5 51 51 64 42.2ZR.2RSR.TVH 3310DA.5 1 1 1 1.TVH 3313DA Dimensiuni de montaj D1 min mm 44 44 44 44 47 47 47 49 49 49 49 52 52 52 54 54 54 57 57 57 61 61 64 64 66 66 66 66 69 69 69 72 72 74 74 77 77 D2 max 71 71 71 71 73 73 73 81 81 81 81 78 78 78 91 91 91 83 83 83 99 99 91 91 109 109 109 109 101 101 101 118 118 111 111 128 128 rg max 1.5 1.1 1.2ZR.2RSR.5 41.5 1.5 2 2 2 2 1.5 112 137 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 8500 8500 8500 10000 10000 7500 7500 7500 9000 9000 7000 6700 8000 8000 6700 6300 7500 6000 6000 6000 7500 7500 5600 5600 6700 5300 5000 3307B.2ZR.2RSR.5 1.5 36.5 1 1 1 1.2RSR.2ZR.5 102 102 102 110 72 72 72 125 127 80 80 143 143 statică C0 kN 34.TVH 3210B.5 1.TVH 3308B.5 62 85 49 49 78 78 78 100 61 61 61 98 118 73.TVH 3309B.TVH 3309DA 3210B.2RSR.5 45 45 45 53 37.5 1.

2.8.1.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Deoarece inelul interior este format din două bucăţi. cât şi ca rulmenţi liberi. 174 .07 Fa (5. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [42]: P = 1. se utilizează ca rulmenţi axiali şi sunt montaţi ca aceştia. Dacă rulmentul este utilizat şi montat ca un rulment axial. De aceea.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact Rulmenţii cu patru puncte de contact (fig. Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5.85) în care forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). 5. deşi ei pot fi clasificaţi ca rulmenţi radiali-axiali. cele radiale fiind preluate de rulmenţii radiali (liberi).8. iar arborele este rezemat şi centrat pe alţi doi rulmenţi radiali. atunci trebuie subliniat faptul că forţele axiale pe care le pot prelua sunt mici (tab. dar de mică valoare. Aceşti rulmenţi se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori mari ale arborilor (§ 3.1. Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri (tab.1) pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi conducători. Calculul continuă cu etapele 8-11. care sunt rulmenţi liberi. Pentru etapa a 7-a: având în vedere faptul menţionat la etapa a 6-a. atunci etapa a 5-a nu se aplică. 1.2). aşa cum rezultă şi din tabelul 1. rulmentul se încarcă doar cu forţa axială din arbore. pot suporta şi forţe radiale. Un extras cu date despre rulmenţii cu patru puncte de contact se dă în tabelul 5. Inelul exterior al rulmentului cu patru puncte de contact nu este centrat în carcasă (el este montat cu joc nominal). h) pot prelua forţe axiale mari. În felul acesta rulmentul preia doar forţa axială din arbore.1). 1. explică disponibilitatea lui de a suporta sarcini axiale mari.1.Lagăre cu rulmenţi 5. De aici decurge faptul că rulmentul cu patru puncte de contact este rulmentul conducător.8. în ambele sensuri.17 [9]. rulmentul are un număr mai mare de bile. Pentru etapa a 6-a: ţinând seama de afirmaţiile din primul aliniat. precum şi geometria internă a rulmentului.1. Dacă au rol de rulmenţi conducători. De asemenea. împreună cu unghiul de contact de 35o. cu precizările de mai jos. fapt care.

90) în care Y0 are valorile date în tabelul 5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5.18).fix) (5.fix) (5. atunci din relaţia (5. 175 . La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: Fa .18 [9].88) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . În acest tabel. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .Alegerea şi calculul rulmenţilor Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.18. Calculul se continuă cu etapele 8-11.89) În continuare se parcurg etapele 8-11. Turaţia se consideră constantă.86) Fr .87) Elementele necesare calcului (e. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.44). Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a.dacă ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5. 5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Y) se găsesc în tabelul 5. În acest tabel. pentru factorul Y se dau valori diferite pentru cele două cazuri.8. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. cu precizările pentru situaţiile de mai jos.18. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. C 0 nec ≤ C 0 .8.65Fr + YFa (5. forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. rulmentul suportă doar forţe radiale.6.1. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

467 0.1 1 1.6 34.5 1.3 89.6 58 59 64.359 0.5 2 1.256 0.5 77.89 2.1 1.1 1.5 2.5 1.697 1.39 0.704 0.6 56.2 D B rs min H ≈ J ≈ B N2 Două canale de reţinere Masa ≈ a ≈ 26 27 31 32 36 38 41 42 46 45 51 49 56 54 61 60 67 an bn rn kg 0.2 37.171 0.9 30.6 63.3 44 47.1 1.5 1.8 93 106.7 76.3 84.3 72 81.7 97.609 1.184 0.7 53.1 2 1.4 63.379 0.504 0.5 50.17 Rulmenţi cu patru puncte de contact a rs rs α α H J d D H J d α α rs rs D rn rn a 45º an bn B Unghi de contact α=35º Arborele Dimensiuni d mm 20 25 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 1.1 1.5 84.4 43.254 0.6 70.9 50.399 0.76 0.8 70.1 49.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 58.1 41.8 73.934 0.1 1 1.5 40.6 77.8 66.2 30 35 40 45 50 55 60 176 .

5 44 36.5 68 57 83 56 91.5 2 1.5 1 1.5 43 35.1 min -1 FAG QJ304MPA QJ205MPA QJ305TVP QJ206MPA QJ306TVP QJ207MPA QJ307TVP QJ208TVP QJ308TVP QJ209TVP QJ309TVP QJ210MPA QJ310MPA QJ211TVP QJ311MPA QJ212TVP QJ312MPA 28000 26000 14000 20000 11000 18000 9500 9500 8500 8500 7500 13000 11000 7000 10000 6300 9000 177 .5 64 102 61 110 80 127 96.5 1 1.5 1 2 1.5 44 62 56 86.5 51 46.5 2.5 58.5 27.6 31.5 108 93 127 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 31 32 36 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 D2 max 45 46 55 56 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1.5 146 statică C0 kN 19.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 30 25.6 18.5 76.

7 0.176 0.1 26.335 0.152 0.2 38.9 38.2 46.8 50.1 37.161 0.3 46.9 45.098 0.3 33.1 34.2 29.8 43.7 43.9 32.2 23.6 0.328 Di ≈ H ≈ 29.3 26.226 30.116 0.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 20.2 29.9 0.065 23.134 0.151 0.228 0.7 26.2 0.3 33.157 0.2 29.118 0.9 41.5 41.1 53.206 0.254 33.9 20.3 32.4 31.3 32.3 37.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1.057 0.1 50.18 Rulmenţi oscilanţi cu bile rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 11 14 14 17 12 16 16 14 19 19 14 14 14 18 18 15 21 21 15 15 15 18 18 18 18 17 17 24 24 24 0.5 178 .3 34.1 38.9 43.085 25.1 H1 ≈ 30.5 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 0.6 1 0.7 40.1 44 40 D B rs min Bi ≈ K K.054 0.1 1.5 29.9 0.7 28 28.1 22.7 50.5 23.3 33.1 31.135 0.8 32.363 0.5 38 41.9 44.6 0.152 0.5 29.1 1.155 0.1 1.1 39.8 44.3 32.3 37.5 33.111 0.061 0.1 35.6 0.138 0.048 19 0.6 29.1 32.5 38 35.2 41.1 1.7 43.258 0.2 38.163 27.3 20.7 35.8 50.9 23.2 29.7 30.3 43.8 50.6 0.1 38.1 J1 ≈ kg 0.073 21.1 1.

46 3.2 3.27 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 28000 24000 20000 26000 22000 20000 19000 1202TV 2202TV 2202.28 0.76 3.TV.29 1.94 1.66 2.2 21.37 1.C3 2305TV 2305.24 2.4 45 45 45 46.TV.93 1.5 13.4 41.35 4.65 2.32 2.5 10 10 10 14.TV 2302TV 1203TV 2203TV 2203.TV.4 1.65 3.86 2.66 3.TV 1304TV 2304TV 2304.34 2.5 18 24.2RS.8 30.4 46.4 35.37 1.88 1.C3 11205TV 20000 20000 17000 17000 16000 16000 15000 15000 2205TV 2205.2 17 12.37 2.6 0.24 2.4 41.8 35.37 2.95 1.35 1.C3 1305TV 1305K.85 3 3.29 2.2 20.TV 1205TV 1205K.55 1.51 0.6 22.6 30.04 3.2RS.34 2.4 41.2 19.9 3.66 2.2 12.34 1.35 3.38 2.78 2.6 27 27 27 30.27 0.04 2.TV 2205K.48 2.54 3.54 2.17 2.34 2.25 2.6 25.4 46.03 2.37 2.2 22.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 7.6 25.54 2.75 3.5 0.35 4.TV 2305K.2 17 12.35 3.66 3.76 2.28 0.12 2.99 2.8 36.2 21.17 1.46 0.48 2.55 5 6.6 1 0.2 18 18 24.46 2.27 1.2 3.2RS.95 1.4 2.03 1.48 0.2RS.29 2.04 3.38 Turaţia limită min-1 26000 24000 15000 18000 22000 19000 14000 18000 17000 11000 18000 18000 13000 17000 11000 16000 16000 10000 16000 16000 10000 15000 9500 15000 9500 14000 14000 13000 8000 13000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.78 2.46 0.75 3.34 0.4 12.2 2.4 41.55 2.5 12.5 9.28 0.2 19.6 32 32 32 32 32 D3 max 30.4 46.48 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.28 0.86 1.TV.03 2.4 55 55 55 55 55 rg max 0.75 2.6 30.C3 2205K.23 2.35 3.27 0.2RS.4 1.24 3.6 30.C3 179 .28 0.33 0.28 0.27 0.6 25.6 30.48 1.66 3.04 1.32 2.48 2.8 41.4 46.44 1.29 0.28 0.15 7.4 46.86 2.6 0.2 12.4 8 12.C3 11204TV 24000 24000 20000 19000 18000 2204TV 2204.37 1.2RS.4 3.75 2.4 41.99 3 1.44 0.91 2.43 2.53 0.03 1.35 0.6 21.65 3.6 0.88 2.35 3.6 25.6 25.23 1.45 2.51 2.19 1.13 2.94 2.4 41.27 2.8 30.37 1.46 3.8 35.33 0.25 3.TV 1204TV 1204K.5 17 12.24 1.48 1.51 0.24 2.6 30.4 41.TV 1303TV 2303TV 2303.29 2.2RS.27 0.32 0.4 46.6 0.08 1.29 0.35 4.3 10 12.86 1.32 0.5 16 8 11.34 0.6 30.6 22.46 3.29 1.93 1.2RS.65 2.TV.35 5 5 6.35 0.4 3.TV.

3 46.5 43.1 1.7 57.9 51.9 0.476 0.217 0.5 44.1 1.414 0.55 0.8 59.8 54 51.38 0.5 39.252 0.7 47.8 67.1 1.4 59.5 0.5 39.3 45.5 45.922 1.5 62.5 1.1 1.6 63 54.1 1.3 46.1 1.7 180 .6 62.8 70.3 41.3 37.8 70.1 71.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 16 16 16 20 20 20 20 19 19 27 27 27 17 17 17 23 23 23 23 21 21 31 31 31 18 18 18 23 23 23 23 23 23 33 33 33 1 1 1 1 1 1 1 1.3 0.899 Di ≈ H ≈ 51.3 51.7 59.3 38.221 0.465 0.975 0.6 59.96 0.5 1.4 59.1 1.1 1.5 47.488 0.5 45 45.432 0.408 0.2 49.3 59.5 1.698 50.324 0.5 38.9 0.6 0.1 1.3 54.8 53.7 45.3 75 75.528 0.3 59.7 47.507 0.7 47.1 1.1 1.5 1.379 40.8 57.389 0.1 1.5 54 57.2 0.1 1.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 40.4 59.1 J1 ≈ kg 0.273 0.5 54 52.5 66.8 69.5 56 52 48 D B rs min Bi ≈ K K.7 67.1 51.1 1.9 54 54 54 54 67.442 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.517 0.1 1.8 67.9 54 51.9 59.1 41.5 66.7 53.246 0.476 0.268 0.1 1.1 40.5 1.5 1.01 0.722 49.319 0.8 67.8 75.5 67.9 H1 ≈ 40.5 1.3 75 78 71.7 47.5 1.1 1.1 64.708 0.5 67.744 0.3 75.9 59.5 1.3 64.1 1.1 40.7 47.1 52.9 51.384 0.554 43.364 37.7 51.7 67.1 1.

6 35.34 4.64 1.C3 1308TV 1308K.TV.6 35.51 1.52 1.5 1.04 2.29 3.04 3.65 6.3 8.3 31.53 2.2RS.17 3.2RS.TV.65 13.TV.82 2.9 2.3 0.2RS.25 0.22 0.26 0.4 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 73 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.65 6.2 5.25 0.22 0.22 0.25 0.22 0.4 2.54 3.55 6.3 0.55 9.49 3.2RS.3 0.C3 2208K.3 19.82 2.47 2.22 0.71 2.43 2.45 3.9 2.94 2.65 5.82 3.47 2.2RS.3 19.22 0.4 9.5 16 16 16 32 16 32 16 25 25 39 25 39 19.34 4.49 4.42 2.59 1.35 2.43 2.6 37 37 37 37 37 42 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 47 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 D3 max 56.25 4.3 31.TV 2308K.3 0.53 2.49 3.2 8 8 11 8 11 6.22 0.23 2.55 9.52 1.45 0.6 35.22 0.34 3.5 1.47 1.6 25.13 2.26 0.53 2.43 0.2 5.TV 2307K.C3 181 .C3 2207K.6 15.TV.2 21.22 0.26 0.C3 1208TV 1208K.C3 11208TV 11000 11000 12000 12000 12000 12000 2208TV 2208.C3 1307TV 1307K.91 3.47 0.23 2.71 3.TV.91 3.4 56.TV.55 9.2RS.43 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.TV.6 35.91 3.04 2.53 2.25 0.C3 1207TV 1207K.25 0.59 1.8 2.TV.25 0.2RS.TV.95 4.94 2.76 4.3 6.5 1.5 1 1 1 1 1 1 1 1.9 2.8 2.47 0.26 0.5 15.5 19.29 4.51 2.6 21.52 2.26 0.65 6.TV.1 4.49 4.13 2.4 56.3 8.04 3.2 31.52 2.47 1.52 Turaţia limită min-1 14000 14000 8500 12000 8000 12000 8000 11000 11000 10000 6700 10000 12000 12000 7500 9500 7000 9500 7000 9500 9500 9000 6000 9000 10000 10000 6700 9000 6300 9000 6300 8500 8500 8000 5300 8000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.65 2.9 2.5 6.65 2.2 9 5.5 1.C3 2206K.9 3.5 15.65 2.8 2.64 2.2 9 5.6 25.2RS.5 19.26 0.C3 2308TV 2308.65 6.95 4.5 1.26 0.55 6.92 2.45 2.35 2.34 3.3 29 29 45 29 45 0.51 1.5 6.TV.04 2.25 0.65 4.9 2.5 21.TV.65 9.39 1.TV 2206K.5 1.2 31.TV.4 56.5 1.45 0.71 2.23 2.65 2.42 3.29 3.13 2.22 0.TV 2208K.2RS.TV 2207K.9 2.65 4.64 1.5 1.49 3.47 2.TV.5 17000 17000 1206TV 1206K.91 3.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 15.4 56.9 2.C3 1306TV 1306K.39 1.C3 2307TV 2307.65 2.17 4.34 3.25 3.94 2.54 3.39 2.4 2.26 0.C3 2306TV 2306.6 15.4 56.94 2.C3 11207TV 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 2207TV 2207.TV.25 0.65 13.29 4.76 4.TV 2306K.59 2.13 2.6 35.C3 11206TV 14000 14000 14000 14000 14000 14000 15000 15000 2206TV 2206.4 56.8 2.1 3.6 35.91 3.4 2.53 2.23 2.8 2.

5 1.1 1.5 69.5 1.8 0.5 69.1 1.1 1.4 59 57.543 0.7 62.6 84 84 84.1 1.7 71.8 100.7 64 62.63 1.9 90 86.55 70.07 2.7 91.7 62.4 1.939 57.5 1.2 71.6 77.517 0.7 72.5 1.82 1.4 75.7 72.6 101.19 0.4 2.13 68 68 0.9 69.1 1.808 1.5 2 2 2 2 2 60 58 58 D B rs min Bi ≈ K K.953 0.7 107 88.8 1.7 57.682 1.5 1.9 96 80 80 64 62.1 1.1 1.1 1.7 64 64 60 63.4 65.5 1.8 69.825 0.2 65.5 1.57 1.54 1.9 101.9 69.22 1.5 1.6 75.7 59 57.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 19 19 19 23 23 23 23 25 25 36 36 36 20 20 20 23 23 23 23 27 27 40 40 40 21 21 21 25 25 25 25 29 29 43 43 43 1.2 77.505 0.2 84 84.1 2 2 2 2 2 1.746 0.1 1.7 62.7 J1 ≈ kg 0.9 86.7 81 77.9 92 91.9 91.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 57.5 1.535 0.73 0.593 1.9 88.1 1.556 0.454 0.7 101.5 1.7 77.5 69.78 53.9 72.8 92 86.8 78 78 71.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.516 0.9 72.548 0.5 60.462 0.526 0.6 86.7 75.693 0.7 57.5 75.9 60 62.6 81 77.6 69.59 0.02 Di ≈ H ≈ 72.866 60.6 100.606 0.52 65.1 1.7 77.5 86.8 53.8 71.27 2.9 71.9 90 86.5 1.1 1.34 1.5 0.7 182 .1 1.6 69.7 H1 ≈ 57.

5 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1.33 7.3 12.12 4.79 2.12 5.19 0.C3 2309TV 2309.24 0.C3 2209K.3 8.32 2.7 3.TV.92 3.9 4.12 4.TV.61 3.TV.35 7.15 14.51 4.2RS.C3 2210K.7 4.62 1.04 2.76 4.17 3.5 1.24 0.5 8.5 64 27 27 27 39 27 39 27 51 51 75 51 75 0.19 0.TV.2RS.2RS.21 0.5 1.C3 11209TV 10000 10000 11000 11000 11000 11000 12000 12000 2209TV 2209.04 2.9 16.5 1.47 2.31 3.33 4.2RS.79 1.C3 2311TV 2311.6 1.29 3.9 4.12 5.54 3.52 5.26 0.6 3.2 0.87 2.58 Turaţia limită min-1 9000 9000 6000 8500 5600 8500 5600 7500 7500 7000 4800 7000 8500 8500 5600 8000 5300 8000 5300 6700 6700 6300 4300 6300 7500 7500 5000 6700 4800 6700 4800 6000 6000 5600 3800 5600 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 64 64 64 64 64 64 66 66 66 66 66 D3 max 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1.05 4.12 4.55 2.18 2.25 0.24 0.47 3.31 3.5 1.47 3.7 3.5 1.47 2.73 2.5 1.31 2.5 1.TV.32 3.21 0.TV 2210K.74 3.12 2.C3 2211K.9 4.22 0.92 3.17 3.TV.5 1.8 22.C3 11210TV 9500 9500 10000 10000 10000 10000 11000 11000 2210TV 2210.42 0.2 0.76 4.26 0.8 41.18 3.87 3.48 2.19 0.06 3.2RS.3 14.03 2.TV.21 0.42 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.TV.5 41.5 2.8 28 22.TV.7 10 12.47 3.54 3.7 4.73 1.7 3.43 0.C3 1211TV 1211K.5 2 2 2 2 2 13000 13000 1209TV 1209K.C3 11211TV 9000 9000 9500 9500 9500 9500 2211TV 2211.21 0.TV.9 4.C3 183 .66 1.62 1.12 4.66 1.17 2.24 0.79 1.2 0.66 2.12 2.18 2.15 8.C3 1309TV 1309K.43 0.74 3.35 9 7.5 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 22 22 22 28 22 28 22 38 38 54 38 54 22.24 0.25 0.43 3.9 16.9 4.6 2.17 2.15 9.52 5.8 22.TV.6 18 23.2 0.7 10 18 18 23.C3 1311TV 1311K.35 9 7.3 20 14.31 2.TV.C3 1210TV 1210K.24 0.18 3.04 3.C3 1310TV 1310K.43 3.17 2.55 3.54 2.TV 2311K.TV.2 0.5 64 41.32 2.03 2.06 3.35 12.5 1.05 4.15 9.04 3.27 5.58 2.48 3.C3 2310TV 2310.31 2.62 2.24 0.25 0.21 0.43 0.19 0.TV 2309K.8 28 22.2RS.TV 2310K.5 1.15 8.04 2.47 3.5 1.19 0.61 3.32 3.TV.TV.51 2.54 3.2RS.35 7.87 2.TV 2211K.47 3.27 4.24 0.2RS.TV 2209K.9 12.03 4.6 1.43 0.22 0.18 2.29 4.32 2.3 20 10 10 10 12.2RS.73 1.5 8.

