P. 1
Carte+Rulmenti

Carte+Rulmenti

|Views: 5|Likes:
Published by Matei Adelin

More info:

Published by: Matei Adelin on Nov 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2014

pdf

text

original

Sections

  • Prefaţă
  • Foreword
  • 1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI
  • 1.1 Elemente constructive
  • 1.2 Simbolizarea rulmenţilor
  • 1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor
  • 1.4 Tu eşti proiectantul
  • 2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI MONTAJE TIPICE
  • 2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă
  • 2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali, cu conducere reciprocă, în O
  • 2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile
  • 3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI
  • 3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui
  • 3.1.1 Precizia rulmenţilor
  • 3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor
  • 3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor
  • 3.1.4 Joc sau pretensionare?
  • 3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului
  • 3.3 Lubrifianţi
  • 3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?
  • 3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor
  • 3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor
  • 3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi
  • 3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară)
  • 3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară
  • 3.4.2.1 Etanşări cu contact
  • 3.4.2.2 Etanşări fără contact
  • 4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR
  • 4.1 Comentarii iniţiale
  • 4.2 Alegerea ajustajelor de montaj
  • 5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR
  • 5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului
  • 5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază
  • 5.3 Sarcina dinamică echivalentă
  • 5.4 Durabilitatea nominală corectată
  • 5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte
  • 5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar
  • 5.5.3 Forţă cu două componente radiale, dintre care una este rotitoare
  • 5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic
  • 5.5.5 Forţă şi turaţie variabile, cu paliere constante
  • 5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere
  • 5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă
  • 5.6 Sarcina statică de bază
  • Sarcina statică de bază (0
  • 5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor
  • 5.8.1 Metodologia generală
  • 5.8.2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri
  • 5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact
  • 5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri
  • 5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice
  • 5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând
  • 5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri
  • 5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali
  • 5.8.3.1 Metodologie generală de calcul
  • 5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect
  • 5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect
  • 5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice
  • 5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice
  • 5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace
  • 5.8.4.1 Metodologie generală de calcul
  • 5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior
  • 5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace
  • Bibliografie

Cuprins

Prefaţă .......................................................................................................................... 7 Foreword ...................................................................................................................... 9 1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI. .................................................. 11 1.1 Elemente constructive ........................................................................................ 11 1.2 Simbolizarea rulmenţilor.................................................................................... 18 1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor ..................................................................... 26 1.4 Tu eşti proiectantul............................................................................................. 29 2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE ..................... 31 2.1 Funcţiile de speţa I în montaje tipice ................................................................. 31 2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător..................................................................................................... 31 2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă ........ 33 2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, în X............................................................................................... 36 2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în O.. 38 2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în X, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 40 2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în O, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 42 2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile................ 43 3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI45 3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui..................................................... 45 3.1.1 Precizia rulmenţilor....................................................................................... 45 3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor ............................................................................. 48 3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor......................................................... 57 3.1.4 Joc sau pretensionare?................................................................................... 67 3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului.................................................... 69 3.3 Lubrifianţi .......................................................................................................... 71 3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?........................................................................ 71 3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor ............................................. 72 3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor................................................................ 76 3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi.......................................................................... 77 3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) ..................................................... 81 3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară ........................................................................ 84 3.4.2.1 Etanşări cu contact ............................................................................84 3.4.2.2 Etanşări fără contact ..........................................................................91 4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR ......................................... 109 4.1 Comentarii iniţiale............................................................................................ 109 4.2 Alegerea ajustajelor de montaj......................................................................... 111

5

5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR ................................................. 127 5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului............... 127 5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază. ......................................................... 129 5.3 Sarcina dinamică echivalentă ........................................................................... 131 5.4 Durabilitatea nominală corectată ...................................................................... 136 5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi.................................................................................................................... 139 5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte......................................................... 139 5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar.................................................. 140 5.5.3 Forţă cu două componente radiale dintre care una este rotitoare ................ 140 5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic.................................................. 141 5.5.5 Forţa şi turaţia sunt variabile, cu paliere constante ..................................... 142 5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere ............ 142 5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă . 142 5.6 Sarcina statică de bază...................................................................................... 143 5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente........................................................................................................ 145 5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor .......................................... 147 5.8.1 Metodologia generală .................................................................................. 147 5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale, combinate sau axiale. ......................................... 149 5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie, sens şi mărime constante ........................................................................................149 5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ................................................................................150 5.8.2.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ..................................................................162 5.8.2.4 Rulmenţi radiali – axiali cu bile pe două rânduri ............................166 5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact ...............................................174 5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri ..........................174 5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice...................................................186 5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante............................................196 5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând .........................199 5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .................200 5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali ................................................. 201 5.8.3.1 Metodologie generală de calcul.......................................................201 5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect.....................223 5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect ...............................224 5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice ....................................................225 5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice ...........................227 5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace ......................................................................... 228 5.8.4.1 Metodologie generală de calcul.......................................................228 5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior........................................247 5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace ................................................................253 Bibliografie .............................................................................................................. 255

6

Prefaţă
Lagărele cu rulmenţi sunt părţi componente ale ansamblelor. Prin rolul şi prin comportarea lor în serviciu, ele influenţează precizia de funcţionare, precum şi durabilitatea ansamblului respectiv (maşină motoare, maşină de lucru etc.). Într-o primă şi, poate, grăbită accepţiune, există percepţia că lagărele asigură doar rezemarea arborilor sau a altor organe de maşini în mişcare de rotaţie sau de oscilaţie. Ele, însă, trebuie să asigure şi poziţionarea axială a arborelui, precum şi posibilitatea de dilatare a acestuia la temperatura de lucru. De asemenea, prin construcţia lor, trebuie să facă posibilă ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora. Lagărele pot prelua forţe de mărime şi direcţie variabile şi se pot adapta, dacă este necesar, nealinierilor unghiulare ale arborilor. Ele trebuie să permită, în unele cazuri, şi reglarea poziţiei roţilor dinţate în angrenaj, pentru o angrenare corectă (de exemplu la angrenaje conice sau la angrenaje melcate). Puse în această lumină, lagărele cu rulmenţi îşi dezvăluie complexitatea. Autorii au conceput şi elaborat acest volum, astfel încât, pe de o parte, conţinutul său să îi asigure utilitatea pentru un grup-ţintă cât mai larg, iar pe de altă parte, structura lui, precum şi stilul prezentării, să-l facă accesibil studenţilor şi tinerilor proiectanţi. Volumul de faţă este centrat pe rulment, elementul principal al lagărului. Privit din unghiul proiectantului începător, rulmentul, în ciuda geometriei sale, aparent prietenoase, cu sfere, cilindri, cercuri şi raze de racordare, se înfăţişează ca având multe „faţete”, care reflectă atât geometria lui internă, cât şi relaţiile directe, de montaj şi funcţionale, cu piesele conjugate, precum şi dependenţele de alte elemente constructive ale ansamblului, cu care rulmentul nu are contacte directe: roţi dinţate, cuplaje, transmisii prin curele sau prin lanţuri. Maşinile, instalaţiile, utilajele în construcţia cărora se utilizează rulmenţi au construcţii dintre cele mai diverse. Parametrii lor funcţionali variază într-o gamă extrem de largă. Dacă se consideră chiar şi numai câţiva dintre aceştia, cum ar fi turaţia, puterea de transmis, natura şi tipul forţelor, temperatura de lucru, se constată că plaja lor de valori este foarte largă. De pildă, rulmenţii cu încărcări neglijabile, dar cu turaţii mari, pun probleme de tipul patinării corpurilor de rostogolire pe căile de rulare, cu consecinţele de rigoare, dacă nu se iau măsuri pentru evitarea acesteia, prin pretensionarea rulmentului. Temperaturile de lucru pot determina alegerea unor anumiţi lubrifianţi, precum şi a unor anumite clase de jocuri interne ale rulmenţilor. Turaţiile mari 7

determină alegerea unor tipuri de etanşări specifice cazului, de exemplu etanşări fără contact. Sarcinile cu şocuri determină alegerea doar a unor tipuri de rulmenţi, precum şi a unor dimensiuni ale acestora. Tipul maşinii, precum şi scopul acesteia, determină alegerea unor anumiţi rulmenţi (de exemplu rulmenţi cu rigiditate mare pentru arborii principali ai maşinilor-unelte), precum şi a unui anumit montaj al acestora (de exemplu, pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile, utilizaţi la arborii maşinilorunelte, sau la arborii unor ansamble de precizie). În unele cazuri se impune ca rulmenţii să fie silenţioşi. Această condiţie influenţează, de pildă, alegerea unor anumite clase de jocuri, a unor anumite materiale pentru colivie (mase plastice). Din aceste câteva exemple, din marea diversitate de situaţii posibile, se înţelege cât de nuanţat trebuie să tratăm problemele de alegere şi de calcul ale rulmenţilor. Volumul de faţă nu oferă reţete, dar pune la dispoziţia celor interesaţi un material care îi poate conduce prin acel traseu complicat, ce porneşte de la citirea temei de proiectare sau de la schiţa de principiu a ansamblului care trebuie proiectat şi se termină cu prognoza privind durabilitatea rulmentului. A rulmentului care a fost, în prealabil, ales, montat, uns, etanşat. Autorii nu au avut în vedere, pentru acest volum, problemele de construcţie completă a lagărelor cu rulmenţi, ci numai acele aspecte legate de construcţia carcasei, care privesc ajustarea inelului exterior în carcasă, precum şi reglarea jocurilor din rulmenţi. De asemenea, nu au avut în vedere nici mentenanţa lagărelor, cu tot ceea ce implică acest concept. Aceste aspecte vor face obiectul unor lucrări viitoare. Autorii

8

Foreword
Bearings are important components of the mechanical assemblies. By their role and behaviour during their running duty, they influence the accuracy of working, as well as the expecting service life of the assembly itself (prime mover, actuated machine etc.) At first (and obviously hasty) sight, there is the common perception that the bearings assure only the supporting of the shafts or other machine elements in rotating or oscillating motion. But, the bearings have to assure the axial positioning of the shaft too, as well as the possibility of the thermal expansion of the shaft at the operational temperature. Besides these, by their design, the bearings have to make possible the lubrication, the sealing, and eventually the cooling of the enclosing rolling bearings. Bearings are often subjected to simultaneously acting radial and axial loads, constant or, more likely, inconstant in magnitude and direction, and they have to accommodate, if necessary, the angular bending deformations of the shafts. In some cases, the bearings must allow the adjustment of the meshing gears (e.g. bevel gearing and worm drive). These aspects reveal the complexity of the bearings. The authors conceived and worked out this volume so that, on the one hand, its content should assure its utility for a target-group as large as possible, and on the other hand, its structure should make it accessible to students and young designers. The present volume focuses on the rolling bearing, the main element of a bearing. From the tyro designer’s point of view, the rolling bearing, despite its seeming friendly geometry, encompassing spheres, cylinders, circles and fillet radii, imagines itself through a lot of “facets” that reflect both its internal geometry and the direct, mounting, and functional relationships with the conjugate elements, as well as the dependences upon other mechanical elements of the assembly: gears, couplings, belt or chain drives. The machineries, the equipments, and the appliances in which structure the rolling bearings are used, have the design among the most various ones. Their operational parameters vary within very large ranges. Even if one takes into account only a few of these parameters, as the speed, the power, the nature and the type of the acting loads, operational temperature, one finds that their ranges are very large. For example, the rolling bearings with negligible loads but operating at very high speeds, set problems regarding the sliding (skidding) of the rolling elements along the raceways. In order to avoid the destructive 9

from the huge diversity of the possible cases. as well as a specific bearing arrangement (e. The authors 10 .g. non-contacting seals). those that regard the fitting of the outer ring into the housing. machine tool spindle bearings have a higher degree of stiffness). as well as the adjustment of the clearance of the rolling bearings. the authors did not refer to the maintenance of the bearings (with everything this entire concept implies).g. All these aspects will constitute the subject of future works. as well as its purpose. From these only a few examples. and sealed).consequences of this fact. the problems regarding the complete construction of the bearings. The high speeds induce the choice of a specific seal (e.g. as well as the choice of a rolling bearing with an appropriate internal clearance. in this volume. lubricated. the choice of a rolling bearing with a certain precision or with a suitable material for the cage (plastics). for example. The machine type. the preloading of the angular contact ball bearings used for the machine tool spindles or for the shafts of the high precision assemblies). causes the choice of certain rolling bearings (e. but only those aspects concerning the design of the housing. This condition influences. The operating temperature influences the choice of a suitable lubricant. one could understand in how many ways we have to treat the problems of choice and calculus of the rolling bearings. The present volume do not offer recipes. the rolling bearings should have a quiet running. but it places at interested people’s disposal a material that could leads them along this complicated path which starts with the design goal or with the design draft and it finishes with the forecasting of the rolling bearing life (the rolling bearing that was previously chosen. In some cases. The presence of impact loads (shocks) acting on the rolling bearings causes the choice of only a few bearing types and dimensions. the designer has to take in consideration a preloading method for those rolling bearings. Also. mounted. The authors did not take in consideration.

fig. f. capsule de protecţie. b). turele de macara. seria K) sau colivia (la rulmenţi cu unul sau două rânduri de role. Ei sunt utilizaţi pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de rotaţie sau de oscilaţie: arbori. 1. Pe inele (şaibe) sunt practicate căile de rulare. Cu cât unghiul de contact este mai mare (fig. are o anumită valoare (fig. prin definiţie. corpurile de rostogolire. rulmenţii sunt organe de maşini complexe. a. ambele inele (colivii cu ace INA. 1. pe un corp de rulare şi un plan radial. unghiul de contact depinde numai de construcţia internă a rulmentului (fig.1. Punctul de intersecţie dintre linia de presiune şi axa rulmentului se numeşte centru de presiune. Principalele elemente constructive ale rulmenţilor sunt: inelul interior şi inelul exterior (la rulmenţii radiali şi radial-axiali. volanţi. PROPRIETĂŢI. e. Capacitatea lor de a prelua astfel de sarcini depinde. SL18 32. Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă egală între ele. 1. Rulmentul radial cu role cilindrice (fig.1. inele elastice etc. seriile NK. de exemplu la rulmenţii INA. Din contră. RNA. seriile „full complement single row” SL18 29. a. mese rotative. sarcini radiale. şaiba de fus şi şaiba de carcasă (la rulmenţii axiali şi axial-radiali.2. g. d. osii (la vagoane) etc. 1. şuruburi cu bile. nu poate 11 . al rulmentului neîncărcat. În acest caz. 1. e. SL01 48). g). b.2.1 Elemente constructive Din punct de vedere constructiv. linia de presiune este perpendiculară pe calea de rulare care are umăr de ghidare. fig. precum şi de montajul acestora într-un ansamblu. c). j). 1.2).1 RULMENŢI. el va creşte sub acţiunea componentei axiale a unei sarcini combinate. sau „full complement double row” SL18 50. NKS). în funcţie de construcţia lor. la alte tipuri de rulmenţi la care unghiul de contact de fabricaţie. h.2. luând o valoare funcţională. Pentru unele tipuri de rulmenţi. colivia. în special.2. cu atât rulmenţii pot prelua sarcini cu componente axiale mai mari. În construcţia unor tipuri de rulmenţi mai apar o serie de elemente care le conferă proprietăţi deosebite: elemente de etanşare (cu contact sau fără contact). 1. g). La un rulment cu role conice (fig. 1. d. f. CONSTRUCŢIE. g şi d). c. k). Există rulmenţi la care unele dintre componentele menţionate lipsesc: inelul interior (de exemplu la rulmenţii cu ace INA. b.2. de unghiul de contact (unghiul de presiune) α (fig. axiale sau de o direcţie oarecare. care are un unghi de contact de fabricaţie α = 0. unghiul format de linia de acţiune a sarcinii rezultante („linie de presiune”). 1. el îşi păstrează valoarea şi sub sarcină. i. Rulmenţii pot prelua. Unghiul de contact este.

radial cu role cilindrice tip NUP. 1.radial cu bile pe un rând. pe două rânduri.radial-axial cu patru puncte de contact. i . b .radial-axial cu bile. g . d . k .radial cu ace.axial cu bile cu simplu efect.Lagăre cu rulmenţi Inel exterior Corp de rostogolire (bilă) Colivie Cale de rulare Inel interior Inel liber Rolă cilindrică Colivie Suprafeţe de ghidare Cale de rulare Inel de reazem a b c Rolă butoi Guler de ghidare Inel de reazem d e f Faţa lată a inelului exterior Rolă conică Guler de ghidare g h i Suprafaţă de ajustare cu fusul Şaibă de fus d d<D1 Suprafaţă de ajustare cu carcasa Şaibă de carcasă D1 j k Fig. j .1 Tipuri de rulmenţi a . 12 .radial cu role cilindrice tip N. e .radial-axial cu role conice. h .radial oscilant tip CARB.radial cu role cilindrice tip NJ. c .radial oscilant cu role butoi. f .

radial cu role cilindrice pe un rând.radialoscilant cu role butoi pe două rânduri. 1. g .axial cu role cilindrice pe un rând. 13 .radial-axial cu bile pe un rând.axial cu bile pe un rând. f .2 Unghiul de contact la diferite tipuri de rulmenţi a . b . α α=0 a b α=0 c a Cp α=90º α=90º d e α α α Cp a f g Fig.radial cu bile pe un rând.radial-axial cu role conice. e .Rulmenţi. d . Construcţie. Proprietăţi. c .

respectiv deformaţiilor elastice ale elementelor implicate).3 Sarcini preluate de rulmenţi Capacitate foarte bună de a prelua sarcina pe direcţia şi în sensul menţionat. α = 0° α ≤ 45° α = 0° α ≤ 45° α ≤ 45° α = 90° α > 45° α = 90° α > 45° Fig. a) poate prelua şi o sarcină axială. 1. Unghiul său de contact nu se poate modifica sub acţiunea unei sarcini axiale.Lagăre cu rulmenţi prelua sarcini axiale. 1. inelele rulmentului au o deplasare relativă axială (posibilă datorită jocurilor interne. În schimb. sub acţiunea acesteia. rezultând un unghi de contact diferit de zero. Rulmentul nu poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. deoarece. rulmentul radial cu bile (fig.2. 14 . Rulmentul poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. existente chiar şi după montarea rulmentului.

Rulmenţi. e . Aceste aspecte. Pentru rulmenţii radial-axiali (fig. după recomandările INAFAG [9]. Construcţie.1. b .rulment radial cu role tip NUP. a b c d e Fig.4 Tipuri de rulmenţi separabili f a . Centrul de presiune este poziţionat prin cota a. precum alte importante caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor rezultă din tabelul 1. Proprietăţi. centrul de presiune se află în planul median al rulmentului. conform INA-FAG [9]. c.rulment radial-axial cu role conice.rulment axial cu bile.3 se prezintă disponibilitatea diferitelor tipuri de rulmenţi de a prelua sarcini radiale. Din punct de vedere constructiv. Pentru ceilalţi rulmenţi din figura 1. în raport cu faţa lată a inelului exterior. 1.rulment radial cu role tip N. Cunoaşterea poziţiei centrului de presiune este foarte importantă.rulment radial-axial cu patru puncte de contact. rulmenţii pot fi separabili sau neseparabili. poziţia centrului de presiune Cp este dată în cataloagele de rulmenţi. 1.rulment radial cu role tip NJ.2. axiale sau combinate. deoarece în centrul de presiune se află „reazemul” arborelui.2. g). d . În figura 1. f . c . 15 . Punctul de aplicaţie a sarcinii se află în centrul de presiune al rulmentului.

1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor Compensarea nealinierii foarte bună bună Tipul rulmentului Radial cu bile Radial-axial cu bile Radial-axial cu bile pe două rânduri Radial-axiali de precizie pentru arborii maşinilor unelte Cu patru puncte de contact Oscilant cu bile pe două rânduri Radial cu role cilindrice. tip NU. NJ+HJ Radial cu role cilindrice pe două rânduri. tip NUP. tip NN Radial cu role cilindrice. tip NCF. NJ23VH Pot avea rol de rulment liber? Funcţionare la turaţii mari normală / posibilă limitată incompatibil / inaplicabil Sarcină axială în ambele sensuri * Capacitate de încărcare radială Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi Compatibilitate Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Pot avea rol de rulment conducător? Lagăre cu rulmenţi Funcţionare silenţioasă Rulmenţi separabili a Alezaj conic c a Pierderi mici prin frecare Rigiditate mare Precizie mărită a a 16 a c d a e a a f b b b b 16 . tip NJ Radial cu role cilindrice. N Radial cu role cilindrice.Tabelul 1.

a) pentru montaj pereche b) pentru sarcini axiale mici c) compatibilitate limitată.Rulmenţi separabili incompatibil / inaplicabil Tipul rulmentului Cu role conice Cu role butoi Oscilant cu role butoi pe două rânduri Axial cu bile a Alezaj conic bună Rigiditate mare Precizie mărită limitată Funcţionare silenţioasă Pierderi mici prin frecare foarte bună c d d g a a Pot avea rol de rulment liber? a Funcţionare la turaţii mari Compensarea nealinierii normală / posibilă Sarcină axială în ambele sensuri Capacitate de încărcare radială Compatibilitate Pot avea rol de rulment conducător? Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi 17 Rulmenţi. pot prelua o sarcină axială numai în sensul indicat de săgeată. g Axial cu bile cu contact unghiular c a a Axial cu role cilindrice Axial oscilant Legendă: * Săgeata indică faptul că rulmenţii individuali sau în tandem. Proprietăţi. de tipul respectiv. Construcţie. pentru montaj cu bucşă conică e) doar în cazul unei sarcini axiale f) excelent în cazul seriilor înguste 17 . în cazul montării pereche d) de asemenea.

2 Simbolizarea rulmenţilor Rulmenţii sunt utilizaţi în cele mai diverse aplicaţii. cercetările desfăşurate atât în cadrul firmelor producătoare de rulmenţi. la simbolul rulmentului. între proiectant şi constructor.5): simbolul de bază şi sufixul (sau mai multe sufixe scrise în serie). Simbolul de bază Sufix Fig. aşa cum se va vedea mai departe. de la aparatele sensibile din mecanica fină. care arată despre ce parte componentă sau despre ce material este vorba. durabilitate mărită la un gabarit cât mai redus. dezavantaje care înseamnă tot atâtea restricţii sau precauţii la utilizarea lor.5 Formarea simbolului rulmentului Totuşi. precizie de rotaţie. la utilajele grele din construcţii. În figura 1. în capitolul 2. fără ca rulmentul să se deterioreze. Simbolul unui rulment este format. cât şi în cel al institutelor de cercetare ori al universităţilor tehnice au condus la proiectarea şi realizarea unor tipuri de rulmenţi care să răspundă condiţiilor extrem de diverse din domeniile amintite. Cunoaşterea acestora permite judecarea şi a altor tipuri de rulmenţi din acest punct de vedere. 18 . în cazul general. 1. rulmenţii au o construcţie internă şi externă strâns legate de condiţiile amintite mai sus. 1.) sau pentru a indica un material pentru rulmenţi. silenţiozitate. între producător şi utilizator. 1. Ca urmare. Proprietatea de a avea elemente separabile le conferă acestor rulmenţi avantaje legate de funcţiile lagărelor cu rulmenţi sau. pentru identificarea doar a unor elemente componente ale unui rulment (inelul liber al unui rulment separabil. colivia împreună cu corpurile de rostogolire. Utilizarea simbolurilor permite stabilirea unei relaţii clare şi rapide între vânzător şi cumpărător. În consecinţă. format ca mai sus. unele dintre elementele componente ale acestora pot fi separate de celelalte. De asemenea. diferit de cele uzuale (de exemplu oţel inoxidabil pentru rulmenţi). din contră. funcţionarea la turaţii mari şi foarte mari etc. din două componente (fig. funcţionarea corectă la temperaturi ridicate. Este uşor de înţeles faptul că diversitatea tipo-dimensională a rulmenţilor a impus simbolizarea lor. minerit ori la cele foarte pretenţioase din domeniul construcţiilor aeronautice sau navale.Lagăre cu rulmenţi La rulmenţii separabili.4 se prezintă câteva tipuri de rulmenţi separabili. şaiba de fus sau şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. astfel încât ei să poată fi identificaţi cu uşurinţă. la un rulment separabil etc. se ataşează un prefix. aceşti rulmenţi trebuie să aibă o serie de proprietăţi specifice destinaţiei lor: să asigure etanşeitatea chiar în condiţii grele de serviciu.

6 Sufixele permit identificarea acelor elemente constructive. acestea se separă. Există patru grupe de sufixe. GS – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu role.2). semnificaţii concrete diferite. Dacă un rulment are anumite particularităţi simbolizate prin mai multe sufixe. atunci acestea se înscriu după simbolul de bază într-o succesiune-tip. T – oţel de cementare. Se poate face observaţia că un sufix simbolizat prin aceeaşi literă (de exemplu A). ceramică. sufixul A indică. Formarea simbolului de bază. Prefixul se separă de restul simbolului printr-o liniuţă.Rulmenţi. el indică un unghi de contact de 30o. Mai jos este prezentată o selecţie de sufixe. K – colivia. La un rulment radial-axial cu bile pe un rând. la un rulment cu bile pe două rânduri. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului exterior. Dacă un rulment conţine modificări sau particularităţi care corespund mai multor sufixe. la diferitele tipuri de rulmenţi. Ţinând seama de multitudinea sufixelor. Prefixe pentru părţile componente ale rulmentului E – şaiba de fus a rulmentului axial cu bile. Simbolul de bază conţine informaţii asupra tipului rulmentului. prin punct (tab. WS – şaiba de fus a rulmentului axial cu role. fără inelul liber. între ele. precum şi a diametrului alezajului inelului interior. poate avea. Construcţie. X – oţel inoxidabil. precum şi „citirea” acestuia rezultă din figura 1. W – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. la un rulment separabil. împreună cu corpurile de rostogolire. este necesară consultarea cataloagelor de rulmenţi ale firmelor. acelaşi sufix A indică existenţa unui canal lărgit. a gabaritului acestuia. funcţionale sau dimensionale care conferă rulmentului proprietăţi deosebite faţă de construcţia standard a rulmentului din categoria respectivă. Prefixe Prefixe pentru materiale H – oţel refractar. inexistenţa canalului de introducere a bilelor. Grupa 1 (modificări ale construcţiei interne a rulmentului) Rulment radial cu bile: A – construcţie interioară modificată: rulment radial cu bile pe două rânduri sau rulment radial axial cu bile pe un rând fără canal de introducere a bilelor. Proprietăţi. L – inelul liber al unui rulment separabil. la interpretarea unui desen sau la proiectarea unui ansamblu.1. iar sufixele se înscriu în simbolul rulmentului în ordinea acestor grupe. pentru cele patru grupe. S – mase plastice. Astfel. La un rulment radial cu role cilindrice. R – rulmentul separabil. 19 .

NNCL SL18 18 SL18 22 SL18 29 SL18 30 SL18 50 SL01 48 SL01 49 SL02 49 C Seria de lăţimi pentru aceleaşi diametre Simbolul seriei de lăţimi 8 0 1 2 3 4 5 6 7 Seria de diametre (exterioare) pentru aceeaşi lăţime Simbolul seriei de diametre Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 7 8 9 0 1 2 3 4 d < 10 d ≥ 500 Este chiar valoarea.6 Formarea simbolului de bază 20 . cu inel interior Cu ace. iar simbolul reprezintă d/5: 04. NU. RNA N. NNC. a diametrului interior 20 Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 10 00 12 01 15 02 17 03 Simbolul Simbolul Simbolul Simbolul tipului seriei seriei diametrului rulmentului de de interior lăţimi diametre SERIA DE Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 20 ≤ d < 500 Diametrele variază din 5 în 5 mm. 05. pe 2 rânduri Radial oscilant tip CARB Simbolul tipului rulmentului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 NKI. 1. fără inel interior Radial cu role cilindrice pe 1 rând Radial cu role cilindrice pe 2 rânduri Radial cu role cilindrice fără colivie. NNCF.... NC.. NJ. în mm.Lagăre cu rulmenţi Tipul rulmentului Radial-axial cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu role butoi pe 2 rânduri Axial oscilant cu role Radial-axial cu role conice Radial cu bile pe 2 rânduri Axial cu bile cu simplu sau cu dublu efect Radial cu bile Radial-axial cu bile Axial cu role cilindrice Cu ace. NF NN. pe 1 rând Radial cu role cilindrice fără colivie.90 DIMENSIUNI SIMBOLUL DE BAZĂ Fig. NUP. NA NK.

2RS – etanşare cu contact. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. N – canal circular pe inelul exterior pentru inel de oprire. EC – construcţie internă optimizată. Rulment radial cu role cilindrice: E – construcţie internă optimizată. cu sau fără armătură. pe ambele părţi ale rulmentului. Z – şaibă (disc) de protecţie. pe o parte a rulmentului. din cauciuc sintetic. Grupa2 (modificări ale construcţiei externe a rulmentului) D – rulment cu inelul interior din două bucăţi. stanţate din oţel şi inel de ghidare centrat pe inelul interior (la d ≤ 65mm ). Rulment radial cu role cilindrice fără colivie: A – canal lărgit. o literă după acest sufix indică o anumită construcţie a coliviei (ex. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului interior. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. 2Z – şaibe (discuri) de protecţie pe ambele părţi ale rulmentului. fără canal de introducere a bilelor. prelucrată din oţel sau din fontă specială. J – colivie presată. N2 – rulment cu două canale la 180o situate pe muchia dintre suprafaţa frontală şi suprafaţa cilindrică exterioară. cu conicitatea 1:12. RS – etanşare cu contact. Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri: E – rulment cu role butoi simetrice. Construcţie. B – unghi de contact de 40o. pe o singură parte a rulmentului. K30 – rulment cu alezaj conic. Grupa 3 (construcţia coliviei) F – colivie masivă. din oţel necălit. R – guler la inelul exterior al rulmentului. cu conicitatea 1:30. cu armătură. Proprietăţi. B – unghiul de contact de 40o.Rulmenţi. Rulment radial-axial cu bile pe un rând: A – unghi de contact de 30o. pentru d > 65mm . NR – canal circular pe inelul exterior şi inel de oprire. Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri: E – construcţie internă optimizată. inelul de ghidare este centrat pe colivie. AC – unghi de contact de 25o. Rulment radial-axial cu bile pe două rânduri: A – construcţie internă optimizată. 21 . K – rulment cu alezaj conic. fără umeri la inelul interior. contact îmbunătăţit între extremitatea rolei şi umerii inelului. J2). cu colivii cu două „ferestre”. fără contact. din cauciuc sintetic.

1 (materiale. V – rulment fără colivie. MB – colivie masivă. 5 – corpurile de rostogolire. HN – rulment sau elemente componente cărora li s-a aplicat un tratament termic superficial special.) Subgrupa 4. Pentru o identificare mai precisă. Grupa 4 (Particularităţi constructive. MA – colivie masivă. din oţel necălit. ghidată pe inelul interior. sufixului HA i se ataşează una din următoarele cifre: 0 – rulmentul întreg.Lagăre cu rulmenţi JR – colivie din două şaibe presate. prelucrată din alamă. HM – rulment sau elemente componente călite. Pentru o identificare mai precisă. 3 – inelul interior. HC – rulment sau elemente componente din materiale ceramice. sufixului HN i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. M – colivie masivă. călite. funcţionale etc.6 . HB – rulment sau elemente componente. cu structură martensitică. HV – rulment sau elemente componente din oţel inoxidabil călibil. TN9 – colivie injectată din fibră de sticlă armată cu poliamidă 6. sufixului HM i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. călită. TN – colivie injectată din poliamidă . Pentru o identificare mai precisă. Y – colivie presată din tablă de alamă. cu structură bainitică. cu inserţie textilă. tratament termic) H – colivie presată din oţel. sufixului HB i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. 6 – inelul exterior şi corpurile de rostogolire. sufixului HC i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. 7 – inelul interior şi corpurile de rostogolire. inelul interior şi corpurile de rostogolire. prelucrată din alamă. T – colivie din material pe bază de răşină fenolică. 2 – inelul exterior. sufixului HE i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. ghidată pe inelul exterior. prelucrată din alamă. 1 – inelul exterior şi inelul interior. 4 – inelul exterior. 22 . HE – rulment sau elemente componente din oţel retopit în vid. HA – rulment sau elemente componente din oţel. Pentru o identificare mai precisă. Pentru o identificare mai precisă. Pentru o identificare mai precisă. cementate. Pentru o identificare mai precisă. sufixului HV i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA.

Jocul efectiv din timpul funcţionării trebuie să fie cât mai mic pentru a se asigura o centrare cât mai precisă a arborelui.3 (rulmenţi montaţi pereche) DB – pereche montată în O.Rulmenţi. Clasa P6X – pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (fabricaţie în sistemul metric). inelul interior are o temperatură mai ridicată decât inelul exterior. PN. realizate de firmele producătoare doar pentru anumite tipuri de rulmenţi: 1. În afara acestora se pot menţiona şi alte clase de precizie. QFC – set de patru rulmenţi montaţi în X (câte doi sunt în tandem). jocuri. Subgrupa 4. DIN 620 prescrie aceste toleranţe. El este subînţeles. C5. Q – set de patru rulmenţi. 2. P4S – pentru rulmenţii radiali-axiali ai arborilor maşinilor unelte. nu se trece în simbolul rulmentului. de exemplu rulmenţi FAG [9]. în ordinea creşterii jocului) decât cel normal. În general rulmenţii se încadrează în următoarele clase: clasa de precizie normală (sufix PN). silenţiozitate etc. Clasa de precizie normală. al rulmentului nemontat) se modifică la montarea acestuia. Dacă în simbol nu apar sufixele care indică alte clase de precizie. Construcţie. la proiectare trebuie să se ţină seama de aceste influenţe şi condiţii. nu se trece. P4. 4. se menţionează faptul că sufixul pentru jocul radial normal. prin deformarea inelelor datorată ajustajelor cu strângere dintre unul sau ambele inele şi piesele conjugate. C1. C4. jocul se modifică şi datorită dilatării termice diferite ale inelelor în timpul funcţionării. 23 . funcţionare silenţioasă) Precizia dimensională şi geometrică a rulmenţilor este caracterizată de toleranţele corespunzătoare diferitelor clase de precizie. Jocul intern al rulmentului (joc radial sau axial de fabricaţie. de regulă. DF – pereche montată în X. P5. De aceea. PN. QBC – set de patru rulmenţi montaţi în O (câte doi sunt în tandem). De asemenea. Clasa UP (ultraprecizie) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. 3.) pot fi utilizaţi rulmenţi cu joc intern normal (sufix CN) ori cu joc intern mai mic (sufixele C2. în ordinea crescătoare a preciziei). Subgrupa 4. rulmenţii axiali cu bile cu contact unghiular. DT – pereche montată în tandem. CN. În ceea ce priveşte simbolizarea. În funcţie de cerinţele concrete ale construcţiei proiectate (precizie de rotire. Proprietăţi. Clasa SP (clasă de precizie specială) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. ca sufix. precum şi clasele cu precizie mărită (sufixele P6. în simbolul rulmentului. atunci se subînţelege că rulmentul are precizia normală. de exemplu rulmenţi FAG [9]. în ordinea descreşterii jocului) sau mai mare (sufixele C3.2 (precizie. dacă în simbolul rulmentului nu apar sufixe care să indice alte jocuri decât cel normal. ştiut fiind faptul că.

UL – montaj pereche cu uşoară pretensionare iniţială. de tip U. LHT – rulment uns cu unsoare destinată unui interval larg de temperaturi de funcţionare (− 40oC … + 140oC). LT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare joase. de până la − 50oC (de la + 80oC). în O şi în tandem. 24 . S4 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +350oC. DT (rulmenţi „universali”). U – rulmenţi care pot fi utilizaţi în oricare din montajele DB. MT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare medii (− 30oC … + 110oC).4 (stabilitate dimensională la temperaturi mai mari de 120oC) S0 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +150oC. WT – rulment uns cu unsoare destinată atât unor temperaturi joase. TT – trei rulmenţi montaţi în tandem. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). montaţi cu uşoară pretensionare (UL). de tip U. de tip U. W20 – trei găuri de ungere în inelul exterior. S2 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +250oC. T – set de trei rulmenţi. DF. în X şi în tandem. W – fără canal inelar sau fără găuri de ungere în inelul exterior.5 (aspecte privind ungerea rulmenţilor) HT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare înalte. QUL – set de patru rulmenţi (Q). TUL – set de trei rulmenţi (T). Subgrupa 4. DUL – doi rulmenţi pereche. QBT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). S3 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +300oC. în O şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem).Lagăre cu rulmenţi QT – set de patru rulmenţi montaţi în tandem. în X şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). TFT – trei rulmenţi montaţi combinat. S1 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +200oC. cât şi unor temperaturi înalte (− 40oC … + 160oC). TBT – trei rulmenţi montaţi combinat. de până la 130oC (de la − 20oC). Subgrupa 4. QFT – set de patru rulmenţi montaţi combinat.

UL.V.T.TV.C3 N202E. fără inelul liber (inelul exterior) (prefix R) Inelul liber (inelul exterior) al rulmentului radialaxial cu role conice.P4S. NA 4901 Simboluri ale rulmenţilor de diferite tipuri Note: 1.Rulmenţi.TVPB. 25 . SL01 4832.C3.2LS.TVP2. NUP2205E. 2. W33 – canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. W513 – şase găuri de ungere în inelul interior. W203. iar numărul 16 reprezintă lăţimea rulmentului. iar numărul 20 reprezintă lăţimea rulmentului. 32009XA 21307E. La rulmenţii NK.TVP2 SL 18 3006. SL 18 5004. La rulmenţii NKI. W26 – şase găuri de ungere în inelul interior.UL QJ 311N2.B 7200B. NJ2204E.M.MP B7202C. 51200 NK 14/16. simbol de bază 32206. precum şi canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. RNA 4900.TVP2. Construcţie.2 Exemple de simboluri ale rulmenţilor Exemple Simbol Rulment radial-axial cu role conice.2ZR. numărul 14 reprezintă diametrul fusului. fără colivie Rulment radial-axial cu role conice Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri Rulment axial cu bile pe un rând Rulment cu ace fără inel interior Rulment cu ace cu inel interior Cu prefixe R-32206 L-32206 6207.P4S. 30302A. W64 – lubrifiant solid.2RS. Proprietăţi. fără colivie Rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri. simbol de bază 32206 (prefix L) Rulment radial cu bile pe un rând Rulment radial-axial cu bile pe un rând Rulment radial axial cu bile pe un rând pentru arborii maşinilor-unelte Rulment radial-axial cu patru puncte de contact Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri Rulment radial cu role cilindrice Rulment radial cu role cilindrice pe un rând. HSS7011C.2 sunt prezentate câteva exemple de simboluri. 7228B. S 6200. RNA 4900. 2315K. Tabelul 1. În tabelul 1. SL 19 2322 NNC4928V.TVP. 22210 EK 51201.T. NNF5028B. 2315M.MA 2203.2RS NKI 12/20. numărul 12 reprezintă diametrul fusului. 6207. SL02 4844 32004X.

Arbore de intrare.rulment cu ace fără inel interior.7 Transmisie planetară cu angrenaj melcat 1 – colivii cu ace.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor În figura 1.rulment radial-axial cu bile pe două rânduri.Lagăre cu rulmenţi 1.7 se prezintă o transmisie planetară cu angrenaj melcat [8]. 3 . cu melc Roată melcată Arbore de ieşire Arbore intermediar Satelit Fig. 4 . 5 . 2 .rulment radial cu role cilindrice tip NUP.rulment radial cu bile. 1. 26 .

1. în cazul unei ungeri insuficiente cu uleiul din baie. 2 .8 se prezintă un reductor cu roţi dinţate conice din fabricaţia INA-FAG [21]. de exemplu: rigiditatea montajului şi funcţionarea angrenajelor în condiţii mai apropiate de cele teoretice. dilatarea liberă a arborilor. pe ambele părţi (2RS). 27 . respectiv radiali-axiali cu bile pe un rând. Fig. centrarea precisă a arborilor etc. Proprietăţi. Ea decurge din necesitatea de a se asigura îndeplinirea anumitor condiţii legate de funcţionarea transmisiei la parametrii impuşi de tema de proiectare. preluarea unor sarcini axiale. se utilizează rulmenţi 7205 BE 2RS. Se asigură astfel. datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării.rulment radial cu bile 6010. Construcţie. fără sau cu etanşare proprie. Rulmenţii utilizaţi sunt radiali cu bile.Rulmenţi.rulment radial-axial cu bile 7205 BE (sau. Se poate constata diversitatea tipurilor de rulmenţi utilizaţi.8 Reductor cu roţi conice 1 . cu etanşare proprie pe ambele părţi). În figura 1.

Fig. respectiv rulmenţi radial-axiali cu role conice.9) roţile dinţate cilindrice sunt cu dinţi drepţi. Se observă că în lagărele reductorului s-au utilizat rulmenţi radiali cu bile.9 Reductor cilindro-melcat 28 . 1. cilindro-melcat (fig. 1.Lagăre cu rulmenţi La reductorul cu două trepte. montaţi pereche în X.

Acestea pot avea atât componente radiale cât şi axiale. cu rulmenţi montaţi pereche şi cu rulment liber. are o poziţie bine determinată.9 rezultă atât complexitatea constructivă a ansamblelor. atunci reazemul se află chiar în centrul de presiune al acestuia. tipul rulmenţilor. la o transmisie este cea a durabilităţii rulmenţilor. 29 . turaţia. care trebuie să fie durabilitatea rulmenţilor? .Cum influenţează gabaritele disponibile alegerea tipului şi seriei rulmentului? . se pune întrebarea. cu rulment axial conducător şi cu rulmenţi radiali liberi)? . trebuie determinate.8. mediul ambiant şi tipul contaminanţilor. de exemplu. în O sau în X.Ce măsuri trebuie luate pentru a sigura funcţionarea corectă a rulmenţilor în urma modificării radiale a dimensiunilor inelelor.Pentru ansamblul proiectat. temperatura de lucru.Ce raţionamente stau la baza alegerii corecte a ajustajelor dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate – arbore. Dacă în lagăr există un singur rulment. cu conducere reciprocă în X sau în O.7. Proprietăţi. după cum s-a menţionat anterior. în funcţie de o serie de factori. mai întâi. care este poziţia reazemului în acest caz? O altă problemă care se pune. Construcţie. 1.Care este soluţia de etanşare cea mai adecvată pentru lagărele cu rulmenţi din tema de proiectare. Pentru calculul. doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche. 1. 1.Rulmenţi. Dacă în lagăr sunt. datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării? . se află în centrele de presiune ale rulmenţilor. Ea se tratează nuanţat. Din cele de mai sus rezultă complexitatea cadrului în care proiectantul trebuie să-şi pună şi să rezolve o multitudine de probleme de diferite naturi: .În ce fel tipul forţelor care trebuie preluate de rulmenţi (şi pe care aceştia le transmit carcasei) influenţează alegerea tipului rulmenţilor? .4 Tu eşti proiectantul Din figurile 1. Reazemele. Centrul de presiune al unui singur rulment. atât al arborilor cât şi al rulmenţilor.Ce raţionamente se parcurg pentru alegerea soluţiei de lăgăruire a arborelui (cu rulment conducător şi rulment liber. întotdeauna.Ce tipuri de rulmenţi trebuie aleşi pentru tema respectivă de proiectare? . Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de lagăre (rulmenţi).Ce soluţie trebuie adoptată pentru a se asigura dilatarea arborelui la temperatura de funcţionare? .Ce lubrifianţi trebuie aleşi? . reacţiunile din reazeme. ştiind că această soluţie depinde de factori ca: poziţia rulmenţilor în cadrul transmisiei. carcasă? . cât şi diversitatea rulmenţilor utilizaţi.

- 30 . Informaţiile din volumul de faţă îi permit să ia deciziile adecvate pentru a soluţiona problemele menţionate. care depind de specificul temei de proiectare. În afara acestora mai trebuie rezolvate şi alte aspecte. După cum se vede.Lagăre cu rulmenţi scopul în care se foloseşte utilajul respectiv? Ce calcule trebuie parcurse pentru a se asigura funcţionarea rulmenţilor fără defecţiuni (cu o probabilitate de 90% sau mai mare) de-a lungul duratei de utilizare impuse (durabilităţii impuse)? Iată principalele probleme cu care se confruntă proiectantul lagărelor cu rulmenţi. sarcina proiectantului este complexă şi prezintă importante dificultăţi.

poziţionarea sa axială. dintre care unul este rulment conducător Montajul este prezentat în figura 2. În cele ce urmează se vor trata funcţiile de speţa I. 2. eventual. Funcţiile de speţa II fac obiectul volumelor următoare. MONTAJE TIPICE Lagărele cu rulmenţi trebuie să asigure rezemarea şi centrarea arborelui. dintre care unul este rulment conducător 31 . prin construcţia lor.1.1 Funcţiile de speţa I exemplificate în montaje tipice 2. I II Fig. etanşarea şi. ele trebuie să permită ungerea. Pe de altă parte.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. 2. răcirea rulmenţilor din componenţa acestora („funcţii de speţa II”).2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. Ele vor fi exemplificate în cadrul unor montaje tipice. precum şi dilatarea lui liberă la temperatura de lucru („funcţii de speţa I”).

1 rezultă care sunt piesele care concură la blocarea tendinţei de deplasare axială a arborelui. bilele. această funcţie este realizată de rulmentul conducător I. La fel se pune problema atunci când rulmentul liber este un rulment oscilant cu bile sau cu role butoi. fără ca această dilatare să fie împiedicată în vreun fel. În figura 2. atunci. în stare montată. carcasă). Ambele sale inele sunt fixate axial în piesele conjugate. rulmentul se va deplasa axial împreună cu acesta. inelul exterior. inclusiv precizia sa de rotaţie. Din figura 2. 2. permite dilatarea necondiţionată a arborelui. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. La rulmenţii cu ace fără inel interior (fig. tendinţa de deplasare spre dreapta este anulată de inelul de siguranţă pentru arbore.2. Prin rulment liber se înţelege rulmentul care. împreună cu inelul interior alunecă axial pe calea de rulare a inelului exterior atunci când arborele se dilată. la dilatarea arborelui. Poziţionarea axială a arborelui Prin poziţionarea axială a arborelui se înţelege împiedicarea deplasării axiale a acestuia în ambele sensuri. inelul de siguranţă pentru alezaj (traseul marcat cu săgeată albastră). la rulmenţii radiali cu role cilindrice (fig. având semnificaţia de împiedicare a unei deplasări radiale a arborelui. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. în ambele sensuri. capac. inelul exterior.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea. acesta alunecă axial pe acele rulmentului. inelul interior al rulmentului. existând o alunecare între inelul său exterior şi carcasă. este realizată prin formă şi se bazează pe ajustarea inelelor rulmentului în piesele conjugate (arbore. c). Ei îşi îndeplinesc funcţia de rulment liber prin deplasarea axială a unor elemente componente ale acestora. împiedică deplasarea axială.1).1). rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. care sunt neseparabili. d) rolele. De exemplu. din punctul de vedere al poziţionării axiale a arborelui. La 32 . b. Precizia centrării depinde de jocul radial din rulment. cât şi în raport cu carcasa.2 se prezintă trei variante de rulmenţi liberi neseparabili (a. a arborelui. Centrarea arborelui. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Această funcţie este realizată de rulmentul liber II. şuruburile de fixare a capacului (traseul marcat cu săgeată roşie). atât în raport cu inelul interior. În acelaşi mod se montează şi se comportă. Astfel. este determinată de ajustajele alese între inelele rulmentului şi piesele conjugate. Deplasarea spre stânga este împiedicată de umărul arborelui. În montajul prezentat (fig.2. Ca rulmenţi liberi pot fi utilizaţi şi rulmenţii radiali care sunt separabili. 2. inelul interior al rulmentului bile. 2. Se constată că rulmentul I este un rulment neseparabil. făcând imposibilă deplasarea axială a arborelui. Prin rulment conducător se înţelege rulmentul care. Dacă rulmentul liber este neseparabil (cazul din figura 2. e) la dilatarea arborelui.

rulment radial cu bile. e . cu conducere reciprocă Montajul este prezentat în figura 2. ca în cazul tratat la § 2. Prin conducere reciprocă se înţelege situaţia în care fiecare din cei doi rulmenţi împiedică deplasarea axială a arborelui într-unul din cele două sensuri. d .rulment cu ace fără inel interior. a a a a b c d e Fig.1. c . precum şi acela al dilatării libere a arborelui. în principiu.rulment radial cu role cilindrice.1. f) dilatarea arborelui este posibilă prin alunecarea axială a inelului interior faţă de acele rulmentului. 2. 2. Montaje tipice rulmenţii cu ace care au ambele inele (fig. la montajul cu conducere reciprocă jocurile din rulmenţi pot fi modificate cu 33 . f .2 Rulmenţi liberi f a .rulment cu ace cu ambele inele. dar. în vederea reglării jocurilor din rulmenţi. b . Rezemarea şi centrarea arborelui Problema se pune.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.rulment oscilant cu role butoi pe două rânduri.1.2.rulment oscilant cu bile pe două rânduri.3. Montajul analizat are avantajul că nu necesită rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni pe direcţia axială. 2.

dar se poate modifica poziţia axială a roţii dinţate montate pe acest arbore. Cu alte cuvinte. Prin transferul unor elemente de reglare dintr-o parte în cealaltă nu se modifică jocul din rulmenţi. Din figura 2. s-au prevăzut inelele O. traseul cu săgeată roşie indică piesele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. l r1 R1 lc1 O1 B1 Lc l r2 I II B2 lc2 R2 O2 La Fig. capacul. Prin reglarea jocurilor sau prin asigurarea unei pretensionări poate fi influenţată precizia de rotire a arborelui. dacă tendinţa de deplasare este spre stânga.Lagăre cu rulmenţi ajutorul seturilor (pachetelor) de elemente de reglare R1 sau R2 montate între capace şi carcasă (fig.3). trebuie rezolvată dependenţa dimensională Lc + l r1 + l r 2 − l c1 − l c 2 = La + B1 + B2 (2. În mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră).1) prin modificarea grosimii seturilor de elemente de reglare R1 sau R2 . În acest fel se pot realiza chiar pretensionări ale rulmenţilor. 2. 2.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu conducere reciprocă Poziţionarea axială a arborelui Pentru ca arborele să fie poziţionat axial. Acest fapt constituie un dezavantaj faţă de montajul cu rulment conducător. notate cu O1 şi O2. rulmentul I. trebuie ca cele două capace să fie în contact cu rulmenţii. şuruburile de fixare. Întrucât elementele metalice de reglare nu asigură o etanşare eficientă la ungerea rulmenţilor cu ulei.3 rezultă cum se realizează împiedicarea deplasării axiale a arborelui în cele două sensuri. Astfel. în vederea asigurării angrenării corecte a acesteia cu roata conjugată. 34 .

pentru creşterea elasticităţii montajului. dilatarea axială a arborelui este posibilă în limita jocului disponibil. Având în vedere aceste aspecte. precum şi la influenţa dilatării arborelui asupra jocului intern sunt tratate detaliat. 2.3. 3 . Problemele care se referă la jocul intern al rulmentului în stare nemontată. inacceptabil. montajul cu conducere reciprocă.4 Montaj cu conducere reciprocă. 2.distanţier. la modificarea acestuia în momentul montării rulmentului pe arbore.arc disc (Beleville). la § 3. suficient de rigide pentru ca deformaţia lor datorată sarcinii axiale de serviciu să fie neglijabilă. se recomandă la arbori scurţi şi în cazul unor temperaturi de lucru relativ mici. în majoritatea cazurilor. atunci rulmentul va fi tensionat. 2. 1 2 3 Fig. în timp ce inelul exterior este blocat axial în capac (fig. cu exemplificări numerice. În concluzie. În această expansiune este antrenat şi inelul interior al rulmentului împreună cu corpurile de rulare. respectiv în carcasă. Ele sunt. 35 . se va micşora şi acesta din urmă.2.arc disc (Beleville). S-a montat o pereche de arcuri disc (Beleville). atunci arborele s-ar deplasa axial cu o cantitate egală cu această deformaţie. Problema dilatării arborelui poate fi rezolvată mai bine prin introducerea unor elemente elastice (arcuri) între capac şi rulment (fig. Montaje tipice Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La temperatura de funcţionare arborele se dilată. Dacă este depăşit acest joc. ceea ce ar fi. Deoarece între jocul axial şi cel radial există o dependenţă geometrică.1. în varianta din figura 2.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. cu consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii sale.3). micşorându-se jocul axial din rulment existent la temperatura ambiantă a montajului. cu element elastic intercalat 1 .4). corpurile de rulare se apropie de inelul exterior. având o expansiune axială. Dacă arcurile s-ar deforma la sarcina de serviciu. însă. Ca urmare. 2 .

5 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă.1. ca în cazul. Denumirea montajului din figura 2.5. Detalii privind jocul intern al rulmenţilor sunt date în § 3. jocul să fie reglat.Lagăre cu rulmenţi 2. în X 1 2 a .4. Poziţia centrului de presiune este dată în cataloagele de 36 .2) Pentru a se putea asigura precizia de rotaţie a arborelui trebuie ca.poziţia “în X” a liniilor de presiune.1.5. folosită şi în montajul din figura 2. este utilizarea unor elemente de reglare calibrate.montajul. Fig. introduse între capacele rulmenţilor şi carcasă. Există mai multe posibilităţi constructive pentru rezolvarea acestei probleme.6). b . 2. 2 – centre de presiune (reazeme).6 se observă că. b).d şi fig. în cazul acestora nu se poate vorbi despre un joc iniţial (joc de fabricaţie). 1. în X Montajul este prezentat în figura 2. Ca urmare. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. 1. Din figura 2. 2. l 2 linii de presiune b. la montarea rulmenţilor.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă. 2.5 ca fiind „în X” se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig. rezultă un joc radial total jr ( jr = 2 AC ) astfel încât: jr = 2 ja tg ( α + 2β ) (2. I II 1 a. la deplasarea axială a inelului exterior cu cantitatea AB (joc axial ja ). de pildă. al rulmenţilor radiali cu bile.2.5. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice sunt rulmenţi separabili (fig. Una dintre ele.

Astfel. capacul. α+2β C B A 2β α Fig. şi precizia de rotaţie dorită a arborelui. 2. şuruburile de fixare. Se rezolvă. aceeaşi temperatură a inelului exterior şi 37 . de la acesta la faţa lată a inelului exterior. Montaje tipice rulmenţi. la montajul în X. pe direcţia axei. Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2. aceeaşi temperatură a inelului interior şi a întregului arbore. l . întrucât trebuie să se realizeze o condiţie de stabilitate ( l ≥ 2l c .Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. pentru fiecare rulment în parte.6 Apariţia jocurilor axiale şi radiale la deplasarea axială a inelului exterior Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate. astfel. la creşterea temperaturii ansamblului în timpul funcţionării. este mai mică decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. rulmentul I. deci la dilatarea arborilor. jocul din rulment se micşorează (dacă se consideră acelaşi material pentru arbore şi carcasă. prin distanţa.unde l c este lungimea consolei). traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La montajul în X.5 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. Într-un mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). precum şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. Acest fapt poate deveni important dacă arborele are şi o consolă. Se observă că deschiderea arborelui.

4 I II 3 lc1 1 l 2 lc2 a. cu conducere reciprocă. 2. l ≥ 2lc 2 ). b).poziţia “în O” a liniilor de presiune. 3 . 1 2 Fig. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. în O Montajul este cel din figura 2. în O b.Lagăre cu rulmenţi a întregii carcase).casetă. spre deosebire de montajul în X.2. De aceea. la un asemenea montaj. se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig. 2 – centre de presiune (reazeme). 2. Ţinând seama de acest aspect. În funcţie de jocurile realizate se obţine precizia de rotaţie dorită a arborelui. La montajul de mai sus jocurile din rulmenţi se reglează cu ajutorul piuliţei canelate 3.piuliţă canelată. 2.1. cu conducere reciprocă. este mai mare decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. în X este aceeaşi cu cea prezentată la paragraful 2.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali.7.1. b . se realizează cu un gabarit mai mic decât la montajul în X. Denumirea montajului ca fiind „în O”. La acest tip de montaj. problema dilatării arborelui la montajul pe rulmenţi radial-axiali cu role conice. l .7. deschiderea arborelui. 38 . legată de prezenţa consolei ( l ≥ 2lc1 . 4 .montajul. cu conducere reciprocă. 1. a . condiţia de stabilitate.7 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali.

S R S a.7 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. caseta 4. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. rulmentul I.8 Situaţii posibile la montajul cu conducere reciprocă. caseta 4. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. S R R S b. inelul distanţier. şuruburile de fixare. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. S R R S c. b – conurile se intersectează. în O a . Montaje tipice Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Astfel. rulmentul II. 2.vârfurile conurilor exterioare coincid. Fig. Dacă tendinţa de deplasare axială (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. 39 . c – conurile nu se intersectează.

atunci jocul se va micşora în urma expansiunii termice. în varianta din figura 2. jocul axial din rulmenţi şi.1. c). reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche.8. se îndepărtează axial. ajustate pe fusurile arborilor.8).Lagăre cu rulmenţi Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La dilatarea arborelui. Se acceptă. a). În acelaşi timp. Rezemarea reală este pe trei reazeme. dacă vârfurile coincid (fig. Jocurile se reglează. din cauza rigidităţii radiale mari a arborelui şi carcasei. de inelele exterioare. jocul din rulment nu se modifică la temperatura de funcţionare. 1’. şi simplificări ale problemei (variantele A şi B). În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). cu o anumită cantitate. b). spre deosebire de cel în X. iar cea a inelului interior . Prin aceasta.9. În varianta B. cel radial tind să crească. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche.8. 2. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în X.9. în funcţie de distanţa dintre centrele de presiune ale rulmenţilor (sau dintre vârfurile conurilor exterioare). Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. Prin aceasta. jocurile tind să se micşoreze. Cele două tendinţe se compensează sau nu. 2. 2. cu ajutorul elementelor de reglare calibrate R montate între capacul lagărului I şi carcasă.8. 40 . Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare. efectul dilatării simultane a arborelui şi inelelor diferă în funcţie de distanţa dintre vârfurile conurilor exterioare (fig. respectiv. iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. însă. Dacă vârfurile conurilor exterioare sunt deplasate spre exterior (fig. De aceea. La montajul în O. atunci jocul va creşte în urma expansiunii termice. Astfel. deci arborele este static nedeterminat. expansiunea termică a inelului exterior al rulmentului va fi spre interior (dacă ajustajul acestuia în carcasă nu este cu joc). 1.2.4 şi comentariile aferente). Dacă vârfurile conurilor sunt deplasate relativ spre interior (fig. în urma creşterii lungimii acestuia.5 Arbore rezemat. inelele interioare ale rulmenţilor. 2. cu inel distanţier inclus (vezi § 3. figura 2. la o extremitate. 2.1. figura 3. trebuie ţinută seama de aceste situaţii. 2.spre exterior. la reglarea jocurilor la montaj.8.

9 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. rulmentul din dreapta al perechii.casetă. 1’.centre de presiune (reazeme).elemente de reglare a jocurilor din rulmenţii pereche. rulmentul din stânga al perechii. 2. inelul interior al rulmentului din dreapta al perechii. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. capacul. împreună cu inelul interior. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. R . traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. rolele. La dilatare. 41 . caseta 4. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata liber.piuliţă canelată. inelul interior al rulmentului din stânga al perechii. inelul distanţier. Montaje tipice R I 4 II 3 1 l1 l1 l1 3 3 3 1’ l1 l2 2 Rezemare reală 1 2 l Varianta A l1 2 l1 2 1 l 2 Varianta B Fig. şuruburile de fixare. 2 . Din figura 2.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. vor aluneca axial pe calea de rulare a inelului exterior. 3 . atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. respectiv cu rulment radial cu role cilindrice 1.9 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în X. datorită prezenţei rulmentului radial cu role cilindrice. 4 . Astfel.

42 .inel distanţier. I 4 5 II 3 1 l1 3 l1 3 1’ l1 1 l1 2 l1 2 l1 3 2 l2 2 l 2 l Rezemare reală Varianta A 1 Varianta B Fig. reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. 2.centre de presiune (reazeme).10 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în O. Rezemarea reală este pe trei reazeme. 2 .casetă. 1’. La montajul cu rulmenţi pereche în O trebuie introdus. însă. 4 . simplificări ale problemei (variantele A şi B). În varianta B.10. respectiv cu rulment radial cu bile 1.piuliţă canelată. 2. deci arborele este static nedeterminat. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. 5 . 1. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în O. 1’. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină).Lagăre cu rulmenţi 2. iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. Se acceptă. un inel distanţier 5. pentru a se evita atingerea coliviilor. 3 . între inelele exterioare ale rulmenţilor.6 Arbore rezemat.1. la o extremitate.

Jocurile se reglează. caseta 5.4 şi comentariile aferente).8. în varianta din figura 2.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. 2. deoarece rulmenţii sunt foarte apropiaţi şi montajul se încadrează în condiţiile din figura 2. rulmentul din stânga al perechii. capacul. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata necondiţionat datorită prezenţei rulmentului radial cu bile (cu rol de rulment liber). Jocul din rulmenţii perechii se va micşora datorită expansiunii termice.11. inelul exterior al rulmentului din stânga al perechii. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile Montajul este prezentat în figura 2. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga.11 s-au utilizat doi rulmenţi axiali.1. În montajul din figura 2. figura 3.10 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. inelul distanţier 4.2. rulmentul. va aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. Fiecare va prelua sarcina axială într-un singur sens. inelul distanţier. iar rulmentul A2 – spre dreapta. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. Ambii rulmenţi radiali cu bile I şi II sunt rulmenţi liberi. rulmentul din dreapta al perechii. astfel. care este neseparabil. Din figura 2.1. inelul distanţier. precizia de rotaţie dorită a arborelui. Se poate realiza.10. inelul exterior al rulmentului din dreapta al perechii. Astfel. c. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. acesta are întotdeauna rolul de rulment conducător. inelul distanţier 5. cu inel distanţier inclus (vezi § 3. 43 . cu ajutorul piuliţei canelate 3. Într-un montaj care conţine un rulment axial. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. şuruburile de fixare. Montaje tipice Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche. La dilatarea arborelui. În montajul de mai jos roata dinţată (melcul) se găseşte între rulmenţii I şi II. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. rulmentul A1 – spre stânga.

rulment axial cu bile. 44 . A2 . Dacă forţa axială rezultantă din arbore este orientată spre dreapta. inelul distanţier I.capac. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea deplasării arborelui spre stânga: umărul arborelui. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. Pentru evitarea dublei centrări.rulment radial cu bile. aceştia vor aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. astfel. 2 . dacă forţa axială rezultantă din arbore are sensul spre stânga. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata fără restricţii datorită prezenţei rulmenţilor radiali. Astfel. pentru ca forţa axială transmisă prin bile să fie preluată de aceste suprafeţe şi pentru a se evita. A1 A2 5 I II 4 3 2 1 Fig. A1 . prin alegerea corectă a ajustajelor inelelor acestora cu piesele conjugate. La dilatarea arborelui.rulment axial cu bile. rulmentul A1. 4 .Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui o asigură rulmenţii radiali cu bile I şi II. 2. I .bucşă. inelul interior al rulmentului I. rulmentul A2. şuruburile de fixare. Trebuie observat că piesele pe care se sprijină şaibele rulmenţilor axiali trebuie să asigure o suprafaţă de sprijin până dincolo de axa bilelor.rulment radial cu bile Poziţionarea axială a arborelui Fixarea axială a arborelui o realizează rulmenţii axiali.11 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile 1 . 3 . între şaibele de carcasă ale rulmenţilor axiali şi alezajul casetei trebuie să existe un joc nominal.piuliţă canelată. capacul 4. caseta 5. II . 5 .casetă. care sunt rulmenţi liberi. încovoierea şaibelor acestor rulmenţi. bucşa 2. bucşa II.inel distanţier.

În tabelul 3. prescriu valorile abaterilor dimensionale. la lăţimea inelelor. la razele de racordare ale celor două inele (şanfrenul). Normele DIN 620 sau ISO 1132. AFBMA – Anti-Friction Bearing Manufacturers Association (SUA ). pentru diferite tipo-dimensiuni de rulmenţi. Tabelul 3. bătaie axială.1 Precizia rulmenţilor Precizia de rotaţie a arborilor rezemaţi în rulmenţi depinde de o serie de factori.3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI 3. precum şi cele ale unor organisme naţionale de standardizare. 2 – JIS – Japanese Industrial Standard (Japonia). Clasele ABEC se folosesc la rulmenţii cu bile. la diametrul exterior al inelului exterior. precum şi corespondenţa acestor 45 . 4 – ABEC – Annular Bearing Engineers’ Committee (SUA). bătaia radială K ia a inelului interior pentru rulmentul montat). la precizia de rotaţie (bătaie radială.1 Clase de precizie şi corespondenţa lor în diferite standarde Standardul Clasele de precizie ISO 492 ISO 578 (rulmenţi cu role conice) Clasa 0 („normală” Clasa 6x) Clasa 6 P6 Clasa 6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 5 Clasa 3 P5 Clasa 5 ABEC 5 RBEC 5 Clasa 4 Clasa 0 P4 Clasa 4 ABEC 7 Clasa 2 Clasa 00 P2 Clasa 2 ABEC 9 Clasa 4 P0 Clasa 0 (Clasa 6x) DIN 6201 JIS B15142 ANSI/AFBMA 3 (standardul 20/1996) ABEC 1 RBEC 15 4 1 – DIN – Deutsch Industrie Norm (germania). Mărimea acestor abateri. 3 – ANSI – American National Standard Institute (SUA).1 se dau clasele de precizie ale rulmenţilor. care se referă la alezajul inelului interior.1. încadrează rulmenţii în diferite clase de precizie („tolerance classes”). de formă şi de poziţie. Cei mai importanţi factori sunt precizia de formă şi de poziţie a căilor de rulare ale inelelor rulmentului (de pildă. pentru AFBMA. abateri de la perpendicularitate).1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui 3. 5 – RBEC (Roller Bearing Engineers Committee) – Clase de precizie AFBMA. care se folosesc la rulmenţii cu role. acest comitet elaborează standarde pentru rulmenţi.

De exemplu.Lagăre cu rulmenţi clase în standardele diferitelor organisme de standardizare. 5 (P0. Clasa de precizie 6 (P6) este mai precisă decât clasa normală (P0). P5). pentru rulmenţii axiali-oscilanţi cu role se prevede doar clasa de precizie normală (P0).1. 2 – Semnificaţiile sunt cele de sub tabelul 3.2 sunt date clasele de precizie pentru diferitele tipuri de rulmenţi. iar pentru rulmenţii oscilanţi cu bile . pentru alte tipuri. P6. clasa 5 (P5) . În tabelul 3. 6.2 Clase de precizie ISO şi echivalente aplicate diferitelor tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali-axiali cu bile Oscilanţi cu bile Cu role cilindrice Rulmenţi cu ace Oscilanţi cu role Rulmenţi Magneto Cu bile pentru aparate (în ţoli) Radiali-axiali cu role conice (în mm) JIS2 DIN Standarde echivalente 2 Clasele de precizie aplicate rulmenţilor Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) BAS Normală Normală (Clasa 6x) Clasa 0 P0 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 BAS Clasa 6 Clasa 6 P6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 2 ABMA Clasa 2 Clasa 6 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 BAS Clasa 5 ABMA2 Clasa 5P Clasa 5 Clasa 5 P5 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 ABMA Clasa 7P Clasa 4 Clasa 4 P4 Clasa 2 Clasa 2 Clasa 2 ABMA Clasa 9P Clasa 2 P2 Rulmenţi cu bile ABMA 1 ABEC 12 RBEC 12 Clasa 4 ABMA Clasa 4 Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) ABEC 5 ABEC 7 ABEC 9 (Clasa 5P) (Clasa 7P) (Clasa 9P) RBEC 5 Clasa 3 ABMA Clasa 3 Clasa 5 Clasa 0 ABMA Clasa 0 Clasa 4 Clasa 00 ABMA Clasa 00 - Rulmenţi cu role Rulmenţi cu role conice (în mm) Rulmenţi cu role conice (în ţoli) Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali-oscilanţi cu role 1 – ABMA – American Bearing Manufacturers Association. Unele tipuri de rulmenţi se fabrică în toate clasele de precizie (de exemplu. în timp ce. rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă.mai precisă decât clasa 6 (P6). se prevăd doar câteva din aceste clase. clasa 4 (P4) . iar clasa 2 (P2) – mai precisă decât clasa 4 (P4).clasele normală. Tabelul 3. rulmenţii radiali-axiali cu bile. rulmenţii cu role cilindrice).mai precisă decât clasa 3 (P3). 46 .

ABEC 7 ISO 4. P6.3 se prezintă. ABEC 7 ISO 4. P2 P5 P5. turbine Turaţii foarte mari Arbori Compresoare de supraalimentare Arbori principali ai motoarelor cu reacţie Moment rezistent mic şi variaţie nesemnificativă a acestui moment Servomecanisme Controlere potenţiometrice Cadrul (suspensia) giroscopului (în navigaţie) Clase de precizie P5 P5. Există. se folosesc rulmenţi din clasa de precizie normală (P0). ABEC 9 ISO 2. Clasa 5P Clasa 7P. ABMA) SP UP P4A P4C PA9A ISO 5. ABEC 9 ISO 4.4 Clase de precizie SKF pentru rulmenţii de înaltă precizie şi echivalenţa acestora cu cele din alte standarde Clasa SKF Clase de precizie pentru dimensiuni (ISO. ABEC 9 ISO 4. Tabelul conţine şi echivalenţele cu clasele de precizie ISO şi ABEC. ABEC 7 ISO 2. P4 corespund cu clasele 47 . şi aplicaţii în care se utilizează rulmenţi din clase de precizie superioare clasei normale. ABEC 7 ISO 2.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În general. Tabelul 3. ABMA) Clase de precizie pentru precizia de rotire (ISO.3 Situaţii care impun rulmenţi de precizie mărită Condiţii de funcţionare Exemple de utilizare Tamburul magnetic al videorecorderelor cu casetă Arbori principali ai maşinilor unelte Precizie înaltă de rotire Maşini rotative de imprimat Mese rotative ale preselor verticale Fusurile cilindrilor de susţinere ale laminoarelor la rece Lagărul pivotant al antenelor parabolice Aparate pentru stomatologie Giroscoape. P4 Mai precisă decât P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. câteva exemple în care rulmenţii trebuie să aibă o precizie mărită. Clasa 5P Clasa 7P Clasa 7P. P4 P5. ABEC 9 În tabelul 3. clasele SKF normală. firma SKF prevede clasele din tabelul 3.5 se prezintă clasele de precizie pentru diferite tipuri de rulmenţi de înaltă precizie [43]. În tabelul 3. P4 Pentru rulmenţii de înaltă precizie.4 [43]. ABEC 5 ISO 4. în marea majoritate a construcţiilor. însă. Pentru rulmenţii din clase mai puţin precise decât cele din tabelul 3. P4. ABEC 7 ISO 2.5. P4 Clasa 7P. P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. Tabelul 3. pentru orientare. P5.

Dacă proiectantul consideră necesară o precizie mai mare decât normală. respectiv cel axial sunt realizate la fabricaţia rulmentului. jocul j r ).1. jocul radial.2. Proiectantul. 4). Deoarece între jocurile axiale şi cele radiale există o dependenţă geometrică. firmele producătoare indică jocurile radiale ale diferitelor tipuri de rulmenţi. în timp ce inelul celălalt rămâne fix. care permite deplasarea relativă.6 sunt date clasele de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO [46]. 3. pe direcţie axială. simbol 6210). seriile BTM-A şi BTM-B Tabelul 3. măsurată în planul normal pe axa rulmentului (fig. rulmentul radial cu bile. jocul j a ). care alege o anumită clasă de jocuri radiale. de exemplu P5.1. ci este subînţeleasă (de exemplu. Ele sunt jocuri intrinseci ale rulmentului. 6210P5).6 Clase de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO Clasa de precizie TIMKEN ISO K Normală (Clasa 0) N 6x C 5 B 4 A 2 AA - În simbolul unui rulment.2 Jocul intern al rulmenţilor Termenul de „joc intern” se traduce prin spaţiul interior dintre corpurile de rostogolire şi inele (căile de rulare). La rulmenţii neseparabili. 5. seriile 2344(00) Axiali-radiali cu dublu efect. 6. 3. Jocurile axiale sunt o funcţie a jocurilor radiale. iar inelele sunt coaxiale(fig. atunci această clasă de precizie apare ca sufix în simbol (de pildă. clasa de precizie normală (P0) nu apare ca sufix. în stare nemontată. va putea aprecia. În tabelul 3. Jocul radial al rulmentului nemontat desemnează jocul (distanţa) dintre căile de rulare şi corpurile de rostogolire. cu o 48 .5 Clase de precizie SKF corespunzătoare diferitelor tipuri de rulmenţi Clasa SKF Tipul rulmenţilor P4A şi PA9A SP şi UP P4 SP şi UP P4C Radiali-axiali cu bile Radiali cu role cilindrice Axiali-radiali cu simplu efect Axiali-radiali cu dublu efect. Tabelul 3.Lagăre cu rulmenţi ISO respective (normală. la rulmentul anterior. iar jocul axial desemnează mărimea deplasării totale a unui inel al rulmentului dintr-o poziţie extremă în cealaltă. 3. radială sau axială a inelelor rulmentului.

2 Jocul axial De asemenea. C4 – jocuri mai mari decât C3. jr ja Fig. CN – jocuri „normale”. clasa de jocuri CN este subînţeleasă şi nu apare ca sufix. clasa de jocuri CN.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi bună precizie. clasa de precizie P0. atunci simbolul jocului prescris de proiectant apare ca sufix în simbolul rulmentului. 3. C5 – jocuri mai mari decât C4. pentru unele tipuri de rulmenţi separabili (rulmenţii radiali cu role cilindrice. dacă proiectantul consideră că sunt necesare alte jocuri decât CN. rulmenţii cu ace) sunt jocuri intrinseci. pentru jocurile normale se mai utilizează notaţia C0. de exemplu. jocurile axiale ale rulmenţilor aleşi. Rulmentul radial cu bile. În schimb.1). realizate la fabricaţia rulmentului. aşa cum se va vedea în finalul acestui paragraf.1. ori în clasa de jocuri CN. La aceşti rulmenţi nu se poate vorbi de un joc axial. Conform ISO. există următoarele clase de jocuri radiale: C1 – jocurile mai mici decât C2. În simbolul unui rulment. 49 . Exemple: a. simbol 6210. jocurile radiale. un rulment se poate încadra în clasa de precizie P6 şi clasa de jocuri C2. P0 şi CN. în simbol nu apare nici un sufix referitor la cele două clase. C3 – jocuri mai mari decât CN. iar simbolul este 6210. Astfel. În acest caz. Clasele de jocuri nu depind de clasele de precizie ale rulmenţilor (§3. în accepţiunea de mai sus şi nici de dependenţa lui de jocul radial al rulmentului. Ele sunt subînţelese. încă din faza de proiectare. 3. C2 – jocuri mai mici decât jocurile normale CN.1 Jocul radial Fig.

însă. min. C3. max. clasa de precizie P6. 50 . min. Pentru orientare. cât şi cel al clasei de jocuri C3. max. Rulmentul radial cu bile. C4. d. care este diferită de cea normală. cu valorile jocurilor radiale pentru clasele C2. C5. forma 6210P6C3. min. 7 – 10 0 7 2 13 8 23 14 29 20 37 12 – 17 0 9 3 18 11 25 18 33 25 45 20 0 10 5 20 13 28 20 36 28 48 25 – 30 1 11 5 20 13 28 23 41 30 53 35 – 40 1 11 6 20 15 33 28 46 40 64 45 – 50 1 11 6 23 18 36 30 51 45 73 55 – 65 1 15 8 28 23 43 38 61 55 90 70 – 80 1 15 10 30 25 51 46 71 65 105 85 – 100 1 18 12 36 30 58 53 84 75 120 105 – 120 2 20 15 41 36 66 61 97 90 140 130 – 140 2 23 18 48 41 81 71 114 105 160 150 – 160 2 23 18 53 46 91 81 130 120 180 Clasa de jocuri C1 este prevăzută pentru rulmenţii de înaltă precizie. clasa de precizie P0. simbol 6210. diferă de clasa de jocuri normale. care. simbol 6210. pentru clasele P6 şi C2. Rulmentul radial cu bile.9 este dat un extras din standardul ISO 5753. max. clasa de precizie P6.8 sunt prezentate extrase din standardul ISO 5753. care este diferită de cea normală. cu alezaj cilindric. În acest caz se trec atât sufixul referitor la clasa de precizie P6.7 şi 3. care este diferită de cea normală. clasa de jocuri CN. care conţine şi această clasă. Analog. simbolul este 6210P62. c. În acest caz se trece sufixul referitor la clasa de precizie. în timp ce clasa P0 este subînţeleasă: 6210C3. max. În acest caz se trece sufixul referitor doar la clasa de jocuri. ci forma „comprimată” 6210P63. Simbolul nu va avea. Datele din tabel se referă la rulmenţii radiali cu două rânduri de role cilindrice. max.7 Jocul radial pentru rulmenţii radiali cu bile Jocul intern radial Diametrul (µm) alezajului rulmentului C2 CN C3 C4 C5 d (mm) min. min. dar nu se trece simbolul clasei de jocuri.Lagăre cu rulmenţi b. În tabelul 3. Valorile din tabele permit proiectantului să îşi formeze o idee mai precisă privind mărimea jocurilor pentru diferitele clase. CN. respectiv cu alezaj conic. clasa de jocuri C3. simbol 6210. clasa de jocuri C3. Rulmentul radial cu bile. care este subînţeleasă: 6210P6. Tabelul 3. în tabelele 3. de asemenea.

la sarcina şi la temperatura de lucru. care diferă semnificativ de jocul intern de fabricaţie al rulmentului. jocul intern iniţial (de fabricaţie). cu ambele inele ale rulmentului ajustate în piesele conjugate.8 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice şi pentru rulmenţii cu ace Diametrul alezajului rulmentului Jocul intern radial (µm) d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 0 5 5 10 10 15 15 C2 max 25 30 35 40 45 50 55 min 20 25 30 40 40 50 50 CN max 45 50 60 70 75 85 90 C3 min 35 45 50 60 65 75 85 max 60 70 80 90 100 110 125 min 50 60 70 80 90 105 125 C4 max 75 85 100 110 125 140 165 min 70 80 95 110 130 155 180 C5 max 95 105 125 140 165 190 220 Tabelul 3. jocul intern de montaj. trebuie luat în considerare jocul existent în timpul funcţionării. arbore. b. j r . 51 . j m . carcasă). privind jocul din rulment: a. există varianta clasei de precizie SP sau a clasei UP (vezi tabelul 3. de înaltă precizie Diametrul alezajului rulmentului Jocul radial (µm) Rulmenţi cu alezaj cilindric Rulmenţi cu alezaj conic d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 5 5 5 5 10 10 10 C1 max 15 15 18 20 25 30 30 SPC2 min max 10 25 12 25 15 30 15 35 20 40 25 45 25 50 CN min max 20 45 25 50 30 60 40 70 40 75 50 80 50 90 min 35 45 50 60 65 75 85 C3 max 60 70 80 90 100 110 125 min 15 15 17 20 25 35 40 C1 max 25 25 30 35 40 55 60 SPC2 min max 25 35 25 40 30 45 35 50 40 60 45 70 50 80 Notă: La clasa de jocuri C2. j f .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3. respectiv carcasă.9 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. jocul intern de funcţionare.5) Pentru ca un rulment să corespundă condiţiilor de funcţionare.1) în care ∆j m reprezintă modificarea jocului datorită ajustajelor inelelor rulmentului cu piesele conjugate (fus. c. analizat mai sus. care este dat de relaţia: j f = j r − ∆j m − ∆jT + ∆j def (3. În ultimă instanţă interesează jocul intern de funcţionare. Se pot identifica următoarele situaţii (secvenţe).

deoarece la montarea cu strângere a inelelor apar deformaţii radiale ale acestora (expansiunea inelului interior. pentru a calcula valoarea cu care se micşorează jocul intern iniţial datorită deformaţiilor inelelor.55S e (3. cu relaţiile (3. iar pentru Ra = 0.65S i (3.contracţia inelului exterior (cu corecţia ∆j r inclusă). respectiv cea dintre inelul exterior şi carcasă.021 (cap. realitatea).4). Urmând recomandările pentru alegerea ajustajelor de montaj 0. parametrul R z are valoarea R z = 1 µm.3). iar strângerea efectivă se va diminua cu cantitatea: ∆j r = 1. +0. în momentul presării a două piese conjugate. cât şi din cauza deformării simultane a pieselor conjugate inelelor. cu inel interior rotitor şi inel exterior fix.modificarea jocului datorită diferenţei de temperatură dintre inelele rulmentului în timpul funcţionării. respectiv comprimarea inelului exterior).4) ∆D ≈ 0. Pentru o suprafaţă la care Ra = 0.2) în care R z1 şi R z 2 sunt înălţimile neregularităţilor suprafeţelor conjugate. respectiv S e . fusul are câmpul de toleranţă k 6 ( φ50+ +0. Deformaţiile inelelor nu sunt egale cu mărimea strângerilor. încărcat cu o sarcină normală.5) unde S i . Astfel. Alezajul inelului interior al rulmentului are dimensiunea 52 . respectiv datorită aplatisării asperităţilor. seria 6210 ( d = 50mm. ∆D . există soluţii rapide. variaţia jocului datorită ajustajelor inelelor este dată de relaţia: ∆j m = ∆d + ∆D (3. care produce o deplasare radială relativă a inelelor şi o mărire a jocului radial.4 µm valoarea lui este R z = 2 µm.2 µm. (3.2(R z1 + R z 2 ) (3.modificarea jocului datorită deformaţiilor elementelor rulmentului sub sarcina de serviciu. cu o bună precizie. Jocul de montaj este mai mic decât cel iniţial.Lagăre cu rulmenţi ∆jT . asperităţile de pe suprafeţele de contact se aplatisează. ∆j def . se prezintă mai jos calculul numeric al lui ∆j m .3) în care ∆d reprezintă expansiunea inelului interior (cu corecţia ∆j r inclusă). Pentru orientare.5) pentru un rulment radial cu bile. practice (dar care respectă.4). Ţinând seama de complexitatea problemei.002 ) iar alezajul carcasei. (3. Ele se pot calcula cu relaţiile: ∆d ≈ 0. atât din cauza variaţiei radiale a tensiunilor din inelele presate. Pe de altă parte. D = 90mm) .022 H 6 ( φ900 ). reprezintă strângerea teoretică medie dintre inelul interior şi fus.

12 µm. Cunoscând modificările jocului intern ∆j m . ∆j def se poate alege clasa de jocuri. care produc o deplasare radială relativă a inelelor). ∆jT . P .1) se constată că. Un calcul estimativ al modificării jocului sub sarcină. rulmentul nu va avea un joc intern radial de funcţionare. Micşorarea jocului intern iniţial este ∆jm = 11µm .. Folosind relaţia (3. 315. Jocul de funcţionare este influenţat de temperatura inelelor (jocul se micşorează) şi de sarcina de serviciu (jocul se măreşte datorită deformaţiilor elementelor rulmentului. pentru o sarcină normală ( P / C = 0. [39] tratează deformaţiile corpurilor aflate în contact.din relaţia (3.7) 53 . Pentru ca rulmentul să aibă un joc radial de funcţionare ( j f > 0 ).. ci o strângere: j f = 6 − 11 − 7. atunci jocul intern radial de fabricaţie are valorile j r = 6. ∆t . Pentru rulmentul de mai sus (6210) şi pentru o diferenţă de temperatură ∆t = 10 oC rezultă o micşorare a jocului cu ∆jT = 7. [18]. iar diametrul exterior al inelului exterior este φ90 −0. Modificarea jocului datorită temperaturii se determină cu relaţia [după 23]: ∆jT = 0. Cataloagele firmelor nu oferă relaţii pentru calculul acesteia.012 . 316).diferenţa dintre temperatura inelului interior şi cea a inelului exterior.7 + 6.. Cu aceste date rezultă Si = 0.58 = −6.23 µm. Dacă pentru rulmentul 6210 se alege clasa de jocuri CN (tab. C .sarcina dinamică echivalentă.7 µm . în timpul funcţionării.58 µm .1) rezultă că jocul intern radial de fabricaţie j r trebuie să satisfacă următoarea condiţie: j r > ∆j m + ∆jT − ∆j def (3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 0 φ500 −0. Lucrările [6]. pentru valoarea minimă a acestui joc ( j r = 6 µm). Modificarea jocului (creşterea acestuia) datorită sarcinii care încarcă rulmentul poate fi calculată.6) în care d M este diametrul mediu al rulmentului. în care se pun la dispoziţia proiectantului relaţii pentru calculul deplasării radiale relative a inelelor (pag. la rulmentul de mai sus (6210).1 . Un studiu asupra deformaţiilor elastice sub acţiunea sarcinii de serviciu este prezentat în lucrarea [14].sarcina dinamică de bază) conduce la o valoare ∆j def = 6. pentru contacte hertziene.015 . d M = (d + D ) / 2 ( mm ) . Alte informaţii asupra acestor deformaţii sunt oferite de [2]. rulmentul să aibă un joc intern dorit (sau apropiat de acesta). 011mm = 11µm şi S e = 0 . 011 ⋅ d M ⋅ ∆t ( µm ) (3. 3. astfel încât.7).

clasa MC3 este echivalentă sensibil cu clasa ISO de jocuri CN. firmele producătoare indică jocurile axiale. Cerinţe de funcţionare silenţioasă.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere.Vibraţii importante (ex: site vibratoare).10 Recomandări pentru alegerea claselor de jocuri Clasa Exemple de situaţii Se cere o poziţionare foarte precisă a arborelui şi o rigiditate mare a montajului (ex: la cârma navelor). Literatura tehnică oferă unele recomandări cu caracter general pentru alegerea claselor de jocuri. Sarcini variabile. MC6. Un unghi de contact mai mare indică faptul că rulmentul respectiv poate prelua o forţă axială mai mare.. deoarece unghiul de contact depinde de jocul axial (creşte cu mărirea jocului axial). Pe de altă parte.10. . o problemă destul de dificilă pentru proiectant. . numai că precizia de poziţionare şi cea de rotire a arborelui scad cu creşterea jocului. O asemenea recomandare se găseşte în tabelul 3. Metodologia prezentată mai sus îi permite proiectantului să stabilească. Tabelul 3. respectiv cu carcasa. Variaţii mari de temperatură. C5) este. firma NSK foloseşte. pentru care jocul minim este de 18 µm. condiţia este îndeplinită şi de clasele C4 şi C5. Există şi o variantă de montaj UO. clasele de jocuri MC1. Se observă (tab. în varianta de montaj UA (adică un montaj în O sau în X cu un joc mic axial. . montaţi pereche. dar aceasta este o variantă fără joc axial). cu perechea de rulmenţi în X sau în O. La rândul său. încărcarea radială a bilelor rulmentului este mai defavorabilă. conform INA-FAG [9] sunt date jocurile axiale ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile.7) că această condiţie este îndeplinită de clasa de jocuri C3.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei).Vibraţii importante (ex: site vibratoare). Alegerea unei clase de jocuri (C1 …CN.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere.12 µm. Jocurile interne la aceşti rulmenţi montaţi pereche rezultă din ajustajele inelelor cu arborele. C1 C2 CN C3 C4 C5 În afara claselor ISO pentru jocuri. după cum se poate constata. care este clasa de jocuri preferabilă pentru o situaţie dată. .Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). j r > 11 + 7.11.7 − 6.Lagăre cu rulmenţi Pentru cazul de mai sus. ajustaje garantate prin 54 . MC4. Pentru orientare. cu creşterea jocului.. pentru rulmenţii miniaturali (rulmenţi cu diametrul d < 10 mm ). iar clasa MC5 corespunde aproximativ clasei ISO C3. 3. În tabelul 3. MC5. fără vibraţii. cu o mai mare apropiere de realitate. Pentru rulmenţii radiali-axiali cu bile montaţi pereche. MC2. Astfel. Evident. . MC3. unghiul de contact influenţează capacitatea rulmentului de a prelua sarcini axiale.58 = 12. există şi alte clasificări. Condiţii de funcţionare normale. .

pe două rânduri: . la fabricaţie.3·Y0* Radiali-axiali cu bile pe un rând. seriile 72B şi 73B montaţi pereche (vezi şi tabelul 3. tip UA (în O sau în X) Diametrul alezajului rulmentului Jocul axial al perechii Valoarea nominală a jocului (µm) Seriile 72B. Între jocul axial j a şi jocul radial j r al rulmentului există o dependenţă. B (joc mediu). conform INA-FAG. valoarea raportului j a / j r se dă.3). o anumită modificare a jocului intern pe care îl avea rulmentul în stare nemontată. 73B Clasele de precizie PN şi P5 Abaterea jocului de la valoarea nominală (µm) d (mm) 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 Seria 72B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 Seria 73B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +12 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 +10 +10 24 28 34 34 40 40 44 44 46 46 Tabelul 3.12 [9]. Există şi posibilitatea ca o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu bile să asigure un montaj nu cu joc.seriile 32B şi 33B Oscilanţi cu bile Radiali-axiali cu role conice montaţi pereche (N11CA) Oscilanţi cu role butoi *) Valoarea lui Y0 este cea din cataloage (cap. Un anumit ajustaj (implicit o anumită strângere) determină o deformaţie radială bine determinată a inelului respectiv şi. în tabelul 3. Pentru alte tipuri de rulmenţi. C (joc mare). extrase pentru diverse tipuri de rulmenţi) 55 .3 [9] indică această dependenţă şi permite determinarea valorii jocului axial la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. Unele firme asigură rulmenţi radiali-axiali pentru formarea perechilor cu trei tipuri de jocuri: A (joc mic).seriile 32 şi 33 .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi asigurarea.2 1. în consecinţă.4 2 2.1.5. a unor câmpuri de toleranţă corespunzătoare pentru suprafeţele de montaj ale celor două inele. ci cu pretensionare (§ 3.4 1.11 Jocuri axiale la rulmenţii radiali-axiali seriile 72B şi 73B în montaj pereche.12 Raportul ja / jr pentru diferite tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor ja / jr 1.3·Y0* 2.10) Rulmenţi cu patru puncte de contact Radiali-axiali cu bile. Figura 3. Tabelul 3.3·Y0* 2.

3. la montajul în X (fig. împiedică deplasarea acestora până la contactul cu 56 . 3. în O sau în tandem (fig. prin lungimile lor. Fig. jocul prevăzut de producător. Or. ja – jocul axial [µm]. setul de doi rulmenţi având configuraţia dorită: în X. determină. deoarece firma producătoare livrează setul. Perechea este livrată ca atare. jr – jocul radial [µm]. a) inelul distanţier calibrat. împreună cu inelele distanţiere.Lagăre cu rulmenţi 80 60 50 40 30 20 1 2 5 10 ja jr 10 8 6 5 4 3 2 10 jr=20 µm 50 100 200 20 30 d 40 50 60 80 100 Seriile rulmenţilor 160 mm 60 62 63 64 200 d – diametrul alezajului rulmentului [µm]. 3. De pildă.4. aceste inele. dintre inelele exterioare ale rulmenţilor. Acesta este cazul recomandabil.3 Dependenţa dintre jocul axial şi jocul radial În cazul rulmenţilor radiali-axiali montaţi pereche există două situaţii: a.4).

Jocul axial realizat astfel. – montaj în O.9. setul trebuie doar montat şi nu se mai face nici un alt reglaj (aşa cum. Pretensionarea rulmenţilor Rigiditatea unui rulment este cu atât mai mare. sau cu ajutorul unei piuliţe de reglare. cu elemente de reglare. 2. trebuie măsurat. elementele R). Ier Ier a Iir Ier b Iir c Fig. sunt mai mici. piuliţa 3).10.3 Rigiditatea. la montajul în O (fig. dacă în timpul funcţionării jocurile se măresc din cauza uzării corpurilor de rostogolire sau ale căilor de rulare. În cele ce urmează se fac o serie de consideraţii privind rigiditatea rulmenţilor şi. cu cât deformaţiile elementelor rulmentului. b. privind pretensionarea lor. – montaj în tandem. Ca urmare. Un posibil avantaj al acestei soluţii este acela că. 2. la montajul în X (fig.4 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche a. – montaj în X. în legătură cu aceasta. Această variantă are dezavantajul că necesită o reglare a jocului perechii. Perechea este formată din rulmenţi individuali. ceea ce înseamnă alte complicaţii. 3.1. Rulmentul are unghiul de 57 . jocul poate fi reglat din nou.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi rolele şi deci asigură un anumit joc. care face un unghi β cu planul radial. b.5 [7] este prezentat un rulment radial-axial cu bile. c. În figura 3. încărcat cu o sarcină combinată F . datorate sarcinilor. de pildă. 3.9 sunt necesare elementele de reglare R). în varianta din figura 2.

8) ⎝ δr ⎠ Întinderea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate este dată de produsul ε ⋅ dci (fig. c). Pentru o aceeaşi forţă radială Fr . Câteva situaţii sunt date în figura 3.sarcina corespunzătoare bilei celei mai încărcate.5 Rulment radial-axial cu bile pe un rând Pentru un rulment cu joc radial iniţial egal cu zero.5 există dependenţele [7].5 ⎜1 + a tgα ⎟ (3. În această figură: d ci este diametrul căii de rulare a inelului interior. Pentru caracterizarea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate se defineşte coeficientul de încărcare ε : ⎛ δ ⎞ ε = 0.6). La o valoare ε = 0. [18]: Fa = 1. Acesta este cazul pentru care au fost determinate diferitele relaţii de calcul pentru rulmenţi.pentru rulmenţii cu bile şi 58 (3. jumătate din corpurile de rostogolire sunt încărcate (fig.7. Pentru ε = 0. 3. sarcina F provoacă o deplasare (translaţie) δ = δa + δ r a inelului interior faţă de cel exterior. Punctul de aplicaţie al forţei F este centrul de presiune O al rulmentului.7 [2].9) . [7].5 .Lagăre cu rulmenţi contact α . 22 Fr tgα . Qmax . Ea se datorează deformaţiilor elastice locale la nivelul corpurilor de rostogolire. întinderea zonei de încărcare a corpurilor de rostogolire depinde de mărimea forţei axiale Fa care încarcă rulmentul. 3. 3. α β δa δ Fa O δr Fr F Fig.

Aceasta înseamnă că la montaj trebuie realizată o astfel de pretensionare.5 ). 3.7. 3.5 . dacă forţa axială de serviciu sub sarcină tinde să micşoreze pretensionarea.pentru rulmenţii cu role. e corespund valorilor ε < 0. δ a < 0 ). d şi 3. Pentru ca un rulment radial-axial să funcţioneze în condiţii satisfăcătoare trebuie ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. iar cele din figurile 3. a şi 3.5 (forţa axială este prea mică.7.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fa = 1.6 Zona de încărcare a corpurilor de rostogolire Modelul sarcinii combinate Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Zona încărcată radial a b c d e Fig. 26 Fr tgα . iar inelele se îndepărtează relativ. totuşi jumătate din corpurile de 59 . b – valorilor ε > 0.7 Cazuri de încărcare a corpurilor de rostogolire Situaţiile din figurile 3.10) Fa Qψcosα Qmaxcosα Fr Qmax a b Fr Qmax Fig. α α β Fa O ε·dci ψ dci (3.7.7. încât.

atât forţa axială remanentă de tensionare a lor. Se admite că la montaj au fost pretensionaţi. acestea din urmă intră cu valoarea lor absolută. mai uşor. Acest aspect poate fi valorificat pentru a se putea urmări. deci în sensul negativ sau pozitiv al axei deformaţiilor) nu are importanţă.9).. În această figură se dă un montaj în care. pentru fiecare rulment în parte. pentru dezvoltarea raţionamentului privind variaţia forţei care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. cum se modifică. montaţi în O.secţiune longitudinală. Dacă se consideră cei doi rulmenţi ca fiind identici.8 Montaj cu rulmenţi-pereche a. De asemenea. atunci. simultan. 3. Acest aspect se poate urmări pe baza figurii 3. δ0 II ale inelelor fiecărui rulment) vor fi egale (fig.marcajul aplicat rulmenţilor. In relaţiile care exprimă dependenţa dintre forţe şi deformaţii (deplasări).Lagăre cu rulmenţi rostogolire să rămână încărcate. b. Forţa axială de pretensionare este Fa 0 . Cele două curbe („caracteristici”) permit urmărirea corespondenţei forţă deformaţie. la pretensionarea perechii. în cei doi rulmenţi.8. se va considera doar pretensionarea rulmentului sub acţiunea forţelor axiale. Sensul în care se produce deplasarea (axial spre stânga sau axial spre dreapta. II I A a b Fig. deformaţiile axiale ale elementelor rulmenţilor (deplasările axiale relative δ0 I . 3. cât şi deformaţiile acestora (deplasările axiale relative ale 60 . în lagărul conducător se află perechea de rulmenţi radiali-axiali cu bile..

Se constată că rulmentul II este acum încărcat axial cu o forţă care corespunde punctului II. 3. Se consideră cazul în care forţa axială A care acţionează asupra roţii dinţate montate pe acest arbore are sensul spre dreapta (fig.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi inelelor).10 Poziţionarea simetrică a curbelor caracteristice Arborele face parte dintr-o transmisie cu roţi dinţate. în timp ce 61 .11). astfel încât poziţia să fie cea din figura 3. F O" δoII δoI O' Deformaţie Fig. FaII . pentru rulmentul I. E Fa0 O D. Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II E B C Fa0 F D δoI O δoII Deformaţie Fig.10. 3. Ea va produce o încărcare suplimentară a rulmentului II şi o „relaxare” a rulmentului I (fig. 3.10). Se va proceda la o translaţie convenabilă a caracteristicii rulmentului I şi a ordonatei. 3. Noua situaţie este reprezentată de punctul M.9 Dependenţa forţă – deformaţie (deplasare) Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II B C. respectiv de punctul N. pentru rulmentul II.

11 Variaţia încărcării axiale Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II Mlim A=FaII Nlim δII δI=0 Deformaţie Fig. 3. 3. Pentru ca.Lagăre cu rulmenţi forţa remanentă care tensionează axial rulmentul I corespunde punctului N de pe caracteristica acestui rulment şi are valoarea FaI . F O" A FaI FaII δ0II δII δS δ0I δI O' Deformaţie Fig. respectiv Nlim (fig. E N O D.12). 3.12 Încărcarea axială limită 62 .5 ). Forţă axială Rulmentul II Rulmentul I M B C. la rulmentul cel mai puţin încărcat axial (rulmentul I) să se respecte condiţia ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. nu trebuie depăşite punctele Mlim.

respectiv a 63 . respectiv cu carcasa. trei sau patru rulmenţi. atunci el va prescrie un rulment cu simbolul din catalogul fabricantului pe care l-a ales ca furnizor. Pe suprafaţa frontală a inelului interior. Firmele producătoare de rulmenţi au realizat soluţii care permit proiectanţilor şi constructorilor să aleagă rulmenţii astfel încât să se asigure o pretensionare de un anumit nivel (din trei niveluri posibile). la o anumită forţă axială A generată de angrenaj.8). marcat pe inelul său exterior. fie seturi de rulmenţi cu o anumită configuraţie.10). Ce nivel de pretensionare se poate asigura? Cum se realizează pretensionarea? Se pot realiza trei niveluri de pretensionare: pretensionare uşoară (simbol A). prin aceea că temperatura de lucru (prin dilatarea inelelor). 3. medie (simbol B). în tandem). mare (simbol C). dacă proiectantul optează pentru o pretensionare medie. Vârful săgeţii este orientat înspre centrul de presiune al rulmentului. din fabricaţie. atingerea unuia din cele trei niveluri de pretensionare. modifică valoarea forţei axiale care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. în X. atunci săgeţile ar fi trebuit să aibă vârfurile orientate unul spre celălalt. din cauza ajustajelor acestora cu arborele. forţa axială exterioară A nu trebuie să depăşească valoarea la care δ I devine egal cu zero. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă (de exemplu. un marcaj în formă de săgeată pe inelul exterior (fig. Pentru formarea realizarea acestor aranjamente. Dacă trebuia ca cei doi rulmenţi să fie montaţi în X. situaţia este complicată în plus.8. chiar şi numai pentru faptul că măsurarea acesteia (controlul) nu este facilă. pentru formarea perechii de rulmenţi din figura 3. figura 3. (în O. prin câmpurile de toleranţă efective ale diametrelor celor două inele (diametrul alezajului inelului interior.b). în simbolul complet al rulmentului. opţiunea pentru una dintre variante o are proiectantul. respectiv diametrul exterior al inelului exterior). Cu alte cuvinte. Pe de altă parte. alegerea unor rulmenţi individuali (neîmperecheaţi) şi formarea perechii la montaj. Fabricantul de rulmenţi asigură. Problema realizării unei forţe de prestrângere date este una dificilă. Sau. ei au. Pentru ca rulmenţii să poată fi montaţi corect. firmele oferă fie rulmenţi individuali. simbol care trebuie să conţină şi sufixul B al clasei de pretensionare medie. Pretensionarea se realizează datorită deformărilor radiale ale inelelor. 1. încât să nu fie permisă îndepărtarea inelelor până la apariţia jocurilor. trebuie ca pretensionarea să aibă o astfel de valoare. Aceste simboluri intră. precum şi turaţia (prin forţele centrifuge).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Aceasta înseamnă că. deci coborârea pe curba caracteristică a rulmentului I să se limiteze la punctul Nlim. cu aceşti rulmenţi individuali. Atunci când se discută pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe un rând se subînţelege că aceştia formează o configuraţie cu doi. Deformările şi tensionările radiale induc componente axiale. De aceea. care asigură şi o tensionare axială a rulmentului. pentru pretensionarea realizată la montaj ( Fa 0 . ca sufixe. altfel spus.

– montaj în O. de trei (fig. Rulmenţii se livrează în seturi de doi (fig.94 mm.14 Seturi de trei rulmenţi c a. 3. – montaj tandem-X. – montaj în X. – montaj în tandem. b. – montaj tandem-O. 3. acest lucru.13). 2. 64 . menţionând. c. Opţiunea trebuie să aibă în vedere şi consideraţiile anterioare. – montaj în tandem. arată că diametrul efectiv al alezajului rulmentului este d = 39. în micrometri. de la diametrul nominal respectiv. 13 Seturi de doi rulmenţi a. din acest paragraf.14) sau de patru rulmenţi (fig. proiectantul trebuie să prescrie câmpurile de toleranţă ale arborelui. DF DB DT a b Fig. Rulmenţii seturilor sunt şi ei marcaţi cu săgeţi. prin simbolul rulmentului. Rezumând. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă seturi de rulmenţi radiali-axiali. c. 3. marcajul -6 pe suprafaţa frontală a inelului interior al unui rulment cu d = 40 mm. dar marcajul diferă de cel al grupurilor de rulmenţi formate din rulmenţi individuali.15).Lagăre cu rulmenţi celui exterior este marcată valoarea abaterii efective. 3. respectând strict recomandările cataloagelor şi să opteze pentru o clasă de pretensionare din cele trei. b. respectiv carcasei. De exemplu. c TBT TFT TT a b Fig. gata formate de către furnizor. 3.

A Fig. c) poate prelua o forţă axială doar în sensul spre dreapta. – montaj „dublu” X.16. b.15 Seturi de patru rulmenţi a. – montaj „dublu” O. este cea orientată spre stânga.16 Poziţionarea setului după marcaje Un set de patru rulmenţi în montaj QBT (tandem-O. 3. d).15. iar vârful este orientat în sensul forţei axiale care poate fi preluată.13. poate prelua forţe axiale în ambele sensuri. – montaj în tandem. figura 3. – montaj tandem-O.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Un set de doi rulmenţi montaţi în tandem (DT. c. Forţa axială mai mare. pe care o poate prelua. d. Aranjarea setului pe arbore se face după schema din figura 3. e. – montaj tandem-X. figura 3. Ea se repartizează pe grupul de trei 65 . Marcajele trebuie să fie „în continuare”. 3. QBC QFC QT a b c QBT QFT d e Fig.

2. dacă forţa axială din arbore este orientată întotdeauna spre stânga. Soluţia ar fi fost cea din figura 3. în consecinţă.17).17 Set de tip QBT. valoarea ei trebuie să fie mai mică decât în cazul precedent. atunci se montează.Lagăre cu rulmenţi rulmenţi. 3. cu forţa axială orientată spre dreapta Dacă s-ar fi realizat un grup ca acela din figura 3.17). Dacă o problemă tehnică impune alte pretensionări decât cele pe care le oferă seturile de rulmenţi.19. 3. Dacă forţa axială ar fi orientată spre dreapta. dar valoarea maximă este a celei orientate spre stânga. 1 2 3 4 Amax Amin Fig. între ambele inele ale rulmenţilor 66 . (a se vedea deosebirea faţă de cazul dat în figura 3. d dar din rulmenţi independenţi şi nu cu un set furnizat ca atare.18.15. 3. 4 3 2 1 Amax Amin Fig. dacă situaţia forţelor axiale este cea din figura 3. atunci aranjamentul se făcea respectând comentariile de la punctul 1.18 Set de tip QBT. iar vârful să fie orientat în sensul forţei axiale (sau al celei mai mari. atunci ea ar putea fi preluată doar de rulmentul 1 şi. dacă ea poate avea două sensuri). cu forţa axială orientată spre stânga Aranjamentul trebuie să fie invers. sau dacă forţa axială poate avea ambele sensuri. 3. 4 (fig. De aceea. atunci setul de patru rulmenţi în aranjament QBT trebuie realizat şi orientat astfel încât marcajele să fie „în continuare”.

ale problemei jocurilor sau pretensionărilor. se dau câteva exemple de pretensionare obligatorie: a. jocurile mici mai asigură şi alte câteva avantaje importante: a. 3. Jocul În marea majoritate a situaţiilor.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nişte distanţiere (fig. Modificând. c. privind opţiunea pentru joc sau pentru pretensionare. Nu pot fi date „reţete” general valabile sau definitive.19 Grup de patru rulmenţi format din rulmenţi individuali (montaj de tip tandem-O) 3. o micşorare a vibraţiilor în timpul funcţionării. Fără a epuiza situaţiile. subansamble ale roboţilor. o funcţionare mai silenţioasă a rulmentului. b.4 Joc sau pretensionare? Comentariile care urmează. anumite ansamble ale motoarelor de aviaţie. arbori care au o mişcare alternativă (reversibilă). prin rectificare. h. e.1. aparatură medicală.20. angrenajele conice de precizie (angrenajele diferenţialului la automobile). Pe de altă parte. apar mereu situaţii tehnice deosebite. El trebuie să fie cu atât mai mic. aparate de măsură. Desigur. nuanţate.1. arborii principali ai maşinilor unelte. Clasele de jocuri (§ 3. 3. Pretensionarea Pretensionarea rulmenţilor este obligatorie în anumite situaţii.21). 67 . Amax Amin Fig. motoare electrice mici.2) oferă proiectantului posibilitatea de a se adapta unei situaţii concrete. au în vedere situaţiile „tradiţionale”. o repartizare mai favorabilă a sarcinii pe corpurile de rostogolire şi o durabilitate mai mare a rulmentului din acest punct de vedere. cu valabilitate mai generală. b. lungimea acestor distanţiere. c. 3. cu cât precizia de centrare şi cea de rotire a arborelui trebuie să fie mai mari. care cer soluţii noi. rulmenţii trebuie să aibă un anumit joc de funcţionare. la care se impun şi abordări diferite. se poate realiza prestrângerea dorită. g. în timp ce în altele are un caracter de recomandare sau de opţiune. d. f.

22. la variaţiile normale ale sarcinii.21 este folosit un arc elicoidal din sârmă cu secţiune dreptunghiulară montat central. forţele de inerţie ale corpurilor de rostogolire şi ale coliviei. Pretensionarea cu arcuri are avantajul că forţa de pretensionare este constantă pe întreaga durată de funcţionare a ansamblului respectiv. la rulmenţii radiali cu role cilindrice). d (tandem-O).21 şi 3. iar în figura 3. O altă posibilitate o reprezintă pretensionarea cu ajutorul arcurilor. sunt prezentate două asemenea soluţii. O parte dintre acestea au fost prezentate în § 3. Fenomenul este cu atât mai intens cu cât sarcina care încarcă rulmentul este mai mică. pentru a avea deformaţii neglijabile. În aceste condiţii. Pretensionarea cu arcuri poate fi aplicată 68 .20 Axul păpuşii mobile Pretensionarea este.Lagăre cu rulmenţi În figura 3.1. dar cu distanţiere de lungime calibrată între inelele a doi rulmenţi vecini. Gruparea rulmenţilor este de tipul celei din figura 3.20 [8] se dă soluţia constructivă a rezemării axului unei păpuşi mobile. În figurile 3. Ea duce la creşterea temperaturii şi la micşorarea durabilităţii rulmentului (chiar la gripaj). care urmăreşte evitarea patinării. practic egale cu zero.22 – un set de arcuri Beleville (arcuri-disc). Consecinţa este patinarea (alunecarea) corpurilor de rostogolire pe căile de rulare („skidding”).3. poate fi axială (de exemplu.15. ori la schimbări rapide ale direcţiei sarcinii. Fig. 3. chiar periculoasă. Cele două tipuri de arcuri din construcţiile de mai sus îndeplinesc această condiţie. de asemenea. la rulmenţii radiali cu bile) sau radială (de pildă. În construcţia din figura 3. Arcurile utilizate pentru pretensionarea rulmenţilor trebuie să aibă o rigiditate ridicată. necesară în special la rulmenţii care funcţionează la turaţii mari sau care sunt supuşi unor acceleraţii importante. Ea poate fi realizată prin diverse metode. Pretensionarea. precum şi frecările care se opun rotirii coliviei (de exemplu cele determinate de rotirea coliviei în masa de unsoare consistentă) nu pot fi învinse de forţele de tracţiune care se dezvoltă la contactele corpurilor de rostogolire cu inelul rotitor. conform FAG [8]. Patinarea este dăunătoare.

Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului se datorează unei serii de cauze: 69 . c. datorită deformării unghiulare flexionale a arborilor.22 Arborele unei maşini pentru găuri adânci Recomandări privind mărimea forţelor de pretensionare (sau a sarcinilor minime care trebuie aplicate rulmentului) se găsesc în cataloagele firmelor. În acest caz.21 Arborele port-piatră al unei maşini de rectificat alezaje zona de antrenare zona de lucru Fig. contactele vor fi încărcate suplimentar. atunci pot apărea următoarele situaţii: a. axele inelelor rulmentului formează un anumit unghi. iar durabilitatea lui va scădea. Deviaţia unghiulară are o asemenea valoare. d. iar durabilitatea lui va scădea. 3. temperatura rulmentului va creşte. b. Dacă rulmentul a fost montat cu pretensionare. Jocul intern devine egal cu zero.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului Dacă. atunci încărcarea contactelor va creşte suplimentar. ci şi pentru celelalte cazuri menţionate mai sus. încât deplasarea relativă a inelelor depăşeşte valoarea jocului. temperatura rulmentului va creşte. însă rulmentul mai are un joc intern de funcţionare. zona de antrenare zona de lucru Fig.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nu numai pentru evitarea patinării corpurilor de rostogolire. 3. în timpul funcţionării. Jocul intern se micşorează. 3.

dintr-o singură prindere. 238.seriile 232 (d≥52). Există actualmente aparatura necesară care permite alinierea lor cu o mare precizie.seriile 213. 130 Radiali-oscilanţi cu role butoi pe un rând Radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .05<P0/C0<0. 239. Pentru evitarea lor. 240 .4' nu pot compensa 2 . Ca urmare. 2RS) .Abaterile de la coaxialitate ale alezajelor carcasei în care se montează rulmenţii.5º 3º 4º 1. rigiditatea carcasei în zona lagărelor etc. poziţia forţelor în raport cu reazemele. dar depind de rigiditatea construcţiei (forma şi dimensiunile secţiunii arborelui.5º 3º 3.5º nu pot compensa 3º nu pot compensa 2 . 248 .seriile 222 (d<52). Acestea sunt inevitabile.10' 3 . .5º 2º 2. cu etanşare proprie (RS.3 P0/C0>0.Deformaţiile arborilor sub sarcină.seriile 22. . 249 .10' 2 . 241 (d<64). 231 (d≥60) .3 .05 0. Tabelul 3.). 222 (d≥52).13 Valori limită ale nealinierii unghiulare a inelelor Tipul rulmenţilor Valoarea limită a nealinierii unghiulare Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali cu role cilindrice pe un rând Radiali cu role cilindrice pe două rânduri Radiali-axiali cu bile Radiali-axiali cu role conice Radiali-oscilanţi cu bile pe două rânduri . lungimile diferitelor tronsoane. alezajele trebuie prelucrate simultan. 23.3 Radiali-oscilanţi cu ace (grade.Lagărele constituie subansamble independente.3º 1.seriile 13. 241 Axiali cu bile Axiali cu bile cu suport sferic Axiali cu role cilindrice Axiali-oscilanţi cu role P0/C0<0.5º 2.4' 1. Ele trebuie să fie aliniate.5º 0. 232 (d<52).1º 3º 70 . minute) 2 . 23. 231 (d<60). 112 .seriile 230 (d≥56).Lagăre cu rulmenţi . 230 (d<56). arborii vor avea o anumită înclinare ϕ în reazeme (centrele de presiune ale rulmenţilor). 22.seriile 12.seriile 223.

ale cutiilor de avansuri. e.13. Pentru a se valorifica avantajele unsorilor consistente s-au luat măsuri ca dezavantajele acestora să nu aibă consecinţe care să determine ieşirea prematură din funcţiune a rulmentului. iar nivelul uleiului (impus de condiţia de ungere a roţilor dinţate) este suficient de ridicat pentru a asigura pătrunderea corpurilor de rulare ale rulmenţilor în lubrifiant. se limitează turaţia la care pot fi folosiţi rulmenţii unşi cu unsoare. Rulmenţii se ung cu ulei în următoarele situaţii: a. [42]). Unele unsori consistente sunt aditivate cu lubrifianţi solizi (bisulfură de molibden sau grafit). 3. c. [17]. b. etanşarea lagărului este mult mai simplă. pot provoca patinarea corpurilor de rostogolire.4.1. frecarea internă este mai mare. Vor exista atât abateri de la paralelismul axelor arborilor.3 Lubrifianţi Lubrifianţii utilizaţi pentru ungerea rulmenţilor sunt unsorile consistente. cât şi abateri unghiulare. mentenanţa este mai uşoară. patinarea este evitată prin pretensionarea rulmenţilor (§ 3. determină existenţa acestor nealinieri).3. uleiurile şi. de exemplu. vor exista nealinieri. ale unor 71 .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi . în unele situaţii. [9]. prin imersiune (de exemplu roţi dinţate). cât şi în plan orizontal. 3. atât în plan vertical (propriile abateri ale înălţimii axelor capetelor de arbori de la talpa ansamblului. Cu aparatura actuală se poate realiza. Pe de altă parte. Aceasta este. totuşi. lubrifianţii solizi. la sarcini mici şi turaţii mari. Alte exemple sunt cele ale cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte. situaţia la majoritatea reductoarelor de turaţii. este reţinută mai uşor în lagăr. unde roţile dinţate şi rulmenţii sunt unşi cu acelaşi ulei. Problema care se pune este ca nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului să nu depăşească anumite valori limită (tab. reduce zgomotul. cu degajare mai mare de căldură. aşa cum s-a văzut în § 3. b.1 Unsoare consistentă sau ulei? Majoritatea rulmenţilor (90%) sunt unşi cu unsoare. care trebuie unse cu ulei.4). deoarece cele două ansamble sunt entităţi separate. datorită avantajelor pe care aceasta le oferă: a.3. d. Chiar dacă acestea se montează pe aceeaşi placă de fundaţie (pe acelaşi suport). avantaj important mai ales la arborii înclinaţi sau verticali. De aceea. Atunci când rulmenţii se află în spaţii comune cu alte organe de maşini. asigură o protecţie foarte bună împotriva prafului. o aliniere de mare precizie. [23]. Unsorile au şi unele dezavantaje: a.Capetele arborilor a două ansamble succesive ale unei transmisii (de exemplu capătul arborelui de ieşire al unui reductor şi capătul arborelui de intrare al maşinii antrenate) nu pot fi coaxiale.1.

prin centrifugare. ambreiaje multidisc. unsorile consistente au două caracteristici (proprietăţi) specifice: punctul de picurare şi penetraţia. în unele cazuri. ale aceloraşi carcase şi sunt unse cu acelaşi ulei cu care sunt unşi rulmenţii.Lagăre cu rulmenţi tipuri de compresoare sau de pompe etc.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor După cum se cunoaşte.115 000 00 0 1 2 3 4 5 6 Unsorile pentru rulmenţi au. în aceste cazuri nu este vorba de a opta pentru ungerea cu unsoare sau cu ulei. 3. la temperatura de 25ºC. Problema se reduce tot la evacuarea căldurii din lagăr. care circulă printrun sistem de răcire.3. de regulă. conform NLGI (National Lubricating Grease Institute). la turaţii foarte mari se pretează ungerea cu ceaţă de ulei. came. Acesta este uleiul. al maşinilor pentru fabricarea. b. În tabelul 3. Aceasta din urmă dă o măsură a consistenţei unsorii. la care anumite organe ale acestora (roţi dinţate. 2 şi. Tabelul 3. doar că această căldură a fost produsă din cauze externe rulmentului şi nu din cauza parametrilor săi funcţionali. ei s-ar încălzi la temperaturi nepermis de mari (cazul.14 sunt date clasele de consistenţă şi penetraţiile corespunzătore. deoarece aici nu există o alternativă. pistonaşe.. Atunci când.14 Clase de consistenţă şi penetraţii NLGI Clasa NLGI Penetraţia (zecimi de mm) 445 – 475 400 – 430 355 – 385 310 – 340 265 – 295 220 – 250 175 – 205 130 – 160 85 . Motivul selectării acestor clase este acela de a se evita două 72 . consistenţa 1. 3. De pildă. Atunci când. dar nu numai. din cauza procesului în care este implicat ansamblul în care se află rulmenţii. deoarece este o metodă sigură de ungere şi de răcire în acelaşi timp. şuruburi de alimentare se află în zone adiacente ale aceluiaşi carter. c. situaţie în care se impune răcirea forţată a lagărului cu ajutorul unui agent de răcire. a vatei minerale). de exemplu. datorită condiţiilor de lucru (sarcini şi turaţii) temperaturile ar fi prea mari. O unsoare cu consistenţa 3 poate fi utilizată la rulmenţii unor arbori verticali. După cum se constată.