8 95.6 78 76.8 H1 ≈ 78 95.13 1.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 78 78 78 J1 ≈ kg 0.9 112.52 Di ≈ H ≈ 95.1 2.05 1.2 112.4 1.5 76.5 98.97 1.1 62 D B rs min Bi ≈ K K.03 1.5 1.51 70.894 0.1 2.5 1.5 1.5 1.1 109.6 78 87 87 77 77 184 .05 1.2 109.5 1.58 2.88 1.8 98.1 2.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 22 22 22 28 28 28 28 31 31 46 46 1.9 98.4 70.94 2.1 98.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.8 95.8 95.5 2.

5 2.18 0.62 1.37 5.5 1.47 3.9 2.C3 1312TV 1312K.41 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.18 0.37 4.47 2.23 0.64 2.TV.55 5.37 5.TV.37 4.6 20.41 0.TV 2212K.5 1.5 86.64 2.2RS.5 1.5 0.6 11.16 5.47 2.5 1.TV.4 2.82 3.C3 2312TV 2312K.1 10000 10000 1212TV 1212K.47 3.55 1.28 4.82 3.C3 11212TV 8500 8500 9000 9000 8500 8500 2212TV 2212.77 1.6 16.18 0.6 11.C3 2212K.4 11.77 2.18 0.1 2.16 5.62 Turaţia limită min-1 6700 6700 4500 6300 4300 6300 4300 5300 5300 5000 5000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 69 69 69 69 69 69 69 72 72 72 72 D3 max 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 rg max 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 30 30 30 47.69 3.TV.64 3.6 16.47 2.37 4.1 2.9 1.5 1.64 3.6 11.5 30 57 57 86.28 2.6 11.5 30 47.TV.5 1.23 0.8 20.69 3.C3 185 .2RS.64 2.23 0.18 0.23 0.1 2.8 28 28 3.

deoarece au doi umeri la inelul interior şi câte un umăr la inelul interior.91) în care FaH este forţa axială admisibilă.1. Turaţia se consideră constantă.8. care formează al doilea umăr la inelul interior. Rulmenţii de tip NUP pot folosiţi şi ca rulmenţi conducători. n – turaţia rulmentului (rot/min).1. rulmentul NUP poate fixa arborele în ambele sensuri. vâscozitatea uleiului de bază din componenţa unsorii (la ungerea cu unsoare consistentă) (mm2/s). Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. un rulment NJ poate fixa axial arborele într-un singur sens. Calculul rulmenţilor radiali cu role cilindrice urmează metodologia de la §5. permiţând acum rulmentului NJ+HJ să preia forţe axiale în ambele sensuri. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. Ea are expresia [9]: FaH ⎡ fb ⋅ d M ⋅ n ⋅ ν ⋅ ( D 2 − d 2 ) ⎤ ⎥ =⎢ 7 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/ 2 ( N) (5. De aceea. cu precizările pentru situaţiile de mai jos. care materializează al doilea umăr la inelul interior. Forţa axială Fa care poate fi preluată de rulmenţii de tip NUP sau NJ+HJ trebuie să satisfacă inegalitatea: Fa ≤ FaH (5.0061 pentru rulmenţii „full-complement” (rulmenţi fără colivie).0048 pentru rulmenţii care au colivie. Rulmenţii de tip NJ au doi umeri la inelul exterior şi unul singur la cel interior.vâscozitatea uleiului la temperatura de funcţionare (mm2/s). iar la etapa a 7-a se procedează astfel: 186 . Un rulment radial cu role cilindrice de tip N sau NU se utilizează numai ca rulment liber. ν .1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. Rulmentului de tip NJ i se poate ataşa un inel.diametrul alezajului rulmentului (mm). inelul HJ.92) unde f b este un factor care are valorile: f b = 0.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. opusă umărului de la inelul interior (vezi şi tabelul 5.Lagăre cu rulmenţi 5. D diametrul exterior al rulmentului (mm). f b = 0.19). rulmentul suportă doar forţe radiale. De aceea.2. d M = 0.8. d .diametrul mediu al rulmentului (mm).5 ( D + d ) . precum şi o şaibă laterală.8.

93Fr + 0.17 Fa / Fr ≤ 0.20). 23E. 3. 22 E 23. 22.fix) (5. sarcina dinamică echivalentă se determină pe baza tabelului 5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.20) pot fi utilizaţi ca rulmenţi conducători. 5. 2 2 E . În acest tabel.19 [9]. Rulmentul este utilizat ca rulment conducător Rulmenţii de tipul NUP sau NJ+HJ (tab.93Fr + 0.6.19 Sarcini dinamice echivalente la rulmenţii radiali cu role cilindrice Raportul Sarcina dinamică Seria de dimensiuni Fa / Fr echivalentă 19.95) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. pentru forţe axiale mici ( Fa ≤ 0. 187 .4 Calculul se continuă cu etapele 8-11. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. C 0 nec ≤ C 0 . Tabelul 5. La etapa a 7-a. atunci din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .17 Fa / Fr > 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . La etapa a 6-a.93) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .08 Fa / Fr > 0. 50C Fa / Fr ≤ 0.45Fa Pe = Fr Pe = 0.96 Fr + 0. 10.69 Fa Pe = Fr Pe = 0.23 Fa / Fr ≤ 0. 4 Fr ). 3E 29V .94) În continuare se parcurg etapele 8-11. 5. 23E .5Fa Valoarea maximă admisă a raportului Fa / Fr este Fa / Fr = 0. 23VH 30V 50 B.23 Fa / Fr > 0. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr (5. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu role cilindrice se dă în tabelul 5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 23VH 23. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).11 Fa / Fr > 0.33Fa Pe = Fr Pe = 0.fix) (5.20 [9].08 Pe = Fr Pe = 0.11 Fa / Fr ≤ 0.44). care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.93Fr + 0.

2 1.8 38.6 0.5 4 7.5 32.3 0.5 41.4 42.6 0.5 3 6 3 6.6 0.7 6 3 1.5 46.7 29.137 0.119 0.20 Rulmenţi radiali cu role cilindrice a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FE D J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 47 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 11 11 11 12 12 12 12 16 16 16 14 14 14 14 14 14 14 18 18 18 15 15 15 21 21 21 12 15 15 15 15 18 18 18 17 17 17 17 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 0.4 42.6 0.8 38.6 0.5 54 54 54 54 19.5 7 4 1.6 0.5 41.124 0.2 40.012 0.5 41.053 0.4 42.3 35.6 1.2 1.7 34.025 0.5 3 0.4 1.3 19.005 0.5 37.7 34.16 0.1 1.1 1.8 50.018 0.169 0.5 31.5 27.1 r1s min 0.1 3 3.6 0.2 41.9 24.5 32.6 0.1 37.5 4 38.5 46.15 0.5 46.Inelul ment HJ kg 0.5 45.069 0.7 29.051 0.3 22.1 35.047 0.5 2.6 0.215 0.6 0.6 0.8 38.7 24.6 0.5 3 6.5 26.5 26.242 0.6 50.5 26.019 0.5 27.5 31.1 1.7 34.1 1.1 1.5 41.073 0.5 27.5 31.1 40.5 30.6 0.1 22.9 1.5 31.4 42.1 24.1 0.5 45.6 1.1 22.8 38.224 0.2 1.135 0.4 42.5 41.5 27.5 26.6 0.049 0.1 1.6 0.5 34 34 34 34 28 28 5 2.5 32.3 0.3 30.5 3 6.6 0.3 0.1 24.6 0.3 0.6 0.6 0.14 0.3 0.8 1.9 6.1 1.5 27.3 43.6 1.1 35.245 0.6 0.5 26.3 0.6 0.3 1.5 27.3 30.5 2.8 43.6 1.4 34.5 46.8 38.5 32.5 31.015 0.4 39.1 35.174 0.6 0.5 1.5 3.154 0.2 188 .8 1.5 3 2.6 0.1 38.014 0.145 0.6 27.256 30.6 0.2 40.6 5.9 24.8 43.156 0.055 0.083 0.5 45.1 35.114 0.6 0.1 22.6 29.3 31.8 43.5 46.6 0.7 29.7 38.7 1.117 0.6 0.122 0.1 37.07 0.153 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.1 1.5 31.8 1 1 1.2 1.1 22.5 4 2.1 1.012 0.6 50.7 29.1 38.6 0.7 24.3 31.5 2.8 43.5 3 1.7 34.6 1 1 1 1 1 1 1 1.1 35.7 1.1 22.6 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 45.5 45.2 26.3 31.3 0.5 45.146 0.5 46.5 26.8 1 0.3 0.3 3.219 0.8 42.9 27.5 41.1 22.2 24.048 0.7 1.5 0.01 0.5 32.3 0.5 41.25 0.6 0.6 0.2 24.6 21.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.1 0.5 5.1 1.1 E F H ≈ J ≈ 21.068 0.5 46.3 0.009 0.5 31.2 17 32.012 0.164 0.2 1.5 1.3 19.1 35.112 0.8 43.127 0.7 31.

TVP2 21 NUP2203E.5 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 22000 22000 22000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 14000 14000 14000 14000 14000 14000 28000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 12000 12000 12000 12000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 15000 15000 15000 15000 13000 13000 13000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 15000 14000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 FAG N202E.8 42.5 24.7 12.6 24 24 24 25.6 0.5 37.5 37.5 21.6 0.5 24.6 36 36 36 36 36 36 36 42.TVP2 NUP203E.5 18.TVP2 24 24 24 NJ2304E.6 0.5 31 31 31 27 27 27 39 39 39 12 27.TVP2 HJ303E NU303E.6 0.7 12.6 1 0.5 21.TVP2 27 29 29 29 29 NJ2205E.5 statică C0 kN 10.TVP2 24 NJ304E.5 37.6 17.4 29 29 29 29 34.TVP2 HJ2203E 21 NU2203E.6 0.5 34.6 0.6 0.6 32.6 14.6 0.3 0.6 0.5 23.1 1 1.TVP2 21.TVP2 N204E.TVP2 24 NUP2204E.TVP2 NUP304E.6 1.5 34.6 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.2 21.6 0.6 0.4 10.5 21.5 27.TVP2 HJ205E NU205E.TVP2 HJ203E NU203E.7 17.TVP2 NUP204E.5 27.3 0.TVP2 HJ304E NU304E.8 41 41 41 41 41 41 41 45 45 45 45 45 45 44 46 46 46 46 46 46 46 55 55 55 55 55 53 48 45 43 40 D5 min 31 D6 max 29 rg max 0.6 0.6 32.5 31.8 42.5 41.3 0.TVP2 HJ305E NU305E.5 27.5 32.4 14.5 21.6 17.3 0.5 18.TVP2 29 N305E.5 21.5 41.6 1 0.6 0.2 21.5 31.6 0.5 32.5 25.2 21.6 1 1 1 1 N203E.TVP2 21 NJ303E.5 25.6 22 22 22 21.5 13.TVP2 HJ2205E 29 NU2205E.TVP2 NUP305E.5 24.2 24.TVP2 NU202E.TVP2 NUP303E.6 1 0.TVP2 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG HJ202E D1 min mm 17.TVP2 24 NUP2304E.TVP2 HJ2204E 24 NU2204E.5 34.5 41.6 0.4 21 21 21 21 D1 max 18.6 0.5 27.5 27.TVP2 NJ202E.6 17.TVP2 32 32 32 32 189 .5 32.6 0.5 34.6 0.5 41.TVP2 NJ305E.5 27.6 0.3 0.5 34.3 0.TVP2 NJ204E.5 31.5 27.5 23.2 21.5 37.6 0.6 0.TVP2 24 NU1005 N205E.5 41.4 17.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 NJ205E.5 23.5 41.4 17.TVP2 HJ2304E 24 NU2304E.6 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.TVP2 36 34 NJ2203E.6 0.6 14.TVP2 NUP205E.5 21.6 0.6 0.3 0.TVP2 29 NUP2205E.5 21.6 1 0.5 26 26 26 26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 30 31 31 31 31 31 31 31 33 33 33 33 D2 min 20 20 20 23 23 23 23 23 23 23 25 25 25 29 29 29 29 29 29 29 30 30 30 30 30 30 32 34 34 34 34 34 34 34 37 37 37 37 D3 min 22 22 22 28 28 28 28 26 26 26 28 28 28 32 32 32 32 32 32 32 33 33 33 33 33 33 33 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 D4 max 32.6 0.5 41.4 10.2 24 24 24 24 NJ2204E.TVP2 NJ203E.TVP2 HJ204E NU204E.6 14.

2 46.2 46.6 1.1 0.6 0.9 1.5 62.529 0.358 0.6 0.2 70.6 0.5 71.1 1.6 0.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 55 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 62 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 68 80 80 80 80 24 24 24 13 16 16 16 16 20 20 20 19 19 19 19 27 27 27 14 17 17 17 17 23 23 23 21 21 21 21 31 31 31 15 18 18 18 18 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.5 6 0.5 1.5 49.5 62.5 5 1 1 1 3.5 37.5 52.751 0.027 0.379 0.1 1.5 40.5 1.5 8.208 0.5 55 64 64 64 64 64 64 64 70.6 0.5 52.5 1 1.1 1.5 9.5 55.1 1.6 0.6 0.1 1.6 66.1 r1s min 1.6 50.1 1.2 59.5 8.5 62.2 46.5 59.1 1.6 0.5 40.376 0.1 1.5 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 0.1 1.5 40.5 55.1 1.05 0.1 1.309 0.5 71.1 1.268 0.303 0.1 1.6 1.064 0.3 68.6 46.2 52.5 42 44 44 44 44 44 44 44 46.1 3.Inelul ment HJ kg 0.5 9.1 1.5 37.5 11 6 2.349 0.5 40.5 1.5 40.2 70.9 30 2.6 1.5 71.486 0.6 66.486 0.5 37.5 37.6 0.2 46.2 59.416 0.1 1.5 2.5 5 2.5 55.2 70.5 55.1 1.5 5 0.1 1.1 E F H ≈ 50.1 1.1 1.255 0.5 52.1 1.1 1.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 66.025 0.034 0.043 0.2 46.6 7 4 1.1 1.2 47 49.5 49.1 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.356 0.736 0.1 41.1 1.7 3.4 1.3 45 45 45 45 45 4.2 70.261 0.368 0.406 0.3 41.5 1.5 190 .6 50.6 0.317 0.551 0.6 48 48 48 48 48 51 51 51 51 51 5 2.3 41.026 0.7 54 54 54.5 1.2 2.2 61 71.205 0.1 1.5 52.5 40.6 66.301 0.5 55.1 1.2 3 7.5 4 2.2 59.5 4 1.6 0.723 0.5 62.4 41.219 0.1 1.2 3.5 1.1 1.1 1.1 38.1 1.6 0.5 37.6 0.6 0.042 0.2 1.5 37.3 68.5 8 4 4 1.5 40.213 0.2 2.5 52.1 3 4.1 1.5 49.385 0.5 62.2 46.1 1.1 1.366 0.506 0.54 0.2 70.23 0.5 55.06 0.2 59.496 0.1 1.389 0.5 37.6 1.1 1 1.5 62.3 J ≈ 38.5 55.2 68.1 1.035 0.399 54 54 54 48.363 0.3 41.4 61 61 61 61 61 61 66.1 1.2 59.181 0.2 70.6 1.1 0.1 52.6 0.7 0.6 66.427 0.5 1.6 58.6 0.6 3 8.129 0.5 34 34 34 36.2 7 4 0.5 62.

6 0.TVP2 NUP306E.6 0.5 63 63 63 63 98 98 98 32 53 53 53 53 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 12000 12000 12000 24000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 20000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 19000 9000 9000 9000 9000 10000 10000 10000 13000 11000 11000 11000 11000 9500 9500 9500 11000 11000 11000 11000 8500 8500 8500 11000 9500 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9500 9500 9500 9500 8000 8000 8000 10000 9000 9000 9000 9000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 33 33 33 35 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 40 40 40 41 43 43 43 43 43 43 43 45 45 45 45 45 45 45 46 49 49 49 49 D2 min 37 37 37 38 40 40 40 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 44 46 46 46 46 46 46 46 48 48 48 48 48 48 48 49 52 52 52 52 D3 min 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 48 48 48 48 48 48 48 45 50 50 50 50 50 50 50 53 53 53 53 53 53 53 51 56 56 56 56 D4 max 55 55 55 50 56 56 56 56 56 56 56 65 65 65 65 65 65 65 57 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 71 63 73 73 73 73 73 70 71 69 65 63 64 61 57 54 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 1.TVP2 32 NU1006 N206E.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 33 34 34 34 34 NJ2206E.TVP2 34 N306E.5 65.6 1 1 1 1 NJ2305E.5 29 53 53 53 53 statică C0 kN 56 56 56 16 37.TVP2 32 NUP2305E.TVP2 34 NUP2206E.TVP2 HJ208E NU208E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 57 57 57 16.6 0.6 1 1 1 1 1 1 1 0.6 0.5 1.TVP2 NUP207E.TVP2 37 NUP2306E.TVP2 HJ207E NU207E.TVP2 HJ2207E 39 NU2207E.6 0.5 1.TVP2 NUP206E.6 0.TVP2 HJ2305E 32 NU2305E.6 0.TVP2 NJ208E.6 0.5 50 50 50 50 62 62 62 64 64 64 64 91.TVP2 37 37 37 37 NJ2306E.6 0.5 1.TVP2 42 NU1008M1 N208E.6 39 39 39 39 49 49 49 51 51 51 51 73.TVP2 NUP307E.6 0.5 73.TVP2 HJ307E NU307E.5 37.TVP2 42 42 42 42 NJ2307E.TVP2 37 NU1007M1 N207E.TVP2 NUP208E.TVP2 42 NUP2307E.5 1.5 91.TVP2 HJ2206E 34 NU2206E.TVP2 38 39 39 39 39 NJ2207E.5 1 1 1 1 1 rg1 max 1 1 1 0.TVP2 HJ206E NU206E.6 0.TVP2 43 47 47 47 47 191 .5 73.5 91.5 24.6 0.TVP2 HJ2307E 42 NU2307E.5 65.5 37.TVP2 NJ306E.TVP2 NJ307E.5 50 50 50 48 48 48 48 75 75 75 26 50 50 50 50 65.TVP2 HJ2306E 37 NU2306E.6 0.TVP2 NJ207E.6 0.TVP2 39 N307E.5 37.TVP2 39 NUP2207E.TVP2 NJ206E.5 1.TVP2 HJ306E NU306E.

5 54.5 1.5 59.1 1.1 1.1 1.3 73.1 1.77 1.7 1.1 84.1 1.5 59 59 59 59 59 64.5 J ≈ 54 54 57.9 75.2 2.5 5 1 1.9 75.4 64.5 65 65 65 65 65 65 65 9 4 11 4 12.5 2.5 1.5 81.3 78.5 81.055 0.532 0.3 71.268 0.1 1.5 8 4.573 0.1 1.5 54.5 1.4 64.5 76.5 59.3 78.21 1.6 1.1 1.061 0.5 49.1 1.5 76.1 1.5 76.5 1.5 73.5 1.5 71.5 59.5 97 97 97 97 97 97 97 49.5 1.5 88.5 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 54.5 54.1 1.5 92.934 1.151 0.5 57.5 81.488 0.5 76.3 78.5 92.5 1.5 57.457 0.5 64.3 84.5 58.5 1.978 0.5 81.5 52 52 52 52 52 52 52 52.5 54.544 0.5 49.7 4 9 5 1.1 84.5 88.116 71.5 1.5 1.49 0.5 1.5 88.5 1.518 0.9 75.1 1.5 1.16 1.5 58.7 7 7 2.088 0.051 0.5 76.559 0.1 1.5 92.1 1.2 1.5 81.36 0.5 54.674 0.6 1.5 71.055 0.434 0.1 1.5 58.5 1.999 0.5 88.3 71.1 1.5 7 1 1 1 3.5 57.5 92.1 84.5 1.3 9 5 1.5 1.891 0.1 1.3 68.503 0.1 1.16 1.9 64.5 5 14.5 59.5 1.958 0.5 1.3 1.5 81.3 78.656 0.5 80 80 80 80 80 80 80 67.586 0.5 1 1.5 6 2 64 64 64 64 64 71.5 4 11.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.1 1.688 0.28 0.3 1.434 0.517 0.3 1.1 2 2 2 2 2 2 2 r1s min 1.5 8.Inelul ment HJ kg 0.5 1.093 0.82 0.3 75.5 1.5 88.9 75.7 2.492 0.5 88.3 92.4 64.445 0.3 73.659 0.3 73.9 75.5 92.5 0.1 1.3 1.19 1.3 78.7 1.1 1.9 1 0.1 1.1 1.1 1.5 1.5 58.1 2 2 2 2 2 2 2 E F H ≈ 68.5 59.5 1.5 76.1 69.3 73.3 1.1 84.158 192 .5 5.1 1.5 59.5 58.1 1.1 1.1 1.061 0.5 1.33 1.2 4 13 8 1.6 1.5 81.1 1.504 0.5 13 7 2.11 0.1 1.5 58.5 1.1 1.3 6.2 3.5 54.5 5 1.3 73.5 0.5 57.3 71.5 72.5 1 1.75 1.893 0.5 1.5 58.3 4.5 1.5 88.5 59.1 1.5 9 5 1.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 90 90 90 90 90 90 90 75 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 100 80 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 110 110 23 23 23 23 23 23 23 33 33 33 16 19 19 19 19 23 23 23 25 25 25 25 36 36 36 16 20 20 20 20 23 23 23 27 27 27 27 40 40 40 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.5 78.5 57.5 76.3 71.1 84.913 0.3 68.