.5 15 100 26 100 220 425 150 160 31 115 SM 28 KFK2U-40 Agent de îngroşare organic -40.+150 -20...15 Unsori pentru ungerea iniţială a rulmenţilor Simbol INA Simbol DIN 51825 Tipul unsorii Consis. la anumite intervale de timp.. ori cu alte tipuri de etanşări proprii.. dM – diametrul mediu al rulmentului (mm). Tabelul 3. fără a se mai apela la ungere de completare..Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi situaţii extreme: a.5(d+D). pe bază de litiu (ulei de bază: mineral) Calciu-litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: diester) Litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: ester) Litiu (ulei de bază: mineral) Complexă..4. În aceşti rulmenţi.. consistenţa unsorii să nu fie prea mică... Ungerea astfel asigurată este definitivă („for life”). 73 .. dM=0.+140 2 2 2 3 3 2 1/2 2 1 2/3 1/2 3 500000 500000 1000000 500000 1000000 500000 350000 300000 500000 600000 - 160 14.Parametrul Vâscozitatea cinematică a Domeniul tenţa de viteză de uleiului de NLGI n·dM bază.+260 (FA 164.. pe bază de bariu (ulei de bază: mineral) -25. la temperaturile de funcţionare din partea superioară a domeniului de temperaturi. unsoarea s-a introdus într-una din fazele finale ale fabricării lor. pe de altă parte. reungere). la 40ºC temperaturi -1 2 -1 (min ·mm) (mm ·s ) SM 03 SM 11 SM 12 SM 161) SM 17 SM 182) SM 23 KP2N-25 K2E-20 KE2K-50 K3K-20 K3P-50 K2K-20 KP2N-20 Complexă.. date în § 3. Rulmenţii se ung la montarea lor în ansamblul respectiv (ungere iniţială) şi. pe de o parte. la temperaturile de funcţionare joase.+120 -20...+180 (ulei de bază: siliconic) 1) Unsoare standard pentru rulmenţi radiali-axiali.+140 -40.+120 -30. iar unsoarea să curgă din lagăr...+180 (ulei de bază: ester) Gel SF 101 (ulei de bază: ester sau ulei -54. încât. consistenţa să nu fie prea mare. pe bază de sodiu SF 108 KSI3R-40 -40.. O categorie aparte o constituie rulmenţii cu etanşare proprie.. de tipul 2RS..1) Poicarbamidă SM 29 KHC1P-20 -30. b.+204 (FA 101T) mineral) Complexă. se procedează la împrospătarea unsorii (ungere de completare. 2) Unsoare standard pentru rulmenţi de precizie cu bile..+120 -50.+80 -50. uleiul de bază al unsorii să nu-şi poată îndeplini funcţia lubrifiantă.turaţia (min ).+160 (hidrocarbură sintetică) Poicarbamidă SM 100/2 KPE2R-30 -30.. cu contact sau fără contact... respectiv 2Z. să împiedice rotirea coliviei cu corpurile de rostogolire şi. -1 n .

16 Unsori pentru lagăre cu rostogolire (rulmenţi) Agentul Temperatura. [32].15 sunt prezentate unsori pentru ungerea iniţială. UM 185 Li2EP*.16 [10]. precum şi echivalenţele unsorilor fabricate de aceste firme. UM 185Li2EP*. #=unsori cu bisulfură de molibden. UM 185Li 2M* LUBRIFIN U 90 Ca1 U 90 Ca2 U 90 Ca3 AGIP Grease CC2 Grease CC3 GR 7036 UM 180 Li1-EP* Grease MU-1. Grease MU-3. Tabelul conţine produse ale unor firme importante. În tabelul 3. unsori recomandate pentru ungerea rulmenţilor. Grease MU-2. Grease MU-EP-2*.Lagăre cu rulmenţi Numărul producătorilor de unsori consistente pentru rulmenţi este mare. Grease MU-EP-3* UM 185 Li 3M* UM 165 LiCa 1 Grease LP-1 UM 170 LiCa 2 Grease LP-2 Grease AC-1 Grease AC-2 săpun de litiu -25 130 2 - 3 săpun litiu + calciu săpun complex de calciu 100 -25 120 1 2 3 1 -25 150 2 3 1 săpun complex de aluminiu săpun complex de litiu -25 140 2 - UM 185 Li3. a=unsori care pot fi utilizate şi pentru ungerea utilajelor din industria alimentară. se prezintă. Tabelul 3. Ţinând seama de marea diversitate a producătorilor şi a unsorilor. UM 185 Li3EP*. USB-300-3M-3EP# U260 B2 U260 B2M* U260 B3 U260 B3M* Grease NF1 Grease NF2 - bentonă 0 240 2 3 - Notă: *=unsori aditivate „extremă presiune”. în tabelul 3. ºC Clasa de minimă maximă NLGI îngroşare 1 săpun de calciu -15 60 2 3 -54 52 2 1 ASTRA ICERP UTJ 135Ca2 UM 180Li1. Grease 30. b=biodegradabilă. ca şi diversitatea mărcilor şi calităţilor de unsori [10]. UM 185Li2M* UM 185 Li2. USB-300-2-M3EP#. UM 185 Li3EP*. [16]. UM 185Li 2M* Grease SM#. USB-300-2M-10EP# USB-300-3. recomandate de firma INA. UM 185 Li2EP*. [15]. Grease MU-EP-1* UM 185 Li2. UM 185 Li 3M* U230 Ca1/2EP* U230 Ca2/3EP* U230 Ca3 - UM 175 LiCa 3 - - - - 2 1 USB-300-2. Grease MP* UM 185 Li3. USB-300-MG-8EP#. 74 .

Energol Energrease PR 2 Energrease PR 3 - CASTROL Spheerol L2 Spheerol L3 - ELF Palissa 1 Palissa 2. LZS-2EP* Mobilgrease MP. B. Motul 5039#. Alukomplex-2H. Alvania WR2*. StatermaMO10# - Mobiltemp1. Ca regulă generală. Molybden* MS 1805 Alvania R2. LZS-2.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În procesul de mentenanţă (întreţinere) a lagărelor cu rulmenţi. Anfrol XP-2*. H1Alton-1a Alukomplex-2. Limolard# - Chevron. nu trebuie amestecate. Alvania EP-1* Top Cup*. Dacă se amestecă unsori de diferite tipuri. atunci consistenţa unsorii se modifică (de regulă. Spheerol AP-3. Mobilgrease Special* Mobilux 3 LZS-3. trebuie evitată amestecarea diferitelor tipuri (mărci) de unsoare.b Energrease OG2 Epexelf 1 Epexelf 1 Mobilux 2. unsorile ale căror uleiuri de bază sunt diferite. Axa GR Chevron. Albida HD2. temperatura maximă de utilizare scade şi pot apărea şi alte modificări ale caracteristicilor acestora. Rolexa 1 Energrease LS-EP-1* Spheerol EPL-1* Energrease LS-2. Mobiltemp 78# Mobiltemp 2 Helos-2. Mobilgrease 77. Retinax LX2 Darina 2 - - - 75 . Rolexa 3 Energrease LS-EP-3* Spheerol EPL-3* Energrease HT-1 Energrease HT-2. Rolexa 2 Energrease LS-EP-2* Spheerol EPL-2* Pressure Gun Rhodina RL-1 Graphit Rhodina RL-2 Grease Rhodina RL-3 Aeroshell Grease 14 Alvania R1. Retinax EP-2 Alvania R3 Alvania G1 Alvania G2. Mobilux EP-2*. Spheerol AP-1. Nevastane HT/AW2a Multiplex TP Alukomplex-1. Helios-2M# - Albida EP2*. în nici un caz. Hengermϋzsir-2M. Mobilplex 47 Multimotive 2 Mobilplex 48 Nevastane HT/AW1a Cardrexa GEP-2. Alvania EP-2*. H1Alton-2a Favorit 2 LC 300 - Staterma2. se micşorează). Spheerol AP-2. Mobilplex 46 Multimotive 1. StatermaMO2#. Hengermϋzsir-2. Biogrease EP2*. Calithia EPT 2* Alvania G3 Cassida RSL-1a Cassida RSL-2a Energrease LS-3.P. Retinax EPX2*#. precum şi unsorile care au agenţi de îngroşare diferiţi. Movex 2 - MOBIL Mobilux 1 Mobilux EP-1* MOL Carrier KZS-0/1 KZS-0/2 KZS-0/3 LZS-1 MOTUL SHELL Energrease LS-1.

El reprezintă doar ultima soluţie. precum şi alte proprietăţi relevante ale acestuia. clasa de vâscozitate ISOVG (vezi şi tabelul 5. marca uleiului care corespunde acestei condiţii privind vâscozitatea minimă (de exemplu.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor S-au menţionat mai sus (§ 3. având deci. cu ajutorul ei. axiali cu ace Axiali-oscilanţi cu ace 76 .3 (pag.17). cât şi de turaţie. înainte de utilizare. este prezentată în lucrarea [35]. De aceea. Tabelul 3. anumite unsori. cu role cilindrice. din motive nenominalizate aici. sub incidenţa aceluiaşi ulei.17 Vâscozităţi minime ale uleiurilor pentru rulmenţi (la temperatura de lucru) Tipul rulmentului Vâscozitatea cinematică mm2/s 13 20 30 Cu bile. trebuie să fie amestecate. calitatea unsorii rezultate ar putea fi necorespunzătoare. din figura 3. să se testeze consistenţa.). la temperatura de funcţionare (indiferent care este aceasta) să nu coboare sub o valoare minimă (tab. Nu înseamnă că rulmentul trebuie uns cu un ulei cu această vâscozitate. se poate stabili. ISOVG 68 indică o vâscozitate de 68 mm2/s la temperatura de 40oC). totuşi. iar comportamentul uleiurilor în condiţii de presiune este tratată în [30]. Cunoscând sau apreciind temperatura de funcţionare. dar nu din categoria celor mai sus menţionate.3. oscilanţi cu role butoi. este recomandabil ca. 3. O gamă largă de uleiuri produse în România. se poate face pe baza figurii 5.Lagăre cu rulmenţi De asemenea. precum şi [4].23. Dar şi în această situaţie. [33]) şi. O alegere nuanţată a uleiului. Alegerea uleiurilor pentru angrenaje nu face obiectul acestui volum. dacă ei se află în spaţii adiacente cu alte organe de maşini ale transmisiei (roţi dinţate etc. cu proprietăţile lor esenţiale. O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească uleiul este ca vâscozitatea lui. dacă se face un amestec. mărci diferite. deoarece conţin aditivi diferiţi. unsorile fabricate de firme diferite. care ţine seama atât de dimensiunile rulmentului.1) situaţiile care impun ungerea cu ulei.9. În cele ce urmează nu se mai insistă asupra ungerii rulmenţilor. la limita de jos a vâscozităţii. Dacă. 3. nu trebuie amestecate. O tratare amplă asupra lubrifianţilor o oferă lucrarea [3]. cu ace Cu role conice.138).3. atunci ele trebuie să aibă acelaşi ulei de bază şi acelaşi agent de îngroşare. dacă unsorile conţin aditivi diferiţi.

Unul dintre aceştia este etanşarea. pe de o parte. Există situaţii în care trebuie împiedicată ieşirea lubrifiantului din lagăr spre interiorul carcasei transmisiei. în lagăr. exterior ansamblului. împiedicarea pătrunderii în lagăr a contaminanţilor şi. reţinerea. Cu vâscozitatea determinată ca mai sus.23 Dependenţa vâscozitate – temperatură pentru uleiuri din diverse clase ISOVG Tabelul 3.18 [10] conţine recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor. se poate identifica un ulei care să corespundă problemei.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi Funcţionarea corectă a unui lagăr cu rulmenţi.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 3000 2000 1000 Vâscozitatea minimă (tab. În ceea ce priveşte cel de al doilea scop.17) mm /s 500 300 200 100 50 30 20 15 10 8 6 5 4 3 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 1:ISOVG320 2:ISOVG150 3:ISOVG68 4:ISOVG46 5:ISOVG32 6:ISOVG22 7:ISOVG15 2 1 2 3 4 6 5 7 90 100 110 120 130 140 150 160 Temperatura de funcţionare ºC Fig. 77 . pentru a se evita. el nu se referă doar la împiedicarea lubrifiantului de a ieşi din lagăr în mediul ambiant.3. de exemplu amestecarea lubrifianţilor. 3. în cazul în care rulmentul este uns cu un alt lubrifiant decât celelalte organe ale transmisiei. a lubrifiantului. Prin etanşarea unui lagăr (sau a unui rulment) se urmăreşte. pe de altă parte. depinde de o serie de factori. aflate în spaţii adiacente. 3. sub aspectul ungerii. şi ţinând seama de condiţiile de funcţionare din tabel.

H32AS.TH68EP1 (ASTRA). Safco Rubric S32 Z. Vacuoline 525. RC-R 32. Velocite Oil nr.Energol RC 68. TCL-15.E. Perfecto T 32. Tellus S 100. H 68 EP/1 (ICERP). OTE 68. 24. Vitrea 100. TCL-100. Velocite Oil nr.T.). Dacnis P68. Hidrokomol P68. Morlina 32. D. Aircol PD 32 (CASTROL). Velocite Oil nr. Turbokomol 32K. Dicrea TC 32. Turbinol 32. Hidrokomol U-68. Turbo T68. SZK-100. H 15EP/1. I 68 (PETROTEL-LUKOIL). D.P. KA-68. Tellus S68. 13. Oil Heavy Medium. Tegula 32 (SHELL) # # # L 10 . Perfecto T 100 (CASTROL). Velocite Oil AX (MOBIL). Hidrokomol U-68. Dacnis VS 32 (ELF). Radula 15. H100 EP*. Oil Light. L 100. LA 32** (LUBRIFIN). Hyspin AWS 32. H 60A. Magna 15 (CASTROL). THB 32 (B.T. D. OTE 100. Tegula 32 (SHELL) sub 500 50 500. KA-68. Perfecto T 32.). Hidrokomol U-15 (MOL Carrier). Hyspin AWS 32.Energol RC 68.T. Polytelis 32. Turbelf SA 68. Dicrea TC 32. Dacnis VS68 (ELF).4000 peste 4000 78 . AN-68.T. D. D. D. Hidrokomol U-32. AN-100. H 10 (ASTRA). Tellus S68.. Oil Light. KA 100**. Polytelis 68.E. ACER 32.T. ACER-MP 100. OTE 68. Safco Rubric S 100Z. 26. Vectra Oil Light.P. H68 EP. Energol CS 100. 24.E. H41 . THB-68 (B. Tellus T15 (SHELL) # L 100. Vitrea 68. Saf Drive S 32. Rubrex 400. H32EP. Magna 68. Velocite OilS. Elfolna DS 68. Hyspin VG 32. AN-32. Spinelf 15 (ELF). Elfolna DS 32. Elfolna DS 32. TCL-32. OSO 100.E.T. H 46 A . H 100 # (PETROTEL-LUKOIL).E. Turbo T68. Perfecto T68. Dicrea 32 (AGIP). Turbelf SA 100. 12. HA 15S (ICERP).E. L8 (LUBRIFIN). D. Hyspin VG68.T. H15 EP. TCL-68. Turbelf SA 32. Tellus T68. Safco Rubric D 100. H68. TH68EP1(ASTRA). Dicrea 68 (AGIP). Turbokomol 32K.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Vactra Oil Heavy Medium. Tellus T 100 (SHELL) # K68. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). Comptella 100. OSO-C68. Safco Rubric RU 100. RC-100. OSO-C68.T. 12.4000 peste 4000 -5 sub 500 100 500.E. 18. THB 100 (B. Hyspin VG15. Velocite Oil AX (MOBIL). Aircol PD 68 (CASTROL). Polytelis 32. H 32 EP/1 (ICERP). Tellus T 32. Safco D 100. Radula 32.E. D.E. Safco Alterna 100 (MOTUL). TCL-68. Vitrea 68.P. Elfolna DS 100. Safco Rubric A 32. Dacnis P68. Turbelf GB 32. L 100*. Dacnis P 100 (ELF).THB-68 (B. Dicrea 68 (AGIP). Hyspin AWS68. K68. Radula68.T. Tellus T 32.E 27 (MOBIL). Oil Heavy Medium. Safco Rubric C 68. ACER 68. TbA 32E*. TbA 57E*. Vectra Oil Heavy. LA 57** # (LUBRIFIN). Comptella S68 (SHELL) H32. Dacnis VS68 (ELF). K68. 8. CS 68. Comptella 68. I 68 (PETROTEL-LUKOIL). Corena P 100.E. Dicrea TC 68. Hyspin VG68. LA 100. Saf Drive S 32.P.P. Safco Rubric S 68 Z (MOTUL). Hidrokomol U-32. 26. I100. H68 EP/1 (ICERP). Hidrokomol P-32. H68. D. Safco Rubric A 32. Turbelf TSE 32. Vactra Oil Heavy Medium. Saf Drive S68 2 (MOTUL). AN-32. OSO-C32. Elfolna DS 68. HLP-HM68. ACER 100. Safco Rubric S32 Z. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). H32AS. TK 32. TbA 32E*. 11 (MOBIL). D. Radula 100. Radula 68. KA 100 S (ICERP). Turbokomol 68K. LA 32** (LUBRIFIN). H41 . K 100. Tellus T68. H 46 A . Hidro HL-68. Turbo T32. H32A. Hidro HL-32. Vitrea 32. Hidrokomol U-100. ACER 15 (AGIP). Radula 32. Dicrea 32 (AGIP). HA 15. Comptella S68 (SHELL) H32. H60A. Morlina 100. H18A. K 100 (ASTRA). Hyspin AWS68. Vitrea 32. Energol HLP 32.T. Saf Drive S68.T. Turbo T32. Turbinol 32EP. LA57** # (LUBRIFIN). TbA 57E*. Hidrokomol P-68. RC-R68. CS 68. Tellus S32. LA 100. D. Turbelf SA 68. Rubrex 400. Vectra Oil Light. Comptella 68. Turbelf GB 32. KA 100 (MOL Carrier).E.18 Recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor Temperatura. THB 32 (B. Hyspin VG 100.). Energol HLP 32. D. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). OTE 32.. H32 A (PETROTEL-LUKOIL). Dicrea 100 (AGIP). OSO-C32. rot/min # Tipul uleiului K68. RC-R 32.E.. Hyspin VG 32.). H 32 EP/1 (ICERP). Turbelf SA 32. Dacnis VS 32 (ELF).). Magna 100. H68 EP. Aircol PD 68 (CASTROL).. Hyspin AWS 100. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). Hidrokomol P-32. Magna 68. HLP-HM68.T. ACER 68. RC-R 100. Polytelis 68. Safco Rubric C 68. OSO-15. OSII 60 . TK 32. H32 A (PETROTEL-LUKOIL).T. TCL-32. H 100A*** (LUBRIFIN). Polytelis 100. Safco Vis 32 (MOTUL). H 100 EP/1. Morlina 32. D. H32A. ºC minimă maximă Turaţia. Tellus S32. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). H60A. Turbelf TSE 32. 13. Turbokomol 68K. Dicrea TC 68. Hidro HL-68. Aircol PD 32 (CASTROL). RC-R 68. Perfecto T68.Turbinol 68. Hidro HL-32. Safco Vis 32 (MOTUL). H 60A. ACER 32. L 56 *. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). OSO-C 100. OTE 32. H32EP.

Vacuoline 525. SIC-C 220. LDE. LA 100. K 100 (ASTRA). Metelia 100 (ELF). sub 500 Metelia 220. TCL-220. H 100A*** (LUBRIFIN). L100 * (LUBRIFIN). Hidrokomol HV-U15.T. 13 (MOBIL). Mobilgear 629. KA-150 (MOL Carrier). # = vâscozitate la 50ºC. Alpha SP 150. Vactra Oil BB. Supraco MPL 100. Hydrelf peste 5000 DS 32 (ELF). D. Safco Rubric XP32Z (MOTUL). OSO-C 150. Reductelf SP peste 4000 100. Rarus 429.4000 Viscolite Oil Extra Heavy. Corena P 150. Etna Oil no. Hyspin AWS 150.4. Misola MAP 220. Viscolite Oil BB.). Oil BB (MOBIL). Tellus S 100. Vacuoline 328. SZK-100. Omala 150 (SHELL) # L 100. D. Reductelf SP 150. I 150 # (PETROTEL-LUKOIL). Polytelis 220. Hidrokomol HV-U32 (MOL ## Carrier). D. D. contaminanţi secundari.. TIN 150EPS/1 (ICERP).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3. LA 100. 11 (MOBIL).. Dacnis P 150. Magna 100. TIN 220EPS/1 (ICERP). Komagmol 150. KA 220 (MOL Carrier). c. Tellus T 32 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). Safco Rubric RU 150. Elfolna DS 100. Safco D150. Tellus TD 46 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). OTE 100. Safco Gear HD 150.T. D. Vacuoline 133. Transzol 150.T. Komagmol 100 (MOL Carrier).E.E. ** = utilizare peste 50ºC. Morlina 100. Reductelf Synthese 150 (ELF). Hyspin VG 100. 15 (MOBIL). 18. Reductelf Synthese 220 (ELF).Hyspin VG 220 (CASTROL). Tellus T 100. Dicrea 220 (AGIP). b. GR-XF 220.E.T. OSOC 100. Morlina 220. După natura lor. L 56 *. Hidrokomol U-100. Magna 150. Radula 100.. ACER-M230. Vitrea 100.T. Safco D220 (MOTUL). Safco Rubric XP 46 Z (MOTUL). Tellus T 46. L 100. TIN 150 EPS. ACER 150. Turbelf SA 100. OSO-150. GXP 100. Bactran HV32 (B. THB 100 (B. Polytelis 150. H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). Omala 220 (SHELL) # L 150*. LDE. Hyspin AWH 46 (CASTROL). TIN 100EP/1. ACER-MP 100. ºC minimă maximă Turaţia.P.T. 28. ACER-MPK 150.P. Safco Rubric XP22Z (MOTUL). Safco Rubric FF 220. D. Energol RC-150. OSII 60 . Reductelf SP 220. ACER –MP220. L 100*. Dicrea 100.E. Comptella 100. 79 .). OSO-S 220. Hyspin AWH 32 (CASTROL). RC-100. Safco Alterna 150 (MOTUL). Dacnis P 100. contaminanţi primari. Transol 220. D. OSO-S 150. TCL100.E. TCL-150. ## = utilizare la temperaturi mai mari de -20ºC.). Oil Extra Heavy (MOBIL). Energol CS 100. Vitrea 220. Vacuoline 128. Rarus 427 (MOBIL). Omala 100 (SHELL) Arnica 46 (AGIP). Polytelis 100.E 27.. L95 **. Radula 220. RCR 100. Dicrea 150. Delima 220. Safco Rubric RU 100. Supraco MPL 150.P. ### = utilizare la temperaturi mai mari de -15ºC.P. Blasia 150.T. KA 150/1. Blasia 220. Etna Oil no. SZK-220. Safco Rubric D 100. Corena P 100. Vitrea 150. Hyrelf XV 432 (ELF). Reductelf Synthese 100. Vectra Oil Heavy. K 100. SIC-C 150 (AGIP). rot/min Tipul uleiului L 220**. L 220**.5000 DS 32. Vacuoline 533. Komagmol 220. Safco Rubric FF 150. Safco Gear HD 220. Safco Rubric RU 220. I100. Tellus T 15 (SHELL) NOTĂ: * = utilizare peste 0ºC. Vacuoline 528.). GR-XP 220.P. Radula 150.T.). Mobilgear 627. *** = utilizare peste 10ºC. KA 100**. Magna 220. K150.18 (continuare) Temperatura. OSO-C 220. Safco Rubric S 100Z. Comptella150. Safco D 100. 19. Vacuoline 333. Supraco MPL 220. Safco Alterna 100 (MOTUL). Hyspin AWH 32 (CASTROL). Blasia 100 (AGIP). Transzol 100. 500. K220* (ASTRA). Dacnis VS150. KA-100S (ICERP).E.P. Hydrelf sub 1000 DS 46. ACER 100. I 220 (PETROTEL-LUKOIL). Mobilgear 630. TIN 220 EPS (LUBRIFIN). Vactra Oil Extra 100 Heavy. KA95* (ASTRA).Hyspin VG 150. contaminanţii (poluanţii) sunt de trei tipuri: a. H 100 EP/1. Hidrokomol HV-U22 ## (MOL Carrier). peste -5 D.E. K220*.T. Morlina 150. Hidrokomol HV-U46 (MOL Carrier).3. K150. CS-150 (B. D. Hyrelf XV 46 (ELF). Alpha SP 100 (CASTROL). Alpha SP 220.E. Perfecto T 100. KA 100. L 150*. ACER –MP 150.). AN-100. H100 EP*. Bactran HV32 (B. SZK-150. OSO-220. contaminanţi exteriori. Bactran HV46 (B. Hydrelf -30 50 1000. Hyspin AWS 100. ACER MPK 220. Safco Gear HD 100. Energol CS 220 (B. Aircol PD 150 (CASTROL).

Contaminanţii secundari provin din procesul de funcţionare a ansamblului. rulmenţi etanşări angrenaje cuzineţi robineţi ghidaje liniare piston / cilindru lanţuri frâne / ambreiaje cuplaje altele 0 10 20 30 40 incidenţa. Se observă că rulmenţii sunt cei mai afectaţi de contaminarea lubrifianţilor (28%). Ei sunt. de pildă.25 [40] este sugestivă pentru constatarea influenţei diferiţilor factori asupra scoaterii din uz a rulmenţilor unor reductoare industriale. care. O caracterizare a nivelului de poluare a diferitelor medii în care se pot afla ansamble cu rulmenţi este dată de tabelul 3. 80 . ori sunt introduşi odată cu lubrifiantul la prima ungere a ansamblului.24 Impactul contaminanţilor asupra cuplelor de frecare Figura 3. % Fig.18 [40]. parţial sunt reţinute de filtrele instalaţiei. particule de uzură. 3. Este evident impactul important al impurităţilor din lubrifiant asupra scoaterii din uz a rulmenţilor (70%). la reductoare) ori prin etanşările deteriorate sau greşit proiectate.24 [40] se prezintă impactul contaminanţilor din lubrifiant asupra diferitelor cuple de frecare. În figura 3. Contaminanţi secundari sunt şi compuşii de oxidare (îmbătrânire catalitică) ai uleiului. compuşi care sunt insolubili. Obiectul acestui subcapitol îl constituie contaminanţii exteriori.Lagăre cu rulmenţi Contaminanţii primari sunt aceia care provin din procesul de fabricaţie şi de montaj al ansamblului din care fac parte rulmenţii. Contaminanţii exteriori pătrund prin orificiile de aerisire (de exemplu.

etanşarea poate fi cu contact sau fără contact.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) Din punctul de vedere al relaţiei dintre elementul de etanşare şi componentele rulmentului. La etanşarea cu contact. din fabricaţia curentă a firmei INA [21.1 0. În tabelul 3.5 1 5 320 1300 În raport cu rulmentul. etanşarea unui lagăr cu rulmenţi poate fi: a. De asemenea.4.18 Particule în suspensie în aer. elementul de etanşare se află în contact cu alunecare cu unul dintre inelele rulmentului sau cu unele părţi componente ale dispozitivului de etanşare. 3. în diferite medii Mediul Suspensia mg/m3 aer Încăpere „albă” (curăţenie „absolută”) Laborator Atelier de prelucrări mecanice Fabrică Centrul unui oraş Oţelărie Fabrică de ciment 0. 25]. 24. este posibil ca această fantă să fie formată între elementele dispozitivului de etanşare (labirint).03 0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi ungere defectuoasă impurităţi (contaminanţi) suprasarcini concepţie constructivă greşită uzură mediu înconjurător alte cauze 0 20 40 60 80 100 frecvenţa. între elementul de etanşare şi unul din componentele rulmentului se formează o fantă de o anumită formă. 3. La etanşarea fără contact. b.19 sunt prezentate soluţii de etanşare interioară. 81 . cu contact. etanşare exterioară.25 Cauze ale deteriorării rulmenţilor Tabelul 3. etanşare proprie (interioară). % Fig.

. fixată între două şaibe din tablă din oţel.KRRB..KRRB.manşetă cu buză.19 Etanşări interne cu contact Nr. din cauciuc 2 NBR . zincată. crt..şaibă (inel) din tablă din oţel. Manşeta. .utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric. 4 R 5 RCC 6 P3 1 – cauciuc butadienic. zincată.. zincată. . seriile GE... pretensionată radial.. . .o singură buză.utilizată la rulmenţii seriile GE.şaiba suplimentară realizează şi o etanşare suplimentară fără contact cu inelul interior al rulmentului. E.KRRB.utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inel interior lat.durabilitate mare 3 RSR .KLLHB..etanşare cu 3 piese: manşetă cu buză.KRRB-CC. .cu contact. . .. Are o şaibă suplimentară care le acoperă pe celelalte două şi care asigură o protecţie anticorozivă. Simbol Construcţie Descriere 1 RS .. .şaiba exterioară este evazată la partea dinspre inelul interior.fără contact (cu interstiţiu).manşetă cu buză. GE. seriile GSH. .. .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Buzele sunt pretensionate radial.KRRB.KPPB3.etanşare asemănătoare cu cea de tip R. . din cauciuc NBR . . NE. ..şaiba exterioară protejează suplimentar buza contra unor deteriorări cauzate de acţiuni mecanice. 2 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic. cea exterioară ..KRRB. injectată din cauciuc NBR . GNE. are trei buze de etanşare şi se află în capsula formată din cele două şaibe din tablă din oţel. cu o manşetă cu 2 buză. . conferind o protecţie a buzei faţă de o acţiune mecanică asupra ei.. pretensionată radial. 82 . 2 URS ... din cauza frecării importante a celor trei buze cu inelul interior.se utilizează la viteze mici.cauciuc BR1.etanşare destinată funcţionării într-un mediu puternic 2 contaminat. ..RRB. .. seriile GLE. cu armătură din oţel.două buze de etanşare: cea interioară . GE.utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric.cauciuc NBR2 cu armătură din oţel.

Figura 3. utilizat la roata din spate a unui autovehicul [8]. 3. În figura 3.27 Rulmenţi cu ace cu etanşare proprie 83 . INA [22]. Fig.26 Rulment cu etanşare interioară cu contact Fig. 3.26 se dă un exemplu de etanşare interioară a unui rulment radial-axial cu bile pe două rânduri.27 prezintă rulmenţi cu ace cu etanşare proprie.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Etanşări interioare pot fi realizate la rulmenţi de diferite tipuri.

28. . viteza periferică până la care se pot utiliza).destinată mediilor cu nivel de contaminare redus.material: cauciuc NBR1 cu armătură din oţel.destinată mediilor cu nivel de contaminare redus. recomandată şi pentru temperaturi de funcţionare ridicate (nu conţine elemente din cauciuc).20 conţine etanşări interioare fără contact. . Simbol Construcţie Descriere 1 Z . sunt foarte numeroase.KLLHB. 24.etanşare cu labirint (format între elementul de etanşare şi inelul interior al rulmentului). Tabelul 3. 3.20 Etanşări interne fără contact Nr. iar aspectul lor constructiv – în figura 3. precum şi alte tipuri de etanşări.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.4.1 Etanşări cu contact O grupare a acestor etanşări. sunt date în tabelul 3.poate fi utilizată la viteze mari (elementul de etanşare nu atinge inelul interior).elementele de protecţie pot fi şi din cauciuc NBR1 cu armătură din oţel. Trebuie menţionat faptul că firmele care produc manşete de etanşare.2 Lagăre cu etanşare exterioară Etanşările exterioare ale rulmenţilor pot fi cu contact sau fără contact. seriile GE.. 25].4. .. 3.22 [44].utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inelul interior lat simetric. .etanşare cu fantă. utilizate la rulmenţii firmei INA [21. Piesa intermediară este presată pe inelul interior. . precum şi indicaţii de utilizare şi anumite limite (de exemplu. 3 L . la fel ca şi 84 . . formată între şaibele de protecţie şi inelul interior. 2 BRS .2. . Tipul şi dimensiunile manşetelor de etanşare cu o buză sau cu două buze (o buză suplimentară pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi) din producţia INA sunt prezentate în tabelul 3. 1 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.etanşare cu labirint. .21 [23].compusă din trei elemente metalice. crt.etanşare eficientă.

21 Manşete de rotaţie cu buză b b b d D d D d D GR (d≤7) Manşetă cu o Manşete cu buză buză suplimentară GR 4X 8X2 GR 5X 9X2 GR 5X10X2 GR 6X10X2 GR 6X12X2 GR 7X11X2 GR 7X14X2 G 8X12X3 G 8X15X3 G 9X13X3 G 9X16X3 G 10X14X3 G 10X17X3 G 12X16X3 G 12X18X3 G 12X19X3 G 13X19X3 G 14X20X3 G 14X21X3 G 14X22X3 G 15X21X3 G 15X23X3 G 16X22X3 G 16X24X3 G 16X25X3 G 17X23X3 G 17X25X3 G 18X24X3 G 18X26X4 G 19X27X4 G 20X26X4 − − − − − − − − SD 8X15X3 − − − SD 10X17X3 − SD 12X18X3 SD 12X19X3 − SD 14X20X3 − SD 14X22X3 SD 15X21X3 SD 15X23X3 SD 16X22X3 SD 16X24X3 − SD 17X23X3 SD 17X25X3 SD 18X24X3 SD 18X26X4 SD 19X27X4 SD 20X26X4 G (d≥8) Dimensiuni (mm) d D b +0.4 -0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi variantele constructive ale acestor etanşări. în funcţie de problema concretă de proiectare. proiectantul are la dispoziţie o largă paletă de posibilităţi.2 G 20X28X4 SD 20X28X4 20 28 4 G 21X29X4 − 21 29 4 G 22X28X4 SD 22X28X4 22 28 4 G 22X30X4 SD 22X30X4 22 30 4 G 24X32X4 − 24 32 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 25 32 4 G 25X33X4 SD 25X33X4 25 33 4 G 25X35X4 SD 25X35X4 25 35 4 G 26X34X4 SD 26X34X4 26 34 4 G 28X35X4 SD 28X35X4 28 35 4 G 28X37X4 − 28 37 4 G 29X38X4 − 29 38 4 G 30X37X4 SD 30X37X4 30 37 4 G 30X40X4 SD 30X40X4 30 40 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 32 42 4 G 32X45X4 − 32 45 4 G 35X42X4 SD 35X42X4 35 42 4 G 35X45X4 SD 35X45X4 35 45 4 G 37X47X4 SD 35X45X4 37 47 4 G 38X48X4 SD 38X48X4 38 48 4 G 40X47X4 SD 40X47X4 40 47 4 G 40X50X4 SD 40X50X4 40 50 4 G 40X52X4 SD 40X52X4 40 52 4 G 42X52X4 SD 42X52X4 42 52 4 G 43X53X4 − 43 53 4 G 45X52X4 SD 42X52X4 45 52 4 G 45X55X4 SD 45X55X4 45 55 4 G 50X58X4 SD 50X58X4 50 58 4 G 50X62X5 SD 50X62X5 50 62 5 G 55X63X5 − 55 63 5 G 70X78X5 − 70 78 5 85 . Tabelul 3. De aceea.4 -0.2 4 8 2 5 9 2 5 10 2 6 10 2 6 12 2 7 11 2 7 14 2 8 12 3 8 15 3 9 13 3 9 16 3 10 14 3 10 17 3 12 16 3 12 18 3 12 19 3 13 19 3 14 20 3 14 21 3 14 22 3 15 21 3 15 23 3 16 22 3 16 24 3 16 25 3 17 23 3 17 25 3 18 24 3 18 26 4 19 27 4 20 26 4 SD Dimensiuni (mm) Manşetă cu o Manşete cu buză buză d D b suplimentară +0.

stropi etc. cu vecinătatea locului de exemple şi montare a etanşării variante Materiale Baie Gaz °C min max Etanşare cu buză radială 12 (35) 12 <6 după presiune -40 -40 -40 -40 -40 +110 +110 +110 +110 +110 Inel NBR4 A B C D fără inserţie metalică >20 E F G 4 (10) 5 0.Etanşare cu Interstiţiu -90 -200 -240 -40 -40 +120 +350 +550 Etanşare cu buză axială Fibre vegetale (lubrifiere cu grafit) Fibre de poliamidă Folie flexibilă (grafit) +100 +100 Etanşare mecanică NBR4 12-18 20 20 10 -30 -30 -50 +180 +180 +110 Şaibă elastică Oţel carbon Ceramică Carburi sinterizate/ carburi sinterizate Oţel cu crom/ oţel cu crom 5 -40 +120 20 20 -30 -30 +150 +130 Etanşări pluşate Fibre de poliamidă pe folie de metal Şaibă de poliester pluşată în şaibe de etanşare Z 1) 2) 3) Se referă la acţiunea fizică a fluidului de etanşare Etanşare imersată/presurizată Valorile dintre paranteze indică vitezele ce pot fi atinse cu etanşări în variante speciale 4) NBR – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic 86 . Impurităţi uşoare. Nisip.5 -50 -30 -100 +100 +120 +200 Inel Pâslă Piele PTFE 2 (4) 4 6 -40 -40 -30 +110 +110 +100 Presetupă Inel O Inel X Inel O pe con NBR4 NBR4 NBR4 10 26 25 (40) 12-18 >18. umede 1) 2) de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid nelubrifiant Fluid pulverizat Fluid lubrifiant Unsoare Viteza periferică maximă 3) m/s Temperatura din Tipul etanşării.22 Identificarea şi alegerea etanşărilor cu contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împiedecată Praf.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. uscate Funcţionare ca supapă de unsoare Aşchii metalice. Impurităţi grele.

1 Uşor de combinat cu alte etanşări / şaibe de etanşare. duritatea suprafeţei trebuie să fie cel puţin 60 HRC. Inel O pe con: simplu. frecare redusă. Efect de etanşare diminuat.3-0. Etanşarea se deteriorează uşor.6) - 0. Frecarea poate varia. Pe con: strângerea inelului (îmbătrânirea). Inel X: frecare mică. a se vedea recomandările producătorilor 87 . Dacă t>120°C este necesară răcirea forţată.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Cerinţe speciale ale suprafeţelor de contact Bătaia radială maximă (la n=2000 rot/min) mm Observaţii 5) Rmax (Ra) µm Excentricitatea maximă (diametrul arborelui = 100 mm) Avantaje Dezavantaje Comentariu general: O combinaţie de două tipuri de etanşări rezolvă adesea problemele de etanşare A. Pe con: unghiul conului 30°. Suportă temperaturi înalte. B 1. La v>18 m/s. Pentru diametre mari sunt disponibile etanşări separabile. Modele speciale sunt disponibile pentru p=10-5 torr – 25 MPa. lipite de şaiba metalică cu un adeziv epoxidic. Risc de frecare uscată dacă nu există o uşoară scurgere de ulei. (0.35 Etanşare bună.2) - 0.05-0. Este necesară reajustarea.6-3. etanşarea acţionează ca deflector şi etanşare cu interstiţiu. Comprimarea: 0-0.05 <0. F G 1. cu excepţia celor grafitate. Dacă substanţele conţin particule solide.25 0.5) La v> 4 m/s (1.05 În principiu = 0 (0.5-2 0. Pentru t> 100°C. Pentru v>12 m/s etanşarea este fixată cu un colier sau o bucşă suport.13 mare <0. Scurgeri de ulei în timpul rodajului Centrarea este critică! Buza etanşării trebuie să fie concentrică cu rulmentul. Poate fi utilizată şi o bucşă de uzură.5) - 0. d=1.2) (0. Nu se recomandă la etanşarea radială 5) Pentru diferenţe de presiune maxime asupra etanşărilor.1 0. DIN 3770. Alegeţi densitatea potrivită.1 - 0. în ciuda toleranţelor strânse. Etanşările din pâslă sunt disponibile sub formă de inel sau bandă. 0. Densitatea fibrelor: 50-60 fibre/mm2. v=100 m/s şi t=+200°C la +400°C. Uşor de montat. Inelele O suportă valori mari pv la comprimare.12 0. în combinaţie cu barieră de fluid şi inel de oprire. BS 1399. Etanşările PTFE umplute cu carbon. Uşor de ajustat sau de înlocuit. Inelul de pâslă se poate strânge – scurgeri de ulei. 4. Pluşare: fibre de naylon de lungime 1-3 mm.5-1. Unele etanşări sunt realizate numai pentru un singur sens de rotaţie.0 (0. inele de lubrefiere cu grafit sau similare.6 (0.2 0. lubrifiantul/răcitorul trebuie alimentat printr-o conductă separată până la un inel de reţinere. Căldură degajată la frecarea din timpul montajului (3. Faţa laterală a rulmentului acţionează ca suprafaţă de sprijin. Înlocuire dificilă a etanşării. Adesea este necesară răcire separată Uşor de deteriorat la montare. Inelele O trebuie comprimate cu 10-15%.12 0. presiune mare şi substanţe corozive.08 0. arbore (0. Căldură de frecare mare.5 MPa m/s au bune proprietăţi de funcţionare uscată. cu o valoare pv de max.05) Dacă >0 ⇒ scurgeri de ulei Compactă.8) - La viteze mari. Tipul F este recomandat pentru cazuri cu vibraţii.1 mm. de peste 10m/s. Alegeţi etanşări ce rezistă la îmbătrânire.1 Eficientă Pâslă: diminuarea elasticităţii determină apariţia unui interstiţiu nedorit. Etanş la gaze. După rodare se obţine o etanşare cu interstiţiu foarte mic. Degajare de căldură prin frecare. Degajare de căldură mare prin frecare. Inelul V necesită suport axial dacă v>7 m/s. După rodare ⇒ interstiţiu foarte mic. Norma DIN 3760. rigidizate printr-o armătură uşor de montat. uşor de schimbat. Funcţionează ca deflector 1-5 1-5 - Autoreglabilă Autoreglabilă.0-1.8) presetupă (4-5) (3-5) - Alegerea etanşării este foarte importantă. Robustă şi uşor de montat Compact.3-0. alegeţi materiale sintetice.05xdiametrul arborelui.1-0.

sunt insensibile la bătaia radială a arborelui. buza era radială (contact radial). prezentate mai sus. 3.10. 2. În figura 3. Contactul buzei cu piesa conjugată asigură etanşarea.7.11. Fig.28 Manşete de etanşare cu buză Etanşarea cu manşete de rotaţie cu buză („simering”) este utilizată în mod curent. Exemple de utilizare apar în figurile 2.30. rezultă din figura 3. Construcţia. poziţia în lagăr. 3. În timp ce la manşetele de etanşare. permit excentricităţi mult mai 88 .Lagăre cu rulmenţi Fig. precum şi uzarea ei rapidă.29 se prezintă soluţii de etanşare cu manşete la lagăre cu rulmenţi radiali cu ace.9. Etanşările cu V-ring au câteva avantaje importante faţă de manşetele cu buză: pierderi prin frecare mult mai mici. Se observă că buza suplimentară a manşetelor este orientată spre mediul exterior. precum şi funcţionarea unei etanşări cu V-ring. pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi. 2. buza este axială (contact axial). la V-ring. 2.29 Etanşări la rulmenţi cu ace O soluţie eficientă de etanşare o reprezintă şi inelele V (V-ring). În felul acesta se evită acţiunea contaminanţilor asupra buzei principale.

V-65 V-70 . figura 3. aşa cum rezultă din tabelele 3. Astfel. la o lăţime B1. aşa cum se vede în figura 3.. V-18 V-20 .. V-35 V-40 ..4 0. 3..23 Excentricităţi admisibile ale arborelui în carcasă Dimensiunea inelului V Excentricitatea e (mm) 0.2 iar la d = 50. 3.. b. a..... permite înclinări mari ale arborelui în zona de etanşare (la d = 10.31. inelul trebuie cuprins şi radial (capsulat).. 2 . ϕ = 4. dar nu este strict necesar)..31.5. 89 .31. La viteze cu valori între 12…18 m/s.10 mm.9 1.. 3. atunci el trebuie montat pe o parte fixă a construcţiei (fig..30 Etanşare cu V-ring Tabelul 3. de la o lăţime B. c).1 1.29). Fig.4 V-5 .1. V-8 V-10 . ϕ = 2..24…3..23). la viteze periferice ale arborelui cuprinse între 8…12 m/s. Dacă viteza depăşeşte 18 m/s. combinate cu forţa elastică dezvoltată de inelul V (care la montaj este deformat axial. montajul este mai simplu. inelul trebuie rezemat axial (el poate fi rezemat axial şi la viteze mai mici.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi mari ale arborelui în carcasă (tab.50 mm.6 0. V-100 La proiectarea unei etanşări cu V-ring trebuie avute în vedere efectele forţei centrifuge... Valorile maxime ale unghiului de înclinare ϕ sunt pentru diametrele minime din intervalul dat)..

E.31 Montaje ale V-ring a. 3. L.Lagăre cu rulmenţi a b c Fig. se dau în extrasele din tabelele 3. S. 3. v >18 m/s După forma lor constructivă. inelele V sunt de mai multe tipuri: A. Simbolizarea acestora.25. 3. RM. 3.29 [45]. precum şi dimensiunile lor.32 Comutator 90 . v = 8…12 m/s. precum şi după domeniul de utilizare. c.26.24.27. inclusiv unele elemente care caracterizează montajul. AX. b. V-8 S Fig. 3. v = 12…18 m/s. 3. 3.28.

S-a procedat astfel. în 91 . Centrifugarea uleiului pe vârfurile unor inele „de centrifugare”. Efectul combinat al celor două tipuri anterioare. Figura 3. cu indicaţii privind domeniul de utilizare.2 Etanşări fără contact Funcţionarea acestor etanşări se bazează pe: a. b. ceea ce contravine regulilor de reprezentare ale pieselor care formează ajustaje. precum şi planul lor dimensional.37. între piesele care participă la realizarea etanşării.32 şi 3. deşi pe desen s-au trasat două linii distincte. respectiv exterioară. a şi 3. d) sau pot fi porţiuni ale arborelui (cea notată cu Ic în figura 3. Crearea unor fante cu o anumită configuraţie. pentru a se evita o eventuală percepţie eronată şi anume că între piese ar exista un contact direct.37.34 prezintă etanşările cu fantă simplă. din acest subcapitol.2. În tabelul 3.4. V-90 A Fig. 3. care nu permit ieşirea unsorii consistente din lagăr. interioară. Se face precizarea că între elementele între care se formează fanta există o relaţie de ajustaj. care pot fi piese separate de arbore (piesele notate cu Ic din figurile 3.33 Etanşare suplimentară cu V-ring pentru medii puternic contaminate 3. Această observaţie se aplică şi celorlalte construcţii. precum şi date privind performanţele acestora [44].Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu V-ring sunt prezentate în figurile 3.35. c.30 se prezintă diverse tipuri de etanşări fără contact.33 [45]. Aceste fante constituie rezistenţe hidraulice. b).

2 d1+4 d1+18 6.43 36 5 V-45A 43 .8 11.5±0.6 3.4 3.0±0.0±0.5±0.53 45 5 V-55A 53 .5.4 5.0±1.5 9.5 9.5.0 5.4 2.0±0.5±0.2 6.0±0.8 4.0±0.8 4.5 d1+3 d1+12 6.5.4 3. cu relaţie de ajustaj între piesele acestora.4 2.6 3.8 4.0±0.4 5.5±0.5.5 3.5 9.8 11.15.7 d1+9 4.0±1. În tabelele 3.5 11.0 6 2 V-8A 8.5 d1+2 d1+9 4.7 d1+1 d1+6 3.5 d1+12 6.5 3 V-13A 12.2 6.4 3.31 şi 3.5 d1+2 d1+2 d1+9 4.0 d1+3 d1+15 7.6 3.0 d1+3 d1+15 7.13.5 9.5 d1+3 d1+12 6.5 d1+15 7.0 5.0±0.8 d1+2 d1+12 4.5 d1+3 d1+12 6.8 4.7 7.4 2.8 d1+2 d1+12 4.6 3.55.5 d1+2 d1+9 4.4 5.0 d1+4 d1+18 9.7 3 V-14A 13.8 11.0 d1+4 9.5 3 V-16A 15.7.24 Etanşare cu V-ring A B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-3A 2.0±0.0 d1+4 d1+18 9.58 49 5 V-60A 58 .5 5 2 V-7A 6.0±1.7 7.24 20 4 V-25A 24 .2 6.0±0.5.7 d1+1 d1+1 d1+6 3.0±0.27 22 4 V-28A 27 .2 6.32 se dau dimensiunile fantelor de etanşare.8 4.5 d1+2 d1+9 4.29 25 4 V-30A 29 . Tabelul 3.0 5.0 5.6 3.78 67 6 V-80A 78 .58.0 92 .5 9.5 14 3 V-18A 17.0±1.17.5.5 7 2 V-10A 9.4 5.73 63 6 V-75A 73 .0±0.5±0.8 11.5 d1+2 6.5±0.36 31 4 V-38A 36 .4 3.5 2.7 d1+1 d1+6 3.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 2.0±1.0±1.5 1.5 10.4 2.7 7.0 d1+18 9.5 9.8 11.2 2 V-5A 4.1 3.88 76 6 V-90A 88 .0±0.2 6.7 7.5 9 3 V-12A 11.54.98 85 6 V-100A 98 .8 11.Lagăre cu rulmenţi care apar etanşări fără contact.2 6.3 d1+6 3.4 5.8 4.5 6.09.5 4 2 V-6A 5.68 58 5 V-70A 68 .5 d1+3 d1+12 6.7 7.5 d1+3 d1+12 6.0 d1+4 d1+18 9.0 5.33 29 4 V-35A 33 .31 27 4 V-32A 31 .0 d1+4 d1+18 9.7 d1+1 d1+6 3.0±1.7 7.6 3.83 72 6 V-85A 83 .0±1.56.12.0 d1+4 d1+18 9.0±1.0 d1+3 d1+15 5.38 34 4 V-40A 38 .0±1.0 d1+3 7.5±0.4 3.93 81 6 V-95A 93 .0±0.0 d1+3 d1+15 7.4 5.11.3.0 d1+3 d1+15 7.7 7.8 11.48 40 5 V-50A 48 .63 54 5 V-65A 63 .19 16 3 V-20A 19 .4 2.0 d1+1 d1+4 2.7 7.0±1.5 V-4A 3.0±1.5 d1+2 d1+9 4.21 18 4 V-22A 21 .0±1.5 12.

25 Etanşare cu V-ring AX Dimensiunile profilului Cote de montaj C A B d B1 d2 d1 Diametrul interior d 192 196 200 204 207 211 215 219 223 227 236 245 255 265 275 285 295 305 315 322 328 344 360 385 A=17.0 C=17.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.3 B=31.8 Simbolizare d3 B1=25±5 d2max=d1+12 d3min=d1+50 V-200AX V-205AX V-210AX V-215AX V-220AX V-225AX V-230AX V-235AX V-240AX V-250AX V-260AX V-270AX V-280AX V-290AX V-300AX V-310AX V-320AX V-330AX V-340AX V-350AX V-360AX V-380AX V-400AX V-425AX Diametrul arborelui d1 200 – 205 205 – 210 210 – 215 215 – 219 219 – 224 224 – 228 228 – 232 232 – 236 236 – 240 240 – 250 250 – 260 260 – 270 270 – 281 281 – 292 292 – 303 303 – 313 313 – 325 325 – 335 335 – 345 345 – 355 355 – 372 372 – 390 390 – 415 415 – 443 93 .

0 d2max=d1+24 d3min=d1+115 Simbolizare V-300E V-305E V-310E V-315E V-320E V-325E V-330E V-335E V-340E V-345E V-350E V-355E V-360E V-365E V-370E V-375E V-380E V-385E V-390E V-395E V-400E V-405E V-410E V-415E V-420E V-425E V-430E V-435E V-440E V-445E V-450E V-455E V-460E V-465E V-470E V-475E V-480E V-485E V-490E V-495E Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 475 – 480 480 – 485 485 – 490 490 – 495 495 – 500 94 .0 B1 d2 d1 d3 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 463 468 473 478 483 B1=50.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.0±12.26 Etanşare cu V-ring E Dimensiunile profilului Cote de montaj c 3x45º A B d A=32.5 B=65.0 c=30.

5 d2max=d1+5 d3min=d1+20 A B d A=6.5 Simbolizare d2 d1 d3 V-110L V-120L V-130L V-140L V-150L V-160L V-170L V-180L V-190L V-200L V-220L V-250L V-275L V-300L V-325L V-350L V-375L V-400L V-425L Diametrul arborelui d1 105 – 115 115 – 125 125 – 135 135 – 145 145 – 155 155 – 165 165 – 175 175 – 185 185 – 195 195 – 210 210 – 233 233 – 260 260 – 285 285 – 310 310 – 335 335 – 365 365 – 385 385 – 410 410 – 440 Diametrul interior d 99 108 117 126 135 144 153 162 171 182 198 225 247 270 292 315 337 360 382 95 .5 c=6.0 B=10.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.0±1.27 Etanşare cu V-ring L Dimensiunile profilului Cote de montaj c 1x45º B1 B1=8.

5 100 21 3x45º B1 d2 d1 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 d Simbolizare d3 B1=85±12 d2max=d1+24 d3min=d1+115 V-300RM V-305RM V-310RM V-315RM V-320RM V-325RM V-330RM V-335RM V-340RM V-345RM V-350RM V-355RM V-360RM V-365RM V-370RM V-375RM V-380RM V-385RM V-390RM V-395RM V-400RM V-405RM V-410RM V-415RM V-420RM V-425RM V-430RM V-435RM V-440RM V-445RM V-450RM V-455RM V-460RM V-465RM V-470RM Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 96 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.28 Etanşare cu V-ring RM Dimensiunile profilului 19 13 35 Cote de montaj 3 2 13 67.

5.6 5.6 7.9 5.6 5.88 76 6 V-90S 88 .48 40 5 V-50S 48 .2 d1+9 6.21 18 4 V-22S 21 .5 13.9 10.5 9 3 V-12S 11.5 13.0 d1+18 13.5 9.5±1.7 d1+2 d1+9 6.78 67 6 V-80S 78 .9 10.2 11.3 15.5.9 5.3 15.7 d1+2 d1+9 6.19.0±0.8 d1+2 d1+12 7.5 d1+3 d1+12 9.3 15.5 5 2 V-7S 6.6 5.58.7±0.0 d1+3 d1+3 d1+15 11.0±0.31 27 4 V-32S 31 .0 9.0 9.2 11.5 d1+4 d1+18 13.0±0.0±0.93 81 6 V-95S 93 .5.0±0.8 d1+3 d1+12 7.6 7.55.5 d1+4 d1+18 13.83 72 6 V-85S 83 .5 3 V-14S 13.9 5.8 7.8 7.2 d1+1 d1+1 d1+6 4.3 15.2 11.2 11.5 13.5 10.5 d1+4 d1+4 d1+18 13.73 63 6 V-75S 73 .4 3.2 11.0 d1+3 d1+15 11.5 d1+3 d1+12 9.5.5 d1+2 9.15.0±1.5 d1+15 11.5±1.33 29 4 V-35S 33 .9 10.9 10.2 11.5 d1+4 d1+18 13.0±0.98 85 6 V-100S 98 .9 10.5 97 .0±1.6 7.58 49 5 V-60S 58 .27 22 4 V-28S 27 .6 7.5 12.3 15.5 14 3 V-18S 17.7 d1+2 d1+2 d1+9 6.0±1.6 5.4 3.0 9.3 15.8 7.7±0.0 d1+3 d1+15 11.9 10.0 d1+3 d1+15 11.5 4 2 V-6S 5.0 6 2 V-8S 8.09.5 d1+3 d1+12 9.5 3 V-16S 15.0 9.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.11.4 3.5±1.5 13.5±1.63 54 5 V-65S 63 .5±0.3 15.0 16 3 V-20S 19 .5 d1+3 d1+12 9.5 13.8 d1+2 d1+12 7.56.5±0.7 d1+2 d1+9 6.2 d1+1 d1+6 4.9 5.5 9.0±1.17.38 34 4 V-40S 38 .4 3.9 10.5±0.5±1.53 45 5 V-55S 53 .0 9.6 5.0 d1+3 d1+15 11.5±1.7±0.29 25 4 V-30S 29 .43 36 5 V-45S 43 .8 7.0±1.5±1.0 9.5±0.7±0.5 d1+4 d1+18 13.5 d1+4 d1+18 13.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 d1+6 4.5.0±0.5 7 2 V-10S 9.2 d1+1 d1+6 4.0±1.0±0.2 11.9 10.6 7.29 Etanşare cu V-ring S B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-5S 4.7±0.36 31 4 V-38S 36 .68 58 5 V-70S 68 .5 13.24 20 4 V-25S 24 .7 d1+12 9.13.8 7.

umede 1) Funcţionare ca supapă de unsoare de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid pulverizat Viteza periferică maximă m/s Temperatura din vecinătatea locului de montare a etanşării Tipul etanşării. temperatura maximă şi cea minimă sunt dictate de temperaturile limită de utilizare a unsorii. Etanşare cu interstiţiu Unsoare A Etanşare cu interstiţiu cu deflector Etanşare cu interstiţiu şi canal elicoidal B Ulei C D Labirint radial fără restricţii Dacă interstiţiul este umplut cu unsoare. cu exemple şi variante Unsoare Baie Gaz fără restricţii Aceste etanşări se pot utiliza pentru o gamă largă de temperaturi dacă materialele elementelor cu care ele formează interstiţii au acelaşi coeficient de dilatare termică. uscate Aşchii metalice.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. etc.30 Identificarea şi alegerea etanşărilor fără contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împedecată Praf. Impurităţi grele. stropi. Impurităţi uşoare. E F Labirint axial 50 Risc de congelare la temperaturi foarte scăzute G H fără restricţii °C min max Etanşare cu şaibă Z Etanşare cu şaibă elastică 15 -40 +120 Inel segment de piston fără restricţii Inel lamelar fără restricţii Ansamblu inel labirint 20 Şaibă de etanşare -30 +110 material plastic 1) Etanşare imersată/presurizată 98 Se presupune că interstiţiile sunt umplute cu unsoare . Nisip.

Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă. La viteze mari se poate produce un efect de pompare. Interstiţiul axial trebuie să fie larg. Fără generare de căldură suplimentară. 99 .10 de mai multe seturi Şaiba carcasei trebuie montată cât mai aproape de rulment.7 0. Astfel.3 0. pentru a permite modificări în lungime ale arborelui. Abaterea maximă de Compact. Sunt necesare carcase separabile sau capace.10 0. Reungerea îmbunătăţeşte mult eficienţa etanşării. La montajele verticale.3 0.6 0. Pentru şaibe pluşate Z a se vedea pagina 86 Compact Uşor de deteriorat la montare. Etanşările cu interstiţiu ar trebui utilizate numai atunci când riscul pătrunderii în carcasă a impurităţilor şi umezelii este mic. Reungerea este dificilă Nu este necesară prelucrarea suplimentară a locaşurilor de montare ale etanşărilor. se poate utiliza un deflector pentru a proteja intrarea contaminanţilor în interstiţiu.10 0. Elemente geometrice ale zonei de etanşare Avantaje Dezavantaje Interstiţiile labirintului axial Diametrul exterior al proeminenţelor axiale („arbore”) mm Grosimea interstiţiului Robust.12 0.4 0.3 0. Fără uzură. „F” acceptă dezaxări ale arborelui. „H” suportă dezaxarea arborelui. a1 0. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă.4 0.8 0. Compact. G: permite unele deplasări axiale. fără să afecteze eficienţa etanşării. Spaţiul dintre cele două inele se umple cu unsoare. Eficienţa la circularitate etanşării este uşor de mm îmbunătăţit prin utilizarea 0.15 0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Observaţii Comentariu general: 1. Inelul trebuie presat pe elementul nerotativ. Reducerea presiunii în timpul răcirii postoperaţionale este adeseori cauza pătrunderii impurităţilor şi umezelii în rulment.2 0. Eficienţa etanşărilor cu interstiţii umplute cu unsoare creşte cu lungimea interstiţiului. Trebuie luată în considerare deplasarea axială a arborelui pentru calculul interstiţiului axial.25 0.9 1. Uşor de montat. efectul de pompare se va exercita în direcţia opusă rulmentului.30 0.5 0. Reungerea este dificilă Compact. 2.4 a2 0. Dacă un singur tip de etanşare nu este suficient.0 A-D: Impurităţile şi umezeala pot pătrunde în lungul arborelui. D: Etanşarea funcţionează numai când arborele se roteşte (şi numai într-un sens) 20-30 32-50 52-80 82-120 125-180 185-250 260-310 320-400 410-500 Robust Necesită mult spaţiu a1: Pentru montaj de rulmenţi presupus complet rigid a2: Pentru locaşurile din carcasă ale rulmenţilor oscilanţi cu role Excentricitatea maximă mm Robust. o combinaţie de două tipuri de etanşare rezolvă adesea problema.

..47. 100 .50 51....32 Lungimi ale fantei la etanşarea exterioară Diametrul porţiunii de etanşare D (mm) 25.36 23.Lagăre cu rulmenţi L l de A11 de h10 a...37. b .45 Tabelul 3..37. 3.....120 121.etanşare bilaterală. 3. 3.. 3..180 Lungimea fantei L (mm) 15. Fig. 3.180 Lungimea fantei l (mm) 13.. b .120 121. a . – etanşare interioară. – etanşare exterioară Tabelul 3. a.....28 18.35. b. practicate pe acelaşi disc 1 (spre interior).34 Etanşare cu fantă simplă a.36 22.27 18.31 Lungimi ale fantei la etanşarea interioară Diametrul tronsonului de etanşare de (mm) 10...în combinaţie cu o etanşare cu manşetă (spre exterior) şi cu inele de centrifugare Ic.35.45 Exemple de utilizare a etanşărilor cu fantă simplă sunt date în figurile: 3.50 51..în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic.conform INA [22] . D H10 D a11 b...

– canale cu profil pătrat...5b l b b de A11 de h10 a.36. b..33.5b b.44 101 . .5b b 0..35 Etanşări cu fantă simplă a.bilaterală Etanşările cu canale cu profil circular (fig.5b b 0.36 23.33 Dimensiuni ale etanşării cu canale Diametrul tronsonului de etanşare Diametrul (lăţimea) canalului b (mm) Lungimea de etanşare l (mm) de (mm) 10.. – canale cu profil circular. 3..120 121. a.. au dimensiunile date în tabelul 3.. Fig... b. respectiv cu profil pătrat (fig. l r0.36 de A11 de h10 1.36. Fig. 3.. 3. b). – combinată.27 18. 3.180 3 4 5 14.50 51. de b. a). Tabelul 3..Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi L Ic 1 D l L D a.

c. 3. Etanşarea cu labirint se bazează pe existenţa unei fante de lungime mare. sub forma unui traseu frânt. b. 3. – combinat cu o etanşare cu canale. d.37. Fig. a. formată între piesele dispozitivului de etanşare. – cu fantă şi inel de centrifugare. b.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic. 3.38 Etanşări cu labirint axial b. Ic c.38) sau radial (fig. Fig. 3. b. d . 3. – cu canale cu profil circular. Ic a. c.Lagăre cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu canale [22] se dau în figurile: 3. – combinat cu o etanşare cu manşetă. 102 . a.37. – cu canale cu profil circular şi inel de centrifugare. – cu fantă. d.39). Labirintul poate fi axial (fig.37 Etanşări fără contact la rulmenţi cu ace a.

iar în tabelul 3. În figura 3. 3. l r r Φ…H8/k7 Ga l d1 A11 d2 A11 Fig.34 – dimensiunile acesteia.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.39 Etanşare cu labirint radial Denumirea este dată de direcţia fantelor de lungime mai mare.40 sunt date elementele dimensionale ale unei etanşări cu labirint axial. 3.40 Labirint axial – dimensiuni principale 103 dn h10 dn A11 d1 h10 d2 h10 L de .

44 ≥ 4r Pentru asigurarea unei etanşări mai eficiente.42.27 18..... realizată de firma FAG.40)..36 22. la care au fost prevăzute găurile de alimentare a labirintului cu unsoare.34 Dimensiuni ale etanşărilor cu labirint axial de (mm) r (mm) L (mm) l (mm) 10.180 1.. Fig.. 3. iar de aici este drenat spre baia de ulei.50 51.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. 3. labirintul se umple cu unsoare consistentă (aceeaşi cu cea folosită pentru ungerea rulmentului). Uleiul care. este centrifugat în colectorul aflat în planul vârfului.41 [8]. ajunge la vârful V al bucşei distanţiere.41 Etanşare bilaterală cu labirint axial alimentat cu unsoare consistentă Etanşarea cu inel de centrifugare este prezentată în figura 3.. este prezentată în figura 3.5 2 2. În acest scop s-a prevăzut o gaură de alimentare (Ga.. în drumul său spre exterior.. prin orificiul C..5 14. fig. O etanşare bilaterală cu labirint axial.120 121.. 104 .

După cum se observă. cu câte un labirint. ea poate fi utilizată pentru etanşarea uleiului. Se observă pe figură şi găurile de drenaj a uleiului spre baia de ulei.42 Etanşare cu inel de centrifugare Exemple de utilizare a etanşării cu inel de centrifugare sunt date şi în figurile 3.35 şi 3. etanşarea este bilaterală.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi V C Fig. Este o etanşare eficientă. Fig. 3.43 Etanşare bilaterală cu inele de centrifugare şi labirint 105 . iar zonele de centrifugare nu permit uleiului să iasă din lagăr. În această figură.37 (în care inelul a fost notat cu Ic). Etanşarea este una combinată. precum şi în figura 3. 3. De fiecare parte au fost prevăzute câte două zone care au practicate porţiuni inelare ascuţite pentru centrifugarea uleiului.43 [8].

inelul NILOS se roteşte împreună cu arborele. la un gabarit axial relativ redus (fig. În figurile 3. Φ… h8 Fig. Recomandări şi detalii asupra etanşărilor oferă şi lucrările [1]. 3.Lagăre cu rulmenţi O variantă a etanşării cu labirint radial este etanşarea cu inele Z. Ea are avantajul unei foarte bune eficienţe. cu inele NILOS. reprezentarea din figură ar putea sugera existenţa unui contact metalic direct.45). propuse de INA-FAG [8]. 3. 106 . existente între inelul NILOS. [3]. 3. Φ… k6 b. Fiind fixat axial. notat cu 1 şi inelul rulmentului. dar acest contact nu există.45 Etanşare cu şaibe elastice (inele NILOS) Ele funcţionează ca etanşări fără contact.44 Etanşare cu inele Z Etanşarea rulmenţilor se poate realiza şi cu şaibe elastice (inele NILOS).47 sunt prezentate aplicaţii ale etanşării fără contact. Datorită fantei de dimensiuni foarte mici. montate frontal (fig. [47]. 3. [21]. 1 1 a. [38]. Fig.44).46 şi 3.

46 Role ale echipamentului unui scripete cu cârlig 107 . 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.

47 Rola de rulare pe cablu a unui teleferic 108 . 3.Lagăre cu rulmenţi Fig.

astfel. În funcţie de poziţia câmpurilor de toleranţă ale alezajului carcasei. dacă fusul conjugat rulmentului are. de exemplu roată dinţată pe arbore (fig. 4. cotarea este cea H6 clasică φ35 (fig. în timp ce simbolul H indică un câmp de toleranţă situat deasupra acesteia.1. Câmpurile de toleranţă ale ambelor inele ale rulmenţilor sunt plasate sub linia zero. Poziţia specifică a câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmenţilor induce anumite particularităţi: a. b). 4. respectiv ale pieselor conjugate. În cazul unei roţi dinţate. 4. simbolul KB KB .4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR 4. a). ajustajul roată dinţată-arbore în sistemul alezaj unitar este.1 Comentarii iniţiale Ajustajele de montaj ale inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate (arborele. Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior este un câmp de tipul K . În felul acesta. lui K i se ataşează iniţiala B a termenului Bearing. de exemplu. dacă arborele conjugat roţii are câmpul de toleranţă tot k 6 .1). Pentru ajustajul inel interior-arbore o cotare de tip k6 H6 este complet greşită. atunci ajustajul inelului interior (care are câmpul de toleranţă KB ) cu arborele este cu strângere (fig. 4. Acest câmp ar avea. va rezulta unul din cele trei tipuri de ajustaje: cu joc. În privinţa cotării ajustajelor. Fiind un câmp pentru rulment (Bearing). respectiv carcasa) rezultă din poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor. câmpul de toleranţă k 6 . figura 4. Considerând prima particularitate. un ajustaj intermediar.1. adică φ35 k6 (varianta 1. respectiv ale arborelui. 109 . de data aceasta. deoarece alezajul inelului interior are câmpul de φ35 k6 toleranţă sub linia zero. la roata dinţată-arbore. intermediar sau cu strângere. b). a). O altă variantă de cotare este aceea în care se indică doar câmpul de toleranţă al piesei conjugate (arborele): φ35k 6 (varianta 2. (fig.1. având abaterea superioară egală cu zero. în realizarea unui anume tip de ajustaj. figura 4. în comparaţie cu ajustarea a două piese cilindrice oarecare.1. în ceea ce priveşte cotarea ajustajului dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. a).1. ajustajul se poate cota ca unul clasic. b.

de pildă. cazul în care alezajul carcasei are câmpul de toleranţă H 7 (este vorba.1 Comparaţie privind ajustajele a. H6 k6 + - Var. care trebuie să asigure dilatarea arborelui. 4. 4. a). Considerăm. de exemplu. φ72 H 7 (varianta II. Analog se pune problema la cotarea ajustajului dintre inelul exterior al rulmentului şi carcasă (fig.Lagăre cu rulmenţi Câmpul de toleranţă al inelului exterior + H7 hB Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior + - k6 KB Varianta I Φ72 H7/hB Varianta II Φ72 H7 Var.a). φ72 (varianta I. Prin acelaşi tip de raţionamente se H7 ajunge la variantele de cotare: clasică. 1 Φ35 KB/k6 a. Inelele rulmentului cu piesele conjugate. Fig. de un rulment liber. figura 4. deci inelul exterior trebuie să poată aluneca în carcasă).a). figura 4. 110 Φ35 H6/k6 . seria 6207. Roată dinţată cu arborele conjugat.1. b. sau hB simplificată. 2 Φ35 k6 b.1.1.

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

4.2 Alegerea ajustajelor de montaj
Opţiunea privind ajustajele inelelor rulmentului cu piesele conjugate este determinată de o serie de factori: a. Tipul sarcinii care încarcă inelele (sarcină locală, sarcină circumferenţială); P b. Mărimea sarcinii (exprimată prin raportul , în care P este sarcina C dinamică echivalentă, iar C - sarcina dinamică de bază); c. Soluţia de lăgăruire a arborelui (cu sau fără rulment liber); d. Condiţiile de lucru (sarcini cu şoc, vibraţii, temperatura, turaţia); e. Construcţia carcasei (carcasă monobloc sau din două bucăţi, grosimea pereţilor, materialul carcasei) şi a arborelui (arbore cu secţiunea plină, arbore cu secţiunea inelară); f. Jocul intern al rulmentului; seria rulmentului; precizia de rotire a arborelui; g. Uşurinţa montării şi demontării rulmentului.
Tipul sarcinii care încarcă rulmentul Se pot menţiona două cazuri care apar mai frecvent: Sarcină locală (încărcare locală) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă numai un acelaşi punct de pe calea de rulare.

a.
Fig. 4.2 Tipuri de sarcini
a. b.

b.

Sarcină locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior; Sarcină circumferenţială pe inelul exterior şi locală pe inelul interior.

111

Lagăre cu rulmenţi

Sarcină circumferenţială (încărcare circumferenţială) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă succesiv toate punctele căii de rulare. În cazurile din figura 4.2, a sarcina este locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior, în timp ce în cazurile din figura 4.2, b sarcina este locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior. Săgeata este plasată pe inelul care se roteşte.
Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul interior Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul interior

Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul exterior

Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul exterior

Fig. 4.3 Aplicaţii cu diverse tipuri de încărcări

112

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

În figura 4.3 sunt prezentate aplicaţii [23] din care reies tipurile de încărcări ale inelelor rulmentului.
Mărimea sarcinii Mărimea sarcinii se poate exprima prin raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C a rulmentului respectiv (tab. 4.1).
Tabelul 4.1 Tipurile de sarcini, funcţie de raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C
Tipul sarcinii Diametrul alezajului rulmentului, mm Mică Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Normală Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Mare Rulmenţi cu role

Valoarea raportului

P C

≤ 40 45 ... 60 65 ... 100 105 ... 200 220 ... 500

< 0,08 < 0,1

< 0,08 < 0,1 < 0,1

> 0,08 > 0,1

> 0,08 0,1...0,15 0,1...0,15 < 0,15

> 0,08 > 0,15

Soluţia de lăgăruire a arborelui Dacă arborele este rezemat în varianta cu rulment conducător şi rulment liber, atunci ajustajul inelului exterior (care suportă o încărcare locală) al rulmentului liber se alege în funcţie de tipul rulmentului liber. Dacă rulmentul liber este un rulment neseparabil, de exemplu un rulment radial cu bile seria 6207, atunci ajustajul inelului exterior cu carcasa se alege cu joc, pentru ca, la dilatarea arborelui, inelul exterior să poată aluneca în carcasă. Un exemplu de asemenea ajustaj îl constituie cel în care câmpul de toleranţă al alezajului carcasei este, de pildă, H 7 (vezi tabelul 4.8). Dacă rulmentul liber este un rulment separabil, de exemplu un rulment radial cu role cilindrice tip N (cu umeri de ghidare la inelul interior) sau NU (cu umeri de ghidare la inelul exterior) (N207E, NU2207E), atunci ajustajul ambelor inele cu piesele conjugate trebuie sa fie cu strângere, deoarece la aceşti rulmenţi dilatarea arborelui se asigură printr-o deplasare axială internă: la rulmentul tip N, deplasarea are loc între role şi inelul exterior fix, iar la rulmentul de tip NU ea are loc între inelul interior si role, care au o poziţie axială fixă. La rulmenţii cu ace, cu ambele inele sau doar cu inel exterior, problema se pune la fel ca la rulmenţii radiali cu role cilindrice. Condiţiile de lucru Influenţa sarcinii Pentru sarcini cu şocuri şi vibraţii importante, se recomandă alegerea unor ajustaje cu strângere mare.

113

Lagăre cu rulmenţi

Influenţa temperaturii Rulmentul se încălzeşte în timpul funcţionării. În general, fluxul de căldură este orientat de la inelul interior spre cel exterior, evacuarea căldurii din zona inelului exterior este mai intensă. Inelul exterior va avea o temperatură mai mică decât cel interior. Ca urmare, jocul intern iniţial din rulment se va micşora (§ 3.1). Pe de altă parte, dilatările diferite ale inelelor faţă de piesele lor conjugate conduc la modificarea ajustajului teoretic dintre acestea. Influenţa turaţiei Influenţa turaţiei se ia în considerare pentru prescrierea ajustajului dintre acel inel al rulmentului la care încărcarea (sarcina) este locală şi piesa conjugată (arbore, carcasă). Se au în vedere două situaţii: a. La turaţii n ≤ 0,8 ⋅ nlim (unde nlim este turaţia limită a rulmentului), iar inelul încărcat cu sarcină locală este cel interior, se recomandă, pentru arbore, câmpul de toleranţă h6 . Dacă sarcina locală este pe inelul exterior, atunci câmpul de toleranţă al alezajului carcasei se recomandă a fi H 7 . b. La turaţii n > 0,8 ⋅ nlim , pentru situaţiile de mai sus se recomandă câmpurile de toleranţă j 6 , respectiv J 7 sau j 5 , respectiv J 6 .
Construcţia carcasei La montarea rulmenţilor trebuie să se realizeze un contact cât mai intim între inelele acestuia şi piesele conjugate. Doar în această situaţie poate fi utilizată întreaga capacitate de încărcare a rulmentului respectiv. Dacă rulmentul este montat într-o carcasă separabilă (din două bucăţi) şi ajustajul inelului exterior în carcasă ar fi unul cu strângere mare, atunci inelul exterior s-ar putea deforma neuniform, din cauza discontinuităţilor carcasei, chiar dacă cele două părţi componente ale carcasei au fost centrate cu ştifturi. De aceea, în această situaţie, se recomandă câmpurile de toleranţă H sau J pentru alezajul carcasei. În cazul carcaselor din aliaje uşoare (de exemplu, pe bază de aluminiu) şi al carcaselor cu pereţi subţiri, atât la un rulment cu încărcare locală pe inelul exterior, cât, mai ales, la unul cu încărcare circumferenţială, se recomandă ajustaje cu strângere mai mare ale acestui inel cu carcasa, decât ajustajele recomandate pentru carcase cu pereţi groşi, executate din fontă sau din oţel. Aceste carcase sunt mai deformabile şi, în consecinţă, din cauza cedării carcasei, strângerea reală este mai mică decât cea teoretică. De aceea trebuie prevăzută o strângere teoretică majorată. Dacă rulmentul este montat pe un arbore tubular, atunci ajustajul inelului interior cu fusul trebuie să aibă strângeri mai mari decât în cazul arborilor cu secţiune plină. Explicaţia este de acelaşi tip cu cea de la carcasele cu pereţi subţiri sau de la cele din aliaje uşoare.

114

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Jocul intern al rulmentului. Seria rulmentului. Precizia de rotire a arborelui. Problema jocului intern din rulmenţi este tratată la capitolul 3, paragraful 3.1. Prin montarea unui rulment cu ajustaje cu strângere la ambele inele, deformaţia inelului interior este de întindere, iar a celui exterior, de compresiune. Ca urmare, jocul intern iniţial se va micşora. În cazul rulmenţilor neseparabili, jocul intern de fabricaţie este astfel stabilit, încât un rulment cu joc intern normal şi montat cu un ajustaj corect ales (a se vedea tabelele din acest capitol), va avea un joc intern suficient bunei funcţionări, chiar şi după încălzirea rulmentului la o temperatură uzuală, în timpul funcţionării. Există, totuşi, numeroase situaţii în care se impune alegerea unor rulmenţi cu jocuri interne iniţiale mai mari decât jocul normal (de pildă C 2, C 3, C 4 ), pentru a preveni pretensionarea acestora la montarea lor cu ajustaje cu strângere mare şi la funcţionarea în condiţii de temperaturi ridicate.

E8

+

linia zero

∆Dmp

F7 F6 G7 G6 H8 H7 H6 H5 J7 J6 JS7 JS6 JS5 JS4 K7 K6 K5 M7 f6 g6 h7 h6 h5 h4 h3 j5 j6

Carcasă

-

∆Dmp= Toleranţa inelului exterior ∆dmp= Toleranţa alezajului
js3 js4 js5 k4 k5 k6 m5 m6 n4 n5 n6 p5 p6 p7 r6 r7 s6 s7

+

linia zero

∆dmp

-

Arbore Ajustaj cu strângere

Ajustaj cu joc Ajustaj intermediar Câmpurile de toleranţă ale inelelor

Fig. 4.4 Poziţia relativă a câmpurilor de toleranţă

Cantitatea cu care se reduce jocul intern iniţial datorită ajustajelor cu strângere depinde de tipul şi dimensiunile rulmentului, deci de seria lui. 115

M6 N7 N6 P7 P6 R6 S6

Lagăre cu rulmenţi

Pentru a se asigura o precizie de rotire ridicată a arborelui, nu se vor utiliza ajustaje cu joc, ci ajustaje intermediare sau cu strângere mică.
Uşurinţa montării şi demontării rulmentului Condiţia de asigurare a montării şi demontării uşoare a rulmentului se poate afla în opoziţie cu aceea privind precizia de rotire a arborelui, precum şi cu aceea privind necesitatea evitării rotirii inelelor faţă de piesele conjugate, pe suprafaţa comună de contact. Un montaj uşor şi, respectiv, o demontare uşoară ar impune ajustaje intermediare sau cu strângere mică. Dacă aplicaţia concretă impune prescrierea unor strângeri mari (sarcini cu şocuri, sarcini reversibile, vibraţii) şi se doreşte să se asigure o montare şi demontare uşoare, atunci se vor utiliza rulmenţi cu alezaj conic şi, eventual, rulmenţi separabili, la care inelele pot fi montate şi demontate succesiv. Cataloagele firmelor producătoare conţin recomandări precise privind alegerea ajustajelor inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate. În figura 4.4 se prezintă sintetic poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmentului, arborelui şi alezajului carcasei [9]. Studiul poziţiei relative ale câmpurilor de toleranţă oferă o imagine a ajustajelor posibile dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. În tabelele 4.2....4.8 se dau câmpurile de toleranţă recomandate pentru arbori şi carcase la rulmenţi de diferite tipo-dimensiuni.

Tabelul 4.2 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace care au ambele inele
Tipul sarcinii pe inelul interior Condiţii de lucru Diametrul alezajului rulmentului, mm Simbolul câmpului de toleranţă

Locală

Montaj uşor Montaj normal Montaj foarte precis Circumferenţială Sarcini mici Sarcini normale Sarcini mari; Condiţii de funcţionare grele sau şocuri

Toate dimensiunile ≤ 50 ≤ 50 50 ... 150 > 150 ≤ 150 > 150

g6 h6 h5 j5 k5 m5 n6 n6 p6

116

laminoare Maşini unelte Toate diametrele g6 k6 18.100 >100.280 − − − − − − ≤18 >18..200 >200....... lagăre din mecanisme încărcate uşor Construcţii de maşini în general. cutii cu angrenaje.200 − ≤ 40 >40. b... motoare electrice...... mm Rulmenţi cu Rulmenţi role cilindrice.. 117 .100 >100…140 ≤18 >18..Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4..140 >140.....100 >100. c.400 − − >50..140 >140.100 >100. Rulmenţi cu rulmenţi cu oscilanţi cu bile ace.140 >140. maşini pentru prelucrarea lemnului Lagăre pentru osii de material rulant greu..100 >100.200 Toate diametrele − − − ≤ 40 >40...500 > 500 > 50...100 − ≤ 40 >40..65 >65. Câmpurile de toleranţă înscrise între paranteze se recomandă pentru rulmenţi cu role conice sau pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând. Pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri se prevede câmpul j5. pompe... rulmenţi role cu role conice Simbolul câmpului de toleranţă Sarcină locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior Sarcină circumferenţială pe inelul interior şi locală pe inelul exterior Este necesară deplasarea uşoară a inelului interior Deplasarea inelului interior nu este necesară Sarcini mici şi variabile Sarcini normale sau mari Roţi de rulare pe arbori staţionari (roţi libere) Role de întindere Role de cablu Instalaţii de transport...3 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii cu bile sau cu role Condiţii de lucru Exemple Diametrul arborelui .280 >280. În cazul unei strângeri mai mari se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal..200 > 200 − ≤ 40 >40..r7 se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal..100 >100....140 >140. turbine. Pentru câmpurile de toleranţă n6...140 >140..200 > 200 − − − − j6 k6 j5 k5 (k6) m5 (m6) m6 n6 p6 r6 r7 n6 p6 r6 h5 j5 k5 m6 h9 h10 Sarcini mari şi şocuri în condiţii grele de lucru Precizie mare de rotire la sarcini mici Rulmenţi cu alezaj conic şi bucşă conică Fusul osiei pentru material rulant Construcţii de maşini în general OBSERVAŢII: a.....200 >200. motoare de tracţiune....

mm Jocul Mai mic decât jocul normal Joc normal Mai mare decât jocul normal Până la 80 Peste 80 k5 h5 g7 f6 Obs: Alezajul carcasei va avea câmpul de toleranţă K6 Tabelul 4. mm Mai mic decât jocul normal Arbore Carcasă Joc normal Câmpul de toleranţă Arbore Carcasă Mai mare decât jocul normal Arbore Carcasă Până la 80 Peste 80...5 Câmpurile de toleranţă ale arborilor şi alezajelor carcaselor în care se montează colivii cu ace Jocul Diametrul nominal al arborelui. 2 C P > 0.4 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace fără inel interior Diametrul nominal al arborelui. 400 > 400 j6 k6 m6 n6 Tabelul 4.6 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi cu bile sau cu role Tipul sarcinii pe şaiba de fus Tipul rulmentului Diametrul alezajului şaibei de fus.7 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor în care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi Tipul sarcinii pe şaiba de carcasă Condiţii de lucru Tipul rulmentului Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv axială Sarcină normală Sarcină mare Indiferent P ≤ 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4. mm Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv Axial cu bile axială Axial-oscilant cu role Sarcină Axial-oscilant cu role combinată Toate diametrele ≤ 200 220 . 2 C 118 Toate tipurile Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali cu role conice Rulmenţi axial-oscilanţi cu role butoi E8 H6 G6 J7 K7 M7 Sarcină locală pe şaiba de carcasă Sarcină circumferenţială pe şaiba de carcasă Obs: Sarcină radială relativ mare . până la 140 Peste 140 h5 h5 h5 H6 G6 G6 h5 g6 f5 G6 G6 H6 f6 f6 f6 H6 G6 G6 Tabelul 4.

lagăr de bielă Butucul roţilor cu rulmenţi cu bile. pompe. În tabelele 4. corespunzătoare câmpurilor de toleranţă din tabelele 4...4. lagăre principale pentru arbori cotiţi Construcţii de maşini în general. precum şi ajustajul probabil.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4. cutii de unsoare pentru material rulant Transmisii Cilindri de uscare.8.8 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor pentru rulmenţi radiali şi radiali-axiali cu bile şi cu role Condiţii de lucru Sarcină circumferenţială pe inelul exterior Sarcini mari pentru carcase cu pereţi subţiri. role de întindere Motoare de tracţiune Motoare electrice.10 se dau după recomandările INA-FAG [9] valorile numerice ale abaterilor. maşini electrice mari cu rulmenţi oscilanţi cu role Arborii principali D≤125 pentru maşini unelte cu rulmenţi D>125 cu role Partea de lucru a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). 119 . 2) Pentru rulmenţi cu D>600mm. lagărul fix al compresoarelor cu turaţie înaltă Partea de antrenare a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). lagăr de bielă. sunt date ajustajele extreme care rezultă pentru fiecare caz. câmpul de toleranţă va fi N7 în loc de P7. mers fără zgomot Carcase neseparabile (monobloc) Sarcini mici nedeterminate (ca tip de încărcare) Deplasarea inelului exterior este de dorit Exemple Butucul roţilor cu rulmenţi cu role. roţi de cablu. la sarcini variabile Precizie mare de rotire. lagărul liber al compresoarelor cu turaţie înaltă Maşini electrice mici Simbolul câmpului de toleranţă Observaţii Inelul exterior nu este deplasabil P71) N72) M7 M7 K7 J7 H7 H8 G7 M6 N6 K6 J6 Carcase neseparabile (monobloc) Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior de regulă este deplasabil Inelul exterior este uşor deplasabil Carcase separabile (din două bucăţi) sau neseparabile (monobloc) Sarcină locală pe inelul exterior Inelul exterior nu este deplasabil Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior este de regulă deplasabil Inelul exterior uşor deplasabil Mers fără zgomot H6 OBSERVAŢII: 1) Pentru rulmenţi cu D>500mm. sarcini cu şocuri Sarcini normale şi mari Sarcini mici şi variabile Sarcini cu şocuri Sarcină nedeterminată Sarcini normale şi mari Deplasarea inelului exterior nu este necesară Sarcini normale şi mici Deplasarea inelului exterior este de dorit Orice fel de sarcini Sarcini normale şi mici la condiţii uşoare de lucru Transmiterea căldurii prin arbore Rigiditate mare. cât şi ale fusurilor. atât ale inelelor rulmenţilor. 4. câmpul de toleranţă va fi M7 în loc de N7. respectiv ale alezajelor carcasei. De asemenea.2. roţi libere pentru macarale Role de transport.9. lagăre principale pentru arbori cotiţi Motoare electrice mijlocii. pompe.

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 Valori numerice ale abaterilor inelului interior şi fusului. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

f6 g5 g6 h5 h6 j5 j6 js5 js6 k5 k6 m5 m6

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 2 5 8 10 -10 8 -13 11 -16 15 -20 17 -25 -18 18 -22 22 -27 27 -33 33 -41 -4 -9 -4 -12 0 -5 0 -8 +3 -2 +6 -2 +2.5 -2.5 +4 -4 +6 +1 +9 +1 +9 +4 +12 +4 4 0 9 4 1 12 8 4 5 8 3 8 11 7 2 14 8 2 11 6 3 12 7 4 14 9 1 17 11 1 17 13 4 20 15 4 -5 -11 -5 -14 0 -6 0 -9 +4 -2 +7 -2 +3 -3 +4.5 -4.5 +7 +1 +10 +1 +12 +6 +15 +6 +6 18 10 5 3 2 11 3 3 14 8 3 6 8 2 9 12 7 2 15 9 2 11 6 3 13 7 5 15 10 1 18 12 1 20 15 6 23 17 6 -6 -14 -6 -17 0 -8 0 -11 +5 -3 +8 -3 +4 -4 +5.5 -5.5 +9 +1 +12 +1 +15 +7 +18 +7 2 3 14 2 4 17 8 3 8 8 2 11 13 8 3 16 10 3 12 6 4 14 8 6 17 12 1 20 14 1 23 18 7 26 20 7 -7 -16 -7 -20 0 -9 0 -13 +5 -4 +9 -4 +4.5 -4.5 +6.5 -6.5 +11 +2 +15 +2 +17 +8 +21 +8 3 3 16 3 5 20 10 4 9 10 2 13 15 9 4 19 11 4 15 9 5 17 9 7 21 15 2 25 17 2 27 21 8 31 23 8 -9 -20 -9 -25 0 -11 0 -16 +6 -5 +11 -5 +5.5 -5.5 +8 -8 +13 +2 +18 +2 +20 +9 +25 +9

13 22 41 3 5 20 3 6 25 12 4 11 12 3 16 18 10 5 23 14 5 18 10 6 20 11 8 25 17 2 30 21 2 32 24 9 37 27 9

-30 -49 -10 -23 -10 -29 0 -13 0 -19 +6 -7 +12 -7 +6.5 -6.5 +9.5 -9.5 +15 +2 +21 +2 +24 +11 +30 +11

15 26 49 5 4 23 5 6 29 15 6 13 15 4 19 21 12 7 27 16 7 22 13 7 25 13 10 30 21 2 36 25 2 39 30 11 45 34 11

Exemplu: Diametrul fusului 40 j5 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

-5

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

120

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

15

-30 26 -49 49
5

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13 +16 -13 +10 -10 +14.5 -14.5 +24 +4 +33 +4 +37 +17 +46 +17

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13 46 26 13 40 23 10 45 25 15 54 37 4 63 43 4 67 50 17 76 56 17

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-10 4 -23 23
6

-10 6 -29 29
15 6 0 -13 13 15 4 0 -19 19

+6 -7

21 12 7 27

+12 16 -7 7
22

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

+6.5 13 -6.5 7
25

+9.5 13 -9.5 10
30

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

+15 21 +2 2
36

+21 25 +2 2
39

+24 30 +11 11
45

+30 34 +11 11

121

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 (continuare)
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

n5 n6 p6 p7 r6 r7

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 21 24 28 34 +13 17 +16 19 +20 23 +24 28 +28 +8 8 +10 10 +12 12 +15 15 +17 +16 +8 +20 +12 +24 +12 +23 +15 +27 +15 24 19 8 28 23 12 32 25 12 31 25 15 35 28 15 +19 +10 +24 +15 +30 +15 +28 +19 +34 +19 27 21 10 32 26 15 38 30 15 36 30 19 42 34 19 +23 +12 +29 +18 +36 +18 +34 +23 +41 +23 31 25 12 37 31 18 44 35 18 42 35 23 49 40 23 +28 +15 +35 +22 +43 +22 +41 +28 +49 +28 38 30 15 45 37 22 53 43 22 51 44 28 59 49 28 +33 +17 +42 +26 +51 +26 +50 +34 +59 +34

40 32 17 45 36 17 54 45 26 63 51 26 62 53 34 71 59 34

+33 +20 +39 +20 +51 +32 +62 +32 +60 +41 +71 +41

48 39 20 54 43 20 66 55 32 77 62 32 75 64 41 86 71 41

Exemplu: Diametrul fusului 200 n6 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

+60

90 70 31

+31

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

122

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

48

+33 39 +20 20
54

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +73 +51 +86 +51

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 93 79 51

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +76 +54

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 96 82 54

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+51 +31 +60 +31

81 64 31 90 70 31

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+39 43 +20 20
66

+51 55 +32 32
77

109 +79 89 +79 +50 50 +50

109 109 89 +79 89 50 +50 50 126 126 101 +96 101 50 +50 50 139 143 119 +113 123 80 +84 84 156 160 131 +130 135 80 +84 84

+62 62 +32 32
77

108 108 +83 87 +83 87 +43 43 +43 43 113 115 +88 97 +90 99 +63 63 +65 65

108 126 +83 87 +96 101 +96 +43 43 +50 50 +50 118 136 +93 102 +106 116 +109 +68 68 +77 77 +80 133 153 +108 112 +123 128 +126 +68 68 +77 77 +80

+62 66 +43 43
88

+73 73 +43 43

106 87 +89 51 +54

109 128 130 90 +103 107 +105 109 54 +63 63 +65 65

123

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.10 Valori numerice ale abaterilor inelului exterior şi carcasei. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomide la nală a alezajului până la Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -9

30 50 0 -11

50 80 0 -13

80 120 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp

E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7

Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 25 32 40 50 60 +47 35 +59 44 +73 54 +89 67 +106 79 +126 +25 55 +32 67 +40 82 +50 100 +60 119 +72 +28 +13 +14 +5 +20 +5 +9 0 +15 0 +22 0 +5 -4 +8 -7 +4.5 -4.5 +7.5 -7.5 +2 -7 +5 -10 13 21 36 5 11 22 5 13 28 0 6 17 0 8 23 0 10 30 4 2 13 7 1 16 +34 +16 +17 +6 +24 +6 +11 0 +18 0 +27 0 +6 -5 +10 -8 16 25 42 6 12 25 6 15 32 0 6 19 0 9 26 0 12 35 5 1 14 8 1 18 +41 +20 +20 +7 +28 +7 +13 0 +21 0 +33 0 +8 -5 +12 -9 20 30 50 7 14 29 7 17 37 0 7 22 0 10 30 0 14 42 5 2 17 9 1 21 +50 +25 +25 +9 +34 +9 +16 0 +25 0 +39 0 +10 -6 +14 -11 25 37 61 9 18 36 9 21 45 0 9 27 0 12 36 0 17 50 6 3 21 11 1 25 8 1 19 +60 +30 +29 +10 +40 +10 +19 0 +30 0 +46 0 +13 -6 +18 -12 +9.5 -9.5 30 44 73 10 21 42 10 24 53 0 11 32 0 14 43 0 20 59 6 5 26 12 2 31 +71 +36 +34 +12 +47 +12 +22 0 +35 0 +54 0 +16 -6 +22 -13

72 85 141 36 53 86 12 24 49 12 29 62 0 12 37 0 17 50 0 23 69 6 6 31 13 4 37 11 1 26 17.5 1 32.5 18 6 19 25 8 25

4.5 2 +5.5 12.5 -5.5 7 1 +9 15.5 -9 7 1 10 10 2 13 +2 -9 +6 -12

5.5 1 +6.5 13.5 -6.5 9 0 17 9 3 10 12 3 14 +10.5 -10.5 +2 -11 +6 -15

6.5 0 +8 15.5 -8

9.5 0 +11 22.5 -11 15 1 28 15 4 17 21 7 22 +17.5 -17.5 +4 -18 +10 -25

10.5 12.5 1 +12.5 1 +15 19.5 -12.5 23.5 -15 11 4 11 15 5 15 +3 -13 +7 -18 13 4 14 18 6 18 +4 -15 +9 -21

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 K6 +4 18 Abaterea superioară a alezajului carcasei 6 Abaterea inferioară a -18 19 alezajului carcasei

Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior maxim, alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior minim, alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

124

5 -12. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile.5 +20 -20 +4 -21 +12 --28 43 62 +83 101 +43 14 28 57 14 33 72 0 14 43 0 19 58 0 27 81 7 7 36 14 5 44 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 43 64 +96 108 +50 14 31 64 14 36 79 0 17 50 0 22 65 0 29 88 7 10 43 14 8 51 +44 +15 +61 +15 +29 0 +46 0 +72 0 +22 -7 +30 -16 50 75 +108 126 +56 15 35 74 15 40 91 0 20 59 0 25 76 +49 +17 +69 +17 +32 0 +52 0 56 85 143 17 39 84 17 46 104 0 22 67 0 29 87 0 39 116 7 15 60 16 13 71 16 7 51 26 3 61 27 5 40 36 7 51 +119 +62 +54 +18 +75 +18 +36 0 +57 0 +89 0 +29 -7 +39 -18 +18 -18 +28.10 (continuare) Dimensiuni.5 30.5 29 4 47 40 8 57 +8 -32 +18 -45 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 560 K6 0 44 Abaterea superioară a alezajului carcasei 12 Abaterea inferioară a -44 50 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. superior – inel exterior maxim.5 -31.5 -28.5 1 +12.5 -14.001 mm) 85 85 100 110 125 +148 112 +148 114 +172 134 +191 149 +214 168 +232 +85 166 +85 173 +100 202 +110 226 +125 254 +135 +83 +43 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 +12.5 +7 -29 +17 -40 62 94 +131 159 +68 18 43 94 +60 +20 135 182 277 68 104 176 20 48 105 20 56 128 0 28 85 0 36 108 0 47 142 7 21 78 20 16 88 20 8 65 31. alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4.5 37.5 5 +16 44. în micrometri (0.5 20 1 38 21 7 22 28 9 30 +20 -20 +4 -21 +12 -28 12.5 -16 23 2 53 24 4 35 33 8 43 +26 -26 +5 -27 +16 -36 28. Celelalte reprezintă jocuri 125 .5 3 +14. în micrometri (0. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem.5 20 1 45 21 4 29 28 6 37 +23 -23 +5 -24 +13 -33 14.5 32 4 53 45 9 63 18 50 +83 115 +20 0 25 76 0 32 97 +40 0 +63 0 0 34 +81 102 0 7 13 52 16 9 60 +25 -7 +36 -16 0 43 +97 129 0 7 18 69 18 14 79 18 6 58 +33 -7 +43 -20 +20 -20 12.5 3 +31.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7 Abaterile alezajului carcasei.5 -12.5 4 76.5 68. inferior – inel exterior minim. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 120 150 0 -18 150 180 0 -25 180 250 0 -30 250 315 0 -35 315 400 0 -40 400 500 0 -45 Abateri.

001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp M6 M7 N6 N7 P6 P7 Abaterile alezajului carcasei. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 30 50 0 -9 50 80 0 -11 50 80 0 -13 80 120 0 -15 120 150 0 -18 150 180 0 -25 Abateri. inferior – inel exterior minim. în micrometri (0.10 (continuare) Dimensiuni. superior – inel exterior maxim. în micrometri (0.001 mm) 33 17 20 24 28 -8 19 -8 -4 10 -4 11 -5 13 -6 16 -33 10 -33 -17 5 -20 7 -24 8 -28 9 0 -21 -11 -24 -7 -28 -18 -31 -14 -35 21 11 9 24 17 2 28 18 2 31 24 9 35 25 5 0 -25 -12 -28 -8 -33 -21 -37 -17 -42 25 13 11 28 19 1 33 21 3 37 28 10 42 30 6 0 -30 -14 -33 -9 -39 -26 -45 -21 -51 30 16 13 33 22 1 39 25 4 45 34 13 51 37 8 0 -35 -16 -38 -10 -45 -30 -52 -24 -59 35 18 5 38 26 1 45 28 5 52 40 15 59 42 9 0 -40 -20 -45 -12 -52 -36 -61 -28 -68 40 21 18 45 31 2 52 33 6 61 47 18 68 49 10 0 -40 -20 -40 -12 -52 -36 -61 -28 -68 33 16 17 40 18 25 45 28 5 52 30 13 61 44 11 68 46 3 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 M6 0 35 Abaterea superioară a alezajului carcasei 18 Abaterea inferioară a -35 15 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4. Celelalte reprezintă jocuri 126 . alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem. alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.

în cazul unui montaj şi a unei exploatări corecte a lor.1) 60 unde Di este diametrul căii de rulare a inelului interior.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului Ieşirea din uz a rulmenţilor. B ne A Fr ni D cD i De Ve Vc Vi Dw Fig. ni . 5. Pentru exemplificare se ia cazul unui rulment radial cu role. viteza punctului A al rolei este egală cu viteza periferică a punctului conjugat de pe calea de rulare a inelului interior: π ⋅ Di Vi = ⋅n i (m/s) (5. viteza punctului B este: 127 . La rostogolirea fără alunecare. Se consideră mai întâi un caz general. se datorează solicitărilor ciclice (de oboseală) ale căilor şi corpurilor de rulare.1 Relaţii cinematice la rulmenţi Analog.turaţia inelului interior. dacă se roteşte inelul interior sau inelul exterior al rulmentului.5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR 5.1). acela când ambele inele se rotesc (fig. 5. (m). În cele ce urmează se vor analiza deosebirile care apar în ceea ce priveşte solicitarea variabilă în secţiunea cea mai încărcată a căilor de rulare. (rot/min).

Comparând relaţiile (5. indicii i şi e arată care este inelul rotitor.6) şi (5. (5. ne = n şi.diametrul rolelor. Deoarece rola este rigidă. nc . ni = 0 . La o rotaţie completă a coliviei faţă de un inel.7) se observă că turaţia coliviei este mai mare atunci când inelul exterior este rotitor.5) nc = i i + e e 2 ⋅ Dc 2 ⋅ Dc Ve = Cazul în care ambele inele se rotesc este întâlnit mai rar. nce = 128 .3) 2 60 în care: D + De = Di + Dw = De − Dw . interioară sau exterioară.3) reiese: n ⋅D n ⋅D (5. (m). deci există z treceri. ni = n . iar cel exterior este fix.4) Dc = i 2 Dc este diametrul cercului centrelor rolelor.turaţia centrului rolei (turaţia coliviei). iar relaţia (5.Lagăre cu rulmenţi π ⋅ De (5. Viteza sa periferică este: V + Vi π ⋅ Dc Vc = e = ⋅ nc (5. Durabilitatea rulmentului depinde de numărul de treceri. (rot/min).7) ⎜1 + ⎟ Dc ⎠ 2⎝ În aceste relaţii.2) ⋅ ne (m/s) 60 unde De este diametrul căii de rulare a inelului exterior. ne = 0 . Dw .1) şi (5. în unitatea de timp. Centrul rolei execută o mişcare de rotaţie în jurul axei rulmentului. ne .2). viteza punctelor sale cuprinse între A şi B variază liniar.5).turaţia inelului exterior. Ţinând seama de (5. rezultă: n ⎛ Dw ⎞ (5. ale corpurilor de rulare peste un anumit punct din zona încărcată de pe calea de rulare. din relaţia (5. din relaţia (5. trec toate cele z corpuri de rulare printr-un anumit punct al inelului. Dacă inelul interior este rotitor.5) devine: n⎛ D ⎞ (5.6) nci = ⎜1 − w ⎟ Dc ⎠ 2⎝ Când inelul interior este fix şi cel exterior se roteşte.

Prin durabilitatea unui rulment se înţelege numărul de rotaţii (în milioane de rotaţii). (5. jumătate din contacte se fac în zona neîncărcată şi deci numărul de treceri care trebuie luat în considerare este: n − nci f ii = ⋅z (5.15).fix.8). în această situaţie.8) Turaţia relativă a coliviei faţă de inelul interior este (n − nci ) .Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă inelul interior este rotitor. f ee = 5. cel interior . (5. În consecinţă.10). iar numărul de treceri peste punctul A al inelului interior este: f ii = (n − nci ) ⋅ z (5.12). la turaţie constantă. relaţia 5. iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante. iar forţa are direcţia şi sensul constante. se realizează în cazul rotirii inelului exterior. inelul cel mai solicitat al rulmentului şi.12) 2 Comparând relaţiile (5.10).9) Deoarece inelul interior se roteşte. ca urmare. atunci numărul trecerilor în unitatea de timp peste punctul A al inelului interior fix este: f ie = nce ⋅ z (5. Inelul interior va fi.2 (vezi relaţia 5.11) Numărul de treceri peste punctul B al inelului exterior.fix. atunci numărul de treceri în unitatea de timp peste punctul B al inelului exterior este: f ei = nci ⋅ z (5.10) 2 Dacă inelul exterior este rotitor. prin introducerea unui coeficient de multiplicare V = 1. care funcţionează în aceleaşi condiţii.11). iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante. în acest caz. este: n − nce ⋅z (5. Aplicaţiile practice şi încercările de laborator au demonstrat că rulmenţii “identici”. iar încărcarea cea mai defavorabilă. până la apariţia primelor semne de oboseală (pitting) pe unul din inelele rulmentului sau pe corpurile de rulare. În realitate rulmenţii unui lot 129 . el determină în final durabilitatea rulmentului. sau numărul de ore de funcţionare ale rulmentului. cel exterior . analog cu (5. nu ating aceeaşi durabilitate. la calculul sarcinii dinamice echivalente Pe a rulmenţilor se ţine seama dacă se roteşte inelul exterior. (5. sub sarcină. se observă că numărul cel mai mare de treceri ale rolelor peste un punct al căii de rulare. este cea a inelului interior (punctul A.11).2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază.

prevăzute. cu aceeaşi tehnologie de tratament termic etc. În acest caz P este sarcina pur axială din rulment. pentru duritate etc. inelul exterior fix. dacă rulmenţii se calculează pe baza durabilităţii nominale.13) se poate aplica şi pentru rulmenţii axiali. inelul interior rotitor. Ea este sarcina pur radială.28. de direcţie.Lagăre cu rulmenţi sunt doar aparent identici. sens şi mărime constante. unde P . Rulmenţii astfel calculaţi au o fiabilitate de 90% (fiabilitatea este probabilitatea ca o piesă să funcţioneze fără defecţiuni într-un interval de timp dat). Dacă se doreşte ca rulmenţii să aibă o fiabilitate mai mare. la definirea durabilităţii nominale (conform normelor ISO). p . atunci durabilitatea rulmentului va fi mai mică. Scăderea ei se reflectă printr-un factor de corecţie subunitar. De aceea. sens şi mărime constante.un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi 10/3 pentru cei cu role.29). în funcţie de precizia urmărită. Aceasta este (în milioane de rotaţii): ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ (mil. Pornind de la relaţia (5. Faptul acesta se datorează abaterilor (toleranţelor) dimensionale.13) ⎝P⎠ C este sarcina dinamică de bază a rulmentului. Relaţia durabilităţii Relaţia prin care se poate calcula durabilitatea nominală a fost stabilită de Lundberg şi Palmgren în următoarele condiţii de încercare a loturilor de rulmenţi “identici”: sarcină radială de direcţie. de direcţie. Durabilitatea nominală se notează cu L10 ( 100 − 90 = 10 . Oricât ar fi de mici. Durabilitatea nominală este durabilitatea atinsă sau depăşită de 90% din rulmenţii aparent identici ai unui lot. cu aceleaşi reglaje iniţiale ale maşinilor. 5.13) şi făcând L10 = 1 se poate deduce semnificaţia sarcinii dinamice de bază C (C = P) . rot) (5. Altfel spus. 5. Se ajunge. Ele conduc la existenţa unei plaje de durabilităţi pentru rulmenţii “identici”.sarcina pur radială care încarcă rulmentul. de formă. aşa cum se va arăta mai jos (relaţiile 5. astfel. chiar dacă sunt fabricaţi din aceeaşi şarjă de material. adică 10% din rulmenţi nu au atins această valoare a durabilităţii). care funcţionează în aceleaşi condiţii. încărcaţi cu o sarcină pur axială. În majoritatea situaţiilor. este necesar ca predicţia unei durabilităţi să se bazeze pe evaluarea statistică a durabilităţii unui mare număr de rulmenţi “identici” care funcţionează în aceleaşi condiţii.27. acestea totuşi există. Relaţia (5. sens şi mărime constante pentru care durabilitatea nominală L10 a unui lot de p 130 . atunci probabilitatea ca ei să funcţioneze fără a se defecta în acest interval este de 90%. rulmenţii sunt calculaţi luându-se în considerare durabilitatea nominală L10 .

rot) ⎠ p (5.16) sau Pe = XFr + YFa (5.13) pentru determinarea durabilităţii nominale L10 pentru cazul real de încărcare. inel exterior fix). Pentru evitarea unor confuzii pe care le-ar putea induce modul de utilizare a diferitelor notaţii. Se atrage atenţia să nu se confunde forţa axială totală din rulmenţi cu forţele axiale care acţionează asupra roţilor dinţate de pe arborele respectiv sau cu rezultanta acestor forţe.7). de direcţie. sens şi mărime constante care determină aceeaşi durabilitate nominală ca şi sarcina reală. sens şi mărime constante. atunci situaţia reală trebuie transformată în una echivalentă.Alegerea şi calculul rulmenţilor rulmenţi aparent identici . O dată calculată sarcina dinamică echivalentă. iar Y . în cele ce urmează se va nota sarcina dinamică echivalentă cu Pe .factorul forţei axiale. care să se conformeze condiţiilor menţionate.17) în funcţie de valoarea raportului Fa / Fr . cu inelul interior rotitor şi inelul exterior fix.13) devine: ⎛C L10 = ⎜ ⎜P ⎝ e ⎞ ⎟ ⎟ (mil.3 Sarcina dinamică echivalentă Dacă rulmenţii funcţionează în alte condiţii decât cele în care s-a stabilit relaţia (5. inel interior rotitor. este de 1 milion de rotaţii.5. se poate utiliza relaţia (5. Prin sarcină dinamică echivalentă se înţelege sarcina pur radială. având componentele Fr (radială) şi Fa (forţa axială totală din rulmentul respectiv). după cum se va vedea mai departe (§ 5. Problema constă. încărcat cu o sarcină radială Fr . fictivă. Forţa axială totală din rulmenţi 131 - . atunci sarcina dinamică echivalentă este: Pe = VFr (5. 5. constantă ca direcţie. În relaţia (5.17) X este factorul forţei radiale.13) (sarcină pur radială de direcţie.14) - Dacă un rulment. Relaţia (5. sens şi mărime are inelul exterior rotitor şi cel interior fix.15) Dacă un rulment care are inelul interior rotitor şi cel exterior fix este încărcat cu o sarcină combinată. sens şi mărime constante. atunci sarcina dinamică echivalentă poate avea una din expresiile: Pe = Fr (5. de direcţie. de fapt. în calcularea unei sarcini dinamice echivalente celei reale.

0 fpb.15) – (5.1 – 1.3 [1]).3 1. atunci se va utiliza coeficientul de multiplicare V = 1.1 [1]).20).1 1.19) Valorile sarcinilor dinamice echivalente care ar rezulta din relaţiile (5. ff > 100 µm Cu coeficientul dinamic din relaţia (5. sens şi mărime constante dar are inelul exterior rotitor şi cel interior fix.5 – 2. ff = 20-100 µm fpb. Tabelul 5. Astfel.20) unde f k ţine seama de precizia roţilor dinţate montate pe arborii rezemaţi în rulmenţii calculaţi (tab. f m ia în considerare sarcinile suplimentare care apar la rulajul autovehiculelor (tab.21) iar relaţia finală pentru calculul durabilităţii nominale L10 devine: ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil.Lagăre cu rulmenţi - se calculează după o metodologie care se prezintă în paragrafele în care sunt tratate diferitele situaţii (de exemplu. neuniformităţii funcţionării maşinii etc.14 şi 5. valorile lui Pe trebuie corectate cu coeficienţi care ţin seama de încărcările suplimentare datorate angrenajelor. se ia în considerare coeficientul dinamic care are expresia [1]: fd = fk fs fm (5.2 [14]). 5. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) este: Pec = f d Pe (5. rot ) (5.22) 132 .1 Valori pentru coeficientul fk Angrenaj Precizie ridicată Precizie normală Angrenaje turnate neprelucrate Abaterea pasului de bază fpb şi eroarea de formă a profilului ff fk 1. În realitate rulmenţii sunt încărcaţi cu sarcini efective diferite de cele nominale. Dacă un rulment este încărcat cu o sarcină combinată de direcţie. De aceea.05 – 1.2 : Pe = VFr Pe = XVFr + YFa (5.18) (5. f s ţine seama de forţele suplimentare care rezultă din funcţionarea maşinii (tab. 5. în tabelele 5.19) sunt calculate pe baza forţelor nominale (teoretice) care apar în elementele transmisiei (de exemplu în angrenaje).21). 5. ff ≤ 20 µm fpb.

0 1.3 – 1.0 – 1.2 1. rafinor.1 – 1.4 1.8 1. site oscilante Excavator fs 1.3 1.0 – 1. Laminor la rece. atunci este.1 – 1.1 – 1.2 1.2 1. maşini de filat Războaie.1 – 1.5 1. maşini de ştanţat Maşini de găurit.0 – 1.0 – 1. funiculare.4 sunt date durabilităţile nominale.7 1. teleferice Macarale. turbine Motoare folosite la mijloacele de transport Maşini de ridicat şi transportat Benzi de transportor. concasoare.5 133 .5 – 1.2 Valori pentru coeficientul fs Utilizarea Utilaje de prelucrare Laminoare – transportor unisens cu role – transportor în ambele sensuri Laminor la cald pentru sârmă şi benzi. moară cu conuri Calandru Fierăstraie circulare sau cu bandă.1 1. mori tubulare. adesea. strunguri Maşini textile Cadre.2 – 1.8 1.1 – 1.3 1. maşini de spălat Maşini pentru industria alimentară Mori pentru cereale Mori pentru aluat Valţ de frământat Maşini de forţă Motoare electrice.5 1.4 – 1. mori cu ciocane. n (rot/min). în ore de funcţionare.5 – 1.5 – 2.2 1.23) În tabelul 5.0 1.3 -2 1.3 1.1 1.3 – 1. maşini de rectificat Strunguri Maşini pentru prelucrarea materialului lemnos-fibros Maşini pentru hârtie Defibrator. mai practic ca durabilitatea nominală să se exprime direct în ore de funcţionare (L10h ): L10 h 16666 16666 ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ n n ⎝ Pec ⎠ p (h) (5.5 – 2. ascensoare Transport minier Transport vibrator Maşini de preparare şi extracţie Cuptoare rotative de ciment şi răcitoare rotative Uscător cu tobă Maşini de sortat după granulaţie şi sortat minereu Mori cu bile. Banc pentru trefilat sârmă Ghilotine.1 – 1.5 1.2 – 1. freze.Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă turaţia este constantă.2 – 1.3 1. Tabelul 5.5 1. recomandate pentru diferite tipuri de maşini şi utilaje.3 – 1.1 1.6 1.5 – 2.2 – 1.3 1.6 1.5 – 2.2 – 1.

7 Tabelul 5.5.50 134 .4 Valori recomandate pentru durabilitatea nominală (ore de funcţionare) Utilizarea Motoare electrice Pentru aparate menajere Mici de serie Medii şi pentru tracţiune electrică Mari Echipamente de birou şi de calcul Laminoare Laminoare Reductoare pentru laminoare Construcţii navale Lagărele arborelui port-elice Reductoare mari de navă Construcţii mecanice Compresoare Reductoare universale mici Reductoare universale medii Ventilatoare mici Ventilatoare medii Ventilatoare mari Pompe centrifuge Centrifuge Transportoare cu bandă Concasoare Malaxoare mari Maşini de imprimat Maşini pentru hârtie Maşini textile Maşini-unelte Maşini pentru prelucrat lemnul Maşini pentru mase plastice Maşini pentru materiale de construcţii Durata de funcţionare.7 – 4 8 – 20 15 – 32 20 – 45 15 .100 20 12 . motociclete Camioane.50 3.3 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.22 5 – 10 20 . autobuze.3 Valori pentru coeficientul fm [după 9] Tipul autovehiculului Automobile. autoutilitare cu remorcă Autovehicule „cross .5 – 20 8 – 20 15 – 30 8 – 20 15 – 45 45 – 85 8 – 45 15 – 30 15 – 85 20 – 30 30 – 50 20 – 50 50 – 200 20 – 50 15 – 30 20 – 50 20 – 50 10 .country” (pentru orice teren). în mii ore 1. tractoare agricole fm 1.1...

atunci capacitatea lor portantă se micşorează. ft 150 1 175 0. km ) (5. durabilitatea nominală se exprimă..6).24) unde D este diametrul exterior al roţii.733 275 0. Dacă rulmenţii funcţionează la temperaturi ridicate (peste 150 oC). 5.800 250 0. km) 0..867 225 0. atunci calculul lui L10osc nu se justifică.3 0.. se determină cu relaţia: 180 180 ⎛ C ⎞ (5. Cauza principală o constituie micşorarea durităţii.5 se indică durabilităţile nominale L10s pentru diferite tipuri de vehicule. în special pentru rulmenţii roţilor.8 1.5 3 3. (m). exprimată în milioane de cicluri. în general.600 p 135 . Variaţia lui ft este liniară. cu o amplitudine unghiulară α [°]. ci una de oscilaţie. în milioane de kilometri.. durabilitatea nominală. În tabelul 5.666 300 0. Tabelul 5.5 Durabilităţi nominale pentru rulmenţii autovehiculelor Tipul autovehiculului Roţi de vehicule rutiere: Automobile Camioane. cu relaţia: L10 s πD πD ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ 1000 1000 ⎝ Pec ⎠ p ( mil. cicluri ) 2α 2α ⎝ Pec ⎠ Dacă amplitudinea este foarte mică. La calculul unor astfel de rulmenţi se corectează sarcina lor dinamică de bază cu un coeficient de temperatură ft (tab.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pentru vehiculele rutiere sau feroviare.6 Coeficientul de temperatură ft Temperatura de funcţionare (ºC) Coeficientul de temperatură.934 200 0.25) L10 osc = L10 = ⎜ ⎟ ( mil.4 3.5 În cazul rulmenţilor care efectuează nu o mişcare de rotaţie.6 0. autocare Osii de vehicule feroviare: Vagoane (cu sarcina maximă constantă pe osie) Vagoane de transport urban şi suburban Vagon pentru liniile magistrale Automotoare pentru liniile magistrale Locomotive diesel sau electrice pentru liniile magistrale L10s (mil. Tabelul 5.

calculat pentru orice valoare a fiabilităţii. la o fiabilitate de 96%. Dacă proiectantul nu consideră necesară o fiabilitate mărită. se va scrie L(100 – 96)a.27) Lna = a1a2 a3 L10 = a1a2 a3 ⎜ ⎟ ( mil. a3 – factor de corecţie pentru condiţii de funcţionare neconvenţionale (în special pentru condiţiile de ungere). seama de alte situaţii posibile. Factorul de corecţie a1 se dă.29) ( mil. Ea nu ţine.23) şi (5. El poate fi.4 Durabilitatea nominală corectată Relaţia (5. din simbolul Lna.28) (5. însă. atunci factorul de corecţie a1 are valoarea a1=1. indicele n. În aceste relaţii.24). rot ) ⎝ Pec ⎠ Dacă se ţine seama de relaţiile (5. Norma ISO 281/1 prevede relaţia de calcul a durabilităţii nominale pentru situaţiile de mai sus: ⎛C ⎞ (5.2. cu relaţia: 136 . în tabelul 5. adică L4a ). vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare – diferită de cea necesară. pentru anumite fiabilităţi. însă. km ) În relaţiile de mai sus: a1 este factorul de corecţie pentru o fiabilitate diferită de 90%.26) 5.Lagăre cu rulmenţi În acest caz. a2 – factor de corecţie ce ţine seama de materialul rulmentului (pentru materiale uzuale. rot ) (5. care influenţează durabilitatea: fiabilitatea peste 90% a rulmenţilor.22) pentru calculul durabilităţii nominale ţine seama doar de sarcină (cu corecţiile respective) şi implică o fiabilitate de 90% a rulmenţilor.7. atunci durabilitatea corectată poate fi exprimată atât în ore. reprezintă diferenţa dintre 100 % şi fiabilitatea impusă rulmentului (de exemplu. materialul rulmenţilor – diferit de cel “standard”. a2=1) . relaţia de calcul a durabilităţii nominale (5. cât şi în milioane de km: p 16666 ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ n ⎝ Pec ⎠ πD ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ 1000 ⎝ Pec ⎠ p p (h) (5. iar indicele a indică faptul că s-a ţinut seama de factorii de corecţie a(1.22) devine: ⎛ fC⎞ L10 = ⎜ t ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil.3).

62 L4a 0.7 d M 0. care ţine seama de lubrifiant.2 a 0.31) unde ν este vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare (mm /s).2 Factorul de corecţie a3 137 .2 0.5 1 2 λ 5 7 a – condiţii “standard” de ungere.8 Valori pentru factorul de corecţie a2 Tehnologia de elaborare Topire în aer Dezoxidare în vid Retopire în vid cu electrod consumabil a2 1 3 6 Pentru determinarea valorii factorului de corecţie a3.Alegerea şi calculul rulmenţilor ⎛ 100 ⎞ 3 a1 = 4.5 0.14 Tabelul 5. Tabelul 5.diametrul mediu al rulmentului: d M = ( d + D ) 2 (mm). b – lubrifianţi cu aditivi EP şi filtrare fină.8 [14].5 L(100-R)a a1 L10a 1 L5a 0.30) 99.48⎜ ln ⎟ R ⎠ ⎝ Factorul de corecţie a2 se dă în tabelul 5. 2 3 2 a3 1 b 0.05 0.44 L2a 0.5a 0. Fig.6 (5.2 [26].7 Valori pentru factorul de corecţie a1 Fiabilitatea R (%) 90 95 96 97 98 99 2 (5.8 n0. trebuie calculată mai întâi valoarea parametrului de ungere λ [după 26]: λ = 60 ⋅10−6 ν 0.1 0.53 L3a 0. dM. Cu valoarea lui λ se determină a3 din figura 5. n – turaţia (rot/min).1 0. 5.21 L0.33 L1a 0.

42 ISO VG 3 3.00 ISO VG 15 15 13.20 ISO VG 46 46 41. 10mm·s-1 /40ºC.00 11.88 3.9 Clasele ISO de vâscozitate Limitele vâscozităţii Clasele ISO Vâscozitatea cinematice la 40ºC (mm2/s) de cinematică medie la 40ºC (mm2/s) vâscozitate min max ISO VG 2 2.2 1.98 2.3 [după 26] se poate determina vâscozitatea necesară a lubrifiantului pentru un rulment cu un anumit diametru mediu dM şi o anumită 138 .80 24.80 ISO VG 100 100 90 110 ISO VG 150 150 135 165 ISO VG 220 220 198 242 ISO VG 320 320 288 352 ISO VG 460 460 414 506 ISO VG 680 680 612 748 ISO VG 1000 1000 900 1100 ISO VG 1500 1500 1350 1650 Din figura 5. 5.50 16.12 7.20 ISO VG 32 32 28.80 35.40 50.2 2.8 6. IV 95 200 300 500 mm 1000 20 30 40 50 60 70 80 ºC 100 Diametrul mediu al rulmentului dM Temperatura de funcţionare t Fig.06 ISO VG 7 6.20 74.48 ISO VG 10 10 9.52 ISO VG 5 4.Lagăre cu rulmenţi 500 mm 2 s 5 10 20 30 50 680 460 320 220 150 100 68 46 32 22 15 10 ISO VG 200 100 200 300 500 1000 20 2000 3000 5000 10000 20000 5 10 20 30 50 100 min-1 100 Vâscozitatea necesară ν Turaţia 50 n 10 Vâsc.6 4.50 ISO VG 22 22 19.3 Determinarea vâscozităţii necesare ν la temperatura de funcţionare a rulmentului Tabelul 5.14 5.60 ISO VG 68 68 61.

21). De asemenea. În relaţia (5. Este de reţinut faptul că diagrama din dreapta este valabilă pentru un ulei cu indicele de vâscozitate IV egal cu 95. 5.9 se dau clasele de vâscozitate ISO (după norma ISO 3448).23) turaţia apare chiar explicit. În toate acestea se vor propune relaţii pentru calculul sarcinii dinamice echivalente Pe.4 cu o sarcină radială. De asemenea.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte Se consideră cazul unei încărcări a rulmentului ca în figura 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor turaţie n.5. apoi. La fel. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni forţa are valoarea constantă Fi. Dacă temperatura de funcţionare este de 80oC (diagrama din dreapta).5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi În relaţiile (5. se va calcula o turaţie echivalentă cu care se va opera în relaţia (5. sensul şi mărimea constante. se va opera în relaţiile mai sus menţionate. 5. De asemenea. în interiorul unui interval. există situaţii în care direcţia şi sensul se schimbă la anumite intervale de timp. dacă turaţia n ≠ ct . (5. În cele ce urmează se prezintă diverse situaţii. O serie de alte aspecte privind durabilitatea rulmenţilor sunt tratate în lucrările [48].23). În exemplul din figură. dar mărimea ei variază în timp. la un diametru mediu de 90 mm al rulmentului şi o turaţie de 1000 rot/min rezultă o vâscozitate necesară de 20 mm2/s la temperatura de funcţionare.14) – (5.19). cu care. (5. [49]. din diagrama din dreapta se poate găsi clasa de vâscozitate. dar. Turaţia este constantă.23) forţa care încărca rulmentul avea direcţia constantă (radială sau nu). va avea vâscozitatea necesară determinată anterior. a uleiului care. Direcţia şi sensul sunt constante dar mărimea ei variază continuu după o lege care poate fi asimilată unei variaţii în trepte (histograma cu linie întreruptă).32) 139 . (5. Există situaţii în care forţa rămâne constantă ca direcţie şi sens. atunci rezultă că uleiul care va fi ales trebuie să aibă la 40oC o vâscozitate cinematică medie de 100 mm2/s (clasa ISO VG 100). În tabelul 5. la temperatura de funcţionare considerată cunoscută. În acest caz sarcina dinamică echivalentă este: Pe = p ∑F 1 n p i Ni N (5. pentru toate cazurile pentru care s-au folosit relaţiile de mai sus.22). după ISO. ele rămân constante. turaţia s-a considerat constantă.

rotaţii Fig.13).5) are o componentă radială F1 de direcţie.Lagăre cu rulmenţi unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul. de mărime constantă (de exemplu o masă dezechilibrată aflată pe acel rotor).5. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = f e (F1 + F2 ) (5. F N1 N2 N3 N Nn Nr.3 Forţă cu două componente radiale. 140 . la turaţie constantă. 5.6. asimilabilă unei variaţii în trepte 5. Fi – forţa de valoare constantă (N) pe parcursul a Ni rotaţii.33) Pe = min 3 5. p – exponentul menţionat la relaţia (5.4 Variaţie continuă. dar mărimea ei variază liniar între o valoare minimă Fmin şi una maximă Fmax.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar Dacă forţa are direcţia (radială) şi sensul constant. sens şi mărime constante (de exemplu greutatea unui rotor) şi o componentă F2 rotativă.5. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: F + 2 Fmax (5.34) unde coeficientul fe se determină din diagrama din figura 5. dintre care una este rotitoare Dacă forţa (fig. 5.

6 v1 0.7 0.6 Coeficientul fe 5.9 a b c 0.0 0. se determină din figura 5.6 0. 26].3 0.4 h 0.75 F1 0.2 b) Parabolică 0.80 0. 5. 5.7 h) Eliptică 0 0.90 F2 0.0 Fig. 5.3 0.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic În acest caz forţa are direcţie radială şi sens constant dar mărimea ei variază ciclic după o anumită lege.6 0.7 d e 0.2 0.5. Turaţia este constantă.8 0.3 c) Sinusoidală 0.4 v2 d) Sinusoidală e) Liniară 0.5 Forţă cu o componentă rotativă Fig. care se aplică valorii maxime Fmax a forţei.Alegerea şi calculul rulmenţilor fe 1.0 F1 F1 + F2 Fig.85 0.7 Coeficienţii de sarcină 141 .9 1.5 f g 0. Pentru această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [22.8 0.7 [după 22.70 0 0. 26]: Pe = V1 Fmax + V2 Fmin (5. respectiv celei minime Fmin.35) Coeficienţii de sarcină V1 şi V2.4 0.5 Fmin/Fmax 0.4 0.1 a) Eliptică F t Fmax Fmin 0.1 0.95 0. 0.6 g) Parabolică 0.5 f) Sinusoidală 0.8 1.2 0.

cu paliere constante Sarcina (de direcţie radială) variază ciclic. componentele au valori constante Fri şi Fai.5 Forţă şi turaţie variabile. 5.13).16): Pe = Fr sau de relaţia (5. iar sarcina are valoarea constantă Fi.5. există un număr m de intervale (“paliere”) de timp ti în care turaţia are o valoare constantă ni.5. dacă ei sunt încărcaţi cu o forţă combinată. a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere Forţa este combinată.37) N unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul în intervalul de timp pentru care este calculat.17). având o componentă radială şi una axială.7 Forţă combinată.Lagăre cu rulmenţi 5.17): Pe = XFr + YFa pentru care semnificaţiile diferiţilor termeni sau factori au fost prezentate sub relaţia (5. atunci sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = ∑q n F i i p 1 m p i ∑q n i 1 m (5.6 Forţă combinată. cu perioada T. Turaţia este constantă. de 142 . dar pe fiecare palier are o anumită direcţie (constantă pe acel palier) şi o anumită mărime (constantă pe acel palier). sarcina combinată variază atât ca direcţie cât şi ca mărime. iar expresiile sarcinii dinamice echivalente sunt cele date de relaţia (5. În cadrul acestei perioade. Dacă se face notaţia qi = t i / T . pentru calculul rulmenţilor unui arbore.36) i unde p are semnificaţia de la relaţia (5. Utilizarea uneia sau alteia dintre cele două formule. Cu alte cuvinte.3. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni . iar sarcina dinamică echivalentă este Pei ( Pei = Fri sau Pe i = XFr i + YFa i ). ∑P 1 m p ei Ni 5. În această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = p (5. de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă Situaţia aceasta a fost amintită la § 5.5.

care.rulmentul efectuează. dintre forţa axială totală Fa din rulmentul respectiv şi forţa radială Fr care încarcă acel rulment. C0. . Valoarea numerică a acestei mărimi e este dată. pentru fiecare rulment. sub sarcină. atinge valoarea de 4000 MPa. Dacă forţa exterioară F aplicată unui rulment care funcţionează în condiţiile de mai sus este o forţă combinată.rulmentul nu se roteşte şi este încărcat cu o sarcină continuă sau intermitentă. mărimea e mai depinde şi de sarcina statică de bază a rulmentului.16) iar dacă atunci se aplică relaţia (5. . .38) Fr atunci se aplică relaţia (5. având o componentă radială Fr şi una axială Fa atunci se operează cu o sarcină statică echivalentă P0 care este o forţă fictivă radială sau axială (în cazul rulmenţilor axiali) care produce o deformaţie plastică identică cu cea produsă de forţa reală. încărcaţi şi cu o componentă axială. Astfel.6 Sarcina statică de bază Sarcina statică de bază ( C 0 ) este sarcina radială (pentru rulmenţii radiali) sau sarcina axială centrică (pentru rulmenţii axiali) sub acţiunea căreia tensiunea hertziană. mici oscilaţii. pentru toţi rulmenţii la care este cazul. la contactul dintre calea de rulare şi corpul de rulare cel mai încărcat. Această sarcină produce o deformaţie plastică de 1/10000 din diametrul corpului de rulare. iar la rulmenţii radiali cu bile. după cum ea poate fi regăsită şi în tabelele din acest volum. depinde de geometria internă a rulmentului.rulmentul se roteşte cu turaţii n > 10 rot/min dar în intervalul unei fracţiuni de rotaţie suportă şocuri severe. în cataloagele firmelor producătoare. la rulmenţii radiali-axiali cu role conice. 143 . dacă: Fa ≤e (5. Mărimea unui rulment care trebuie ales într-o aplicaţie tehnică se stabileşte pe baza sarcinii statice de bază şi nu pe baza sarcinii dinamice de bază în următoarele situaţii: .39) Pe = XFr + YFa 5. Acest raport se compară cu o mărime e.17) Pe = Fr Fa >e Fr (5.rulmentul se roteşte sub sarcină cu turaţii n < 10 rot/min .Alegerea şi calculul rulmenţilor o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă. depinde de valoarea raportului.

factorul radial.40) unde Fr . rulmenţii cu ace: P0 = Fr (5. Y0 .40).43) unde S 0 este coeficientul de siguranţă static.Lagăre cu rulmenţi Pentru rulmenţii radiali şi radiali-axiali cu bile. respectiv axială a forţei combinate. Fa .42) Pentru rulmenţii axial-oscilanţi cu role se utilizează relaţia de tipul (5.41) Pentru rulmenţii axiali cu bile sau cu role: P0 = Fa (5.factorul axial. Pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice. cu care se verifică rulmentul (sau se alege mărimea rulmentului) se determină cu relaţia: C 0 nec = S 0 P0 (5.10 [după 23]. Sarcina statică de bază necesară. dată în cataloagele de rulmenţi. Tabelul 5.44) în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului. Valori orientative pentru acest coeficient se dau în tabelul 5. 144 .componenta radială. rulmenţi axiali-radiali sarcina statică echivalentă se determină cu o relaţie de forma: P0 = X 0 Fr + Y0 Fa (5. rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. X 0 .10 Valori ale coeficientului de siguranţă static S0 Condiţii de funcţionare Fără şocuri Nu sunt cerinţe deosebite privind funcţionarea lină Mişcări de oscilaţie cu frecvenţă mică Normale Mişcări line şi rotire precisă Cu şocuri Cerinţe ridicate privind precizia de rotaţie şi funcţionarea lină S0 ≥1 ≥2 ≥3 ≥4 Condiţia de verificare a rulmentului la solicitarea statică este: C 0 nec ≤ C 0 (5.

tipul sarcinilor (radiale. Din aceste condiţii rezultă. precum şi din condiţia ca toate organele care se află pe arborele respectiv. Sunt posibile.3 pot oferi informaţii utile pentru alegerea unui anumit tip de rulment. se va utiliza relaţia (5. fusul de rulment. care permit proiectantului să-şi stabilească o strategie de alegere şi de calcul al rulmenţilor. un rulment trebuie să aibă o durabilitate efectivă (cu fiabilitatea aleasă de proiectant) cel puţin egală cu durabilitatea necesară. implică faptul ca un tronson anterior să aibă diametrul nominal mai mic. în primul rând. Explicitând. tronsonul pentru montarea unor organe pe arbore. Alegerea tipului rulmentului La alegerea tipului rulmentului se ţine seama de condiţiile temei de proiect. 2. de montaj. Traseul „direct” Acest traseu se bazează pe logica proiectării unei transmisii. Etapele sale principale sunt: 1. cel mult egal.1 şi figura 1. doar pe baza acestor considerente funcţionale şi de montaj.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. În condiţiile unei teme date.45) unde Lhnec este durabilitatea necesară. Pentru exemplificare şi pentru continuarea prezentării. combinate) etc. exprimată în ore de funcţionare (pentru care se dau valorile recomandate.46) ⎟ ≥ Lhnec ⎠ Această relaţie ne permite să urmărim logica alegerii unuia din cele două trasee de calcul al rulmenţilor. de exemplu roţi dinţate etc. fără şocuri). cu particularităţile sale funcţionale. De asemenea pot rezulta turaţia arborelui.4). în final. bine ales. cu tronsonul care urmează. rezultă: ⎞ ⎟ (5.28) a durabilităţii. utilajul de proiectat. să poată fi montate. se poate alege 145 16666 ⎛ C ⎜ a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec p . tipul încărcării (cu şocuri. tronsonul pentru etanşare. în tabelul 5. Un rulment este considerat. De aceea.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente O temă de proiectare conţine întotdeauna date iniţiale. Acest lucru decurge din logica succesiunii tronsoanelor unui arbore. două trasee pentru alegerea şi calculul rulmenţilor. diametrele fusurilor pentru rulmenţi rezultă cu o destul de mare probabilitate de a fi corect determinate. în principiu. Această condiţie. dacă este îndeplinită condiţia enunţată mai sus: Lna ≥ Lhnec (5. axiale. Cunoscând diametrul fusului rulmentului. în funcţie de rolul funcţional al fiecărui tronson (capăt de arbore. Tabelul 1.). Dimensionarea arborelui Dimensionarea arborelui implică şi stabilirea diametrului fusurilor pentru rulmenţi.

pentru a calcula C. să se cunoască lungimile diferitelor tronsoane ale arborelui.29). ceea ce conduce la alte valori ale reacţiunilor şi la alte valori ale lui Pec . montate pe arbore. a roţilor de curea etc. Stabilind.10. În final se poate calcula. pentru a calcula reacţiunile.45). sarcina dinamică de bază C a rulmentului. Pe de altă parte se poate poziţiona centrul de presiune al rulmentului. Din relaţia de mai sus rezultă că. cu nişte raţionamente simple pot fi stabilite şi diametrele tronsoanelor şi. se poate alege un rulment de alt tip. poziţia reazemelor arborelui şi cunoscând şi poziţia roţilor dinţate. atunci se poate calcula durabilitatea corectată Lna. în acest caz se ajunge la premizele traseului direct. trebuie. să fie necesar să se reia calculul.5. În felul acesta rezultă. trebuie ca sarcina dinamică echivalentă de calcul. Dacă condiţia (5. deoarece centrele de presiune nu sunt sau nu pot fi plasate în poziţiile luate iniţial cu aproximaţie.7. 1 146 . 2.Lagăre cu rulmenţi dimensiunea rulmentului (seria lui) din catalog. iar rulmentul poate fi verificat cu formula (5. Or. Pec să fie cunoscută.47) ⎟ ⋅ a a a 16666 1 2 3 ⎠ ⎝ Traseul acesta are un neajuns important. precum şi comentariile legate de acestea). atunci se alege un rulment de acelaşi tip. În plus.45) nu este îndeplinită. De asemenea. rulmenţii nu au fost încă aleşi. la acest moment. nu este exclus ca. se pot calcula reacţiunile din reazeme. care va fi prezentată în cele ce urmează. Ţinând seama de consideraţiile de mai sus. 2. De aceea. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) Pec . 3. adică se stabileşte poziţia reazemului (vezi figurile 2.47). Din acestea două rezultă: ⎛ ⎞p nLhnec C ≥ Pec ⎜ (5. precum şi condiţia (5. se poate observa că. pentru fiecare rulment.9.45). dar de o serie care are sarcina dinamică de bază C mai mare (pentru acelaşi diametru al fusului). pentru a putea calcula reacţiunile. metodologia de alegere şi de calcul a rulmenţilor. care depinde de experienţa proiectantului şi de abilitatea lui. tot din catalog. Calcului ei presupune ca proiectantul să cunoască poziţia centrelor de presiune ale rulmenţilor (deci poziţia reazemelor). Traseul „indirect” Acest traseu pleacă de la ideea calculării sarcinii dinamice de bază C. ci numai cu o anumită aproximaţie. în acest mod. pornind de la durabilitatea necesară Lhnec şi folosind relaţia (5. Verificarea rulmentului Dacă se cunosc valorile lui C şi Pec . De asemenea. va avea în vedere traseul direct. după ce rulmentul a fost ales pe baza relaţiei (5. 2. dar care îndeplineşte condiţiile funcţionale necesare pentru încărcarea din tema de proiectare. deci centrele de presiune nu pot fi precis poziţionate. oricum.

condiţiile de gabarit. Se alege. să aibă etanşare proprie pe o parte sau pe ambele părţi etc. să fie silenţios.1 Metodologia generală Metodologia generală. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. . Din etapa de dimensionare a arborelui (a. Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. 2. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: . .diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . precum şi alte specificaţii necesare calculului. preliminar. relaţiile dimensionale între piesele vecine. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează.8.). având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. 1.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. roţi de curea etc. 4. să fie stabilizat termic.). . în ore. axiale) care acţionează asupra acestor organe ale 147 . De asemenea. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui. care reies din tema de proiectare. să aibă precizie mărită. regimul de lucru. 5. Pentru rulmentul ales. un rulment dintr-o anumită serie. radiale. Lhnec .rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. predimensionare. sau în milioane de rotaţii. Lnec . la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. Se pot calcula forţele (tangenţiale. să aibă joc mărit. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. prezentată mai jos. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. b. 3. Alegerea tipului rulmentului.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. unele din condiţiile iniţiale vor servi la alegerea ulterioară a seriei de rulmenţi. satisfăcute. Aceste condiţii pot fi. Stabilirea durabilităţii necesare.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor 5. Rezultatul acestei etape constă în: a. condiţiile de mediu. Ea are în vedere traseul direct şi este exemplificată pentru un arbore montat pe două lagăre. b. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. în general.

Cazul 2 F Dacă aI > e I .53) În aceste relaţii valorile lui e (I şi II) se dau în cataloagele de rulmenţi pentru fiecare rulment.49).51) FaII ≤ e II . Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. în cele două plane reciproc perpendiculare. respectiv V I şi V II . FrII Analog. Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. respectiv FaII / FrII . care au o componentă radială şi una axială. Componentele radiale se determină cu relaţiile (5. conform situaţiilor (5. Fie componentele axiale FaI şi FaII . notaţi cu I şi II .16) sau (5. se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. dacă atunci PeII = FrII sau PeII = VFrII (5. Rulmenţii sunt încărcaţi.52) (5.39): Cazul 1 F Dacă aI ≤ e I . H şi V .38) şi (5. 7.17). Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţiile (5.Lagăre cu rulmenţi transmisiei.49) şi FrII = H II + V II 2 2 6. aceste reacţiuni sunt forţe radiale. roţi de curea etc. Ca urmare. Opţiunea pentru una din aceste două relaţii este determinată de raportul FaI / FrI ..fix)(5. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. FrI atunci PeI = FrI (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .48) (5. precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe. în numeroase situaţii. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului.50) sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . reacţiunile vor fi H I şi H II . FrI 148 . Ele se calculează după o metodologie care va fi prezentată la fiecare dintre cazurile tratate în acest volum.fix) (5. Acestea sunt forţe axiale totale din rulmenţii calculaţi (a nu se confunda cu forţele axiale din angrenaje sau cu rezultanta acestora în cazul că pe arbore se află două roţi dinţate).48) şi (5. cu sarcini combinate.

atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip. dacă FaII > e II . sens şi mărime constante O asemenea situaţie se întâlneşte la: rulmenţii liberi. II .21). dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .59) 149 .54) sau PeI = X I VFrI + YI FaI (inel exterior rotitor şi inel interior fix) (5.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi.20).8. rulmenţii cu conducere reciprocă. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. dar din altă serie sau un alt tip de rulment. combinate sau axiale 5.8. 5. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară.fix) (5. Din relaţiile (5.56) (5. dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. Se aplică metodologia de la § 5. II se dau în cataloagele de rulmenţi. 8.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale pe arbore: etapa a 6-a lipseşte. utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale. rulmenţii conducători.4. respectiv axiale YI .58) ⎠ p unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor atunci PeI = X I FrI + YI FaI (pentru inel interior rotitor şi inel exterior fix)(5. 11.57) Valorile factorilor forţei radiale X I .55) Analog. 10. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip.8. FrII atunci PeII = X II FrII + YII FaII sau PeII = X II VFrII + YII FaII (5. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară.58) nu este îndeplinită.28) avem: Lna I 16666 ⎛ C I ⎜ = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ PecI ⎞ 16666 ⎛ C II ⎟ ⎟ ≥ Lhnec şi LnaII = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎜P ⎝ ecII ⎠ p ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (5.27) sau (5.2. Se consideră cazul în care turaţia este constantă. Folosind formula (5. 9.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali. Dacă inegalitatea (5.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie.

5. Această forţă se va nota cu A . În figura 2.6.11.fix) (5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. C0 nec ≤ C0 . În continuare se parcurg etapele 8 – 11. El va prelua forţa axială din arbore.44).13). în care C0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.2.8. sarcina statică echivalentă se deduce din relaţia (5.1.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C0 nec . în funcţie de raportul f 0 FaI / C 0 I ( C 0 I fiind sarcina statică de bază a rulmentului I) şi pentru diferite jocuri [9]. Valorile lui e.62) forţa axială din rulment este FaI = A .dacă ≤e atunci PeI = FrI (5.62) În inegalităţile (5. sens şi mărime constante Rulmentul conducător dintr-un montaj de tipul celui din figura 2. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.60) În continuare se parcurg etapele 8-11.12 [după 9].1 rulmentul conducător este rulmentul I.dacă FaI >e FrI atunci PeI = X I FrI + YI FaI (5.8. Calculul rulmentului se desfăşoară după metodologia de la § 5.13 [9]. X . Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu bile sunt date în tabelul 1. pentru Fa = 0 şi X 0 = 1 : P0 = Fr Din relaţia (5.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. La etapa a 7-a se precizează următoarele: FaI . Ea este egală cu forţa axială care acţionează asupra roţii dinţate montate pe arbore (de exemplu o roată dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi) sau cu rezultanta forţelor axiale. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu bile cu cale de rulare adâncă se dă în tabelul 5. 5.6. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. dacă pe arbore sunt montate două roţi dinţate în care operează forţe axiale. Dacă rulmentul este încărcat cu o sarcină combinată şi funcţionează în condiţiile precizate la § 5.61) FrI .Lagăre cu rulmenţi sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. Y se dau în tabelul 5.1. iar valorile factorului f 0 sunt date în tabelul 5.1 poate fi încărcat cu o sarcină combinată.61) şi (5. În acest tabel.40). atunci sarcina statică echivalentă P0 se calculează cu relaţiile [9]: 150 .

1 13.44 0.28 0.6 FrI + 0.32 0. Trebuie să aibă loc inegalitatea (5.9 13.1 13.8 15.56 0.1 12.56 1.3 14. Din relaţia (5.8 13.8 13. Tabelul 5.3 0.23 1.3 13.56 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.1 14.12 Factorul f0 pentru rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Diametrul Factorul f0 alezajului rulmentului Seriile rulmenţilor 618 160 161 15 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 13.13).2 12.54 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.48 0.44).2 151 .8 13.3 622 13.4 15.31 1.8 13.45 0.52 0.27 1.4 0.9 1.1 13. unde C 0 este valoarea sarcinii statice de bază din catalog a rulmentului (tab.46 0.43 0.8 14 14.1 12.2 12.4 13 13.3 14.1 13.3 15.36 0.4 15.4 13 13.63) (5.1 16.14 1 0.3 12.43 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.44 0.8 14.3 63 12.7 1.43) se determină sarcina statică de bază necesară C 0 I nec cu care se verifică rulmentul.2 13.4 11 12.9 14.3 60 13.8 FrI FaI > 0.1 12.46 0.08 1 Tabelul 5.1 13 13 13 64 12.6 15.5 62 13.44 0.46 0.58 1.1 16.56 0. atunci se va lua P0 I = FrI .8 FrI (5.4 1. X şi factorul forţei axiale Y la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Joc intern normal f 0 ⋅ Fa C0 Joc intern C3 Fa >e Fr Joc intern C4 Fa >e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr Fa >e Fr X 0.5 14.Alegerea şi calculul rulmenţilor P0 I = FrI P0 I = 0.6 3 6 0.4 1.2 15.1 12.3 14.43 0.32 0.9 16.1 13.9 14.41 1.56 0.5 0.8 1.56 0.1 13.39 0.1 12.2 1 0. C 0 Inec ≤ C 0 .24 0.46 Y 1.2 12.3 14.44 0.5FaI dacă dacă FaI ≤ 0.56 Y 2 1.16 1.6 16 15. 5.4 12.56 0.48 0.1 13.11 Factorul forţei radiale.46 0.46 0.4 15.9 15.64) Dacă din calcul rezultă o valoare P0 I < FrI .1 13 13 13 12.22 0.1 623 12.44 0.9 14.35 0.44 Y 1.1 13.8 14 14.

038 0.067 0.4 33.9 37.6 22.1 21.6 22.4 37.6 1 1 1 1 1 1 0.4 29.088 0.9 30.045 0.065 0.6 1 1 1 1 1 1 1.3 29.04 0.1 33.09 0.9 35 35 35 35 35 35 30.065 0.8 34.111 0.3 33.6 22.2 26.1 23.6 22.9 30.5 35.4 29.13 Rulmenţi radiali cu bile cu cale adâncă rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 35 35 35 35 35 35 42 42 42 42 42 42 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 62 42 42 42 42 42 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 30.03 0.09 0.9 50.5 35.8 30.6 23.04 0.087 0.5 33.4 37.1 33.114 0.118 0.8 30.043 0.5 11 11 11 11 11 14 13 13 13 13 13 13 8 10 10 10 10 10 12 12 12 12 12 16 14 14 14 14 14 19 17 8 12 12 12 12 12 152 .1 21.5 35.3 0.071 0.045 0.1 33.9 30.1 21.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.067 B rs min 0.6 24 24 24 24 24 24 26.5 33.6 0.6 26.3 52.045 0.3 0.8 30.6 26.3 39.9 30.4 37.6 0.067 0.6 0.3 0.6 26.115 0.9 37.3 0.3 29.6 0.6 0.6 26.038 0.9 37.6 23.8 30.269 0.2 36.1 21.1 37.1 0.1 37.6 0.4 27.4 29.6 22.3 39.6 23.6 22.4 34.6 23.4 34.9 30.2 26.7 35.6 0.1 33.3 39.6 23.2 34.6 0.9 37.4 39.3 0.9 30.067 0.04 0.1 33.068 0.088 0.1 21.6 H ≈ 29.3 39.154 0.3 29.5 36.2 26.9 37.3 39.4 34.3 0.3 29.6 0.5 33.3 29.114 0.2 26.09 0.3 0.5 35.5 29.6 0.4 34.4 29.4 37.5 33.057 0.071 0.117 0.2 26.064 0.5 33.043 0.6 0.05 0.6 0.6 0.2 26.4 34.6 0.6 0.4 J ≈ kg 21.5 29.

2ZR 6003.8 7.75 4.75 5.5 9.5 9.4 41.5 9.W203B 6302.2 19.2RSR S6302.4 11.4 6.2RSR 20000 20000 20000 6303 S6303.4 5.4 41.6 0.6 20.8 38.4 36.4 13.2 21.8 30.W203B 6303.3 9.3 9.4 3.2RSR S6203.2RSR S6003.2RSR.05 5 5 5 5 5 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 24000 24000 24000 6202 S6202.25 4.2RSR 17000 16000 20000 20000 20000 6403 16004 6004 S6004.8 38.3 0.5 9.4 22.2 D3 max 30.8 7.2 22.6 20.W203B 62302.6 0.W203B 6203 S6203.6 22.6 0.3 0.8 7.4 11.6 0.4 36.4 13.4 6 6 6 6 6 6 9.75 3.25 3.2 23.55 6.6 0.75 4.2ZR 6203.2RSR.6 0.55 6.8 35.75 4.2 19.6 0.75 6.6 22.6 0.6 0.6 0.75 3.3 statică C0 kN 3.3 0.4 13.6 20.W203B 6004.2ZR 6303.4 11.6 0.4 41.4 5.6 0.75 3.8 35.8 30.8 38.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 7.W203B 62303.55 6.25 3.2 21.4 11.2 23.55 6.25 3.6 19 19 19 19 19 19 21.2RSR S6004.2ZR 6202.75 4.75 3.55 11.25 3.4 5.W203B 62202.4 41.8 41.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.3 0.6 0.4 11.3 9.2ZR 6302.4 4.8 30.8 7.8 36.2ZR 6004.25 3.3 0.6 22.4 36.4 36.6 20.2RSR.2 21.3 0.6 22.6 20.2 23.W203B 6203.2 19.8 11.8 35.2 20.5 13.2 21.6 1 1 1 1 1 1 0.2RSR S6303.2 23.W203B 6003.5 9.8 7.4 13.3 0.4 13.75 3.2RSR 22000 22000 22000 6302 S6302.8 35.8 30.4 53 40 38.6 0.2RSR.2RSR S6202.8 30.6 26 22 23.55 6.2RSR.8 rg max 0.2RSR 20000 22000 22000 22000 16003 6003 S6003.4 5.2 19.75 4.4 5.2RSR.2 19.W203B 6202.8 38.2 21.95 9.6 26000 26000 20000 14000 14000 14000 43000 43000 18000 12000 12000 12000 28000 28000 28000 22000 14000 14000 22000 22000 18000 12000 12000 12000 19000 19000 16000 11000 11000 11000 28000 22000 20000 20000 17000 12000 12000 20000 20000 20000 153 .3 9.6 22.W203B 62203.6 1 1 1 1 1 1 1 0.4 33 33 33 33 33 33 35.4 36.8 35.4 41.

3 0.4 38.8 28.6 0.1 55 39.3 38.1 1.2 50.5 45.156 0.2 50.242 0.4 36.105 0.56 0.4 36.109 0.1 1.4 41.5 52.5 33.24 0.9 41.8 30.082 0.6 0.6 43.8 28.4 45.6 0.6 1 1 1 1 1 1 1.5 33.2 63.132 0.125 0.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 72 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 80 55 55 55 55 55 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 41 41 41 41 41 41 44.5 47.9 41.4 38.4 44.2 43.8 28.2 47.2 50.5 42.2 49.9 41.4 45.128 0.4 36.2 49.2 49.8 28.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.082 0.4 45.1 47.151 0.5 33.5 52.153 0.4 38.5 0.415 0.8 49.6 43.5 42.125 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.6 43.1 1.272 0.245 0.5 52.4 38.2 50.4 36.4 44.3 30.2 47.2 40.7 38.155 0.234 0.2 14 14 14 14 14 18 15 15 15 15 21 19 8 12 12 12 12 12 15 15 15 15 15 18 17 17 17 17 17 24 21 9 13 13 13 13 154 .3 1 1 1 1 H ≈ 38.3 38.9 42.6 50.3 0.4 44.1 1.3 30.108 0.3 30.7 40.2 40.5 52.3 30.209 0.4 38.6 43.2 40.1 1.4 48.08 0.2 50.4 45.5 32.1 1.105 0.6 43.1 1.3 37 41.4 45.1 1.109 0.128 0.084 0.083 0.2 37.4 36.4 45.139 0.237 0.2 40.4 44.083 0.1 1.122 0.055 0.3 38.5 33.5 36.5 33.1 0.132 0.5 42.4 52.5 52.4 J ≈ kg 28.5 42.1 1.2 47.1 42.8 28.109 0.155 0.2 32 32 32 32 32 33.132 0.6 0.1 1.

6 25.7 16 16 16 16 16 30.4 41.7 12.7 12.2 28.4 41.6 30.W203B 62205.4 41.6 30.4 19.4 45 45 45 45 45 63 45 43.6 25.55 6.4 55 55 55 55 55 55 69 53 50.4 22.4 46.2RSR.35 8 8 8 8 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 19000 19000 19000 6204 S6204.6 25.8 43.5 0.8 7.2RSR S6205.3 7.4 46.85 5.2 10 10 10 10 10 14 14 14 14 14 14 22.2RSR 18000 18000 18000 6304 S6304.85 7.4 22.8 7.4 46.8 43.65 5.8 11.2ZR 6204.8 7.8 7.4 22.6 0.W203B 6006.6 34.4 46.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 32 32 32 32 32 32 36 32 34.3 1 1 1 1 18000 18000 15000 10000 10000 10000 34000 34000 14000 9500 9500 26000 19000 36000 36000 15000 10000 10000 17000 17000 14000 9000 9000 9000 28000 28000 11000 7500 7500 7500 22000 16000 32000 32000 13000 8500 17000 17000 17000 155 .4 50.4 22.4 46.7 12.W203B 62305.4 50.2RSR.8 7.6 30.7 12.7 12.W203B 62204.5 7.2RSR S6204.W203B 6205.2RSR 15000 15000 15000 6305 S6305.W203B 6305.6 34.8 43.2ZR 6005.2ZR 6006.8 7.4 22.6 30.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.2ZR 6304.W203B 6304.4 11.7 12.4 36 11.6 D3 max 41.85 5.2 28.4 11.3 0.2 28.4 41.4 50.55 6.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.6 27 27 27 27 27 29 27 28.6 25.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.85 5.2RSR 14000 12000 15000 15000 15000 6405 16006 6006 S6006.2 12.6 0.7 12.6 0.2ZR 6305.8 7.4 11.2RSR 62304.55 6.W203B 6204.2RSR.55 6.2RSR 15000 14000 17000 17000 17000 6404 16005 6005 S6005.4 11.55 6.4 41.8 46.8 7.7 12.4 11.6 25.6 30.2RSR S6305.7 statică C0 kN 6.6 34.6 0.2ZR 6205.2RSR.W203B 6205 S6205.2RSR S6005.W203B 6005.8 43.55 7.2 28.8 15 4.85 5.2 30.8 7.

6 61.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 90 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 100 68 68 68 68 68 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 54.3 62 49.1 52.6 61.6 44.363 0.2 43.5 83.7 60.299 0.2 47.7 60.1 1.6 85.1 1.76 0.7 60.4 55.1 52.301 0.12 0.1 1.3 67.1 1.7 65.3 49.6 50.355 0.6 70.1 1.195 0.471 0.9 54.6 J ≈ kg 40 40 40 40 40 40 44.3 49.2 47.6 61.483 0.163 0.4 55.5 1.201 0.8 55.6 61.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.481 0.1 52.5 1.7 60.2 47.6 49.6 43.6 61.6 44.6 59.3 49.3 53.285 0.499 0.6 44.2 47.291 0.3 53.3 60.7 43.3 0.6 61.1 52.5 1.2 47.3 63.2 43.1 52.303 0.3 59.105 0.1 53.6 67.6 44.1 16 16 16 16 16 20 19 19 19 19 19 27 23 9 14 14 14 14 14 17 17 17 17 17 23 21 21 21 21 21 31 25 9 15 15 15 15 156 .3 59.245 0.9 54.6 61.3 63.5 65.3 53.2 43.3 63.4 55.202 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.483 0.4 63.9 54.355 0.5 65.5 0.5 1.5 65.6 44.365 0.1 59.5 53.6 59.3 49.3 63.5 1.9 54.3 1 1 1 1 1 1.9 54.211 0.205 0.1 1.9 61.3 49.1 1.5 1.163 0.1 1.157 0.4 61.163 0.1 59.365 0.1 54.194 0.687 0.3 63.2 43.1 59.6 59.2 47.3 53.6 67.2 49.5 65.196 0.3 49.201 0.7 60.6 67.3 1 1 1 1 H ≈ 52.4 55.6 67.6 59.471 0.5 65.1 1.1 59.157 0.6 59.2 0.3 49.6 67.5 0.6 61.1 1.971 0.1 1.393 0.1 1.3 49.

2ZR 6007.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 14000 14000 14000 6206 S6206.5 25.4 57.5 53 13.6 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 44 46 42 44.5 1.3 19.2 10.2RSR 12000 12000 12000 6307 S6307.2 8.2 10.5 33.5 12.2 10.4 56.W203B 62306.6 35.6 16.4 57.3 16.6 44.6 39.6 44.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 19.2ZR 6306.3 19 19 19 19 19 19 31.6 37 37 37 37 37 37 41 37 39.6 35.4 56.5 1.5 25.6 11.6 16.8 10.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.3 19.4 63.2RSR S6007.W203B 62207.2ZR 6307.6 39.3 15.6 35.6 statică C0 kN 11.5 1.3 15.6 D3 max 56.5 25.2RSR.3 16.3 16.2ZR 6008.W203B 6306.4 63.3 15.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 16.3 19.3 16.3 1 1 1 1 14000 14000 11000 7500 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 19000 14000 28000 28000 11000 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 20000 20000 8500 5600 5600 5600 16000 13000 26000 26000 10000 6700 12000 12000 12000 157 .2 11.5 0.3 29 29 29 29 29 29 42.4 65 65 65 65 65 65 79 60 57.2RSR S6206.2RSR.W203B 62206.4 56.5 25.2RSR 11000 9000 12000 12000 12000 6407 16008 6008 S6008.6 11.W203B 6207.5 33.2 11.4 56.6 39.6 11.5 1.4 63.2RSR S6207.5 33.5 33.W203B 62307.2ZR 6207.2RSR S6306.2RSR 13000 13000 13000 6306 S6306.W203B 6207 S6207.4 57.2 10.3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.W203B 6206.2 16.W203B 6307.2 11.2 11.2RSR 12000 10000 13000 13000 13000 6406 16007 6007 S6007.4 56.3 23.2 11.6 44.2 11.5 25.3 19.3 15.6 35.6 35.5 10.2RSR.W203B 6007.3 19.5 33.3 15.2ZR 6206.2 15.2 16.3 16.2RSR.4 57.6 39.4 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 89 66 63.5 1.2 16 16 16 16 16 25.5 1.5 0.5 33.2RSR.2RSR S6307.W203B 6008.

5 70.2 60.3 83.5 76.4 70.4 76.3 83.9 74.1 1.167 0.5 55.1 70.641 0.8 71.429 0.2 54.429 0.654 0.253 0.2 54.8 83.12 0.6 1 1 1 1 1 1.6 1 1 1 1 1 H ≈ 67.5 67.8 0.4 70.867 0.6 85.8 59.5 65.1 70.5 1.5 65.5 67.6 74.9 72.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 110 75 75 75 75 75 75 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 120 80 80 80 80 80 80 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 70.6 74.847 0.5 71.2 57.879 1.8 71.5 68 55 68 67.5 76.5 65.4 70.384 0.5 76.5 67.477 0.384 0.2 57.5 1.5 1.1 1.9 68 68 67.1 72.8 59.5 67.1 1.9 72.5 67.869 0.8 71.6 74.5 55.1 1.6 74.2 54.382 0.1 18 18 18 18 18 23 23 23 23 23 33 27 10 16 16 16 16 16 19 19 19 19 19 23 25 25 25 25 25 36 29 10 16 16 16 16 16 158 .5 95.5 1.6 91.1 1.2 1.6 74.1 1.2 57.6 85.3 100.3 54.371 0.2 57.247 0.6 74.2 57.5 55.4 70.3 83.441 0.1 1.441 0.6 85.6 65.5 65.1 1.2 57.1 1.1 70.5 1.97 0.6 65.6 104.8 71.5 55.6 74.1 1.5 1.2 54.903 1.1 70.1 1.371 0.5 1.5 1.234 0.6 74.1 1.271 B rs min 1.8 59.26 0.654 0.441 0.8 71.5 2 0.272 0.282 0.257 0.64 0.6 85.3 83.9 72.9 70.5 74.8 59.4 70.5 76.181 0.6 85.5 2 0.859 0.283 0.3 83.5 1.2 62 62 62 62 62 62 75.6 85.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.522 0.9 72.1 J ≈ kg 53 53 53 53 53 53 55.9 59.6 74.244 0.

W203B 6009.8 75.W203B 6209 S6209.4 20.2ZR 6309.W203B 62209.3 14.4 20.4 75.W203B 6010.6 54.6 20 20 20 20 20 31 31 31 31 31 31 53 53 53 53 53 53 76.W203B 62208.3 14.5 31.8 20.5 1.2 15.6 15.2RSR S6209.6 54.5 47.5 62 15.6 1 1 1 1 1 20000 20000 8500 5600 5600 5600 18000 18000 7500 5000 5000 14000 22000 22000 22000 9000 6000 6000 19000 19000 8000 5300 5300 5300 16000 16000 6700 4500 4500 4500 13000 20000 20000 20000 8500 5600 5600 10000 10000 10000 159 .2RSR.2RSR S6009.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 29 29 29 29 29 29 42.6 D3 max 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 97 71.5 13.8 70.4 70.8 20.4 75.5 1.5 1.5 42.4 75.5 1.2RSR 9500 7500 10000 10000 10000 6409 16010 6010 S6010.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1.4 20.6 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 54 58 53.5 31.6 49.3 14.4 20.3 20.5 42.2RSR S6309.5 42.W203B 6209.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.2RSR 62308.4 20.5 31.5 1.4 70.4 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 107 76.6 49.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 53 48.5 1.5 2 0.5 1.2RSR 11000 11000 11000 6308 S6308.2 14.2RSR.2ZR 6009.W203B 6208.2RSR S6208.6 54.8 statică C0 kN 18 18 18 18 18 18 25 25 25 25 25 38 12.6 49.2 49.5 1.5 31.4 70.6 54.6 49.2ZR 6208.8 20.6 15.4 70.2RSR.5 16 20.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 11000 11000 6208 S6208.2RSR S6010.2RSR 10000 8500 11000 11000 11000 6408 16009 6009 S6009.2 54.2RSR.6 15.2ZR 6010.3 14.2ZR 6209.4 75.W203B 6309.2RSR.5 2 0.5 1.W203B 6308.2ZR 6308.4 31.6 15.5 42.2RSR 10000 10000 10000 6309 S6309.5 31.8 20.W203B 62309.

1 1.5 1.2 68.1 1.1 113.3 71.1 1.266 0.9 77.7 75.1 86 86 86 97.632 1.6 91.1 2 2 2 2 2 2.3 71.1 H ≈ 77.12 1.79 1.43 1.4 108.1 1.1 1.632 0.1 0.7 68.5 1.2 75.807 0.48 0.9 100.8 81.1 86.6 95.43 1.89 B rs min 1.1 86.419 0.1 0.1 130.6 72.795 0.3 81.1 1.3 81.5 82.478 0.1 95.5 2 2 2 2.1 95.5 1.3 104.617 0.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 130 90 90 90 90 90 100 100 100 100 120 120 120 140 95 95 95 95 95 110 110 110 110 130 130 130 150 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 80 80 80 80 80 95.6 108.9 77.6 91.1 0.4 124.6 108.469 0.9 100.408 0.38 0.1 1.5 1.5 81.7 113.6 1.9 83.6 1.5 81.1 2.403 0.2 66.1 81.1 86.1 113.1 1.1 113.6 91.9 83.1 100.416 0.5 1.9 95.9 78.4 78 78.397 0.1 95.2 71.9 83.3 75.9 78.79 2.7 97.789 0.8 75.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 104.5 81.3 104.2 88.7 97.283 0.9 77.8 75.1 2.2 88.431 0.6 67.2 88.1 1.7 97.1 J ≈ kg 62 62 62 62 62 68 68 68 68 68 81.1 2.2 66.9 91.9 86.9 83.616 0.5 2.1 1.2 66.1 1.6 95.41 0.7 68.9 77.9 78.432 0.75 1.6 91.2 66.8 75.6 95.2 75.3 95.466 0.12 1.96 0.9 117.1 1.59 1.5 1.4 108.2 88.543 1.39 1.1 1.5 88.7 68.9 20 20 20 20 23 27 27 27 27 40 31 11 18 18 18 18 21 21 21 21 29 29 29 33 11 18 18 18 18 22 22 22 22 31 31 31 35 160 .3 122.11 1.3 71.1 95.809 1.

W203B 6211.2ZR 6311.8 89 89 89 89 101 101 101 101 118 118 118 136 rg max 1 1 1 1 1 2 18000 18000 7500 4800 4800 14000 6000 4000 4000 4000 12000 18000 18000 18000 7500 5000 16000 16000 6700 4300 13000 5300 3600 11000 17000 17000 16000 7000 4500 14000 14000 6000 4000 12000 5000 3400 10000 2 2 2 2 2 2.2ZR 6210.5 36.2 23.2 36 36 36 36 52 52 52 68 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 9500 9500 9500 6210 S6210.2 21.2ZR 6310.1 2.2 23.2 29 29 29 29 47.2 21.5 62 62 62 62 62 81.5 36.5 2 2 2 2.5 104 statică C0 kN 24 24 24 24 24 38 38 38 38 38 52 16.5 19.2ZR 6011.5 60 17.2 61 61 61 61 64 64 64 64 66 66 66 69 63.2ZR 6212.1 0.2RSR 6311 6311.5 1.5 36.5 1.1 2.2RSR S6310.2RSR 6412 Dimensiuni de montaj D1 min mm 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 58.3 21.5 1.5 1.6 1 1 1 1 1.5 93 20 29 29 29 29 52 52 52 52 81.2 66 66 66 66 69 69 69 69 72 72 72 74 D3 max 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 116 86.5 1.5 28.5 36.5 81.2ZR 6211.5 43 43 43 43 76.5 28.2RSR 6312 6312.5 76.2 21.2RSR 9500 9500 6310 6310.1 161 .5 1.5 47.2RSR 6211 S6211.2RSR 6411 16012 6012 S6012.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 36.2RSR 62210.5 76.2RSR 6212 S6212.8 84 84 84 84 91 91 91 91 109 109 109 126 91.2RSR.5 28.2ZR 6312.2 23.5 81.W203B 6011.6 23.5 47.2ZR 6012.W203B 6210.W203B 6012.1 0.W203B 6212.W203B 62310.6 1 1 1 1 1.2RSR 9000 7000 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9000 9000 8500 6300 8500 8500 8500 8000 8000 8000 8500 8500 8000 6410 16011 6011 S6011.5 2.3 28.1 2.

8.66) 162 .14 FrII atunci PeII = FrII (5.14 FrI şi. 9. Pentru rulmenţii de mici dimensiuni sau din serii uşoare (seriile de diametre 8. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au. La etapa a 6-a. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. mărimea forţelor).1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi. La acest tip de rulmenţi. analog. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5. aceasta nu trebuie să depăşească valoarea de 0. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O.14.65) ≤ 1. 5. calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.14.dacă atunci PeI = FrI (5.1. forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore.1. La etapa a 7-a. la rândul ei. aşa cum rezultă din tabelul 5. Pe de altă parte.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. cu unghiul de contact de 40o (tab.15). Luând în considerare această particularitate. 1) ea nu trebuie să depăşească 0. 0. sens şi mărime constante Caracteristici şi disponibilităţi ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile sunt date în tabelul 1. cu precizările care urmează. Pe de o parte. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este. În acel rulment. 5. pentru rulmenţii din seriile 72B şi 73B. § 1.Lagăre cu rulmenţi Dacă un rulment radial cu bile este supus acţiunii unei sarcini pur axiale. dacă FaII ≤ 1.8. se procedează astfel [9]: FaI . în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O .2. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la inel la bilă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact.25C 0 .5C 0 .

14 FrI FaII = FaI + A ( rII rI ) F <F II FrI A I FrI 1c FrI ≥ FrII A≥0 FaI = 1.14 FrI FaII = FaI − A 2a A < 1.14 F − F ( rI rII ) aI F >F I FrI A FrII II Montaj în O rI rII 2b A ≥ 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.14 F − F FaI = FaII − A FaII = 1.14 F − F FaI = FaII + A FaII = 1.14 F − F FaI = 1.14 FrI FaII = FaI + A Montaj în X rI rII F = 1.14 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu bile Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X rI rII 1a A < 1.14 FrII ( rI rII ) F >F II FrII A I FrI 2c FrI ≤ FrII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 1.14 FrII ( rII rI ) F <F I A II FrI FrII Montaj în O rI rII 1b A ≥ 1.14 FrII 163 .

35FrII + 0. pentru fiecare rulment. 73B.9 Fr atunci P0 = 0.14 FrII atunci atunci PeI = 0.69) ≤ 1. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.68) Calculul continuă cu etapele 8 -11.8). cu unghiul de contact de 40o.44).70) unde. Sarcina statică echivalentă se determină.67) (5. 5. analog. în O (simbol DB) sau în X (simbol DF) (fig. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din catalog).9 atunci Fr .Lagăre cu rulmenţi .dacă Fa > 1. dacă FaI > 1. în funcţie de cele două situaţii: Fa . se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente.26 Fa (5. Montaj în tandem Montaj în O Montaj în X DT DB DF Fig. 5. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu bile pot fi montaţi pereche: în tandem (simbol DT).6.dacă şi. pentru rulmenţii din seriile 72B.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec .35FrI + 0. radială şi axială.57 FaI PeII = 0. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr .dacă P0 = Fr (5.5 Fr + 0. atunci din relaţia (5. care trebuie să respecte inegalitatea (5. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr . C 0 nec ≤ C 0 . cu relaţiile de mai jos.57 FaII (5.8 Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche 164 .14 FrI FaII > 1.

Alegerea şi calculul rulmenţilor

Montajul în O sau în X Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. În această situaţie, forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore), deoarece forţele axiale interioare, care se datorează înclinării căii de rulare a inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru, deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). Ca urmare, la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.8.1) se va ţine seama de acest lucru. La etapa a 7-a de calcul (§ 5.8.1), se utilizează relaţiile: Fa - dacă ≤ 1,14 atunci Pe = Fr + 0,55Fa (5.71) Fr

- dacă

Fa > 1,14 atunci Fr

Pe = 0,57 Fr + 0,93Fa

(5.72)

În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.1). Legat de etapa a 10-a , verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.58): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec
⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠
p

(5.73)

în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X, valoarea lui C per este dată de relaţia: C per = 1,625 ⋅ C (5.74)

unde C este sarcina dinamică de bază a unui rulment al perechii (valoarea din catalog). Sarcina statică echivalentă a perechii de rulmenţi se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + 0,52 Fa (5.75) Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să fie cel mult egală cu valoarea sarcinii statice de bază a perechii (valoare de catalog): C 0 nec ≤ C 0 per (5.76) Sarcina statică de bază a perechii este dată de relaţia: C 0 per = 2 ⋅ C 0
165

(5.77)

Lagăre cu rulmenţi

în care C 0 este sarcina statică de bază a unui rulment al perechii (tab. 5.15). Montajul în tandem Dacă perechea de rulmenţi este montată în tandem, atunci ea poate face parte doar dintr-un montaj cu conducere reciprocă. Ca urmare, perechea se calculează după metodologia aplicată la montajul cu conducere reciprocă (deci cu relaţiile 5.65 – 5.70) cu următoarele precizări: - Sarcina dinamică de bază a perechii, C per este egală cu dublul sarcinii dinamice de bază, din catalog, a unui rulment al perechii, C : C per = 2 ⋅ C (5.78)

- Sarcina statică de bază a perechii este egală cu dublul sarcinii statice de bază a unui rulment (relaţia 5.77). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile se dă în tabelul 5.15 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. La montajulpereche, turaţia limită trebuie considerată cu 20% mai mică decât turaţia limită din catalog, valabilă pentru un rulment.
5.8.2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri

Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri, din seriile 32B şi 32B nu au canale de umplere. De aceea ei pot prelua sarcini axiale la fel de mari pe ambele părţi. Rulmenţii din seriile 32 şi 33 au canale de umplere. De aceea ei trebuie montaţi astfel încât sarcina axială principală să fie preluată de calea de rulare la care nu există canal de umplere. Rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, care au inelul interior format din două bucăţi sunt recomandaţi pentru sarcini axiale mari, reversibile. Calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările care urmează. În legătură cu etapa a 6-a de calcul, se menţionează că rulmentul radialaxial cu bile pe două rânduri este rulment conducător. Ca urmare, arborele, care are la o extremitate acest rulment, are la cealaltă extremitate un rulment liber. În consecinţă, întreaga forţă axială rezultantă din arbore (care este rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore) va fi preluată de rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri. Se poate admite, de asemenea, că forţele axiale interne („proprii”), datorate înclinării celor două căi de rulare, se 166

Alegerea şi calculul rulmenţilor

anulează reciproc, astfel că forţa axială totală Fa din rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri este chiar forţa axială rezultantă din arbore. La etapa a 7-a, pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), se procedează astfel [după 9]: Fa - dacă ≤ 0,68 atunci Pe = Fr + 0,92 Fa (5.79) Fr Fa - dacă > 0,68 atunci Pe = 0,67 Fr + 1,41Fa (5.80) Fr Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, avem situaţiile: Fa - dacă Pe = Fr + 0,47 Fa (5.81) ≤ 1,33 atunci Fr Fa > 1,33 atunci Pe = 0,54 Fr + 0,81Fa (5.82) - dacă Fr Calculul continuă cu etapele 8 -11. Pentru calculul sarcinii statice echivalente, relaţiile depind de seria rulmentului şi de unghiul de contact. Pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), sarcina statică echivalentă se calculează astfel: P0 = Fr + 0,67 Fa (5.83) Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o (tab. 5.16) sarcina statică echivalentă este: P0 = Fr + 0,44 Fa (5.84) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5.16). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.16 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

167

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.15 Rulmenţi radiali-axiali cu bile
a rs rs D H d r1s rs α J

B
Arborele Dimensiuni d mm 10 12 10 12 12 15 15 17 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 65 65 30 32 37 35 42 40 47 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 120 140 9 10 12 11 13 12 14 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 23 33 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1,1 1 1,1 1 1,1 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1,1 1 1,1 13 14 16 16 18 18 20 21 23 24 27 27 31 31 35 34 39 37 43 39 47 43 51 47 55 51 60 22,1 24,6 27,2 27,6 31,8 31,2 35,8 36,6 39,9 41,6 48,1 49,8 56 57,8 63,1 64,6 71,3 70 79,5 74,4 87,6 83 95,3 91,1 103,4 98,9 111,5 D B rs min r1s min a ≈ H ≈ J ≈

Unghiul de contact α=40º Masa ≈ kg 18,2 19,7 22,3 22,7 25,7 26,4 28,7 30,6 32,6 35,4 39,5 43,1 46,8 49,8 52,9 56 59,5 60,8 66,2 66,5 73,1 72,6 80,3 79,5 87,3 86,4 94,3 0,032 0,035 0,06 0,044 0,082 0,065 0,109 0,104 0,143 0,127 0,223 0,196 0,341 0,282 0,447 0,367 0,609 0,405 0,812 0,458 1,05 0,604 1,38 0,78 1,72 1 2,12

15

17

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

168

Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg1

D2

rg D1 D3

rg D1 D3

Sarcina de bază dinamică C kN 5 6,95 10,6 8 12,9 10 16 13,4 19 14,6 26 20,4 32,5 27 39 32 50 36 60 37,5 69,5 46,5 78 56 90 64 102 statică C0 kN 2,5 3,4 5 4,3 6,55 5,5 8,3 7,65 10,4 9,3 15 13,4 20 18,3 25 23,2 32,5 26,5 40 28,5 47,5 36 56 44 65,5 53 75

Turaţia limită min
-1

Turaţia de referinţă

Simbol Rulment FAG

Dimensiuni de montaj D1 min mm 14,2 16,2 17,6 19,2 20,6 21,2 22,6 25,6 27 30,6 32 35,6 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 74 77 D2 max 25,8 27,8 31,4 30,8 36,4 35,8 41,4 41,4 45 46,4 55 56,4 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 111 128 D3 max 27,6 29,6 32,8 32,6 37,8 35,8 42,8 42,8 47,8 47,8 57,8 57,8 67,8 67,8 74,4 75,8 84,4 80,8 94,4 85,8 104,4 94,4 114,4 104,4 123 114,4 133 rg max 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1 1,5 1 1,5 1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 rg1 max 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1

32000 28000 24000 24000 20000 20000 18000 18000 17000 16000 14000 13000 11000 11000 9500 9500 8500 8500 7500 8000 7000 7000 6300 6300 5600 6000 5300

26000 26000 19000 22000 17000 20000 15000 18000 13000 16000 11000 13000 10000 12000 9000 10000 8500 9500 7500 9000 7000 8500 6700 7500 6300 7000 6000

7200B.TVP 7201B.TVP 7301B.TVP 7202B.TVP 7302B.TVP 7203B,TVP 7303B.TVP 7204B.TVP 7304B.TVP 7205B.TVP 7305B.TVP 7206B.TVP 7306B.TVP 7207B.TVP 7307B.TVP 7208B.TVP 7308B.TVP 7209B.TVP 7309B.TVP 7210B.TVP 7310B.TVP 7211B.TVP 7311B.TVP 7212B.TVP 7312B.TVP 7213B.TVP 7313B.TVP

169

182 0.8 30.548 0.1 1 1 1 1.289 0.2 30.4 23.5 60.7 42.2 41 40 40 40 44 44 44 48.1 21.5 33.9 61.8 28.1 53.1 37.6 31.6 20.7 62.1 1.1 1.6 0.2ZR.9 33.6 0.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.1 33.657 0.067 0.1 21.6 0.9 37.6 60.095 0.6 20.8 34.1 J ≈ Masa ≈ kg 30 30 32 32 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 14 14 15.5 62.7 38.217 0.7 25.558 0.2 30.2 20.1 45 45 45 46.6 1 1 1 1 1.2 22.051 0.8 23.221 0.359 0.8 23.6 20.1 52.7 43.1 53.158 0.6 0.178 0.9 15.1 41.2 0.1 1.9 31.1 52.2ZR B 32B.053 0.4 25.093 0.7 38.1 1 1 1 1.05 0.9 15.095 0.6 20.1 1.9 17.124 0.9 18.6 35.5 62.6 0. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.2 27 27 27 17.7 55.1 1.341 0.177 0.6 0.1 a ≈ 15 15 17 17 18 18 18 21 20 20 20 24 24 24 24 26 26 26 26 26 26 31 31 31 56 31 31 31 36 36 36 67 36 36 36 H ≈ 23.1 1.6 1 0.9 28.5 17.1 41.1 1.7 42.2 28.16 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.7 43.6 36.1 58.2 64.7 43.2 31.1 35.1 46.359 0.445 0.3 21.16 0.1 31.6 24 24 24 26.6 60.454 10 10 10 12 12 15 15 15 15 12 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 55.353 0.1 53.1 1.7 42.2 37.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 35 35 35 35 64.2 47.9 58.222 0.4 25.2RSR.2 64.9 25.7 50 50 50 51.9 19 17.6 31.5 17.9 15.558 0.065 0.1 35.1 46.7 28.6 0.2 33.9 23.2 30.1 1.8 52.2 170 .6 25.4 47.6 22.9 33.5 22.1 1.9 58.4 25.067 0.154 0.454 0.1 33.1 28.2 47.295 0. 33B.1 25.7 38.9 15.3 18. 33B.6 H1 ≈ 26 26 28.2 20.052 0.1 1.2 37.182 0.8 28.7 55.2 22.2 31.9 28.296 0.1 40 41.