5 1.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 1.5 1.TVP2 HJ309E NU309E.TVP2 HJ310E NU310E.TVP2 54 NUP2309E.5 1.TVP2 NUP309E.5 61 61 61 61 73.5 1.TVP2 52 NUP2209E.5 100 100 100 100 153 153 153 41.TVP2 HJ2309E 54 NU2309E.TVP2 49 49 49 49 NJ2308E.TVP2 48 52 52 52 52 NJ2209E.5 1.TVP2 NJ308E.TVP2 HJ308E NU308E.TVP2 57 NUP2210E.5 1.TVP2 57 N310E.5 112 112 112 34.5 1.5 81.TVP2 HJ209E NU209E.5 1.TVP2 49 NUP2308E.TVP2 47 NUP2208E.5 1.TVP2 61 193 .5 1.5 1.5 1.6 1 1 1 1 1 1 1 1.5 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 rg1 max 1 1 1 1.TVP2 54 54 54 54 NJ2309E.5 1.TVP2 NUP310E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 71 71 71 81.5 1.TVP2 NJ310E.TVP2 54 NU1010M1 N210E.TVP2 53 57 57 57 57 NJ2210E.5 81.5 68 68 68 68 88 88 88 114 114 114 114 186 186 186 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 9000 9000 9000 7500 7500 7500 7500 7500 7500 7500 16000 8500 8500 8500 8500 8500 8500 8500 6700 6700 6700 6700 6700 6700 6700 15000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 7500 7500 7500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 9500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 7500 7500 7500 7500 6300 6300 6300 8500 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 7000 7000 7000 7000 6000 6000 6000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 49 49 49 51 51 51 51 51 51 51 52 54 54 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 57 58 58 58 58 58 58 58 63 63 63 63 63 63 63 D2 min 52 52 52 55 55 55 55 55 55 55 54 57 57 57 57 57 57 57 60 60 60 60 60 60 60 59 62 62 62 62 62 62 62 67 67 67 67 67 67 67 D3 min 56 56 56 60 60 60 60 60 60 60 56 61 61 61 61 61 61 61 66 66 66 66 66 66 66 62 67 67 67 67 67 67 67 73 73 73 73 73 73 73 D4 max 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 70 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 91 75 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 99 99 98 96 83 80 90 87 78 75 81 79 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1.6 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 NJ2208E.TVP2 NJ210E.5 1.5 73.5 1.TVP2 47 N308E.TVP2 52 N309E.TVP2 NJ209E.5 1.5 0.TVP2 HJ2209E 52 NU2209E.5 1.TVP2 NUP210E.5 98 98 98 98 137 137 137 36 64 64 64 64 78 78 78 110 110 110 110 163 163 163 statică C0 kN 75 75 75 78 78 78 78 120 120 120 39 63 63 63 63 81.5 1.5 81.TVP2 NUP308E.TVP2 HJ210E NU210E.TVP2 HJ2310E 61 NU2310E.TVP2 NJ309E.TVP2 61 61 61 61 NJ2310E.5 1.TVP2 HJ2308E 49 NU2308E.5 1.5 73.5 0.5 81.5 1.TVP2 HJ2210E 57 NU2210E.5 1.TVP2 61 NUP2310E.TVP2 49 NU1009M1 N209E.5 81.TVP2 HJ2208E 47 NU2208E.TVP2 NUP209E.

5 84.5 1.5 9 1.4 101.5 1.845 0.1 1.5 9 3.5 1.6 86.5 2.45 0.5 106.3 4 14 9 1.5 1.1 1.6 101.3 9.693 0.5 100 100 100 100 100 100 100 115 115 115 115 115 115 115 64.1 96.6 86.1 2.5 72 72 72 72 72 72 72 77 77 77 77 77 77 77 2.1 109.6 109.1 2.6 86.1 2.5 77.6 5 15.51 1.6 1.194 90 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 120 120 95 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 130 130 130 18 21 21 21 21 25 25 25 29 29 29 29 43 43 43 18 22 22 22 22 28 28 28 31 31 31 31 46 46 46 80.3 1.3 84.828 1.8 77.5 1.5 85.5 1.5 84.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.668 0.5 1.5 1.5 77.1 2.1 2.5 70.5 70.5 106.85 1.5 2.6 109.1 1.5 77.3 77.5 66 66 66 66 66 66 66 70.8 70.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 1 B NJ B NU B NUP s 1) D B rs min 1.5 70.9 1.5 1.5 1. în raport cu poziţia centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului) 194 .1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.8 0.54 2.5 106.1 96.8 3.Inelul ment HJ kg 0.93 2.1 r1s min 1 1.1 2.679 0.31 0.5 3.8 70.5 70.84 1.3 96.1 2.6 109.108 0.812 0.478 0.5 106.6 J ≈ n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.1 1.5 3.665 0.8 1.78 2.5 69.6 1.5 1.8 1.5 70.5 1.5 77.089 0.824 0.5 77.241 ) Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.909 1.5 77.108 0.88 0.1 96.1 96.8 1.1 1.08 1.4 101.1 E F H ≈ 77.5 1.5 7 5.5 6.8 4 10 6 1.1 2.5 90 90 90 90 90 90 90 106.5 77.6 86.5 1.202 0.8 0.4 82.48 1.796 0.5 1.4 101.1 1.6 86.23 2.1 2.6 109.087 0.5 6 0.1 1.5 1.5 1.83 2.3 84.5 2 2 2 2 2 2 2 1.3 84.8 70.1 2.5 77.89 1.48 1.5 10 6 1.27 2.3 86.4 70.5 106.231 0.1 2.1 1.5 106.4 101.4 101.3 3.6 1.5 4 14.6 109.5 70.5 16 9 3.827 0.6 10 6 1.8 0.12 1.5 1.1 96.8 70.1 2.1 1.

TVP2 69 NUP2212E.5 1.5 1.5 1.1 2.TVP2 72 NUP2312E.TVP2 HJ2311E 66 NU2311E.TVP2 69 N312E.5 1.5 1.1 2.5 2.5 1.TVP2 66 NUP2311E.TVP2 HJ211E NU211E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 41.5 1.5 2.TVP2 NUP312E.TVP2 HJ212E NU212E.1 2.TVP2 NJ312E.5 1.5 1.1 2.TVP2 NJ211E.TVP2 NJ212E.TVP2 HJ2312E 72 NU2312E.5 1.1 2.TVP2 62 N311E.TVP2 HJ2212E 69 NU2212E.TVP2 HJ312E NU312E.5 1.TVP2 NUP211E.1 2.5 1.1 2.1 2.1 rg1 max 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.1 2.TVP2 66 NU1012M1 N212E.5 1.TVP2 65 69 69 69 69 NJ2212E.1 N211E.TVP2 NUP212E.5 1.1 2.5 1.TVP2 NJ311E.TVP2 NJ2211E.5 83 83 83 83 98 98 98 134 134 134 134 200 200 200 44 95 95 95 95 129 129 129 150 150 150 150 224 224 224 statică C0 kN 50 95 95 95 95 118 118 118 140 140 140 140 228 228 228 55 104 104 104 104 153 153 153 156 156 156 156 260 260 260 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 14000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 13000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 8000 6700 6700 6700 6700 5600 5600 5600 6700 6700 6700 6700 5300 5300 5300 7500 6300 6300 6300 6300 5300 5300 5300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 FAG NU1011M1 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm 60 62 62 62 62 D1 max 63 65 65 65 65 65 65 65 69 69 69 69 69 69 69 68 71 71 71 71 71 71 71 75 75 75 75 75 75 75 D2 min 66 68 68 68 68 68 68 68 72 72 72 72 72 72 72 71 75 75 75 75 75 75 75 79 79 79 79 79 79 79 D3 min 69 73 73 73 73 73 73 73 80 80 80 80 80 80 80 74 80 80 80 80 80 80 80 86 86 86 86 86 86 86 D4 max 84 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 109 109 89 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 118 118 118 116 114 101 99 108 105 91 89 D5 min D6 max rg max 1 1.5 1.5 1.5 1.1 2.TVP2 HJ311E NU311E.TVP2 HJ2211E 62 NU2211E.TVP2 72 195 .TVP2 NUP311E.TVP2 66 66 66 66 NJ2311E.TVP2 72 72 72 72 NJ2312E.TVP2 62 NUP2211E.1 2.5 2 2 2 2 2 2 2 1 1.

22. Pe de o parte.dacă şi. la rândul ei. În acel rulment. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la un inel la rolă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact.1. fie pereche („sistem de rulmenţi”).4 FrI + YFaI PeII = 0. dacă . cu precizările care urmează. sens şi mărime constante Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu role conice sunt date în tabelul 1.97) (5. Pe de altă parte. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi fie cu conducere reciprocă. analog. calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.96) FrI şi. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). § 1. dacă FaII ≤ e atunci FrII FaI >e FrI PeII = FrII PeI = 0.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”.7.21.1. astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. Calculul se continuă cu etapele 8-11. Y) se găsesc în tabelul 5. 196 . La acest tip de rulmenţi. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este.Lagăre cu rulmenţi 5. La etapa a 6-a.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5.8. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O. Luând în considerare această particularitate. mărimea forţelor).2.99) atunci FaII > e atunci FrII Elementele necesare calculului (e.5 şi 2. aşa cum rezultă din figurile 2. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie.dacă ≤ e atunci PeI = FrI (5. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: FaI . forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore.98) (5. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie. analog. în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O .8.4 FrII + YFaII (5.

în funcţie de situaţiile de mai jos: 197 .5 FrI YI FaII = FaI + A Montaj în X 2a FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 FrII YII Sarcina statică echivalentă se calculează.5 FrI YI FaII = FaI − A I FrI A FrII II 2b Montaj în O FaI = FaII + A FaII = 0.5FrII YII I FrI A FrII II 1b Montaj în O FaI = 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ Y YII ⎠ ⎝ I FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FaI = FaII − A FaII = 0.5 FrI YI FaII = FaI + A II FrII A I FrI 1c FrI FrII ≥ YI YII A≥0 FaI = 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.21 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu role conice Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X 1a FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ YII ⎠ ⎝ YI FaI = 0.5 FrII YII II FrII A I FrI 2c FrI FrII ≤ YI YII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 0.

respectiv FaII . La etapa a 7-a de calcul (§ 5.102 şi 5. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi pereche („sistem de rulmenţi”) în X sau în O (fig. În acest tabel. se utilizează relaţiile: Fa atunci Pe = Fr + YFa (5. radială şi axială ( FrI .101) unde. Ca urmare. atunci din relaţia (5. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber.5Fr + Y0 Fa (5. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr . forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore). Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr .9. care se datorează înclinării căilor de rulare ale inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru.dacă ≤e Fr . 2. forţele au indicele I sau II. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din tabelul 5.67 Fr + YFa (5.Lagăre cu rulmenţi . Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5.102) . care trebuie să respecte inegalitatea (5. după cum perechea de rulmenţi se află în lagărul I sau în lagărul II.23 [9]. 198 . Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu role conice se dă în tabelul 5. C 0 nec ≤ C 0 .103) În aceste relaţii.1) se va ţine seama de acest aspect.dacă .6.8. sunt date în tabelul 5.1).103).10).22).100) (5. pentru fiecare rulment. FaI . deoarece forţele axiale interioare. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.8. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. la etapa a 6-a de calcul (conform § 5. deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic).dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.dacă Fa 1 ≤ Fr 2 ⋅ Y0 Fa 1 > Fr 2 ⋅ Y0 atunci atunci P0 = Fr P0 = 0.22 [9]. FrII ). În această situaţie.44). 2.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec .

fix) În continuare se parcurg etapele 8-11.8.23 (notată cu C).1. Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.2).105) în care valorile factorului Y0 se dau în tabelul 5.23.1).104) în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. care trebuie să respecte inegalitatea (5. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . cât şi ca rulmenţi conducători.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte.23). Legat de etapa a 10-a.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.1).106) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role butoi pe un rând sunt date în tabelul 1. 199 .Alegerea şi calculul rulmenţilor În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.6.107) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5. C 0 nec ≤ C 0 .8. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X.57): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. se menţionează că ei au o capacitate limitată de a prelua sarcini axiale. rulmentul suportă doar forţe radiale.8. atunci din relaţia (5. În acest din urmă caz. în care C 0 este sarcina statică de bază a perechii de rulmenţi (din tabelul 5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5. Robusteţea lor asigură o foarte bună comportare la sarcini radiale cu şocuri.2. (5.fix) (5. Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi.8. 5. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5. Rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând pot prelua sarcini radiale mari şi se adaptează unor deformaţii unghiulare flexionale importante ale arborelui (§ 3. valoarea lui C per este dată în tabelul 5.44).

110) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .67 Fr + YFa 200 (5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). 5.1.8.8. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de funcţionare.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.Lagăre cu rulmenţi La etapa a 7-a (§ 5.1).108) Calculul se continuă cu etapele 8-11.8.2.8.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte.111) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5. atunci din relaţia (5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + 5Fa (5. (5.5 Fa (5.dacă Fr . Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.112) . rulmentul suportă doar forţe radiale.44).6. sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = Fr + 9.109) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .fix) (5.1). La etapa a 7-a (§ 5. sarcina dinamică echivalentă depinde de următoarele situaţii: Fa ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5. cât şi ca rulmenţi conducători.113) .fix) În continuare se parcurg etapele 8-11. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând se dă în tabelul 5.1).8. C 0 nec ≤ C 0 .24).5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .2).10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri sunt date în tabelul 1. Se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori relativ mari ale arborelui (§ 3.24 [9].

În acest tabel.25.114) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor În aceste relaţii. în ore. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. Ea are în vedere traseul direct. Calculul se continuă cu etapele 8-11. dacă. după cum rulmentul se află în lagărul I sau în lagărul II. Alegerea seriei are un caracter preliminar.8. 1.113) sunt date în tabelul 5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. Rezultatul acestei etape constă în: a.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . condiţiile de mediu. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia. deci un rulment din altă serie. 201 . deoarece nu este exclusă posibilitatea ca.44). Din etapa de dimensionare a arborelui (a.6. 2. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. Lhnec sau în milioane de rotaţii. condiţiile de gabarit. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică de bază mai mare. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri se dă în tabelul 5.112 şi 5.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. Lnec .8. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice.5. atunci din relaţia (5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. b. explicat la § 5. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat.25 [9]. care reies din tema de proiectare. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc.3. b. Stabilirea durabilităţii necesare. predimensionare.7. relaţiile dimensionale între piesele vecine. Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi pentru stabilirea intervalelor de reungere.25). stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. la verificarea rulmentului. C 0 nec ≤ C 0 . forţele au indicele I sau II. prezentată mai jos. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. prin calcule. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. regimul de lucru. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + Y0 Fa (5. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. 5. în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5. De asemenea.

25 17.5 1.6 1 1 1 1 1 0.16 0.5 1 1 1 1 1 1.25 18.5 40.3 54 49.25 15 15.108 0.223 0.5 1.5 1.25 21.441 0.274 0.156 0.5 0.133 0.5 13 16 18 15 13 20 12 13 14 17 19.297 0.75 28.5 1 1 1 1 1 1.5 1.5 1.237 0.5 1.108 0.8 28.5 45.25 15.7 31.5 50 52.289 0.098 0.587 0.25 24.6 1 1.269 0.2 39.225 0.5 1.1 28.3 46.6 53.25 25 20.3 42.2 36.3 38 38.25 22 18.5 33 34.5 1.182 0.3 41 44.445 0.482 0.75 17 18 18.25 13.394 0.5 1.057 0.25 28 0.25 22.75 14.25 20.5 1 1 1.8 31.585 Masa ≈ 202 . r4s min a ≈ J ≈ kg 0. r2s min r3s.362 0.6 42.5 16 14 23 13 14 15 19 22 11.25 16.25 16.3 46.8 35.082 0.5 10 10 10 11 10 12 10 11 11 16 14 12 13 14 14 13 20 16 13 14 14 16 16 15 24 18 14 15 15 18 18 26 28.6 1 1 1 1.5 1.25 16.22 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice r4s r3s C r1s r2s B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 28 30 28 30 30 30 30 30 30 30 32 35 32 35 35 35 35 35 42 40 40 47 47 42 47 52 52 52 47 52 52 52 62 62 62 52 55 62 62 62 72 72 72 58 62 72 72 72 11 13 12 16 14 19 15 14 15 15 21 15 15 18 22 17 17 24 16 17 16 20 25 19 19 27 17 18 17 23 28 10 11 11 14 12 16 12 12 13 11 18 11.12 0.6 1 1.334 0.5 0.5 1.188 0.25 25.6 1 1 1 1 1 0.5 1.75 20.1 49.5 1.6 1 1 1 1.1 45.5 1.9 46.174 0.1 37.5 1.25 16 17 17.013 0.195 0.5 1 1 1.188 0.188 0.25 15 16.5 1.5 0.9 53 D B C T r1s.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.

3 2 0.82 0.37 1.3 2 0.35 1.83 0.05 0.5 1.73 0.5 6.3 2 0.5 1.32 0.96 1.5 1 1 3 1 4 1 5.6 1 1 1 1 1 0.5 31 46.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.67 0.5 34.37 1.5 1.5 47.5 1.31 1.39 0.5 26.37 1.6 1 1 1 1.5 5.5 1.5 32.5 1.7 30302A T2FB015 22 30203A T2DB017 23 32203A T2DD017 22 30303A T2FB017 25 32303A T2FD017 24 32004X T3CC020 25 30204A T2DB020 27 30304A T2FB020 28 31304 27 32304A T2FD020 27 32005X T4CC025 30 30205A T3CC025 31 32205A T2CD025 31 33205 T2DE025 30 30305A T2FB025 34 31305A T7FB025 34 32305A T2FD025 33 320/28X T4CC028 33 32006X T4CC030 35 30206A T3DB030 37 32206A T3DC030 37 33206 T2DE030 36 30306A T2FB030 40 31306A T7FB030 40 32306A T2FD030 39 320/32X T4CC032 38 32007X T4CC035 40 30207A T3DB035 44 32207A T3DC035 43 33207 T2DE035 42 3.5 1.96 1.88 0.37 1.1 0.5 0.6 0.83 0.5 1.5 24 27.5 0.5 40.5 54 71 86.5 30.45 1.5 29 27.29 2.88 0.5 48 34 35.29 2.73 0.72 1.5 23.5 60 45.35 1.34 1.88 0.6 0.5 38 63 34 39 44 54 65.6 1 1.3 29 28 36.16 1.8 19 30 25 36.5 45 58.77 0.rg2 rg3.73 0.5 81.5 4 4 1 1 3 1.93 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 1 1 1 1 1 1.73 0.9 0.5 46.16 0.36 1.6 0.5 49 63 78 61 47.5 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 12.5 1.5 40.73 0.39 0.5 5.37 1.5 0.5 1.5 1 4.39 0.2 19.5 1.74 0.31 1. a1 a2 rg1.5 33.5 6 1.92 0.8 20.71 0.29 2.37 1.5 40 46.6 3 2 3 3 4 3 3 3 5 4 1 1 1 1 1 0.5 203 .35 1.45 1.5 0.3 2 0.5 1.5 1.6 3 3 4 3 5 5 4 4 1 1 1 1.43 1.rg4 min max max max 2 2 2 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 3 4 2 3 3 3 3 2 3 5 3 3 4 3 4 3 3 5 1.5 90 50 58.6 0.5 1 1 1.92 0.16 0.46 1.77 0.05 0.5 1.4 1.88 0.06 1.88 0.11 0.31 0.43 1.94 1.43 1.6 0.4 1.5 49 47.97 1.9 0.5 39 65.31 1.5 Y statică C0 Y0 kN 11.11 0.76 0.5 0.88 0.74 0.11 0.5 60 85 106 0.6 1 1.32 0.35 1.5 1.1 0.1 0.77 0.Rulment ţă DIN -1 min FAG ISO 355 24000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 17000 15000 14000 15000 15000 14000 14000 14000 13000 12000 13000 13000 13000 12000 12000 11000 10000 10000 10000 12000 11000 10000 10000 10000 15000 13000 13000 11000 11000 11000 9500 11000 10000 9500 9500 8000 9500 8500 7500 8500 8500 8000 7000 7000 7500 7000 6700 7500 7500 7000 6300 6000 6700 6000 5600 30202 Dimensiuni de montaj D1 max mm 20 D2 min 19 21 23 23 23 23 25 26 27 27 27 30 31 31 31 32 32 32 34 36 36 36 36 37 37 37 38 41 42 42 42 D3 min 29 36 34 34 40 39 36 40 44 40 43 40 44 44 43 54 47 53 45 48 53 52 53 62 55 59 50 54 62 61 61 D3 max 29 36 34 34 41 41 37 41 45 45 45 42 46 46 46 55 55 55 46 49 56 56 56 65 65 65 52 56 65 65 65 D4 min 32 38 37 37 42 43 39 43 47 48 47 44 48 49 49 57 59 57 49 52 57 59 59 66 68 66 55 59 67 67 68 a1 a2 rg1.6 0.45 1.1 0.