3 14.6 0.6 32 32 32 32 35.8 35.4 46.TVH 3205B.4 46.2 22.TVH 3204B.6 14.8 7.TVH 3202B.5 41.2 28.TVH 3203B.2 19.2 23.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 22000 16000 20000 15000 19000 14000 12000 16000 17000 12000 10000 15000 15000 10000 8500 13000 9000 8000 12000 8500 7500 10000 7500 6700 10000 9500 7000 6300 8500 6300 5600 8500 8500 6300 5300 24000 24000 24000 24000 20000 20000 14000 18000 18000 13000 16000 16000 11000 11000 3200B.6 19.2ZR.2ZR.6 19.6 11.TVH 3302B.TVH 3306B.6 35.2RSR.TVH 14000 14000 10000 10000 10000 12000 12000 9000 9000 9000 11000 11000 171 .6 14.2ZR.4 56.6 30.2RSR.2 19.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 7.2RSR.TVH 3306B.2 21.2 21.2RSR.4 41.2 21.6 27 27 27 30.2 16.2 21.TVH 3305B.2RSR.5 28.5 28.2 23.8 41.6 21.TVH 3202B.2ZR.2 30 30 30 30 30 30 30 41.TVH 3205B.6 1 0.2 21.85 5.6 14.TVH 3306DA 3207B.8 35.6 0.2ZR.6 35.2 16.5 28.6 23.TVH 3206B.8 19.6 0.2ZR.4 41.5 41.6 37 37 37 37 42 42 42 D2 max 25.4 65 65 65 65 65 65 65 rg max 0.TVH 3304B.8 25.5 12.4 41.1 7.TVH 3201B.6 0.8 11.TVP 3206B.TVH 3204B.5 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 14.2ZR.85 7.2 21.5 12.8 16.2 21.6 30.6 0.TVH 3305DA.8 30.TVH 3304B.TVH 3206B.5 12.2RSR.8 10.8 27.6 25.TVH 3203B.6 20.4 56.TVH 3204B.TVH 3200B.2ZR.4 55 55 55 55 56.8 11.6 0.6 20 20 20 23.2RSR.TVH 3207B.2ZR.TVH 3203B.TVH 3306B.55 5.TVH 3205B.6 10.6 14.5 34.8 36.6 0.5 39 39 39 statică C0 kN 4.TVH 3303B.5 41.TVH 3305B.TVH 3207B.5 28.6 25.4 45 45 45 46.1 7.2ZR.8 30.4 35.2RSR.2RSR.5 28.2 21.55 4.8 27.TVH 3305B.5 15 15 15 14.TVH 3304B.8 30.TVH 3202B.2ZR.2 20.1 10 9 9 9 12.TVH 3201B.2 19.6 0.6 25.2 14.

5 1.3 49.8 2.4 44.2 39.3 77.1 1.9 77.36 1.29 2.5 55. 33B.5 75.2 57.4 0.19 0.2 60 60 60 60 60 60 98.667 0.9 89.2 105.68 0.2 57.8 75.4 72.1 a ≈ 41 41 41 75 41 41 41 46 46 46 85 43 43 43 50 50 93 45 45 45 55 104 50 50 61 61 61 111 55 55 55 67 122 60 60 71 131 H ≈ 65.1 105.739 0.2ZR.5 65.2 49.3 62 70 62 62 62 68.5 94.3 49.5 1.9 84.38 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 71.63 4.9 77. 33B.5 50 50 50 50 50 50 80.5 55.1 1.4 98.1 1.5 1.64 1.604 0.8 81.1 1.3 98.6 98.1 1.2 172 .5 88.1 1.5 117.2 49.2 62.9 74.657 0.7 75.3 71.692 0.5 86.6 65 65 65 65 65 107.5 81.9 34.889 0.5 54 54 38.6 79.64 1.8 103.1 1.5 94.66 3.4 98.35 2.5 36.627 0.2 36.2 30.2 75.5 30.7 30.5 1.5 36.9 81.3 49.998 0.5 86.3 69 68.5 96.5 2 2 2 2 1.39 1.5 1.5 36.7 49.2 30.2 44.6 67.7 39.85 1.9 80.7 39.2ZR B 32B.5 77.7 115.605 0.5 1.6 74.954 0.3 94.5 36.969 2.5 68.6 98.5 1.4 77.3 55.7 58.2 30.1 58.5 108.2 53 53 53 55.594 0.3 71.998 1.5 J ≈ Masa ≈ kg 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 85 85 85 100 100 100 90 90 90 110 110 100 100 120 120 120 120 110 110 110 130 130 120 120 140 140 34.9 67.2 30.2 81.6 91.6 124.92 3.2 30.57 0.29 1.16 (continuare) a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.5 1.24 0.5 2.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 1.36 2.984 0.1 2 2 1.32 2.9 34.5 1.9 34.1 38.1 2.4 77.5 1.5 68.2 36.5 61.1 2.3 85.4 33.9 72.2 49.1 1.5 1.9 30.64 0.5 75.7 57. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.9 80.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.9 55 55 55 55 55 55 55 89.5 103.6 74.5 36.693 1.3 77.8 75.9 72.2RSR.9 84.27 1.1 1.34 1.3 33.5 2.6 75.5 1.2 75.2 105.3 H1 ≈ 68.9 67.4 45 45 45 45 45 45 45 75.5 69.5 1.2 30.9 85.4 105.5 1.5 65.5 1.

5 1 1 1 2 2 1.5 1.MA 3211B.5 1.5 37.5 45 45 45 53 37.1 7500 5600 5000 7500 7500 5600 4800 6700 5000 4000 6300 6700 5000 4500 6000 4000 6000 6300 4800 4000 5300 5300 5600 3800 5000 3800 3400 5000 5000 3800 3400 4500 4500 4500 3000 4300 4300 173 .1 2.TVH 3209B.1 2.5 1.5 90 58.5 1 1 1 1.TVH 3308B.TVH 3212B.TVH 3208B.2RSR.TVH 3312B.5 36.5 1.2ZR.5 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 51 51 51 50 48 48 48 62 62 62 62 48 48 48 68 68 75 51 51 51 81.TVH 3312DA 3213B.TVH 3211B.2ZR.TVH 3213B.TVH 3309B.TVH 3208B.TVH 3307B.TVH 3310DA.2ZR.5 37.5 1.2RSR.5 41.5 36.TVH 3311DA.TVH 3209B.TVH 3309DA 3210B.TVH 3308B.5 1.TVH 3307B.TVH 3313B.2RSR.5 34.2ZR.5 2 2 2 2 1.2ZR.2ZR.MA 3212B.5 42.1 1.TVH 3308B.5 1 1 1 1.5 1.5 2.5 51 51 64 42.5 102 102 102 110 72 72 72 125 127 80 80 143 143 statică C0 kN 34.2RSR.5 36.2RSR.TVH 3212B.5 42.5 1.2RSR.MA 3209B.2RSR.5 34.TVH 3210B.TVH 3313DA Dimensiuni de montaj D1 min mm 44 44 44 44 47 47 47 49 49 49 49 52 52 52 54 54 54 57 57 57 61 61 64 64 66 66 66 66 69 69 69 72 72 74 74 77 77 D2 max 71 71 71 71 73 73 73 81 81 81 81 78 78 78 91 91 91 83 83 83 99 99 91 91 109 109 109 109 101 101 101 118 118 111 111 128 128 rg max 1.5 1.5 58.5 2.TVH 3311B.5 1.TVH 3210B.2RSR.TVH 3309B.2RSR.5 62 85 49 49 78 78 78 100 61 61 61 98 118 73.5 1.TVH 3308DA.5 112 137 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 8500 8500 8500 10000 10000 7500 7500 7500 9000 9000 7000 6700 8000 8000 6700 6300 7500 6000 6000 6000 7500 7500 5600 5600 6700 5300 5000 3307B.TVH 3310B.TVH 3311B.TVH 3307DA 3208B.TVH 3311B.2ZR.2RSR.5 73.

sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [42]: P = 1. cele radiale fiind preluate de rulmenţii radiali (liberi). 1. 1. iar arborele este rezemat şi centrat pe alţi doi rulmenţi radiali. De aici decurge faptul că rulmentul cu patru puncte de contact este rulmentul conducător. cât şi ca rulmenţi liberi. Pentru etapa a 6-a: ţinând seama de afirmaţiile din primul aliniat. aşa cum rezultă şi din tabelul 1.2. h) pot prelua forţe axiale mari.1.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1. Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5. 174 .Lagăre cu rulmenţi 5.8.2.1. atunci etapa a 5-a nu se aplică. precum şi geometria internă a rulmentului. fapt care.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact Rulmenţii cu patru puncte de contact (fig.1) pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi conducători. Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri (tab. Inelul exterior al rulmentului cu patru puncte de contact nu este centrat în carcasă (el este montat cu joc nominal). explică disponibilitatea lui de a suporta sarcini axiale mari. Un extras cu date despre rulmenţii cu patru puncte de contact se dă în tabelul 5. De asemenea. împreună cu unghiul de contact de 35o. Pentru etapa a 7-a: având în vedere faptul menţionat la etapa a 6-a.85) în care forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). în ambele sensuri. atunci trebuie subliniat faptul că forţele axiale pe care le pot prelua sunt mici (tab.2). Dacă rulmentul este utilizat şi montat ca un rulment axial.17 [9]. De aceea. În felul acesta rulmentul preia doar forţa axială din arbore.8. se utilizează ca rulmenţi axiali şi sunt montaţi ca aceştia. dar de mică valoare.07 Fa (5.8. deşi ei pot fi clasificaţi ca rulmenţi radiali-axiali.1). Dacă au rol de rulmenţi conducători.1. care sunt rulmenţi liberi. Deoarece inelul interior este format din două bucăţi. rulmentul se încarcă doar cu forţa axială din arbore. pot suporta şi forţe radiale. cu precizările de mai jos. Calculul continuă cu etapele 8-11. rulmentul are un număr mai mare de bile.1. 5. Aceşti rulmenţi se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori mari ale arborilor (§ 3.1.

atunci din relaţia (5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5.90) în care Y0 are valorile date în tabelul 5.8. cu precizările pentru situaţiile de mai jos. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.18).dacă ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5. C 0 nec ≤ C 0 . Calculul se continuă cu etapele 8-11.1. În acest tabel. În acest tabel. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.88) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .fix) (5.18 [9]. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.fix) (5. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: Fa .Alegerea şi calculul rulmenţilor Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5.8. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. 5. forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a.18.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. pentru factorul Y se dau valori diferite pentru cele două cazuri.65Fr + YFa (5.87) Elementele necesare calcului (e. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . Turaţia se consideră constantă.18. Y) se găsesc în tabelul 5.89) În continuare se parcurg etapele 8-11. 175 .44).6. rulmentul suportă doar forţe radiale.86) Fr . Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

6 58 59 64.2 D B rs min H ≈ J ≈ B N2 Două canale de reţinere Masa ≈ a ≈ 26 27 31 32 36 38 41 42 46 45 51 49 56 54 61 60 67 an bn rn kg 0.8 93 106.89 2.7 53.2 37.5 2.399 0.1 1.9 30.379 0.8 73.76 0.934 0.3 84.184 0.5 1.7 97.256 0.4 63.254 0.1 1 1.8 70.6 70.17 Rulmenţi cu patru puncte de contact a rs rs α α H J d D H J d α α rs rs D rn rn a 45º an bn B Unghi de contact α=35º Arborele Dimensiuni d mm 20 25 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 1.3 72 81.467 0.1 1.8 66.6 34.1 1.4 43.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 76.2 30 35 40 45 50 55 60 176 .5 40.5 77.5 50.5 1.39 0.359 0.6 63.5 1.5 2 1.1 1.1 1 1.9 50.6 56.171 0.1 49.3 89.6 77.609 1.1 2 1.697 1.5 84.504 0.1 41.3 44 47.6 58.704 0.

5 44 62 56 86.5 1 1.5 146 statică C0 kN 19.5 27.1 min -1 FAG QJ304MPA QJ205MPA QJ305TVP QJ206MPA QJ306TVP QJ207MPA QJ307TVP QJ208TVP QJ308TVP QJ209TVP QJ309TVP QJ210MPA QJ310MPA QJ211TVP QJ311MPA QJ212TVP QJ312MPA 28000 26000 14000 20000 11000 18000 9500 9500 8500 8500 7500 13000 11000 7000 10000 6300 9000 177 .5 68 57 83 56 91.5 1 1.5 51 46.5 108 93 127 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 31 32 36 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 D2 max 45 46 55 56 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1.6 18.5 44 36.5 2.5 76.5 64 102 61 110 80 127 96.5 1 2 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 30 25.5 43 35.5 2 1.5 58.6 31.

2 29.1 1.3 32.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1.9 38.2 29.9 43.073 21.9 44.9 32.7 26.134 0.8 50.8 44.6 29.5 29.3 20.161 0.3 46.6 0.054 0.061 0.3 33.7 43.116 0.065 23.1 J1 ≈ kg 0.2 38.8 43.135 0.5 0.1 44 40 D B rs min Bi ≈ K K.5 33.1 22.7 35.8 50.228 0.151 0.2 46.152 0.3 26.1 32.1 31.1 38.7 40.1 37.1 53.111 0.5 38 41.5 41.9 41.4 31.1 1.6 0.2 0.155 0.2 41.3 33.2 29.1 38.7 0.9 0.5 23.7 50.3 32.1 26.085 25.057 0.1 1.1 1.226 30.335 0.5 38 35.206 0.118 0.3 37.8 50.152 0.6 0.2 23.254 33.157 0.7 28 28.048 19 0.7 43.138 0.2 29.9 0.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.9 23.3 32.3 37.8 32.2 38.328 Di ≈ H ≈ 29.6 1 0.9 20.258 0.9 45.6 0.7 30.3 33.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 20.1 H1 ≈ 30.1 39.363 0.18 Rulmenţi oscilanţi cu bile rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 11 14 14 17 12 16 16 14 19 19 14 14 14 18 18 15 21 21 15 15 15 18 18 18 18 17 17 24 24 24 0.1 1.098 0.1 34.3 43.163 27.1 1.5 178 .5 29.176 0.1 35.1 1 1 1 1 1 1 1 1.3 34.1 50.

75 3.4 46.44 1.6 1 0.29 0.TV.C3 2205K.TV 1304TV 2304TV 2304.4 46.3 10 12.6 21.2 21.28 0.28 0.86 2.4 1.2RS.2 18 18 24.86 2.15 7.66 2.32 0.35 1.TV.46 2.88 2.2 3.8 35.C3 179 .48 1.5 18 24.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 7.66 3.9 3.65 3.27 0.03 1.48 2.94 2.2 17 12.28 0.8 36.C3 11205TV 20000 20000 17000 17000 16000 16000 15000 15000 2205TV 2205.TV 1303TV 2303TV 2303.78 2.94 1.86 1.35 3.37 1.93 1.78 2.76 2.TV.6 32 32 32 32 32 D3 max 30.4 8 12.37 2.8 41.25 2.45 2.2RS.48 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.TV.24 2.2RS.33 0.54 2.48 1.34 1.6 30.35 3.TV 2205K.66 3.8 30.38 Turaţia limită min-1 26000 24000 15000 18000 22000 19000 14000 18000 17000 11000 18000 18000 13000 17000 11000 16000 16000 10000 16000 16000 10000 15000 9500 15000 9500 14000 14000 13000 8000 13000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.95 1.55 5 6.46 3.34 2.66 3.2RS.4 12.28 0.99 2.48 0.75 2.27 0.51 0.2 3.4 3.91 2.5 12.04 3.24 3.35 4.76 3.28 0.37 1.29 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 28000 24000 20000 26000 22000 20000 19000 1202TV 2202TV 2202.6 0.75 3.6 0.46 0.6 30.32 2.TV 1205TV 1205K.48 2.08 1.66 2.5 16 8 11.51 0.2 12.65 3.6 30.19 1.35 0.4 55 55 55 55 55 rg max 0.17 1.27 0.34 0.99 3 1.35 5 5 6.55 2.5 0.C3 11204TV 24000 24000 20000 19000 18000 2204TV 2204.46 3.6 22.34 2.6 30.TV.5 17 12.35 3.4 46.37 2.33 0.17 2.04 3.48 2.51 2.95 1.93 1.75 2.TV.27 2.4 2.24 1.2 22.03 1.6 25.37 1.4 35.12 2.2 21.34 2.4 41.29 2.4 1.65 2.04 1.6 22.4 3.29 2.27 0.2RS.03 2.46 3.2RS.34 0.23 1.35 0.6 25.TV 2305K.03 2.04 2.38 2.TV 1204TV 1204K.4 45 45 45 46.6 0.6 25.28 0.46 0.43 2.2 19.65 2.4 41.4 46.44 0.86 1.5 10 10 10 14.6 0.8 30.35 4.6 25.54 3.55 1.2RS.32 2.54 2.37 2.2 2.2 12.27 1.6 25.13 2.6 30.6 27 27 27 30.2 17 12.37 1.35 4.8 35.4 46.27 0.53 0.5 13.4 41.5 9.29 1.29 2.2RS.4 41.2 19.85 3 3.4 41.32 0.4 46.TV 2302TV 1203TV 2203TV 2203.29 1.4 41.23 2.C3 2305TV 2305.88 1.25 3.24 2.2 20.C3 1305TV 1305K.28 0.24 2.4 41.6 30.35 3.

1 1.9 54 51.3 0.3 46.7 47.5 54 57.5 66.8 57.975 0.5 62.5 1.8 67.384 0.476 0.9 59.7 47.7 51.722 49.7 180 .922 1.8 75.246 0.408 0.3 75.708 0.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 40.5 1.7 59.1 1.1 1.3 59.3 41.414 0.698 50.8 54 51.5 39.476 0.364 37.9 51.7 67.1 1.217 0.8 70.4 59.8 69.1 1.4 59.8 53.324 0.96 0.5 1.252 0.1 1.5 67.7 47.6 62.3 75 75.221 0.3 64.5 43.442 0.7 47.1 64.268 0.55 0.1 71.4 59.8 59.3 51.1 1.2 0.6 0.1 52.899 Di ≈ H ≈ 51.9 51.5 66.3 75 78 71.1 1.9 0.5 47.389 0.432 0.3 38.528 0.5 38.1 1.6 59.554 43.5 67.1 1.1 1.01 0.273 0.9 0.5 1.5 54 52.1 1.3 46.1 40.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 16 16 16 20 20 20 20 19 19 27 27 27 17 17 17 23 23 23 23 21 21 31 31 31 18 18 18 23 23 23 23 23 23 33 33 33 1 1 1 1 1 1 1 1.8 67.7 45.9 H1 ≈ 40.3 54.1 51.507 0.1 1.1 1.488 0.2 49.5 1.1 40.5 45 45.5 45.8 67.3 45.5 44.5 1.5 1.744 0.3 59.8 70.319 0.7 67.7 57.6 63 54.1 41.465 0.379 40.3 37.7 53.1 1.5 39.9 59.1 1.517 0.5 1.5 1.9 54 54 54 54 67.7 47.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.38 0.5 0.1 1.1 1.1 J1 ≈ kg 0.1 1.5 56 52 48 D B rs min Bi ≈ K K.

8 2.49 3.17 4.65 2.6 25.22 0.TV.22 0.23 2.TV 2307K.91 3.34 3.17 3.53 2.TV.35 2.5 1.65 9.5 21.6 37 37 37 37 37 42 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 47 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 D3 max 56.5 1.45 3.TV.39 2.3 0.5 1.51 1.22 0.55 6.2RS.47 0.C3 1207TV 1207K.29 3.TV.49 3.5 1.47 2.82 2.3 19.35 2.43 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.47 0.9 2.51 2.45 2.13 2.6 21.95 4.4 2.9 2.55 6.C3 1208TV 1208K.2 21.3 0.47 1.2RS.5 6.1 4.39 1.13 2.94 2.5 16 16 16 32 16 32 16 25 25 39 25 39 19.C3 2208K.TV 2308K.65 5.59 2.6 35.TV.91 3.8 2.52 2.55 9.2RS.52 Turaţia limită min-1 14000 14000 8500 12000 8000 12000 8000 11000 11000 10000 6700 10000 12000 12000 7500 9500 7000 9500 7000 9500 9500 9000 6000 9000 10000 10000 6700 9000 6300 9000 6300 8500 8500 8000 5300 8000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.C3 2206K.6 25.1 3.82 2.5 1.TV 2306K.55 9.43 2.2 5.49 3.5 19.3 8.26 0.TV 2207K.82 3.TV.TV.9 2.TV.47 2.6 15.22 0.52 2.25 0.13 2.6 35.29 4.5 1.5 19.65 6.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 15.C3 1306TV 1306K.91 3.TV 2206K.26 0.26 0.26 0.4 56.64 1.4 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 73 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.2 9 5.2RS.65 6.94 2.92 2.49 4.6 35.23 2.64 1.2RS.8 2.4 2.26 0.C3 1308TV 1308K.C3 2306TV 2306.C3 181 .34 3.4 56.04 2.23 2.04 3.4 9.54 3.53 2.25 0.22 0.TV.76 4.8 2.2 31.TV 2208K.TV.34 4.47 2.5 1 1 1 1 1 1 1 1.34 4.9 2.2 9 5.55 9.6 15.2 5.71 3.C3 1307TV 1307K.65 2.71 2.59 1.9 2.C3 2307TV 2307.26 0.4 56.25 0.2RS.25 4.8 2.71 2.65 13.3 0.2 8 8 11 8 11 6.6 35.65 6.65 4.25 0.59 1.22 0.C3 11206TV 14000 14000 14000 14000 14000 14000 15000 15000 2206TV 2206.9 3.TV.C3 2308TV 2308.65 2.C3 11208TV 11000 11000 12000 12000 12000 12000 2208TV 2208.53 2.25 0.5 17000 17000 1206TV 1206K.3 8.3 6.C3 2207K.04 3.45 0.26 0.65 4.5 15.3 0.3 19.29 4.34 3.2RS.5 6.76 4.91 3.4 56.26 0.43 0.22 0.39 1.6 35.TV.6 35.29 3.45 0.91 3.TV.42 2.2 31.2RS.22 0.53 2.51 1.65 13.25 0.04 2.25 0.94 2.95 4.53 2.TV.94 2.52 1.42 3.5 15.3 31.9 2.64 2.TV.5 1.25 0.43 2.49 4.3 29 29 45 29 45 0.4 2.25 3.65 2.4 56.4 56.3 31.22 0.13 2.5 1.2RS.65 2.C3 11207TV 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 2207TV 2207.04 2.9 2.23 2.47 1.54 3.52 1.22 0.65 6.

18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 19 19 19 23 23 23 23 25 25 36 36 36 20 20 20 23 23 23 23 27 27 40 40 40 21 21 21 25 25 25 25 29 29 43 43 43 1.02 Di ≈ H ≈ 72.1 2 2 2 2 2 1.19 0.1 1.6 75.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 57.7 107 88.7 H1 ≈ 57.7 81 77.825 0.4 2.6 77.8 69.34 1.8 92 86.73 0.6 84 84 84.7 57.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 69.9 90 86.5 1.9 60 62.6 81 77.1 1.526 0.7 59 57.535 0.1 1.1 1.9 72.5 2 2 2 2 2 60 58 58 D B rs min Bi ≈ K K.1 1.7 101.5 69.9 72.5 75.9 91.5 1.9 96 80 80 64 62.7 91.7 71.5 69.8 71.52 65.693 0.7 77.22 1.606 0.548 0.7 57.516 0.9 69.5 1.8 53.1 1.746 0.7 62.5 69.8 1.1 1.57 1.462 0.5 1.7 J1 ≈ kg 0.593 1.4 59 57.5 1.5 0.517 0.6 86.556 0.454 0.866 60.63 1.78 53.59 0.1 1.2 84 84.9 71.9 90 86.7 72.7 64 64 60 63.808 1.8 78 78 71.9 92 91.2 77.5 1.5 1.6 100.9 101.55 70.9 69.505 0.5 86.9 86.7 182 .8 0.6 101.2 65.07 2.5 60.7 62.7 72.27 2.8 100.9 88.1 1.7 77.1 1.6 69.2 71.1 1.4 65.4 75.4 1.5 1.82 1.7 75.953 0.543 0.7 62.939 57.682 1.5 1.1 1.54 1.7 64 62.5 1.1 1.5 1.13 68 68 0.

6 3.18 2.15 8.19 0.52 5.2 0.TV.54 3.TV 2311K.C3 1210TV 1210K.54 3.5 1.25 0.43 0.C3 2211K.2RS.5 41.2RS.TV 2209K.6 2.66 2.TV.54 2.9 4.TV.5 1.2RS.2RS.79 1.32 3.8 22.15 9.24 0.8 28 22.42 0.5 1.25 0.73 1.TV 2309K.7 3.21 0.21 0.C3 1211TV 1211K.3 14.52 5.5 1.3 12.9 4.C3 2210K.43 0.62 1.17 2.58 2.7 4.55 2.66 1.21 0.18 3.TV.17 2.48 3.21 0.3 20 10 10 10 12.04 2.5 1.31 2.73 2.2 0.25 0.TV.15 8.47 3.12 5.TV.87 2.C3 11209TV 10000 10000 11000 11000 11000 11000 12000 12000 2209TV 2209.43 3.04 3.5 2.51 4.C3 183 .22 0.5 1.18 3.03 2.12 2.7 3.74 3.79 1.31 2.76 4.06 3.6 1.5 1.31 3.03 4.21 0.5 8.5 1.7 10 12.43 0.54 3.18 2.47 2.31 2.12 4.12 4.2RS.51 2.9 16.12 4.47 3.6 18 23.24 0.TV.C3 1310TV 1310K.76 4.2RS.92 3.05 4.27 5.2 0.47 3.35 9 7.43 0.87 2.15 14.9 4.9 4.06 3.29 3.26 0.74 3.7 4.8 41.05 4.04 3.29 4.35 7.5 1.24 0.66 1.18 2.2RS.33 7.17 3.24 0.6 1.61 3.TV.8 22.3 20 14.C3 11210TV 9500 9500 10000 10000 10000 10000 11000 11000 2210TV 2210.22 0.58 Turaţia limită min-1 9000 9000 6000 8500 5600 8500 5600 7500 7500 7000 4800 7000 8500 8500 5600 8000 5300 8000 5300 6700 6700 6300 4300 6300 7500 7500 5000 6700 4800 6700 4800 6000 6000 5600 3800 5600 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 64 64 64 64 64 64 66 66 66 66 66 D3 max 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1.7 3.19 0.04 2.17 2.TV 2211K.31 3.24 0.TV.35 12.03 2.TV.17 3.TV.2RS.7 10 18 18 23.43 3.19 0.5 64 41.33 4.32 2.24 0.04 2.35 7.62 2.62 1.24 0.C3 2311TV 2311.12 2.87 3.79 2.TV.5 1.TV.61 3.27 4.9 16.8 28 22.24 0.2 0.C3 11211TV 9000 9000 9500 9500 9500 9500 2211TV 2211.C3 2209K.5 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1.47 3.5 1.92 3.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 22 22 22 28 22 28 22 38 38 54 38 54 22.TV 2310K.55 3.TV.C3 2309TV 2309.2 0.5 64 27 27 27 39 27 39 27 51 51 75 51 75 0.C3 1311TV 1311K.35 9 7.12 4.5 2 2 2 2 2 13000 13000 1209TV 1209K.26 0.C3 1309TV 1309K.47 2.19 0.9 12.5 8.73 1.47 3.42 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.2RS.15 9.32 2.9 4.48 2.TV.3 8.TV 2210K.C3 2310TV 2310.32 2.19 0.12 5.5 1.32 3.

8 H1 ≈ 78 95.1 62 D B rs min Bi ≈ K K.5 1.2 109.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 22 22 22 28 28 28 28 31 31 46 46 1.9 98.5 76.88 1.5 2.8 95.1 98.6 78 76.4 1.8 95.6 78 87 87 77 77 184 .5 1.51 70.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.05 1.13 1.9 112.8 95.4 70.58 2.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 78 78 78 J1 ≈ kg 0.2 112.8 98.1 2.5 98.5 1.5 1.52 Di ≈ H ≈ 95.5 1.5 1.05 1.03 1.1 2.1 2.94 2.894 0.97 1.1 109.

47 2.6 11.TV.23 0.6 16.47 2.5 2.28 2.1 10000 10000 1212TV 1212K.6 16.23 0.77 2.TV.41 0.TV 2212K.5 1.2RS.C3 2212K.1 2.5 86.5 1.47 3.5 1.55 5.41 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.6 11.64 2.4 2.47 2.64 3.6 11.55 1.5 0.18 0.TV.16 5.C3 1312TV 1312K.5 30 57 57 86.64 3.23 0.18 0.47 3.8 20.16 5.62 Turaţia limită min-1 6700 6700 4500 6300 4300 6300 4300 5300 5300 5000 5000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 69 69 69 69 69 69 69 72 72 72 72 D3 max 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 rg max 1.TV.18 0.C3 2312TV 2312K.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 30 30 30 47.37 5.37 4.8 28 28 3.82 3.18 0.18 0.5 1.5 1.4 11.23 0.77 1.5 1.82 3.TV.37 4.62 1.9 1.64 2.6 11.5 30 47.1 2.1 2.9 2.64 2.C3 185 .69 3.2RS.37 4.C3 11212TV 8500 8500 9000 9000 8500 8500 2212TV 2212.28 4.69 3.37 5.6 20.

vâscozitatea uleiului la temperatura de funcţionare (mm2/s). Un rulment radial cu role cilindrice de tip N sau NU se utilizează numai ca rulment liber.5 ( D + d ) . d M = 0. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: 186 .91) în care FaH este forţa axială admisibilă. un rulment NJ poate fixa axial arborele într-un singur sens. precum şi o şaibă laterală. opusă umărului de la inelul interior (vezi şi tabelul 5. cu precizările pentru situaţiile de mai jos.8. ν .0061 pentru rulmenţii „full-complement” (rulmenţi fără colivie). Rulmentului de tip NJ i se poate ataşa un inel.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. Calculul rulmenţilor radiali cu role cilindrice urmează metodologia de la §5.8. inelul HJ. De aceea.19).92) unde f b este un factor care are valorile: f b = 0.diametrul alezajului rulmentului (mm).8. Rulmenţii de tip NUP pot folosiţi şi ca rulmenţi conducători. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. permiţând acum rulmentului NJ+HJ să preia forţe axiale în ambele sensuri. Ea are expresia [9]: FaH ⎡ fb ⋅ d M ⋅ n ⋅ ν ⋅ ( D 2 − d 2 ) ⎤ ⎥ =⎢ 7 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/ 2 ( N) (5.0048 pentru rulmenţii care au colivie. D diametrul exterior al rulmentului (mm). care materializează al doilea umăr la inelul interior. Turaţia se consideră constantă. vâscozitatea uleiului de bază din componenţa unsorii (la ungerea cu unsoare consistentă) (mm2/s). n – turaţia rulmentului (rot/min).7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. care formează al doilea umăr la inelul interior. De aceea.Lagăre cu rulmenţi 5.2. f b = 0.1. deoarece au doi umeri la inelul interior şi câte un umăr la inelul interior.1. rulmentul suportă doar forţe radiale. d . Rulmenţii de tip NJ au doi umeri la inelul exterior şi unul singur la cel interior. rulmentul NUP poate fixa arborele în ambele sensuri.diametrul mediu al rulmentului (mm). Forţa axială Fa care poate fi preluată de rulmenţii de tip NUP sau NJ+HJ trebuie să satisfacă inegalitatea: Fa ≤ FaH (5.

3E 29V .95) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Rulmentul este utilizat ca rulment conducător Rulmenţii de tipul NUP sau NJ+HJ (tab. 10.20 [9]. 187 . 50C Fa / Fr ≤ 0. 3. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu role cilindrice se dă în tabelul 5.fix) (5.4 Calculul se continuă cu etapele 8-11.96 Fr + 0. 4 Fr ).08 Pe = Fr Pe = 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . 22 E 23. 5.11 Fa / Fr ≤ 0. 23E .93Fr + 0. 22. pentru forţe axiale mici ( Fa ≤ 0. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.19 Sarcini dinamice echivalente la rulmenţii radiali cu role cilindrice Raportul Sarcina dinamică Seria de dimensiuni Fa / Fr echivalentă 19.20) pot fi utilizaţi ca rulmenţi conducători. 23E. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).33Fa Pe = Fr Pe = 0.08 Fa / Fr > 0. La etapa a 7-a. 5. La etapa a 6-a.93) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .23 Fa / Fr > 0.45Fa Pe = Fr Pe = 0. C 0 nec ≤ C 0 .6.20).5Fa Valoarea maximă admisă a raportului Fa / Fr este Fa / Fr = 0. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr (5. Tabelul 5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.69 Fa Pe = Fr Pe = 0. sarcina dinamică echivalentă se determină pe baza tabelului 5. În acest tabel.17 Fa / Fr > 0. atunci din relaţia (5.23 Fa / Fr ≤ 0. 23VH 23.fix) (5.11 Fa / Fr > 0.19 [9]. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.94) În continuare se parcurg etapele 8-11.93Fr + 0.44).93Fr + 0. 23VH 30V 50 B. 2 2 E .17 Fa / Fr ≤ 0.

6 1.1 1.5 27.6 0.5 41.5 32.6 0.1 38.7 1.012 0.2 17 32.8 1 0.9 27.122 0.6 0.1 3 3.1 22.2 1.2 41.009 0.3 1.1 22.015 0.5 41.3 31.6 50.8 1 1 1.5 32.5 3.8 50.2 24.5 45.6 0.2 1.1 37.1 1.6 0.5 46.5 41.153 0.7 29.2 24.4 42.5 31.5 46.3 19.215 0.1 0.1 22.1 35.20 Rulmenţi radiali cu role cilindrice a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FE D J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 47 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 11 11 11 12 12 12 12 16 16 16 14 14 14 14 14 14 14 18 18 18 15 15 15 21 21 21 12 15 15 15 15 18 18 18 17 17 17 17 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 0.4 42.112 0.073 0.5 3 6.5 37.164 0.5 26.1 1.1 40.8 38.3 3.5 26.6 0.8 1.6 0.1 38.068 0.6 0.1 1.6 0.5 26.3 0.2 188 .8 1.1 35.6 0.5 31.3 0.5 1.4 42.5 31.025 0.5 2.5 32.6 0.8 38.051 0.6 0.1 1.6 5.16 0.5 3 6.1 35.9 24.6 0.6 0.Inelul ment HJ kg 0.124 0.7 6 3 1.119 0.6 21.1 22.7 24.5 45.012 0.127 0.224 0.3 35.219 0.156 0.5 2.5 41.014 0.5 30.5 41.6 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 26.6 0.145 0.1 1.8 43.5 3 0.1 22.15 0.019 0.5 41.8 43.5 31.7 34.083 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1.6 0.6 0.5 1.3 19.3 0.4 39.1 E F H ≈ J ≈ 21.2 40.7 34.1 22.256 30.3 31.3 0.01 0.7 24.4 34.3 30.6 0.5 32.146 0.5 45.5 46.1 1.5 27.117 0.1 1.5 26.1 37.6 0.6 0.2 1.012 0.049 0.8 43.6 0.8 38.5 4 38.8 38.7 38.1 35.9 6.6 0.1 1.6 29.5 27.5 4 2.137 0.7 31.5 46.3 0.6 50.6 1.5 31.5 27.6 0.135 0.6 1.5 27.245 0.5 31.018 0.7 29.1 1.242 0.4 42.3 0.5 27.7 34.5 54 54 54 54 19.069 0.7 29.047 0.6 0.9 24.3 0.1 24.7 29.5 45.8 38.8 43.2 1.07 0.1 1.1 35.3 0.6 1.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 0.5 4 7.169 0.1 r1s min 0.048 0.6 0.5 32.25 0.2 40.5 41.8 42.2 1.5 3 1.5 34 34 34 34 28 28 5 2.7 34.5 7 4 1.1 0.8 43.5 45.6 0.174 0.5 46.3 31.5 31.053 0.5 3 6 3 6.5 5.5 46.1 24.6 0.154 0.3 0.055 0.14 0.5 26.5 45.4 1.3 43.6 27.6 0.2 26.3 22.4 42.5 0.6 0.114 0.005 0.9 1.5 46.7 1.7 1.1 35.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 3 2.3 30.3 0.5 2.

TVP2 NUP303E.8 41 41 41 41 41 41 41 45 45 45 45 45 45 44 46 46 46 46 46 46 46 55 55 55 55 55 53 48 45 43 40 D5 min 31 D6 max 29 rg max 0.TVP2 29 NUP2205E.5 31.TVP2 N204E.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.6 0.5 31.5 41.TVP2 29 N305E.TVP2 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG HJ202E D1 min mm 17.4 14.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.6 0.6 0.3 0.TVP2 21.5 37.6 0.5 21.TVP2 NUP204E.3 0.TVP2 24 NU1005 N205E.5 41.6 0.6 0.TVP2 HJ2205E 29 NU2205E.6 1.6 0.TVP2 NJ202E.6 0.6 0.5 18.TVP2 NUP203E.5 23.6 0.5 18.5 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 22000 22000 22000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 14000 14000 14000 14000 14000 14000 28000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 12000 12000 12000 12000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 15000 15000 15000 15000 13000 13000 13000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 15000 14000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 FAG N202E.6 0.5 21.2 24 24 24 24 NJ2204E.5 26 26 26 26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 30 31 31 31 31 31 31 31 33 33 33 33 D2 min 20 20 20 23 23 23 23 23 23 23 25 25 25 29 29 29 29 29 29 29 30 30 30 30 30 30 32 34 34 34 34 34 34 34 37 37 37 37 D3 min 22 22 22 28 28 28 28 26 26 26 28 28 28 32 32 32 32 32 32 32 33 33 33 33 33 33 33 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 D4 max 32.6 24 24 24 25.TVP2 HJ303E NU303E.TVP2 HJ2304E 24 NU2304E.6 17.5 23.TVP2 HJ2204E 24 NU2204E.8 42.5 25.5 27.6 1 0.5 41.TVP2 24 NUP2204E.4 17.5 27.5 37.5 25.TVP2 HJ2203E 21 NU2203E.TVP2 NJ204E.TVP2 32 32 32 32 189 .5 34.4 29 29 29 29 34.5 13.3 0.6 1 1 1 1 N203E.6 0.TVP2 36 34 NJ2203E.6 0.TVP2 HJ204E NU204E.TVP2 NJ305E.6 0.TVP2 NJ205E.TVP2 27 29 29 29 29 NJ2205E.5 21.5 27.5 27.6 0.2 21.5 32.6 0.5 41.6 0.6 14.6 0.TVP2 24 24 24 NJ2304E.5 21.5 24.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.2 21.5 34.5 27.7 12.6 32.6 0.6 14.TVP2 HJ203E NU203E.TVP2 24 NJ304E.5 21.TVP2 HJ205E NU205E.3 0.TVP2 HJ304E NU304E.5 32.3 0.2 21.5 21.TVP2 24 NUP2304E.4 21 21 21 21 D1 max 18.TVP2 21 NUP2203E.TVP2 NUP205E.TVP2 HJ305E NU305E.4 10.8 42.4 17.5 23.6 1 0.5 37.3 0.5 24.5 34.7 12.6 0.5 32.1 1 1.6 0.3 0.6 0.5 34.4 10.7 17.5 41.5 statică C0 kN 10.5 27.6 0.5 41.TVP2 NU202E.5 41.6 17.5 37.6 0.TVP2 NJ203E.5 31 31 31 27 27 27 39 39 39 12 27.6 0.5 31.TVP2 NUP305E.6 1 0.2 24.2 21.5 21.5 24.6 22 22 22 21.6 36 36 36 36 36 36 36 42.TVP2 NUP304E.6 32.6 0.5 34.5 27.6 1 0.6 14.TVP2 21 NJ303E.6 17.6 0.

2 46.6 0.5 71.268 0.317 0.1 1.1 1.035 0.213 0.1 1.416 0.1 1.1 1.Inelul ment HJ kg 0.205 0.5 40.723 0.6 46.6 66.5 37.5 5 0.2 59.486 0.5 190 .1 3.363 0.54 0.2 70.129 0.5 9.2 46.4 61 61 61 61 61 61 66.034 0.1 38.05 0.5 40.1 1.1 1.6 1.2 52.551 0.7 0.427 0.496 0.6 0.5 55.6 7 4 1.376 0.042 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.1 1.2 46.5 62.5 2.5 52.181 0.358 0.1 1.7 0.23 0.219 0.529 0.5 37.5 52.1 r1s min 1.751 0.9 1.6 58.5 1.5 8.6 0.5 40.6 1.6 0.5 40.406 0.2 2.043 0.385 0.1 1 1.6 50.2 1.5 5 1 1 1 3.6 0.2 7 4 0.5 59.255 0.1 1.6 0.6 66.2 59.6 0.2 59.6 0.5 42 44 44 44 44 44 44 44 46.5 4 2.3 41.5 40.5 55.5 6 0.309 0.486 0.399 54 54 54 48.6 48 48 48 48 48 51 51 51 51 51 5 2.5 49.6 0.5 37.366 0.2 3 7.5 5 2.5 55.1 1.5 62.5 62.1 1.5 55.208 0.5 52.3 J ≈ 38.1 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 52.5 55.6 0.6 1.1 1.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 1.5 37.6 0.025 0.1 1.1 1.5 11 6 2.5 1.1 1.5 37.6 66.027 0.5 40.1 1.5 8.9 30 2.6 0.379 0.1 1.5 62.064 0.5 55 64 64 64 64 64 64 64 70.6 0.4 41.5 1.5 52.1 1.6 50.6 1.5 49.301 0.4 1.1 1.736 0.1 1.06 0.303 0.1 1.1 0.1 0.349 0.1 1.7 3.506 0.5 71.2 70.1 1.1 1.1 1.5 1.026 0.2 46.6 66.3 41.2 46.5 37.6 66.5 1.2 70.2 70.3 68.2 3.3 41.1 41.1 1.1 1.2 61 71.389 0.3 68.1 1.5 71.2 70.2 46.2 59.5 62.5 37.5 40.6 0.1 3 4.368 0.2 70.6 1.5 0.2 59.3 45 45 45 45 45 4.5 4 1.5 49.1 E F H ≈ 50.261 0.1 1.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 55 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 62 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 68 80 80 80 80 24 24 24 13 16 16 16 16 20 20 20 19 19 19 19 27 27 27 14 17 17 17 17 23 23 23 21 21 21 21 31 31 31 15 18 18 18 18 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.1 1.5 9.1 52.6 3 8.6 0.2 68.1 1.5 62.5 34 34 34 36.2 47 49.7 54 54 54.5 55.5 1 1.5 62.1 1.1 1.5 8 4 4 1.5 1.2 2.356 0.5 55.6 0.

6 0.TVP2 NUP207E.TVP2 42 NUP2307E.5 24.TVP2 HJ2307E 42 NU2307E.6 0.TVP2 32 NUP2305E.6 0.5 65.5 1.5 29 53 53 53 53 statică C0 kN 56 56 56 16 37.TVP2 37 NUP2306E.TVP2 39 N307E.5 91.TVP2 33 34 34 34 34 NJ2206E.TVP2 37 37 37 37 NJ2306E.5 1 1 1 1 1 rg1 max 1 1 1 0.TVP2 38 39 39 39 39 NJ2207E.6 0.TVP2 NJ206E.5 65.5 1.6 0.TVP2 NJ207E.5 63 63 63 63 98 98 98 32 53 53 53 53 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 12000 12000 12000 24000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 20000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 19000 9000 9000 9000 9000 10000 10000 10000 13000 11000 11000 11000 11000 9500 9500 9500 11000 11000 11000 11000 8500 8500 8500 11000 9500 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9500 9500 9500 9500 8000 8000 8000 10000 9000 9000 9000 9000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 33 33 33 35 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 40 40 40 41 43 43 43 43 43 43 43 45 45 45 45 45 45 45 46 49 49 49 49 D2 min 37 37 37 38 40 40 40 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 44 46 46 46 46 46 46 46 48 48 48 48 48 48 48 49 52 52 52 52 D3 min 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 48 48 48 48 48 48 48 45 50 50 50 50 50 50 50 53 53 53 53 53 53 53 51 56 56 56 56 D4 max 55 55 55 50 56 56 56 56 56 56 56 65 65 65 65 65 65 65 57 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 71 63 73 73 73 73 73 70 71 69 65 63 64 61 57 54 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.TVP2 43 47 47 47 47 191 .TVP2 32 NU1006 N206E.TVP2 HJ2207E 39 NU2207E.5 37.TVP2 39 NUP2207E.TVP2 HJ206E NU206E.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 42 42 42 42 NJ2307E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 57 57 57 16.TVP2 NUP307E.6 0.6 0.5 1.TVP2 HJ2306E 37 NU2306E.TVP2 HJ207E NU207E.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 HJ208E NU208E.TVP2 NUP306E.5 37.5 73.TVP2 34 NUP2206E.TVP2 NJ307E.5 1.6 0.5 50 50 50 50 62 62 62 64 64 64 64 91.6 39 39 39 39 49 49 49 51 51 51 51 73.6 0.5 91.TVP2 HJ2305E 32 NU2305E.TVP2 NUP208E.5 37.TVP2 34 N306E.6 0.TVP2 NJ208E.TVP2 42 NU1008M1 N208E.TVP2 HJ2206E 34 NU2206E.6 0.6 0.6 1 1 1 1 NJ2305E.TVP2 HJ306E NU306E.TVP2 NJ306E.TVP2 NUP206E.5 50 50 50 48 48 48 48 75 75 75 26 50 50 50 50 65.6 0.5 1.5 1.TVP2 HJ307E NU307E.TVP2 37 NU1007M1 N207E.6 0.5 73.

5 1.5 76.9 64.11 0.559 0.659 0.5 59.7 2.5 88.1 1.891 0.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 90 90 90 90 90 90 90 75 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 100 80 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 110 110 23 23 23 23 23 23 23 33 33 33 16 19 19 19 19 23 23 23 25 25 25 25 36 36 36 16 20 20 20 20 23 23 23 27 27 27 27 40 40 40 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.656 0.21 1.088 0.3 1.893 0.5 58.5 1.158 192 .518 0.3 71.75 1.7 1.5 58.5 59.5 92.1 1.504 0.3 1.5 1.1 1.5 1.1 84.7 7 7 2.1 1.5 81.1 1.5 1.3 84.3 1.5 88.82 0.7 1.5 1.5 8.5 76.1 1.5 1.5 73.1 1.5 59.1 1.093 0.1 84.1 1.5 1.3 78.1 84.1 84.517 0.055 0.1 1.5 1.5 88.532 0.5 1.4 64.33 1.1 1.5 88.1 1.5 1.1 84.5 54.503 0.4 64.674 0.5 1 1.5 58.5 58.5 71.5 49.2 1.1 1.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 5 1 1.5 59 59 59 59 59 64.586 0.5 1.16 1.5 5 14.5 76.1 1.051 0.1 1.9 75.5 81.1 1.49 0.6 1.5 58.5 88.1 1.5 1.5 1.3 1.5 71.5 0.5 81.1 1.5 1.19 1.9 75.5 1.1 1.3 73.434 0.061 0.5 57.5 9 5 1.5 65 65 65 65 65 65 65 9 4 11 4 12.445 0.3 71.1 1.3 4.3 73.5 1 1.5 76.1 1.5 81.1 2 2 2 2 2 2 2 E F H ≈ 68.3 75.5 6 2 64 64 64 64 64 71.5 1.457 0.5 54.1 1.5 5.9 75.5 88.5 59.5 57.999 0.5 59.7 4 9 5 1.978 0.1 1.Inelul ment HJ kg 0.5 54.77 1.2 2.434 0.055 0.5 64.688 0.5 57.5 80 80 80 80 80 80 80 67.5 58.1 1.5 2.1 69.5 54.5 92.1 1.2 3.3 78.5 76.5 92.1 1.5 1.3 68.3 73.1 1.268 0.5 92.5 72.5 13 7 2.5 7 1 1 1 3.6 1.116 71.5 8 4.5 4 11.16 1.5 1.5 1.5 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 76.5 1.3 68.3 73.492 0.5 54.2 4 13 8 1.5 59.5 81.5 49.3 6.958 0.5 J ≈ 54 54 57.3 78.5 1.5 57.5 1.1 2 2 2 2 2 2 2 r1s min 1.3 71.9 75.5 88.5 81.36 0.5 81.3 1.5 57.1 1.3 73.3 78.3 92.5 5 1.3 78.5 59.5 58.1 1.9 1 0.28 0.061 0.3 71.934 1.5 1.5 97 97 97 97 97 97 97 49.573 0.5 76.1 1.151 0.5 1.9 75.5 1.5 54.1 1.3 9 5 1.5 54.488 0.5 1.544 0.5 52 52 52 52 52 52 52 52.5 92.913 0.4 64.6 1.5 78.5 0.

TVP2 47 NUP2208E.5 1.5 1.5 1.TVP2 HJ310E NU310E.TVP2 HJ210E NU210E.5 1.5 1.6 1 1 1 1 1 1 1 1.5 0.TVP2 61 193 .TVP2 49 NU1009M1 N209E.TVP2 61 NUP2310E.5 1.TVP2 HJ209E NU209E.5 1.TVP2 HJ2210E 57 NU2210E.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 1.5 1.5 1.TVP2 NJ309E.TVP2 49 49 49 49 NJ2308E.5 1.TVP2 49 NUP2308E.TVP2 54 54 54 54 NJ2309E.TVP2 NJ308E.5 1.TVP2 HJ2310E 61 NU2310E.TVP2 NJ310E.TVP2 NUP308E.TVP2 54 NUP2309E.5 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 rg1 max 1 1 1 1.6 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 NJ2208E.5 1.5 73.5 81.TVP2 53 57 57 57 57 NJ2210E.TVP2 HJ2209E 52 NU2209E.TVP2 61 61 61 61 NJ2310E.TVP2 52 NUP2209E.TVP2 47 N308E.5 68 68 68 68 88 88 88 114 114 114 114 186 186 186 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 9000 9000 9000 7500 7500 7500 7500 7500 7500 7500 16000 8500 8500 8500 8500 8500 8500 8500 6700 6700 6700 6700 6700 6700 6700 15000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 7500 7500 7500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 9500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 7500 7500 7500 7500 6300 6300 6300 8500 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 7000 7000 7000 7000 6000 6000 6000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 49 49 49 51 51 51 51 51 51 51 52 54 54 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 57 58 58 58 58 58 58 58 63 63 63 63 63 63 63 D2 min 52 52 52 55 55 55 55 55 55 55 54 57 57 57 57 57 57 57 60 60 60 60 60 60 60 59 62 62 62 62 62 62 62 67 67 67 67 67 67 67 D3 min 56 56 56 60 60 60 60 60 60 60 56 61 61 61 61 61 61 61 66 66 66 66 66 66 66 62 67 67 67 67 67 67 67 73 73 73 73 73 73 73 D4 max 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 70 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 91 75 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 99 99 98 96 83 80 90 87 78 75 81 79 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1.5 1.TVP2 NUP309E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 71 71 71 81.TVP2 HJ2309E 54 NU2309E.TVP2 48 52 52 52 52 NJ2209E.TVP2 52 N309E.5 1.TVP2 NJ210E.TVP2 54 NU1010M1 N210E.5 1.5 98 98 98 98 137 137 137 36 64 64 64 64 78 78 78 110 110 110 110 163 163 163 statică C0 kN 75 75 75 78 78 78 78 120 120 120 39 63 63 63 63 81.5 1.TVP2 NJ209E.TVP2 HJ2308E 49 NU2308E.5 81.TVP2 HJ2208E 47 NU2208E.TVP2 57 N310E.5 73.TVP2 HJ309E NU309E.TVP2 NUP310E.5 1.TVP2 NUP210E.TVP2 NUP209E.TVP2 57 NUP2210E.5 61 61 61 61 73.5 112 112 112 34.5 81.5 1.5 1.5 1.5 1.5 81.5 100 100 100 100 153 153 153 41.5 0.5 1.5 1.TVP2 HJ308E NU308E.5 81.

3 77. în raport cu poziţia centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului) 194 .5 1.27 2.6 86.8 70.6 5 15.5 1.8 70.4 101.1 2.6 109.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 1 B NJ B NU B NUP s 1) D B rs min 1.5 4 14.5 1.1 r1s min 1 1.6 101.5 1.5 106.909 1.4 101.51 1.1 2.8 0.8 0.45 0.1 2.5 77.3 1.241 ) Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.1 1.1 2.5 77.5 1.3 9.48 1.1 1.108 0.3 4 14 9 1.108 0.84 1.5 6.5 1.1 96.31 0.1 2.5 1.828 1.5 77.4 70.3 84.5 85.1 E F H ≈ 77.Inelul ment HJ kg 0.5 1.5 9 1.5 2.5 3.6 109.5 9 3.85 1.5 16 9 3.4 101.6 1.8 3.5 70.1 2.1 1.845 0.08 1.8 1.5 2.1 2.3 96.1 2.1 1.5 1.1 1.5 77.089 0.5 84.8 0.693 0.5 70.5 10 6 1.8 1.12 1.6 J ≈ n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.6 86.1 96.8 1.231 0.202 0.83 2.5 70.3 86.5 72 72 72 72 72 72 72 77 77 77 77 77 77 77 2.5 69.3 84.5 90 90 90 90 90 90 90 106.23 2.5 66 66 66 66 66 66 66 70.1 2.9 1.1 109.6 86.5 106.5 84.5 2 2 2 2 2 2 2 1.5 77.812 0.6 109.6 109.88 0.668 0.5 77.1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 70.6 10 6 1.1 1.5 7 5.824 0.679 0.5 3.5 106.1 96.8 4 10 6 1.5 1.4 101.5 1.5 106.5 1.5 106.1 2.1 1.194 90 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 120 120 95 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 130 130 130 18 21 21 21 21 25 25 25 29 29 29 29 43 43 43 18 22 22 22 22 28 28 28 31 31 31 31 46 46 46 80.5 1.5 70.6 1.827 0.796 0.89 1.1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.5 106.4 101.54 2.1 1.1 96.6 86.3 3.6 1.8 70.78 2.48 1.5 77.4 82.5 6 0.1 2.087 0.5 77.3 84.8 77.5 1.5 1.6 86.1 1.5 1.665 0.93 2.5 70.1 96.6 109.5 1.5 1.5 70.5 100 100 100 100 100 100 100 115 115 115 115 115 115 115 64.478 0.