5 2 2 2 2 1 1 1.5 1.812 0.47 0.386 0.971 1.602 0.1 63.5 2.3 67 62 60.5 1.5 1.582 0.5 2 2 2 2 1 1 1.741 0.4 78 82.312 0.43 1.5 1. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.998 1.736 0.604 0.57 0.5 1.75 32. r2s min r3s.5 1.25 29.75 24.4 60 60.25 20 24 26 21.75 22.25 38.6 D B C T r1s.75 32.9 1.21 1.5 16 19 25 20 22 18 30 30 15.75 19 26 19.432 0.5 1.5 1.2 63.5 19 20.75 32 25.18 0.5 1.7 75.2 59.9 Masa ≈ 40 204 .5 1.38 2.8 64 64.25 42.5 25 25 36 36 20 24 26 20 23 32 29 27 27 40 40 18 15 25 25 14.22 (continuare) r3s r4s C r1s r2 B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 68 75 80 80 80 90 90 90 90 75 75 80 85 85 85 95 100 100 100 100 80 80 85 90 90 90 105 110 110 110 110 21 21 31 31 19 26 18 23 32 23 23 33 33 20 24 26 19 23 32 26.5 1.75 32 29 27.802 0.5 1.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 58.25 2 2 2 2 1 1.5 1.8 69.6 81.5 1.5 1 1 1.5 1.1 74.2 59.543 0.75 24.2 73.3 68.8 1.933 1 0.573 0.5 1 1.25 35.5 1.5 20.5 1.5 16 19 25 20 17 27 27 15.546 0.5 3 2 2 2 2 16 26 20 25 15 18 17 19 21 20 30 23 28 17 16 19 18 20 22 33 21 32 25 30 18 17 20 20 21 23 36 23 35 29 33 55.25 20 24 26 20.8 81.5 1.5 1.75 32 32 29.5 1.5 2.1 68.2 67.5 22 23 19 33 33 22.75 24.329 0.5 1.5 2.3 77.25 25.47 0.5 19 20 17 19 24.8 55 58.5 1.895 0.03 1.526 0.8 70 71.8 71.25 42.8 66.5 1 1 1.25 38.5 2.5 3 2.5 1.9 1.5 2.42 0.9 55.5 1.5 1.5 1.25 27.5 1.48 0.5 1.5 65.8 70.5 1.555 0.25 35.5 63.

43 0.5 5.45 0.5 7.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 73.4 a1 a2 rg1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.74 0.1 32009XA T3CC045 51 33009 T2CE045 51 33109 30209A 32209A 33209 T3CE045 52 T3DB045 54 T3DC045 53 T3DE045 52 4.5 60 100 96.83 0.58 0.9 1.9 0.4 0.48 0.93 0.83 0.74 1.5 5 8 8 8 2 2 2 2 0.88 0.87 0.83 0.5 65.69 0.5 1 5.96 0.5 1 5 1 6 1.5 7.5 1.55 1.68 0.5 1 1.5 1.4 1.42 1.74 1.35 0.38 1.29 2.05 0.5 1.8 0.55 Y 1.55 1.5 5.74 0.5 7.37 1.37 1.5 1.35 0.41 1.73 1.5 2 2 2 2 T7FC045 T7FC045 53 30309A 31309A 32309A 32309BA 32010X 33010 33110 30210A 32210A 33210 T2FB045 T7FB045 T2FD045 T5FD045 59 56 56 55 0.04 0.78 1.5 4.5 54 80 62 80 106 91.87 0.73 1.5 1.96 0.38 0.Rulment ţă -1 min FAG 9500 9000 9500 9000 10000 9000 9000 9000 8500 8000 7500 8000 7500 9000 9000 8500 8000 8000 8000 7000 7000 6700 7000 7000 8000 8000 7500 7500 7500 7000 6300 6300 6300 6300 6300 6700 6300 6300 6300 5600 5300 6000 5300 5300 6000 6000 5600 5600 5000 4800 4800 5600 5000 4800 5600 5300 5300 5000 5000 4500 4300 4300 5000 4500 4500 5300 5000 4800 4800 4800 30307A 31307A 32307A 32307B Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 T2FB035 T7FB035 T2FE035 T5FE035 D1 max mm 45 44 44 42 D2 min 44 44 44 44 46 47 47 47 47 49 49 49 49 51 51 52 52 52 52 59 54 54 54 54 56 56 57 57 57 57 65 60 60 60 60 D3 min 70 62 66 61 60 65 69 68 67 77 71 73 69 67 67 69 74 73 72 71 86 79 82 76 72 72 74 79 78 77 78 95 87 90 83 D3 max 71 71 71 71 62 68 73 73 73 81 81 81 81 69 69 73 78 78 78 83 91 91 91 91 74 74 78 83 83 83 91 100 100 100 100 D4 min 74 76 74 76 65 71 74 75 76 82 86 82 85 72 71 77 80 80 81 91 92 95 93 94 77 76 82 85 85 87 100 102 104 102 103 a1 a2 rg1.56 0.38 0.69 0.39 1.8 0.36 1.79 0.5 1.6 0.05 0.5 2.92 0.81 0.32 1.1 T3CC050 56 T2CE050 56 T3CE050 56 T3DB050 58 T3DC050 58 T3DE050 57 4.4 1.55 1.6 0.rg4 min max max max 3 4 4 4 4 4 3 3 5 3 4 4 4 4 4 4 3 3 5 5 3 4 4 5 4 4 4 3 3 5 5 4 4 5 5 4.5 1.86 0.5 1.04 0.5 80 88 114 108 132 112 186 166 0.5 2.5 1.5 1.5 1 1 1.84 1.5 1.5 3.1 32008XA T3CD040 46 33108 30208A 32208A 33208 30308A 31308A 32308A 32308B T2CE040 47 T3DB040 49 T3DC040 48 T2DE040 47 T2FB040 T7FB040 T2FD040 T5FD040 52 51 50 50 4.88 0.5 1.5 1.5 1.6 0.96 0.86 0.57 0.5 1.5 1.79 0.4 0.74 0.5 1.53 0.6 0.1 statică C0 Y0 kN 76.41 1.5 2.5 110 163 137 150 127 236 224 1.9 0.5 1.4 1.96 0.5 T7FC050 T7FC050 59 30310A 31310A 32310A 32310B T2FB050 T7FB050 T2FD050 T5FD050 65 62 62 60 205 .87 0.5 5.12 0.48 0.5 1 1 1.31 0.5 1 5 1 5.96 0.42 1.42 1.5 1.5 1.74 1.5 7.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 156 146 64 75 86.5 2.73 1.46 0.5 1.73 1.31 0.81 0.5 9 5 9 8 8 2.5 104 116 83 100 146 110 127 110 193 190 95 114 122 96.83 0.4 0.5 114 118 71 104 68 95 134 102 83 146 150 86.38 1.42 0.5 1.5 3 2 2 2 2 0.5 7 1.35 0.5 1.96 0.5 1.43 0.5 76.5 1.35 0.5 4.5 2 2 2 2 1.35 0.5 1.36 1.35 0.5 120 122 61 72 85 71 83 108 90 112 96.5 10 3 6 10 9 9 2.39 1.rg2 rg3.5 1.6 0.5 7 1.5 1.69 0.5 1.

1 96.1 95 D B C T r1s.8 1.5 21 23 19 24 29 33 26 26 22 37 37 23 27 30 22.5 45.673 0.1 95.47 0.8 74.5 2.01 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 21 23 18 21 27 23.2 78.5 1.5 1.5 1.17 3.22 (continuare) r4s r3s r1s r2s B D a d J C T Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 95 100 100 100 115 120 120 120 120 95 95 100 110 110 110 115 125 130 130 130 130 23 27 30 21 25 35 31 29 29 43 43 23 27 30 22 28 38 39 33.5 2.68 0.5 1.5 31 31 46 46 17.5 1. r2s min r3s.8 85.3 82.7 88 85 89. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.3 76.57 2.19 3.5 2.5 48.5 20 19 22 21 23 26 40 25 39 30 36 21 20 23 22 24 28 28 42 26 41 32 39 75.5 2 2 2 3 2.5 3 2.5 2.75 29.3 82.5 1.2 75.05 2.75 35 34 31.8 1.919 1.15 Masa ≈ 206 .5 3 2 2 2 2 1.75 26.64 0.5 1.5 2.4 92.5 1.5 31.5 1.5 45.5 48.85 2.73 1.804 0.5 1.5 23 27 30 23.5 2 2 2 2.2 76.3 84.5 1.75 38 40 37 33.5 33.5 1.3 86.5 25 21 35 35 17.5 1.17 1.6 80 79 81.894 0.5 2.5 1.33 2.5 1.5 1.5 2.14 1.872 1.5 1.05 2.8 89.3 92.5 3 3 3 3 3 1.

35 0.33 1.4 0.83 0.4 0.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 81.5 2.96 0.69 0.55 1.83 0.5 0.43 1.5 110 137 129 153 125 212 196 83 96.38 0.81 0.5 1.5 5.31 1.5 5.5 3 2.37 1.5 11.82 0.88 0.5 1.1 T7FC055 T7FC055 65 30311A 31311A 32311A 32311B 32012X 33012 33112 30212A 32212A 33212 T2FB055 T7FB055 T2FD055 T5FD055 71 68 68 65 0.5 2.77 1.5 1.4 0.5 6.rg2 rg3.5 1.5 1.4 0.96 0.74 1.87 0.92 0.5 9 7 11 7.48 1.83 0.99 0.82 0.41 1.06 0.4 0.81 0.5 1.5 2 2 2 2.8 0.4 0.5 1.5 1.5 116 104 134 170 190 153 176 146 245 224 Y statică C0 Y0 kN 118 143 163 108 137 196 166 176 140 270 270 125 150 173 122 170 240 255 200 204 170 310 305 0.48 T4CC060 67 T2CE060 67 T3CE060 67 T3EB060 70 T3EC060 69 T3EE060 69 88 91 88 90 93 96 101 103 101 104 101 105 103 108 111 119 118 118 118 118 120 123 120 122 0.55 1.83 0.rg4 max max 1.4 a1 a2 rg1.35 0.6 0.73 0.Rulment ţă -1 FAG min 7000 7000 6700 6700 6700 6700 5600 6000 5600 6000 5600 6700 6700 6300 6300 6000 6000 6000 5300 5300 5300 5300 5300 4300 4000 4000 4800 4300 4000 4800 4500 4500 4300 4300 4000 3800 3800 4300 4000 3800 3800 4500 4300 4300 4000 4000 32011X 33011 33111 30211A 32211A 33211 Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 D1 max mm D2 min 62 62 62 64 64 64 72 65 65 65 65 67 67 67 69 69 69 73 78 72 72 72 72 D3 min 81 81 83 88 87 85 86 104 94 99 91 85 85 88 96 95 93 98 94 112 103 107 100 D3 D4 max min 83 86 83 86 88 91 91 94 91 95 91 96 101 109 110 110 110 110 111 113 111 112 a1 a2 min max 4 5 5 4 4 6 5 4 4 5 5 4 5 5 4 4 6 7 6 5 5 6 6 5.4 1.5 2.48 0.5 2.4 0.73 1.5 2.5 11.5 2.4 0.73 1.5 6 7 4.81 0.5 1.4 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.74 0.5 8 10.01 0.4 0.81 0.5 10.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 1.48 1.33 1.35 0.5 1.1 T2EE060 T2EE060 70 T7FC060 T7FC060 71 30312A 31312A 32312A 32312BA T2FB060 T7FB060 T2FD060 T5FD060 77 73 74 71 207 .5 3 2 2 2 2 1.5 11.5 6 7 4.81 1.5 1.48 1.39 0.5 93 114 91.5 10.5 rg1.5 3 3 3 3 3 1.96 0.35 0.96 0.51 1.5 10.5 T3CC055 63 T2CE055 63 T3CE055 62 T3DB055 64 T3DC055 63 T3DE055 62 0.74 1.74 0.83 0.48 1.5 1.5 1.5 5.5 1.5 2.5 2 2 2 3 2.

8 14 95 208 . montaţi pereche A r4s r3s 2B D d 2T Arborele Dimensiuni d mm 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 90 95 72 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 190 200 38 42 46 50 54 58 62 66 70 74 78 82 86 86 90 41.5 18.5 16.6 6.5 3 3 3 3 D 2B 2T A r3s.5 15.5 20.5 2.5 2.5 54.4 11.23 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice.2 5.67 2.1 2.8 11.5 1.13 1.9 3.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 7.5 21 23 26 26 28 31 33 33 33 35 1.5 2.5 63 67 72 76 80 85 89 93 93 99 13.5 45.5 50.5 1.9 10. r4s min Masa ≈ Perechea de rulmenţi kg 0.5 1.5 58.4 4.85 1.5 2 2 2.5 2.2 8.

82 1.83 0.N11CA 31311A.83 0.90.A120.120.A80.22 1.82 0.22 1.70.8 0.82 0.N11CA 31307A.83 0.120.140.8 0.22 1.5 2.8 0.22 1.N11CA 31318.22 1.22 1.160.82 0.A40.83 0.8 0.8 0.83 0.22 1.140.90.82 0.82 0.100.8 0.83 0.5 1.83 0.N11CA 31319.83 0.83 0.22 1.A80.A120.82 0.5 1.8 0.N11CA 8000 7000 6000 5300 5000 4500 4300 4000 3800 3600 3600 3400 3200 3200 2800 31314A.4 a1 a1 D3 D1 D1 D3 Sarcina de bază a perechii dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică C e Y Y C0 Y0 kN kN 78 104 132 166 190 212 255 280 320 345 390 440 475 475 520 0.83 0.N11CA 31309A.82 0. rg4 max 1.N11CA 31317.82 0.82 0.83 0.22 95 129 166 220 250 280 340 380 440 475 540 610 655 655 735 0.200.N11CA 31318.N11CA 31312A.140.A160.83 0.82 0.22 1.82 0.A100.83 0.N11CA 31310A.5 2.5 2 2 2.5 1.8 0.N11CA 31313A.160.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.22 1.8 0.A50.8 Turaţia Simbol limită Perechea Rulment min -1 Dimensiuni de montaj D1 max mm 40 44 51 56 62 68 73 79 D3 min 55 62 71 79 87 94 103 111 118 127 134 143 151 151 157 D3 max 65 71 81 91 100 110 118 128 138 148 158 166 176 176 186 a1 min 3 4 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 6 rg3.83 0.120.22 1.A80.A100.100.A60.8 0.N11CA 84 31315.5 2.N11CA 31316.22 1.82 0.8 0.5 2.83 0.82 0.8 0.22 1.82 0.22 1.A120.8 0.N11CA 31308A.5 3 3 3 3 FAG 31306A.A60.N11CA 91 97 103 109 109 114 209 .A100.A50.8 0.160.

203 0.2 89.5 1.5 2.642 1.8 111.493 0.8 74.1 1.441 0.5 43.2 111.9 43.8 97.386 0.5 1.89 210 .114 0.822 1.489 1.5 1.53 1.5 79.3 67.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi rs rs H d D H d D rs B Alezaj cilindric Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 47 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 90 85 85 100 90 90 110 100 100 120 120 110 110 130 130 14 15 15 15 17 16 16 19 17 17 21 18 18 23 19 19 25 20 20 27 21 21 29 29 22 22 31 31 1 1.243 0.1 1 1 1.17 0.207 0.836 0.1 2 1.92 1.4 70 70 76.5 1.9 51.1 1.296 0.1 1.1 1.5 2 2 1.301 0.1 1.6 85.5 1.132 0.7 62.1 1 1 1.1 2.1 1.1 1.671 0.433 0.1 1.38 0.2 79.152 0.5 94.4 89.9 53 53 60.3 62.914 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.134 0.2 101.8 101.6 74.499 0.8 97.1 D B rs min B Alezaj conic ( conicitatea 1:12) Masa ≈ H ≈ kg 39 43.37 0.2 0.49 0.653 0.

T.4 46.4 65 65 65 71 73 73 81 78 78 91 83 83 99 91 91 109 109 101 101 118 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 49 40.5 58.1 min -1 FAG 20204T 20304T 20205T 20205K.4 55 56.C3 20309T 20210T 20210K.C3 20311T 20311K.5 58.5 2 2 1.6 27 30.C3 20308T 20209T 20209K.C3 7500 7000 6700 6700 6000 5600 5600 5000 4800 4800 4500 4300 4300 4000 4000 4000 3600 3600 3600 3400 3400 3400 3000 3000 3200 3200 2800 2800 211 .Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 20.5 1.5 27.6 35.5 49 43 43 61 53 53 81.T.1 2.5 2.C3 20212T 20212K.C3 20305T 20206T 20206K.5 1 1 1.T.6 32 35.T.5 108 73.5 49 49 76.6 30.4 56.T.5 1 1 1.T.5 73.5 52 52 86.5 28.T.5 28.3 24.4 45 46.5 120 120 85 85 146 146 statică C0 kN 19.T.5 58.5 1.5 40.C3 20310T 20211T 20211K.5 1 1 2 1.4 27 24 24 36 27.C3 20306T 20207T 20207K.5 25 25 34.C3 20307T 20208T 20208K.C3 20312T 21312K.5 57 57 95 68 68 118 85 85 137 137 100 100 170 170 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.T.T.6 37 42 42 44 47 47 49 52 52 54 57 57 61 64 64 66 66 69 69 72 72 D2 max 41.

1 38 45 52 58 65 70 75 75 80 80 85 85 98 105 110 120 120 26 27 29 31 33 35 37 45 38 47 40 50 43 46 50 52 65 9 9 10 11 12 13 13 13 13 13 14 14 15 17 18 18 18 0.129 0.091 0.06 2.8 111.68 6.39 H ≈ Dm l c ≈ Bucşa de strângere 55 60 65 70 75 80 212 .17 0.2 105.29 1.5 2.1 1.6 79.25 1.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi.9 53 62.264 0.49 0.9 124.292 0.5 89.642 1.822 1.433 0.1 1. cu bucşă de strângere rs l Dm d1 d H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 35 40 45 50 25 30 35 40 45 50 55 55 60 60 65 65 75 80 85 90 90 20 25 30 35 40 45 50 50 55 55 60 60 65 70 75 80 80 52 62 72 80 85 90 100 120 110 130 120 140 130 140 150 160 190 15 16 17 18 19 20 21 29 22 31 23 33 25 26 28 30 43 1 1 1.38 0.1 1.876 1.296 0.09 1.132 0.17 0.9 143.14 1.452 0.393 0.1 1.489 0.19 2.2 101.1 115.8 97.5 2 1.1 1.777 0.344 0.8 165.069 0.203 0.3 70 74.373 0.89 1.56 2.1 1.5 133.35 0.5 2.216 0.1 105.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 2 2 2 3 d1 D B rs min B Masa ≈ Rulment kg 43.

C3 20311K.5 43 53 57 68 85 137 100 170 116 196 143 163 200 220 360 Turaţia limită min -1 Simbol Rulment FAG 20205K.C3 20318K.T.5 2.T.T.MB.5 2.C3 20213K.T.C3 Bucşa de strângere FAG H205 H206 H207 H208 H209 H210 H211 H311 H212 H312 H213 H313 H215 H216 H217 H218 H318 Dimensiuni de montaj D2 max mm 46.T.T.C3 20210K.5 120 85 146 95 170 112 125 156 173 300 statică C0 kN 25 28.MB.5 73.4 56.C3 20208K.C3 20206K.5 40.5 6700 5600 4800 4300 4000 3600 3400 3000 3200 2800 3000 2800 2800 2600 2400 2000 1900 213 .C3 20207K.T.T.C3 20218K.T.C3 20216K.C3 20212K.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C kN 24 27.1 1.C3 20215K.C3 20312K.C3 20217K.T.5 2 2 2 2.T.C3 20211K.5 2 1.C3 20209K.T.4 65 73 78 83 91 109 101 118 111 128 121 129 139 149 176 D3 min 28 33 38 43 48 53 60 60 64 65 70 70 80 85 90 95 96 D4 max 33 39 45 51 56 61 68 72 73 78 80 84 90 96 102 108 113 b min 6 5 5 5 5 5 6 6 6 5 5 5 5 5 6 6 6 rg max 1 1 1 1 1 1 1.T.MB.MB.5 49 52 58.C3 20313K.1 1.

269 0.7 53.8 3.5 6.7 59.589 0.2 3.434 0.1 2 2 2 2 2 H ≈ 43 44.5 70.6 48.517 0.5 6.2 3.3 75.5 44.7 84.8 4.5 66.2 37.21 1.2 3.9 37.9 1.2 0.8 4.8 54.2 0.5 1.5 66.9 41.8 3.1 1.8 3.7 52.1 1.8 66.696 4.5 1.4 54.503 0.1 1.7 66.05 1.2 0.947 0.5 1.5 6.1 1.8 4.175 0.5 1.4 52.1 1 1 1.8 4.2 3.8 60 60 59 59 59 59.5 1.5 75.528 0.8 4.8 3.1 1.18 0.03 0.7 63 63 63 K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 20 25 20 25 25 25 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 80 90 90 90 90 90 85 85 100 100 100 100 100 90 90 110 110 110 110 110 15 18 18 17 20 20 19 23 23 21 21 23 23 23 23 33 33 33 23 23 25 25 36 36 36 23 23 27 27 40 40 40 0.4 47.2 3.1 1.2 3.8 4.5 1.275 0.5 92.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.608 1.2 3.4 48.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.5 1.6 53.7 84.39 1.2 1.2 3.5 51 53.5 1.2 3.8 92.622 0.5 1.2 0.8 47.5 1.934 6.386 4.5 1.36 0.5 75.8 4.9 62.39 1.5 43.8 43.1 1.577 0.8 4.1 1 1 1.16 4.19 6.9 1.7 80.8 4.5 6.2 1.254 4.5 92.2 3.8 59.3 92.8 3.706 0.8 80.2 3.86 30 30 30 30 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 214 .7 53.1 1.4 52.5 4.8 3.496 4.5 76 76 76 75.3 35.3 70.2 3.05 1.2 3.9 31.5 1.2 1.5 J1 ≈ 28.2 3.425 0.5 84 84 84.5 3.3 92.5 62.3 31.

73 2.22 3.2 3.6 32 35.15 2.TVPB 22206E 22206EK 21306E.36 0.T41A 22310EK 61 61 61 215 .5 129 129 129 93 93 108 108 156 156 156 98 98 122 122 190 190 190 0.5 45 45 40.5 43 43 42.86 1.31 0.62 1.TVPB 54 21309EK.12 2.82 1.55 2.75 2.5 1.73 1.94 3.6 35.T41A 22308EK 22209E 22209EK 49 49 49 52 52 21309E.93 2.16 2.5 1.TVPB 49 21308EK.5 1 1 1.77 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 34.28 0.75 2.35 2.43 2.41 2.56 2.5 58.12 2.62 1.25 1.36 0.71 3.T41A 22309EK 22210E 22210EK 54 54 54 57 57 21310E.82 2.36 0.55 2.28 0.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.26 0.5 1.TVPB 61 22310E 22310E.86 3.86 1.TVPB 22207E 22207EK 21307E.62 2.TVPB 44 22208E 22208EK 47 47 21308E.1 2.62 2.26 0.9 1.35 2.82 1.82 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 30.86 1.82 1.5 2.86 1.82 1.5 1.36 0.4 54.56 2.77 3.6 65 65 65 71 71 73 73 81 81 81 81 81 78 78 91 91 91 91 91 83 83 99 99 99 99 99 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.26 0.34 0.49 2.34 0.31 0.31 0.5 58.81 2.TVPB 54 22309E 22309E.5 62 62 63 83 83 73.TVPB 61 21310EK.9 3.79 1.3 0.5 62 78 78 71 71 88 88 91.9 2.98 2.28 0.62 2.15 2.5 1.31 0.2 3.5 1.83 2.26 0.5 73.86 2.79 2.86 1.86 1.24 0.59 3.19 4.24 0.98 1.19 4.83 4.9 3.27 0.56 1.TVPB 49 22308E 22308E.93 1.5 1.61 3.5 1 1 1.16 2.26 0.77 33.8 3.5 1 1 2 2 2 2 2 15000 17000 17000 13000 13000 13000 10000 11000 11000 9500 9500 10000 10000 8000 8000 7500 7500 7500 10000 10000 7500 7500 6700 6700 6700 9500 9500 6700 6700 6000 6000 6000 12000 11000 11000 10000 9500 9500 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 7000 7000 7000 7000 7000 6700 6700 6700 6700 6300 6300 6300 6000 6000 6300 6300 6000 6000 6000 21304E.37 2.77 2.34 2.36 0.15 2.9 3.56 1.5 95 95 100 100 143 143 143 106 106 120 120 176 176 176 114 114 137 137 216 216 216 2.86 2.56 2.5 91.77 2.36 0.6 37 42 42 D2 max 45 46.15 4.9 3.36 0.36 0.1 2.77 2.9 1.9 2.83 2.8 3.5 1.TVPB 22205E 22205EK 21305E.24 0.4 55 56.26 0.22 3.6 30.26 0.81 2.26 0.5 1.41 2.56 2.2 1.43 2.4 46.24 0.TVPB 44 21307EK.94 2.5 2.62 2.59 3.9 2.

5 9.5 9.27 2.49 1.5 6.55 1.825 1.5 3.42 2.2 84.8 4.39 65 65 65 65 65 65 65 65 65 9.1 110.1 101.1 1.75 3.2 3.21 4.5 98.3 107.2 4.5 9.7 117.2 3.4 118.3 135.5 9.4 79.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 85.1 2.3 67.85 0.4 84.9 68.2 86.1 2.22 1.5 6.2 83.72 1.2 3.65 1.4 71.25 (continuare) ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.4 74.1 110.5 1.9 71.1 110.55 1.7 86.4 101.61 2.5 6.8 3.5 112.8 4.5 1.5 9.5 4.5 2.1 79.2 3.89 2.3 118.1 2.12 1.1 107.7 89.5 6.2 2.5 1.52 2.5 9.8 89.5 6.83 2.1 H ≈ 89.09 1.8 74.1 1.5 109.5 3.1 2.1 2.83 1.8 79.5 75 75 75 75 75 216 .4 101.57 3.7 86.27 2.2 3.5 2.3 112.7 135.2 0.3 73 73 68.5 1.5 2.5 6.2 3.5 6.8 128 128 128 128 117.8 4.3 119.1 2.1 2.4 98.21 4.9 68.5 1.3 J1 ≈ K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 55 55 55 55 55 55 55 55 55 100 100 120 120 120 120 120 120 110 110 130 130 130 130 130 130 120 120 140 140 140 140 140 140 125 125 150 150 150 150 150 150 130 130 160 160 25 25 29 29 43 43 43 43 28 28 31 31 46 46 46 46 31 31 33 33 48 48 48 48 31 31 35 35 51 51 51 51 31 31 37 37 67.2 2.8 110.4 79.8 109.8 4.1 85.5 2.68 3.1 2.53 6.4 101.2 3.2 3.91 70 70 70 70 70 70 70 70 70 9.49 3.2 3.9 4.8 101.5 6.2 3.2 83.5 6.6 83.5 6.5 6.2 3.5 6.2 3.12 1.5 6.2 92.7 86.95 2.1 2.8 4.89 2.8 4.8 89.1 2.4 92.8 126.12 4.8 3.2 3.1 2.1 2.5 126.4 119.8 4.2 83.9 98.8 74.57 3.5 6.93 1.1 2.3 119.1 101.8 3.5 2 2 2 2 2 2 1.2 3.9 68.5 4.8 98.3 119.1 1.1 2.1 2.9 60 60 60 60 60 60 60 60 60 6.8 74.1 2.22 2.

4 146 146 166 166 255 255 255 255 166 166 193 193 300 300 300 300 208 208 228 228 355 355 355 355 228 228 265 265 375 375 375 375 236 236 305 305 2.23 0.TVPB 66 22311E 22311E.T41A 22215E 22215EK 82 82 82 82 84 84 21315E.7 2.1 1.T41A 22212E 22212EK 66 66 66 66 69 69 21312E.98 2.5 1.35 2.TVPB 87 21315EK.19 4.1 2.1 2.36 0.96 3.1 2.5 1.84 2.87 2.1 2.75 2.8 1.1 2.96 1.24 0.24 0.27 4.34 0.1 2.TVPB 66 21311EK.85 2.5 2.36 0.19 4.T41A 22311EK 22311EK.34 0.35 4.24 0.96 1.91 2.89 2.87 1.35 0.81 2.24 0.5 1.T41A 22312EK 22312EK.98 2.8 2.92 2.5 2.T41A 22314EK 22314EK.95 2.91 1.1 1.89 2.62 4.86 2.81 2.1 2.89 Turaţia limită min-1 8500 8500 6000 6000 5600 5600 5600 5600 7500 7500 5600 5600 5000 5000 5000 5000 6700 6700 5300 5300 4800 4800 4800 4800 6300 6300 5000 5000 4500 4500 4500 4500 6300 6300 4800 4800 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 64 64 D2 max 91 91 109 109 109 109 109 109 101 101 118 118 118 118 118 118 111 111 128 128 128 128 128 128 116 116 138 138 138 138 138 138 121 121 148 148 rg max 1.24 0.23 4.TVPB 72 22312E 22312E.91 1.22 0.84 2.75 2.86 1.1 2.11 2.5 1.35 0.86 2.T41A 22213E 22213EK 72 72 72 72 74 74 21313E.1 2.84 2 2 2 2 2.76 2.87 1.98 4.34 0.T41A 22214E 22214EK 77 77 77 77 79 79 21314E.TVPB 72 21312EK.5 2 2 2 2 2 2 1.23 4.84 1.1 2.1 2.84 1.23 0.78 2.23 0.96 1.98 2.24 0.84 1.84 2.34 0.78 2.24 0.5 1.11 4.84 2.TVPB 77 21313EK.35 0.27 2.92 2.92 2 2 2 2 3.81 2.85 4.03 3.23 0.98 2.95 4.1 2.96 1.92 2.35 4.1 2.23 0.87 1.23 0.95 2.81 4.1 2.89 2.TVPB 77 22313E 22313E.34 0.89 1.35 0.78 1.TVPB 82 21314EK.TVPB 87 217 .TVPB 82 22314E 22314E.1 1.4 4.78 2.1 2.89 1.4 4.62 4.98 4.98 2.85 2.22 0.24 0.86 2.1 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5300 5300 5300 5300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4500 4500 4800 4800 4800 4800 4300 4300 4300 4300 4500 4500 4500 4500 22211E 22211EK 21311E.1 3.85 2.1 2.5 2.96 2.34 0.87 1.23 0.87 2.5 2.34 0.03 2.36 0.1 2.24 0.4 4.23 4.35 4.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 120 120 146 146 224 224 224 224 143 143 166 166 260 260 260 260 173 173 196 196 290 290 290 290 180 180 220 220 325 325 325 325 183 183 250 250 0.76 1.81 2.91 1.89 2.81 2.89 1.96 1.23 2.T41A 22313EK 22313EK.24 0.7 1.23 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.98 2.36 0.95 2.96 1.34 0.

3 73 68.1 1.246 0.696 1.222 0.608 1.517 0.1 1.5 84 84.2 3.2 38 45 52 52 29 31 35 35 36 36 46 39 39 50 42 42 55 45 45 59 59 4.7 62.36 0.246 0.8 3.5 3.4 6.5 1.577 0.175 0.283 0.3 37.8 60 59 59.8 4.2 3.5 6.9 43.53 2.2 3.301 0.1 101.35 0.8 3.4 101.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri cu bucşă de strângere ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 25 30 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 20 25 30 30 35 35 35 40 40 40 45 45 45 50 50 50 50 52 62 72 80 80 90 90 85 100 100 90 110 110 100 120 120 120 18 20 23 21 23 23 33 23 25 36 23 27 40 25 29 43 43 1 1 1.147 0.2 65 70 70 6.8 3.185 0.5 1.5 4.7 52.03 0.425 0.2 58 65 65 6.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 3.2 75 75 218 .185 0.825 1.5 1.269 0.8 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de strângere kg 0.5 76 75.8 47.5 53.2 70 75 75 101.934 1.86 0.5 66.2 3.496 0.7 80.5 89.22 2.35 0.8 3.8 4.1 2 2 1.4 54.8 4.7 63 67.22 0.147 0.5 70.426 J1 ≈ 31.8 3.5 2 2 2 44.3 75.5 4.8 66.1 0.9 68.4 48.2 3.19 1.5 1.2 58 58 4.075 0.5 1.301 0.9 ns ds Dm l c ≈ 9 9 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 13 13 13 13 13 4.3 92.8 92.353 0.6 53.426 0.

24 0.55 2.TVPB H308 22308EK 22209EK H2308 H309 21309EK.86 2.1 2.7 1.34 0.2 3.26 0.62 1.5 1.84 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 9500 8500 8000 7500 7000 7000 6700 6700 6300 6000 6300 6000 5600 5600 5600 5600 22205EK 22206EK 22207EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H305 H306 H307 46.94 3.77 3.24 0.26 0.81 45 62 83 73.TVPB H311 22311EK 22311EK.56 1.22 3.36 0.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.86 2.76 1.31 0.11 2.89 2.86 2.16 2.12 2.9 2.15 2.77 4.TVPB H309 22309EK 22210EK H2309 H310 10 1 5 5 2 2 21310EK.26 0.75 2.5 78 71 88 91.98 2.15 2.56 2.56 1.9 2.5 1.73 1.36 0.28 0.36 0.35 4.93 2.5 95 100 143 106 120 176 114 137 216 146 166 255 255 1.86 2.8 3.19 4.84 1.4 54.41 2.36 0.82 2.5 6 6 6 2 2 2 21311EK.35 2.9 3.31 0.23 0.6 65 71 73 81 81 78 91 91 83 99 99 91 109 109 109 D3 min 28 33 39 39 44 44 45 50 50 50 55 55 56 60 60 61 61 D4 max 31 37 43 47 48 53 52 54 59 58 59 66 63 67 72 67 67 b rg min max 5 5 5 8 5 5 5 8 5 5 1 1 1 1.79 1.92 2.62 1.9 2.62 2.81 2.82 2.26 0.81 2.T41A H2311 H2311 219 .5 1 1.5 129 93 108 156 98 122 190 120 146 224 224 0.24 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 43 58.83 4.5 17000 13000 11000 9500 10000 8000 7500 10000 7500 6700 9500 6700 6000 8500 6000 5600 5600 21307EK.59 3.5 2.5 1 1.89 1.TVPB H307 22208EK H308 21308EK.TVPB H310 22310EK 22211EK H2310 H311 10 1.

4 74.5 126.5 3.91 4.5 2.2 3.1 1.723 0.49 1.4 92.5 9.8 4.2 3.61 2.1 85.553 0.4 119.25 (continuare) ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 55 60 60 60 60 60 65 65 65 65 70 70 70 70 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 110 130 130 130 120 140 140 140 125 150 150 150 28 31 46 46 31 33 48 48 31 35 51 51 1.553 0.52 2.3 118.09 1.895 J1 ≈ 71.3 112.723 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 6.39 3.8 74.5 6.8 128 128 6.5 3.5 2.2 85 85 92 92 9.1 2.452 0.2 84.5 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de srtângere kg 1.12 4.1 2.3 119.7 86.1 107.83 1.1 2.533 0.1 2.4 79.49 3.5 6.2 83.895 0.1 2.5 3.7 ns ds Dm l c ≈ 13 13 13 13 14 14 14 14 14 14 14 14 6.2 86.6 83.373 0.452 0.2 80 80 47 47 62 62 50 50 65 65 52 52 68 68 109.1 2.5 6.2 3.533 0.8 79.83 2.2 80 80 85 85 6.1 110.1 98.8 92 92 220 .373 0.5 2.5 4.8 110.12 0.9 2.1 1.2 3.

24 0.1 21314EK.78 2.5 6 5 5 2.91 2.24 0.24 0.19 4.84 2 2 2.84 2.98 2.87 1.75 2.89 2.98 4.27 2.96 1.TVPB H312 22312EK 22312EK.86 1.91 1.78 1.4 4.1 2.34 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.24 0.98 166 193 300 300 208 228 355 355 228 265 375 375 2.1 2.34 0.95 2.T41A H2314 H2314 221 .T41A 22214EK H2313 H2313 H314 11 1.1 2.35 0.1 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 143 166 260 260 173 196 290 290 180 220 325 325 0.87 1.85 4.5 2.1 7500 5600 5000 5000 6700 5300 4800 4800 6300 5000 4500 4500 21312EK.TVPB H314 22314EK 22314EK.8 1.1 2.23 4.T41A 22213EK H2312 H2312 H313 21313EK.85 2.98 2.23 0.TVPB H313 22313EK 22313EK.96 2.23 0.35 0.1 2.81 2.1 2.34 0.5 2.34 0.23 2.92 2 2 4.96 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 5300 5300 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4800 4800 4300 4300 22212EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H312 101 118 118 118 111 128 128 128 116 138 138 138 D3 D4 b rg min max min max 65 65 66 66 70 70 72 72 75 75 77 77 71 79 74 74 79 85 83 83 84 92 86 86 8 5 5 5 8 5 5 5 1.96 1.87 2.35 2.

se va încărca integral cu forţa axială din arbore. b). Dacă rulmentul axial-radial face parte din a doua categorie (punctul 4. Dacă rulmentul face parte din prima categorie (punctul 4. b.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). un rulment dintr-o anumită serie. atunci centrarea arborelui se realizează cu alţi doi rulmenţi radiali care trebuie să fie rulmenţi liberi. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . Forţe combinate Ei pot prelua forţe combinate. în final. .alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. 4. Capacitatea rulmenţilor axiali şi axiali-radiali de a prelua numai forţe axiale sau şi forţe combinate influenţează soluţia constructivă de rezemare („lăgăruire”) a arborelui. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. b. precum şi alte specificaţii necesare calculului.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice. a). FrII ). Ca urmare. Forţe axiale. cu componenta axială predominantă şi cu o componentă radială limitată. De aceea: a. Fa . Această forţă este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect. satisfăcute. care se calculează conform metodologiei de la § 5. să fie stabilizat termic. punctul 5. Pentru rulmentul ales.Lagăre cu rulmenţi 3. să fie silenţios etc. atunci acest rulment este ajustat şi în carcasă şi contribuie la centrarea 222 . Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect (care pot prelua sarcini axiale într-un singur sens) şi cu dublu efect (care preiau sarcini axiale în ambele sensuri). El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: .8. iar rulmentul axial sau axial-radial (cu bile cu dublu efect). Rulmentul axial sau axial-radial este rulmentul conducător al arborelui. .). în funcţie de construcţia lor următoarele tipuri de forţei: a. . precum şi. 5.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. să asigure montajului o anumită rigiditate. Aceste condiţii pot fi. în general. calculul lor. a cărei mărime este o fracţiune din forţa axială. rulmenţii liberi (notaţi cu I. să aibă precizie mărită.1. Se alege. rulmenţii axiali cu role cilindrice. II) vor prelua forţele radiale ( FrI . preliminar. Rulmenţii axiali şi axiali-radiali pot prelua.

Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali continuă cu determinarea sarcinii dinamice echivalente. dar din altă serie sau un alt tip de rulment.8. dar nu preiau forţe radiale. 9. punctul 5. cu una din relaţiile de tipul: Pe = Fa (5.28) avem: 16666 ⎛ C ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5.116) în funcţie de tipul rulmentului. Dacă inegalitatea (5. Forţa axială Fa care încarcă numai rulmentul axial-radial este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. cu simplu sau cu dublu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu bile cu simplu sau cu dublu efect sunt date în tabelul 1.20).33 pentru rulmenţii cu role. Folosind formula (5. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie.21). Mai jos se prezintă calculul diferitelor tipuri de rulmenţi axiali sau axialiradiali. 6.115) sau Pe = XFr + YFa (5.2 Rulmenţi axiali cu bile. 7. b se calculează conform metodologiilor de la § 5. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară. sau chiar un rulment de alt tip. în funcţie de tipul acestor rulmenţi.3.Alegerea şi calculul rulmenţilor arborelui.27) sau (5. Cu alte cuvinte arborele mai necesită încă un rulment. Factorii X şi Y sunt daţi în cataloagele rulmenţilor. Pentru a se adapta mai bine unor abateri de aliniament ale arborelui sau 223 . a şi 5. 10.8. pentru calculul forţelor radiale FrI .1.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi. Rulmenţii radiali liberi.117) nu este îndeplinită. de la punctele 5.8.117) unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.1. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip. FrII care încarcă cei doi rulmenţi se va proceda conform metodologiei de la § 5. Cu una din relaţiile (5.2. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. În relaţia (5. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. 5. 8.117). Ca urmare. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară.4. Rulmenţii de acest tip pot prelua forţe axiale. care trebuie să fie un rulment radial liber. exponentul p are valoare 3 pentru rulmenţii cu bile şi 3. într-un sens (cei cu simplu efect) sau în ambele sensuri (cei cu dublu efect).

de asemenea.6.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali-radiali cu bile sunt date în tabelul 1. nmax . sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. realizaţi cu toleranţe mici (precizie P 4 ).26).turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. aşa cum se poate vedea în tabelul 5. Pentru a se evita patinarea bilelor la sarcini mici. se aplică succesiunea de calcul de la punctul 5.26.44). în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.8. C 0 nec ≤ C 0 . cu precizările de mai jos.119) Calculele continuă cu etapele 7-10.8. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.3. 5.26. pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra bilelor la turaţii mari. Ei se pot adapta la deformaţii unghiulare flexionale ale arborilor ale căror valori limită sunt date în § 3. sau cu şaibe sferice conjugate cu şaibe de reazem. pentru rulmentul axial cu bile.2.120) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.26). (rot/min). Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. au o rigiditate mare şi frecări mici. 5.3. rulmenţii axiali trebuie tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: ⎛n ⎞ Fa min = M ⎜ max ⎟ (kN) ⎝ 1000 ⎠ 2 (5.27 [9]. atunci din relaţia (5. Aceşti rulmenţi sunt rulmenţi de precizie. la rulmenţii unşi cu unsoare şi.Lagăre cu rulmenţi deformaţiilor sale. atunci rulmentul trebuie pretensionat la montaj (de pildă. La etapa a 6-a. cu arcuri). Dacă forţa axială care încarcă rulmentul în timpul funcţionării nu are o valoare cel puţin egală cu cea dată de (5. a. La etapa a 5-a. aceşti rulmenţi pot fi prevăzuţi cu şaibe sferice.118) în care M este constanta sarcinii minime şi are valori date pentru fiecare rulment (tab. Se impune precizarea 224 .43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . iar pentru cei cu dublu efect − în tabelul 5.1 (rulmentul axial cu bile cu contact unghiular). Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect se prezintă în tabelul 5.2. 5.118).