TVP2 NUP211E.1 N211E.TVP2 HJ2311E 66 NU2311E.5 1.5 1.1 2.1 2.5 1.TVP2 HJ2211E 62 NU2211E.TVP2 NUP212E.1 2.TVP2 HJ211E NU211E.5 1.5 1.5 2 2 2 2 2 2 2 1 1.TVP2 69 NUP2212E.TVP2 HJ311E NU311E.1 2.5 1.5 2.TVP2 72 72 72 72 NJ2312E.1 2.5 1.TVP2 NJ2211E.5 1.1 2.TVP2 72 195 .1 2.TVP2 HJ212E NU212E.1 2.TVP2 HJ2212E 69 NU2212E.TVP2 NUP312E.TVP2 HJ312E NU312E.TVP2 HJ2312E 72 NU2312E.1 2.TVP2 NUP311E.1 2.TVP2 65 69 69 69 69 NJ2212E.TVP2 NJ311E.TVP2 66 NUP2311E.5 1.5 83 83 83 83 98 98 98 134 134 134 134 200 200 200 44 95 95 95 95 129 129 129 150 150 150 150 224 224 224 statică C0 kN 50 95 95 95 95 118 118 118 140 140 140 140 228 228 228 55 104 104 104 104 153 153 153 156 156 156 156 260 260 260 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 14000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 13000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 8000 6700 6700 6700 6700 5600 5600 5600 6700 6700 6700 6700 5300 5300 5300 7500 6300 6300 6300 6300 5300 5300 5300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 FAG NU1011M1 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm 60 62 62 62 62 D1 max 63 65 65 65 65 65 65 65 69 69 69 69 69 69 69 68 71 71 71 71 71 71 71 75 75 75 75 75 75 75 D2 min 66 68 68 68 68 68 68 68 72 72 72 72 72 72 72 71 75 75 75 75 75 75 75 79 79 79 79 79 79 79 D3 min 69 73 73 73 73 73 73 73 80 80 80 80 80 80 80 74 80 80 80 80 80 80 80 86 86 86 86 86 86 86 D4 max 84 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 109 109 89 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 118 118 118 116 114 101 99 108 105 91 89 D5 min D6 max rg max 1 1.TVP2 66 66 66 66 NJ2311E.5 1.5 1.1 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 41.TVP2 NJ211E.TVP2 66 NU1012M1 N212E.5 1.TVP2 62 N311E.5 2.TVP2 NJ312E.5 1.TVP2 62 NUP2211E.1 rg1 max 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.TVP2 72 NUP2312E.5 1.1 2.TVP2 69 N312E.5 1.5 1.5 1.TVP2 NJ212E.5 1.

În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie.Lagăre cu rulmenţi 5.98) (5. La acest tip de rulmenţi.5 şi 2.7.dacă ≤ e atunci PeI = FrI (5. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este.8. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi. Luând în considerare această particularitate.2. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi fie cu conducere reciprocă. cu precizările care urmează. La etapa a 6-a. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5. Pe de o parte. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au. la rândul ei. sens şi mărime constante Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu role conice sunt date în tabelul 1. dacă FaII ≤ e atunci FrII FaI >e FrI PeII = FrII PeI = 0.dacă şi. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. În acel rulment. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la un inel la rolă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact. calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5. astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”. fie pereche („sistem de rulmenţi”).96) FrI şi.99) atunci FaII > e atunci FrII Elementele necesare calculului (e. dacă . în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O . mărimea forţelor).97) (5.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv).22.4 FrI + YFaI PeII = 0. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: FaI . forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore. § 1. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O. 196 . analog.21. analog.1.1. aşa cum rezultă din figurile 2. Y) se găsesc în tabelul 5.4 FrII + YFaII (5.8. Calculul se continuă cu etapele 8-11. Pe de altă parte.

5 FrII YII II FrII A I FrI 2c FrI FrII ≤ YI YII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 0.5FrII YII I FrI A FrII II 1b Montaj în O FaI = 0. în funcţie de situaţiile de mai jos: 197 .5 FrI YI FaII = FaI + A Montaj în X 2a FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 FrI YI FaII = FaI − A I FrI A FrII II 2b Montaj în O FaI = FaII + A FaII = 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.21 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu role conice Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X 1a FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FaI = FaII − A FaII = 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ Y YII ⎠ ⎝ I FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 FrII YII Sarcina statică echivalentă se calculează.5 FrI YI FaII = FaI + A II FrII A I FrI 1c FrI FrII ≥ YI YII A≥0 FaI = 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ YII ⎠ ⎝ YI FaI = 0.

Ca urmare. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr . forţele au indicele I sau II.dacă ≤e Fr .dacă . sunt date în tabelul 5.67 Fr + YFa (5.dacă Fa 1 ≤ Fr 2 ⋅ Y0 Fa 1 > Fr 2 ⋅ Y0 atunci atunci P0 = Fr P0 = 0.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber.102 şi 5.8. În acest tabel. Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu role conice se dă în tabelul 5. 2.102) . FaI .101) unde.23 [9]. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. La etapa a 7-a de calcul (§ 5.1) se va ţine seama de acest aspect. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr . În această situaţie. Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori. 2.Lagăre cu rulmenţi . Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. atunci din relaţia (5. în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5.100) (5. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente. C 0 nec ≤ C 0 .22 [9].1). în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din tabelul 5. FrII ). Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore). deoarece forţele axiale interioare.103).103) În aceste relaţii. pentru fiecare rulment.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.44). 198 .22).9.10). care trebuie să respecte inegalitatea (5. care se datorează înclinării căilor de rulare ale inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru. se utilizează relaţiile: Fa atunci Pe = Fr + YFa (5.8.5Fr + Y0 Fa (5. radială şi axială ( FrI . după cum perechea de rulmenţi se află în lagărul I sau în lagărul II.6. la etapa a 6-a de calcul (conform § 5. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi pereche („sistem de rulmenţi”) în X sau în O (fig. respectiv FaII . deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic).

105) în care valorile factorului Y0 se dau în tabelul 5. Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.106) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . Rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând pot prelua sarcini radiale mari şi se adaptează unor deformaţii unghiulare flexionale importante ale arborelui (§ 3.1.fix) În continuare se parcurg etapele 8-11.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte.1).2). valoarea lui C per este dată în tabelul 5.8.1). rulmentul suportă doar forţe radiale. 199 .23 (notată cu C). se menţionează că ei au o capacitate limitată de a prelua sarcini axiale. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . (5.8.23.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .Alegerea şi calculul rulmenţilor În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.104) în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. În acest din urmă caz.fix) (5.2.57): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X. în care C 0 este sarcina statică de bază a perechii de rulmenţi (din tabelul 5. 5.8. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5. C 0 nec ≤ C 0 . Legat de etapa a 10-a. verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.6.44).23). Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. care trebuie să respecte inegalitatea (5. Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. Robusteţea lor asigură o foarte bună comportare la sarcini radiale cu şocuri. atunci din relaţia (5. cât şi ca rulmenţi conducători.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role butoi pe un rând sunt date în tabelul 1.107) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5.

5 Fa (5. sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = Fr + 9.2. Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.8.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte.67 Fr + YFa 200 (5.6.1).1. rulmentul suportă doar forţe radiale.2).dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.1). Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.108) Calculul se continuă cu etapele 8-11. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând se dă în tabelul 5.44). C 0 nec ≤ C 0 .43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .24). forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).8. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. sarcina dinamică echivalentă depinde de următoarele situaţii: Fa ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5.8.24 [9]. (5. 5. cât şi ca rulmenţi conducători.8.109) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.fix) (5.111) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5. La etapa a 7-a (§ 5. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de funcţionare.110) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri sunt date în tabelul 1.112) .8.5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + 5Fa (5.dacă Fr . Se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori relativ mari ale arborelui (§ 3.Lagăre cu rulmenţi La etapa a 7-a (§ 5.fix) În continuare se parcurg etapele 8-11.113) . atunci din relaţia (5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.1).

Stabilirea durabilităţii necesare. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică de bază mai mare. explicat la § 5. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. regimul de lucru. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. C 0 nec ≤ C 0 .7. b. la verificarea rulmentului. În acest tabel. Ea are în vedere traseul direct.6. deci un rulment din altă serie. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia.114) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri se dă în tabelul 5.8. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Rezultatul acestei etape constă în: a.112 şi 5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + Y0 Fa (5. De asemenea.113) sunt date în tabelul 5. atunci din relaţia (5. în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5. prezentată mai jos.5. după cum rulmentul se află în lagărul I sau în lagărul II.25 [9]. prin calcule.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului.8. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. în ore.25).Alegerea şi calculul rulmenţilor În aceste relaţii. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. dacă. Alegerea seriei are un caracter preliminar. predimensionare. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. Lhnec sau în milioane de rotaţii. relaţiile dimensionale între piesele vecine. 201 .25. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. forţele au indicele I sau II. 2. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. condiţiile de gabarit. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi pentru stabilirea intervalelor de reungere. care reies din tema de proiectare. 1. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali 5. Lnec . b. condiţiile de mediu.3.44). Calculul se continuă cu etapele 8-11. Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori.

5 16 14 23 13 14 15 19 22 11.75 20.1 49.25 15 16.3 41 44.098 0.3 42.108 0.5 1.3 38 38.3 46.133 0.587 0.5 1 1 1.057 0.9 53 D B C T r1s.274 0.5 1.25 25.195 0.8 28.174 0.5 1.6 1 1 1 1.3 46.5 10 10 10 11 10 12 10 11 11 16 14 12 13 14 14 13 20 16 13 14 14 16 16 15 24 18 14 15 15 18 18 26 28.2 39.6 42.25 16 17 17.25 22.5 1 1 1.25 22 18.5 1.7 31.5 0.188 0.5 33 34.25 16.5 1.5 40.5 1 1 1 1 1 1.5 1.5 1 1 1 1 1 1.082 0.25 24.75 14.188 0.225 0.5 13 16 18 15 13 20 12 13 14 17 19.5 45.394 0. r2s min r3s.5 1.25 15 15.237 0.6 1 1 1 1.6 1 1 1 1 1 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 37.25 16.75 17 18 18.5 1.5 0.108 0.25 15.8 31.585 Masa ≈ 202 .223 0.6 1 1.289 0.297 0.5 1.16 0.12 0.482 0.2 36.188 0.25 18.5 50 52.25 20.22 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice r4s r3s C r1s r2s B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 28 30 28 30 30 30 30 30 30 30 32 35 32 35 35 35 35 35 42 40 40 47 47 42 47 52 52 52 47 52 52 52 62 62 62 52 55 62 62 62 72 72 72 58 62 72 72 72 11 13 12 16 14 19 15 14 15 15 21 15 15 18 22 17 17 24 16 17 16 20 25 19 19 27 17 18 17 23 28 10 11 11 14 12 16 12 12 13 11 18 11.441 0.269 0.25 17.25 28 0.3 54 49.445 0.25 13.5 1.8 35.362 0.5 1.156 0.6 1 1 1 1 1 0.1 28.6 53. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.9 46.1 45.5 1.5 1.182 0.5 1.6 1 1.5 1.5 0.013 0.25 16.75 28.25 25 20.334 0.5 1.25 21.

46 1.39 0.5 60 85 106 0.43 1.29 2.Rulment ţă DIN -1 min FAG ISO 355 24000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 17000 15000 14000 15000 15000 14000 14000 14000 13000 12000 13000 13000 13000 12000 12000 11000 10000 10000 10000 12000 11000 10000 10000 10000 15000 13000 13000 11000 11000 11000 9500 11000 10000 9500 9500 8000 9500 8500 7500 8500 8500 8000 7000 7000 7500 7000 6700 7500 7500 7000 6300 6000 6700 6000 5600 30202 Dimensiuni de montaj D1 max mm 20 D2 min 19 21 23 23 23 23 25 26 27 27 27 30 31 31 31 32 32 32 34 36 36 36 36 37 37 37 38 41 42 42 42 D3 min 29 36 34 34 40 39 36 40 44 40 43 40 44 44 43 54 47 53 45 48 53 52 53 62 55 59 50 54 62 61 61 D3 max 29 36 34 34 41 41 37 41 45 45 45 42 46 46 46 55 55 55 46 49 56 56 56 65 65 65 52 56 65 65 65 D4 min 32 38 37 37 42 43 39 43 47 48 47 44 48 49 49 57 59 57 49 52 57 59 59 66 68 66 55 59 67 67 68 a1 a2 rg1.29 2.39 0.36 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 12.5 1.94 1.3 2 0.5 1 1 1 1 1 1.6 0.5 33.3 2 0.35 1.83 0.31 1.6 1 1.6 0.35 1.88 0.05 0.73 0.5 48 34 35.43 1.05 0.72 1.11 0.1 0.5 1.6 0.5 26.37 1.37 1.92 0.71 0.88 0.5 1 4.5 1 1 3 1 4 1 5.5 29 27.8 20.73 0.5 1.5 203 .31 1.06 1.11 0.5 1.5 1.5 34.16 0. a1 a2 rg1.5 24 27.5 1.96 1.5 32.73 0.9 0.67 0.5 1.5 5.5 1.rg4 min max max max 2 2 2 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 3 4 2 3 3 3 3 2 3 5 3 3 4 3 4 3 3 5 1.16 0.45 1.88 0.5 Y statică C0 Y0 kN 11.5 40 46.5 47.5 49 63 78 61 47.5 4 4 1 1 3 1.82 0.5 23.45 1.rg2 rg3.4 1.5 30.37 1.16 1.6 1 1 1 1.5 0.2 19.1 0.3 2 0.5 6.5 0.5 1 1 1.5 1.5 0.5 1.9 0.73 0.5 31 46.77 0.37 1.5 1.77 0.5 6 1.5 0.88 0.88 0.37 1.73 0.6 0.32 0.97 1.76 0.37 1.77 0.83 0.5 1.6 1 1.3 2 0.11 0.88 0.8 19 30 25 36.6 1 1 1 1 1 0.35 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.1 0.32 0.31 0.5 90 50 58.5 46.5 60 45.74 0.43 1.7 30302A T2FB015 22 30203A T2DB017 23 32203A T2DD017 22 30303A T2FB017 25 32303A T2FD017 24 32004X T3CC020 25 30204A T2DB020 27 30304A T2FB020 28 31304 27 32304A T2FD020 27 32005X T4CC025 30 30205A T3CC025 31 32205A T2CD025 31 33205 T2DE025 30 30305A T2FB025 34 31305A T7FB025 34 32305A T2FD025 33 320/28X T4CC028 33 32006X T4CC030 35 30206A T3DB030 37 32206A T3DC030 37 33206 T2DE030 36 30306A T2FB030 40 31306A T7FB030 40 32306A T2FD030 39 320/32X T4CC032 38 32007X T4CC035 40 30207A T3DB035 44 32207A T3DC035 43 33207 T2DE035 42 3.5 1.29 2.39 0.6 0.5 40.3 29 28 36.6 3 3 4 3 5 5 4 4 1 1 1 1.1 0.5 5.5 54 71 86.34 1.6 0.5 1.4 1.93 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 49 47.5 1.74 0.92 0.5 39 65.6 3 2 3 3 4 3 3 3 5 4 1 1 1 1 1 0.5 40.35 1.5 1.96 1.5 45 58.5 81.31 1.5 38 63 34 39 44 54 65.45 1.5 0.

5 1.25 35.2 67.312 0.741 0.3 67 62 60.5 2 2 2 2 1 1 1.5 1 1.75 19 26 19.736 0.5 1.8 64 64.5 1.573 0. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.25 20 24 26 21.602 0.8 70.5 1.5 19 20.5 1.8 66.5 2.25 42.812 0.5 16 19 25 20 22 18 30 30 15.5 63.25 38.38 2.25 38.5 2.2 59.25 2 2 2 2 1 1.75 32.5 1.5 3 2 2 2 2 16 26 20 25 15 18 17 19 21 20 30 23 28 17 16 19 18 20 22 33 21 32 25 30 18 17 20 20 21 23 36 23 35 29 33 55.582 0.1 74.21 1.8 70 71.5 1.75 24.5 1.75 24.5 1.7 75.1 68.5 1 1 1.03 1.25 20 24 26 20.18 0.75 32 32 29.8 1.5 1.5 1.8 69.543 0.5 1.895 0.4 60 60.48 0.5 1. r2s min r3s.47 0.6 81.5 1.75 32 25.5 22 23 19 33 33 22.5 1.5 20.5 19 20 17 19 24.2 73.5 1.22 (continuare) r3s r4s C r1s r2 B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 68 75 80 80 80 90 90 90 90 75 75 80 85 85 85 95 100 100 100 100 80 80 85 90 90 90 105 110 110 110 110 21 21 31 31 19 26 18 23 32 23 23 33 33 20 24 26 19 23 32 26.5 1.5 25 25 36 36 20 24 26 20 23 32 29 27 27 40 40 18 15 25 25 14.5 1.7 58.75 24.2 63.9 Masa ≈ 40 204 .5 2.546 0.57 0.5 1.5 16 19 25 20 17 27 27 15.5 2 2 2 2 1 1 1.5 1.75 22.9 1.6 D B C T r1s.9 55.5 1 1 1.75 32 29 27.5 1.8 71.3 68.5 3 2.5 1.386 0.25 25.329 0.555 0.3 77.5 1.8 55 58.933 1 0.5 1.2 59.998 1.971 1.9 1.25 29.42 0.1 63.25 42.25 27.47 0.43 1.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.802 0.604 0.432 0.5 1.5 2.526 0.5 1.5 1.5 65.5 1.8 81.5 2.5 1.25 35.75 32.4 78 82.

31 0.5 1.5 2.68 0.96 0.5 1.38 1.5 1.1 32008XA T3CD040 46 33108 30208A 32208A 33208 30308A 31308A 32308A 32308B T2CE040 47 T3DB040 49 T3DC040 48 T2DE040 47 T2FB040 T7FB040 T2FD040 T5FD040 52 51 50 50 4.5 114 118 71 104 68 95 134 102 83 146 150 86.42 1.9 0.5 5.5 7 1.35 0.29 2.5 T7FC050 T7FC050 59 30310A 31310A 32310A 32310B T2FB050 T7FB050 T2FD050 T5FD050 65 62 62 60 205 .5 2 2 2 2 1.rg4 min max max max 3 4 4 4 4 4 3 3 5 3 4 4 4 4 4 4 3 3 5 5 3 4 4 5 4 4 4 3 3 5 5 4 4 5 5 4.93 0.53 0.42 0.4 a1 a2 rg1.5 2 2 2 2 T7FC045 T7FC045 53 30309A 31309A 32309A 32309BA 32010X 33010 33110 30210A 32210A 33210 T2FB045 T7FB045 T2FD045 T5FD045 59 56 56 55 0.6 0.74 0.5 5.5 1.5 65.96 0.5 5 8 8 8 2 2 2 2 0.6 0.96 0.6 0.5 1.35 0.04 0.6 0.5 7.5 3 2 2 2 2 0.31 0.38 0.5 2.5 1 5 1 6 1.56 0.5 1.78 1.35 0.6 0.32 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.74 1.9 1.57 0.Rulment ţă -1 min FAG 9500 9000 9500 9000 10000 9000 9000 9000 8500 8000 7500 8000 7500 9000 9000 8500 8000 8000 8000 7000 7000 6700 7000 7000 8000 8000 7500 7500 7500 7000 6300 6300 6300 6300 6300 6700 6300 6300 6300 5600 5300 6000 5300 5300 6000 6000 5600 5600 5000 4800 4800 5600 5000 4800 5600 5300 5300 5000 5000 4500 4300 4300 5000 4500 4500 5300 5000 4800 4800 4800 30307A 31307A 32307A 32307B Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 T2FB035 T7FB035 T2FE035 T5FE035 D1 max mm 45 44 44 42 D2 min 44 44 44 44 46 47 47 47 47 49 49 49 49 51 51 52 52 52 52 59 54 54 54 54 56 56 57 57 57 57 65 60 60 60 60 D3 min 70 62 66 61 60 65 69 68 67 77 71 73 69 67 67 69 74 73 72 71 86 79 82 76 72 72 74 79 78 77 78 95 87 90 83 D3 max 71 71 71 71 62 68 73 73 73 81 81 81 81 69 69 73 78 78 78 83 91 91 91 91 74 74 78 83 83 83 91 100 100 100 100 D4 min 74 76 74 76 65 71 74 75 76 82 86 82 85 72 71 77 80 80 81 91 92 95 93 94 77 76 82 85 85 87 100 102 104 102 103 a1 a2 rg1.5 120 122 61 72 85 71 83 108 90 112 96.42 1.8 0.04 0.45 0.1 T3CC050 56 T2CE050 56 T3CE050 56 T3DB050 58 T3DC050 58 T3DE050 57 4.58 0.81 0.55 Y 1.36 1.48 0.83 0.4 0.92 0.74 0.38 0.5 1.38 1.55 1.55 1.5 7.86 0.86 0.35 0.5 2.5 7 1.5 7.5 1.5 1 1 1.5 1 5 1 5.74 1.74 0.83 0.74 1.5 1.5 80 88 114 108 132 112 186 166 0.5 1.5 4.5 110 163 137 150 127 236 224 1.5 156 146 64 75 86.5 1.35 0.5 1.5 1.5 1.69 0.46 0.35 0.5 1.69 0.96 0.5 5.42 1.4 0.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.88 0.5 1.43 0.4 1.4 1.87 0.05 0.5 104 116 83 100 146 110 127 110 193 190 95 114 122 96.37 1.41 1.4 1.5 1.88 0.4 0.73 1.79 0.5 10 3 6 10 9 9 2.5 54 80 62 80 106 91.5 1.8 0.5 1.5 1.5 7.79 0.5 1.48 0.87 0.5 1 1.84 1.5 1.69 0.rg2 rg3.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 73.36 1.96 0.43 0.41 1.39 1.5 1.5 1 5.5 1.12 0.81 0.55 1.5 60 100 96.5 2.73 1.5 4.5 1 1 1.39 1.1 32009XA T3CC045 51 33009 T2CE045 51 33109 30209A 32209A 33209 T3CE045 52 T3DB045 54 T3DC045 53 T3DE045 52 4.5 76.83 0.5 1.5 1.1 statică C0 Y0 kN 76.83 0.5 1.5 1.5 1.9 0.73 1.96 0.5 3.05 0.37 1.5 9 5 9 8 8 2.73 1.87 0.

5 1.5 1.01 0.5 3 2 2 2 2 1.4 92.5 2.1 96.5 1. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.5 1.22 (continuare) r4s r3s r1s r2s B D a d J C T Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 95 100 100 100 115 120 120 120 120 95 95 100 110 110 110 115 125 130 130 130 130 23 27 30 21 25 35 31 29 29 43 43 23 27 30 22 28 38 39 33.5 45.5 3 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 84.5 2.5 1.3 92.05 2.5 21 23 18 21 27 23.5 1.15 Masa ≈ 206 .14 1.2 78.5 1.8 1.8 1.5 1.673 0.5 1.1 95.75 35 34 31.5 2.3 86.5 45.3 82.3 82.33 2.5 2.75 29.872 1.7 88 85 89.5 1.5 1.5 2 2 2 3 2.919 1.5 21 23 19 24 29 33 26 26 22 37 37 23 27 30 22. r2s min r3s.5 1.5 25 21 35 35 17.5 2 2 2 2.5 48.5 3 3 3 3 3 1.8 89.5 2.6 80 79 81.17 3.68 0.5 23 27 30 23.5 1.5 1.57 2.5 2.1 95 D B C T r1s.894 0.64 0.05 2.85 2.3 76.75 26.5 1.73 1.5 31.5 1.8 85.5 2.5 48.75 38 40 37 33.17 1.5 31 31 46 46 17.8 74.5 1.2 76.804 0.5 20 19 22 21 23 26 40 25 39 30 36 21 20 23 22 24 28 28 42 26 41 32 39 75.2 75.47 0.19 3.5 33.

5 2.5 1.5 1.5 10.4 0.96 0.5 6 7 4.48 1.83 0.5 2 2 2 3 2.48 0.35 0.5 T3CC055 63 T2CE055 63 T3CE055 62 T3DB055 64 T3DC055 63 T3DE055 62 0.5 2.4 0.96 0.5 2.48 1.69 0.8 0.5 6.5 1.82 0.1 T2EE060 T2EE060 70 T7FC060 T7FC060 71 30312A 31312A 32312A 32312BA T2FB060 T7FB060 T2FD060 T5FD060 77 73 74 71 207 .39 0.5 3 3 3 3 3 1.5 11.48 1.81 0.5 3 2.83 0.35 0.5 0.33 1.83 0.5 1.38 0.5 10.5 2.81 0.74 0.5 93 114 91.1 T7FC055 T7FC055 65 30311A 31311A 32311A 32311B 32012X 33012 33112 30212A 32212A 33212 T2FB055 T7FB055 T2FD055 T5FD055 71 68 68 65 0.5 1.5 10.5 110 137 129 153 125 212 196 83 96.74 1.82 0.4 0.48 T4CC060 67 T2CE060 67 T3CE060 67 T3EB060 70 T3EC060 69 T3EE060 69 88 91 88 90 93 96 101 103 101 104 101 105 103 108 111 119 118 118 118 118 120 123 120 122 0.5 116 104 134 170 190 153 176 146 245 224 Y statică C0 Y0 kN 118 143 163 108 137 196 166 176 140 270 270 125 150 173 122 170 240 255 200 204 170 310 305 0.87 0.33 1.5 11.73 0.81 1.73 1.77 1.4 0.31 1.43 1.rg2 rg3.41 1.5 6 7 4.5 2.5 3 2 2 2 2 1.01 0.35 0.37 1.5 1.5 1.5 2.6 0.96 0.5 5.4 a1 a2 rg1.4 0.74 0.55 1.5 1.83 0.5 1.Rulment ţă -1 FAG min 7000 7000 6700 6700 6700 6700 5600 6000 5600 6000 5600 6700 6700 6300 6300 6000 6000 6000 5300 5300 5300 5300 5300 4300 4000 4000 4800 4300 4000 4800 4500 4500 4300 4300 4000 3800 3800 4300 4000 3800 3800 4500 4300 4300 4000 4000 32011X 33011 33111 30211A 32211A 33211 Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 D1 max mm D2 min 62 62 62 64 64 64 72 65 65 65 65 67 67 67 69 69 69 73 78 72 72 72 72 D3 min 81 81 83 88 87 85 86 104 94 99 91 85 85 88 96 95 93 98 94 112 103 107 100 D3 D4 max min 83 86 83 86 88 91 91 94 91 95 91 96 101 109 110 110 110 110 111 113 111 112 a1 a2 min max 4 5 5 4 4 6 5 4 4 5 5 4 5 5 4 4 6 7 6 5 5 6 6 5.5 8 10.5 5.81 0.5 1.51 1.5 2 2 2 2.55 1.88 0.5 11.5 1.5 1.48 1.73 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 81.96 0.4 0.92 0.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.4 0.5 rg1.4 0.5 9 7 11 7.5 1.4 1.06 0.35 0.rg4 max max 1.5 1.5 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.74 1.81 0.4 1.99 0.4 0.5 5.5 1.83 0.

5 3 3 3 3 D 2B 2T A r3s.23 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice.67 2.5 45.4 4.2 8.5 21 23 26 26 28 31 33 33 33 35 1.5 2.5 54.2 5.5 1.9 10.1 2.6 6.5 63 67 72 76 80 85 89 93 93 99 13.5 1.5 2.9 3.8 14 95 208 .5 58. r4s min Masa ≈ Perechea de rulmenţi kg 0.4 11.85 1.5 1.5 18.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 50.2 7.5 16.5 2.5 2.5 20.13 1.5 2 2 2.5 15.8 11. montaţi pereche A r4s r3s 2B D d 2T Arborele Dimensiuni d mm 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 90 95 72 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 190 200 38 42 46 50 54 58 62 66 70 74 78 82 86 86 90 41.

70.82 0.A100.5 2.A50.82 0.22 1.82 0.A60.83 0.83 0.A120.22 1.A120.N11CA 31313A.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.83 0.8 0.82 0.5 1.22 1.82 0.83 0.8 0.A80.100.82 0.83 0.22 95 129 166 220 250 280 340 380 440 475 540 610 655 655 735 0.5 2.8 0.A120.83 0.8 0.N11CA 31311A.A160.N11CA 31312A.N11CA 31316. rg4 max 1.5 1.200.82 0.22 1.5 2.22 1.90.8 0.8 0.N11CA 31310A.82 0.82 0.8 0.5 3 3 3 3 FAG 31306A.A80.22 1.22 1.83 0.N11CA 31318.83 0.8 0.140.A80.82 0.N11CA 31318.A40.A50.83 0.22 1.22 1.83 0.4 a1 a1 D3 D1 D1 D3 Sarcina de bază a perechii dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică C e Y Y C0 Y0 kN kN 78 104 132 166 190 212 255 280 320 345 390 440 475 475 520 0.160.160.N11CA 91 97 103 109 109 114 209 .A100.A60.83 0.82 0.8 0.140.90.22 1.120.82 1.83 0.8 0.160.140.N11CA 31309A.82 0.22 1.83 0.8 0.100.5 2 2 2.5 2.83 0.N11CA 31319.8 0.A100.N11CA 84 31315.5 1.82 0.N11CA 31308A.83 0.8 0.22 1.22 1.82 0.N11CA 31307A.120.120.N11CA 8000 7000 6000 5300 5000 4500 4300 4000 3800 3600 3600 3400 3200 3200 2800 31314A.8 0.N11CA 31317.22 1.8 Turaţia Simbol limită Perechea Rulment min -1 Dimensiuni de montaj D1 max mm 40 44 51 56 62 68 73 79 D3 min 55 62 71 79 87 94 103 111 118 127 134 143 151 151 157 D3 max 65 71 81 91 100 110 118 128 138 148 158 166 176 176 186 a1 min 3 4 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 6 rg3.

4 70 70 76.1 1.9 51.914 0.1 1 1 1.493 0.8 101.2 0.8 74.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.152 0.8 111.134 0.2 101.1 2.3 62.7 62.1 1.17 0.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi rs rs H d D H d D rs B Alezaj cilindric Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 47 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 90 85 85 100 90 90 110 100 100 120 120 110 110 130 130 14 15 15 15 17 16 16 19 17 17 21 18 18 23 19 19 25 20 20 27 21 21 29 29 22 22 31 31 1 1.642 1.1 1 1 1.6 74.5 1.2 89.5 79.49 0.386 0.836 0.5 1.1 1.5 1.37 0.1 1.243 0.5 94.1 1.8 97.4 89.1 1.1 D B rs min B Alezaj conic ( conicitatea 1:12) Masa ≈ H ≈ kg 39 43.6 85.489 1.5 2 2 1.8 97.301 0.203 0.653 0.1 2 1.822 1.207 0.671 0.89 210 .92 1.1 1.3 67.441 0.5 43.5 1.1 1.433 0.2 79.132 0.9 53 53 60.499 0.53 1.2 111.9 43.114 0.38 0.5 1.296 0.5 2.

C3 20309T 20210T 20210K.1 2.5 58.T.5 2.T.4 27 24 24 36 27.5 108 73.5 1.T.C3 20305T 20206T 20206K.4 45 46.5 40.4 55 56.5 27.C3 20312T 21312K.C3 20308T 20209T 20209K.4 46.5 57 57 95 68 68 118 85 85 137 137 100 100 170 170 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 20.C3 20307T 20208T 20208K.5 58.C3 7500 7000 6700 6700 6000 5600 5600 5000 4800 4800 4500 4300 4300 4000 4000 4000 3600 3600 3600 3400 3400 3400 3000 3000 3200 3200 2800 2800 211 .T.5 25 25 34.T.4 65 65 65 71 73 73 81 78 78 91 83 83 99 91 91 109 109 101 101 118 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 28.5 1 1 1.5 120 120 85 85 146 146 statică C0 kN 19.C3 20310T 20211T 20211K.1 min -1 FAG 20204T 20304T 20205T 20205K.5 28.T.3 24.5 49 40.5 1 1 1.5 58.6 37 42 42 44 47 47 49 52 52 54 57 57 61 64 64 66 66 69 69 72 72 D2 max 41.C3 20306T 20207T 20207K.6 30.5 49 49 76.5 49 43 43 61 53 53 81.C3 20311T 20311K.5 2 2 1.5 52 52 86.6 27 30.T.T.6 35.6 32 35.5 1 1 2 1.5 73.T.4 56.T.C3 20212T 20212K.5 1.

452 0.1 1.642 1.25 1.68 6.5 89.49 0.8 165.203 0.132 0.344 0.5 2 1.1 1.6 79.09 1.38 0.5 133.9 53 62.433 0.1 105.1 1.56 2.14 1. cu bucşă de strângere rs l Dm d1 d H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 35 40 45 50 25 30 35 40 45 50 55 55 60 60 65 65 75 80 85 90 90 20 25 30 35 40 45 50 50 55 55 60 60 65 70 75 80 80 52 62 72 80 85 90 100 120 110 130 120 140 130 140 150 160 190 15 16 17 18 19 20 21 29 22 31 23 33 25 26 28 30 43 1 1 1.9 143.264 0.091 0.489 0.1 1.216 0.06 2.89 1.876 1.17 0.292 0.3 70 74.296 0.5 2.2 101.5 2.373 0.129 0.777 0.8 97.1 115.5 2 2 2 3 d1 D B rs min B Masa ≈ Rulment kg 43.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi.39 H ≈ Dm l c ≈ Bucşa de strângere 55 60 65 70 75 80 212 .8 111.1 38 45 52 58 65 70 75 75 80 80 85 85 98 105 110 120 120 26 27 29 31 33 35 37 45 38 47 40 50 43 46 50 52 65 9 9 10 11 12 13 13 13 13 13 14 14 15 17 18 18 18 0.822 1.2 105.069 0.29 1.393 0.35 0.17 0.1 1.19 2.9 124.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.

T.4 56.C3 20313K.C3 20312K.MB.T.5 2.T.T.T.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C kN 24 27.C3 20210K.5 6700 5600 4800 4300 4000 3600 3400 3000 3200 2800 3000 2800 2800 2600 2400 2000 1900 213 .C3 20217K.T.5 2 1.1 1.C3 20213K.5 40.C3 20212K.C3 20209K.T.C3 20311K.C3 20207K.C3 20318K.C3 20216K.5 120 85 146 95 170 112 125 156 173 300 statică C0 kN 25 28.C3 20211K.C3 20218K.C3 Bucşa de strângere FAG H205 H206 H207 H208 H209 H210 H211 H311 H212 H312 H213 H313 H215 H216 H217 H218 H318 Dimensiuni de montaj D2 max mm 46.C3 20206K.T.5 43 53 57 68 85 137 100 170 116 196 143 163 200 220 360 Turaţia limită min -1 Simbol Rulment FAG 20205K.MB.4 65 73 78 83 91 109 101 118 111 128 121 129 139 149 176 D3 min 28 33 38 43 48 53 60 60 64 65 70 70 80 85 90 95 96 D4 max 33 39 45 51 56 61 68 72 73 78 80 84 90 96 102 108 113 b min 6 5 5 5 5 5 6 6 6 5 5 5 5 5 6 6 6 rg max 1 1 1 1 1 1 1.1 1.T.T.5 73.MB.5 2 2 2 2.C3 20215K.5 49 52 58.T.T.MB.T.5 2.C3 20208K.

1 1 1 1.434 0.5 6.3 92.4 52.9 37.517 0.2 3.934 6.05 1.1 1.5 92.86 30 30 30 30 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 214 .6 48.3 31.5 75.5 4.5 66.5 1.1 1.1 1.622 0.7 53.2 3.8 59.2 3.8 4.7 84.8 66.4 47.5 6.254 4.1 1 1 1.8 80.9 41.5 J1 ≈ 28.5 62.5 70.8 43.5 6.706 0.1 1.496 4.2 0.5 1.1 2 2 2 2 2 H ≈ 43 44.3 70.9 1.386 4.8 4.7 80.5 66.8 4.3 75.39 1.2 1.19 6.5 1.5 51 53.2 1.5 1.8 3.2 3.577 0.2 3.5 1.528 0.2 0.503 0.9 62.2 3.5 3.3 35.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.8 4.2 1.2 0.2 0.8 3.8 47.8 60 60 59 59 59 59.5 75.2 3.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.696 4.05 1.947 0.8 4.5 1.36 0.5 1.4 54.3 92.589 0.175 0.4 48.2 3.8 4.8 92.5 92.2 37.8 3.16 4.2 3.9 1.5 44.5 1.5 84 84 84.7 84.7 52.39 1.7 63 63 63 K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 20 25 20 25 25 25 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 80 90 90 90 90 90 85 85 100 100 100 100 100 90 90 110 110 110 110 110 15 18 18 17 20 20 19 23 23 21 21 23 23 23 23 33 33 33 23 23 25 25 36 36 36 23 23 27 27 40 40 40 0.9 31.8 4.2 3.5 76 76 76 75.2 3.2 3.6 53.8 54.275 0.425 0.03 0.5 43.5 1.5 6.5 1.7 53.8 3.1 1.18 0.8 4.4 52.21 1.7 66.8 3.5 1.1 1.8 4.2 3.2 3.1 1.5 1.608 1.269 0.7 59.8 3.1 1.

79 1.24 0.6 32 35.5 43 43 42.8 3.9 3.TVPB 22207E 22207EK 21307E.5 45 45 40.82 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 30.59 3.T41A 22308EK 22209E 22209EK 49 49 49 52 52 21309E.55 2.5 1 1 1.61 3.4 54.82 1.36 0.2 3.77 2.86 3.28 0.TVPB 54 21309EK.75 2.62 2.TVPB 22206E 22206EK 21306E.9 1.24 0.56 1.5 2.5 1 1 1.56 2.77 2.12 2.T41A 22310EK 61 61 61 215 .6 35.86 2.26 0.5 62 78 78 71 71 88 88 91.15 2.5 58.19 4.36 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 34.43 2.TVPB 22205E 22205EK 21305E.5 1.5 95 95 100 100 143 143 143 106 106 120 120 176 176 176 114 114 137 137 216 216 216 2.31 0.9 2.5 1.62 1.75 2.62 1.22 3.1 2.56 2.82 1.31 0.73 2.4 55 56.5 2.16 2.37 2.94 3.15 2.26 0.TVPB 44 22208E 22208EK 47 47 21308E.27 0.6 30.35 2.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.35 2.28 0.9 3.86 1.9 2.2 3.86 1.34 0.81 2.77 2.16 2.8 3.34 2.55 2.86 1.15 4.43 2.56 1.31 0.62 2.26 0.31 0.9 2.22 3.82 1.9 1.TVPB 61 21310EK.28 0.26 0.5 129 129 129 93 93 108 108 156 156 156 98 98 122 122 190 190 190 0.83 4.5 62 62 63 83 83 73.81 2.73 1.77 2.2 1.36 0.49 2.TVPB 54 22309E 22309E.56 2.5 1.25 1.36 0.98 2.T41A 22309EK 22210E 22210EK 54 54 54 57 57 21310E.TVPB 44 21307EK.4 46.86 1.5 1.36 0.1 2.62 2.71 3.36 0.36 0.TVPB 49 22308E 22308E.77 3.TVPB 61 22310E 22310E.12 2.83 2.59 3.24 0.9 3.34 0.24 0.3 0.62 2.5 1.5 1.26 0.5 73.9 3.6 65 65 65 71 71 73 73 81 81 81 81 81 78 78 91 91 91 91 91 83 83 99 99 99 99 99 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.82 2.26 0.82 1.41 2.41 2.5 91.26 0.94 2.5 1.93 2.5 1 1 2 2 2 2 2 15000 17000 17000 13000 13000 13000 10000 11000 11000 9500 9500 10000 10000 8000 8000 7500 7500 7500 10000 10000 7500 7500 6700 6700 6700 9500 9500 6700 6700 6000 6000 6000 12000 11000 11000 10000 9500 9500 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 7000 7000 7000 7000 7000 6700 6700 6700 6700 6300 6300 6300 6000 6000 6300 6300 6000 6000 6000 21304E.79 2.TVPB 49 21308EK.86 2.5 1.98 1.5 58.6 37 42 42 D2 max 45 46.86 1.26 0.56 2.5 1.93 1.15 2.83 2.77 33.19 4.86 1.36 0.

4 79.7 117.8 4.57 3.1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 6.2 4.9 98.1 101.4 98.1 1.1 2.5 2.2 83.6 83.3 119.8 3.8 4.2 3.2 3.1 H ≈ 89.1 1.3 73 73 68.7 89.2 3.3 67.4 74.1 2.5 6.8 89.5 75 75 75 75 75 216 .12 1.8 126.2 3.5 98.5 4.9 4.53 6.5 9.1 79.55 1.8 101.5 4.22 1.5 6.57 3.1 2.83 2.2 3.7 135.1 2.21 4.5 1.1 110.5 2.2 92.8 4.2 86.1 85.5 2.8 4.2 3.5 3.2 3.2 83.12 1.8 4.5 1.8 74.1 2.49 1.8 109.61 2.5 6.1 1.5 6.89 2.8 128 128 128 128 117.1 2.4 79.4 71.3 118.3 J1 ≈ K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 55 55 55 55 55 55 55 55 55 100 100 120 120 120 120 120 120 110 110 130 130 130 130 130 130 120 120 140 140 140 140 140 140 125 125 150 150 150 150 150 150 130 130 160 160 25 25 29 29 43 43 43 43 28 28 31 31 46 46 46 46 31 31 33 33 48 48 48 48 31 31 35 35 51 51 51 51 31 31 37 37 67.8 110.12 4.5 6.2 3.5 6.8 74.5 6.42 2.4 101.4 92.825 1.4 84.2 3.09 1.5 109.4 101.4 119.49 3.5 9.75 3.5 1.1 107.93 1.1 101.2 3.2 3.2 3.5 2 2 2 2 2 2 1.39 65 65 65 65 65 65 65 65 65 9.5 1.9 68.5 9.1 2.5 126.5 6.9 71.5 6.1 2.1 2.8 79.95 2.3 135.8 3.83 1.7 86.25 (continuare) ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.65 1.5 6.3 119.1 2.89 2.5 9.2 3.2 0.2 3.5 6.9 68.4 101.4 118.68 3.3 119.8 4.5 3.2 84.21 4.1 2.3 112.8 98.8 74.7 86.27 2.8 89.6 85.1 2.27 2.2 2.55 1.85 0.72 1.52 2.1 2.22 2.1 110.1 2.7 86.5 1.5 6.9 60 60 60 60 60 60 60 60 60 6.5 112.9 68.8 3.3 107.8 4.2 2.5 2.1 2.5 6.5 9.91 70 70 70 70 70 70 70 70 70 9.1 110.2 83.5 9.

24 0.89 1.89 2.35 0.98 2.89 1.35 2.96 1.96 3.62 4.92 2 2 2 2 3.23 4.91 1.1 2.87 1.5 2.62 4.7 2.1 2.84 1.T41A 22214E 22214EK 77 77 77 77 79 79 21314E.98 4.98 2.78 2.T41A 22313EK 22313EK.34 0.98 2.81 2.85 2.34 0.96 2.23 4.11 2.86 1.23 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 120 120 146 146 224 224 224 224 143 143 166 166 260 260 260 260 173 173 196 196 290 290 290 290 180 180 220 220 325 325 325 325 183 183 250 250 0.T41A 22314EK 22314EK.5 1.95 2.4 4.1 2.96 1.76 2.86 2.1 2.89 Turaţia limită min-1 8500 8500 6000 6000 5600 5600 5600 5600 7500 7500 5600 5600 5000 5000 5000 5000 6700 6700 5300 5300 4800 4800 4800 4800 6300 6300 5000 5000 4500 4500 4500 4500 6300 6300 4800 4800 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 64 64 D2 max 91 91 109 109 109 109 109 109 101 101 118 118 118 118 118 118 111 111 128 128 128 128 128 128 116 116 138 138 138 138 138 138 121 121 148 148 rg max 1.35 0.23 0.23 0.91 1.98 4.84 2.1 3.5 1.1 1.87 2.85 2.87 2.5 2.34 0.T41A 22215E 22215EK 82 82 82 82 84 84 21315E.1 2.23 0.24 0.1 2.81 4.5 2.1 2.TVPB 82 21314EK.24 0.34 0.5 1.36 0.TVPB 82 22314E 22314E.34 0.TVPB 66 21311EK.1 2.35 0.91 2.75 2.75 2.T41A 22311EK 22311EK.92 2.4 4.1 2.34 0.8 1.1 1.81 2.19 4.23 4.86 2.84 2.81 2.1 2.TVPB 77 21313EK.35 0.96 1.95 2.03 3.89 1.84 2 2 2 2 2.27 4.86 2.7 1.98 2.85 4.36 0.TVPB 87 217 .T41A 22212E 22212EK 66 66 66 66 69 69 21312E.84 1.1 2.1 2.24 0.35 4.95 4.23 2.23 0.11 4.34 0.4 146 146 166 166 255 255 255 255 166 166 193 193 300 300 300 300 208 208 228 228 355 355 355 355 228 228 265 265 375 375 375 375 236 236 305 305 2.24 0.8 2.1 2.27 2.92 2.1 1.24 0.03 2.87 1.78 2.TVPB 87 21315EK.24 0.84 2.1 2.85 2.98 2.4 4.24 0.5 2 2 2 2 2 2 1.36 0.84 2.91 1.96 1.23 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.5 1.84 1.36 0.1 2.1 2.35 4.T41A 22213E 22213EK 72 72 72 72 74 74 21313E.24 0.23 0.22 0.TVPB 66 22311E 22311E.78 1.76 1.96 1.96 1.23 0.T41A 22312EK 22312EK.TVPB 72 22312E 22312E.87 1.78 2.22 0.95 2.24 0.89 2.89 2.34 0.98 2.1 2.TVPB 77 22313E 22313E.5 2.35 4.81 2.92 2.81 2.5 1.89 2.TVPB 72 21312EK.87 1.19 4.1 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5300 5300 5300 5300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4500 4500 4800 4800 4800 4800 4300 4300 4300 4300 4500 4500 4500 4500 22211E 22211EK 21311E.

8 47.301 0.8 4.9 68.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri cu bucşă de strângere ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 25 30 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 20 25 30 30 35 35 35 40 40 40 45 45 45 50 50 50 50 52 62 72 80 80 90 90 85 100 100 90 110 110 100 120 120 120 18 20 23 21 23 23 33 23 25 36 23 27 40 25 29 43 43 1 1 1.2 3.608 1.5 66.3 75.1 1.3 92.5 4.517 0.8 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de strângere kg 0.5 2 2 2 44.35 0.7 80.35 0.5 70.7 63 67.5 1.3 73 68.6 53.175 0.5 53.2 70 75 75 101.22 0.147 0.5 84 84.5 89.246 0.185 0.5 3.4 54.36 0.825 1.5 1.2 38 45 52 52 29 31 35 35 36 36 46 39 39 50 42 42 55 45 45 59 59 4.4 48.269 0.075 0.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 3.2 3.426 0.4 6.3 37.353 0.8 4.1 0.5 4.1 101.934 1.9 43.8 3.2 3.5 1.03 0.8 3.5 1.246 0.301 0.283 0.222 0.5 6.19 1.425 0.2 3.53 2.2 3.696 1.8 3.9 ns ds Dm l c ≈ 9 9 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 13 13 13 13 13 4.2 3.1 2 2 1.2 58 58 4.577 0.7 62.426 J1 ≈ 31.8 60 59 59.147 0.185 0.1 1.2 65 70 70 6.7 52.1 1.8 66.4 101.496 0.8 92.86 0.5 76 75.22 2.2 75 75 218 .8 4.2 58 65 65 6.8 3.

77 3.56 1.36 0.62 1.11 2.5 1 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 43 58.55 2.28 0.31 0.93 2.36 0.5 6 6 6 2 2 2 21311EK.84 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 9500 8500 8000 7500 7000 7000 6700 6700 6300 6000 6300 6000 5600 5600 5600 5600 22205EK 22206EK 22207EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H305 H306 H307 46.TVPB H309 22309EK 22210EK H2309 H310 10 1 5 5 2 2 21310EK.73 1.86 2.35 4.79 1.16 2.26 0.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.86 2.77 4.TVPB H310 22310EK 22211EK H2310 H311 10 1.59 3.92 2.56 1.31 0.24 0.82 2.76 1.26 0.98 2.82 2.23 0.84 1.24 0.8 3.19 4.81 2.5 17000 13000 11000 9500 10000 8000 7500 10000 7500 6700 9500 6700 6000 8500 6000 5600 5600 21307EK.2 3.5 1.41 2.86 2.26 0.7 1.35 2.4 54.T41A H2311 H2311 219 .9 2.89 1.5 129 93 108 156 98 122 190 120 146 224 224 0.TVPB H308 22308EK 22209EK H2308 H309 21309EK.6 65 71 73 81 81 78 91 91 83 99 99 91 109 109 109 D3 min 28 33 39 39 44 44 45 50 50 50 55 55 56 60 60 61 61 D4 max 31 37 43 47 48 53 52 54 59 58 59 66 63 67 72 67 67 b rg min max 5 5 5 8 5 5 5 8 5 5 1 1 1 1.9 2.56 2.81 45 62 83 73.36 0.9 2.5 2.5 1 1.86 2.12 2.5 78 71 88 91.15 2.5 1.36 0.22 3.62 2.83 4.94 3.9 3.15 2.34 0.24 0.62 1.26 0.1 2.TVPB H311 22311EK 22311EK.5 95 100 143 106 120 176 114 137 216 146 166 255 255 1.81 2.75 2.89 2.TVPB H307 22208EK H308 21308EK.

1 2.2 86.1 1.12 4.7 ns ds Dm l c ≈ 13 13 13 13 14 14 14 14 14 14 14 14 6.723 0.2 80 80 47 47 62 62 50 50 65 65 52 52 68 68 109.49 3.2 3.1 2.723 0.452 0.09 1.5 9.49 1.5 2.5 3.2 80 80 85 85 6.8 110.5 6.8 4.4 79.3 119.1 107.553 0.5 2.52 2.1 1.1 2.373 0.39 3.4 92.3 118.6 83.4 74.12 0.1 98.895 J1 ≈ 71.2 85 85 92 92 9.553 0.8 79.5 6.2 3.5 3.8 92 92 220 .9 2.1 2.533 0.25 (continuare) ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 55 60 60 60 60 60 65 65 65 65 70 70 70 70 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 110 130 130 130 120 140 140 140 125 150 150 150 28 31 46 46 31 33 48 48 31 35 51 51 1.5 6.895 0.2 83.5 6.5 3.91 4.61 2.1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 85.373 0.452 0.7 86.3 112.4 119.2 3.5 2.1 2.8 74.5 126.83 1.83 2.8 128 128 6.5 4.1 110.5 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de srtângere kg 1.2 84.533 0.2 3.

24 0.92 2 2 4.91 1.34 0.86 1.23 4.1 2.23 2.75 2.34 0.1 2.1 2.96 1.87 1.98 2.5 2.35 0.34 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.5 6 5 5 2.85 4.23 0.27 2.95 2.4 4.87 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 143 166 260 260 173 196 290 290 180 220 325 325 0.89 2.98 4.96 2.98 2.TVPB H313 22313EK 22313EK.84 2 2 2.1 2.98 166 193 300 300 208 228 355 355 228 265 375 375 2.24 0.78 2.8 1.87 2.23 0.T41A H2314 H2314 221 .34 0.96 1.1 1.TVPB H314 22314EK 22314EK.T41A 22214EK H2313 H2313 H314 11 1.85 2.1 21314EK.TVPB H312 22312EK 22312EK.1 2.78 1.T41A 22213EK H2312 H2312 H313 21313EK.1 7500 5600 5000 5000 6700 5300 4800 4800 6300 5000 4500 4500 21312EK.81 2.19 4.91 2.35 0.24 0.5 2.35 2.1 2.96 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 5300 5300 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4800 4800 4300 4300 22212EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H312 101 118 118 118 111 128 128 128 116 138 138 138 D3 D4 b rg min max min max 65 65 66 66 70 70 72 72 75 75 77 77 71 79 74 74 79 85 83 83 84 92 86 86 8 5 5 5 8 5 5 5 1.24 0.84 2.

El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: . a). 4. b).diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. rulmenţii axiali cu role cilindrice. Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect (care pot prelua sarcini axiale într-un singur sens) şi cu dublu efect (care preiau sarcini axiale în ambele sensuri). se va încărca integral cu forţa axială din arbore. . Ca urmare. în final. să fie silenţios etc.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. în general. II) vor prelua forţele radiale ( FrI . în funcţie de construcţia lor următoarele tipuri de forţei: a.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. FrII ). cu componenta axială predominantă şi cu o componentă radială limitată. Dacă rulmentul face parte din prima categorie (punctul 4. Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect. Această forţă este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. .1. Dacă rulmentul axial-radial face parte din a doua categorie (punctul 4. b. preliminar. să asigure montajului o anumită rigiditate. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . 5. precum şi. calculul lor. Pentru rulmentul ales.8. care se calculează conform metodologiei de la § 5. rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice.Lagăre cu rulmenţi 3. atunci acest rulment este ajustat şi în carcasă şi contribuie la centrarea 222 .). b. Se alege. Rulmenţii axiali şi axiali-radiali pot prelua. să aibă precizie mărită. a cărei mărime este o fracţiune din forţa axială. Forţe combinate Ei pot prelua forţe combinate. atunci centrarea arborelui se realizează cu alţi doi rulmenţi radiali care trebuie să fie rulmenţi liberi. rulmenţii liberi (notaţi cu I. satisfăcute. De aceea: a. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. punctul 5. un rulment dintr-o anumită serie. Forţe axiale. precum şi alte specificaţii necesare calculului. să fie stabilizat termic. . iar rulmentul axial sau axial-radial (cu bile cu dublu efect). Rulmentul axial sau axial-radial este rulmentul conducător al arborelui. Aceste condiţii pot fi.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). Fa . Capacitatea rulmenţilor axiali şi axiali-radiali de a prelua numai forţe axiale sau şi forţe combinate influenţează soluţia constructivă de rezemare („lăgăruire”) a arborelui.

Dacă inegalitatea (5. 9. cu simplu sau cu dublu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu bile cu simplu sau cu dublu efect sunt date în tabelul 1.2.3. Cu una din relaţiile (5.1.21).117). Forţa axială Fa care încarcă numai rulmentul axial-radial este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. dar din altă serie sau un alt tip de rulment. cu una din relaţiile de tipul: Pe = Fa (5. 8. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară. Folosind formula (5. b se calculează conform metodologiilor de la § 5. Factorii X şi Y sunt daţi în cataloagele rulmenţilor. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip.Alegerea şi calculul rulmenţilor arborelui. Pentru a se adapta mai bine unor abateri de aliniament ale arborelui sau 223 . Rulmenţii de acest tip pot prelua forţe axiale. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie.2 Rulmenţi axiali cu bile. Mai jos se prezintă calculul diferitelor tipuri de rulmenţi axiali sau axialiradiali. pentru calculul forţelor radiale FrI . sau chiar un rulment de alt tip. 6.117) unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.117) nu este îndeplinită. 7.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi.1. într-un sens (cei cu simplu efect) sau în ambele sensuri (cei cu dublu efect). de la punctele 5.116) în funcţie de tipul rulmentului. FrII care încarcă cei doi rulmenţi se va proceda conform metodologiei de la § 5.8. dar nu preiau forţe radiale. în funcţie de tipul acestor rulmenţi. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară. punctul 5.27) sau (5. 5. a şi 5. 10.28) avem: 16666 ⎛ C ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5.20).33 pentru rulmenţii cu role. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali continuă cu determinarea sarcinii dinamice echivalente.8. exponentul p are valoare 3 pentru rulmenţii cu bile şi 3. care trebuie să fie un rulment radial liber. Cu alte cuvinte arborele mai necesită încă un rulment. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5.115) sau Pe = XFr + YFa (5. Ca urmare. Rulmenţii radiali liberi.4. În relaţia (5.8.

3. Ei se pot adapta la deformaţii unghiulare flexionale ale arborilor ale căror valori limită sunt date în § 3. cu arcuri). 5. (rot/min). Dacă forţa axială care încarcă rulmentul în timpul funcţionării nu are o valoare cel puţin egală cu cea dată de (5.1 (rulmentul axial cu bile cu contact unghiular).Lagăre cu rulmenţi deformaţiilor sale.8. atunci rulmentul trebuie pretensionat la montaj (de pildă.118) în care M este constanta sarcinii minime şi are valori date pentru fiecare rulment (tab. nmax .26).6.3. atunci din relaţia (5. C 0 nec ≤ C 0 . Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. Pentru a se evita patinarea bilelor la sarcini mici. au o rigiditate mare şi frecări mici. La etapa a 5-a. aşa cum se poate vedea în tabelul 5.44).3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali-radiali cu bile sunt date în tabelul 1. se aplică succesiunea de calcul de la punctul 5. iar pentru cei cu dublu efect − în tabelul 5. Aceşti rulmenţi sunt rulmenţi de precizie. pentru rulmentul axial cu bile.2.2.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . sau cu şaibe sferice conjugate cu şaibe de reazem. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. de asemenea. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5.118).8. a. rulmenţii axiali trebuie tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: ⎛n ⎞ Fa min = M ⎜ max ⎟ (kN) ⎝ 1000 ⎠ 2 (5. pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra bilelor la turaţii mari.119) Calculele continuă cu etapele 7-10. cu precizările de mai jos. Se impune precizarea 224 . la rulmenţii unşi cu unsoare şi. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect se prezintă în tabelul 5. 5.26). aceşti rulmenţi pot fi prevăzuţi cu şaibe sferice.26.27 [9].26.120) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. La etapa a 6-a. realizaţi cu toleranţe mici (precizie P 4 ).

i = 1 şi se observă că f s devine f s = C 0 / P0 . Pentru a se evita patinarea rolelor la sarcini mici. deci este un coeficient de siguranţă static.Alegerea şi calculul rulmenţilor importantă că rulmenţii de acest tip se pot utiliza până la forţe radiale care satisfac inegalitatea: Fr ≤ 0. 5. pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor la turaţii mari. forţa axială care încarcă rulmentul nu trebuie să depăşească valoare limită dată în cataloage (tab. cu precizările de mai jos.5 (5.2. 5. forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii cu simplu efect se montează pereche.47 Fa (5.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s [9] să nu fie mai mic de 2. unde i . Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. În acest tabel.28). cu şocuri.8.124) P0 C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului. de asemenea. Un extras cu date despre rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect se dă în tabelul 5. Aceşti rulmenţi suportă sarcini axiale mari.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.5: C ⋅i f s = 0 ≥ 2. Cu rulmenţii axiali cu role cilindrice se realizează montaje rigide ale arborelui.28 [9].numărul rulmenţilor care preiau sarcina axială. rulmenţii axiali trebuie întotdeauna tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: 225 . Dacă arborele are un singur rulment cu simplu efect.3. într-un singur sens (sunt rulmenţi cu simplu efect). în regim de funcţionare dinamic (turaţii peste 10 rot/min). la rulmenţii unşi cu unsoare şi.122) Calculele continuă cu etapele 7-10. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. La etapa a 6-a. Nu se pot adapta deformaţiilor unghiulare flexionale ale arborelui.121) De asemenea. în O sau în X.123) În condiţii de încărcare statice (§ 5.8.3.1.

Valori numerice pentru C 0 .înălţimea rulmentului. A = 0. A . Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.2. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. cât şi a celor doi rulmenţi radiali.0025 pentru seria 812. pentru rulmentul axial cu role cilindrice.125) în care C 0 este sarcina statică de bază. D g .6. La etapa a 6-a. poziţionarea radială a arborelui. (mm).factor care depinde de seria rulmentului A = 0.126) Calculele continuă cu etapele 7-10.44). turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. precum şi centrarea lui o realizează doi rulmenţi radiali liberi.diametrul exterior al şaibei de carcasă. n . cu precizările de mai jos. H . C 0 nec ≤ C 0 . (mm).29. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu role cilindrice se prezintă în tabelul 5. atunci din relaţia (5. (kN).43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .3. nu poate prelua sarcini radiale. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. H se găsesc în tabelul 5.Lagăre cu rulmenţi Fa min ⎛ Dg ⋅ H ⋅ n ⎞ C0 = + A⋅⎜ ⎜ 10 6 ⎟ ⎟ (kN ) 22000 ⎝ ⎠ 2 (5. pentru rulmentul axial. De aceea.127) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Aceste particularităţi determină metodologia de calcul atât a rulmentului axial.29). Rulmentul axial cu role cilindrice este întotdeauna rulmentul conducător. însă.8. iar rulmentul axial nu are şaiba de carcasă ajustată în carcasă. 226 . Sarcina statică echivalentă. El.29 [9].turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. D g . se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. În acest tabel.003 pentru seria 811. 5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. (rot/min).

La etapa a 6-a.130) Calculele continuă cu etapele 7-10. Sarcina statică echivalentă. la turaţii mari.55Fa (5. H se găsesc în tabelul 5.înălţimea rulmentului.2. D g .0021 pentru seria 294E. se determină cu relaţia: 227 . Acest specific constructiv determină metodologie de calcul. dar de valori limitate. Arborele mai are un rulment radial liber. H .turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării.0027 pentru seria 292E.2 Fr pentru Fr ≤ 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5.30 [9].2). pentru rulmentul axial oscilant. să fie diminuate. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. (kN).55Fa (5. aceşti rulmenţi trebuie întotdeauna să fie încărcaţi axial (tensionaţi) cu o forţă care să nu fie mai mică decât valoarea de mai jos [9]: Fa min ⎛ D ⋅H ⋅n ⎞ C = 0 + A ⋅ ⎜ g 6 ⎟ (kN) 1400 ⎝ 10 ⎠ 2 (5. şaiba de carcasă fiind ajustată în carcasă.3. cu precizările de mai jos. Pentru ca efectele nefavorabile ale forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor. D g . Datorită înclinării căilor de rulare. n . Rulmentul axial oscilant cu role butoi este întotdeauna rulmentul conducător. (rot/min).factor care depinde de seria rulmentului A = 0. A = 0. ei pot prelua şi sarcini radiale.0031 pentru seria 293E. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de încărcare axială.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice sunt date în tabelul 1. ca fracţiuni din forţa axială preluată de rulment: Fr ≤ 0.128) Şaiba sferică de carcasă asigură rulmentului capacitatea de a se adapta abaterilor de aliniere ale arborelui sau deformaţiilor unghiulare flexionale ale acestuia (§ 3.8. dar preia şi forţe radiale. Valori numerice pentru C 0 . sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: Pe = Fa + 1.1. (mm).3. (mm).8. A = 0.129) în care C 0 este sarcina statică de bază. A .diametrul exterior al şaibei de carcasă. pentru rulmentul axial oscilant.

5. dacă. prezentată mai jos.7. Ea are în vedere traseul direct.30. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca.124) să se conformeze următoarelor valori [9]: f s ≥ 8 . condiţiile de mediu. regimul de lucru.131) În condiţii de încărcare statice (§ 5. relaţiile dimensionale între piesele vecine. f s ≥ 4 . date în tabelul 5. b. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. pe lângă condiţia ca şaibele rulmentului să fie rezemate pe întreaga lor suprafaţă şaiba de carcasă este ajustată în carcasă cu un câmp K7 .8. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. f s ≥ 6 . El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: 228 . preliminar. predimensionare.7 Fr pentru Fr ≤ 0. condiţiile de gabarit. un rulment dintr-o anumită serie. la verificarea rulmentului.dacă. deci un rulment din altă serie. Rezultatele acestei etape constau în: a. Se alege.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate axial pe umeri având diametrele D1 şi D2 .1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. 2. în ore Lhnec sau în milioane de rotaţii Lnec . De asemenea. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică mai mare.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s . Un extras cu date despre rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice se prezintă în tabelul 5.Lagăre cu rulmenţi P0 = Fa + 2. explicat la § 5. care reies din tema de proiectare. 3. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice.4 Calculul rulmenţilor cu ace 5. prin calcule. b. 1. Stabilirea durabilităţii necesare. axul pe care se montează rulmenţii cu ace ai unui satelit. În acest tabel.30. Alegerea seriei are un caracter preliminar. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. la o transmisie planetară) rezultă diametrul d al fusului rulmentului.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate pe întreaga lor suprafaţă. dat de relaţia (5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Din etapa de dimensionare a arborelui (a.55Fa (5. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) sau a axului (de exemplu. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia.4.8. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc.

17). Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. aceste reacţiuni sunt forţe radiale. precum şi alte specificaţii necesare calculului. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui (axului). Ca urmare. se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului. Pentru rulmentul ales. H şi V . să aibă un gabarit radial minim. în cele două plane reciproc perpendiculare.. . axiale) care acţionează asupra acestor organe ale transmisiei.). rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C r .133) Rulmenţii cu ace preiau numai sarcini radiale. iar cel interior este fix (situaţie frecventă la transmisii planetare). Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. 229 . în general. Aceste condiţii pot fi. sau cu relaţia (5. în locul inelului interior se ia în considerare fusul pe care se montează rulmentul cu ace. . 4.16). să fie silenţios etc.Alegerea şi calculul rulmenţilor . roţi de curea etc. dacă inelul rotitor este inelul interior. 5.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. 6. precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe. respectiv V I şi V II . în afirmaţiile de mai sus. reacţiunile vor fi H I şi H II . La rulmenţii cu ace care nu au inel interior. satisfăcute.132) şi FrII = H II + V II 2 2 (5.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate.). Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. să permită compensarea unor deformaţii unghiulare flexionale ale arborelui. roţi de curea etc. dacă se roteşte inelul exterior. având în vedere diversitatea dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. se cunoaşte poziţia satelitului pe ax. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. Se pot calcula forţele (tangenţiale. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţia (5. În cazul axului unui satelit.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). notaţi cu I şi II . radiale. . să aibă etanşare proprie.

6 1 1 1 1 1. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.05 0.3 0.9 24 25.8 24 11 16 17.121 0.8 21 22.5 45 50 22 22 42 45 55 62 5.02 0.3 9 12 13.6 0. 513.095 0.015 0.6 0.303 0.6 1 1 1 0.1 50 56 24 24 48 52 65 72 7 7.6 0.045 0.6 0.437 0.057 0.6 32 17 17 17 17 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 230 .136 0.076 0.043 0.058 19 22 0. 512.2 10 14 14.855 0.038 0.6 28 12 18 19.6 0.6 0.6 1 1 1 0.577 0.052 0.6 0. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.038 17 0.014 15 15 15 15 16 17 17 18 19 19 21 22 22 26 27 27 27 27 27 32 32 32 32 32 32 37 37 37 37 37 37 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 9 12 13.154 0.6 0.26 Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect Dw dw rs H rs dg Dg 511.265 0.363 0.5 6 36 18 30 42 5 32 16 26 38 4 28 12 24 35 4 R A du Du su 532.084 0.147 0.044 0.6 0.085 22 28 0.351 0.022 15 0.7 11 15 16.3 0.032 0.7 18 19.198 0.026 15 0.056 0.114 0.066 20 25 0.3 0.203 0.244 0.5 7 40 45 19 21 36 38 50 55 5.

3 12.002 0.6 25 25 38 38 72 17.5 46.3 0.8 37.004 0.3 17.019 0.5 34.004 0.004 0.04 0.5 46.05 0.6 0.028 0.3 16.008 0.3 27.6 0.5 65.01 0.01 0.01 0.5 20.3 0.5 67 67 88 88 156 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.6 1 1 1 0.5 37.5 35.6 0.5 27.3 0.6 0.01 0.5 51 16.6 0.003 0.6 1 1 1 0.01 0.6 16.5 29 50 50 55 55 80 33.028 0.7 22.6 28 28 34.6 0.6 9.001 0.5 50 50 86.4 15.5 statică C0 kN 14 25 25 15.6 17.6 1 1 1 1 1 8500 6700 6700 8500 6700 6700 7000 5600 5600 6300 5000 5000 4300 4300 3600 5600 4800 4800 4000 4000 3200 5300 4000 4000 3600 3600 3000 231 .Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 9.028 0.004 0.5 65.028 0.08 0.6 35.6 0.6 0.13 -1 Simbol Rulment FAG 51102 51202 53202 51103 51203 53203 51104 51204 53204 51105 51205 53205 51305 53305 51405 51106 51206 53206 51306 53306 51406 51107 51207 53207 51307 53307 51407 U207 U307 U206 U306 U205 U305 U204 U203 U202 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 23 25 25 25 28 28 29 32 32 35 38 38 41 41 46 40 43 43 48 48 54 45 51 51 55 55 62 D2 max 20 22 24 22 24 26 26 28 30 32 34 36 36 38 39 37 39 42 42 45 46 42 46 48 48 52 53 rg max 0.05 0.4 22.013 0.6 0.6 0.01 0.019 0.008 0.5 125 37.

1 1.5 72 90 32.5 11 56 64 26 25 60 65 78 90 7. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.259 0.279 0.12 40 40 40 40 40 40 40 42 42 42 42 42 42 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 57 57 57 57 57 57 62 62 62 62 62 62 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 13 19 20.346 0.16 0.783 1.649 0.5 31 34.655 1. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.932 0.3 1.3 51 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 11.165 26 37 0.148 24 33 0. 513.5 0.5 60 60 60 60 60 60 60 11.125 23 31 0.1 1.42 3.561 1.5 10 56 64 28.5 36 14 20 21.612 0.098 0.1 1.17 0.28 0.6 0.6 1 1 1.152 0.247 30 42 0.341 0.5 28 55 60 72 82 7 8.3 26 28.18 0.3 48 17 26 28 35 38.278 0.36 1.23 0.6 1 1 1 1 1.3 35 39.3 28 30.1 0.26 (continuare) Dw dw rs H rs dg Dg 511.6 1 1 1.1 1. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.38 2.5 28 62 72 82 100 7.087 0.7 0.91 0.5 41 78 85 100 115 9 72 80 35 30 72 80 95 110 9 64 72 32. 512.536 0.5 1 1 1 1.6 1 1 1 1 1.5 232 .3 43 16 25 27.07 0.97 2.382 0.1 0.31 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 39 14 22 23.17 0.1 1.5 R A du Du su 532.257 0.817 31 42 0.609 1.1 1. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.

12 0.05 0.18 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 23.26 0.85 -1 Simbol Rulment FAG 51108 51208 53208 51308 53308 51408 51109 51209 53209 51309 53309 51409 51110 51210 53210 51310 53310 51410 51111 51211 53211 51311 53311 51411 51112 51212 53212 51312 53312 51412FP U212 U312 U211 U311 U210 U310 U209 U309 U208 U308 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 57 57 63 63 70 57 62 62 69 69 78 62 67 67 77 77 86 69 76 76 85 85 94 75 81 81 90 90 102 D2 max 48 51 55 55 60 60 53 56 60 61 65 67 58 61 62 68 72 74 64 69 72 75 80 81 70 74 78 80 85 88 rg max 0.28 0.07 0.12 0.016 0.043 0.043 0.08 0.5 4500 3800 3800 3200 3200 2400 4500 3600 3600 3000 3000 2200 4300 3400 3400 2800 2800 2000 3800 3200 3200 2400 2400 1800 3600 3000 3000 2200 2200 1700 233 .024 0.6 1 1 1 1 1 0.6 1 1 1 1 1 0.32 0.6 1 1 1 1 1.28 0.02 0.07 0.18 0.5 156 31 61 61 102 102 180 36.48 0.67 0.05 0.5 46.5 62 62 100 100 200 statică C0 kN 50 98 98 112 112 204 57 80 80 140 140 245 63 106 106 170 170 310 78 134 134 208 208 360 93 140 140 208 208 400 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.5 86.26 0.11 0.5 1 1 1 1 1 1.12 0.5 39 39 75 75 129 25.5 61 61 112 24.11 0.038 0.5 50 50 86.2 46.6 1 1 1 1 1.5 0.05 0.08 0.12 0.22 0.

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.236 0.6 49 37 39.6 0.537 1.513 0.5 10 45 62 0.5 7 42 52 44 0. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 50 55 5.3 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.3 0. 514 dw rs A H R r1s r1s dg Dg 532.15 2.6 0.6 29 32. 513.635 1.3 0.6 0. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 0.2 36 38.098 0.269 0.291 0.5 18 36 38 25 25 25 25 25 45 50 20 19.6 38 41.3 0.749 0.3 0.6 0.07 35 35 35 35 35 56 64 23 21 60 65 78 90 7.056 30 30 30 30 30 30 30 30 50 56 56 21 21 25 48 52 55 65 72 72 7 7.3 0.057 0.3 34 37.087 0.27 Rulmenţi axiali cu bile cu dublu efect Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.044 20 20 20 20 20 27 27 27 27 32 32 32 32 37 37 37 37 42 42 42 47 47 47 47 52 52 52 52 47 47 52 52 52 52 60 60 62 62 68 68 68 68 78 73 73 85 85 78 78 95 95 28 31. 512.5 23 62 72 82 100 7.6 1 1 0.3 0.8 44 47.6 R A du 532.435 0.15 0.215 0.6 0.6 0.23 234 .3 0.3 0.5 6 36 42 0.3 0.7 7 7 8 8 7 7 9 9 8 8 10 10 9 9 12 9 9 12 12 9 9 14 14 40 45 16.1 1.038 0.17 40 40 40 40 40 64 72 30.3 0.032 0.11 0.6 0.6 0.509 0.5 7 37 46 0.771 0.986 0.25 1.5 11 47 70 0.4 34 37.5 42 45 55 62 5.3 39 42 58 64.1 r1s min 0.76 1.6 0.303 0.3 0.371 0.6 0. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.84 0.084 0.6 0.221 0.6 52 56.6 0.539 0.63 1.

019 0.3 0.6 0.3 0.5 50 50 46.043 0.05 0.028 0.6 0.019 0.028 0.028 0.12 0.18 -1 Simbol Rulment FAG 52205 54205 52305 54305 52206 54206 52306 54306 52207 54207 52307 54307 52208 54208 52308 52209 54209 52309 54309 52210 54210 52310 54310 Şaiba de reazem FAG U205 U305 Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 D2 max 34 36 36 38 39 42 42 45 46 48 48 52 51 55 55 56 60 61 65 61 62 68 72 rg max 0.6 0.5 25 25 38 38 35.5 34.013 0.01 0.6 0.3 0.05 0.6 0.5 46.028 0.07 0.08 0.05 0.5 65.18 0.12 0.6 0.5 67 67 88 88 98 98 112 80 80 140 140 106 106 170 170 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 28 28 34.6 1 1 0.3 0.3 0.3 0.5 35.5 86.05 0.3 0.5 61 39 39 75 75 50 50 86.5 46.3 0.5 statică C0 kN 50 50 55 55 46.6 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.07 0.013 0.6 0.3 0.3 0.6 0.6 5000 5000 4300 4300 4800 4800 4000 4000 4000 4000 3600 3600 3800 3800 3200 3600 3600 3000 3000 3400 3400 2800 2800 U206 U306 U207 U307 U208 U209 U309 U210 U310 235 .043 0.3 0.6 0.01 0.5 65.6 0.6 0.3 0.

6 0.6 0.5 72 80 50 50 50 50 50 72 90 30.5 25.53 1.19 2.03 2.1 1 1.24 2.3 47 49.5 56 78 0.6 1 1 1 1 1 1 1 100 39 98 R A du 532.16 0.28 45 45 45 45 45 57 57 57 57 62 62 62 62 67 67 72 72 72 77 77 77 77 90 90 105 105 95 95 110 110 100 115 105 125 125 110 110 135 135 45 49.6 1.87 4.1 1.6 0.1 1 1 1. 512.5 55 78 0.6 64 72.6 0.1 1.21 0. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 95 110 9 11.67 6.3 130 13 88 3.5 1.6 79 87.6 0.6 0.32 1.31 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 90 100 47.71 5.1 1 1 1.5 32.1 1 1.152 0.6 0.571 2.12 2.92 0.7 47 65 47 72 80.5 78 85 100 115 9 11. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.6 46 50 64 70.49 2.5 36.5 r1s min 0.2 10 10 15 15 10 10 15 15 10 15 10 16 16 10 10 18 18 72 80 32.5 15 57 95 0. 513.5 92 105 115 140 9.55 236 .27 (continuare) Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.48 1. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 1 1 1.1 1.37 2.5 1. 514 dw rs A R H r1s r1s dg Dg 532.41 0.6 0.

6 0.6 0.75 0.6 0.16 0.6 1 1 1 1 1 1 1 3200 3200 2400 2400 3000 3000 2200 2200 3000 2200 2800 1900 1900 2800 2800 3800 3800 U212 U312 U215 U315 237 .18 0.6 0.28 0.26 0.18 0.6 0.11 0.75 -1 Simbol Rulment FAG 52211 54211 52311 54311 52212 54212 52312 54312 52213 52313 52214 52314 54314 52215 54215 52315 54315 U314 Şaiba de reazem FAG U211 U311 Dimensiuni de montaj D1 min mm 55 55 55 55 60 60 60 60 65 65 70 70 70 75 75 75 75 D2 max 69 72 75 80 74 78 80 85 79 85 84 92 98 89 92 99 105 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 1.6 0.5 137 137 67 67 163 163 statică C0 kN 134 134 208 208 140 140 208 208 150 220 160 300 300 170 170 360 360 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.53 0.14 0.26 0.6 0.32 0.28 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 61 61 102 102 62 62 100 100 64 106 65.6 0.5 rg1 max 0.12 0.11 0.53 0.6 0.12 0.

5 62.5 1.5 66 77.992 0.74 1.1 1.409 0.232 0.5 41 47.5 55 61.546 0.5 68.1 1 1.751 0.17 0.139 0.052 0.5 2.5 1.6 1 1.5 86 98 0.418 0.1 1.94 2.1 1.5 31 36 39.08 15 17 20 15 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 25 30 35 40 45 50 55 60 238 .5 1.5 91.399 0.1 2 1.29 0.1 1 1.6 0.5 85.5 77.557 1.5 2 1.67 0.275 0.1 1.488 0.074 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.147 0.1 a ≈ Masa ≈ kg 35 40 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 11 12 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 27. 7603 Unghi de contact α=60º rs Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.5 71.5 48 55.28 Rulmenţi axial-radiali cu bile cu simplu efect a D α rs B d 7602.

5 37.5 80 56 88 1) statică C0 kN 15 20 22.5 63 47.3 2.5 3.5 30 36.5 43.8 4.3 1.5 0.6 8.3 8.5 7 4.2 18 17 23.5 45 52 52.5 1 1.5 10.3 4. 239 .5 40.6 24.9 4.5 50 38 58.5 101 96 107.5 79 94 85.5 53 33.8 6.5 1 2 1.5 75.5 10 Nmm 20 30 50 60 65 85 85 130 115 170 170 225 190 300 230 360 250 460 350 540 FAG 7602015TVP 7602017TVP 7602020TVP 7603020TVP 7602025TVP 7603025TVP 7602030TVP 7603030TVP 7602035TVP 7603035TVP 7602040TVP 7603040TVP 7602045TVP 7603045TVP 7602050TVP 7603050TVP 7602055TVP 7603055TVP 7602060TVP 7603060TVP Dimensiuni de montaj D1 mm 20.3 3.9 7.5 51 53.3 2.5 63 72 69.5 67 69.5 23 27.5 28 35.5 30.5 2 1.6 1 1 1 1 1 1 1 1.6 19.5 22 28.5 28 45 31.5 146 112 166 Forţa axială maximă dinamică kN 6. în X sau în O.5 26 34.6 14 13.2 26.6 4.5 39 55 50 61 64 83 68 104 75 127 81.5 32 38 39.5 73 85.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 12.5 77 77 82.3 5.6 4.5 45 46.5 61 60.5 1 1.1 D2 rg max 6700 6000 5000 4500 4500 3800 3800 3200 3200 3000 2800 2600 2600 2200 2400 2000 2200 1900 2000 1800 Forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii se montează pereche.5 41.7 2.5 32 30.5 2.5 57 64.5 30 34.6 21.6 0.9 2.5 39.Moment Simbol gere 1) de frecare Fv Mr Rulment kN 1.5 56.5 75 Turaţia limită Unsoare min -1 Prestrân.5 16.5 39 69.

299 0.25 3.75 3 3 4.6 1 0.055 0.022 0.3 0.58 0.5 5 7 4.037 0.368 0.115 0.3 0.026 0.653 15 17 20 25 30 15 17 20 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 35 40 45 50 55 60 240 .255 0.29 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Dw dw h h rs rs H dg Dg Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H h rs min Masa ≈ kg 16 18 21 26 32 32 37 37 42 42 45 47 52 52 57 57 62 62 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 9 9 10 11 11 16 12 18 13 19 14 20 14 22 16 25 17 26 2.25 3.208 0.6 0.079 0.75 2.5 5 4 5.138 0.06 0.6 1 0.127 0.226 0.146 0.5 4 6.6 1 0.5 0.285 0.3 0.5 5.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 1 1 1 0.6 1 0.75 7.6 0.6 0.75 2.

6 1 0.5 53 93 55 108 56 116 68 150 96.6 1 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 13.5 34.6 0.5 65.6 0.6 1 0.7 13.5 83 132 93 156 137 220 150 255 143 285 193 390 265 365 Turaţia limită min-1 14000 13000 11000 9500 8000 7500 7000 6300 6300 5600 5600 5300 5300 4800 4800 4300 4300 4000 6000 5600 4000 3200 2800 2400 2400 2400 2000 1800 1800 1600 1900 1400 1600 1300 1300 1300 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 81102LPB 81103LPB 81104TVPB 81105TVPB 81106TVPB1 81206TVPB 81107TVPB 81207TVPB 81108TVPB 81208TVPB 81109TVPB 81209TVPB 81110TVPB 81210TVPB 81111TVPB 81211TVPB 81112TVPB 81212LPB Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 27 32 38 43 48 48 56 56 63 61 68 66 73 73 84 80 89 D2 max 18 20 23 29 34 34 39 41 44 45 49 50 54 55 60 61 65 66 rg max 0.3 0.3 0.5 140 statică C0 kN 27 27 51 73.3 0.5 61 36.6 1 0.6 0.6 1 1 1 241 .5 32.4 24.

4 3.30 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Dw dw rs Hw He h b rs dg Dg 293E.6 31.5 54 38. 294E Dimensiuni dw mm 60 65 70 75 80 85 60 65 70 75 80 85 85 90 90 100 100 110 110 120 120 130 130 140 140 150 150 160 160 170 170 88 94 102 108 116 111 123 115 130 129 142 142 158 158 172 169 187 181 194 192 211 206 224 215 239 115 125 135 140 150 135 160 140 170 155 185 175 205 190 220 205 240 220 250 230 270 245 285 255 305 130 140 150 160 170 150 180 155 190 170 210 190 230 210 250 225 270 240 280 250 300 270 320 280 340 42 45 48 51 54 39 58 39 60 42 67 48 73 54 78 58 85 60 85 60 90 67 95 67 103 20 21 23 24 26 19 28 19 29 20.5 54 38 58 42 60.5 37 24.1 4 2.1 1.5 2.9 13.5 2 2 2 2.9 16.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.38 3.5 35 24.03 3.3 8.54 5.1 1.1 4 2.3 47 34 50.87 21.28 2.5 31 33.65 7.5 2.5 3 2 3 2.5 36.8 32 23 35 26 37 28 41 29 41 29 44 32 45 32 50 15 16 17 18 19 14 21 14 22 15 24 17 26 19 28 21 31 22 31 22 32 24 34 24 37 27 29.49 12.1 4 3 5 3 5 36 38 40 43 45 33 48 33 50 36 55 41 60 46 64 49 69 51 69 51 74 56 78 57 84 38 42 44 47 50 50 54 52 56 58 62 64 69 70 74 76 81 82 86 87 92 92 99 96 104 dg Dw Dg H Hg Hw 29318E Masa ≈ He rs min hb A kg 2.9 9.2 A rs He Hg rs Dw dw hb dg Dg A Hg H H Arborele 90 100 110 120 130 140 150 160 170 242 .89 2.4 5.04 13.5 1.1 4 2.38 10 5.1 6.9 10.71 4.5 39 26 43 30.2 39.5 42 65.5 26.6 14.

5 2.1 2 2.5 2.5 4 3600 3400 3000 2800 2800 3400 2600 3400 2400 3000 2200 2600 2000 2400 1800 2200 1700 2000 1700 2000 1500 2000 1400 1800 1300 243 .5 4 2.1 3 2.1 3 2.5 2 2 2 2.1 1.5 2.1 1.1 3 2.1 3 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor D3 D1 rg rg D4 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 335 380 430 490 550 345 600 355 670 415 830 530 950 640 1120 720 1250 800 1290 815 1460 965 1660 1000 1860 statică C0 kN 900 1020 1200 1370 1560 1060 1730 1100 1930 1370 2450 1700 2800 2080 3350 2360 3900 2700 4050 2850 4800 3350 5300 3450 6000 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 4800 4500 4000 3600 3400 3800 3200 3600 3000 3200 2600 3000 2400 2600 2200 2400 2000 2200 2000 2000 1800 1900 1700 1900 1600 29412E 29413E 29414E 29415E 29416E 29317E 29417E 29318E 29418E 29320E 29420E 29322E 29422E 29324E 29424E 29326E 29426E 29328E 29428E 29330E 29430E 29332E 29432E 29334E 29434E Dimensiuni de montaj D1 min mm 90 100 105 115 120 115 130 118 135 132 150 145 165 160 180 170 195 185 205 195 220 210 230 220 245 D2 max 107 115 124 132 141 129 150 135 158 148 175 165 192 182 210 195 227 208 237 220 253 236 271 247 288 D3 min 133 143 153 163 173 153 183 158 193 173 214 193 234 213 254 228 275 244 285 254 306 274 326 284 346 D4 max 70 73 80 86 91 93 97 99 103 109 112 119 125 132 135 141 151 152 158 163 171 174 181 184 191 rg max 1.5 2.1 1.

factorul de corecţie. Se calculează durabilitatea efectivă a rulmentului (rulmenţilor) cu ace cu relaţiile de mai jos.20). cu semnificaţia şi cu explicaţiile aferente de la relaţiile (5.36). a1 .135) [după 23]. În această figură. η c este factorul care ţine seama de nivelul de contaminare a lubrifiantului cu particule solide.135) În aceste relaţii: C r este sarcina dinamică de bază a rulmentului (din catalog). în locul inelelor interior şi exterior se iau în considerare piesele conjugate cu care acele vin în contact la interior (de exemplu fusul).134) sau în ore de funcţionare (relaţia 5. 5. 244 . K reprezintă raportul K= ν ν1 (5. respectiv la exterior (de exemplu roata dinţată montată pe colivia cu ace). atunci. Dacă sarcina dinamică echivalentă Pe depăşeşte valoarea Pu .Lagăre cu rulmenţi Dacă în montaj se utilizează doar colivii cu ace. atunci oboseala rulmentului trebuie luată în considerare. 8.27) … (5.34. fără a exista inel interior sau inel exterior. Pu .35.136) în care ν este vâscozitatea cinematică efectivă a lubrifiantului la temperatura de funcţionare. în milioane de rotaţii (relaţia 5.sarcina dinamică echivalentă (notată în acest volum cu Pe). 9.21). diferiţii factori (mărimi) care apar au semnificaţiile de mai jos şi se determină conform explicaţiilor şi indicaţiilor care urmează.factor de corecţie care ţine seama de condiţiile de funcţionare. Valori ale factorului η c sunt date în tabelul 5. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. 5.9 [23]. Valorile lui Pu se dau în cataloage (a se vedea extrasele din tabelele 5. ⎛C ⎞ Lna = a1avc L10 = a1avc ⎜ r ⎟ ≥ Lnec ( mil.135).sarcina limită de oboseală („fatigue limit load”). în afirmaţiile de mai sus.31 [23]. 5. Este mai practică utilizarea relaţiei (5.rot ) ⎝ Pec ⎠ Lna 16666 ⎛ C r ⎜ = a1 a vc n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (h) ⎠ p p (5.33. (mm2/s). Se determină sarcina dinamică echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. Factorul de corecţie a vc se determină din figura 5. avc .134) (5. 7.29). P .

avc tinde către 0. K=1).138) poate servi la alegerea unui ulei care. 245 . Pentru ηc (Pu/P) apropiat de zero. Valorile vâscozităţii ν 1 se dau în figura 5.vâscozitatea cinematică recomandată („nominală”) a lubrifiantului pentru rulmentul dat şi pentru turaţia de serviciu n a arborelui (rot/min). 5. se utilizează curba K=4.9 Factorul de corecţie avc Figura 5.3 (pag. la temperatura de funcţionare să aibă o vâscozitate cinematică ν egală sau foarte apropiată de vâscozitatea nominală ν 1 (în acest caz. avc Factor de corecţie a durabilităţii Pentru K>4.10 [23].1 pentru orice valoare a lui K Fig.Alegerea şi calculul rulmenţilor ν 1 .

0 0 Puritate înaltă Ulei filtrat printr-un filtru foarte fin Rulmenţi cu etanşare proprie Puritate normală Ulei filtrat printr-un filtru fin Contaminare slabă Contaminare normală Rulmentul este contaminat cu particule de uzură..5 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5..1 0. cu o frecvenţă de nosc (oscilaţii pe minut).1..3. unde α este amplitudinea unghiulară a oscilaţiei [°]).3 0.31 Factorul de contaminare Contaminare Puritate extremă Condiţii de laborator Factorul ηc 1 0.0. atunci se calculează o „turaţie” echivalentă: 246 ..5..10 Vâscozitatea nominală ν1 Dacă rulmentul cu ace are o mişcare de oscilaţie cu un unghi total ϕ [°] ( ϕ = 2α .8 0. 5..0. provenite de la alte organe de maşini Contaminare mărită Mediul înconjurător este puternic contaminat Lagărele nu sunt etanşate corespunzător Contaminare severă ν1 Vâscozitatea nominală Diametrul mediu dM Fig.

6) Ra=0. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. 5.8. 10. deoarece pe el rulează acele rulmentului.34 [23]). 247 . fusul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de precizie dimensională şi de rugozitate a suprafeţei (tab. 5. K7).3 (Rz=1.33 şi 5. dată în cataloage.Alegerea şi calculul rulmenţilor ϕ (rot/min) (5. De asemenea.6.134) sau (5. vezi tabelele 5. în care C 0 r este sarcina statică de bază a rulmentului. se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.138) n = nosc În continuare. De aceea. Această informaţie serveşte proiectantului pentru a putea aprecia natura relaţiei dintre rulment şi fus. atunci jocul intern la montaj trebuie verificat (prin calcule sau prin măsurare).4. Dacă inelul exterior este montat cu strângere. La rulmenţii cu ace fără inel interior (tabelele 5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia : P0 = Fr (5. Dacă inegalităţile (5. atunci rulmentul trebuie calculat la sarcina statică.5) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului. fusul trebuie călit. În formula (5. C 0 nec ≤ C 0 r .32 Condiţii impuse arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Diametrul nominal al arborelui mm Peste Până la Câmpul de toleranţă al arborelui Jocul intern al rulmentului în timpul funcţionării mai mic mai mare normal decât normal decât normal Rugozitatea admisibilă (µm) 65 80 120 160 - 65 80 120 160 180 k5 k5 k5 k5 k5 h5 h5 g5 g5 g5 g6 f6 f6 f6 e6 Ra=0. din relaţia (5. în ore de funcţionare.2 Rulmenţi cu ace.34) are câmpul de toleranţă F 6 . J7.135) nu sunt îndeplinite. durabilitatea necesară Lhnec .43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . alezajul carcasei în care se ajustează inelul exterior al rulmentului trebuie să aibă un câmp de toleranţă până la K7 inclusiv (H7. 5. Tabelul 5.135). abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului.2 (Rz=1) Ra=0. ei pot fi doar rulmenţi liberi. Dimensiunea Fw (diametrul cercului tangent interior la acele rulmentului.44).135).137) 180 cu care se operează în relaţia (5.33.32).4. fără sau cu inel interior Rulmenţii cu ace nu pot prelua sarcini axiale.4 (Rz=2.

3 14.7 28.2 16000 12000 4.8 13.4 16.6 0.47 24000 18000 2.2 98 83.4 31 23.4 61.1 32.97 21000 13000 3.43 20000 15000 3.8 14000 11000 4.5 19.05 16000 12000 3.4 17.85 16000 10000 7.42 21000 16000 3.5 0.5 0.2 15000 10000 4.3 22.6 27.3 15 15 16 16 16 16 17 17 18 18 19 19 20 20 20 20 20 21 21 22 22 22 22 22 24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 28 28 28 28 28 29 29 D C Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.9 0.2 27 33.35 20000 14000 3.3 9.08 22000 18000 2.9 31.3 32.3 16 0.45 15000 10000 7.3 10.47 22000 19000 1.6 20000 15000 3.1 34 42 52.6 23 0.3 14 0.7 29.65 22000 17000 2.5 25 18.25 16000 12000 4.76 23000 20000 2.35 20000 14000 2.6 32 34 57 29.3 15.3 14.6 17.8 19000 12000 3.6 25.35 19000 14000 2.6 0.5 23.5 34 57 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de oboseală nG referinţă Pu nB -1 kN min min-1 1.9 18.84 22000 14000 3.9 40 65.3 30.3 0.1 17000 12000 4 17000 12000 3.3 17.3 13 0.91 22000 19000 2.6 42 52.1 18000 13000 4 18000 13000 4.3 13 0.6 15 20.3 17.5 31 22.3 21 0.5 32.1 21000 16000 2.3 33 0.5 0.7 48.3 11.4 16000 11000 3.4 23.8 26.6 26 0.8 15000 10000 248 .3 100 68.3 16.1 20000 15000 1.3 0.75 19000 14000 3.1 0.5 0.2 13.9 0.2 22 17.4 15000 11000 7.9 21.3 21.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 23.6 28.5 25.6 16000 11000 4.4 26.35 17000 12000 6.7 17000 13000 3.9 27 14.85 22000 17000 2.6 29 28 22.5 55 36.5 0.2 30 37 22.7 0.6 24.3 15.3 37.7 0.28 23000 20000 1.4 0.8 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 69 NKS NKS 20 NKS 22 NKS 24 NKS 25 NKS 28 Masa FW ≈g 21.4 28.7 39.3 15 0.3 15.5 51 33.1 35.3 17.3 18.4 0.8 10.7 17.33 Rulmenţi cu ace fără inel interior NK.3 19 0.3 0.3 13.3 13.3 16.9 21.6 53.4 0.3 10.3 18.55 19000 14000 1.25 21000 17000 2.6 0.8 15000 10000 3.6 22.8 24.5 31.2 42.7 25.3 11.5 0.7 84.3 19.3 22 0.3 36 0.9 0.4 0.4 30.2 82 50.3 11 0.5 statică NK 15 16 NK 15/16 NK 15/20 NK 16/16 NK 16/20 NK 17/16 NK 17/20 NK 18/16 NK 18/20 NK 19/16 NK 19/20 NK 20/16 NK 20/20 NK 21/16 NK 21/20 NK 22/16 NK 22/20 NK 24/16 NK 24/20 NK 25/16 NK 25/20 NK 26/16 NK 26/20 NK 28/20 NK 28/30 NK 29/20 NK 29/30 RNA 49 17 18 19 20 21 22 24 25 26 28 29 RNA 4901 RNA 6901 RNA 4902 RNA 6902 RNA 4903 RNA 6903 RNA 4904 RNA6904 RNA 49/22 RNA 69/22 - 23 23 24 24 24 24 25 25 26 26 27 27 28 28 28 28 32 29 29 30 30 30 30 35 32 32 37 33 33 37 37 38 34 34 37 37 39 39 42 38 38 16 20 16 20 13 22 16 20 16 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 20 16 20 17 30 20 16 20 20 30 17 30 20 20 30 C0r kN 12.8 0. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.8 0.9 21000 17000 2.1 0.3 12.5 0.

7 13000 9500 0.6 32 40 5.1 162 129 85.5 71 9.3 27 51 6.8 130 107 193 86 133 139 91.6 35 47 6 12000 8500 0.6 36 4.5 63 8.5 5.3 23.6 43 67 8.3 27.3 13000 8500 0.7 125 89.8 112 69.5 49 6.4 11000 8000 0.7 9500 7000 0.5 12000 9500 0.6 33.5 45 5.3 10000 7500 0.3 24.3 40.2 11000 8000 0.8 10000 7500 0.4 13000 9000 0.4 10000 8000 0.4 126 118 77 113 123 79.4 33. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.5 8500 6500 Sarcina de bază 249 .6 47 82 10.4 9500 7000 0.3 39 59 7.4 12000 9000 0.8 14000 9500 0.3 37 73 10 12000 8500 0.3 24.3 28.6 50 106 14.5 4.1 15000 9500 0.6 10000 7500 0.5 4.6 38 54 6.5 60 8.7 10000 7500 0.6 31.5 10000 7000 0.6 31.65 13000 8000 0.3 43.4 11000 8500 0.5 5.2 10000 7000 0.5 82 11.6 38 74 9.1 13000 10000 0.3 25.3 39.5 9500 6000 0.8 11000 7000 0.7 12000 8500 0.5 63 8.5 9000 6500 0.5 56 7.3 26.5 142 140 256 158 221 157 30 30 30 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 35 37 37 37 38 38 40 40 40 40 40 42 42 42 42 43 43 43 45 45 45 47 47 48 48 50 50 50 D C NK 30 NK 30/20 NK 30/30 NK 32/20 NK 32/30 NK 35/20 NK 35/30 NK 37/20 NK 37/30 NK 38/20 NK 38/30 NK 40/20 NK 40/30 NK 42/20 NK 42/30 NK 43/20 NK 43/30 NK 45/20 NK 45/30 NK 47/20 NK 47/30 NK 50/25 NK 50/35 - 32 35 37 38 40 42 43 45 47 48 50 RNA 4905 RNA 6905 RNA 49/28 RNA 69/28 RNA 4906 RNA 6906 RNA 49/32 RNA 69/32 RNA 4907 RNA 6907 RNA 4908 RNA 6908 - 40 40 42 42 45 42 42 45 45 47 45 45 47 47 50 47 47 52 48 48 50 50 52 52 55 52 52 55 55 53 53 58 55 55 60 57 57 62 62 62 62 65 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 22 20 30 20 30 20 36 22 20 30 20 36 20 30 22 20 30 22 20 30 22 40 25 35 22 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă rmin dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 0.6 30.3 39 79 10.6 40.3 14000 10000 0.9 43.9 11000 8000 0.5 4.6 36.3 22.5 69 9.5 139 145 94.3 9500 7500 0.5 12000 7500 0.3 41 88 12.65 14000 10000 0.5 43.3 40.5 53 6.5 50 6.3 43 94 13 9500 7000 0.4 12000 7500 0.3 41.2 135 110 73.3 9000 6500 1 42. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 49 RNA 69 NKS NKS 30 NKS 32 NKS 35 NKS 37 NKS 40 NKS 43 NKS 45 NKS 50 Masa FW ≈g 65 97.1 37.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.9 11000 7500 0.5 5.3 25 35.3 38 76 10.6 48 86 11.3 23.5 60 7.5 4.9 11000 8500 0.6 66 116 14.95 13000 10000 0.5 6.6 12000 9000 0.3 26 47 6.3 34.4 116 82.5 50 6.9 61 112 104 68 102 73.33 (continuare) NK.3 33.3 24.9 10000 7500 0.5 85 11.5 47.3 36.6 39 57 7.5 67 8.5 9000 6500 0.

3 0. Rulmenţii cu ace fără inel interior sau cu inel interior se calculează cu metodologia de la § 5.8 6. în special.5 5.RS Dimensiuni.2RS RNA 4901.3 0.3 1. cu o valoare s. trebuie să se asigure posibilitatea ca inelul interior să se deplaseze axial.2RS RNA 4908.2RS RNA 4902.1 28.2RS Masa FW 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 D C rmin 0.6 38 59 7.3 0. etanşaţi RNA 49.5 4.6 0. La rulmenţii cu ace cu inel interior (tabelul 5.48 8..5 39.2RS RNA 4905.3 19.2RS RNA 4907.35 nu trebuie depăşite.9 2.3 40 64 7.19 8.3 0.5 23 56 60 69 107 154 157 160 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 13000 12000 10000 9000 7500 6500 5500 4800 4200 3900 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare În comparaţie cu rulmenţii cu ace cu inel interior. conferindu-i o rigiditate mai mare.2RS RNA 4904.2RS RNA 4910. Dacă este necesară o deplasare mai mare decât cea din tabel.6 8.9 Turaţia limită 1) nG Unsoare RNA 49.34 Rulmenţi cu ace fără inel interior.2 36 53 6.8 11 1.1. permit proiectantului să mărească diametrul arborelui.9 1 7. Valorile din tabelul 5.6 0.2RS RNA 4906.8. atunci trebuie folosit un rulment cu ace cu inel interior mai lat. Motivul îl constituie.36 [23] sunt daţi rulmenţii cu ace cu inel interior cu etanşare proprie pe o parte (RS) sau pe ambele părţi (2RS). În tabelul 5.4.59 17.05 26.2RS RNA 4903. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului)..2 3. cei fără inel interior.6 10.3 1. necesitatea de a se asigura dilatarea liberă a arborelui la temperatura de funcţionare fără a se modifica condiţiile de contact dintre ace şi calea de rulare. [23]). 250 .6 Sarcina de bază Sarcina limită de dinamică statică oboseală Cr C0r Pu kN kN kN 6.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g min-1 14 16 20 22 25 30 35 42 48 53 58 1) RNA 4900 RS RNA 4901 RS RNA 4902 RS RNA 4903 RS RNA 4904 RS RNA 4905 RS RNA 4906 RS RNA 4907 RS RNA 4908 RS RNA 4909 RS RNA 4910 RS 16 18 21.2RS RNA 4909.3 0. având un gabarit radial mai mic.6 0.4 21.8 19.3 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.35.3 0.3 24. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria RNA 49…2RS Dimensiuni RNA 49…2RS RNA 4900.

5 10.5 28.4 13000 8.3 1 17.7 14000 4.4 23.5 25.3 0.1 0.6 13.3 0.25 18000 4.35 22000 3. 251 .9 0.5 34.2 141 129 52 65.5 13.6 0.5 0.3 0.4 0.97 21000 3.7 25.1 15000 7.3 1 40.5 55 34 57 31.6 0.5 17.8 21000 4.3 1 39 0.1 0.3 1 21.4 80 150 79.05 18000 3.3 0.7 34 63.5 0.5 0.3 30.3 0.5 28 18.35 17000 6.5 59 43.5 0.8 48.5 13 0.6 1 33.5 0.65 13000 9.8 16000 4.4 13000 9.3 1 43.5 14. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.5 0.1 19000 4 19000 3.6 32 29.35 Rulmenţi cu ace cu inel interior NKI.5 0.2 16000 4.7 182 112 170 101 192 184 F D B 17 20 22 25 28 30 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 22 22 22 22 25 25 25 25 25 28 28 28 28 30 30 30 30 30 19 19 20 20 22 21 21 22 22 24 24 24 25 25 28 26 26 28 28 29 29 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 37 27 27 28 28 35 29 29 30 30 37 32 32 37 37 42 34 34 39 39 38 38 42 42 47 42 42 45 45 45 45 47 47 52 16 20 13 23 20 16 20 13 23 20 16 20 17 30 20 16 20 17 30 20 30 17 30 22 20 30 17 30 20 30 17 30 22 rmin s ) dinamică Cr kN 0.5 63 41.5 71 50 Sarcina Turaţia limită de limită oboseală nG Pu kN min-1 2. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.5 0.5 0.7 20000 2.3 0.6 13000 4.4 37 72 98 49 61 75.6 0.3 1 36.8 15000 5.3 0.3 0.3 1 23.4 53.8 22.5 11 0.6 92 42. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).4 124 88 161 162 96. NKIS NA 49.3 0.5 24.6 17000 4.3 0.3 1.3 1 36 0.5 15.5 16.4 12000 Turaţia de referinţă nB min-1 14000 14000 14000 13000 11000 13000 13000 12000 11000 10000 12000 12000 11000 10000 9000 11000 11000 9500 9000 10000 9500 9500 9000 8500 9000 9000 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.5 24.3 0.6 21000 3.5 37.95 14000 8.35 21000 1.5 51 36.84 22000 3.3 0.5 23.8 21 0.6 25.6 0.3 0. Dacă este necesară o deplasare mai mare.3 0.3 0.5 146 97.5 63 33.3 1.8 24.8 0.3 0.4 13000 6.1 22000 1.5 19.5 19 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.8 25 0.5 69 35.45 16000 7.5 37.2 18000 3.5 0.5 1 Sarcina de bază statică C0r kN 17.3 0.3 13000 5.3 0.5 32.5 26 0.6 1 36.3 0.8 16000 3.5 0.42 22000 3.85 16000 7.4 0.3 1 18. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Dimensiuni Seria NKI 15 NKI 15/16 NKI 15/20 NKI 17/16 NKI 17/20 NKI 20/16 NKI 20/20 NKI 22/16 NKI 22/20 NKI 25/20 NKI 25/30 NKI 28/20 NKI 28/30 NKI 30/20 NKI 30/30 1) NA 49 NA 4902 NA 4903 NA 4904 NA 49/22 NA 4905 NA 49/28 NA 4906 - NA 69 NA 6902 NA 6903 NA 6904 NA 69/22 NA 6905 NA 69/28 NA 6906 - NKIS NKIS 15 NKIS 17 NKIS 20 NKIS 25 NKIS 30 Masa d ≈g 38.5 15 0.5 14000 4.6 29 31 22.8 23.3 0.6 0.6 0.

9 10000 7000 216 40 45 55 30 0.6 2 50 106 14.3 8000 4900 518 50 60 80 28 1.6 1.3 1 43 94 13 10000 6500 229 45 50 62 25 0.5 73 139 17.5 69 127 15.5 24.8 30.6 11000 7000 207 38 43 53 30 0.5 53 6.5 85 11.2 12000 7500 193 35 40 50 30 0.3 1 37 73 10 12000 8000 158 32 40 52 20 0.3 0.6 0.5 42.4 8500 5500 270 50 55 68 25 0. 252 .4 8500 5500 495 45 52 68 40 0.7 12000 8000 180 32 37 47 30 0.6 0.5 9500 6000 281 40 50 65 22 1 0.5 27.8 11000 7000 310 35 42 55 36 0. Dacă este necesară o deplasare mai mare.5 48 86 11.5 9500 5500 148 42 47 57 20 0.1 2 63 98 12.6 0.6 2 53 118 16 8500 6000 274 50 58 72 22 0.8 31.5 66 116 14. NKIS NA 49.5 9500 6000 430 40 48 62 40 0. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.6 8500 6000 379 50 55 68 35 0.3 0.5 45 74 9.5 47.5 26 47 6.6 0.3 1 39 79 10.6 1 47 80 10.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 5.5 11000 7000 220 35 43 58 22 0.5 28.6 1.3 9000 6000 271 45 52 68 22 0.5 6.5 67 8.3 1 41 88 12.5 9000 6500 322 45 50 62 35 0.3 0.9 43.2 8000 5000 515 50 58 72 40 0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).6 0.5 40 82 10.3 0.5 50 6.3 0.6 1 45 73 9.35 (continuare) NKI.6 1 43 67 8.8 8500 5500 336 45 55 72 22 1 0.6 0.7 11000 7000 142 40 45 55 20 0.4 10000 6500 222 42 47 57 30 0.6 0.2 10000 6500 230 40 48 62 22 0.5 47 82 10.5 38 74 9.6 0.9 12000 7000 127 35 40 50 20 0.5 12000 7000 288 32 40 52 36 0.9 12000 7500 170 35 42 55 20 0.3 1 40. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Seria NKI 32 NKI 32/20 NKI 32/30 NKI 35/20 NKI 35/30 NKI 38/20 NKI 38/30 NKI 40/20 NKI 40/30 NKI 42/20 NKI 42/30 NKI 45/25 NKI 45/35 NKI 50/25 NKI 50/35 1) NA 49 NA 49/32 NA 4907 NA 4908 NA 4909 NA 4910 - NA 69 NA 69/32 NA 6907 NA 6908 NA 6909 NA 6910 - NKIS NKIS 35 NKIS 40 NKIS 45 NKIS 50 35 38 40 42 45 50 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă Masa d F D B rmin s ) dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 ≈g 118 32 37 47 20 0.3 11000 6500 136 38 43 53 20 0.5 39 57 7.7 7500 5000 1 Dimensiuni Sarcina de bază Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.5 56 7. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.5 27 51 6.

2RS NA 4907.9 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare 5.2 (Rz=1) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului.5 37 40 80 89. 253 . inel interior.2RS NA 4903.36 Rulmenţi cu ace cu inel interior. Construcţia lor rezultă din tabelul 5.3 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.8.05 5500 5.48 10000 1.59 9000 2.9 24.3 19.5 104 175 252 290 295 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 14 14 14 14 18 18 18 21 23 23 23 C0r kN 6.2RS NA 4904.2 4800 6. care derivă din absenţa sau prezenţa inelului interior.6 0.4.3 8.2RS NA 4908.6 40 statică NA 49.2 28.3 3900 7.38 [23].8 0.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace La aceşti rulmenţi.3 21.6 4200 7. etanşaţi NA 49.3 10.6 26.8 7500 3. Tabelul 5.3 8.2.3 7.8 0.2RS Masa d F D C B Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0. căptuşită cu material plastic antifricţiune.6 36 0.8 (Rz=4) h6 Ra=0.2RS NA 4906.RS Dimensiuni.5 27.3 17.2RS NA 4902.19 12000 1. cu precizările de mai jos.8.2RS NA 4910. abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului.3 0.9 8.4.2RS NA 4909.2RS NA 4905.4 6500 4.6 38 0.5 0.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 1) NA 4900 RS NA 4901 RS NA 4902 RS NA 4903 RS NA 4904 RS NA 4905 RS NA 4906 RS NA 4907 RS NA 4908 RS NA 4909 RS NA 4910 RS 24.6 0...5 39.2RS NA 4901. inelul exterior este sferic şi poate oscila în caseta din tablă.5 53 59 64 Sarcina Turaţia limită de limită 1) oboseală nG Pu kN min-1 1 13000 1.3 6.3 11 19.1 0.37 Condiţii impuse arborelui şi carcasei Materialul carcasei Abaterea alezajului carcasei Abaterea arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Oţel sau fontă Aliaje uşoare Rugozitatea admisibilă (µm) - N6 R6 Ra=0. Comentariile privind particularităţile constructive şi funcţionale. Ei pot avea sau nu. sunt cele de la § 5. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria NA 49…2RS Dimensiuni NA 49…2RS NA 4900.

5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.25 22000 2. Căptuşeala din masă plastică limitează temperatura de utilizare a rulmentului la intervalul +100oC … − 30oC.8 0.8 0.8 0.2 17.65 15000 5. 5.5 13 18.5 13 18. În acelaşi tabel sunt date abaterea dimensională a fusului.65 15000 5.2 11000 6.37).11 24000 2. Pentru ungerea cu unsoare turaţia limită este 60% din cea din tabele.8 0.5 36. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).3 0.5 42 47.5 50. 2) 254 .2 17.4 13000 6.5 0.Lagăre cu rulmenţi Ajustajul dintre caseta rulmentului şi carcasă este cu strângere (tab.5 C0r kN 7.9 10000 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior. Turaţia limită este pentru ungerea cu ulei.8 0. Tabelul 5.8 Deplasarea axială admisibilă „s” Sarcina de bază dinamică statică 15 18 20 25 28 30 35 40 45 RPNA 15/28 RPNA 18/32 RPNA 20/35 RPNA 25/42 RPNA 28/44 RPNA 30/47 RPNA 35/52 RPNA 40/55 RPNA 45/62 28 32 35 42 44 47 52 55 62 Cr kN 6.43 21000 4 18000 4.8 0.5 0.5 50.5 0.3 0.8 0.3 0.5 58 r min 0.9 16.9 10000 Dimensiuni.9 16.25 22000 2.5 38. 0.43 21000 4 18000 4.38 Rulmenţi oscilanţi cu ace C r r C r s D D1 FW D D1 d F B RPNA Dimensiuni.3 0. în mm Diametrul Seria PNA arborelui Simbol Dimensiuni Masa ≈g 37 62 73 136 145 157 181 177 227 d F D C ±0. precum şi cea a fusului.8 0.9 12.5 30.6 24.5 27 30.5 0.5 38.5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 B D1 24.3 0.5 C0r kN 7.8 22 22.8 22 22.8 r1 min. în mm Diametrul Seria RPNA arborelui Simbol PNA Dimensiuni Masa ≈g 32 52 62 109 112 125 131 141 176 FW 15 18 20 25 28 30 35 40 45 D C ±0.5 0.8 0.5 0.8 0.11 24000 2.3 0. Rulmenţii oscilanţi cu ace se calculează cu metodologia de la § 5.5 36.8 0.5 34 36 41.1.3 26 27.5 42 47.8 0.5 34 36 41.8 0.6 24.8 0.4 13000 6.4 16000 4.3 0.2).5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 D1 24. Rulmenţii oscilanţi cu ace se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale mari ale arborilor (§ 3.5 58 r min.9 12.4 16000 4.8.3 s 1) Sarcina de bază dinamică statică 12 15 17 20 22 25 30 35 40 1) PNA 12/28 PNA 15/32 PNA 17/35 PNA 20/42 PNA 22/44 PNA 25/47 PNA 30/52 PNA 35/55 PNA 40/62 12 15 17 20 22 25 30 35 40 15 18 20 25 28 30 35 40 45 28 32 35 42 44 47 52 55 62 12 16 16 20 20 20 20 20 20 0.5 0.4.3 26 27.3 0. rugozitatea alezajului carcasei.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.8 0.5 Cr kN 6.2 11000 6. 0.8 0.5 30.5 27 30.5 0.

INSA. Florea. Editura „Gh. 22. 1995. 2. Bearings and asembly systems for universal joints. Asachi”. Boca Raton. ş. INA-Schaeffer KG.. 1994. Sinaia. API 12.a. Conception automatique de liaisons pivot par roulements utilisant les méthodes de l’intelligence artificielle. S. L. 1992. Paris.. 8. ş. 2004. 16. Antal.. Ploieşti. Toulouse. Paris. Booser. Thèse de doctorat. M. INA USA Corporation. 2002. 10. Mecanica contactului. UT Press.Bibliografie Bibliografie 1. 1993. J. INSA. Toulouse. Systèmes mécaniques. vol. Needle roller bearings. 23. vol. 1997. Florescu. Constantinescu. E. Roulements.. vol. 6. Document 004876. Reductoare. 17. Organe de maşini. A. vol. 2002. Expert Verlag. INA. Lubrifianţii plastici. Fabricare şi utilizare. 1996. INA. INA. Aublin..a. Toulouse. Tribology Data Handbook. Kostengerechte Konstruction von Getrieben. Îndrumar pentru utilizarea unsorilor în industrie. 2002. P. 2001. ş. INA. 19.. 21. Document 004875.a. Publ.. Braşov. théorie et dimensionnement. 1999. CETIM. Rulmenţi. Fl. Sinaia. 14. Modélisation des systhèmes mécaniques. Catalogue 352. C. Le lubrifiant – véritable matériau de construction. 12. FAG.a. Dunod. Editura Tehnică.. 3. Grigoraş..a. O. Haasis. S. FAG. 1999. „Balkantrib 99”. – Nr. CETIM. Medias professional system. 1999. M.. Gafiţanu. Needle roller bearings. Catalogue 307.. 15. INA Wälzlager Schaeffer HG. Friction and Wear Properties of Grease with new Molybdenum Organic Compound Additive. Tipocart Braşovia. Rolling bearings. WL 00200-4 DA.. Al. Editura Universal Cartfil. Stelian.. Paris. I. 11. Editura Tehnică. 2000. 1987. Université Paul Sabatier.. 18. 13. Damian. A. G. Die Gestaltung von Wälzlagerungen. 2. Fl. 1985. 5.. New York. Iaşi. Cylindrical roller bearings. J. „Balkantrib 99”. Florea. ş.. Etudes des mécanismes. Creţu. Bucureşti. CRC Press. Cluj-Napoca. Georgescu. vol. R. D. Possibilités des huiles à base minérale et des fluides de synthèse. I. 1984.. 20. Guillot.. Crişan. Florea. 7. Greases for High Temperatures. ş. 4. 9. Catalogue WL 41 520-3 EA. Bucureşti. Bucureşti. 1999. 3. M. INA Wälzlager Schaeffer HG. Tribotehnica. Guillot. Editura Tehnică. Proiectare şi tehnologie. 3.. 255 . Gafiţanu. M. 2001.

Catalogue 5000E. Pahl. Pop. 2002. 2000. SKF. Lifetime Lubrication of Bearings at High Temperatures. 1997. High – Precision bearings. New York. Bucureşti. D. Editura Todesco. 1987. Second Edition.. INA. Maxwell Macmillan International. 256 . Signer. 49.. OEM Design ’86 Conference. 41. NASA/TM-1998-206981.. Muscă. Steinetz. Ostfildern. Cluj-Napoca. în Mechanical Engineers’ Handbook. 43. 1988. New York. Machine Elements in Mechanical Design. Precision radial ball bearings.S. 26.. SKF. 2000.. 29. International Tribology Conference.. Small-Bore. Problemele fundamentale ale contactului cu rostogolire. N. Cicone. INA Wälzlager Schaeffer KG. 44. Design and Operating Characteristics of High-Speed. J. D. 39. Poplawski.. 1993. M. Editura Didactică şi Pedagogică. 36.a. I. Research and Development of Lubrication Greases by NSK. Editura The Flower Power. Track rollers.. D. Piteşti. 2003. Housed bearing units. B.. Donadieu. 46. 2000. Angular-Contact Ball Bearings. Bucureşti. Zaretsky. R.a. INA Schaeffer KG. 1997. Editura „Gh.. Toronto. The tapered roller bearing guide. Roulments. Rulmenţi.. 2000. nr. L. E. Pinnel... Zaretsky. H. INA. 2003. Seal Technology. 1986. INA Wälzlager Schaeffer HG. 2001. SKF. 1985.. 2004. Pascovici. 34.. Radial insert ball bearings.3. Naka. 37. 33. 31. V. D. Second edition. Lubricant Effects on Bearing Life. 35. Catalogue 901. Catalogue 305. 1997. Kardinal. Asachi” Iaşi. E. Leroy.Lagăre cu rulmenţi 24. Revue des roulements. 25. Angular contact ball bearings. Bucureşti. Popa. M. John Wiley&Sons.. Nagasaki. INA. 2003. M. INSA. Fundamente de lubrificaţie. I. 2000. Reductoare cu două trepte. W. Zaretsky. ş. 28. Publication LFR... 48. Olaru. Rockwell Automation. Tr. Conception. Popinceanu. 2000. Etancheité axiale V-RING. 30. Engineering Design. Miller. 1998. 32. Present and Future.. Toulouse.. 12th International Colloquium. INA. R. 40. Editura BREN. Etanşări. E. Rolling Bearing Life Prediction – Past. Springer Verlag. 45. nr. 242. ş. Elemente de tribologie. Beitz. V. Dodge Bearing Seal Selection Guide.. TIMKEN.. R. SKF. 47. Manual de întreţinere. publicaţia 4100 E. V. C. Editura Tehnică. N. INA Schaeffer KG. Catalogue 520.. 2002. Motion&Control. V. H. G. Tribology 2000-Plus. 2002. Mott. B. 2003. Comportarea uleiurilor lubrifiante sub presiune. 42. A Systematic Approach. publication 5002E. Loderer. 38. 27.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->