28).47 Fa (5. într-un singur sens (sunt rulmenţi cu simplu efect).124) P0 C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului. deci este un coeficient de siguranţă static. În acest tabel. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. la rulmenţii unşi cu unsoare şi. Un extras cu date despre rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect se dă în tabelul 5. Dacă arborele are un singur rulment cu simplu efect. i = 1 şi se observă că f s devine f s = C 0 / P0 . forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii cu simplu efect se montează pereche.2.123) În condiţii de încărcare statice (§ 5. unde i .1. pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor la turaţii mari. 5. Cu rulmenţii axiali cu role cilindrice se realizează montaje rigide ale arborelui.121) De asemenea.3. de asemenea.3.Alegerea şi calculul rulmenţilor importantă că rulmenţii de acest tip se pot utiliza până la forţe radiale care satisfac inegalitatea: Fr ≤ 0.28 [9].5 (5. Nu se pot adapta deformaţiilor unghiulare flexionale ale arborelui. forţa axială care încarcă rulmentul nu trebuie să depăşească valoare limită dată în cataloage (tab. 5.numărul rulmenţilor care preiau sarcina axială. Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. cu şocuri. Pentru a se evita patinarea rolelor la sarcini mici.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. cu precizările de mai jos.8.8.122) Calculele continuă cu etapele 7-10. rulmenţii axiali trebuie întotdeauna tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: 225 . Aceşti rulmenţi suportă sarcini axiale mari.5: C ⋅i f s = 0 ≥ 2. în O sau în X.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s [9] să nu fie mai mic de 2. în regim de funcţionare dinamic (turaţii peste 10 rot/min). sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. La etapa a 6-a.

care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. D g . n . H se găsesc în tabelul 5. C 0 nec ≤ C 0 . D g . atunci din relaţia (5.3. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu role cilindrice se prezintă în tabelul 5. nu poate prelua sarcini radiale. Aceste particularităţi determină metodologia de calcul atât a rulmentului axial. A . iar rulmentul axial nu are şaiba de carcasă ajustată în carcasă. A = 0. La etapa a 6-a.29). pentru rulmentul axial cu role cilindrice. El.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării.factor care depinde de seria rulmentului A = 0. În acest tabel. poziţionarea radială a arborelui. (mm).43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. H . turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. (mm).0025 pentru seria 812. pentru rulmentul axial.8. Rulmentul axial cu role cilindrice este întotdeauna rulmentul conducător. cât şi a celor doi rulmenţi radiali.6.125) în care C 0 este sarcina statică de bază. De aceea. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.127) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.44). 5. cu precizările de mai jos.29.003 pentru seria 811. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5.2. (kN). Sarcina statică echivalentă. se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. Valori numerice pentru C 0 .126) Calculele continuă cu etapele 7-10. însă. precum şi centrarea lui o realizează doi rulmenţi radiali liberi.diametrul exterior al şaibei de carcasă.Lagăre cu rulmenţi Fa min ⎛ Dg ⋅ H ⋅ n ⎞ C0 = + A⋅⎜ ⎜ 10 6 ⎟ ⎟ (kN ) 22000 ⎝ ⎠ 2 (5. 226 .înălţimea rulmentului. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. (rot/min).29 [9].

Valori numerice pentru C 0 . n . A . (mm).0027 pentru seria 292E.8. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: Pe = Fa + 1.înălţimea rulmentului. H .0021 pentru seria 294E. ei pot prelua şi sarcini radiale.2).3. aceşti rulmenţi trebuie întotdeauna să fie încărcaţi axial (tensionaţi) cu o forţă care să nu fie mai mică decât valoarea de mai jos [9]: Fa min ⎛ D ⋅H ⋅n ⎞ C = 0 + A ⋅ ⎜ g 6 ⎟ (kN) 1400 ⎝ 10 ⎠ 2 (5. se determină cu relaţia: 227 .128) Şaiba sferică de carcasă asigură rulmentului capacitatea de a se adapta abaterilor de aliniere ale arborelui sau deformaţiilor unghiulare flexionale ale acestuia (§ 3.2. şaiba de carcasă fiind ajustată în carcasă.129) în care C 0 este sarcina statică de bază.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5.0031 pentru seria 293E. Arborele mai are un rulment radial liber. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de încărcare axială.30 [9]. Datorită înclinării căilor de rulare. cu precizările de mai jos.diametrul exterior al şaibei de carcasă.130) Calculele continuă cu etapele 7-10. pentru rulmentul axial oscilant.55Fa (5. pentru rulmentul axial oscilant.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. Acest specific constructiv determină metodologie de calcul. (rot/min). Sarcina statică echivalentă.factor care depinde de seria rulmentului A = 0. A = 0. (mm). D g . (kN).8. Rulmentul axial oscilant cu role butoi este întotdeauna rulmentul conducător. ca fracţiuni din forţa axială preluată de rulment: Fr ≤ 0. dar de valori limitate.1. A = 0.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice sunt date în tabelul 1.3. dar preia şi forţe radiale.2 Fr pentru Fr ≤ 0. Pentru ca efectele nefavorabile ale forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor. D g . să fie diminuate. La etapa a 6-a. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. H se găsesc în tabelul 5. la turaţii mari.55Fa (5.

7 Fr pentru Fr ≤ 0.Lagăre cu rulmenţi P0 = Fa + 2. la verificarea rulmentului. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică mai mare. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat.dacă.4 Calculul rulmenţilor cu ace 5. 5.8. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. predimensionare. deci un rulment din altă serie. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. În acest tabel. pe lângă condiţia ca şaibele rulmentului să fie rezemate pe întreaga lor suprafaţă şaiba de carcasă este ajustată în carcasă cu un câmp K7 . un rulment dintr-o anumită serie. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. la o transmisie planetară) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. f s ≥ 4 . condiţiile de gabarit. De asemenea.55Fa (5. 1. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. dat de relaţia (5. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca.131) În condiţii de încărcare statice (§ 5. Un extras cu date despre rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice se prezintă în tabelul 5. preliminar. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) sau a axului (de exemplu. care reies din tema de proiectare. date în tabelul 5.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate axial pe umeri având diametrele D1 şi D2 . în ore Lhnec sau în milioane de rotaţii Lnec .8.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. Alegerea seriei are un caracter preliminar.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate pe întreaga lor suprafaţă. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: 228 . Rezultatele acestei etape constau în: a.7. 2. Se alege.30. b. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. Ea are în vedere traseul direct. dacă.30. regimul de lucru. condiţiile de mediu. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. f s ≥ 6 . Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia. relaţiile dimensionale între piesele vecine.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s . Din etapa de dimensionare a arborelui (a. b. prezentată mai jos. explicat la § 5. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. Stabilirea durabilităţii necesare. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale.124) să se conformeze următoarelor valori [9]: f s ≥ 8 . axul pe care se montează rulmenţii cu ace ai unui satelit.4. prin calcule. 3.

rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C r . 5.133) Rulmenţii cu ace preiau numai sarcini radiale. satisfăcute. să fie silenţios etc.132) şi FrII = H II + V II 2 2 (5. 4. să permită compensarea unor deformaţii unghiulare flexionale ale arborelui. în afirmaţiile de mai sus. H şi V . dacă se roteşte inelul exterior. notaţi cu I şi II . axiale) care acţionează asupra acestor organe ale transmisiei. să aibă un gabarit radial minim.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil. în cele două plane reciproc perpendiculare.17). dacă inelul rotitor este inelul interior. iar cel interior este fix (situaţie frecventă la transmisii planetare). La rulmenţii cu ace care nu au inel interior. aceste reacţiuni sunt forţe radiale. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui (axului). în general. . Centrele de presiune constituie reazemele arborelui.). precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe. precum şi alte specificaţii necesare calculului. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţia (5. sau cu relaţia (5. să aibă etanşare proprie. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului.Alegerea şi calculul rulmenţilor . Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. se cunoaşte poziţia satelitului pe ax. radiale.). 6. Ca urmare. Pentru rulmentul ales. . se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. în locul inelului interior se ia în considerare fusul pe care se montează rulmentul cu ace. Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. roţi de curea etc. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. Aceste condiţii pot fi.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). 229 .16). roţi de curea etc. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. În cazul axului unui satelit. respectiv V I şi V II . .. Se pot calcula forţele (tangenţiale. Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. având în vedere diversitatea dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. reacţiunile vor fi H I şi H II .rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu.

154 0.6 0.363 0.044 0. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.303 0.121 0.084 0.052 0.136 0. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.3 9 12 13.114 0.244 0.577 0.014 15 15 15 15 16 17 17 18 19 19 21 22 22 26 27 27 27 27 27 32 32 32 32 32 32 37 37 37 37 37 37 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 9 12 13.058 19 22 0.057 0.6 0.6 0.076 0.056 0.6 1 1 1 0.022 15 0.6 0.038 17 0.095 0.203 0.6 0.038 0.3 0.265 0.7 11 15 16.02 0.855 0. 513.5 45 50 22 22 42 45 55 62 5.2 10 14 14.9 24 25.6 0.032 0.437 0.015 0.026 15 0.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 0.8 21 22.8 24 11 16 17.147 0.045 0.6 0.5 6 36 18 30 42 5 32 16 26 38 4 28 12 24 35 4 R A du Du su 532.198 0.6 32 17 17 17 17 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 230 .05 0.26 Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect Dw dw rs H rs dg Dg 511.043 0.6 0.6 1 1 1 0.1 50 56 24 24 48 52 65 72 7 7.085 22 28 0. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.6 0. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.7 18 19.6 1 1 1 1 1.6 28 12 18 19.5 7 40 45 19 21 36 38 50 55 5.351 0. 512.066 20 25 0.3 0.

6 28 28 34.5 29 50 50 55 55 80 33.5 46.003 0.5 statică C0 kN 14 25 25 15.01 0.04 0.6 1 1 1 0.05 0.01 0.3 16.4 22.004 0.004 0.028 0.5 37.5 125 37.5 67 67 88 88 156 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.8 37.6 0.05 0.5 65.5 20.3 12.028 0.3 0.004 0.01 0.6 1 1 1 0.6 0.008 0.4 15.019 0.004 0.028 0.3 27.6 1 1 1 1 1 8500 6700 6700 8500 6700 6700 7000 5600 5600 6300 5000 5000 4300 4300 3600 5600 4800 4800 4000 4000 3200 5300 4000 4000 3600 3600 3000 231 .6 0.08 0.7 22.6 35.6 0.3 17.6 9.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 9.3 0.002 0.6 17.6 0.6 16.6 0.3 0.5 65.001 0.028 0.6 0.5 35.01 0.019 0.6 0.13 -1 Simbol Rulment FAG 51102 51202 53202 51103 51203 53203 51104 51204 53204 51105 51205 53205 51305 53305 51405 51106 51206 53206 51306 53306 51406 51107 51207 53207 51307 53307 51407 U207 U307 U206 U306 U205 U305 U204 U203 U202 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 23 25 25 25 28 28 29 32 32 35 38 38 41 41 46 40 43 43 48 48 54 45 51 51 55 55 62 D2 max 20 22 24 22 24 26 26 28 30 32 34 36 36 38 39 37 39 42 42 45 46 42 46 48 48 52 53 rg max 0.6 0.6 25 25 38 38 72 17.5 46.6 0.008 0.5 51 16.5 27.01 0.013 0.5 34.5 50 50 86.01 0.

1 0.278 0.16 0.125 23 31 0.6 1 1 1 1 1. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 11 56 64 26 25 60 65 78 90 7.536 0.7 0.1 1.17 0.655 1.341 0. 514 Dw dw rs R dg Dg 532. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.1 1. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.5 1 1 1 1.247 30 42 0.3 35 39.561 1.783 1.1 1.817 31 42 0.6 1 1 1.5 28 55 60 72 82 7 8.612 0.97 2.1 1.165 26 37 0.382 0.3 48 17 26 28 35 38. 512.152 0.5 60 60 60 60 60 60 60 11.5 232 .42 3.1 1.31 0.5 72 90 32.17 0.5 36 14 20 21.1 39 14 22 23.5 41 78 85 100 115 9 72 80 35 30 72 80 95 110 9 64 72 32. 513.148 24 33 0.3 28 30.5 0.259 0.932 0.36 1.18 0.3 43 16 25 27.257 0.609 1.5 28 62 72 82 100 7.91 0.5 10 56 64 28.098 0.12 40 40 40 40 40 40 40 42 42 42 42 42 42 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 57 57 57 57 57 57 62 62 62 62 62 62 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 13 19 20.26 (continuare) Dw dw rs H rs dg Dg 511.649 0.1 0.6 1 1 1.3 26 28.346 0.07 0.5 R A du Du su 532.279 0.3 1.38 2.3 51 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 11.087 0.28 0.6 1 1 1 1 1.5 31 34.1 1.6 0.23 0.

Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 23.67 0.6 1 1 1 1 1 0.08 0.043 0.5 4500 3800 3800 3200 3200 2400 4500 3600 3600 3000 3000 2200 4300 3400 3400 2800 2800 2000 3800 3200 3200 2400 2400 1800 3600 3000 3000 2200 2200 1700 233 .6 1 1 1 1 1.18 0.5 1 1 1 1 1 1.32 0.28 0.11 0.05 0.12 0.5 0.05 0.5 39 39 75 75 129 25.12 0.05 0.08 0.18 0.5 62 62 100 100 200 statică C0 kN 50 98 98 112 112 204 57 80 80 140 140 245 63 106 106 170 170 310 78 134 134 208 208 360 93 140 140 208 208 400 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.12 0.016 0.5 46.6 1 1 1 1 1 0.5 50 50 86.5 156 31 61 61 102 102 180 36.07 0.48 0.6 1 1 1 1 1.26 0.22 0.043 0.11 0.024 0.28 0.12 0.5 61 61 112 24.85 -1 Simbol Rulment FAG 51108 51208 53208 51308 53308 51408 51109 51209 53209 51309 53309 51409 51110 51210 53210 51310 53310 51410 51111 51211 53211 51311 53311 51411 51112 51212 53212 51312 53312 51412FP U212 U312 U211 U311 U210 U310 U209 U309 U208 U308 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 57 57 63 63 70 57 62 62 69 69 78 62 67 67 77 77 86 69 76 76 85 85 94 75 81 81 90 90 102 D2 max 48 51 55 55 60 60 53 56 60 61 65 67 58 61 62 68 72 74 64 69 72 75 80 81 70 74 78 80 85 88 rg max 0.02 0.07 0.2 46.5 86.038 0.26 0.

044 20 20 20 20 20 27 27 27 27 32 32 32 32 37 37 37 37 42 42 42 47 47 47 47 52 52 52 52 47 47 52 52 52 52 60 60 62 62 68 68 68 68 78 73 73 85 85 78 78 95 95 28 31.25 1.6 R A du 532.4 34 37.5 7 42 52 44 0.3 34 37.5 10 45 62 0.038 0.509 0.84 0.537 1.3 0.269 0.15 0.6 52 56.6 0.6 0.6 49 37 39.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.371 0. 512.6 0.057 0. 513.098 0.5 6 36 42 0.221 0.215 0.23 234 .7 7 7 8 8 7 7 9 9 8 8 10 10 9 9 12 9 9 12 12 9 9 14 14 40 45 16.291 0.1 1.2 36 38.8 44 47.5 18 36 38 25 25 25 25 25 45 50 20 19.07 35 35 35 35 35 56 64 23 21 60 65 78 90 7.5 42 45 55 62 5.3 0.3 0.986 0.15 2.17 40 40 40 40 40 64 72 30.3 0.6 0.032 0.3 0. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 50 55 5.6 1 1 0.3 0.5 7 37 46 0.303 0. 514 dw rs A H R r1s r1s dg Dg 532.3 0.11 0.3 39 42 58 64.6 0.6 0.3 0.6 0.635 1.6 38 41.771 0.6 0.6 0.3 0.513 0.435 0.6 29 32.63 1.6 0.3 0.6 0.6 0.084 0.1 r1s min 0.056 30 30 30 30 30 30 30 30 50 56 56 21 21 25 48 52 55 65 72 72 7 7.087 0.76 1. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 0.3 0. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.5 23 62 72 82 100 7.3 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.539 0.27 Rulmenţi axiali cu bile cu dublu efect Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.749 0.5 11 47 70 0.236 0.

05 0.5 65.3 0.6 5000 5000 4300 4300 4800 4800 4000 4000 4000 4000 3600 3600 3800 3800 3200 3600 3600 3000 3000 3400 3400 2800 2800 U206 U306 U207 U307 U208 U209 U309 U210 U310 235 .5 statică C0 kN 50 50 55 55 46.12 0.6 0.013 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.6 0.043 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 28 28 34.5 46.028 0.3 0.028 0.6 0.5 86.18 -1 Simbol Rulment FAG 52205 54205 52305 54305 52206 54206 52306 54306 52207 54207 52307 54307 52208 54208 52308 52209 54209 52309 54309 52210 54210 52310 54310 Şaiba de reazem FAG U205 U305 Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 D2 max 34 36 36 38 39 42 42 45 46 48 48 52 51 55 55 56 60 61 65 61 62 68 72 rg max 0.5 65.05 0.013 0.6 0.08 0.6 0.3 0.6 0.028 0.6 0.3 0.6 0.019 0.6 0.5 67 67 88 88 98 98 112 80 80 140 140 106 106 170 170 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.07 0.6 0.5 34.05 0.3 0.3 0.043 0.07 0.5 46.6 0.5 25 25 38 38 35.6 1 1 0.05 0.01 0.18 0.5 50 50 46.3 0.3 0.01 0.019 0.028 0.6 0.5 61 39 39 75 75 50 50 86.3 0.12 0.3 0.3 0.3 0.5 35.

6 64 72.6 0.5 92 105 115 140 9.1 1.1 1 1 1.1 1 1.27 (continuare) Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.5 r1s min 0.71 5.6 0.31 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 90 100 47.12 2.49 2.16 0.67 6.571 2. 512. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.1 1 1 1.5 32.3 47 49.6 0.28 45 45 45 45 45 57 57 57 57 62 62 62 62 67 67 72 72 72 77 77 77 77 90 90 105 105 95 95 110 110 100 115 105 125 125 110 110 135 135 45 49.6 46 50 64 70.3 130 13 88 3.6 0.6 79 87.53 1.6 0.37 2. 513. 514 dw rs A R H r1s r1s dg Dg 532.6 0.1 1. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 1 1 1.5 15 57 95 0.1 1 1.5 36.5 1.55 236 . U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 95 110 9 11.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.6 1 1 1 1 1 1 1 100 39 98 R A du 532.6 1.5 1.5 72 80 50 50 50 50 50 72 90 30.5 55 78 0.19 2.6 0.24 2.2 10 10 15 15 10 10 15 15 10 15 10 16 16 10 10 18 18 72 80 32.32 1.21 0.6 0.5 56 78 0.87 4.48 1.41 0.5 78 85 100 115 9 11.7 47 65 47 72 80.5 25.03 2.92 0.6 0.152 0.

6 0.6 1 1 1 1 1 1 1 3200 3200 2400 2400 3000 3000 2200 2200 3000 2200 2800 1900 1900 2800 2800 3800 3800 U212 U312 U215 U315 237 .Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 61 61 102 102 62 62 100 100 64 106 65.16 0.6 0.32 0.6 0.53 0.12 0.6 0.5 rg1 max 0.5 1.6 0.26 0.6 0.18 0.18 0.11 0.75 -1 Simbol Rulment FAG 52211 54211 52311 54311 52212 54212 52312 54312 52213 52313 52214 52314 54314 52215 54215 52315 54315 U314 Şaiba de reazem FAG U211 U311 Dimensiuni de montaj D1 min mm 55 55 55 55 60 60 60 60 65 65 70 70 70 75 75 75 75 D2 max 69 72 75 80 74 78 80 85 79 85 84 92 98 89 92 99 105 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.53 0.5 137 137 67 67 163 163 statică C0 kN 134 134 208 208 140 140 208 208 150 220 160 300 300 170 170 360 360 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.12 0.11 0.75 0.26 0.14 0.28 0.28 0.6 0.6 0.6 0.

5 68.5 86 98 0.399 0.5 2.94 2.139 0.28 Rulmenţi axial-radiali cu bile cu simplu efect a D α rs B d 7602.5 55 61.6 0.5 71.147 0.1 1 1.5 1.5 62.29 0.5 31 36 39.5 2 1.052 0.08 15 17 20 15 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 25 30 35 40 45 50 55 60 238 .074 0.751 0.17 0.1 1 1.1 2 1.67 0.992 0.1 1.418 0.1 1.74 1.232 0.488 0.409 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 48 55.5 1.1 a ≈ Masa ≈ kg 35 40 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 11 12 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 27.6 1 1.5 1.1 1.5 91.1 1. 7603 Unghi de contact α=60º rs Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.5 85.5 41 47.5 77.275 0.546 0.557 1.5 66 77.

5 75.5 1 1.3 2.5 28 45 31.5 77 77 82.5 146 112 166 Forţa axială maximă dinamică kN 6.2 18 17 23.5 67 69.6 4.5 0.5 39 55 50 61 64 83 68 104 75 127 81.5 22 28.1 D2 rg max 6700 6000 5000 4500 4500 3800 3800 3200 3200 3000 2800 2600 2600 2200 2400 2000 2200 1900 2000 1800 Forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii se montează pereche.5 61 60.3 5.9 2.7 2.5 63 47.5 32 38 39.9 7.8 4.3 1.6 4.9 4.3 2.6 14 13.5 37.5 43.5 51 53.5 10 Nmm 20 30 50 60 65 85 85 130 115 170 170 225 190 300 230 360 250 460 350 540 FAG 7602015TVP 7602017TVP 7602020TVP 7603020TVP 7602025TVP 7603025TVP 7602030TVP 7603030TVP 7602035TVP 7603035TVP 7602040TVP 7603040TVP 7602045TVP 7603045TVP 7602050TVP 7603050TVP 7602055TVP 7603055TVP 7602060TVP 7603060TVP Dimensiuni de montaj D1 mm 20.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 12.Moment Simbol gere 1) de frecare Fv Mr Rulment kN 1.5 75 Turaţia limită Unsoare min -1 Prestrân.5 63 72 69.6 24.5 2.5 56.5 39.5 45 46.5 40.8 6.5 30.5 41.5 23 27.3 3.3 8.5 57 64.5 45 52 52.5 39 69.5 3.5 1 2 1.5 53 33.2 26.6 21.5 101 96 107.3 4.5 16.5 80 56 88 1) statică C0 kN 15 20 22.5 79 94 85.5 2 1.5 26 34.5 32 30.6 1 1 1 1 1 1 1 1.5 7 4.5 50 38 58.5 10.6 19.5 30 36.5 30 34.6 0.5 28 35.5 1 1.5 73 85. 239 . în X sau în O.6 8.

5 5 7 4.75 3 3 4.6 1 0.3 0.75 2.255 0.75 7.75 2.6 1 0.6 1 1 1 0.5 0.29 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Dw dw h h rs rs H dg Dg Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H h rs min Masa ≈ kg 16 18 21 26 32 32 37 37 42 42 45 47 52 52 57 57 62 62 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 9 9 10 11 11 16 12 18 13 19 14 20 14 22 16 25 17 26 2.3 0.368 0.6 0.58 0.226 0.299 0.5 5.6 0.208 0.026 0.5 5 4 5.5 4 6.055 0.022 0.25 3.3 0.115 0.06 0.037 0.127 0.079 0.6 1 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.653 15 17 20 25 30 15 17 20 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 35 40 45 50 55 60 240 .25 3.6 1 0.285 0.146 0.138 0.

5 53 93 55 108 56 116 68 150 96.6 1 0.6 1 0.7 13.6 0.5 83 132 93 156 137 220 150 255 143 285 193 390 265 365 Turaţia limită min-1 14000 13000 11000 9500 8000 7500 7000 6300 6300 5600 5600 5300 5300 4800 4800 4300 4300 4000 6000 5600 4000 3200 2800 2400 2400 2400 2000 1800 1800 1600 1900 1400 1600 1300 1300 1300 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 81102LPB 81103LPB 81104TVPB 81105TVPB 81106TVPB1 81206TVPB 81107TVPB 81207TVPB 81108TVPB 81208TVPB 81109TVPB 81209TVPB 81110TVPB 81210TVPB 81111TVPB 81211TVPB 81112TVPB 81212LPB Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 27 32 38 43 48 48 56 56 63 61 68 66 73 73 84 80 89 D2 max 18 20 23 29 34 34 39 41 44 45 49 50 54 55 60 61 65 66 rg max 0.3 0.4 24.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 13.3 0.5 61 36.5 65.3 0.5 32.5 34.6 0.6 1 0.6 1 0.6 1 1 1 241 .5 140 statică C0 kN 27 27 51 73.6 0.

5 31 33.5 54 38.2 39.54 5.5 39 26 43 30.5 54 38 58 42 60.2 A rs He Hg rs Dw dw hb dg Dg A Hg H H Arborele 90 100 110 120 130 140 150 160 170 242 .9 16.5 2.4 3.5 37 24.1 4 3 5 3 5 36 38 40 43 45 33 48 33 50 36 55 41 60 46 64 49 69 51 69 51 74 56 78 57 84 38 42 44 47 50 50 54 52 56 58 62 64 69 70 74 76 81 82 86 87 92 92 99 96 104 dg Dw Dg H Hg Hw 29318E Masa ≈ He rs min hb A kg 2.1 4 2.5 2.28 2.87 21.3 8.6 14.8 32 23 35 26 37 28 41 29 41 29 44 32 45 32 50 15 16 17 18 19 14 21 14 22 15 24 17 26 19 28 21 31 22 31 22 32 24 34 24 37 27 29.9 9.65 7.49 12.1 4 2.5 36.03 3. 294E Dimensiuni dw mm 60 65 70 75 80 85 60 65 70 75 80 85 85 90 90 100 100 110 110 120 120 130 130 140 140 150 150 160 160 170 170 88 94 102 108 116 111 123 115 130 129 142 142 158 158 172 169 187 181 194 192 211 206 224 215 239 115 125 135 140 150 135 160 140 170 155 185 175 205 190 220 205 240 220 250 230 270 245 285 255 305 130 140 150 160 170 150 180 155 190 170 210 190 230 210 250 225 270 240 280 250 300 270 320 280 340 42 45 48 51 54 39 58 39 60 42 67 48 73 54 78 58 85 60 85 60 90 67 95 67 103 20 21 23 24 26 19 28 19 29 20.6 31.71 4.1 6.9 13.30 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Dw dw rs Hw He h b rs dg Dg 293E.1 1.38 3.4 5.5 1.5 2 2 2 2.5 42 65.1 1.9 10.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.89 2.1 1.1 4 2.5 3 2 3 2.3 47 34 50.5 35 24.04 13.5 26.38 10 5.

1 3 2.1 3 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor D3 D1 rg rg D4 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 335 380 430 490 550 345 600 355 670 415 830 530 950 640 1120 720 1250 800 1290 815 1460 965 1660 1000 1860 statică C0 kN 900 1020 1200 1370 1560 1060 1730 1100 1930 1370 2450 1700 2800 2080 3350 2360 3900 2700 4050 2850 4800 3350 5300 3450 6000 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 4800 4500 4000 3600 3400 3800 3200 3600 3000 3200 2600 3000 2400 2600 2200 2400 2000 2200 2000 2000 1800 1900 1700 1900 1600 29412E 29413E 29414E 29415E 29416E 29317E 29417E 29318E 29418E 29320E 29420E 29322E 29422E 29324E 29424E 29326E 29426E 29328E 29428E 29330E 29430E 29332E 29432E 29334E 29434E Dimensiuni de montaj D1 min mm 90 100 105 115 120 115 130 118 135 132 150 145 165 160 180 170 195 185 205 195 220 210 230 220 245 D2 max 107 115 124 132 141 129 150 135 158 148 175 165 192 182 210 195 227 208 237 220 253 236 271 247 288 D3 min 133 143 153 163 173 153 183 158 193 173 214 193 234 213 254 228 275 244 285 254 306 274 326 284 346 D4 max 70 73 80 86 91 93 97 99 103 109 112 119 125 132 135 141 151 152 158 163 171 174 181 184 191 rg max 1.1 1.1 3 2.5 2.1 2 2.1 3 2.5 2.1 1.5 2 2 2 2.5 2.5 4 2.5 4 3600 3400 3000 2800 2800 3400 2600 3400 2400 3000 2200 2600 2000 2400 1800 2200 1700 2000 1700 2000 1500 2000 1400 1800 1300 243 .5 2.1 1.

diferiţii factori (mărimi) care apar au semnificaţiile de mai jos şi se determină conform explicaţiilor şi indicaţiilor care urmează. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5.9 [23].134) sau în ore de funcţionare (relaţia 5.factorul de corecţie.134) (5.sarcina limită de oboseală („fatigue limit load”).35. 244 . cu semnificaţia şi cu explicaţiile aferente de la relaţiile (5. Dacă sarcina dinamică echivalentă Pe depăşeşte valoarea Pu . respectiv la exterior (de exemplu roata dinţată montată pe colivia cu ace). 7. Factorul de corecţie a vc se determină din figura 5.136) în care ν este vâscozitatea cinematică efectivă a lubrifiantului la temperatura de funcţionare.135) În aceste relaţii: C r este sarcina dinamică de bază a rulmentului (din catalog). a1 . Valorile lui Pu se dau în cataloage (a se vedea extrasele din tabelele 5. în afirmaţiile de mai sus. atunci oboseala rulmentului trebuie luată în considerare. fără a exista inel interior sau inel exterior.factor de corecţie care ţine seama de condiţiile de funcţionare.27) … (5. 5. P .135).rot ) ⎝ Pec ⎠ Lna 16666 ⎛ C r ⎜ = a1 a vc n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (h) ⎠ p p (5. 9.31 [23].36).34. în milioane de rotaţii (relaţia 5. Valori ale factorului η c sunt date în tabelul 5. Se calculează durabilitatea efectivă a rulmentului (rulmenţilor) cu ace cu relaţiile de mai jos. η c este factorul care ţine seama de nivelul de contaminare a lubrifiantului cu particule solide. în locul inelelor interior şi exterior se iau în considerare piesele conjugate cu care acele vin în contact la interior (de exemplu fusul).29). K reprezintă raportul K= ν ν1 (5. ⎛C ⎞ Lna = a1avc L10 = a1avc ⎜ r ⎟ ≥ Lnec ( mil. 5. Se determină sarcina dinamică echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. Pu .sarcina dinamică echivalentă (notată în acest volum cu Pe).33.20). atunci. În această figură. Este mai practică utilizarea relaţiei (5.135) [după 23]. avc .Lagăre cu rulmenţi Dacă în montaj se utilizează doar colivii cu ace.21). 5. (mm2/s). 8.

Valorile vâscozităţii ν 1 se dau în figura 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor ν 1 .9 Factorul de corecţie avc Figura 5. Pentru ηc (Pu/P) apropiat de zero. se utilizează curba K=4.138) poate servi la alegerea unui ulei care.vâscozitatea cinematică recomandată („nominală”) a lubrifiantului pentru rulmentul dat şi pentru turaţia de serviciu n a arborelui (rot/min).10 [23].3 (pag. K=1). 5. avc Factor de corecţie a durabilităţii Pentru K>4. 245 . la temperatura de funcţionare să aibă o vâscozitate cinematică ν egală sau foarte apropiată de vâscozitatea nominală ν 1 (în acest caz. avc tinde către 0.1 pentru orice valoare a lui K Fig.

.. 5.10 Vâscozitatea nominală ν1 Dacă rulmentul cu ace are o mişcare de oscilaţie cu un unghi total ϕ [°] ( ϕ = 2α . provenite de la alte organe de maşini Contaminare mărită Mediul înconjurător este puternic contaminat Lagărele nu sunt etanşate corespunzător Contaminare severă ν1 Vâscozitatea nominală Diametrul mediu dM Fig.1.31 Factorul de contaminare Contaminare Puritate extremă Condiţii de laborator Factorul ηc 1 0.0.3 0. cu o frecvenţă de nosc (oscilaţii pe minut).1 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5..8 0.3.0 0 Puritate înaltă Ulei filtrat printr-un filtru foarte fin Rulmenţi cu etanşare proprie Puritate normală Ulei filtrat printr-un filtru fin Contaminare slabă Contaminare normală Rulmentul este contaminat cu particule de uzură.5. unde α este amplitudinea unghiulară a oscilaţiei [°]).. atunci se calculează o „turaţie” echivalentă: 246 .5 0..0..

3 (Rz=1. Tabelul 5.32 Condiţii impuse arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Diametrul nominal al arborelui mm Peste Până la Câmpul de toleranţă al arborelui Jocul intern al rulmentului în timpul funcţionării mai mic mai mare normal decât normal decât normal Rugozitatea admisibilă (µm) 65 80 120 160 - 65 80 120 160 180 k5 k5 k5 k5 k5 h5 h5 g5 g5 g5 g6 f6 f6 f6 e6 Ra=0. J7.Alegerea şi calculul rulmenţilor ϕ (rot/min) (5.137) 180 cu care se operează în relaţia (5.4. C 0 nec ≤ C 0 r . în ore de funcţionare. vezi tabelele 5.4 (Rz=2. alezajul carcasei în care se ajustează inelul exterior al rulmentului trebuie să aibă un câmp de toleranţă până la K7 inclusiv (H7. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.8.135).43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .44). Dimensiunea Fw (diametrul cercului tangent interior la acele rulmentului.34) are câmpul de toleranţă F 6 . fără sau cu inel interior Rulmenţii cu ace nu pot prelua sarcini axiale. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. La rulmenţii cu ace fără inel interior (tabelele 5.6. din relaţia (5. atunci rulmentul trebuie calculat la sarcina statică. Dacă inelul exterior este montat cu strângere. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip. 5. În formula (5. Această informaţie serveşte proiectantului pentru a putea aprecia natura relaţiei dintre rulment şi fus. 247 .32). atunci jocul intern la montaj trebuie verificat (prin calcule sau prin măsurare). K7). durabilitatea necesară Lhnec . dată în cataloage. fusul trebuie călit. De asemenea.2 (Rz=1) Ra=0.34 [23]). fusul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de precizie dimensională şi de rugozitate a suprafeţei (tab.135) nu sunt îndeplinite. 5.6) Ra=0.134) sau (5. deoarece pe el rulează acele rulmentului. în care C 0 r este sarcina statică de bază a rulmentului.5) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului.135). 5.33. abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului.33 şi 5.2 Rulmenţi cu ace.4. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia : P0 = Fr (5. ei pot fi doar rulmenţi liberi. Dacă inegalităţile (5. De aceea.138) n = nosc În continuare. 10.

3 11.8 14000 11000 4.3 16.1 0.1 0.9 31.2 15000 10000 4.7 28.3 21 0.2 27 33.2 98 83.5 0.3 16.4 0.8 10.4 23.5 55 36.2 22 17.5 0.9 21000 17000 2.7 25.6 26 0.8 19000 12000 3.5 32.7 29.75 19000 14000 3.7 39.9 0.4 0.6 0.9 0.8 13.3 13 0.5 0.9 0.6 20000 15000 3.6 29 28 22.1 34 42 52.3 15.3 13 0.6 27.35 20000 14000 3.5 23.55 19000 14000 1.3 14.1 20000 15000 1.3 33 0.3 37.3 18.1 18000 13000 4 18000 13000 4.3 14 0.3 11 0.8 26.4 61.6 28.6 42 52.5 31 22.3 17.2 13.3 15 0.42 21000 16000 3.3 15.7 84.08 22000 18000 2.4 26.5 34 57 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de oboseală nG referinţă Pu nB -1 kN min min-1 1.1 32.2 30 37 22.5 19.8 0.45 15000 10000 7.4 15000 11000 7.1 35.3 100 68.3 21.3 13.5 0.3 12.4 0.5 25.6 53.6 23 0.3 10.4 17.2 16000 12000 4.3 0.4 16000 11000 3.5 51 33.9 18.8 15000 10000 3.2 42.3 15.3 19 0.3 17.8 15000 10000 248 .97 21000 13000 3. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.43 20000 15000 3.3 19.5 0.3 22.4 16.8 24.5 25 18.3 11.1 17000 12000 4 17000 12000 3.3 14.25 21000 17000 2.6 25.8 0.7 48.6 16000 11000 4.2 82 50.33 Rulmenţi cu ace fără inel interior NK.84 22000 14000 3.6 22.4 28.3 36 0.65 22000 17000 2.91 22000 19000 2.25 16000 12000 4.85 16000 10000 7.76 23000 20000 2.5 23.3 10.35 20000 14000 2.8 0.3 9.4 0.47 24000 18000 2.05 16000 12000 3.9 40 65.4 31 23.35 17000 12000 6.28 23000 20000 1.1 21000 16000 2.3 16 0.5 0.9 27 14.3 0.6 32 34 57 29.35 19000 14000 2.47 22000 19000 1.4 30.9 21.3 0.7 0.3 17.5 31.5 statică NK 15 16 NK 15/16 NK 15/20 NK 16/16 NK 16/20 NK 17/16 NK 17/20 NK 18/16 NK 18/20 NK 19/16 NK 19/20 NK 20/16 NK 20/20 NK 21/16 NK 21/20 NK 22/16 NK 22/20 NK 24/16 NK 24/20 NK 25/16 NK 25/20 NK 26/16 NK 26/20 NK 28/20 NK 28/30 NK 29/20 NK 29/30 RNA 49 17 18 19 20 21 22 24 25 26 28 29 RNA 4901 RNA 6901 RNA 4902 RNA 6902 RNA 4903 RNA 6903 RNA 4904 RNA6904 RNA 49/22 RNA 69/22 - 23 23 24 24 24 24 25 25 26 26 27 27 28 28 28 28 32 29 29 30 30 30 30 35 32 32 37 33 33 37 37 38 34 34 37 37 39 39 42 38 38 16 20 16 20 13 22 16 20 16 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 20 16 20 17 30 20 16 20 20 30 17 30 20 20 30 C0r kN 12.7 17000 13000 3.9 21.6 24.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 17.6 0.3 13.3 32. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 69 NKS NKS 20 NKS 22 NKS 24 NKS 25 NKS 28 Masa FW ≈g 21.5 0.3 18.3 22 0.85 22000 17000 2.6 15 20.7 17.7 0.3 30.3 15 15 16 16 16 16 17 17 18 18 19 19 20 20 20 20 20 21 21 22 22 22 22 22 24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 28 28 28 28 28 29 29 D C Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.6 0.

6 10000 7500 0.3 23.3 25 35.9 11000 8000 0.5 69 9.5 12000 7500 0.5 139 145 94.5 85 11.5 10000 7000 0.3 41 88 12.6 40.9 43.3 39 79 10.5 4.65 14000 10000 0.5 67 8. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.3 39 59 7.2 135 110 73.5 9000 6500 0.6 36.4 126 118 77 113 123 79.5 63 8.1 15000 9500 0.5 63 8.3 43 94 13 9500 7000 0.4 11000 8000 0.95 13000 10000 0.7 12000 8500 0.5 49 6.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.9 10000 7500 0.5 56 7.8 112 69.5 8500 6500 Sarcina de bază 249 .5 142 140 256 158 221 157 30 30 30 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 35 37 37 37 38 38 40 40 40 40 40 42 42 42 42 43 43 43 45 45 45 47 47 48 48 50 50 50 D C NK 30 NK 30/20 NK 30/30 NK 32/20 NK 32/30 NK 35/20 NK 35/30 NK 37/20 NK 37/30 NK 38/20 NK 38/30 NK 40/20 NK 40/30 NK 42/20 NK 42/30 NK 43/20 NK 43/30 NK 45/20 NK 45/30 NK 47/20 NK 47/30 NK 50/25 NK 50/35 - 32 35 37 38 40 42 43 45 47 48 50 RNA 4905 RNA 6905 RNA 49/28 RNA 69/28 RNA 4906 RNA 6906 RNA 49/32 RNA 69/32 RNA 4907 RNA 6907 RNA 4908 RNA 6908 - 40 40 42 42 45 42 42 45 45 47 45 45 47 47 50 47 47 52 48 48 50 50 52 52 55 52 52 55 55 53 53 58 55 55 60 57 57 62 62 62 62 65 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 22 20 30 20 30 20 36 22 20 30 20 36 20 30 22 20 30 22 20 30 22 40 25 35 22 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă rmin dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 0.4 9500 7000 0.7 10000 7500 0.5 5.3 24.5 45 5.7 125 89.5 4.6 48 86 11.3 28.3 34.3 9000 6500 1 42.5 6.3 10000 7500 0.8 10000 7500 0.5 5.3 33.6 31.3 14000 10000 0.4 116 82.3 37 73 10 12000 8500 0.3 40. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 49 RNA 69 NKS NKS 30 NKS 32 NKS 35 NKS 37 NKS 40 NKS 43 NKS 45 NKS 50 Masa FW ≈g 65 97.5 47.3 9500 7500 0.3 38 76 10.3 27 51 6.7 13000 9500 0.3 36.8 130 107 193 86 133 139 91.5 50 6.6 38 74 9.5 82 11.5 5.3 40.9 11000 7500 0.3 13000 8500 0.6 43 67 8.6 36 4.9 11000 8500 0.1 13000 10000 0.3 24.6 50 106 14.6 33.1 37.4 12000 9000 0.2 10000 7000 0.5 60 8.5 53 6.5 9000 6500 0.4 12000 7500 0.3 26 47 6.6 32 40 5.33 (continuare) NK.3 43.5 9500 6000 0.4 13000 9000 0.1 162 129 85.3 27.6 47 82 10.5 60 7.5 12000 9500 0.2 11000 8000 0.5 4.3 39.5 71 9.6 31.6 12000 9000 0.4 10000 8000 0.6 35 47 6 12000 8500 0.8 11000 7000 0.6 39 57 7.3 23.8 14000 9500 0.3 26.9 61 112 104 68 102 73.5 4.3 24.5 43.3 22.65 13000 8000 0.7 9500 7000 0.3 41.5 50 6.6 38 54 6.4 33.6 30.3 25.6 66 116 14.4 11000 8500 0.

9 2.8 11 1. La rulmenţii cu ace cu inel interior (tabelul 5.34 Rulmenţi cu ace fără inel interior.8 6.3 40 64 7.2RS RNA 4907. cu o valoare s.RS Dimensiuni.3 0.8 19. atunci trebuie folosit un rulment cu ace cu inel interior mai lat.2RS RNA 4905. Rulmenţii cu ace fără inel interior sau cu inel interior se calculează cu metodologia de la § 5.9 1 7.6 0.59 17. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria RNA 49…2RS Dimensiuni RNA 49…2RS RNA 4900. 250 . Dacă este necesară o deplasare mai mare decât cea din tabel.6 38 59 7.2 36 53 6. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului). având un gabarit radial mai mic. etanşaţi RNA 49.2RS RNA 4910.8..35. permit proiectantului să mărească diametrul arborelui.19 8.6 10. în special.2 3.2RS RNA 4904.3 24. necesitatea de a se asigura dilatarea liberă a arborelui la temperatura de funcţionare fără a se modifica condiţiile de contact dintre ace şi calea de rulare.6 8.5 4.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.6 Sarcina de bază Sarcina limită de dinamică statică oboseală Cr C0r Pu kN kN kN 6.1 28.48 8. Valorile din tabelul 5.2RS RNA 4906.3 0. Motivul îl constituie.05 26. cei fără inel interior. În tabelul 5.4 21.3 1.1. conferindu-i o rigiditate mai mare.2RS RNA 4901.5 23 56 60 69 107 154 157 160 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 13000 12000 10000 9000 7500 6500 5500 4800 4200 3900 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare În comparaţie cu rulmenţii cu ace cu inel interior.2RS RNA 4902. trebuie să se asigure posibilitatea ca inelul interior să se deplaseze axial.3 0.5 5.6 0. [23])..35 nu trebuie depăşite.5 39.2RS RNA 4903.2RS Masa FW 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 D C rmin 0.4.9 Turaţia limită 1) nG Unsoare RNA 49.3 0.2RS RNA 4909.3 0.3 0.2RS RNA 4908.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g min-1 14 16 20 22 25 30 35 42 48 53 58 1) RNA 4900 RS RNA 4901 RS RNA 4902 RS RNA 4903 RS RNA 4904 RS RNA 4905 RS RNA 4906 RS RNA 4907 RS RNA 4908 RS RNA 4909 RS RNA 4910 RS 16 18 21.3 19.3 0.36 [23] sunt daţi rulmenţii cu ace cu inel interior cu etanşare proprie pe o parte (RS) sau pe ambele părţi (2RS).3 1.

3 0.5 59 43.3 1 18.5 28.2 16000 4.3 1 36.35 17000 6.6 0.5 17.3 1 36 0.6 92 42.3 0.6 13.5 14.4 13000 9.97 21000 3.3 1 43.6 21000 3.5 1 Sarcina de bază statică C0r kN 17.4 0.4 23.1 22000 1.3 0.7 14000 4.1 15000 7.5 32.5 16.5 25.4 53.5 24.85 16000 7.35 Rulmenţi cu ace cu inel interior NKI.5 0.5 63 33.4 13000 6.2 141 129 52 65.5 19 0.5 0.7 34 63.5 0.8 23.65 13000 9.5 0.3 0.4 12000 Turaţia de referinţă nB min-1 14000 14000 14000 13000 11000 13000 13000 12000 11000 10000 12000 12000 11000 10000 9000 11000 11000 9500 9000 10000 9500 9500 9000 8500 9000 9000 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.3 0.8 0.8 16000 3.84 22000 3. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.3 0.5 71 50 Sarcina Turaţia limită de limită oboseală nG Pu kN min-1 2.5 28 18.8 22.1 0.6 29 31 22.5 0.6 0.3 0.5 26 0. Dacă este necesară o deplasare mai mare.4 0.35 21000 1.6 0.6 0.5 13 0.5 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Dimensiuni Seria NKI 15 NKI 15/16 NKI 15/20 NKI 17/16 NKI 17/20 NKI 20/16 NKI 20/20 NKI 22/16 NKI 22/20 NKI 25/20 NKI 25/30 NKI 28/20 NKI 28/30 NKI 30/20 NKI 30/30 1) NA 49 NA 4902 NA 4903 NA 4904 NA 49/22 NA 4905 NA 49/28 NA 4906 - NA 69 NA 6902 NA 6903 NA 6904 NA 69/22 NA 6905 NA 69/28 NA 6906 - NKIS NKIS 15 NKIS 17 NKIS 20 NKIS 25 NKIS 30 Masa d ≈g 38.3 0. 251 .5 37.3 0.8 15000 5.3 0.8 24.4 37 72 98 49 61 75.6 13000 4.4 13000 8.5 34.1 0.5 0.6 0.3 0.6 17000 4.8 21 0.7 20000 2.5 37.5 146 97.5 69 35.95 14000 8.25 18000 4.5 13.3 1.3 0. NKIS NA 49.3 0.3 30.45 16000 7.3 1 40.6 1 33.3 0.5 14000 4.7 25.5 11 0.5 63 41.3 1 23.8 21000 4. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.4 80 150 79.4 124 88 161 162 96.3 13000 5.3 1 39 0.05 18000 3.5 0.5 55 34 57 31.3 1 17.5 10.5 23.5 0.2 18000 3.3 0.3 0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).5 0.5 19.5 24.6 32 29.3 1 21.42 22000 3.1 19000 4 19000 3.8 25 0.3 1.5 15 0.6 1 36.8 48.5 15.3 0.3 0.9 0.7 182 112 170 101 192 184 F D B 17 20 22 25 28 30 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 22 22 22 22 25 25 25 25 25 28 28 28 28 30 30 30 30 30 19 19 20 20 22 21 21 22 22 24 24 24 25 25 28 26 26 28 28 29 29 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 37 27 27 28 28 35 29 29 30 30 37 32 32 37 37 42 34 34 39 39 38 38 42 42 47 42 42 45 45 45 45 47 47 52 16 20 13 23 20 16 20 13 23 20 16 20 17 30 20 16 20 17 30 20 30 17 30 22 20 30 17 30 20 30 17 30 22 rmin s ) dinamică Cr kN 0.5 0.35 22000 3.3 0.5 51 36.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.8 16000 4.6 25.3 0.6 0.

7 12000 8000 180 32 37 47 30 0.6 1 45 73 9.8 11000 7000 310 35 42 55 36 0.9 12000 7500 170 35 42 55 20 0.3 1 39 79 10.3 8000 4900 518 50 60 80 28 1.5 5.9 12000 7000 127 35 40 50 20 0.1 2 63 98 12.5 39 57 7.8 8500 5500 336 45 55 72 22 1 0.6 1.3 11000 6500 136 38 43 53 20 0. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.5 24.5 11000 7000 220 35 43 58 22 0.3 1 37 73 10 12000 8000 158 32 40 52 20 0.3 0.5 69 127 15.6 0.3 0.5 9000 6500 322 45 50 62 35 0.6 1.5 85 11.6 8500 6000 379 50 55 68 35 0.5 12000 7000 288 32 40 52 36 0.3 0.5 45 74 9.7 11000 7000 142 40 45 55 20 0.6 0.6 2 50 106 14. Dacă este necesară o deplasare mai mare.3 0.5 9500 5500 148 42 47 57 20 0.4 10000 6500 222 42 47 57 30 0.5 50 6.4 8500 5500 495 45 52 68 40 0.5 67 8.5 56 7.5 53 6.5 47 82 10.9 10000 7000 216 40 45 55 30 0.9 43.6 0.5 27 51 6.5 6.3 1 41 88 12. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.3 9000 6000 271 45 52 68 22 0.6 0.5 73 139 17.5 38 74 9.5 9500 6000 430 40 48 62 40 0.6 0.3 1 43 94 13 10000 6500 229 45 50 62 25 0.2 12000 7500 193 35 40 50 30 0.5 47.6 2 53 118 16 8500 6000 274 50 58 72 22 0.5 40 82 10.3 1 40.5 42.7 7500 5000 1 Dimensiuni Sarcina de bază Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.2 8000 5000 515 50 58 72 40 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Seria NKI 32 NKI 32/20 NKI 32/30 NKI 35/20 NKI 35/30 NKI 38/20 NKI 38/30 NKI 40/20 NKI 40/30 NKI 42/20 NKI 42/30 NKI 45/25 NKI 45/35 NKI 50/25 NKI 50/35 1) NA 49 NA 49/32 NA 4907 NA 4908 NA 4909 NA 4910 - NA 69 NA 69/32 NA 6907 NA 6908 NA 6909 NA 6910 - NKIS NKIS 35 NKIS 40 NKIS 45 NKIS 50 35 38 40 42 45 50 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă Masa d F D B rmin s ) dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 ≈g 118 32 37 47 20 0.6 1 43 67 8.6 0. 252 .4 8500 5500 270 50 55 68 25 0.5 26 47 6.5 66 116 14.5 28.8 30.5 27. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).5 48 86 11.35 (continuare) NKI.3 0.8 31. NKIS NA 49.6 0.6 11000 7000 207 38 43 53 30 0.5 9500 6000 281 40 50 65 22 1 0.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 10000 6500 230 40 48 62 22 0.6 1 47 80 10.

sunt cele de la § 5.5 37 40 80 89.6 26.3 0.8 (Rz=4) h6 Ra=0.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace La aceşti rulmenţi. 253 .5 27.6 0.5 0.4.8. Comentariile privind particularităţile constructive şi funcţionale.3 8.RS Dimensiuni.6 4200 7. inelul exterior este sferic şi poate oscila în caseta din tablă.3 7.2RS NA 4904.6 36 0.9 24.8 0.2 (Rz=1) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului.2 4800 6.2RS NA 4902.3 17.6 0.2RS NA 4905.37 Condiţii impuse arborelui şi carcasei Materialul carcasei Abaterea alezajului carcasei Abaterea arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Oţel sau fontă Aliaje uşoare Rugozitatea admisibilă (µm) - N6 R6 Ra=0. Construcţia lor rezultă din tabelul 5.2RS NA 4908.6 38 0.8 7500 3.2RS Masa d F D C B Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.2RS NA 4909..1 0.2RS NA 4903.36 Rulmenţi cu ace cu inel interior.5 39.4.. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria NA 49…2RS Dimensiuni NA 49…2RS NA 4900.3 0. abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului.3 21.2RS NA 4910.2RS NA 4906.3 11 19.5 104 175 252 290 295 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 14 14 14 14 18 18 18 21 23 23 23 C0r kN 6.4 6500 4.2RS NA 4907. Ei pot avea sau nu.3 3900 7.19 12000 1.3 6.2RS NA 4901.3 8. etanşaţi NA 49.6 40 statică NA 49.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.2 28. cu precizările de mai jos.48 10000 1.8.3 10.8 0. inel interior. care derivă din absenţa sau prezenţa inelului interior. căptuşită cu material plastic antifricţiune.05 5500 5.59 9000 2.9 8.5 53 59 64 Sarcina Turaţia limită de limită 1) oboseală nG Pu kN min-1 1 13000 1.3 19. Tabelul 5.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 1) NA 4900 RS NA 4901 RS NA 4902 RS NA 4903 RS NA 4904 RS NA 4905 RS NA 4906 RS NA 4907 RS NA 4908 RS NA 4909 RS NA 4910 RS 24.9 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare 5.2.38 [23].

9 16.8 0.3 0.6 24.3 26 27.8 22 22.5 0.2 17.8 0.3 0.4.25 22000 2.8 0.2). Căptuşeala din masă plastică limitează temperatura de utilizare a rulmentului la intervalul +100oC … − 30oC.3 0.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.8 0.8 0.5 42 47.8 0.65 15000 5.5 30.43 21000 4 18000 4.5 58 r min.8 0.2 11000 6.5 13 18. precum şi cea a fusului.8.2 17.8 0. Tabelul 5.5 0.9 10000 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior. Rulmenţii oscilanţi cu ace se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale mari ale arborilor (§ 3.5 36.8 0.3 0.5 0.1.3 26 27.5 0.38 Rulmenţi oscilanţi cu ace C r r C r s D D1 FW D D1 d F B RPNA Dimensiuni.43 21000 4 18000 4.5 0.8 0.Lagăre cu rulmenţi Ajustajul dintre caseta rulmentului şi carcasă este cu strângere (tab.4 16000 4. Rulmenţii oscilanţi cu ace se calculează cu metodologia de la § 5.4 13000 6.65 15000 5.11 24000 2.5 50. Turaţia limită este pentru ungerea cu ulei.3 s 1) Sarcina de bază dinamică statică 12 15 17 20 22 25 30 35 40 1) PNA 12/28 PNA 15/32 PNA 17/35 PNA 20/42 PNA 22/44 PNA 25/47 PNA 30/52 PNA 35/55 PNA 40/62 12 15 17 20 22 25 30 35 40 15 18 20 25 28 30 35 40 45 28 32 35 42 44 47 52 55 62 12 16 16 20 20 20 20 20 20 0.5 0. 0.5 C0r kN 7.5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 D1 24.8 r1 min.9 12.8 0. 2) 254 .5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 B D1 24.5 36.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.8 0.9 12.3 0.5 58 r min 0.9 10000 Dimensiuni.5 42 47. rugozitatea alezajului carcasei.5 30.5 27 30.5 Cr kN 6.5 38.5 0.5 0.8 22 22.5 50.3 0.37).11 24000 2.8 0.3 0. în mm Diametrul Seria RPNA arborelui Simbol PNA Dimensiuni Masa ≈g 32 52 62 109 112 125 131 141 176 FW 15 18 20 25 28 30 35 40 45 D C ±0.9 16.5 34 36 41.3 0.4 16000 4.8 0.25 22000 2.5 34 36 41. 0.5 27 30. 5.8 0.5 C0r kN 7. Pentru ungerea cu unsoare turaţia limită este 60% din cea din tabele. în mm Diametrul Seria PNA arborelui Simbol Dimensiuni Masa ≈g 37 62 73 136 145 157 181 177 227 d F D C ±0.5 38.4 13000 6.8 Deplasarea axială admisibilă „s” Sarcina de bază dinamică statică 15 18 20 25 28 30 35 40 45 RPNA 15/28 RPNA 18/32 RPNA 20/35 RPNA 25/42 RPNA 28/44 RPNA 30/47 RPNA 35/52 RPNA 40/55 RPNA 45/62 28 32 35 42 44 47 52 55 62 Cr kN 6.2 11000 6.8 0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului). În acelaşi tabel sunt date abaterea dimensională a fusului.5 13 18.6 24.

4. CRC Press. Editura Tehnică. Lubrifianţii plastici. FAG. théorie et dimensionnement. Ploieşti. Die Gestaltung von Wälzlagerungen. Gafiţanu. Rulmenţi. Editura Tehnică. Tribotehnica. 2..Bibliografie Bibliografie 1. Publ. Paris. Al. ş. I. A. 19.. Reductoare. 1994. Thèse de doctorat. ş.. Kostengerechte Konstruction von Getrieben... INA Wälzlager Schaeffer HG. E. 1999. INA. 22. Bearings and asembly systems for universal joints. Creţu. ş. Catalogue 307. 12. G. Bucureşti. vol. J. 7. Cylindrical roller bearings. Bucureşti. 2001. 11. R. Grigoraş..a. Toulouse. M. vol... Booser. 2002. 1999. Damian. Constantinescu. M.a. Editura Universal Cartfil. C. I. 1992. Editura Tehnică. Editura „Gh. Catalogue WL 41 520-3 EA. Needle roller bearings.. 1995. Le lubrifiant – véritable matériau de construction. 1984. WL 00200-4 DA. 2001. Greases for High Temperatures. 255 . 2. API 12. Toulouse. 2004..a. M. Paris. ş. Florea. Guillot. Systèmes mécaniques. Îndrumar pentru utilizarea unsorilor în industrie. INA. Mecanica contactului. ş.. 17. INA USA Corporation. Cluj-Napoca. Braşov. Paris. Friction and Wear Properties of Grease with new Molybdenum Organic Compound Additive. 2002. 1996. 20. Roulements. M. 5. Catalogue 352. „Balkantrib 99”. 13. J. Iaşi. FAG. 14. 3. 1985. L. S. Document 004875. INSA. Antal. 18. D. „Balkantrib 99”. Asachi”.. 23. 1987. 8.. – Nr. vol. Guillot. 1999. Sinaia. 10. Aublin. Université Paul Sabatier. A.. UT Press. 3. Dunod. Boca Raton. Florescu. INA. Conception automatique de liaisons pivot par roulements utilisant les méthodes de l’intelligence artificielle.. CETIM. 2002. Fl. Etudes des mécanismes. 9.. Medias professional system.a. vol. Sinaia. Fl. 1997. INA. New York. INA Wälzlager Schaeffer HG. Bucureşti. Proiectare şi tehnologie. 21. Needle roller bearings.. Organe de maşini. Tipocart Braşovia. Expert Verlag. Gafiţanu. P. vol. CETIM. INSA. 2000. Crişan. Document 004876. Haasis. Modélisation des systhèmes mécaniques. 16. S. 3. Fabricare şi utilizare. Rolling bearings. Toulouse. 1993. Tribology Data Handbook... Possibilités des huiles à base minérale et des fluides de synthèse. 6. Stelian. Georgescu. Florea.a. Florea. O. INA-Schaeffer KG. 1999. 15.

.. Editura BREN. D. 26. Springer Verlag. Bucureşti. 33. Small-Bore. Manual de întreţinere. Machine Elements in Mechanical Design. Popinceanu. Elemente de tribologie.. 1997. Catalogue 305. Bucureşti. Etancheité axiale V-RING. Editura The Flower Power. 36. V. D. 2002. 2002. Pinnel. Editura Tehnică. Catalogue 5000E. 1988. High – Precision bearings. 29. Catalogue 901. Problemele fundamentale ale contactului cu rostogolire. 35. 2003. Leroy. 40. New York. M. 38. Cluj-Napoca.Lagăre cu rulmenţi 24.. Toulouse. 45. INA Schaeffer KG. Popa. I. H. D. Etanşări. SKF. Motion&Control. Maxwell Macmillan International. SKF. H. B. Beitz. 1987. Loderer. Angular contact ball bearings. Lubricant Effects on Bearing Life. Olaru. Zaretsky.. SKF. 30. 12th International Colloquium. 32. Nagasaki. publication 5002E.a. 31. 2004.. Conception. D. N. M. INA.. INA Wälzlager Schaeffer KG.. V. Revue des roulements. 2002. publicaţia 4100 E. J.. Bucureşti. Muscă. Miller. Comportarea uleiurilor lubrifiante sub presiune.. nr. Ostfildern. Present and Future. Seal Technology. 34. 2000. Catalogue 520. 1993. INSA. 43. Editura Todesco.. 48. INA Schaeffer KG. 2000. 1998. W.. R.S. nr. 1986. INA. I. Donadieu. Reductoare cu două trepte. ş. Pahl. Editura Didactică şi Pedagogică. Poplawski. 39. 47. Mott. 2001... 46. N. Second Edition. V. E. Cicone. Piteşti. Signer.. Rolling Bearing Life Prediction – Past... Asachi” Iaşi. Design and Operating Characteristics of High-Speed. 25. 2003. 1997. INA Wälzlager Schaeffer HG.. V..3. 2003. 2000.. Engineering Design. 2000. ş. Precision radial ball bearings. Kardinal.. Pascovici. 2000. 27. B. Steinetz. L. New York. Tribology 2000-Plus. Radial insert ball bearings. Toronto. Pop. R. Track rollers. 37. în Mechanical Engineers’ Handbook. M. 256 . Editura „Gh. E. A Systematic Approach. Roulments. The tapered roller bearing guide. Zaretsky. Rulmenţi. INA.a. 1985. International Tribology Conference. R. 49. 2000. Housed bearing units. OEM Design ’86 Conference. John Wiley&Sons. Research and Development of Lubrication Greases by NSK. 42. Angular-Contact Ball Bearings. NASA/TM-1998-206981. G. Fundamente de lubrificaţie. INA. Publication LFR. SKF. 28. Second edition. C. Dodge Bearing Seal Selection Guide. 242. E. 2003.. 1997. Lifetime Lubrication of Bearings at High Temperatures. TIMKEN.. 41. Rockwell Automation. 44. Zaretsky. Naka. Tr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful