Cuprins

Prefaţă .......................................................................................................................... 7 Foreword ...................................................................................................................... 9 1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI. .................................................. 11 1.1 Elemente constructive ........................................................................................ 11 1.2 Simbolizarea rulmenţilor.................................................................................... 18 1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor ..................................................................... 26 1.4 Tu eşti proiectantul............................................................................................. 29 2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE ..................... 31 2.1 Funcţiile de speţa I în montaje tipice ................................................................. 31 2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător..................................................................................................... 31 2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă ........ 33 2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, în X............................................................................................... 36 2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în O.. 38 2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în X, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 40 2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în O, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 42 2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile................ 43 3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI45 3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui..................................................... 45 3.1.1 Precizia rulmenţilor....................................................................................... 45 3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor ............................................................................. 48 3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor......................................................... 57 3.1.4 Joc sau pretensionare?................................................................................... 67 3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului.................................................... 69 3.3 Lubrifianţi .......................................................................................................... 71 3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?........................................................................ 71 3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor ............................................. 72 3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor................................................................ 76 3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi.......................................................................... 77 3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) ..................................................... 81 3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară ........................................................................ 84 3.4.2.1 Etanşări cu contact ............................................................................84 3.4.2.2 Etanşări fără contact ..........................................................................91 4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR ......................................... 109 4.1 Comentarii iniţiale............................................................................................ 109 4.2 Alegerea ajustajelor de montaj......................................................................... 111

5

5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR ................................................. 127 5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului............... 127 5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază. ......................................................... 129 5.3 Sarcina dinamică echivalentă ........................................................................... 131 5.4 Durabilitatea nominală corectată ...................................................................... 136 5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi.................................................................................................................... 139 5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte......................................................... 139 5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar.................................................. 140 5.5.3 Forţă cu două componente radiale dintre care una este rotitoare ................ 140 5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic.................................................. 141 5.5.5 Forţa şi turaţia sunt variabile, cu paliere constante ..................................... 142 5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere ............ 142 5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă . 142 5.6 Sarcina statică de bază...................................................................................... 143 5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente........................................................................................................ 145 5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor .......................................... 147 5.8.1 Metodologia generală .................................................................................. 147 5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale, combinate sau axiale. ......................................... 149 5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie, sens şi mărime constante ........................................................................................149 5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ................................................................................150 5.8.2.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ..................................................................162 5.8.2.4 Rulmenţi radiali – axiali cu bile pe două rânduri ............................166 5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact ...............................................174 5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri ..........................174 5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice...................................................186 5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante............................................196 5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând .........................199 5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .................200 5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali ................................................. 201 5.8.3.1 Metodologie generală de calcul.......................................................201 5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect.....................223 5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect ...............................224 5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice ....................................................225 5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice ...........................227 5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace ......................................................................... 228 5.8.4.1 Metodologie generală de calcul.......................................................228 5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior........................................247 5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace ................................................................253 Bibliografie .............................................................................................................. 255

6

Prefaţă
Lagărele cu rulmenţi sunt părţi componente ale ansamblelor. Prin rolul şi prin comportarea lor în serviciu, ele influenţează precizia de funcţionare, precum şi durabilitatea ansamblului respectiv (maşină motoare, maşină de lucru etc.). Într-o primă şi, poate, grăbită accepţiune, există percepţia că lagărele asigură doar rezemarea arborilor sau a altor organe de maşini în mişcare de rotaţie sau de oscilaţie. Ele, însă, trebuie să asigure şi poziţionarea axială a arborelui, precum şi posibilitatea de dilatare a acestuia la temperatura de lucru. De asemenea, prin construcţia lor, trebuie să facă posibilă ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora. Lagărele pot prelua forţe de mărime şi direcţie variabile şi se pot adapta, dacă este necesar, nealinierilor unghiulare ale arborilor. Ele trebuie să permită, în unele cazuri, şi reglarea poziţiei roţilor dinţate în angrenaj, pentru o angrenare corectă (de exemplu la angrenaje conice sau la angrenaje melcate). Puse în această lumină, lagărele cu rulmenţi îşi dezvăluie complexitatea. Autorii au conceput şi elaborat acest volum, astfel încât, pe de o parte, conţinutul său să îi asigure utilitatea pentru un grup-ţintă cât mai larg, iar pe de altă parte, structura lui, precum şi stilul prezentării, să-l facă accesibil studenţilor şi tinerilor proiectanţi. Volumul de faţă este centrat pe rulment, elementul principal al lagărului. Privit din unghiul proiectantului începător, rulmentul, în ciuda geometriei sale, aparent prietenoase, cu sfere, cilindri, cercuri şi raze de racordare, se înfăţişează ca având multe „faţete”, care reflectă atât geometria lui internă, cât şi relaţiile directe, de montaj şi funcţionale, cu piesele conjugate, precum şi dependenţele de alte elemente constructive ale ansamblului, cu care rulmentul nu are contacte directe: roţi dinţate, cuplaje, transmisii prin curele sau prin lanţuri. Maşinile, instalaţiile, utilajele în construcţia cărora se utilizează rulmenţi au construcţii dintre cele mai diverse. Parametrii lor funcţionali variază într-o gamă extrem de largă. Dacă se consideră chiar şi numai câţiva dintre aceştia, cum ar fi turaţia, puterea de transmis, natura şi tipul forţelor, temperatura de lucru, se constată că plaja lor de valori este foarte largă. De pildă, rulmenţii cu încărcări neglijabile, dar cu turaţii mari, pun probleme de tipul patinării corpurilor de rostogolire pe căile de rulare, cu consecinţele de rigoare, dacă nu se iau măsuri pentru evitarea acesteia, prin pretensionarea rulmentului. Temperaturile de lucru pot determina alegerea unor anumiţi lubrifianţi, precum şi a unor anumite clase de jocuri interne ale rulmenţilor. Turaţiile mari 7

determină alegerea unor tipuri de etanşări specifice cazului, de exemplu etanşări fără contact. Sarcinile cu şocuri determină alegerea doar a unor tipuri de rulmenţi, precum şi a unor dimensiuni ale acestora. Tipul maşinii, precum şi scopul acesteia, determină alegerea unor anumiţi rulmenţi (de exemplu rulmenţi cu rigiditate mare pentru arborii principali ai maşinilor-unelte), precum şi a unui anumit montaj al acestora (de exemplu, pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile, utilizaţi la arborii maşinilorunelte, sau la arborii unor ansamble de precizie). În unele cazuri se impune ca rulmenţii să fie silenţioşi. Această condiţie influenţează, de pildă, alegerea unor anumite clase de jocuri, a unor anumite materiale pentru colivie (mase plastice). Din aceste câteva exemple, din marea diversitate de situaţii posibile, se înţelege cât de nuanţat trebuie să tratăm problemele de alegere şi de calcul ale rulmenţilor. Volumul de faţă nu oferă reţete, dar pune la dispoziţia celor interesaţi un material care îi poate conduce prin acel traseu complicat, ce porneşte de la citirea temei de proiectare sau de la schiţa de principiu a ansamblului care trebuie proiectat şi se termină cu prognoza privind durabilitatea rulmentului. A rulmentului care a fost, în prealabil, ales, montat, uns, etanşat. Autorii nu au avut în vedere, pentru acest volum, problemele de construcţie completă a lagărelor cu rulmenţi, ci numai acele aspecte legate de construcţia carcasei, care privesc ajustarea inelului exterior în carcasă, precum şi reglarea jocurilor din rulmenţi. De asemenea, nu au avut în vedere nici mentenanţa lagărelor, cu tot ceea ce implică acest concept. Aceste aspecte vor face obiectul unor lucrări viitoare. Autorii

8

Foreword
Bearings are important components of the mechanical assemblies. By their role and behaviour during their running duty, they influence the accuracy of working, as well as the expecting service life of the assembly itself (prime mover, actuated machine etc.) At first (and obviously hasty) sight, there is the common perception that the bearings assure only the supporting of the shafts or other machine elements in rotating or oscillating motion. But, the bearings have to assure the axial positioning of the shaft too, as well as the possibility of the thermal expansion of the shaft at the operational temperature. Besides these, by their design, the bearings have to make possible the lubrication, the sealing, and eventually the cooling of the enclosing rolling bearings. Bearings are often subjected to simultaneously acting radial and axial loads, constant or, more likely, inconstant in magnitude and direction, and they have to accommodate, if necessary, the angular bending deformations of the shafts. In some cases, the bearings must allow the adjustment of the meshing gears (e.g. bevel gearing and worm drive). These aspects reveal the complexity of the bearings. The authors conceived and worked out this volume so that, on the one hand, its content should assure its utility for a target-group as large as possible, and on the other hand, its structure should make it accessible to students and young designers. The present volume focuses on the rolling bearing, the main element of a bearing. From the tyro designer’s point of view, the rolling bearing, despite its seeming friendly geometry, encompassing spheres, cylinders, circles and fillet radii, imagines itself through a lot of “facets” that reflect both its internal geometry and the direct, mounting, and functional relationships with the conjugate elements, as well as the dependences upon other mechanical elements of the assembly: gears, couplings, belt or chain drives. The machineries, the equipments, and the appliances in which structure the rolling bearings are used, have the design among the most various ones. Their operational parameters vary within very large ranges. Even if one takes into account only a few of these parameters, as the speed, the power, the nature and the type of the acting loads, operational temperature, one finds that their ranges are very large. For example, the rolling bearings with negligible loads but operating at very high speeds, set problems regarding the sliding (skidding) of the rolling elements along the raceways. In order to avoid the destructive 9

The authors 10 . one could understand in how many ways we have to treat the problems of choice and calculus of the rolling bearings. The high speeds induce the choice of a specific seal (e. as well as a specific bearing arrangement (e.g. The operating temperature influences the choice of a suitable lubricant. the preloading of the angular contact ball bearings used for the machine tool spindles or for the shafts of the high precision assemblies). From these only a few examples. the rolling bearings should have a quiet running.consequences of this fact. The authors did not take in consideration. the designer has to take in consideration a preloading method for those rolling bearings. the choice of a rolling bearing with a certain precision or with a suitable material for the cage (plastics).g. lubricated. causes the choice of certain rolling bearings (e. as well as its purpose. from the huge diversity of the possible cases. but it places at interested people’s disposal a material that could leads them along this complicated path which starts with the design goal or with the design draft and it finishes with the forecasting of the rolling bearing life (the rolling bearing that was previously chosen. Also. the authors did not refer to the maintenance of the bearings (with everything this entire concept implies). non-contacting seals). In some cases. the problems regarding the complete construction of the bearings. in this volume. but only those aspects concerning the design of the housing. as well as the choice of a rolling bearing with an appropriate internal clearance. This condition influences. The present volume do not offer recipes. All these aspects will constitute the subject of future works. The presence of impact loads (shocks) acting on the rolling bearings causes the choice of only a few bearing types and dimensions. mounted. machine tool spindle bearings have a higher degree of stiffness).g. as well as the adjustment of the clearance of the rolling bearings. and sealed). The machine type. those that regard the fitting of the outer ring into the housing. for example.

linia de presiune este perpendiculară pe calea de rulare care are umăr de ghidare. corpurile de rostogolire. d. 1. Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă egală între ele.1 RULMENŢI. prin definiţie. Punctul de intersecţie dintre linia de presiune şi axa rulmentului se numeşte centru de presiune. h. RNA. colivia. sarcini radiale. seria K) sau colivia (la rulmenţi cu unul sau două rânduri de role. d. şaiba de fus şi şaiba de carcasă (la rulmenţii axiali şi axial-radiali. ambele inele (colivii cu ace INA. unghiul de contact depinde numai de construcţia internă a rulmentului (fig. g).1. a. cu atât rulmenţii pot prelua sarcini cu componente axiale mai mari. Principalele elemente constructive ale rulmenţilor sunt: inelul interior şi inelul exterior (la rulmenţii radiali şi radial-axiali. k). f. SL01 48). PROPRIETĂŢI. b). CONSTRUCŢIE. În construcţia unor tipuri de rulmenţi mai apar o serie de elemente care le conferă proprietăţi deosebite: elemente de etanşare (cu contact sau fără contact). al rulmentului neîncărcat. NKS). 1. seriile „full complement single row” SL18 29. a. Ei sunt utilizaţi pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de rotaţie sau de oscilaţie: arbori. de unghiul de contact (unghiul de presiune) α (fig. e.2. el îşi păstrează valoarea şi sub sarcină. unghiul format de linia de acţiune a sarcinii rezultante („linie de presiune”). sau „full complement double row” SL18 50. Unghiul de contact este. şuruburi cu bile. osii (la vagoane) etc.2. rulmenţii sunt organe de maşini complexe. seriile NK. 1. precum şi de montajul acestora într-un ansamblu. Rulmentul radial cu role cilindrice (fig. în funcţie de construcţia lor. capsule de protecţie. Pe inele (şaibe) sunt practicate căile de rulare.2. 1. g. i. Pentru unele tipuri de rulmenţi. în special.1 Elemente constructive Din punct de vedere constructiv. el va creşte sub acţiunea componentei axiale a unei sarcini combinate. luând o valoare funcţională. În acest caz. are o anumită valoare (fig. la alte tipuri de rulmenţi la care unghiul de contact de fabricaţie. axiale sau de o direcţie oarecare. c). pe un corp de rulare şi un plan radial. La un rulment cu role conice (fig. 1. mese rotative. fig.2.2). Capacitatea lor de a prelua astfel de sarcini depinde. Din contră. e. 1. inele elastice etc. 1. Există rulmenţi la care unele dintre componentele menţionate lipsesc: inelul interior (de exemplu la rulmenţii cu ace INA. b. j). nu poate 11 . turele de macara.2. g). 1. b. SL18 32. care are un unghi de contact de fabricaţie α = 0. Rulmenţii pot prelua.1. de exemplu la rulmenţii INA. fig. volanţi. Cu cât unghiul de contact este mai mare (fig. 1. f. g şi d). c.

radial-axial cu role conice. d .radial cu ace.radial oscilant cu role butoi.radial oscilant tip CARB.radial cu role cilindrice tip NUP. e . k . c .radial cu role cilindrice tip N.radial-axial cu bile.Lagăre cu rulmenţi Inel exterior Corp de rostogolire (bilă) Colivie Cale de rulare Inel interior Inel liber Rolă cilindrică Colivie Suprafeţe de ghidare Cale de rulare Inel de reazem a b c Rolă butoi Guler de ghidare Inel de reazem d e f Faţa lată a inelului exterior Rolă conică Guler de ghidare g h i Suprafaţă de ajustare cu fusul Şaibă de fus d d<D1 Suprafaţă de ajustare cu carcasa Şaibă de carcasă D1 j k Fig.1 Tipuri de rulmenţi a .axial cu bile cu simplu efect. b . i . j .radial cu role cilindrice tip NJ.radial-axial cu patru puncte de contact. h . 12 . f . pe două rânduri. g .radial cu bile pe un rând. 1.

Proprietăţi. f . Construcţie. b . c . e . g .axial cu bile pe un rând.radialoscilant cu role butoi pe două rânduri.axial cu role cilindrice pe un rând.radial-axial cu role conice.radial-axial cu bile pe un rând.radial cu bile pe un rând. 1.radial cu role cilindrice pe un rând.2 Unghiul de contact la diferite tipuri de rulmenţi a .Rulmenţi. 13 . d . α α=0 a b α=0 c a Cp α=90º α=90º d e α α α Cp a f g Fig.

Rulmentul poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. rulmentul radial cu bile (fig.Lagăre cu rulmenţi prelua sarcini axiale. deoarece. inelele rulmentului au o deplasare relativă axială (posibilă datorită jocurilor interne.3 Sarcini preluate de rulmenţi Capacitate foarte bună de a prelua sarcina pe direcţia şi în sensul menţionat. 14 . În schimb. 1. Rulmentul nu poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. Unghiul său de contact nu se poate modifica sub acţiunea unei sarcini axiale. sub acţiunea acesteia. existente chiar şi după montarea rulmentului.2. respectiv deformaţiilor elastice ale elementelor implicate). rezultând un unghi de contact diferit de zero. 1. a) poate prelua şi o sarcină axială. α = 0° α ≤ 45° α = 0° α ≤ 45° α ≤ 45° α = 90° α > 45° α = 90° α > 45° Fig.

4 Tipuri de rulmenţi separabili f a . Construcţie.rulment radial cu role tip NJ.rulment radial-axial cu role conice. în raport cu faţa lată a inelului exterior.3 se prezintă disponibilitatea diferitelor tipuri de rulmenţi de a prelua sarcini radiale. Cunoaşterea poziţiei centrului de presiune este foarte importantă.2. g). Din punct de vedere constructiv. e . 15 . conform INA-FAG [9]. d . 1. Pentru ceilalţi rulmenţi din figura 1.rulment radial cu role tip N. În figura 1. axiale sau combinate. Aceste aspecte. poziţia centrului de presiune Cp este dată în cataloagele de rulmenţi. c. b . f . Centrul de presiune este poziţionat prin cota a.1. Proprietăţi.Rulmenţi. precum alte importante caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor rezultă din tabelul 1.rulment axial cu bile. Punctul de aplicaţie a sarcinii se află în centrul de presiune al rulmentului. c . 1. centrul de presiune se află în planul median al rulmentului. a b c d e Fig. rulmenţii pot fi separabili sau neseparabili. după recomandările INAFAG [9]. deoarece în centrul de presiune se află „reazemul” arborelui.rulment radial cu role tip NUP.2. Pentru rulmenţii radial-axiali (fig.rulment radial-axial cu patru puncte de contact.

tip NUP. NJ23VH Pot avea rol de rulment liber? Funcţionare la turaţii mari normală / posibilă limitată incompatibil / inaplicabil Sarcină axială în ambele sensuri * Capacitate de încărcare radială Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi Compatibilitate Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Pot avea rol de rulment conducător? Lagăre cu rulmenţi Funcţionare silenţioasă Rulmenţi separabili a Alezaj conic c a Pierderi mici prin frecare Rigiditate mare Precizie mărită a a 16 a c d a e a a f b b b b 16 . NJ+HJ Radial cu role cilindrice pe două rânduri. tip NN Radial cu role cilindrice. N Radial cu role cilindrice. tip NU. tip NJ Radial cu role cilindrice.1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor Compensarea nealinierii foarte bună bună Tipul rulmentului Radial cu bile Radial-axial cu bile Radial-axial cu bile pe două rânduri Radial-axiali de precizie pentru arborii maşinilor unelte Cu patru puncte de contact Oscilant cu bile pe două rânduri Radial cu role cilindrice.Tabelul 1. tip NCF.

Proprietăţi. pot prelua o sarcină axială numai în sensul indicat de săgeată. Construcţie. pentru montaj cu bucşă conică e) doar în cazul unei sarcini axiale f) excelent în cazul seriilor înguste 17 . g Axial cu bile cu contact unghiular c a a Axial cu role cilindrice Axial oscilant Legendă: * Săgeata indică faptul că rulmenţii individuali sau în tandem. de tipul respectiv. în cazul montării pereche d) de asemenea.Rulmenţi separabili incompatibil / inaplicabil Tipul rulmentului Cu role conice Cu role butoi Oscilant cu role butoi pe două rânduri Axial cu bile a Alezaj conic bună Rigiditate mare Precizie mărită limitată Funcţionare silenţioasă Pierderi mici prin frecare foarte bună c d d g a a Pot avea rol de rulment liber? a Funcţionare la turaţii mari Compensarea nealinierii normală / posibilă Sarcină axială în ambele sensuri Capacitate de încărcare radială Compatibilitate Pot avea rol de rulment conducător? Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi 17 Rulmenţi. a) pentru montaj pereche b) pentru sarcini axiale mici c) compatibilitate limitată.

astfel încât ei să poată fi identificaţi cu uşurinţă. cercetările desfăşurate atât în cadrul firmelor producătoare de rulmenţi. care arată despre ce parte componentă sau despre ce material este vorba. cât şi în cel al institutelor de cercetare ori al universităţilor tehnice au condus la proiectarea şi realizarea unor tipuri de rulmenţi care să răspundă condiţiilor extrem de diverse din domeniile amintite. unele dintre elementele componente ale acestora pot fi separate de celelalte. diferit de cele uzuale (de exemplu oţel inoxidabil pentru rulmenţi). silenţiozitate. 1. De asemenea. între proiectant şi constructor. precizie de rotaţie. din contră. aşa cum se va vedea mai departe. din două componente (fig. la simbolul rulmentului. funcţionarea corectă la temperaturi ridicate. între producător şi utilizator.Lagăre cu rulmenţi La rulmenţii separabili. Proprietatea de a avea elemente separabile le conferă acestor rulmenţi avantaje legate de funcţiile lagărelor cu rulmenţi sau. Este uşor de înţeles faptul că diversitatea tipo-dimensională a rulmenţilor a impus simbolizarea lor. 1. funcţionarea la turaţii mari şi foarte mari etc. se ataşează un prefix. format ca mai sus.) sau pentru a indica un material pentru rulmenţi. minerit ori la cele foarte pretenţioase din domeniul construcţiilor aeronautice sau navale. Simbolul de bază Sufix Fig. în cazul general. 1.4 se prezintă câteva tipuri de rulmenţi separabili. În consecinţă. pentru identificarea doar a unor elemente componente ale unui rulment (inelul liber al unui rulment separabil. 18 . Utilizarea simbolurilor permite stabilirea unei relaţii clare şi rapide între vânzător şi cumpărător. la utilajele grele din construcţii.2 Simbolizarea rulmenţilor Rulmenţii sunt utilizaţi în cele mai diverse aplicaţii. Simbolul unui rulment este format. Ca urmare. la un rulment separabil etc. dezavantaje care înseamnă tot atâtea restricţii sau precauţii la utilizarea lor. În figura 1. şaiba de fus sau şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. fără ca rulmentul să se deterioreze. durabilitate mărită la un gabarit cât mai redus. aceşti rulmenţi trebuie să aibă o serie de proprietăţi specifice destinaţiei lor: să asigure etanşeitatea chiar în condiţii grele de serviciu. Cunoaşterea acestora permite judecarea şi a altor tipuri de rulmenţi din acest punct de vedere.5): simbolul de bază şi sufixul (sau mai multe sufixe scrise în serie). colivia împreună cu corpurile de rostogolire.5 Formarea simbolului rulmentului Totuşi. în capitolul 2. rulmenţii au o construcţie internă şi externă strâns legate de condiţiile amintite mai sus. de la aparatele sensibile din mecanica fină.

Prefixul se separă de restul simbolului printr-o liniuţă.2). el indică un unghi de contact de 30o. Prefixe pentru părţile componente ale rulmentului E – şaiba de fus a rulmentului axial cu bile. semnificaţii concrete diferite. R – rulmentul separabil. Mai jos este prezentată o selecţie de sufixe.Rulmenţi. este necesară consultarea cataloagelor de rulmenţi ale firmelor. împreună cu corpurile de rostogolire. a gabaritului acestuia. Prefixe Prefixe pentru materiale H – oţel refractar. pentru cele patru grupe. la un rulment cu bile pe două rânduri. poate avea. La un rulment radial cu role cilindrice.6 Sufixele permit identificarea acelor elemente constructive. ceramică. Proprietăţi. La un rulment radial-axial cu bile pe un rând. W – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. la interpretarea unui desen sau la proiectarea unui ansamblu. precum şi a diametrului alezajului inelului interior. Există patru grupe de sufixe. Ţinând seama de multitudinea sufixelor. la diferitele tipuri de rulmenţi. prin punct (tab. fără inelul liber. S – mase plastice. WS – şaiba de fus a rulmentului axial cu role. Dacă un rulment conţine modificări sau particularităţi care corespund mai multor sufixe. Se poate face observaţia că un sufix simbolizat prin aceeaşi literă (de exemplu A). sufixul A indică. între ele. L – inelul liber al unui rulment separabil. Grupa 1 (modificări ale construcţiei interne a rulmentului) Rulment radial cu bile: A – construcţie interioară modificată: rulment radial cu bile pe două rânduri sau rulment radial axial cu bile pe un rând fără canal de introducere a bilelor. Formarea simbolului de bază. Construcţie. GS – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu role. precum şi „citirea” acestuia rezultă din figura 1. la un rulment separabil. Dacă un rulment are anumite particularităţi simbolizate prin mai multe sufixe. iar sufixele se înscriu în simbolul rulmentului în ordinea acestor grupe. T – oţel de cementare. Astfel. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului exterior. Simbolul de bază conţine informaţii asupra tipului rulmentului. acelaşi sufix A indică existenţa unui canal lărgit. 19 .1. funcţionale sau dimensionale care conferă rulmentului proprietăţi deosebite faţă de construcţia standard a rulmentului din categoria respectivă. atunci acestea se înscriu după simbolul de bază într-o succesiune-tip. K – colivia. inexistenţa canalului de introducere a bilelor. acestea se separă. X – oţel inoxidabil.

6 Formarea simbolului de bază 20 . cu inel interior Cu ace. iar simbolul reprezintă d/5: 04. NNCF. NA NK.. NF NN.90 DIMENSIUNI SIMBOLUL DE BAZĂ Fig. fără inel interior Radial cu role cilindrice pe 1 rând Radial cu role cilindrice pe 2 rânduri Radial cu role cilindrice fără colivie. 1. NJ. pe 2 rânduri Radial oscilant tip CARB Simbolul tipului rulmentului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 NKI. NC. NUP.. NNC. pe 1 rând Radial cu role cilindrice fără colivie. NU. în mm. NNCL SL18 18 SL18 22 SL18 29 SL18 30 SL18 50 SL01 48 SL01 49 SL02 49 C Seria de lăţimi pentru aceleaşi diametre Simbolul seriei de lăţimi 8 0 1 2 3 4 5 6 7 Seria de diametre (exterioare) pentru aceeaşi lăţime Simbolul seriei de diametre Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 7 8 9 0 1 2 3 4 d < 10 d ≥ 500 Este chiar valoarea.Lagăre cu rulmenţi Tipul rulmentului Radial-axial cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu role butoi pe 2 rânduri Axial oscilant cu role Radial-axial cu role conice Radial cu bile pe 2 rânduri Axial cu bile cu simplu sau cu dublu efect Radial cu bile Radial-axial cu bile Axial cu role cilindrice Cu ace. a diametrului interior 20 Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 10 00 12 01 15 02 17 03 Simbolul Simbolul Simbolul Simbolul tipului seriei seriei diametrului rulmentului de de interior lăţimi diametre SERIA DE Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 20 ≤ d < 500 Diametrele variază din 5 în 5 mm.. 05. RNA N..

Rulmenţi. R – guler la inelul exterior al rulmentului. 21 . pe o singură parte a rulmentului. o literă după acest sufix indică o anumită construcţie a coliviei (ex. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. Grupa 3 (construcţia coliviei) F – colivie masivă. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. Rulment radial-axial cu bile pe două rânduri: A – construcţie internă optimizată. cu armătură. N – canal circular pe inelul exterior pentru inel de oprire. fără contact. Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri: E – construcţie internă optimizată. din oţel necălit. pentru d > 65mm . cu conicitatea 1:30. J2). Z – şaibă (disc) de protecţie. fără umeri la inelul interior. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului interior. contact îmbunătăţit între extremitatea rolei şi umerii inelului. prelucrată din oţel sau din fontă specială. inelul de ghidare este centrat pe colivie. cu colivii cu două „ferestre”. B – unghi de contact de 40o. Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri: E – rulment cu role butoi simetrice. K30 – rulment cu alezaj conic. Rulment radial-axial cu bile pe un rând: A – unghi de contact de 30o. RS – etanşare cu contact. din cauciuc sintetic. Rulment radial cu role cilindrice: E – construcţie internă optimizată. cu conicitatea 1:12. NR – canal circular pe inelul exterior şi inel de oprire. 2Z – şaibe (discuri) de protecţie pe ambele părţi ale rulmentului. stanţate din oţel şi inel de ghidare centrat pe inelul interior (la d ≤ 65mm ). 2RS – etanşare cu contact. N2 – rulment cu două canale la 180o situate pe muchia dintre suprafaţa frontală şi suprafaţa cilindrică exterioară. pe o parte a rulmentului. AC – unghi de contact de 25o. Rulment radial cu role cilindrice fără colivie: A – canal lărgit. B – unghiul de contact de 40o. Proprietăţi. Grupa2 (modificări ale construcţiei externe a rulmentului) D – rulment cu inelul interior din două bucăţi. EC – construcţie internă optimizată. K – rulment cu alezaj conic. pe ambele părţi ale rulmentului. din cauciuc sintetic. cu sau fără armătură. J – colivie presată. fără canal de introducere a bilelor. Construcţie.

prelucrată din alamă. 4 – inelul exterior. sufixului HA i se ataşează una din următoarele cifre: 0 – rulmentul întreg. Pentru o identificare mai precisă. ghidată pe inelul exterior. HN – rulment sau elemente componente cărora li s-a aplicat un tratament termic superficial special. tratament termic) H – colivie presată din oţel. HA – rulment sau elemente componente din oţel. HM – rulment sau elemente componente călite. sufixului HV i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. V – rulment fără colivie. Pentru o identificare mai precisă. călite.1 (materiale. funcţionale etc. Pentru o identificare mai precisă. HB – rulment sau elemente componente. cu structură martensitică. ghidată pe inelul interior. din oţel necălit.Lagăre cu rulmenţi JR – colivie din două şaibe presate. HC – rulment sau elemente componente din materiale ceramice. 1 – inelul exterior şi inelul interior. MA – colivie masivă. sufixului HN i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. Pentru o identificare mai precisă. 2 – inelul exterior. Grupa 4 (Particularităţi constructive. TN9 – colivie injectată din fibră de sticlă armată cu poliamidă 6. prelucrată din alamă. sufixului HC i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. 7 – inelul interior şi corpurile de rostogolire. HV – rulment sau elemente componente din oţel inoxidabil călibil. Pentru o identificare mai precisă. cu structură bainitică. Pentru o identificare mai precisă. MB – colivie masivă. cu inserţie textilă. 6 – inelul exterior şi corpurile de rostogolire. sufixului HB i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. 3 – inelul interior. 22 . sufixului HM i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA.) Subgrupa 4. TN – colivie injectată din poliamidă . T – colivie din material pe bază de răşină fenolică. HE – rulment sau elemente componente din oţel retopit în vid. 5 – corpurile de rostogolire. sufixului HE i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. Y – colivie presată din tablă de alamă.6 . inelul interior şi corpurile de rostogolire. Pentru o identificare mai precisă. M – colivie masivă. prelucrată din alamă. cementate. călită.

Subgrupa 4. Clasa de precizie normală.2 (precizie. jocul se modifică şi datorită dilatării termice diferite ale inelelor în timpul funcţionării. Jocul intern al rulmentului (joc radial sau axial de fabricaţie. P5. De aceea. 23 . atunci se subînţelege că rulmentul are precizia normală. precum şi clasele cu precizie mărită (sufixele P6. dacă în simbolul rulmentului nu apar sufixe care să indice alte jocuri decât cel normal. al rulmentului nemontat) se modifică la montarea acestuia. nu se trece în simbolul rulmentului. PN. Proprietăţi. Clasa P6X – pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (fabricaţie în sistemul metric). Clasa UP (ultraprecizie) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. 3. Q – set de patru rulmenţi. QBC – set de patru rulmenţi montaţi în O (câte doi sunt în tandem). C1. De asemenea. QFC – set de patru rulmenţi montaţi în X (câte doi sunt în tandem). inelul interior are o temperatură mai ridicată decât inelul exterior. P4. nu se trece. În general rulmenţii se încadrează în următoarele clase: clasa de precizie normală (sufix PN).) pot fi utilizaţi rulmenţi cu joc intern normal (sufix CN) ori cu joc intern mai mic (sufixele C2. ca sufix. în ordinea descreşterii jocului) sau mai mare (sufixele C3. 2. prin deformarea inelelor datorată ajustajelor cu strângere dintre unul sau ambele inele şi piesele conjugate. DIN 620 prescrie aceste toleranţe. DT – pereche montată în tandem. silenţiozitate etc. 4. Subgrupa 4. de exemplu rulmenţi FAG [9]. realizate de firmele producătoare doar pentru anumite tipuri de rulmenţi: 1. la proiectare trebuie să se ţină seama de aceste influenţe şi condiţii. În funcţie de cerinţele concrete ale construcţiei proiectate (precizie de rotire. în ordinea crescătoare a preciziei). de regulă. rulmenţii axiali cu bile cu contact unghiular. se menţionează faptul că sufixul pentru jocul radial normal. CN. de exemplu rulmenţi FAG [9]. ştiut fiind faptul că. Clasa SP (clasă de precizie specială) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. Dacă în simbol nu apar sufixele care indică alte clase de precizie. Construcţie. în ordinea creşterii jocului) decât cel normal. jocuri.Rulmenţi. P4S – pentru rulmenţii radiali-axiali ai arborilor maşinilor unelte. PN. În afara acestora se pot menţiona şi alte clase de precizie. C5.3 (rulmenţi montaţi pereche) DB – pereche montată în O. în simbolul rulmentului. C4. DF – pereche montată în X. Jocul efectiv din timpul funcţionării trebuie să fie cât mai mic pentru a se asigura o centrare cât mai precisă a arborelui. funcţionare silenţioasă) Precizia dimensională şi geometrică a rulmenţilor este caracterizată de toleranţele corespunzătoare diferitelor clase de precizie. El este subînţeles. În ceea ce priveşte simbolizarea.

MT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare medii (− 30oC … + 110oC). în X şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). în O şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). în O şi în tandem. W – fără canal inelar sau fără găuri de ungere în inelul exterior. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). DT (rulmenţi „universali”). T – set de trei rulmenţi. 24 . QBT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. de tip U. W20 – trei găuri de ungere în inelul exterior. QFT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. de tip U.4 (stabilitate dimensională la temperaturi mai mari de 120oC) S0 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +150oC. DUL – doi rulmenţi pereche. TT – trei rulmenţi montaţi în tandem. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). montaţi cu uşoară pretensionare (UL). TFT – trei rulmenţi montaţi combinat. de până la − 50oC (de la + 80oC). LT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare joase. Subgrupa 4. S3 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +300oC.Lagăre cu rulmenţi QT – set de patru rulmenţi montaţi în tandem. cât şi unor temperaturi înalte (− 40oC … + 160oC). TBT – trei rulmenţi montaţi combinat. QUL – set de patru rulmenţi (Q). de până la 130oC (de la − 20oC). S4 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +350oC. S1 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +200oC. UL – montaj pereche cu uşoară pretensionare iniţială. LHT – rulment uns cu unsoare destinată unui interval larg de temperaturi de funcţionare (− 40oC … + 140oC). Subgrupa 4. TUL – set de trei rulmenţi (T). în X şi în tandem. DF. WT – rulment uns cu unsoare destinată atât unor temperaturi joase. S2 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +250oC.5 (aspecte privind ungerea rulmenţilor) HT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare înalte. U – rulmenţi care pot fi utilizaţi în oricare din montajele DB. de tip U.

fără colivie Rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri. numărul 14 reprezintă diametrul fusului.UL. iar numărul 16 reprezintă lăţimea rulmentului. NNF5028B. În tabelul 1. 22210 EK 51201. Proprietăţi.C3.T. 2. iar numărul 20 reprezintă lăţimea rulmentului. NUP2205E.T. NJ2204E. 7228B.P4S. Construcţie.V.2RS.TVP2.2RS NKI 12/20.2 sunt prezentate câteva exemple de simboluri.TVP2 SL 18 3006. RNA 4900. 25 .TVP2. HSS7011C. simbol de bază 32206 (prefix L) Rulment radial cu bile pe un rând Rulment radial-axial cu bile pe un rând Rulment radial axial cu bile pe un rând pentru arborii maşinilor-unelte Rulment radial-axial cu patru puncte de contact Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri Rulment radial cu role cilindrice Rulment radial cu role cilindrice pe un rând. 51200 NK 14/16. 30302A. Tabelul 1. W26 – şase găuri de ungere în inelul interior. fără colivie Rulment radial-axial cu role conice Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri Rulment axial cu bile pe un rând Rulment cu ace fără inel interior Rulment cu ace cu inel interior Cu prefixe R-32206 L-32206 6207. W64 – lubrifiant solid.M. simbol de bază 32206.P4S. 6207.B 7200B.TV. precum şi canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. SL01 4832. 2315K.TVPB. La rulmenţii NKI. 2315M. RNA 4900.C3 N202E.Rulmenţi.MP B7202C.2 Exemple de simboluri ale rulmenţilor Exemple Simbol Rulment radial-axial cu role conice.MA 2203. W203. numărul 12 reprezintă diametrul fusului. La rulmenţii NK. S 6200. NA 4901 Simboluri ale rulmenţilor de diferite tipuri Note: 1.TVP. SL 18 5004. 32009XA 21307E.UL QJ 311N2. fără inelul liber (inelul exterior) (prefix R) Inelul liber (inelul exterior) al rulmentului radialaxial cu role conice.2LS. W513 – şase găuri de ungere în inelul interior. SL 19 2322 NNC4928V. W33 – canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. SL02 4844 32004X.2ZR.

5 .7 se prezintă o transmisie planetară cu angrenaj melcat [8].3 Exemple de utilizare a rulmenţilor În figura 1. 2 . Arbore de intrare. 1.rulment radial cu bile. 4 .rulment radial cu role cilindrice tip NUP.Lagăre cu rulmenţi 1.7 Transmisie planetară cu angrenaj melcat 1 – colivii cu ace.rulment cu ace fără inel interior.rulment radial-axial cu bile pe două rânduri. 26 . 3 . cu melc Roată melcată Arbore de ieşire Arbore intermediar Satelit Fig.

Ea decurge din necesitatea de a se asigura îndeplinirea anumitor condiţii legate de funcţionarea transmisiei la parametrii impuşi de tema de proiectare. 27 .8 se prezintă un reductor cu roţi dinţate conice din fabricaţia INA-FAG [21]. preluarea unor sarcini axiale. 2 . datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării. Se asigură astfel. Fig.rulment radial-axial cu bile 7205 BE (sau. fără sau cu etanşare proprie. Proprietăţi. Se poate constata diversitatea tipurilor de rulmenţi utilizaţi. se utilizează rulmenţi 7205 BE 2RS.8 Reductor cu roţi conice 1 . respectiv radiali-axiali cu bile pe un rând. în cazul unei ungeri insuficiente cu uleiul din baie.Rulmenţi. pe ambele părţi (2RS). În figura 1. Rulmenţii utilizaţi sunt radiali cu bile. cu etanşare proprie pe ambele părţi). de exemplu: rigiditatea montajului şi funcţionarea angrenajelor în condiţii mai apropiate de cele teoretice. centrarea precisă a arborilor etc. dilatarea liberă a arborilor. Construcţie.rulment radial cu bile 6010. 1.

1. montaţi pereche în X. 1.9) roţile dinţate cilindrice sunt cu dinţi drepţi. Fig. respectiv rulmenţi radial-axiali cu role conice. cilindro-melcat (fig.9 Reductor cilindro-melcat 28 .Lagăre cu rulmenţi La reductorul cu două trepte. Se observă că în lagărele reductorului s-au utilizat rulmenţi radiali cu bile.

7. Dacă în lagăr sunt. temperatura de lucru. la o transmisie este cea a durabilităţii rulmenţilor. 1.Rulmenţi. cu conducere reciprocă în X sau în O. 1. Acestea pot avea atât componente radiale cât şi axiale.Ce raţionamente se parcurg pentru alegerea soluţiei de lăgăruire a arborelui (cu rulment conducător şi rulment liber. se pune întrebarea. doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche. 1.Pentru ansamblul proiectat.Ce raţionamente stau la baza alegerii corecte a ajustajelor dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate – arbore.Cum influenţează gabaritele disponibile alegerea tipului şi seriei rulmentului? . tipul rulmenţilor. Centrul de presiune al unui singur rulment. 29 . cu rulmenţi montaţi pereche şi cu rulment liber. Proprietăţi. trebuie determinate. în O sau în X.Ce lubrifianţi trebuie aleşi? .8. în funcţie de o serie de factori. Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de lagăre (rulmenţi). reacţiunile din reazeme.Ce tipuri de rulmenţi trebuie aleşi pentru tema respectivă de proiectare? . mediul ambiant şi tipul contaminanţilor. atât al arborilor cât şi al rulmenţilor. cât şi diversitatea rulmenţilor utilizaţi. are o poziţie bine determinată. datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării? .9 rezultă atât complexitatea constructivă a ansamblelor. care este poziţia reazemului în acest caz? O altă problemă care se pune.Ce soluţie trebuie adoptată pentru a se asigura dilatarea arborelui la temperatura de funcţionare? . după cum s-a menţionat anterior. care trebuie să fie durabilitatea rulmenţilor? . întotdeauna. Reazemele. ştiind că această soluţie depinde de factori ca: poziţia rulmenţilor în cadrul transmisiei. Ea se tratează nuanţat. Din cele de mai sus rezultă complexitatea cadrului în care proiectantul trebuie să-şi pună şi să rezolve o multitudine de probleme de diferite naturi: . Construcţie. turaţia. atunci reazemul se află chiar în centrul de presiune al acestuia. se află în centrele de presiune ale rulmenţilor.Ce măsuri trebuie luate pentru a sigura funcţionarea corectă a rulmenţilor în urma modificării radiale a dimensiunilor inelelor. de exemplu. carcasă? .4 Tu eşti proiectantul Din figurile 1. Pentru calculul.În ce fel tipul forţelor care trebuie preluate de rulmenţi (şi pe care aceştia le transmit carcasei) influenţează alegerea tipului rulmenţilor? . mai întâi. cu rulment axial conducător şi cu rulmenţi radiali liberi)? . Dacă în lagăr există un singur rulment.Care este soluţia de etanşare cea mai adecvată pentru lagărele cu rulmenţi din tema de proiectare.

În afara acestora mai trebuie rezolvate şi alte aspecte. Informaţiile din volumul de faţă îi permit să ia deciziile adecvate pentru a soluţiona problemele menţionate. care depind de specificul temei de proiectare. sarcina proiectantului este complexă şi prezintă importante dificultăţi. - 30 . După cum se vede.Lagăre cu rulmenţi scopul în care se foloseşte utilajul respectiv? Ce calcule trebuie parcurse pentru a se asigura funcţionarea rulmenţilor fără defecţiuni (cu o probabilitate de 90% sau mai mare) de-a lungul duratei de utilizare impuse (durabilităţii impuse)? Iată principalele probleme cu care se confruntă proiectantul lagărelor cu rulmenţi.

1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. 2.1 Funcţiile de speţa I exemplificate în montaje tipice 2. eventual. 2. În cele ce urmează se vor trata funcţiile de speţa I. dintre care unul este rulment conducător 31 . MONTAJE TIPICE Lagărele cu rulmenţi trebuie să asigure rezemarea şi centrarea arborelui. Ele vor fi exemplificate în cadrul unor montaje tipice. Funcţiile de speţa II fac obiectul volumelor următoare. dintre care unul este rulment conducător Montajul este prezentat în figura 2.1. prin construcţia lor.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali.1. răcirea rulmenţilor din componenţa acestora („funcţii de speţa II”). Pe de altă parte. etanşarea şi. precum şi dilatarea lui liberă la temperatura de lucru („funcţii de speţa I”). ele trebuie să permită ungerea.2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. poziţionarea sa axială. I II Fig.

făcând imposibilă deplasarea axială a arborelui. d) rolele. tendinţa de deplasare spre dreapta este anulată de inelul de siguranţă pentru arbore. De exemplu.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea. 2. La rulmenţii cu ace fără inel interior (fig. capac. e) la dilatarea arborelui. atunci. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat.1). bilele. inelul interior al rulmentului. Se constată că rulmentul I este un rulment neseparabil. b. care sunt neseparabili. inclusiv precizia sa de rotaţie. inelul interior al rulmentului bile.1 rezultă care sunt piesele care concură la blocarea tendinţei de deplasare axială a arborelui. În montajul prezentat (fig. în stare montată. permite dilatarea necondiţionată a arborelui. din punctul de vedere al poziţionării axiale a arborelui. La fel se pune problema atunci când rulmentul liber este un rulment oscilant cu bile sau cu role butoi.2. este determinată de ajustajele alese între inelele rulmentului şi piesele conjugate. În figura 2. acesta alunecă axial pe acele rulmentului. Prin rulment liber se înţelege rulmentul care. În acelaşi mod se montează şi se comportă. Prin rulment conducător se înţelege rulmentul care. la dilatarea arborelui. această funcţie este realizată de rulmentul conducător I. împiedică deplasarea axială.1). şuruburile de fixare a capacului (traseul marcat cu săgeată roşie). în ambele sensuri. cât şi în raport cu carcasa. Poziţionarea axială a arborelui Prin poziţionarea axială a arborelui se înţelege împiedicarea deplasării axiale a acestuia în ambele sensuri. c). Astfel. Ca rulmenţi liberi pot fi utilizaţi şi rulmenţii radiali care sunt separabili. rulmentul se va deplasa axial împreună cu acesta. carcasă). inelul exterior. Ambele sale inele sunt fixate axial în piesele conjugate. inelul exterior. existând o alunecare între inelul său exterior şi carcasă. fără ca această dilatare să fie împiedicată în vreun fel. atât în raport cu inelul interior. inelul de siguranţă pentru alezaj (traseul marcat cu săgeată albastră). Din figura 2. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. La 32 . Ei îşi îndeplinesc funcţia de rulment liber prin deplasarea axială a unor elemente componente ale acestora.2 se prezintă trei variante de rulmenţi liberi neseparabili (a. 2. Centrarea arborelui. Precizia centrării depinde de jocul radial din rulment.2. împreună cu inelul interior alunecă axial pe calea de rulare a inelului exterior atunci când arborele se dilată. 2. rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Această funcţie este realizată de rulmentul liber II. Deplasarea spre stânga este împiedicată de umărul arborelui. Dacă rulmentul liber este neseparabil (cazul din figura 2. este realizată prin formă şi se bazează pe ajustarea inelelor rulmentului în piesele conjugate (arbore. la rulmenţii radiali cu role cilindrice (fig. având semnificaţia de împiedicare a unei deplasări radiale a arborelui. a arborelui.

în vederea reglării jocurilor din rulmenţi. 2.2. e .rulment cu ace cu ambele inele. 2. Rezemarea şi centrarea arborelui Problema se pune.2 Rulmenţi liberi f a . Montaje tipice rulmenţii cu ace care au ambele inele (fig.1.rulment cu ace fără inel interior. ca în cazul tratat la § 2. a a a a b c d e Fig. Prin conducere reciprocă se înţelege situaţia în care fiecare din cei doi rulmenţi împiedică deplasarea axială a arborelui într-unul din cele două sensuri.rulment oscilant cu role butoi pe două rânduri. f . cu conducere reciprocă Montajul este prezentat în figura 2. c .Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.rulment radial cu role cilindrice. precum şi acela al dilatării libere a arborelui.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile. 2. Montajul analizat are avantajul că nu necesită rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni pe direcţia axială. b .rulment radial cu bile. dar. d .rulment oscilant cu bile pe două rânduri. f) dilatarea arborelui este posibilă prin alunecarea axială a inelului interior faţă de acele rulmentului.1.3.1. în principiu. la montajul cu conducere reciprocă jocurile din rulmenţi pot fi modificate cu 33 .

În mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). 34 . În acest fel se pot realiza chiar pretensionări ale rulmenţilor. Întrucât elementele metalice de reglare nu asigură o etanşare eficientă la ungerea rulmenţilor cu ulei. traseul cu săgeată roşie indică piesele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. trebuie ca cele două capace să fie în contact cu rulmenţii.Lagăre cu rulmenţi ajutorul seturilor (pachetelor) de elemente de reglare R1 sau R2 montate între capace şi carcasă (fig. 2.3).1) prin modificarea grosimii seturilor de elemente de reglare R1 sau R2 . Prin reglarea jocurilor sau prin asigurarea unei pretensionări poate fi influenţată precizia de rotire a arborelui.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu conducere reciprocă Poziţionarea axială a arborelui Pentru ca arborele să fie poziţionat axial. Acest fapt constituie un dezavantaj faţă de montajul cu rulment conducător. dar se poate modifica poziţia axială a roţii dinţate montate pe acest arbore. 2. capacul. trebuie rezolvată dependenţa dimensională Lc + l r1 + l r 2 − l c1 − l c 2 = La + B1 + B2 (2. Astfel. în vederea asigurării angrenării corecte a acesteia cu roata conjugată. s-au prevăzut inelele O. dacă tendinţa de deplasare este spre stânga. Din figura 2.3 rezultă cum se realizează împiedicarea deplasării axiale a arborelui în cele două sensuri. notate cu O1 şi O2. rulmentul I. Cu alte cuvinte. Prin transferul unor elemente de reglare dintr-o parte în cealaltă nu se modifică jocul din rulmenţi. l r1 R1 lc1 O1 B1 Lc l r2 I II B2 lc2 R2 O2 La Fig. şuruburile de fixare.

Problemele care se referă la jocul intern al rulmentului în stare nemontată. 2. 2 .arc disc (Beleville). Dacă este depăşit acest joc. dilatarea axială a arborelui este posibilă în limita jocului disponibil. S-a montat o pereche de arcuri disc (Beleville). Dacă arcurile s-ar deforma la sarcina de serviciu. însă. atunci arborele s-ar deplasa axial cu o cantitate egală cu această deformaţie. suficient de rigide pentru ca deformaţia lor datorată sarcinii axiale de serviciu să fie neglijabilă.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.arc disc (Beleville). Ele sunt. se va micşora şi acesta din urmă. Montaje tipice Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La temperatura de funcţionare arborele se dilată. montajul cu conducere reciprocă.4 Montaj cu conducere reciprocă.distanţier. Ca urmare. 1 2 3 Fig. 35 . Având în vedere aceste aspecte.3). atunci rulmentul va fi tensionat. 3 . inacceptabil. cu element elastic intercalat 1 .2.3. respectiv în carcasă. Problema dilatării arborelui poate fi rezolvată mai bine prin introducerea unor elemente elastice (arcuri) între capac şi rulment (fig. cu exemplificări numerice. Deoarece între jocul axial şi cel radial există o dependenţă geometrică. 2. în varianta din figura 2. în majoritatea cazurilor. precum şi la influenţa dilatării arborelui asupra jocului intern sunt tratate detaliat. având o expansiune axială. în timp ce inelul exterior este blocat axial în capac (fig.4). corpurile de rulare se apropie de inelul exterior. pentru creşterea elasticităţii montajului. În concluzie. În această expansiune este antrenat şi inelul interior al rulmentului împreună cu corpurile de rulare. ceea ce ar fi.1. cu consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii sale. la modificarea acestuia în momentul montării rulmentului pe arbore. 2. la § 3. se recomandă la arbori scurţi şi în cazul unor temperaturi de lucru relativ mici. micşorându-se jocul axial din rulment existent la temperatura ambiantă a montajului.

Există mai multe posibilităţi constructive pentru rezolvarea acestei probleme. I II 1 a. l 2 linii de presiune b. introduse între capacele rulmenţilor şi carcasă.5. 1. la montarea rulmenţilor.6 se observă că. Denumirea montajului din figura 2.1. al rulmenţilor radiali cu bile. în X Montajul este prezentat în figura 2.5. în cazul acestora nu se poate vorbi despre un joc iniţial (joc de fabricaţie).5 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă. 2 – centre de presiune (reazeme). Detalii privind jocul intern al rulmenţilor sunt date în § 3. b). Poziţia centrului de presiune este dată în cataloagele de 36 .2. este utilizarea unor elemente de reglare calibrate. 2. Fig.6). în X 1 2 a .d şi fig. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice sunt rulmenţi separabili (fig. Din figura 2. la deplasarea axială a inelului exterior cu cantitatea AB (joc axial ja ). jocul să fie reglat.2) Pentru a se putea asigura precizia de rotaţie a arborelui trebuie ca. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui.5 ca fiind „în X” se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig.montajul.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă. 2. rezultă un joc radial total jr ( jr = 2 AC ) astfel încât: jr = 2 ja tg ( α + 2β ) (2.Lagăre cu rulmenţi 2. folosită şi în montajul din figura 2.5. ca în cazul.poziţia “în X” a liniilor de presiune. 2. 1. Una dintre ele. b . Ca urmare. de pildă.1.4.

Se observă că deschiderea arborelui. Se rezolvă. jocul din rulment se micşorează (dacă se consideră acelaşi material pentru arbore şi carcasă.unde l c este lungimea consolei). traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui.6 Apariţia jocurilor axiale şi radiale la deplasarea axială a inelului exterior Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate. l . şi precizia de rotaţie dorită a arborelui. rulmentul I. Astfel. Montaje tipice rulmenţi. şuruburile de fixare.5 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. capacul.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Acest fapt poate deveni important dacă arborele are şi o consolă. aceeaşi temperatură a inelului exterior şi 37 . este mai mică decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. deci la dilatarea arborilor. aceeaşi temperatură a inelului interior şi a întregului arbore. pe direcţia axei. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La montajul în X. Într-un mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). de la acesta la faţa lată a inelului exterior. prin distanţa. pentru fiecare rulment în parte. la creşterea temperaturii ansamblului în timpul funcţionării. precum şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. α+2β C B A 2β α Fig. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. astfel. întrucât trebuie să se realizeze o condiţie de stabilitate ( l ≥ 2l c . Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2. la montajul în X. 2.

2. 1 2 Fig. b).1. a . legată de prezenţa consolei ( l ≥ 2lc1 . De aceea. 1. La acest tip de montaj.piuliţă canelată.Lagăre cu rulmenţi a întregii carcase). 4 I II 3 lc1 1 l 2 lc2 a. spre deosebire de montajul în X.7. este mai mare decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. 38 . în X este aceeaşi cu cea prezentată la paragraful 2.7. Ţinând seama de acest aspect. la un asemenea montaj. La montajul de mai sus jocurile din rulmenţi se reglează cu ajutorul piuliţei canelate 3. 2. se realizează cu un gabarit mai mic decât la montajul în X. l ≥ 2lc 2 ).4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali.poziţia “în O” a liniilor de presiune. În funcţie de jocurile realizate se obţine precizia de rotaţie dorită a arborelui. cu conducere reciprocă.casetă. în O b. 3 . b . se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig. cu conducere reciprocă. în O Montajul este cel din figura 2.montajul. Denumirea montajului ca fiind „în O”. 2 – centre de presiune (reazeme). 4 . deschiderea arborelui. problema dilatării arborelui la montajul pe rulmenţi radial-axiali cu role conice. cu conducere reciprocă.7 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. condiţia de stabilitate. 2. l .1. 2.

Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.8 Situaţii posibile la montajul cu conducere reciprocă. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga.vârfurile conurilor exterioare coincid. S R S a. 39 . c – conurile nu se intersectează. Astfel. b – conurile se intersectează. inelul distanţier. caseta 4. caseta 4. rulmentul I. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. rulmentul II. S R R S c. Fig. S R R S b.7 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. în O a . Dacă tendinţa de deplasare axială (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. 2. Montaje tipice Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. şuruburile de fixare.

expansiunea termică a inelului exterior al rulmentului va fi spre interior (dacă ajustajul acestuia în carcasă nu este cu joc). Jocurile se reglează. De aceea. 2. inelele interioare ale rulmenţilor. însă. b).9. 1’. jocul din rulment nu se modifică la temperatura de funcţionare. Dacă vârfurile conurilor sunt deplasate relativ spre interior (fig.8. 2.8. iar cea a inelului interior . respectiv.2. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). Se acceptă. atunci jocul va creşte în urma expansiunii termice. Dacă vârfurile conurilor exterioare sunt deplasate spre exterior (fig. figura 2. figura 3. la o extremitate. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în X.spre exterior.4 şi comentariile aferente). În varianta B.1.1. Prin aceasta. 2. dacă vârfurile coincid (fig. şi simplificări ale problemei (variantele A şi B). Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare.9.8. de inelele exterioare. 2. c). cu inel distanţier inclus (vezi § 3. spre deosebire de cel în X. cu ajutorul elementelor de reglare calibrate R montate între capacul lagărului I şi carcasă. din cauza rigidităţii radiale mari a arborelui şi carcasei. Astfel. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. deci arborele este static nedeterminat. reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. Cele două tendinţe se compensează sau nu. iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. În acelaşi timp. se îndepărtează axial. 2. jocurile tind să se micşoreze. Prin aceasta. ajustate pe fusurile arborilor. în varianta din figura 2. La montajul în O.8). 40 . Rezemarea reală este pe trei reazeme. 1.5 Arbore rezemat. 2. la reglarea jocurilor la montaj. în urma creşterii lungimii acestuia. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. atunci jocul se va micşora în urma expansiunii termice. jocul axial din rulmenţi şi.8. a). efectul dilatării simultane a arborelui şi inelelor diferă în funcţie de distanţa dintre vârfurile conurilor exterioare (fig. trebuie ţinută seama de aceste situaţii. în funcţie de distanţa dintre centrele de presiune ale rulmenţilor (sau dintre vârfurile conurilor exterioare).Lagăre cu rulmenţi Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La dilatarea arborelui. cu o anumită cantitate. cel radial tind să crească.

datorită prezenţei rulmentului radial cu role cilindrice. 2. inelul interior al rulmentului din dreapta al perechii. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata liber. capacul. R . caseta 4. 2 . dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. 1’. vor aluneca axial pe calea de rulare a inelului exterior. 41 . rolele.casetă. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta.elemente de reglare a jocurilor din rulmenţii pereche. respectiv cu rulment radial cu role cilindrice 1. Din figura 2. Montaje tipice R I 4 II 3 1 l1 l1 l1 3 3 3 1’ l1 l2 2 Rezemare reală 1 2 l Varianta A l1 2 l1 2 1 l 2 Varianta B Fig.piuliţă canelată. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. La dilatare. 3 .9 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. inelul interior al rulmentului din stânga al perechii. rulmentul din dreapta al perechii. Astfel. şuruburile de fixare. 4 . inelul distanţier.centre de presiune (reazeme). împreună cu inelul interior.9 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în X. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. rulmentul din stânga al perechii.

În varianta B. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în O. însă.centre de presiune (reazeme).Lagăre cu rulmenţi 2. 1’. 42 . La montajul cu rulmenţi pereche în O trebuie introdus.10 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în O. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). I 4 5 II 3 1 l1 3 l1 3 1’ l1 1 l1 2 l1 2 l1 3 2 l2 2 l 2 l Rezemare reală Varianta A 1 Varianta B Fig. 3 . 5 . 2. iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. respectiv cu rulment radial cu bile 1. reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche.inel distanţier. 4 . între inelele exterioare ale rulmenţilor.casetă. Rezemarea reală este pe trei reazeme. pentru a se evita atingerea coliviilor. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. deci arborele este static nedeterminat.1. 2. 2 . la o extremitate. 1. simplificări ale problemei (variantele A şi B).6 Arbore rezemat. Se acceptă. un inel distanţier 5.10. 1’. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II.piuliţă canelată.

În montajul din figura 2. Ambii rulmenţi radiali cu bile I şi II sunt rulmenţi liberi. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare.10. c.2.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile Montajul este prezentat în figura 2. figura 3. Se poate realiza. în varianta din figura 2. şuruburile de fixare. 43 .8. capacul. cu inel distanţier inclus (vezi § 3. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata necondiţionat datorită prezenţei rulmentului radial cu bile (cu rol de rulment liber). inelul distanţier.10 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. În montajul de mai jos roata dinţată (melcul) se găseşte între rulmenţii I şi II. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. caseta 5. Într-un montaj care conţine un rulment axial. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. rulmentul din dreapta al perechii. rulmentul din stânga al perechii. deoarece rulmenţii sunt foarte apropiaţi şi montajul se încadrează în condiţiile din figura 2. Din figura 2. acesta are întotdeauna rolul de rulment conducător. 2.1.11. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3.4 şi comentariile aferente). Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. inelul exterior al rulmentului din dreapta al perechii. inelul distanţier 5. inelul distanţier.11 s-au utilizat doi rulmenţi axiali. precizia de rotaţie dorită a arborelui. Fiecare va prelua sarcina axială într-un singur sens. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. Jocurile se reglează. rulmentul. inelul distanţier 4.1. rulmentul A1 – spre stânga. inelul exterior al rulmentului din stânga al perechii. cu ajutorul piuliţei canelate 3. iar rulmentul A2 – spre dreapta. Jocul din rulmenţii perechii se va micşora datorită expansiunii termice. care este neseparabil. astfel. Montaje tipice Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche. Astfel. La dilatarea arborelui. va aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui.

traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea deplasării arborelui spre stânga: umărul arborelui.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui o asigură rulmenţii radiali cu bile I şi II. caseta 5. rulmentul A1. I . aceştia vor aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. pentru ca forţa axială transmisă prin bile să fie preluată de aceste suprafeţe şi pentru a se evita. 2. astfel.rulment radial cu bile Poziţionarea axială a arborelui Fixarea axială a arborelui o realizează rulmenţii axiali. La dilatarea arborelui. care sunt rulmenţi liberi. inelul interior al rulmentului I.rulment axial cu bile.casetă.capac. bucşa 2. şuruburile de fixare. Trebuie observat că piesele pe care se sprijină şaibele rulmenţilor axiali trebuie să asigure o suprafaţă de sprijin până dincolo de axa bilelor. între şaibele de carcasă ale rulmenţilor axiali şi alezajul casetei trebuie să existe un joc nominal.piuliţă canelată. 3 . Astfel.bucşă. 2 . Dacă forţa axială rezultantă din arbore este orientată spre dreapta. bucşa II.inel distanţier. Pentru evitarea dublei centrări. 5 . A1 A2 5 I II 4 3 2 1 Fig. prin alegerea corectă a ajustajelor inelelor acestora cu piesele conjugate. 4 . inelul distanţier I. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata fără restricţii datorită prezenţei rulmenţilor radiali.11 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile 1 .rulment axial cu bile. 44 . A1 . II .rulment radial cu bile. A2 . rulmentul A2. încovoierea şaibelor acestor rulmenţi. capacul 4. dacă forţa axială rezultantă din arbore are sensul spre stânga.

1 Precizia rulmenţilor Precizia de rotaţie a arborilor rezemaţi în rulmenţi depinde de o serie de factori. bătaie axială. 2 – JIS – Japanese Industrial Standard (Japonia). care se referă la alezajul inelului interior. la lăţimea inelelor. 4 – ABEC – Annular Bearing Engineers’ Committee (SUA). prescriu valorile abaterilor dimensionale. care se folosesc la rulmenţii cu role. acest comitet elaborează standarde pentru rulmenţi. la precizia de rotaţie (bătaie radială. de formă şi de poziţie. 3 – ANSI – American National Standard Institute (SUA). Mărimea acestor abateri. precum şi corespondenţa acestor 45 . 5 – RBEC (Roller Bearing Engineers Committee) – Clase de precizie AFBMA.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui 3. la diametrul exterior al inelului exterior. la razele de racordare ale celor două inele (şanfrenul).1. Normele DIN 620 sau ISO 1132.1 Clase de precizie şi corespondenţa lor în diferite standarde Standardul Clasele de precizie ISO 492 ISO 578 (rulmenţi cu role conice) Clasa 0 („normală” Clasa 6x) Clasa 6 P6 Clasa 6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 5 Clasa 3 P5 Clasa 5 ABEC 5 RBEC 5 Clasa 4 Clasa 0 P4 Clasa 4 ABEC 7 Clasa 2 Clasa 00 P2 Clasa 2 ABEC 9 Clasa 4 P0 Clasa 0 (Clasa 6x) DIN 6201 JIS B15142 ANSI/AFBMA 3 (standardul 20/1996) ABEC 1 RBEC 15 4 1 – DIN – Deutsch Industrie Norm (germania). pentru AFBMA. Cei mai importanţi factori sunt precizia de formă şi de poziţie a căilor de rulare ale inelelor rulmentului (de pildă. Tabelul 3. AFBMA – Anti-Friction Bearing Manufacturers Association (SUA ).1 se dau clasele de precizie ale rulmenţilor. abateri de la perpendicularitate). precum şi cele ale unor organisme naţionale de standardizare. În tabelul 3. pentru diferite tipo-dimensiuni de rulmenţi. încadrează rulmenţii în diferite clase de precizie („tolerance classes”). bătaia radială K ia a inelului interior pentru rulmentul montat).3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI 3. Clasele ABEC se folosesc la rulmenţii cu bile.

2 – Semnificaţiile sunt cele de sub tabelul 3. se prevăd doar câteva din aceste clase. pentru rulmenţii axiali-oscilanţi cu role se prevede doar clasa de precizie normală (P0). iar clasa 2 (P2) – mai precisă decât clasa 4 (P4). în timp ce.mai precisă decât clasa 3 (P3).Lagăre cu rulmenţi clase în standardele diferitelor organisme de standardizare. clasa 4 (P4) . De exemplu.2 Clase de precizie ISO şi echivalente aplicate diferitelor tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali-axiali cu bile Oscilanţi cu bile Cu role cilindrice Rulmenţi cu ace Oscilanţi cu role Rulmenţi Magneto Cu bile pentru aparate (în ţoli) Radiali-axiali cu role conice (în mm) JIS2 DIN Standarde echivalente 2 Clasele de precizie aplicate rulmenţilor Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) BAS Normală Normală (Clasa 6x) Clasa 0 P0 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 BAS Clasa 6 Clasa 6 P6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 2 ABMA Clasa 2 Clasa 6 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 BAS Clasa 5 ABMA2 Clasa 5P Clasa 5 Clasa 5 P5 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 ABMA Clasa 7P Clasa 4 Clasa 4 P4 Clasa 2 Clasa 2 Clasa 2 ABMA Clasa 9P Clasa 2 P2 Rulmenţi cu bile ABMA 1 ABEC 12 RBEC 12 Clasa 4 ABMA Clasa 4 Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) ABEC 5 ABEC 7 ABEC 9 (Clasa 5P) (Clasa 7P) (Clasa 9P) RBEC 5 Clasa 3 ABMA Clasa 3 Clasa 5 Clasa 0 ABMA Clasa 0 Clasa 4 Clasa 00 ABMA Clasa 00 - Rulmenţi cu role Rulmenţi cu role conice (în mm) Rulmenţi cu role conice (în ţoli) Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali-oscilanţi cu role 1 – ABMA – American Bearing Manufacturers Association. rulmenţii cu role cilindrice). pentru alte tipuri. În tabelul 3.mai precisă decât clasa 6 (P6). rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. P6.clasele normală. Clasa de precizie 6 (P6) este mai precisă decât clasa normală (P0). 5 (P0. 46 .2 sunt date clasele de precizie pentru diferitele tipuri de rulmenţi. Unele tipuri de rulmenţi se fabrică în toate clasele de precizie (de exemplu. 6. Tabelul 3. rulmenţii radiali-axiali cu bile. iar pentru rulmenţii oscilanţi cu bile . clasa 5 (P5) .1. P5).

P2 P5 P5. ABMA) SP UP P4A P4C PA9A ISO 5. Clasa 5P Clasa 7P Clasa 7P. P5. În tabelul 3. P4 Pentru rulmenţii de înaltă precizie. ABMA) Clase de precizie pentru precizia de rotire (ISO.5 se prezintă clasele de precizie pentru diferite tipuri de rulmenţi de înaltă precizie [43]. P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. P4 corespund cu clasele 47 . ABEC 7 ISO 2. Pentru rulmenţii din clase mai puţin precise decât cele din tabelul 3. pentru orientare.4 [43]. însă. ABEC 7 ISO 4. ABEC 7 ISO 4. ABEC 9 ISO 2.5.3 Situaţii care impun rulmenţi de precizie mărită Condiţii de funcţionare Exemple de utilizare Tamburul magnetic al videorecorderelor cu casetă Arbori principali ai maşinilor unelte Precizie înaltă de rotire Maşini rotative de imprimat Mese rotative ale preselor verticale Fusurile cilindrilor de susţinere ale laminoarelor la rece Lagărul pivotant al antenelor parabolice Aparate pentru stomatologie Giroscoape.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În general.4 Clase de precizie SKF pentru rulmenţii de înaltă precizie şi echivalenţa acestora cu cele din alte standarde Clasa SKF Clase de precizie pentru dimensiuni (ISO. ABEC 9 ISO 4. se folosesc rulmenţi din clasa de precizie normală (P0). ABEC 5 ISO 4. P4 P5. turbine Turaţii foarte mari Arbori Compresoare de supraalimentare Arbori principali ai motoarelor cu reacţie Moment rezistent mic şi variaţie nesemnificativă a acestui moment Servomecanisme Controlere potenţiometrice Cadrul (suspensia) giroscopului (în navigaţie) Clase de precizie P5 P5. P4 Clasa 7P. Tabelul conţine şi echivalenţele cu clasele de precizie ISO şi ABEC. clasele SKF normală. P4. ABEC 9 ISO 4. Clasa 5P Clasa 7P. ABEC 9 În tabelul 3. şi aplicaţii în care se utilizează rulmenţi din clase de precizie superioare clasei normale.3 se prezintă. Există. în marea majoritate a construcţiilor. ABEC 7 ISO 2. firma SKF prevede clasele din tabelul 3. Tabelul 3. câteva exemple în care rulmenţii trebuie să aibă o precizie mărită. P4 Mai precisă decât P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. P6. Tabelul 3. ABEC 7 ISO 2.

La rulmenţii neseparabili. măsurată în planul normal pe axa rulmentului (fig. iar inelele sunt coaxiale(fig. în stare nemontată. Jocul radial al rulmentului nemontat desemnează jocul (distanţa) dintre căile de rulare şi corpurile de rostogolire. Dacă proiectantul consideră necesară o precizie mai mare decât normală. va putea aprecia. de exemplu P5. 3.6 Clase de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO Clasa de precizie TIMKEN ISO K Normală (Clasa 0) N 6x C 5 B 4 A 2 AA - În simbolul unui rulment. seriile BTM-A şi BTM-B Tabelul 3. Jocurile axiale sunt o funcţie a jocurilor radiale. iar jocul axial desemnează mărimea deplasării totale a unui inel al rulmentului dintr-o poziţie extremă în cealaltă. rulmentul radial cu bile. 5. simbol 6210). În tabelul 3. 3. 6. atunci această clasă de precizie apare ca sufix în simbol (de pildă. 6210P5).2 Jocul intern al rulmenţilor Termenul de „joc intern” se traduce prin spaţiul interior dintre corpurile de rostogolire şi inele (căile de rulare). care permite deplasarea relativă. care alege o anumită clasă de jocuri radiale. cu o 48 . Proiectantul. jocul j r ). 4). 3. clasa de precizie normală (P0) nu apare ca sufix. seriile 2344(00) Axiali-radiali cu dublu efect.1. în timp ce inelul celălalt rămâne fix. Deoarece între jocurile axiale şi cele radiale există o dependenţă geometrică. jocul j a ).5 Clase de precizie SKF corespunzătoare diferitelor tipuri de rulmenţi Clasa SKF Tipul rulmenţilor P4A şi PA9A SP şi UP P4 SP şi UP P4C Radiali-axiali cu bile Radiali cu role cilindrice Axiali-radiali cu simplu efect Axiali-radiali cu dublu efect. ci este subînţeleasă (de exemplu. Ele sunt jocuri intrinseci ale rulmentului.2.Lagăre cu rulmenţi ISO respective (normală. pe direcţie axială. firmele producătoare indică jocurile radiale ale diferitelor tipuri de rulmenţi. jocul radial. radială sau axială a inelelor rulmentului.6 sunt date clasele de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO [46]. la rulmentul anterior. respectiv cel axial sunt realizate la fabricaţia rulmentului. Tabelul 3.1.

CN – jocuri „normale”. Exemple: a. în accepţiunea de mai sus şi nici de dependenţa lui de jocul radial al rulmentului. clasa de jocuri CN. jocurile axiale ale rulmenţilor aleşi. Ele sunt subînţelese. clasa de precizie P0. C4 – jocuri mai mari decât C3. 49 . C3 – jocuri mai mari decât CN. în simbol nu apare nici un sufix referitor la cele două clase.1. 3. P0 şi CN. În schimb. Astfel. de exemplu. Clasele de jocuri nu depind de clasele de precizie ale rulmenţilor (§3. atunci simbolul jocului prescris de proiectant apare ca sufix în simbolul rulmentului. În simbolul unui rulment. există următoarele clase de jocuri radiale: C1 – jocurile mai mici decât C2. simbol 6210. ori în clasa de jocuri CN. dacă proiectantul consideră că sunt necesare alte jocuri decât CN. pentru unele tipuri de rulmenţi separabili (rulmenţii radiali cu role cilindrice. rulmenţii cu ace) sunt jocuri intrinseci.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi bună precizie. 3. C5 – jocuri mai mari decât C4. jr ja Fig. La aceşti rulmenţi nu se poate vorbi de un joc axial. În acest caz. pentru jocurile normale se mai utilizează notaţia C0.1 Jocul radial Fig. realizate la fabricaţia rulmentului. C2 – jocuri mai mici decât jocurile normale CN. iar simbolul este 6210. clasa de jocuri CN este subînţeleasă şi nu apare ca sufix. Rulmentul radial cu bile.1).2 Jocul axial De asemenea. jocurile radiale. Conform ISO. aşa cum se va vedea în finalul acestui paragraf. un rulment se poate încadra în clasa de precizie P6 şi clasa de jocuri C2. încă din faza de proiectare.

respectiv cu alezaj conic. dar nu se trece simbolul clasei de jocuri. simbolul este 6210P62. În tabelul 3. Pentru orientare.8 sunt prezentate extrase din standardul ISO 5753. Simbolul nu va avea. simbol 6210. Rulmentul radial cu bile. max. min. c.7 şi 3. care este diferită de cea normală. cu alezaj cilindric. simbol 6210. 50 . clasa de precizie P0. clasa de jocuri C3. care este subînţeleasă: 6210P6. min. însă. În acest caz se trec atât sufixul referitor la clasa de precizie P6. simbol 6210. clasa de precizie P6. C3. 7 – 10 0 7 2 13 8 23 14 29 20 37 12 – 17 0 9 3 18 11 25 18 33 25 45 20 0 10 5 20 13 28 20 36 28 48 25 – 30 1 11 5 20 13 28 23 41 30 53 35 – 40 1 11 6 20 15 33 28 46 40 64 45 – 50 1 11 6 23 18 36 30 51 45 73 55 – 65 1 15 8 28 23 43 38 61 55 90 70 – 80 1 15 10 30 25 51 46 71 65 105 85 – 100 1 18 12 36 30 58 53 84 75 120 105 – 120 2 20 15 41 36 66 61 97 90 140 130 – 140 2 23 18 48 41 81 71 114 105 160 150 – 160 2 23 18 53 46 91 81 130 120 180 Clasa de jocuri C1 este prevăzută pentru rulmenţii de înaltă precizie. în timp ce clasa P0 este subînţeleasă: 6210C3. care. max. clasa de precizie P6. de asemenea. ci forma „comprimată” 6210P63. C4. Valorile din tabele permit proiectantului să îşi formeze o idee mai precisă privind mărimea jocurilor pentru diferitele clase. în tabelele 3. max. max. Tabelul 3. În acest caz se trece sufixul referitor doar la clasa de jocuri. forma 6210P6C3. cât şi cel al clasei de jocuri C3. Analog. care este diferită de cea normală. cu valorile jocurilor radiale pentru clasele C2. C5. pentru clasele P6 şi C2. min.9 este dat un extras din standardul ISO 5753. clasa de jocuri CN. d. diferă de clasa de jocuri normale. care este diferită de cea normală.Lagăre cu rulmenţi b. care conţine şi această clasă. clasa de jocuri C3. Datele din tabel se referă la rulmenţii radiali cu două rânduri de role cilindrice. max. CN. În acest caz se trece sufixul referitor la clasa de precizie. min. Rulmentul radial cu bile. Rulmentul radial cu bile.7 Jocul radial pentru rulmenţii radiali cu bile Jocul intern radial Diametrul (µm) alezajului rulmentului C2 CN C3 C4 C5 d (mm) min.

care este dat de relaţia: j f = j r − ∆j m − ∆jT + ∆j def (3. c. j m . carcasă). care diferă semnificativ de jocul intern de fabricaţie al rulmentului.5) Pentru ca un rulment să corespundă condiţiilor de funcţionare. trebuie luat în considerare jocul existent în timpul funcţionării. la sarcina şi la temperatura de lucru. analizat mai sus.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.8 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice şi pentru rulmenţii cu ace Diametrul alezajului rulmentului Jocul intern radial (µm) d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 0 5 5 10 10 15 15 C2 max 25 30 35 40 45 50 55 min 20 25 30 40 40 50 50 CN max 45 50 60 70 75 85 90 C3 min 35 45 50 60 65 75 85 max 60 70 80 90 100 110 125 min 50 60 70 80 90 105 125 C4 max 75 85 100 110 125 140 165 min 70 80 95 110 130 155 180 C5 max 95 105 125 140 165 190 220 Tabelul 3.1) în care ∆j m reprezintă modificarea jocului datorită ajustajelor inelelor rulmentului cu piesele conjugate (fus. jocul intern de montaj.9 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. respectiv carcasă. arbore. de înaltă precizie Diametrul alezajului rulmentului Jocul radial (µm) Rulmenţi cu alezaj cilindric Rulmenţi cu alezaj conic d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 5 5 5 5 10 10 10 C1 max 15 15 18 20 25 30 30 SPC2 min max 10 25 12 25 15 30 15 35 20 40 25 45 25 50 CN min max 20 45 25 50 30 60 40 70 40 75 50 80 50 90 min 35 45 50 60 65 75 85 C3 max 60 70 80 90 100 110 125 min 15 15 17 20 25 35 40 C1 max 25 25 30 35 40 55 60 SPC2 min max 25 35 25 40 30 45 35 50 40 60 45 70 50 80 Notă: La clasa de jocuri C2. Se pot identifica următoarele situaţii (secvenţe). În ultimă instanţă interesează jocul intern de funcţionare. jocul intern de funcţionare. există varianta clasei de precizie SP sau a clasei UP (vezi tabelul 3. 51 . j f . j r . privind jocul din rulment: a. cu ambele inele ale rulmentului ajustate în piesele conjugate. jocul intern iniţial (de fabricaţie). b.

+0. atât din cauza variaţiei radiale a tensiunilor din inelele presate.65S i (3.modificarea jocului datorită diferenţei de temperatură dintre inelele rulmentului în timpul funcţionării.modificarea jocului datorită deformaţiilor elementelor rulmentului sub sarcina de serviciu. pentru a calcula valoarea cu care se micşorează jocul intern iniţial datorită deformaţiilor inelelor. în momentul presării a două piese conjugate. (3. ∆j def .4). respectiv cea dintre inelul exterior şi carcasă. (3.2(R z1 + R z 2 ) (3. există soluţii rapide. Ţinând seama de complexitatea problemei. ∆D . Pe de altă parte. realitatea). cu o bună precizie. practice (dar care respectă.021 (cap.4 µm valoarea lui este R z = 2 µm. se prezintă mai jos calculul numeric al lui ∆j m . fusul are câmpul de toleranţă k 6 ( φ50+ +0. Jocul de montaj este mai mic decât cel iniţial. respectiv comprimarea inelului exterior).Lagăre cu rulmenţi ∆jT .002 ) iar alezajul carcasei. variaţia jocului datorită ajustajelor inelelor este dată de relaţia: ∆j m = ∆d + ∆D (3.55S e (3. cât şi din cauza deformării simultane a pieselor conjugate inelelor.5) unde S i .4) ∆D ≈ 0. Astfel. iar pentru Ra = 0. asperităţile de pe suprafeţele de contact se aplatisează. cu inel interior rotitor şi inel exterior fix. respectiv datorită aplatisării asperităţilor. seria 6210 ( d = 50mm.4). iar strângerea efectivă se va diminua cu cantitatea: ∆j r = 1.3) în care ∆d reprezintă expansiunea inelului interior (cu corecţia ∆j r inclusă). Ele se pot calcula cu relaţiile: ∆d ≈ 0.5) pentru un rulment radial cu bile. D = 90mm) . care produce o deplasare radială relativă a inelelor şi o mărire a jocului radial.2) în care R z1 şi R z 2 sunt înălţimile neregularităţilor suprafeţelor conjugate. reprezintă strângerea teoretică medie dintre inelul interior şi fus. parametrul R z are valoarea R z = 1 µm.2 µm. Pentru orientare. Deformaţiile inelelor nu sunt egale cu mărimea strângerilor.022 H 6 ( φ900 ). încărcat cu o sarcină normală. deoarece la montarea cu strângere a inelelor apar deformaţii radiale ale acestora (expansiunea inelului interior. respectiv S e .3). Alezajul inelului interior al rulmentului are dimensiunea 52 . Urmând recomandările pentru alegerea ajustajelor de montaj 0. Pentru o suprafaţă la care Ra = 0.contracţia inelului exterior (cu corecţia ∆j r inclusă). cu relaţiile (3.

pentru valoarea minimă a acestui joc ( j r = 6 µm). Modificarea jocului (creşterea acestuia) datorită sarcinii care încarcă rulmentul poate fi calculată. Jocul de funcţionare este influenţat de temperatura inelelor (jocul se micşorează) şi de sarcina de serviciu (jocul se măreşte datorită deformaţiilor elementelor rulmentului. d M = (d + D ) / 2 ( mm ) . rulmentul să aibă un joc intern dorit (sau apropiat de acesta). Cunoscând modificările jocului intern ∆j m .1 . Pentru ca rulmentul să aibă un joc radial de funcţionare ( j f > 0 ). care produc o deplasare radială relativă a inelelor).7) 53 . Modificarea jocului datorită temperaturii se determină cu relaţia [după 23]: ∆jT = 0. Dacă pentru rulmentul 6210 se alege clasa de jocuri CN (tab. Cu aceste date rezultă Si = 0.1) se constată că. astfel încât. ∆j def se poate alege clasa de jocuri. Micşorarea jocului intern iniţial este ∆jm = 11µm .1) rezultă că jocul intern radial de fabricaţie j r trebuie să satisfacă următoarea condiţie: j r > ∆j m + ∆jT − ∆j def (3.7).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 0 φ500 −0. în timpul funcţionării. pentru o sarcină normală ( P / C = 0.. Cataloagele firmelor nu oferă relaţii pentru calculul acesteia. [18]. pentru contacte hertziene. Un calcul estimativ al modificării jocului sub sarcină.6) în care d M este diametrul mediu al rulmentului.7 µm . Un studiu asupra deformaţiilor elastice sub acţiunea sarcinii de serviciu este prezentat în lucrarea [14].sarcina dinamică de bază) conduce la o valoare ∆j def = 6. la rulmentul de mai sus (6210). 315.sarcina dinamică echivalentă.7 + 6.din relaţia (3. ci o strângere: j f = 6 − 11 − 7. P .58 µm . iar diametrul exterior al inelului exterior este φ90 −0. atunci jocul intern radial de fabricaţie are valorile j r = 6. Pentru rulmentul de mai sus (6210) şi pentru o diferenţă de temperatură ∆t = 10 oC rezultă o micşorare a jocului cu ∆jT = 7. ∆t . ∆jT .012 . [39] tratează deformaţiile corpurilor aflate în contact.58 = −6. Lucrările [6].. C . 3. 011 ⋅ d M ⋅ ∆t ( µm ) (3. 316). Folosind relaţia (3.015 . 011mm = 11µm şi S e = 0 . în care se pun la dispoziţia proiectantului relaţii pentru calculul deplasării radiale relative a inelelor (pag.12 µm. rulmentul nu va avea un joc intern radial de funcţionare..23 µm.diferenţa dintre temperatura inelului interior şi cea a inelului exterior. Alte informaţii asupra acestor deformaţii sunt oferite de [2].

Un unghi de contact mai mare indică faptul că rulmentul respectiv poate prelua o forţă axială mai mare. O asemenea recomandare se găseşte în tabelul 3. Astfel. Condiţii de funcţionare normale. Alegerea unei clase de jocuri (C1 …CN.10 Recomandări pentru alegerea claselor de jocuri Clasa Exemple de situaţii Se cere o poziţionare foarte precisă a arborelui şi o rigiditate mare a montajului (ex: la cârma navelor).7) că această condiţie este îndeplinită de clasa de jocuri C3. C1 C2 CN C3 C4 C5 În afara claselor ISO pentru jocuri. în varianta de montaj UA (adică un montaj în O sau în X cu un joc mic axial.Lagăre cu rulmenţi Pentru cazul de mai sus. firma NSK foloseşte.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere.Vibraţii importante (ex: site vibratoare).10. după cum se poate constata. . dar aceasta este o variantă fără joc axial). Pe de altă parte. Metodologia prezentată mai sus îi permite proiectantului să stabilească. o problemă destul de dificilă pentru proiectant. . C5) este. cu perechea de rulmenţi în X sau în O. încărcarea radială a bilelor rulmentului este mai defavorabilă.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). fără vibraţii. ajustaje garantate prin 54 . pentru care jocul minim este de 18 µm. unghiul de contact influenţează capacitatea rulmentului de a prelua sarcini axiale.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere. care este clasa de jocuri preferabilă pentru o situaţie dată.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). există şi alte clasificări. Pentru rulmenţii radiali-axiali cu bile montaţi pereche.58 = 12. Literatura tehnică oferă unele recomandări cu caracter general pentru alegerea claselor de jocuri. . La rândul său. montaţi pereche. . numai că precizia de poziţionare şi cea de rotire a arborelui scad cu creşterea jocului. j r > 11 + 7. Pentru orientare. 3.7 − 6. clasa MC3 este echivalentă sensibil cu clasa ISO de jocuri CN. conform INA-FAG [9] sunt date jocurile axiale ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile. Variaţii mari de temperatură. Există şi o variantă de montaj UO. pentru rulmenţii miniaturali (rulmenţi cu diametrul d < 10 mm ). cu o mai mare apropiere de realitate. MC2. condiţia este îndeplinită şi de clasele C4 şi C5. firmele producătoare indică jocurile axiale.Vibraţii importante (ex: site vibratoare). . Cerinţe de funcţionare silenţioasă. cu creşterea jocului. Jocurile interne la aceşti rulmenţi montaţi pereche rezultă din ajustajele inelelor cu arborele. Evident. MC6. respectiv cu carcasa.. Sarcini variabile.11. .12 µm. Se observă (tab.. clasele de jocuri MC1. MC4. MC5. MC3. Tabelul 3. deoarece unghiul de contact depinde de jocul axial (creşte cu mărirea jocului axial). iar clasa MC5 corespunde aproximativ clasei ISO C3. În tabelul 3.

B (joc mediu).seriile 32 şi 33 .3 [9] indică această dependenţă şi permite determinarea valorii jocului axial la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi asigurarea. extrase pentru diverse tipuri de rulmenţi) 55 . la fabricaţie.seriile 32B şi 33B Oscilanţi cu bile Radiali-axiali cu role conice montaţi pereche (N11CA) Oscilanţi cu role butoi *) Valoarea lui Y0 este cea din cataloage (cap. a unor câmpuri de toleranţă corespunzătoare pentru suprafeţele de montaj ale celor două inele.10) Rulmenţi cu patru puncte de contact Radiali-axiali cu bile. 73B Clasele de precizie PN şi P5 Abaterea jocului de la valoarea nominală (µm) d (mm) 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 Seria 72B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 Seria 73B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +12 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 +10 +10 24 28 34 34 40 40 44 44 46 46 Tabelul 3.3). Unele firme asigură rulmenţi radiali-axiali pentru formarea perechilor cu trei tipuri de jocuri: A (joc mic). o anumită modificare a jocului intern pe care îl avea rulmentul în stare nemontată. Între jocul axial j a şi jocul radial j r al rulmentului există o dependenţă.1.4 2 2.4 1. conform INA-FAG. pe două rânduri: .12 [9]. în tabelul 3.5. Pentru alte tipuri de rulmenţi. seriile 72B şi 73B montaţi pereche (vezi şi tabelul 3. C (joc mare). în consecinţă. Există şi posibilitatea ca o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu bile să asigure un montaj nu cu joc. Tabelul 3. Figura 3.2 1. tip UA (în O sau în X) Diametrul alezajului rulmentului Jocul axial al perechii Valoarea nominală a jocului (µm) Seriile 72B. ci cu pretensionare (§ 3.12 Raportul ja / jr pentru diferite tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor ja / jr 1.3·Y0* 2. Un anumit ajustaj (implicit o anumită strângere) determină o deformaţie radială bine determinată a inelului respectiv şi.3·Y0* Radiali-axiali cu bile pe un rând. valoarea raportului j a / j r se dă.3·Y0* 2.11 Jocuri axiale la rulmenţii radiali-axiali seriile 72B şi 73B în montaj pereche.

Lagăre cu rulmenţi 80 60 50 40 30 20 1 2 5 10 ja jr 10 8 6 5 4 3 2 10 jr=20 µm 50 100 200 20 30 d 40 50 60 80 100 Seriile rulmenţilor 160 mm 60 62 63 64 200 d – diametrul alezajului rulmentului [µm].3 Dependenţa dintre jocul axial şi jocul radial În cazul rulmenţilor radiali-axiali montaţi pereche există două situaţii: a. jocul prevăzut de producător. deoarece firma producătoare livrează setul. la montajul în X (fig. dintre inelele exterioare ale rulmenţilor. De pildă. împiedică deplasarea acestora până la contactul cu 56 .4). ja – jocul axial [µm]. Or. în O sau în tandem (fig. 3. determină.4. 3. prin lungimile lor. împreună cu inelele distanţiere. Fig. Perechea este livrată ca atare. Acesta este cazul recomandabil. aceste inele. 3. jr – jocul radial [µm]. a) inelul distanţier calibrat. setul de doi rulmenţi având configuraţia dorită: în X.

dacă în timpul funcţionării jocurile se măresc din cauza uzării corpurilor de rostogolire sau ale căilor de rulare.5 [7] este prezentat un rulment radial-axial cu bile. în legătură cu aceasta. – montaj în tandem. Pretensionarea rulmenţilor Rigiditatea unui rulment este cu atât mai mare. sau cu ajutorul unei piuliţe de reglare. de pildă. la montajul în X (fig. Jocul axial realizat astfel. sunt mai mici. setul trebuie doar montat şi nu se mai face nici un alt reglaj (aşa cum.9. b. elementele R). în varianta din figura 2. 3. datorate sarcinilor. ceea ce înseamnă alte complicaţii. privind pretensionarea lor. – montaj în O.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi rolele şi deci asigură un anumit joc. 2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche a. b. Un posibil avantaj al acestei soluţii este acela că. Perechea este formată din rulmenţi individuali. 2. Această variantă are dezavantajul că necesită o reglare a jocului perechii.3 Rigiditatea. cu cât deformaţiile elementelor rulmentului. Rulmentul are unghiul de 57 .10. trebuie măsurat. Ier Ier a Iir Ier b Iir c Fig. Ca urmare. încărcat cu o sarcină combinată F . la montajul în O (fig. 3. cu elemente de reglare. care face un unghi β cu planul radial.1.9 sunt necesare elementele de reglare R). În cele ce urmează se fac o serie de consideraţii privind rigiditatea rulmenţilor şi. – montaj în X. c. În figura 3. piuliţa 3). jocul poate fi reglat din nou.

7. [18]: Fa = 1. La o valoare ε = 0. sarcina F provoacă o deplasare (translaţie) δ = δa + δ r a inelului interior faţă de cel exterior. 22 Fr tgα . jumătate din corpurile de rostogolire sunt încărcate (fig. 3.5 există dependenţele [7]. întinderea zonei de încărcare a corpurilor de rostogolire depinde de mărimea forţei axiale Fa care încarcă rulmentul.6). α β δa δ Fa O δr Fr F Fig. Pentru ε = 0. 3.5 . c).sarcina corespunzătoare bilei celei mai încărcate. Punctul de aplicaţie al forţei F este centrul de presiune O al rulmentului.9) . Pentru caracterizarea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate se defineşte coeficientul de încărcare ε : ⎛ δ ⎞ ε = 0. Câteva situaţii sunt date în figura 3. În această figură: d ci este diametrul căii de rulare a inelului interior. Pentru o aceeaşi forţă radială Fr .5 Rulment radial-axial cu bile pe un rând Pentru un rulment cu joc radial iniţial egal cu zero.Lagăre cu rulmenţi contact α . 3.8) ⎝ δr ⎠ Întinderea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate este dată de produsul ε ⋅ dci (fig.pentru rulmenţii cu bile şi 58 (3. Acesta este cazul pentru care au fost determinate diferitele relaţii de calcul pentru rulmenţi. Qmax . [7].7 [2].5 ⎜1 + a tgα ⎟ (3. Ea se datorează deformaţiilor elastice locale la nivelul corpurilor de rostogolire.

5 ).7. a şi 3. 3. dacă forţa axială de serviciu sub sarcină tinde să micşoreze pretensionarea. α α β Fa O ε·dci ψ dci (3. Aceasta înseamnă că la montaj trebuie realizată o astfel de pretensionare. iar inelele se îndepărtează relativ.7. Pentru ca un rulment radial-axial să funcţioneze în condiţii satisfăcătoare trebuie ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. totuşi jumătate din corpurile de 59 .6 Zona de încărcare a corpurilor de rostogolire Modelul sarcinii combinate Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Zona încărcată radial a b c d e Fig.7.10) Fa Qψcosα Qmaxcosα Fr Qmax a b Fr Qmax Fig.5 . 3. d şi 3.5 (forţa axială este prea mică. încât.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fa = 1.7 Cazuri de încărcare a corpurilor de rostogolire Situaţiile din figurile 3. 26 Fr tgα . δ a < 0 ). b – valorilor ε > 0. iar cele din figurile 3.pentru rulmenţii cu role. e corespund valorilor ε < 0.7.

3. Dacă se consideră cei doi rulmenţi ca fiind identici. deformaţiile axiale ale elementelor rulmenţilor (deplasările axiale relative δ0 I . mai uşor. Forţa axială de pretensionare este Fa 0 ..secţiune longitudinală. pentru dezvoltarea raţionamentului privind variaţia forţei care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. b.Lagăre cu rulmenţi rostogolire să rămână încărcate.marcajul aplicat rulmenţilor. II I A a b Fig.8 Montaj cu rulmenţi-pereche a. se va considera doar pretensionarea rulmentului sub acţiunea forţelor axiale. pentru fiecare rulment în parte.8. În această figură se dă un montaj în care.. atunci. cât şi deformaţiile acestora (deplasările axiale relative ale 60 . Sensul în care se produce deplasarea (axial spre stânga sau axial spre dreapta.9). acestea din urmă intră cu valoarea lor absolută. δ0 II ale inelelor fiecărui rulment) vor fi egale (fig. Cele două curbe („caracteristici”) permit urmărirea corespondenţei forţă deformaţie. De asemenea. în cei doi rulmenţi. la pretensionarea perechii. cum se modifică. In relaţiile care exprimă dependenţa dintre forţe şi deformaţii (deplasări). 3. atât forţa axială remanentă de tensionare a lor. Acest aspect se poate urmări pe baza figurii 3. montaţi în O. în lagărul conducător se află perechea de rulmenţi radiali-axiali cu bile. Acest aspect poate fi valorificat pentru a se putea urmări. deci în sensul negativ sau pozitiv al axei deformaţiilor) nu are importanţă. simultan. Se admite că la montaj au fost pretensionaţi.

Noua situaţie este reprezentată de punctul M.10). 3. Ea va produce o încărcare suplimentară a rulmentului II şi o „relaxare” a rulmentului I (fig.9 Dependenţa forţă – deformaţie (deplasare) Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II B C. E Fa0 O D. F O" δoII δoI O' Deformaţie Fig. Se consideră cazul în care forţa axială A care acţionează asupra roţii dinţate montate pe acest arbore are sensul spre dreapta (fig. 3.11). pentru rulmentul I. Se constată că rulmentul II este acum încărcat axial cu o forţă care corespunde punctului II.10. Se va proceda la o translaţie convenabilă a caracteristicii rulmentului I şi a ordonatei. astfel încât poziţia să fie cea din figura 3. Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II E B C Fa0 F D δoI O δoII Deformaţie Fig. FaII . pentru rulmentul II.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi inelelor). respectiv de punctul N. 3. 3. în timp ce 61 .10 Poziţionarea simetrică a curbelor caracteristice Arborele face parte dintr-o transmisie cu roţi dinţate.

Lagăre cu rulmenţi forţa remanentă care tensionează axial rulmentul I corespunde punctului N de pe caracteristica acestui rulment şi are valoarea FaI .12).11 Variaţia încărcării axiale Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II Mlim A=FaII Nlim δII δI=0 Deformaţie Fig. Pentru ca. respectiv Nlim (fig. la rulmentul cel mai puţin încărcat axial (rulmentul I) să se respecte condiţia ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0.12 Încărcarea axială limită 62 . 3. Forţă axială Rulmentul II Rulmentul I M B C.5 ). 3. nu trebuie depăşite punctele Mlim. 3. E N O D. F O" A FaI FaII δ0II δII δS δ0I δI O' Deformaţie Fig.

Problema realizării unei forţe de prestrângere date este una dificilă. Pentru formarea realizarea acestor aranjamente. încât să nu fie permisă îndepărtarea inelelor până la apariţia jocurilor. 3. Fabricantul de rulmenţi asigură. Pe suprafaţa frontală a inelului interior. opţiunea pentru una dintre variante o are proiectantul. trebuie ca pretensionarea să aibă o astfel de valoare. Cu alte cuvinte. fie seturi de rulmenţi cu o anumită configuraţie. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă (de exemplu. altfel spus. pentru pretensionarea realizată la montaj ( Fa 0 .10). prin aceea că temperatura de lucru (prin dilatarea inelelor). la o anumită forţă axială A generată de angrenaj. din fabricaţie. ei au. medie (simbol B). Pe de altă parte. atingerea unuia din cele trei niveluri de pretensionare. Deformările şi tensionările radiale induc componente axiale. atunci el va prescrie un rulment cu simbolul din catalogul fabricantului pe care l-a ales ca furnizor. precum şi turaţia (prin forţele centrifuge). respectiv diametrul exterior al inelului exterior). respectiv cu carcasa. prin câmpurile de toleranţă efective ale diametrelor celor două inele (diametrul alezajului inelului interior. 1. deci coborârea pe curba caracteristică a rulmentului I să se limiteze la punctul Nlim.8).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Aceasta înseamnă că. în tandem). ca sufixe. Dacă trebuia ca cei doi rulmenţi să fie montaţi în X. Firmele producătoare de rulmenţi au realizat soluţii care permit proiectanţilor şi constructorilor să aleagă rulmenţii astfel încât să se asigure o pretensionare de un anumit nivel (din trei niveluri posibile).8. un marcaj în formă de săgeată pe inelul exterior (fig. simbol care trebuie să conţină şi sufixul B al clasei de pretensionare medie. forţa axială exterioară A nu trebuie să depăşească valoarea la care δ I devine egal cu zero. care asigură şi o tensionare axială a rulmentului. marcat pe inelul său exterior. Sau. Pretensionarea se realizează datorită deformărilor radiale ale inelelor. modifică valoarea forţei axiale care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. în X. respectiv a 63 . Vârful săgeţii este orientat înspre centrul de presiune al rulmentului. Atunci când se discută pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe un rând se subînţelege că aceştia formează o configuraţie cu doi. mare (simbol C). în simbolul complet al rulmentului. alegerea unor rulmenţi individuali (neîmperecheaţi) şi formarea perechii la montaj. (în O. De aceea. Aceste simboluri intră.b). Ce nivel de pretensionare se poate asigura? Cum se realizează pretensionarea? Se pot realiza trei niveluri de pretensionare: pretensionare uşoară (simbol A). Pentru ca rulmenţii să poată fi montaţi corect. trei sau patru rulmenţi. cu aceşti rulmenţi individuali. situaţia este complicată în plus. atunci săgeţile ar fi trebuit să aibă vârfurile orientate unul spre celălalt. figura 3. din cauza ajustajelor acestora cu arborele. firmele oferă fie rulmenţi individuali. dacă proiectantul optează pentru o pretensionare medie. chiar şi numai pentru faptul că măsurarea acesteia (controlul) nu este facilă. pentru formarea perechii de rulmenţi din figura 3.

– montaj tandem-O. dar marcajul diferă de cel al grupurilor de rulmenţi formate din rulmenţi individuali. DF DB DT a b Fig. gata formate de către furnizor. de la diametrul nominal respectiv. respectiv carcasei. 3. de trei (fig. Opţiunea trebuie să aibă în vedere şi consideraţiile anterioare. proiectantul trebuie să prescrie câmpurile de toleranţă ale arborelui. b.13). din acest paragraf. De exemplu.14 Seturi de trei rulmenţi c a. prin simbolul rulmentului. arată că diametrul efectiv al alezajului rulmentului este d = 39. c. – montaj tandem-X. 2. respectând strict recomandările cataloagelor şi să opteze pentru o clasă de pretensionare din cele trei. 3. Rezumând. b. acest lucru. – montaj în tandem. 3. – montaj în tandem. Rulmenţii se livrează în seturi de doi (fig. 13 Seturi de doi rulmenţi a. – montaj în O. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă seturi de rulmenţi radiali-axiali. marcajul -6 pe suprafaţa frontală a inelului interior al unui rulment cu d = 40 mm. – montaj în X. Rulmenţii seturilor sunt şi ei marcaţi cu săgeţi. c TBT TFT TT a b Fig. c.94 mm. 3. menţionând.15). 64 . 3. în micrometri.Lagăre cu rulmenţi celui exterior este marcată valoarea abaterii efective.14) sau de patru rulmenţi (fig.

pe care o poate prelua. A Fig.16 Poziţionarea setului după marcaje Un set de patru rulmenţi în montaj QBT (tandem-O. c) poate prelua o forţă axială doar în sensul spre dreapta.13. – montaj tandem-O. QBC QFC QT a b c QBT QFT d e Fig. iar vârful este orientat în sensul forţei axiale care poate fi preluată. – montaj „dublu” O. – montaj „dublu” X. figura 3.16.15 Seturi de patru rulmenţi a. Aranjarea setului pe arbore se face după schema din figura 3. 3. poate prelua forţe axiale în ambele sensuri.15. figura 3. – montaj tandem-X. 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Un set de doi rulmenţi montaţi în tandem (DT. Forţa axială mai mare. Ea se repartizează pe grupul de trei 65 . e. este cea orientată spre stânga. c. – montaj în tandem. d). Marcajele trebuie să fie „în continuare”. b. d.

18 Set de tip QBT. 3. Dacă o problemă tehnică impune alte pretensionări decât cele pe care le oferă seturile de rulmenţi. atunci aranjamentul se făcea respectând comentariile de la punctul 1. 3. 4 3 2 1 Amax Amin Fig. dar valoarea maximă este a celei orientate spre stânga. 4 (fig.15. între ambele inele ale rulmenţilor 66 .17).Lagăre cu rulmenţi rulmenţi. 3.18. sau dacă forţa axială poate avea ambele sensuri.17 Set de tip QBT. dacă situaţia forţelor axiale este cea din figura 3. atunci setul de patru rulmenţi în aranjament QBT trebuie realizat şi orientat astfel încât marcajele să fie „în continuare”. în consecinţă. 2. valoarea ei trebuie să fie mai mică decât în cazul precedent. dacă forţa axială din arbore este orientată întotdeauna spre stânga. cu forţa axială orientată spre stânga Aranjamentul trebuie să fie invers.19. De aceea. (a se vedea deosebirea faţă de cazul dat în figura 3. atunci se montează. Dacă forţa axială ar fi orientată spre dreapta. d dar din rulmenţi independenţi şi nu cu un set furnizat ca atare. 3. 1 2 3 4 Amax Amin Fig.17). dacă ea poate avea două sensuri). Soluţia ar fi fost cea din figura 3. iar vârful să fie orientat în sensul forţei axiale (sau al celei mai mari. cu forţa axială orientată spre dreapta Dacă s-ar fi realizat un grup ca acela din figura 3. atunci ea ar putea fi preluată doar de rulmentul 1 şi.

Pe de altă parte.1. aparatură medicală. nuanţate. rulmenţii trebuie să aibă un anumit joc de funcţionare. privind opţiunea pentru joc sau pentru pretensionare. Desigur. f.2) oferă proiectantului posibilitatea de a se adapta unei situaţii concrete. angrenajele conice de precizie (angrenajele diferenţialului la automobile). e. au în vedere situaţiile „tradiţionale”. se dau câteva exemple de pretensionare obligatorie: a. care cer soluţii noi.20. El trebuie să fie cu atât mai mic. 3. 67 . b. o repartizare mai favorabilă a sarcinii pe corpurile de rostogolire şi o durabilitate mai mare a rulmentului din acest punct de vedere. c. în timp ce în altele are un caracter de recomandare sau de opţiune. subansamble ale roboţilor.19 Grup de patru rulmenţi format din rulmenţi individuali (montaj de tip tandem-O) 3. cu cât precizia de centrare şi cea de rotire a arborelui trebuie să fie mai mari. 3. c. Amax Amin Fig. g. prin rectificare. arbori care au o mişcare alternativă (reversibilă). d. se poate realiza prestrângerea dorită. Clasele de jocuri (§ 3. aparate de măsură. o micşorare a vibraţiilor în timpul funcţionării. Modificând. jocurile mici mai asigură şi alte câteva avantaje importante: a. la care se impun şi abordări diferite. lungimea acestor distanţiere. 3. h. motoare electrice mici. ale problemei jocurilor sau pretensionărilor.21). Jocul În marea majoritate a situaţiilor. apar mereu situaţii tehnice deosebite. b. Fără a epuiza situaţiile.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nişte distanţiere (fig.1. arborii principali ai maşinilor unelte. cu valabilitate mai generală. Nu pot fi date „reţete” general valabile sau definitive. Pretensionarea Pretensionarea rulmenţilor este obligatorie în anumite situaţii. o funcţionare mai silenţioasă a rulmentului. anumite ansamble ale motoarelor de aviaţie.4 Joc sau pretensionare? Comentariile care urmează.

precum şi frecările care se opun rotirii coliviei (de exemplu cele determinate de rotirea coliviei în masa de unsoare consistentă) nu pot fi învinse de forţele de tracţiune care se dezvoltă la contactele corpurilor de rostogolire cu inelul rotitor. conform FAG [8].1. 3.Lagăre cu rulmenţi În figura 3. dar cu distanţiere de lungime calibrată între inelele a doi rulmenţi vecini. la rulmenţii radiali cu role cilindrice).20 Axul păpuşii mobile Pretensionarea este. Cele două tipuri de arcuri din construcţiile de mai sus îndeplinesc această condiţie. poate fi axială (de exemplu. ori la schimbări rapide ale direcţiei sarcinii. la variaţiile normale ale sarcinii.15. Fenomenul este cu atât mai intens cu cât sarcina care încarcă rulmentul este mai mică.3.21 şi 3. Gruparea rulmenţilor este de tipul celei din figura 3. care urmăreşte evitarea patinării. Ea duce la creşterea temperaturii şi la micşorarea durabilităţii rulmentului (chiar la gripaj). sunt prezentate două asemenea soluţii. practic egale cu zero. Patinarea este dăunătoare. În construcţia din figura 3. Fig.22 – un set de arcuri Beleville (arcuri-disc). de asemenea. În figurile 3. forţele de inerţie ale corpurilor de rostogolire şi ale coliviei.22. Pretensionarea cu arcuri poate fi aplicată 68 .20 [8] se dă soluţia constructivă a rezemării axului unei păpuşi mobile. pentru a avea deformaţii neglijabile. O altă posibilitate o reprezintă pretensionarea cu ajutorul arcurilor. Ea poate fi realizată prin diverse metode. d (tandem-O). În aceste condiţii. Pretensionarea. O parte dintre acestea au fost prezentate în § 3. Arcurile utilizate pentru pretensionarea rulmenţilor trebuie să aibă o rigiditate ridicată. chiar periculoasă.21 este folosit un arc elicoidal din sârmă cu secţiune dreptunghiulară montat central. Consecinţa este patinarea (alunecarea) corpurilor de rostogolire pe căile de rulare („skidding”). necesară în special la rulmenţii care funcţionează la turaţii mari sau care sunt supuşi unor acceleraţii importante. Pretensionarea cu arcuri are avantajul că forţa de pretensionare este constantă pe întreaga durată de funcţionare a ansamblului respectiv. iar în figura 3. la rulmenţii radiali cu bile) sau radială (de pildă.

contactele vor fi încărcate suplimentar. însă rulmentul mai are un joc intern de funcţionare. În acest caz. d. temperatura rulmentului va creşte. Dacă rulmentul a fost montat cu pretensionare. 3. zona de antrenare zona de lucru Fig. încât deplasarea relativă a inelelor depăşeşte valoarea jocului.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului Dacă. b. 3. axele inelelor rulmentului formează un anumit unghi.22 Arborele unei maşini pentru găuri adânci Recomandări privind mărimea forţelor de pretensionare (sau a sarcinilor minime care trebuie aplicate rulmentului) se găsesc în cataloagele firmelor. iar durabilitatea lui va scădea.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nu numai pentru evitarea patinării corpurilor de rostogolire. datorită deformării unghiulare flexionale a arborilor. 3. iar durabilitatea lui va scădea. atunci încărcarea contactelor va creşte suplimentar. Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului se datorează unei serii de cauze: 69 . în timpul funcţionării.21 Arborele port-piatră al unei maşini de rectificat alezaje zona de antrenare zona de lucru Fig. Jocul intern se micşorează. ci şi pentru celelalte cazuri menţionate mai sus. temperatura rulmentului va creşte. c. Jocul intern devine egal cu zero. atunci pot apărea următoarele situaţii: a. Deviaţia unghiulară are o asemenea valoare.

05 0.5º 3º 3. Acestea sunt inevitabile. 2RS) . 23. 222 (d≥52).seriile 222 (d<52).13 Valori limită ale nealinierii unghiulare a inelelor Tipul rulmenţilor Valoarea limită a nealinierii unghiulare Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali cu role cilindrice pe un rând Radiali cu role cilindrice pe două rânduri Radiali-axiali cu bile Radiali-axiali cu role conice Radiali-oscilanţi cu bile pe două rânduri . 238.seriile 213. Tabelul 3. 249 .5º nu pot compensa 3º nu pot compensa 2 .Lagărele constituie subansamble independente.5º 2.4' 1. poziţia forţelor în raport cu reazemele. Există actualmente aparatura necesară care permite alinierea lor cu o mare precizie. rigiditatea carcasei în zona lagărelor etc. .seriile 232 (d≥52).5º 0. dar depind de rigiditatea construcţiei (forma şi dimensiunile secţiunii arborelui. 248 . Ele trebuie să fie aliniate. 230 (d<56). dintr-o singură prindere.10' 2 .Deformaţiile arborilor sub sarcină. lungimile diferitelor tronsoane.seriile 12. arborii vor avea o anumită înclinare ϕ în reazeme (centrele de presiune ale rulmenţilor).seriile 22. 231 (d≥60) . 241 (d<64). 232 (d<52).5º 2º 2. 231 (d<60). 130 Radiali-oscilanţi cu role butoi pe un rând Radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri . 112 .5º 3º 4º 1. minute) 2 . Pentru evitarea lor.3º 1.05<P0/C0<0. 22.seriile 13.4' nu pot compensa 2 .Lagăre cu rulmenţi . cu etanşare proprie (RS. alezajele trebuie prelucrate simultan. 240 . .).seriile 223. Ca urmare.10' 3 .seriile 230 (d≥56). 241 Axiali cu bile Axiali cu bile cu suport sferic Axiali cu role cilindrice Axiali-oscilanţi cu role P0/C0<0. 23. 239.3 P0/C0>0.3 .1º 3º 70 .3 Radiali-oscilanţi cu ace (grade.Abaterile de la coaxialitate ale alezajelor carcasei în care se montează rulmenţii.

[42]). atât în plan vertical (propriile abateri ale înălţimii axelor capetelor de arbori de la talpa ansamblului. 3. [23]. Vor exista atât abateri de la paralelismul axelor arborilor. cât şi abateri unghiulare. care trebuie unse cu ulei. Aceasta este.1. ale unor 71 . d. Unsorile au şi unele dezavantaje: a.3. totuşi. [17]. avantaj important mai ales la arborii înclinaţi sau verticali. aşa cum s-a văzut în § 3. Alte exemple sunt cele ale cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte. asigură o protecţie foarte bună împotriva prafului. vor exista nealinieri.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi . lubrifianţii solizi. Problema care se pune este ca nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului să nu depăşească anumite valori limită (tab. Atunci când rulmenţii se află în spaţii comune cu alte organe de maşini. e. frecarea internă este mai mare. la sarcini mici şi turaţii mari. deoarece cele două ansamble sunt entităţi separate. Rulmenţii se ung cu ulei în următoarele situaţii: a. prin imersiune (de exemplu roţi dinţate).4. unde roţile dinţate şi rulmenţii sunt unşi cu acelaşi ulei. Cu aparatura actuală se poate realiza. ale cutiilor de avansuri.3 Lubrifianţi Lubrifianţii utilizaţi pentru ungerea rulmenţilor sunt unsorile consistente. datorită avantajelor pe care aceasta le oferă: a. cât şi în plan orizontal. cu degajare mai mare de căldură. situaţia la majoritatea reductoarelor de turaţii. pot provoca patinarea corpurilor de rostogolire. mentenanţa este mai uşoară. b. c. [9].Capetele arborilor a două ansamble succesive ale unei transmisii (de exemplu capătul arborelui de ieşire al unui reductor şi capătul arborelui de intrare al maşinii antrenate) nu pot fi coaxiale. iar nivelul uleiului (impus de condiţia de ungere a roţilor dinţate) este suficient de ridicat pentru a asigura pătrunderea corpurilor de rulare ale rulmenţilor în lubrifiant. se limitează turaţia la care pot fi folosiţi rulmenţii unşi cu unsoare. Unele unsori consistente sunt aditivate cu lubrifianţi solizi (bisulfură de molibden sau grafit). în unele situaţii. de exemplu. patinarea este evitată prin pretensionarea rulmenţilor (§ 3. b.1 Unsoare consistentă sau ulei? Majoritatea rulmenţilor (90%) sunt unşi cu unsoare. este reţinută mai uşor în lagăr. reduce zgomotul. Pentru a se valorifica avantajele unsorilor consistente s-au luat măsuri ca dezavantajele acestora să nu aibă consecinţe care să determine ieşirea prematură din funcţiune a rulmentului.13. uleiurile şi. determină existenţa acestor nealinieri).3.1. De aceea. etanşarea lagărului este mult mai simplă. Chiar dacă acestea se montează pe aceeaşi placă de fundaţie (pe acelaşi suport). o aliniere de mare precizie.4). Pe de altă parte. 3.

Aceasta din urmă dă o măsură a consistenţei unsorii. O unsoare cu consistenţa 3 poate fi utilizată la rulmenţii unor arbori verticali. c. 2 şi. în unele cazuri. din cauza procesului în care este implicat ansamblul în care se află rulmenţii. b. conform NLGI (National Lubricating Grease Institute). De pildă. Atunci când. dar nu numai. În tabelul 3. După cum se constată.115 000 00 0 1 2 3 4 5 6 Unsorile pentru rulmenţi au. situaţie în care se impune răcirea forţată a lagărului cu ajutorul unui agent de răcire. în aceste cazuri nu este vorba de a opta pentru ungerea cu unsoare sau cu ulei. Atunci când. deoarece aici nu există o alternativă. ei s-ar încălzi la temperaturi nepermis de mari (cazul. la temperatura de 25ºC.3.Lagăre cu rulmenţi tipuri de compresoare sau de pompe etc. came. de exemplu.14 sunt date clasele de consistenţă şi penetraţiile corespunzătore. consistenţa 1. doar că această căldură a fost produsă din cauze externe rulmentului şi nu din cauza parametrilor săi funcţionali. ale aceloraşi carcase şi sunt unse cu acelaşi ulei cu care sunt unşi rulmenţii. la turaţii foarte mari se pretează ungerea cu ceaţă de ulei. al maşinilor pentru fabricarea. de regulă. prin centrifugare. Acesta este uleiul. şuruburi de alimentare se află în zone adiacente ale aceluiaşi carter. care circulă printrun sistem de răcire.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor După cum se cunoaşte. Motivul selectării acestor clase este acela de a se evita două 72 . deoarece este o metodă sigură de ungere şi de răcire în acelaşi timp. 3. ambreiaje multidisc. a vatei minerale)..14 Clase de consistenţă şi penetraţii NLGI Clasa NLGI Penetraţia (zecimi de mm) 445 – 475 400 – 430 355 – 385 310 – 340 265 – 295 220 – 250 175 – 205 130 – 160 85 . 3. unsorile consistente au două caracteristici (proprietăţi) specifice: punctul de picurare şi penetraţia. Problema se reduce tot la evacuarea căldurii din lagăr. datorită condiţiilor de lucru (sarcini şi turaţii) temperaturile ar fi prea mari. pistonaşe. Tabelul 3. la care anumite organe ale acestora (roţi dinţate.

.Parametrul Vâscozitatea cinematică a Domeniul tenţa de viteză de uleiului de NLGI n·dM bază.. respectiv 2Z. ori cu alte tipuri de etanşări proprii. Tabelul 3. În aceşti rulmenţi......+140 2 2 2 3 3 2 1/2 2 1 2/3 1/2 3 500000 500000 1000000 500000 1000000 500000 350000 300000 500000 600000 - 160 14. date în § 3.4. pe de altă parte.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi situaţii extreme: a. unsoarea s-a introdus într-una din fazele finale ale fabricării lor.. să împiedice rotirea coliviei cu corpurile de rostogolire şi. încât. b.+160 (hidrocarbură sintetică) Poicarbamidă SM 100/2 KPE2R-30 -30. de tipul 2RS.. la temperaturile de funcţionare din partea superioară a domeniului de temperaturi. pe bază de litiu (ulei de bază: mineral) Calciu-litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: diester) Litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: ester) Litiu (ulei de bază: mineral) Complexă.+80 -50.+140 -40.+260 (FA 164.. 2) Unsoare standard pentru rulmenţi de precizie cu bile.. pe bază de bariu (ulei de bază: mineral) -25.. pe de o parte.+120 -50.1) Poicarbamidă SM 29 KHC1P-20 -30.. pe bază de sodiu SF 108 KSI3R-40 -40. Rulmenţii se ung la montarea lor în ansamblul respectiv (ungere iniţială) şi.+150 -20.5 15 100 26 100 220 425 150 160 31 115 SM 28 KFK2U-40 Agent de îngroşare organic -40. consistenţa unsorii să nu fie prea mică... la anumite intervale de timp. consistenţa să nu fie prea mare..+180 (ulei de bază: siliconic) 1) Unsoare standard pentru rulmenţi radiali-axiali.15 Unsori pentru ungerea iniţială a rulmenţilor Simbol INA Simbol DIN 51825 Tipul unsorii Consis.. -1 n .+204 (FA 101T) mineral) Complexă.+120 -20. uleiul de bază al unsorii să nu-şi poată îndeplini funcţia lubrifiantă. cu contact sau fără contact.. reungere).. dM – diametrul mediu al rulmentului (mm). fără a se mai apela la ungere de completare. Ungerea astfel asigurată este definitivă („for life”).+120 -30.5(d+D).. O categorie aparte o constituie rulmenţii cu etanşare proprie. dM=0.turaţia (min ). la 40ºC temperaturi -1 2 -1 (min ·mm) (mm ·s ) SM 03 SM 11 SM 12 SM 161) SM 17 SM 182) SM 23 KP2N-25 K2E-20 KE2K-50 K3K-20 K3P-50 K2K-20 KP2N-20 Complexă. se procedează la împrospătarea unsorii (ungere de completare.. iar unsoarea să curgă din lagăr... la temperaturile de funcţionare joase.+180 (ulei de bază: ester) Gel SF 101 (ulei de bază: ester sau ulei -54. 73 ..

UM 185 Li3EP*. Tabelul 3. Grease MU-EP-1* UM 185 Li2. UM 185Li2EP*. ºC Clasa de minimă maximă NLGI îngroşare 1 săpun de calciu -15 60 2 3 -54 52 2 1 ASTRA ICERP UTJ 135Ca2 UM 180Li1. [16]. se prezintă.16 Unsori pentru lagăre cu rostogolire (rulmenţi) Agentul Temperatura. UM 185 Li 3M* U230 Ca1/2EP* U230 Ca2/3EP* U230 Ca3 - UM 175 LiCa 3 - - - - 2 1 USB-300-2. UM 185 Li2EP*. USB-300-3M-3EP# U260 B2 U260 B2M* U260 B3 U260 B3M* Grease NF1 Grease NF2 - bentonă 0 240 2 3 - Notă: *=unsori aditivate „extremă presiune”. UM 185 Li2EP*.16 [10]. a=unsori care pot fi utilizate şi pentru ungerea utilajelor din industria alimentară. în tabelul 3. UM 185Li 2M* LUBRIFIN U 90 Ca1 U 90 Ca2 U 90 Ca3 AGIP Grease CC2 Grease CC3 GR 7036 UM 180 Li1-EP* Grease MU-1. b=biodegradabilă. UM 185Li 2M* Grease SM#. [32]. Ţinând seama de marea diversitate a producătorilor şi a unsorilor. Tabelul conţine produse ale unor firme importante. UM 185 Li3EP*. USB-300-2-M3EP#. Grease MP* UM 185 Li3.15 sunt prezentate unsori pentru ungerea iniţială. [15]. Grease MU-2. Grease MU-3. ca şi diversitatea mărcilor şi calităţilor de unsori [10]. Grease MU-EP-2*. Grease MU-EP-3* UM 185 Li 3M* UM 165 LiCa 1 Grease LP-1 UM 170 LiCa 2 Grease LP-2 Grease AC-1 Grease AC-2 săpun de litiu -25 130 2 - 3 săpun litiu + calciu săpun complex de calciu 100 -25 120 1 2 3 1 -25 150 2 3 1 săpun complex de aluminiu săpun complex de litiu -25 140 2 - UM 185 Li3. #=unsori cu bisulfură de molibden. UM 185Li2M* UM 185 Li2. USB-300-2M-10EP# USB-300-3. precum şi echivalenţele unsorilor fabricate de aceste firme. În tabelul 3.Lagăre cu rulmenţi Numărul producătorilor de unsori consistente pentru rulmenţi este mare. unsori recomandate pentru ungerea rulmenţilor. USB-300-MG-8EP#. Grease 30. recomandate de firma INA. 74 .

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În procesul de mentenanţă (întreţinere) a lagărelor cu rulmenţi. Spheerol AP-3. Spheerol AP-2. Mobilgrease 77. Nevastane HT/AW2a Multiplex TP Alukomplex-1. temperatura maximă de utilizare scade şi pot apărea şi alte modificări ale caracteristicilor acestora. unsorile ale căror uleiuri de bază sunt diferite. StatermaMO10# - Mobiltemp1. Mobilplex 46 Multimotive 1.b Energrease OG2 Epexelf 1 Epexelf 1 Mobilux 2. Mobilux EP-2*. Energol Energrease PR 2 Energrease PR 3 - CASTROL Spheerol L2 Spheerol L3 - ELF Palissa 1 Palissa 2. Spheerol AP-1. trebuie evitată amestecarea diferitelor tipuri (mărci) de unsoare. Alvania EP-1* Top Cup*. Molybden* MS 1805 Alvania R2. Alvania EP-2*. nu trebuie amestecate. H1Alton-2a Favorit 2 LC 300 - Staterma2. Rolexa 1 Energrease LS-EP-1* Spheerol EPL-1* Energrease LS-2. Albida HD2. H1Alton-1a Alukomplex-2. Alukomplex-2H. atunci consistenţa unsorii se modifică (de regulă. Mobilgrease Special* Mobilux 3 LZS-3. Calithia EPT 2* Alvania G3 Cassida RSL-1a Cassida RSL-2a Energrease LS-3. se micşorează). Anfrol XP-2*. Ca regulă generală. Limolard# - Chevron.P. Rolexa 3 Energrease LS-EP-3* Spheerol EPL-3* Energrease HT-1 Energrease HT-2. Rolexa 2 Energrease LS-EP-2* Spheerol EPL-2* Pressure Gun Rhodina RL-1 Graphit Rhodina RL-2 Grease Rhodina RL-3 Aeroshell Grease 14 Alvania R1. Retinax EP-2 Alvania R3 Alvania G1 Alvania G2. în nici un caz. Mobilplex 47 Multimotive 2 Mobilplex 48 Nevastane HT/AW1a Cardrexa GEP-2. Hengermϋzsir-2. LZS-2. B. precum şi unsorile care au agenţi de îngroşare diferiţi. Helios-2M# - Albida EP2*. Dacă se amestecă unsori de diferite tipuri. Hengermϋzsir-2M. Mobiltemp 78# Mobiltemp 2 Helos-2. Alvania WR2*. LZS-2EP* Mobilgrease MP. Motul 5039#. Axa GR Chevron. Retinax LX2 Darina 2 - - - 75 . Retinax EPX2*#. Biogrease EP2*. Movex 2 - MOBIL Mobilux 1 Mobilux EP-1* MOL Carrier KZS-0/1 KZS-0/2 KZS-0/3 LZS-1 MOTUL SHELL Energrease LS-1. StatermaMO2#.

23. 3. dacă se face un amestec. Alegerea uleiurilor pentru angrenaje nu face obiectul acestui volum. înainte de utilizare. 3. oscilanţi cu role butoi.).9. Dacă. dar nu din categoria celor mai sus menţionate. cu ace Cu role conice. El reprezintă doar ultima soluţie. De aceea. trebuie să fie amestecate. Cunoscând sau apreciind temperatura de funcţionare. Tabelul 3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor S-au menţionat mai sus (§ 3. O tratare amplă asupra lubrifianţilor o oferă lucrarea [3]. cu ajutorul ei. [33]) şi. iar comportamentul uleiurilor în condiţii de presiune este tratată în [30]. cât şi de turaţie. O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească uleiul este ca vâscozitatea lui. având deci. Dar şi în această situaţie. anumite unsori. este recomandabil ca. nu trebuie amestecate.Lagăre cu rulmenţi De asemenea.138).1) situaţiile care impun ungerea cu ulei. Nu înseamnă că rulmentul trebuie uns cu un ulei cu această vâscozitate. se poate face pe baza figurii 5. din motive nenominalizate aici. marca uleiului care corespunde acestei condiţii privind vâscozitatea minimă (de exemplu. la temperatura de funcţionare (indiferent care este aceasta) să nu coboare sub o valoare minimă (tab. În cele ce urmează nu se mai insistă asupra ungerii rulmenţilor. care ţine seama atât de dimensiunile rulmentului. clasa de vâscozitate ISOVG (vezi şi tabelul 5. precum şi [4]. cu proprietăţile lor esenţiale. precum şi alte proprietăţi relevante ale acestuia.3. să se testeze consistenţa. dacă ei se află în spaţii adiacente cu alte organe de maşini ale transmisiei (roţi dinţate etc.17). unsorile fabricate de firme diferite. totuşi.3 (pag. O alegere nuanţată a uleiului. dacă unsorile conţin aditivi diferiţi. este prezentată în lucrarea [35]. mărci diferite. O gamă largă de uleiuri produse în România. cu role cilindrice. deoarece conţin aditivi diferiţi. din figura 3. ISOVG 68 indică o vâscozitate de 68 mm2/s la temperatura de 40oC). sub incidenţa aceluiaşi ulei. axiali cu ace Axiali-oscilanţi cu ace 76 . atunci ele trebuie să aibă acelaşi ulei de bază şi acelaşi agent de îngroşare. la limita de jos a vâscozităţii. calitatea unsorii rezultate ar putea fi necorespunzătoare.17 Vâscozităţi minime ale uleiurilor pentru rulmenţi (la temperatura de lucru) Tipul rulmentului Vâscozitatea cinematică mm2/s 13 20 30 Cu bile. se poate stabili.

de exemplu amestecarea lubrifianţilor. împiedicarea pătrunderii în lagăr a contaminanţilor şi. a lubrifiantului. aflate în spaţii adiacente. exterior ansamblului. În ceea ce priveşte cel de al doilea scop. reţinerea. sub aspectul ungerii.18 [10] conţine recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor.23 Dependenţa vâscozitate – temperatură pentru uleiuri din diverse clase ISOVG Tabelul 3. el nu se referă doar la împiedicarea lubrifiantului de a ieşi din lagăr în mediul ambiant. pe de o parte. Unul dintre aceştia este etanşarea. în cazul în care rulmentul este uns cu un alt lubrifiant decât celelalte organe ale transmisiei.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 3000 2000 1000 Vâscozitatea minimă (tab. pe de altă parte. se poate identifica un ulei care să corespundă problemei. Cu vâscozitatea determinată ca mai sus. Există situaţii în care trebuie împiedicată ieşirea lubrifiantului din lagăr spre interiorul carcasei transmisiei. în lagăr.17) mm /s 500 300 200 100 50 30 20 15 10 8 6 5 4 3 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 1:ISOVG320 2:ISOVG150 3:ISOVG68 4:ISOVG46 5:ISOVG32 6:ISOVG22 7:ISOVG15 2 1 2 3 4 6 5 7 90 100 110 120 130 140 150 160 Temperatura de funcţionare ºC Fig. 3.3. depinde de o serie de factori. 3. pentru a se evita. şi ţinând seama de condiţiile de funcţionare din tabel. Prin etanşarea unui lagăr (sau a unui rulment) se urmăreşte. 77 .4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi Funcţionarea corectă a unui lagăr cu rulmenţi.

Tellus S68. Dicrea TC 32. I 68 (PETROTEL-LUKOIL). D.E. Hidrokomol U-15 (MOL Carrier). Turbokomol 68K. Dacnis P 100 (ELF). Vitrea 32. 8. 24. D. KA-68. THB 32 (B. Corena P 100. Tellus T15 (SHELL) # L 100. Radula 100. K68.T.T. Hidrokomol U-100. 18. Turbelf SA 68.. Turbokomol 32K. TCL-68. Oil Heavy Medium. ACER 68. Dacnis VS68 (ELF). H68 EP/1 (ICERP). Velocite OilS. L 56 *. Safco Rubric A 32. Dicrea 68 (AGIP). Safco Rubric S32 Z. H32EP. H68. D. H100 EP*. rot/min # Tipul uleiului K68. AN-100.T. H15 EP. Saf Drive S68. H 100 EP/1. Polytelis 68. Tellus S32. Tellus S68. ACER 100. Magna 15 (CASTROL). K 100 (ASTRA). LA 100. K68. Hyspin AWS 32. Turbinol 32EP. Hyspin VG68. Hidro HL-68. KA 100 S (ICERP).E. OTE 68. Safco Rubric RU 100. H32A. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier).T. OTE 68. Perfecto T 100 (CASTROL). I100. Hidro HL-32. Tegula 32 (SHELL) # # # L 10 .TH68EP1 (ASTRA). KA-68. Radula 32.T. D. Hyspin AWS68. Velocite Oil AX (MOBIL). Safco Rubric A 32. Hidrokomol P-32.P. Dacnis P68. THB 100 (B. Turbelf SA 32. Tellus S32. Rubrex 400. Vitrea 32. OSO-C 100. Velocite Oil nr. OTE 32. H32 A (PETROTEL-LUKOIL).E. Energol CS 100. Vitrea 68. Spinelf 15 (ELF). Elfolna DS 100. Tellus T 100 (SHELL) # K68. ACER-MP 100. H41 . Morlina 32. H18A. TbA 32E*. Turbelf GB 32. Dacnis VS68 (ELF). Rubrex 400. D.T. Aircol PD 32 (CASTROL). AN-32. Turbo T32. H32 A (PETROTEL-LUKOIL). Energol HLP 32. TbA 32E*. Hyspin AWS68.E. Velocite Oil AX (MOBIL). Dicrea 68 (AGIP). D. Turbelf SA 68.T. Vectra Oil Light.E 27 (MOBIL). RC-R 32. TCL-32. Turbelf TSE 32.Energol RC 68. Vitrea 100. Safco Rubric S 68 Z (MOTUL). Polytelis 32. OSO-C32.4000 peste 4000 78 . Turbinol 32. Tellus T 32. Hyspin VG 32. Tellus S 100. RC-R 100. Dacnis P68. LA 32** (LUBRIFIN). Oil Light. Safco Vis 32 (MOTUL). Hyspin AWS 32. ACER 68. Hidrokomol U-68.T. LA 57** # (LUBRIFIN).. 12. OSO-C68. TCL-68. Hyspin VG68. Hidrokomol P68. Hidrokomol U-32. Dacnis VS 32 (ELF). H 32 EP/1 (ICERP). H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). I 68 (PETROTEL-LUKOIL). Turbelf SA 32.Energol RC 68. Dicrea 32 (AGIP). D. 12. Radula68. Radula 68. 26. Vectra Oil Heavy. Dicrea 100 (AGIP). Hyspin AWS 100. D. LA 100. Dicrea TC 32. Hidro HL-32. Comptella 68. Safco Alterna 100 (MOTUL).4000 peste 4000 -5 sub 500 100 500. Safco Rubric D 100. RC-R 32.P. H 60A. TK 32. ºC minimă maximă Turaţia. H 10 (ASTRA).E. TK 32. H 32 EP/1 (ICERP). TCL-15. HLP-HM68. AN-32.18 Recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor Temperatura.P. Radula 32. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). Elfolna DS 68. Polytelis 32.). Perfecto T 32. Dacnis VS 32 (ELF). Saf Drive S68 2 (MOTUL).E. Perfecto T68. Turbelf SA 100.E.). Saf Drive S 32.Turbinol 68.E.T.P. K 100.T. Tegula 32 (SHELL) sub 500 50 500. Aircol PD 32 (CASTROL). H41 . SZK-100. Safco Rubric C 68. CS 68. Hidro HL-68. Hyspin VG 100.. Tellus T68. Velocite Oil nr. H68 EP. Magna 68.THB-68 (B. OSO 100. Perfecto T 32.). H 68 EP/1 (ICERP). Dicrea TC 68. H 15EP/1. 24. Elfolna DS 32. Vactra Oil Heavy Medium. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). ACER 32. Turbo T68. H68 EP. Perfecto T68. Turbo T68. H 46 A .T. Dicrea 32 (AGIP). Radula 15. OTE 100. HA 15S (ICERP). RC-R68. D. L8 (LUBRIFIN). 26. D. LA57** # (LUBRIFIN). D. Velocite Oil nr. HA 15. L 100*.E. TCL-32. Energol HLP 32. Vitrea 68.E. H32A. KA 100 (MOL Carrier). H32AS. H60A. Dicrea TC 68. OSO-C32. Hyspin VG15.). Turbelf TSE 32. Tellus T 32. H 60A. RC-100. H 46 A . Vactra Oil Heavy Medium. 13. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). Morlina 100. 11 (MOBIL).P. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). Safco Vis 32 (MOTUL). Hidrokomol P-68.E.). Safco Rubric S32 Z. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). Comptella S68 (SHELL) H32. Morlina 32. OSII 60 . Turbelf GB 32. H32EP. Polytelis 100. L 100. LA 32** (LUBRIFIN). Saf Drive S 32. TH68EP1(ASTRA). THB 32 (B. Comptella S68 (SHELL) H32. Comptella 68. H 100A*** (LUBRIFIN). KA 100**. TbA 57E*. HLP-HM68. Hidrokomol U-68. Magna 68. H32AS. Oil Light.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.T. OSO-C68. Turbo T32. ACER 32. OTE 32. Comptella 100. Safco Rubric S 100Z. Elfolna DS 32. H60A. CS 68. Vacuoline 525. TbA 57E*. Turbokomol 68K. ACER 15 (AGIP). D. Hyspin VG 32. OSO-15. Aircol PD 68 (CASTROL). Tellus T68. Safco Rubric C 68. D.T. RC-R 68. Magna 100.. H68. Aircol PD 68 (CASTROL). THB-68 (B. Hidrokomol U-32. Elfolna DS 68. AN-68. Hidrokomol P-32. Turbokomol 32K. TCL-100. Oil Heavy Medium. Vectra Oil Light.E. 13. Safco D 100. Polytelis 68.

Safco D 100. TIN 220EPS/1 (ICERP). Hidrokomol HV-U46 (MOL Carrier). 500. K 100 (ASTRA). D.E. Blasia 100 (AGIP). GR-XP 220. OSO-S 150. Safco Rubric D 100. ** = utilizare peste 50ºC. Supraco MPL 100. Radula 220. LDE. Vacuoline 333. TIN 150 EPS. Corena P 100. RCR 100. Safco Rubric FF 220. Vactra Oil BB.E. RC-100. Tellus T 32 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). Hydrelf sub 1000 DS 46. D. KA 100. SZK-100. Morlina 100.18 (continuare) Temperatura. K220* (ASTRA). K220*. Safco Rubric XP22Z (MOTUL). Dicrea 100.. Blasia 220. OSO-C 220. Morlina 220. L100 * (LUBRIFIN). contaminanţi exteriori. Hyspin AWH 46 (CASTROL).T. Vacuoline 533.T. Hyspin AWH 32 (CASTROL). Omala 100 (SHELL) Arnica 46 (AGIP). Alpha SP 100 (CASTROL). OSO-220. peste -5 D. D. I 220 (PETROTEL-LUKOIL). ACER-MP 100. D. Dacnis VS150. ACER-MPK 150. GR-XF 220. I100. H100 EP*. Energol RC-150. L 220**. 11 (MOBIL). Bactran HV46 (B. Tellus S 100. Safco Rubric S 100Z.. OSO-S 220. 18. D. Transzol 100. Viscolite Oil BB. *** = utilizare peste 10ºC.E. Mobilgear 629. Vitrea 220. 13 (MOBIL). Oil Extra Heavy (MOBIL). D. Komagmol 100 (MOL Carrier). Reductelf SP peste 4000 100. contaminanţi secundari. TCL100. TIN 220 EPS (LUBRIFIN).). KA-100S (ICERP). OTE 100. Polytelis 220.E. Elfolna DS 100. Bactran HV32 (B.T. Vactra Oil Extra 100 Heavy. Hydrelf -30 50 1000. LDE. Hidrokomol HV-U15. Dicrea 150.). LA 100. Safco Gear HD 150. Hyspin AWS 100.Hyspin VG 150. Reductelf Synthese 100. Safco Rubric RU 220. Polytelis 100. Safco Rubric RU 150.P. ACER –MP220.P. OSO-C 150. contaminanţii (poluanţii) sunt de trei tipuri: a. Alpha SP 150.T.5000 DS 32. Magna 220. K150.). Safco Gear HD 220. Safco D150. Etna Oil no. Hidrokomol HV-U22 ## (MOL Carrier). Safco Rubric XP 46 Z (MOTUL).E 27.T. Hyrelf XV 432 (ELF).T. Tellus T 15 (SHELL) NOTĂ: * = utilizare peste 0ºC. Energol CS 220 (B. Safco Alterna 100 (MOTUL). Vacuoline 133. sub 500 Metelia 220. SZK-220. Rarus 427 (MOBIL). D. Hyspin AWH 32 (CASTROL).). Etna Oil no. Dacnis P 100. LA 100. SIC-C 220. Vitrea 100. Bactran HV32 (B. Hyspin AWS 150.4000 Viscolite Oil Extra Heavy. ## = utilizare la temperaturi mai mari de -20ºC.P. ACER –MP 150. Hyrelf XV 46 (ELF). Vacuoline 328. Metelia 100 (ELF). Hyspin VG 100. Comptella150. I 150 # (PETROTEL-LUKOIL).E. Supraco MPL 220. Komagmol 220. L 56 *. ACER 100. CS-150 (B. Hydrelf peste 5000 DS 32 (ELF).E. H 100A*** (LUBRIFIN).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3. ### = utilizare la temperaturi mai mari de -15ºC. 79 . Supraco MPL 150. 19. Oil BB (MOBIL).Hyspin VG 220 (CASTROL). L 100*.4. Delima 220. Safco Rubric RU 100. Misola MAP 220.P. Radula 100. Hidrokomol HV-U32 (MOL ## Carrier). TIN 150EPS/1 (ICERP). OSO-150.). Safco Rubric XP32Z (MOTUL). L 100. Reductelf SP 150. Radula 150. Dicrea 220 (AGIP). Mobilgear 630. ACER 150. KA95* (ASTRA). Corena P 150. Transol 220..). K150. ACER-M230. KA 100**. Vitrea 150. Magna 150. THB 100 (B. c. Morlina 150. Safco D220 (MOTUL). Omala 220 (SHELL) # L 150*. SZK-150. Energol CS 100. GXP 100. TIN 100EP/1. L 150*. Vacuoline 525. ºC minimă maximă Turaţia. Rarus 429. Polytelis 150. # = vâscozitate la 50ºC.T. Comptella 100.T. 28.3. KA-150 (MOL Carrier). H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). OSII 60 . TCL-220. Turbelf SA 100. Tellus TD 46 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). b. Reductelf Synthese 220 (ELF). Reductelf Synthese 150 (ELF). TCL-150. Reductelf SP 220. Safco Gear HD 100. Magna 100. Mobilgear 627. Hidrokomol U-100. Vacuoline 128. H 100 EP/1. Transzol 150. Aircol PD 150 (CASTROL). Alpha SP 220. Tellus T 100. KA 220 (MOL Carrier). Komagmol 150. Tellus T 46. După natura lor.. Vectra Oil Heavy. ACER MPK 220.E. contaminanţi primari. SIC-C 150 (AGIP).P.T.P. rot/min Tipul uleiului L 220**. Perfecto T 100. Blasia 150. AN-100. L95 **. Omala 150 (SHELL) # L 100. Dacnis P 150. 15 (MOBIL). Vacuoline 528. OSOC 100. KA 150/1. K 100. Safco Rubric FF 150.E. Safco Alterna 150 (MOTUL). D.

ori sunt introduşi odată cu lubrifiantul la prima ungere a ansamblului. care. % Fig. de pildă. În figura 3. Contaminanţi secundari sunt şi compuşii de oxidare (îmbătrânire catalitică) ai uleiului.18 [40].24 [40] se prezintă impactul contaminanţilor din lubrifiant asupra diferitelor cuple de frecare. rulmenţi etanşări angrenaje cuzineţi robineţi ghidaje liniare piston / cilindru lanţuri frâne / ambreiaje cuplaje altele 0 10 20 30 40 incidenţa. O caracterizare a nivelului de poluare a diferitelor medii în care se pot afla ansamble cu rulmenţi este dată de tabelul 3. Ei sunt.Lagăre cu rulmenţi Contaminanţii primari sunt aceia care provin din procesul de fabricaţie şi de montaj al ansamblului din care fac parte rulmenţii. Se observă că rulmenţii sunt cei mai afectaţi de contaminarea lubrifianţilor (28%).25 [40] este sugestivă pentru constatarea influenţei diferiţilor factori asupra scoaterii din uz a rulmenţilor unor reductoare industriale. 3. compuşi care sunt insolubili. parţial sunt reţinute de filtrele instalaţiei. la reductoare) ori prin etanşările deteriorate sau greşit proiectate. Obiectul acestui subcapitol îl constituie contaminanţii exteriori. 80 . Este evident impactul important al impurităţilor din lubrifiant asupra scoaterii din uz a rulmenţilor (70%).24 Impactul contaminanţilor asupra cuplelor de frecare Figura 3. Contaminanţii exteriori pătrund prin orificiile de aerisire (de exemplu. Contaminanţii secundari provin din procesul de funcţionare a ansamblului. particule de uzură.

3. 81 . etanşarea poate fi cu contact sau fără contact. 3. din fabricaţia curentă a firmei INA [21. între elementul de etanşare şi unul din componentele rulmentului se formează o fantă de o anumită formă. cu contact. % Fig.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) Din punctul de vedere al relaţiei dintre elementul de etanşare şi componentele rulmentului.1 0.25 Cauze ale deteriorării rulmenţilor Tabelul 3. elementul de etanşare se află în contact cu alunecare cu unul dintre inelele rulmentului sau cu unele părţi componente ale dispozitivului de etanşare. etanşare exterioară. b.18 Particule în suspensie în aer. La etanşarea fără contact. La etanşarea cu contact.19 sunt prezentate soluţii de etanşare interioară.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi ungere defectuoasă impurităţi (contaminanţi) suprasarcini concepţie constructivă greşită uzură mediu înconjurător alte cauze 0 20 40 60 80 100 frecvenţa.03 0. etanşare proprie (interioară). în diferite medii Mediul Suspensia mg/m3 aer Încăpere „albă” (curăţenie „absolută”) Laborator Atelier de prelucrări mecanice Fabrică Centrul unui oraş Oţelărie Fabrică de ciment 0. 24. De asemenea. 25]. etanşarea unui lagăr cu rulmenţi poate fi: a.5 1 5 320 1300 În raport cu rulmentul. În tabelul 3. este posibil ca această fantă să fie formată între elementele dispozitivului de etanşare (labirint).4.

..KRRB.KRRB... . .. seriile GLE.RRB. . are trei buze de etanşare şi se află în capsula formată din cele două şaibe din tablă din oţel.şaiba exterioară protejează suplimentar buza contra unor deteriorări cauzate de acţiuni mecanice. pretensionată radial.KRRB. . .KRRB-CC. pretensionată radial.. Are o şaibă suplimentară care le acoperă pe celelalte două şi care asigură o protecţie anticorozivă.utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inel interior lat. conferind o protecţie a buzei faţă de o acţiune mecanică asupra ei. cu armătură din oţel. 82 . Simbol Construcţie Descriere 1 RS ..manşetă cu buză. seriile GSH. E. .cauciuc BR1. .etanşare cu 3 piese: manşetă cu buză.şaiba exterioară este evazată la partea dinspre inelul interior.KRRB.19 Etanşări interne cu contact Nr. NE.manşetă cu buză. seriile GE. cu o manşetă cu 2 buză. .o singură buză.. 2 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.etanşare asemănătoare cu cea de tip R. cea exterioară . Manşeta.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. din cauza frecării importante a celor trei buze cu inelul interior. 4 R 5 RCC 6 P3 1 – cauciuc butadienic. .. GE. zincată.utilizată la rulmenţii seriile GE...durabilitate mare 3 RSR . injectată din cauciuc NBR ..se utilizează la viteze mici.utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric. fixată între două şaibe din tablă din oţel..KLLHB..cauciuc NBR2 cu armătură din oţel.KPPB3..KRRB.utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric.şaiba suplimentară realizează şi o etanşare suplimentară fără contact cu inelul interior al rulmentului.două buze de etanşare: cea interioară .. .. din cauciuc NBR .cu contact. zincată. . 2 URS . zincată. din cauciuc 2 NBR . GE.fără contact (cu interstiţiu). .şaibă (inel) din tablă din oţel.etanşare destinată funcţionării într-un mediu puternic 2 contaminat.. crt.. . Buzele sunt pretensionate radial. . GNE. .

INA [22]. utilizat la roata din spate a unui autovehicul [8].27 prezintă rulmenţi cu ace cu etanşare proprie. În figura 3. 3. Fig. 3.26 Rulment cu etanşare interioară cu contact Fig.27 Rulmenţi cu ace cu etanşare proprie 83 .26 se dă un exemplu de etanşare interioară a unui rulment radial-axial cu bile pe două rânduri. Figura 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Etanşări interioare pot fi realizate la rulmenţi de diferite tipuri.

25]. .etanşare cu fantă.material: cauciuc NBR1 cu armătură din oţel. Simbol Construcţie Descriere 1 Z . 1 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.etanşare eficientă. Tabelul 3.etanşare cu labirint (format între elementul de etanşare şi inelul interior al rulmentului). 24.poate fi utilizată la viteze mari (elementul de etanşare nu atinge inelul interior).20 Etanşări interne fără contact Nr.21 [23].utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inelul interior lat simetric. . 2 BRS . 3. crt.28.. 3. .KLLHB.elementele de protecţie pot fi şi din cauciuc NBR1 cu armătură din oţel. sunt foarte numeroase.20 conţine etanşări interioare fără contact. la fel ca şi 84 . ..compusă din trei elemente metalice.destinată mediilor cu nivel de contaminare redus. 3 L .2.4. . utilizate la rulmenţii firmei INA [21. recomandată şi pentru temperaturi de funcţionare ridicate (nu conţine elemente din cauciuc). precum şi alte tipuri de etanşări. Piesa intermediară este presată pe inelul interior.1 Etanşări cu contact O grupare a acestor etanşări.2 Lagăre cu etanşare exterioară Etanşările exterioare ale rulmenţilor pot fi cu contact sau fără contact.22 [44].etanşare cu labirint. . seriile GE.destinată mediilor cu nivel de contaminare redus. sunt date în tabelul 3.4. viteza periferică până la care se pot utiliza). Tipul şi dimensiunile manşetelor de etanşare cu o buză sau cu două buze (o buză suplimentară pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi) din producţia INA sunt prezentate în tabelul 3. formată între şaibele de protecţie şi inelul interior. . precum şi indicaţii de utilizare şi anumite limite (de exemplu. . iar aspectul lor constructiv – în figura 3. Trebuie menţionat faptul că firmele care produc manşete de etanşare.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi variantele constructive ale acestor etanşări.2 4 8 2 5 9 2 5 10 2 6 10 2 6 12 2 7 11 2 7 14 2 8 12 3 8 15 3 9 13 3 9 16 3 10 14 3 10 17 3 12 16 3 12 18 3 12 19 3 13 19 3 14 20 3 14 21 3 14 22 3 15 21 3 15 23 3 16 22 3 16 24 3 16 25 3 17 23 3 17 25 3 18 24 3 18 26 4 19 27 4 20 26 4 SD Dimensiuni (mm) Manşetă cu o Manşete cu buză buză d D b suplimentară +0. proiectantul are la dispoziţie o largă paletă de posibilităţi.4 -0.21 Manşete de rotaţie cu buză b b b d D d D d D GR (d≤7) Manşetă cu o Manşete cu buză buză suplimentară GR 4X 8X2 GR 5X 9X2 GR 5X10X2 GR 6X10X2 GR 6X12X2 GR 7X11X2 GR 7X14X2 G 8X12X3 G 8X15X3 G 9X13X3 G 9X16X3 G 10X14X3 G 10X17X3 G 12X16X3 G 12X18X3 G 12X19X3 G 13X19X3 G 14X20X3 G 14X21X3 G 14X22X3 G 15X21X3 G 15X23X3 G 16X22X3 G 16X24X3 G 16X25X3 G 17X23X3 G 17X25X3 G 18X24X3 G 18X26X4 G 19X27X4 G 20X26X4 − − − − − − − − SD 8X15X3 − − − SD 10X17X3 − SD 12X18X3 SD 12X19X3 − SD 14X20X3 − SD 14X22X3 SD 15X21X3 SD 15X23X3 SD 16X22X3 SD 16X24X3 − SD 17X23X3 SD 17X25X3 SD 18X24X3 SD 18X26X4 SD 19X27X4 SD 20X26X4 G (d≥8) Dimensiuni (mm) d D b +0.4 -0. Tabelul 3. De aceea.2 G 20X28X4 SD 20X28X4 20 28 4 G 21X29X4 − 21 29 4 G 22X28X4 SD 22X28X4 22 28 4 G 22X30X4 SD 22X30X4 22 30 4 G 24X32X4 − 24 32 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 25 32 4 G 25X33X4 SD 25X33X4 25 33 4 G 25X35X4 SD 25X35X4 25 35 4 G 26X34X4 SD 26X34X4 26 34 4 G 28X35X4 SD 28X35X4 28 35 4 G 28X37X4 − 28 37 4 G 29X38X4 − 29 38 4 G 30X37X4 SD 30X37X4 30 37 4 G 30X40X4 SD 30X40X4 30 40 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 32 42 4 G 32X45X4 − 32 45 4 G 35X42X4 SD 35X42X4 35 42 4 G 35X45X4 SD 35X45X4 35 45 4 G 37X47X4 SD 35X45X4 37 47 4 G 38X48X4 SD 38X48X4 38 48 4 G 40X47X4 SD 40X47X4 40 47 4 G 40X50X4 SD 40X50X4 40 50 4 G 40X52X4 SD 40X52X4 40 52 4 G 42X52X4 SD 42X52X4 42 52 4 G 43X53X4 − 43 53 4 G 45X52X4 SD 42X52X4 45 52 4 G 45X55X4 SD 45X55X4 45 55 4 G 50X58X4 SD 50X58X4 50 58 4 G 50X62X5 SD 50X62X5 50 62 5 G 55X63X5 − 55 63 5 G 70X78X5 − 70 78 5 85 . în funcţie de problema concretă de proiectare.

22 Identificarea şi alegerea etanşărilor cu contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împiedecată Praf. cu vecinătatea locului de exemple şi montare a etanşării variante Materiale Baie Gaz °C min max Etanşare cu buză radială 12 (35) 12 <6 după presiune -40 -40 -40 -40 -40 +110 +110 +110 +110 +110 Inel NBR4 A B C D fără inserţie metalică >20 E F G 4 (10) 5 0. umede 1) 2) de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid nelubrifiant Fluid pulverizat Fluid lubrifiant Unsoare Viteza periferică maximă 3) m/s Temperatura din Tipul etanşării.5 -50 -30 -100 +100 +120 +200 Inel Pâslă Piele PTFE 2 (4) 4 6 -40 -40 -30 +110 +110 +100 Presetupă Inel O Inel X Inel O pe con NBR4 NBR4 NBR4 10 26 25 (40) 12-18 >18. Impurităţi grele.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. uscate Funcţionare ca supapă de unsoare Aşchii metalice. Impurităţi uşoare.Etanşare cu Interstiţiu -90 -200 -240 -40 -40 +120 +350 +550 Etanşare cu buză axială Fibre vegetale (lubrifiere cu grafit) Fibre de poliamidă Folie flexibilă (grafit) +100 +100 Etanşare mecanică NBR4 12-18 20 20 10 -30 -30 -50 +180 +180 +110 Şaibă elastică Oţel carbon Ceramică Carburi sinterizate/ carburi sinterizate Oţel cu crom/ oţel cu crom 5 -40 +120 20 20 -30 -30 +150 +130 Etanşări pluşate Fibre de poliamidă pe folie de metal Şaibă de poliester pluşată în şaibe de etanşare Z 1) 2) 3) Se referă la acţiunea fizică a fluidului de etanşare Etanşare imersată/presurizată Valorile dintre paranteze indică vitezele ce pot fi atinse cu etanşări în variante speciale 4) NBR – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic 86 . stropi etc. Nisip.

0-1.12 0. Suportă temperaturi înalte. Dacă t>120°C este necesară răcirea forţată.13 mare <0.2 0. rigidizate printr-o armătură uşor de montat. în ciuda toleranţelor strânse. presiune mare şi substanţe corozive. Pentru v>12 m/s etanşarea este fixată cu un colier sau o bucşă suport. BS 1399. Efect de etanşare diminuat. duritatea suprafeţei trebuie să fie cel puţin 60 HRC.1-0. arbore (0. cu o valoare pv de max. Norma DIN 3760. cu excepţia celor grafitate. de peste 10m/s.05xdiametrul arborelui. Etanşarea se deteriorează uşor. Adesea este necesară răcire separată Uşor de deteriorat la montare. (0. inele de lubrefiere cu grafit sau similare. lipite de şaiba metalică cu un adeziv epoxidic. Inel O pe con: simplu. La v>18 m/s. 4.8) presetupă (4-5) (3-5) - Alegerea etanşării este foarte importantă. Etanş la gaze. 0.8) - La viteze mari. După rodare ⇒ interstiţiu foarte mic.3-0. Tipul F este recomandat pentru cazuri cu vibraţii. Inelul de pâslă se poate strânge – scurgeri de ulei. Căldură degajată la frecarea din timpul montajului (3. Uşor de ajustat sau de înlocuit.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Cerinţe speciale ale suprafeţelor de contact Bătaia radială maximă (la n=2000 rot/min) mm Observaţii 5) Rmax (Ra) µm Excentricitatea maximă (diametrul arborelui = 100 mm) Avantaje Dezavantaje Comentariu general: O combinaţie de două tipuri de etanşări rezolvă adesea problemele de etanşare A. Inelul V necesită suport axial dacă v>7 m/s. Scurgeri de ulei în timpul rodajului Centrarea este critică! Buza etanşării trebuie să fie concentrică cu rulmentul. etanşarea acţionează ca deflector şi etanşare cu interstiţiu. Risc de frecare uscată dacă nu există o uşoară scurgere de ulei. După rodare se obţine o etanşare cu interstiţiu foarte mic.6 (0. Etanşările din pâslă sunt disponibile sub formă de inel sau bandă.25 0. Înlocuire dificilă a etanşării.05 <0.5 MPa m/s au bune proprietăţi de funcţionare uscată. a se vedea recomandările producătorilor 87 .5-2 0. lubrifiantul/răcitorul trebuie alimentat printr-o conductă separată până la un inel de reţinere. uşor de schimbat.6) - 0.08 0. Inelele O trebuie comprimate cu 10-15%.05 În principiu = 0 (0. d=1. Inel X: frecare mică.35 Etanşare bună.5) La v> 4 m/s (1. Este necesară reajustarea. Pe con: strângerea inelului (îmbătrânirea). în combinaţie cu barieră de fluid şi inel de oprire. Robustă şi uşor de montat Compact.5-1. Poate fi utilizată şi o bucşă de uzură. Comprimarea: 0-0. Alegeţi etanşări ce rezistă la îmbătrânire. Frecarea poate varia. DIN 3770.5) - 0. Uşor de montat. Inelele O suportă valori mari pv la comprimare. frecare redusă.6-3.1 Eficientă Pâslă: diminuarea elasticităţii determină apariţia unui interstiţiu nedorit. Căldură de frecare mare. F G 1.05) Dacă >0 ⇒ scurgeri de ulei Compactă.1 - 0.0 (0. Pe con: unghiul conului 30°. alegeţi materiale sintetice. Faţa laterală a rulmentului acţionează ca suprafaţă de sprijin. Nu se recomandă la etanşarea radială 5) Pentru diferenţe de presiune maxime asupra etanşărilor. Pentru t> 100°C.1 0. Unele etanşări sunt realizate numai pentru un singur sens de rotaţie. Etanşările PTFE umplute cu carbon.12 0. Degajare de căldură mare prin frecare. Alegeţi densitatea potrivită. B 1. Pluşare: fibre de naylon de lungime 1-3 mm.05-0. v=100 m/s şi t=+200°C la +400°C.1 Uşor de combinat cu alte etanşări / şaibe de etanşare. Densitatea fibrelor: 50-60 fibre/mm2. Pentru diametre mari sunt disponibile etanşări separabile. Degajare de căldură prin frecare. Dacă substanţele conţin particule solide.2) - 0.2) (0.1 mm. Funcţionează ca deflector 1-5 1-5 - Autoreglabilă Autoreglabilă. Modele speciale sunt disponibile pentru p=10-5 torr – 25 MPa.3-0.

2. la V-ring. 3.28 Manşete de etanşare cu buză Etanşarea cu manşete de rotaţie cu buză („simering”) este utilizată în mod curent. În figura 3. 3. buza era radială (contact radial). poziţia în lagăr. buza este axială (contact axial). sunt insensibile la bătaia radială a arborelui.29 Etanşări la rulmenţi cu ace O soluţie eficientă de etanşare o reprezintă şi inelele V (V-ring). Fig. Se observă că buza suplimentară a manşetelor este orientată spre mediul exterior. prezentate mai sus.30. În felul acesta se evită acţiunea contaminanţilor asupra buzei principale. Exemple de utilizare apar în figurile 2. rezultă din figura 3.11. precum şi uzarea ei rapidă. Contactul buzei cu piesa conjugată asigură etanşarea. 2.10. precum şi funcţionarea unei etanşări cu V-ring. permit excentricităţi mult mai 88 . Construcţia. În timp ce la manşetele de etanşare.9.29 se prezintă soluţii de etanşare cu manşete la lagăre cu rulmenţi radiali cu ace.7. pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi. 2. Etanşările cu V-ring au câteva avantaje importante faţă de manşetele cu buză: pierderi prin frecare mult mai mici.Lagăre cu rulmenţi Fig.

23). permite înclinări mari ale arborelui în zona de etanşare (la d = 10. 2 . V-65 V-70 ..29). Dacă viteza depăşeşte 18 m/s. 3. montajul este mai simplu.31.4 V-5 .2 iar la d = 50.. V-8 V-10 .. inelul trebuie rezemat axial (el poate fi rezemat axial şi la viteze mai mici.9 1. inelul trebuie cuprins şi radial (capsulat).24…3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi mari ale arborelui în carcasă (tab.1 1. c). dar nu este strict necesar). b. de la o lăţime B. Valorile maxime ale unghiului de înclinare ϕ sunt pentru diametrele minime din intervalul dat).4 0. ϕ = 2...10 mm.. V-18 V-20 . Fig. la o lăţime B1. a.... V-35 V-40 .. 89 . 3.31.1.50 mm. combinate cu forţa elastică dezvoltată de inelul V (care la montaj este deformat axial.. aşa cum se vede în figura 3. La viteze cu valori între 12…18 m/s.. ϕ = 4.. V-100 La proiectarea unei etanşări cu V-ring trebuie avute în vedere efectele forţei centrifuge... 3.. figura 3. la viteze periferice ale arborelui cuprinse între 8…12 m/s. aşa cum rezultă din tabelele 3.5..23 Excentricităţi admisibile ale arborelui în carcasă Dimensiunea inelului V Excentricitatea e (mm) 0.30 Etanşare cu V-ring Tabelul 3.6 0.31. Astfel.. atunci el trebuie montat pe o parte fixă a construcţiei (fig.

Lagăre cu rulmenţi a b c Fig.25. S. precum şi după domeniul de utilizare. inclusiv unele elemente care caracterizează montajul. v = 12…18 m/s. AX. v >18 m/s După forma lor constructivă. 3. 3.28. b.26.32 Comutator 90 .24. c. inelele V sunt de mai multe tipuri: A. 3. 3. 3.29 [45]. E. se dau în extrasele din tabelele 3. precum şi dimensiunile lor. v = 8…12 m/s. L.27. 3. 3. Simbolizarea acestora. V-8 S Fig.31 Montaje ale V-ring a. RM.

Efectul combinat al celor două tipuri anterioare. deşi pe desen s-au trasat două linii distincte. 3. b.33 [45]. Aceste fante constituie rezistenţe hidraulice. care pot fi piese separate de arbore (piesele notate cu Ic din figurile 3.34 prezintă etanşările cu fantă simplă. ceea ce contravine regulilor de reprezentare ale pieselor care formează ajustaje.32 şi 3. din acest subcapitol. precum şi planul lor dimensional. pentru a se evita o eventuală percepţie eronată şi anume că între piese ar exista un contact direct. În tabelul 3. interioară. în 91 .33 Etanşare suplimentară cu V-ring pentru medii puternic contaminate 3. S-a procedat astfel. între piesele care participă la realizarea etanşării.37. precum şi date privind performanţele acestora [44]. d) sau pot fi porţiuni ale arborelui (cea notată cu Ic în figura 3. Figura 3. a şi 3.4.37.2 Etanşări fără contact Funcţionarea acestor etanşări se bazează pe: a.2.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu V-ring sunt prezentate în figurile 3. cu indicaţii privind domeniul de utilizare. Crearea unor fante cu o anumită configuraţie.35. b). respectiv exterioară. Se face precizarea că între elementele între care se formează fanta există o relaţie de ajustaj. Această observaţie se aplică şi celorlalte construcţii. c. care nu permit ieşirea unsorii consistente din lagăr. V-90 A Fig. Centrifugarea uleiului pe vârfurile unor inele „de centrifugare”.30 se prezintă diverse tipuri de etanşări fără contact.

5±0.5±0.0±1.63 54 5 V-65A 63 .7 d1+1 d1+6 3.09.17.93 81 6 V-95A 93 .5 d1+2 d1+9 4.8 11.0 5.5 d1+3 d1+12 6.0±1.5 12.8 11.0 d1+3 d1+15 5.7 3 V-14A 13.5 d1+12 6.8 d1+2 d1+12 4.8 d1+2 d1+12 4.Lagăre cu rulmenţi care apar etanşări fără contact.5 d1+2 d1+9 4.5±0.0±1.2 6.5.2 6.5 14 3 V-18A 17.7 7.5 d1+3 d1+12 6.5 2. cu relaţie de ajustaj între piesele acestora.5 4 2 V-6A 5.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 2.58.5.5 d1+3 d1+12 6.0 d1+4 d1+18 9.4 5.0±0.0 d1+3 d1+15 7.11.73 63 6 V-75A 73 .19 16 3 V-20A 19 .3.4 3.0±1.5.5 9.7 7.0 6 2 V-8A 8.0 d1+3 d1+15 7.1 3.0 d1+3 7.8 11.5 9.0±1.7 d1+9 4.5 d1+2 6.5±0.2 6.5 5 2 V-7A 6.8 4.0±1.5.0±0.5 3 V-16A 15.5 V-4A 3.5 9.0 5.32 se dau dimensiunile fantelor de etanşare.8 4.0±1.5 6.55.2 6.68 58 5 V-70A 68 .4 3.8 4.12.4 3.5 7 2 V-10A 9.0±0.5 9 3 V-12A 11.8 4.0 d1+3 d1+15 7.0±0.0 d1+1 d1+4 2.8 11.0±0.7 d1+1 d1+6 3.5 11.0±1.8 4.38 34 4 V-40A 38 .0±1.5 d1+2 d1+9 4.6 3.24 Etanşare cu V-ring A B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-3A 2.58 49 5 V-60A 58 .43 36 5 V-45A 43 .0 5.83 72 6 V-85A 83 .8 11.21 18 4 V-22A 21 .4 2.5 d1+3 d1+12 6. Tabelul 3.5 1.5 3 V-13A 12.56.24 20 4 V-25A 24 .0 d1+4 d1+18 9.5 10.4 3.4 5.0 92 .0 d1+4 d1+18 9.54.8 11.5±0.7 7.98 85 6 V-100A 98 .5 9.0±1.0 5.31 27 4 V-32A 31 .33 29 4 V-35A 33 .5 d1+15 7.5±0.15.7 7.0±0.4 2.48 40 5 V-50A 48 .36 31 4 V-38A 36 .0±0.2 d1+4 d1+18 6.0±1.7 d1+1 d1+1 d1+6 3.0 d1+18 9.0 d1+4 d1+18 9.2 2 V-5A 4.0 5.78 67 6 V-80A 78 .5 d1+2 d1+9 4.8 11.5 d1+2 d1+2 d1+9 4.53 45 5 V-55A 53 .7.6 3.6 3.4 5.5 9.0±0.31 şi 3.0±0.6 3.7 7.4 2.0 d1+3 d1+15 7.0±0.5 3.7 7.0±0.7 7.6 3.0±0.88 76 6 V-90A 88 . În tabelele 3.4 5.0 d1+4 9.8 4.3 d1+6 3.0±1.7 d1+1 d1+6 3.2 6.4 2.5.29 25 4 V-30A 29 .0 d1+4 d1+18 9.27 22 4 V-28A 27 .0±0.4 5.5.5±0.5 9.4 3.5 d1+3 d1+12 6.6 3.4 2.0±1.7 7.13.4 5.2 6.

3 B=31.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.8 Simbolizare d3 B1=25±5 d2max=d1+12 d3min=d1+50 V-200AX V-205AX V-210AX V-215AX V-220AX V-225AX V-230AX V-235AX V-240AX V-250AX V-260AX V-270AX V-280AX V-290AX V-300AX V-310AX V-320AX V-330AX V-340AX V-350AX V-360AX V-380AX V-400AX V-425AX Diametrul arborelui d1 200 – 205 205 – 210 210 – 215 215 – 219 219 – 224 224 – 228 228 – 232 232 – 236 236 – 240 240 – 250 250 – 260 260 – 270 270 – 281 281 – 292 292 – 303 303 – 313 313 – 325 325 – 335 335 – 345 345 – 355 355 – 372 372 – 390 390 – 415 415 – 443 93 .25 Etanşare cu V-ring AX Dimensiunile profilului Cote de montaj C A B d B1 d2 d1 Diametrul interior d 192 196 200 204 207 211 215 219 223 227 236 245 255 265 275 285 295 305 315 322 328 344 360 385 A=17.0 C=17.

0 B1 d2 d1 d3 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 463 468 473 478 483 B1=50.0 d2max=d1+24 d3min=d1+115 Simbolizare V-300E V-305E V-310E V-315E V-320E V-325E V-330E V-335E V-340E V-345E V-350E V-355E V-360E V-365E V-370E V-375E V-380E V-385E V-390E V-395E V-400E V-405E V-410E V-415E V-420E V-425E V-430E V-435E V-440E V-445E V-450E V-455E V-460E V-465E V-470E V-475E V-480E V-485E V-490E V-495E Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 475 – 480 480 – 485 485 – 490 490 – 495 495 – 500 94 .0 c=30.26 Etanşare cu V-ring E Dimensiunile profilului Cote de montaj c 3x45º A B d A=32.0±12.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.5 B=65.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.27 Etanşare cu V-ring L Dimensiunile profilului Cote de montaj c 1x45º B1 B1=8.5 Simbolizare d2 d1 d3 V-110L V-120L V-130L V-140L V-150L V-160L V-170L V-180L V-190L V-200L V-220L V-250L V-275L V-300L V-325L V-350L V-375L V-400L V-425L Diametrul arborelui d1 105 – 115 115 – 125 125 – 135 135 – 145 145 – 155 155 – 165 165 – 175 175 – 185 185 – 195 195 – 210 210 – 233 233 – 260 260 – 285 285 – 310 310 – 335 335 – 365 365 – 385 385 – 410 410 – 440 Diametrul interior d 99 108 117 126 135 144 153 162 171 182 198 225 247 270 292 315 337 360 382 95 .5 d2max=d1+5 d3min=d1+20 A B d A=6.5 c=6.0±1.0 B=10.

28 Etanşare cu V-ring RM Dimensiunile profilului 19 13 35 Cote de montaj 3 2 13 67.5 100 21 3x45º B1 d2 d1 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 d Simbolizare d3 B1=85±12 d2max=d1+24 d3min=d1+115 V-300RM V-305RM V-310RM V-315RM V-320RM V-325RM V-330RM V-335RM V-340RM V-345RM V-350RM V-355RM V-360RM V-365RM V-370RM V-375RM V-380RM V-385RM V-390RM V-395RM V-400RM V-405RM V-410RM V-415RM V-420RM V-425RM V-430RM V-435RM V-440RM V-445RM V-450RM V-455RM V-460RM V-465RM V-470RM Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 96 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.

2 11.0±1.9 10.88 76 6 V-90S 88 .09.2 11.8 7.6 5.5 d1+4 d1+4 d1+18 13.31 27 4 V-32S 31 .68 58 5 V-70S 68 .0±0.0±0.9 10.5 d1+4 d1+18 13.2 d1+1 d1+1 d1+6 4.5 d1+15 11.5±0.0 9.4 3.9 10.58 49 5 V-60S 58 .0 9.5 12.7 d1+2 d1+9 6.9 5.0 d1+3 d1+15 11.83 72 6 V-85S 83 .8 7.8 d1+3 d1+12 7.5 7 2 V-10S 9.0±0.5.9 10.2 d1+1 d1+6 4.5±1.5 d1+4 d1+18 13.5 9.6 7.58.21 18 4 V-22S 21 .7 d1+2 d1+9 6.5 d1+4 d1+18 13.0 d1+3 d1+15 11.43 36 5 V-45S 43 .5.5 d1+4 d1+18 13.24 20 4 V-25S 24 .7 d1+2 d1+2 d1+9 6.0±1.13.2 11.7±0.3 15.5±1.48 40 5 V-50S 48 .3 15.5 d1+3 d1+12 9.0 d1+3 d1+15 11.4 3.9 10.3 15.0±1.6 5.5 d1+3 d1+12 9.8 7.9 10.15.7 d1+2 d1+9 6.56.0±0.9 10.0±0.5 d1+4 d1+18 13.5±1.5 13.5 d1+2 9.5.9 5.5.0 9.2 d1+1 d1+6 4.0 9.63 54 5 V-65S 63 .8 7.3 15.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.5 13.0±1.19.5 13.0±0.0±0.6 7.0 6 2 V-8S 8.5 10.5 14 3 V-18S 17.73 63 6 V-75S 73 .6 7.0 d1+18 13.4 3.5 4 2 V-6S 5.5 3 V-14S 13.0±1.6 7.5±1.0 d1+3 d1+3 d1+15 11.8 d1+2 d1+12 7.5±0.98 85 6 V-100S 98 .5±1.5 13.7±0.0±0.3 15.17.7±0.5 d1+3 d1+12 9.5±0.5 9 3 V-12S 11.5±1.0 9.8 7.29 25 4 V-30S 29 .0 16 3 V-20S 19 .0±1.0 d1+3 d1+15 11.5 d1+3 d1+12 9.6 5.5 97 .3 15.3 15.4 3.78 67 6 V-80S 78 .5 5 2 V-7S 6.6 7.9 5.5±1.2 d1+9 6.7±0.6 5.5.5 13.33 29 4 V-35S 33 .38 34 4 V-40S 38 .2 11.5 3 V-16S 15.5 13.55.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 d1+6 4.53 45 5 V-55S 53 .93 81 6 V-95S 93 .7 d1+12 9.6 5.0 9.2 11.27 22 4 V-28S 27 .29 Etanşare cu V-ring S B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-5S 4.8 d1+2 d1+12 7.7±0.2 11.2 11.9 5.5 9.36 31 4 V-38S 36 .5±0.11.9 10.

Etanşare cu interstiţiu Unsoare A Etanşare cu interstiţiu cu deflector Etanşare cu interstiţiu şi canal elicoidal B Ulei C D Labirint radial fără restricţii Dacă interstiţiul este umplut cu unsoare. Nisip. temperatura maximă şi cea minimă sunt dictate de temperaturile limită de utilizare a unsorii. uscate Aşchii metalice. etc.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Impurităţi uşoare. cu exemple şi variante Unsoare Baie Gaz fără restricţii Aceste etanşări se pot utiliza pentru o gamă largă de temperaturi dacă materialele elementelor cu care ele formează interstiţii au acelaşi coeficient de dilatare termică.30 Identificarea şi alegerea etanşărilor fără contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împedecată Praf. E F Labirint axial 50 Risc de congelare la temperaturi foarte scăzute G H fără restricţii °C min max Etanşare cu şaibă Z Etanşare cu şaibă elastică 15 -40 +120 Inel segment de piston fără restricţii Inel lamelar fără restricţii Ansamblu inel labirint 20 Şaibă de etanşare -30 +110 material plastic 1) Etanşare imersată/presurizată 98 Se presupune că interstiţiile sunt umplute cu unsoare . stropi. Impurităţi grele. umede 1) Funcţionare ca supapă de unsoare de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid pulverizat Viteza periferică maximă m/s Temperatura din vecinătatea locului de montare a etanşării Tipul etanşării.

Trebuie luată în considerare deplasarea axială a arborelui pentru calculul interstiţiului axial.4 a2 0.2 0.8 0. 99 .6 0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Observaţii Comentariu general: 1. o combinaţie de două tipuri de etanşare rezolvă adesea problema. Sunt necesare carcase separabile sau capace. Fără uzură. Reducerea presiunii în timpul răcirii postoperaţionale este adeseori cauza pătrunderii impurităţilor şi umezelii în rulment. Eficienţa etanşărilor cu interstiţii umplute cu unsoare creşte cu lungimea interstiţiului. Uşor de montat. a1 0. Astfel. „H” suportă dezaxarea arborelui.25 0. 2. La montajele verticale. Reungerea îmbunătăţeşte mult eficienţa etanşării. La viteze mari se poate produce un efect de pompare.0 A-D: Impurităţile şi umezeala pot pătrunde în lungul arborelui.30 0. Abaterea maximă de Compact. G: permite unele deplasări axiale.15 0.12 0. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă.9 1. Inelul trebuie presat pe elementul nerotativ.4 0. Dacă un singur tip de etanşare nu este suficient. Reungerea este dificilă Compact. Reungerea este dificilă Nu este necesară prelucrarea suplimentară a locaşurilor de montare ale etanşărilor.4 0.10 de mai multe seturi Şaiba carcasei trebuie montată cât mai aproape de rulment.3 0. Compact. Elemente geometrice ale zonei de etanşare Avantaje Dezavantaje Interstiţiile labirintului axial Diametrul exterior al proeminenţelor axiale („arbore”) mm Grosimea interstiţiului Robust. efectul de pompare se va exercita în direcţia opusă rulmentului. D: Etanşarea funcţionează numai când arborele se roteşte (şi numai într-un sens) 20-30 32-50 52-80 82-120 125-180 185-250 260-310 320-400 410-500 Robust Necesită mult spaţiu a1: Pentru montaj de rulmenţi presupus complet rigid a2: Pentru locaşurile din carcasă ale rulmenţilor oscilanţi cu role Excentricitatea maximă mm Robust.10 0. Eficienţa la circularitate etanşării este uşor de mm îmbunătăţit prin utilizarea 0. „F” acceptă dezaxări ale arborelui. pentru a permite modificări în lungime ale arborelui. Interstiţiul axial trebuie să fie larg.7 0. Fără generare de căldură suplimentară. fără să afecteze eficienţa etanşării.3 0. Etanşările cu interstiţiu ar trebui utilizate numai atunci când riscul pătrunderii în carcasă a impurităţilor şi umezelii este mic.5 0.3 0. Pentru şaibe pluşate Z a se vedea pagina 86 Compact Uşor de deteriorat la montare. Spaţiul dintre cele două inele se umple cu unsoare.10 0. se poate utiliza un deflector pentru a proteja intrarea contaminanţilor în interstiţiu.

... 100 ....120 121. 3.35.etanşare bilaterală. b .120 121. 3.37. b.45 Tabelul 3.. practicate pe acelaşi disc 1 (spre interior). 3...45 Exemple de utilizare a etanşărilor cu fantă simplă sunt date în figurile: 3.. a.47.50 51..28 18.în combinaţie cu o etanşare cu manşetă (spre exterior) şi cu inele de centrifugare Ic..37.. 3.Lagăre cu rulmenţi L l de A11 de h10 a.34 Etanşare cu fantă simplă a..32 Lungimi ale fantei la etanşarea exterioară Diametrul porţiunii de etanşare D (mm) 25. – etanşare exterioară Tabelul 3.31 Lungimi ale fantei la etanşarea interioară Diametrul tronsonului de etanşare de (mm) 10.....27 18.conform INA [22] .36 22.. D H10 D a11 b..180 Lungimea fantei l (mm) 13. b .în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic. 3. Fig.. – etanşare interioară.50 51.36 23.180 Lungimea fantei L (mm) 15.. a ..35..

Fig.5b b.36.50 51..... respectiv cu profil pătrat (fig.. Tabelul 3. – canale cu profil circular.120 121.... au dimensiunile date în tabelul 3.27 18.bilaterală Etanşările cu canale cu profil circular (fig.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi L Ic 1 D l L D a. a.. b). b. 3. Fig.. – canale cu profil pătrat. a). – combinată.33 Dimensiuni ale etanşării cu canale Diametrul tronsonului de etanşare Diametrul (lăţimea) canalului b (mm) Lungimea de etanşare l (mm) de (mm) 10.36. .44 101 . 3. 3. b.5b b 0.33. de b. l r0.5b b 0.180 3 4 5 14.36 de A11 de h10 1..5b l b b de A11 de h10 a.36 23.35 Etanşări cu fantă simplă a.. 3.

3. 3. Fig.37. – combinat cu o etanşare cu canale. 3. formată între piesele dispozitivului de etanşare. – cu fantă şi inel de centrifugare.38) sau radial (fig. b. – cu fantă. c.37 Etanşări fără contact la rulmenţi cu ace a. d. a. d. d . Ic a. 3.Lagăre cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu canale [22] se dau în figurile: 3. b.37. a. – cu canale cu profil circular şi inel de centrifugare. – combinat cu o etanşare cu manşetă. Etanşarea cu labirint se bazează pe existenţa unei fante de lungime mare.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic.39). b. 3. – cu canale cu profil circular. 102 . c. Labirintul poate fi axial (fig. Fig. Ic c.38 Etanşări cu labirint axial b. sub forma unui traseu frânt.

39 Etanşare cu labirint radial Denumirea este dată de direcţia fantelor de lungime mai mare. l r r Φ…H8/k7 Ga l d1 A11 d2 A11 Fig. În figura 3.40 Labirint axial – dimensiuni principale 103 dn h10 dn A11 d1 h10 d2 h10 L de .34 – dimensiunile acesteia. 3.40 sunt date elementele dimensionale ale unei etanşări cu labirint axial. iar în tabelul 3. 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.

5 14. prin orificiul C.34 Dimensiuni ale etanşărilor cu labirint axial de (mm) r (mm) L (mm) l (mm) 10. realizată de firma FAG. labirintul se umple cu unsoare consistentă (aceeaşi cu cea folosită pentru ungerea rulmentului).27 18. Uleiul care. iar de aici este drenat spre baia de ulei. În acest scop s-a prevăzut o gaură de alimentare (Ga. este prezentată în figura 3..120 121.180 1..Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3... în drumul său spre exterior. ajunge la vârful V al bucşei distanţiere.40)...44 ≥ 4r Pentru asigurarea unei etanşări mai eficiente.50 51. Fig.42.41 Etanşare bilaterală cu labirint axial alimentat cu unsoare consistentă Etanşarea cu inel de centrifugare este prezentată în figura 3. fig. O etanşare bilaterală cu labirint axial..5 2 2. 104 .36 22.41 [8]. la care au fost prevăzute găurile de alimentare a labirintului cu unsoare. 3. 3.... este centrifugat în colectorul aflat în planul vârfului...

43 [8]. 3.37 (în care inelul a fost notat cu Ic). Se observă pe figură şi găurile de drenaj a uleiului spre baia de ulei.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi V C Fig. Etanşarea este una combinată. Este o etanşare eficientă.35 şi 3. iar zonele de centrifugare nu permit uleiului să iasă din lagăr. ea poate fi utilizată pentru etanşarea uleiului. precum şi în figura 3. Fig.43 Etanşare bilaterală cu inele de centrifugare şi labirint 105 . 3.42 Etanşare cu inel de centrifugare Exemple de utilizare a etanşării cu inel de centrifugare sunt date şi în figurile 3. cu câte un labirint. În această figură. De fiecare parte au fost prevăzute câte două zone care au practicate porţiuni inelare ascuţite pentru centrifugarea uleiului. După cum se observă. etanşarea este bilaterală.

3. montate frontal (fig. [47]. existente între inelul NILOS. Φ… k6 b. Datorită fantei de dimensiuni foarte mici. Recomandări şi detalii asupra etanşărilor oferă şi lucrările [1]. 106 . Ea are avantajul unei foarte bune eficienţe. la un gabarit axial relativ redus (fig. [38]. 3. propuse de INA-FAG [8]. dar acest contact nu există. 3. 1 1 a. notat cu 1 şi inelul rulmentului.44). cu inele NILOS.Lagăre cu rulmenţi O variantă a etanşării cu labirint radial este etanşarea cu inele Z. Fiind fixat axial.46 şi 3.45). Fig.44 Etanşare cu inele Z Etanşarea rulmenţilor se poate realiza şi cu şaibe elastice (inele NILOS). [21]. inelul NILOS se roteşte împreună cu arborele. reprezentarea din figură ar putea sugera existenţa unui contact metalic direct.47 sunt prezentate aplicaţii ale etanşării fără contact. În figurile 3.45 Etanşare cu şaibe elastice (inele NILOS) Ele funcţionează ca etanşări fără contact. [3]. 3. Φ… h8 Fig.

3.46 Role ale echipamentului unui scripete cu cârlig 107 .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.

Lagăre cu rulmenţi Fig. 3.47 Rola de rulare pe cablu a unui teleferic 108 .

în realizarea unui anume tip de ajustaj. În privinţa cotării ajustajelor. un ajustaj intermediar. va rezulta unul din cele trei tipuri de ajustaje: cu joc. Pentru ajustajul inel interior-arbore o cotare de tip k6 H6 este complet greşită. dacă fusul conjugat rulmentului are. la roata dinţată-arbore. ajustajul se poate cota ca unul clasic. figura 4. Poziţia specifică a câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmenţilor induce anumite particularităţi: a. simbolul KB KB . Fiind un câmp pentru rulment (Bearing). intermediar sau cu strângere. lui K i se ataşează iniţiala B a termenului Bearing.1. În funcţie de poziţia câmpurilor de toleranţă ale alezajului carcasei. dacă arborele conjugat roţii are câmpul de toleranţă tot k 6 . b.1 Comentarii iniţiale Ajustajele de montaj ale inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate (arborele. figura 4. ajustajul roată dinţată-arbore în sistemul alezaj unitar este. adică φ35 k6 (varianta 1. Considerând prima particularitate. 4. Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior este un câmp de tipul K .1. având abaterea superioară egală cu zero. cotarea este cea H6 clasică φ35 (fig. în ceea ce priveşte cotarea ajustajului dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. în comparaţie cu ajustarea a două piese cilindrice oarecare. 4.1. respectiv ale pieselor conjugate. Câmpurile de toleranţă ale ambelor inele ale rulmenţilor sunt plasate sub linia zero. de data aceasta. Acest câmp ar avea.4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR 4. O altă variantă de cotare este aceea în care se indică doar câmpul de toleranţă al piesei conjugate (arborele): φ35k 6 (varianta 2. 109 . 4. a). atunci ajustajul inelului interior (care are câmpul de toleranţă KB ) cu arborele este cu strângere (fig. a). În felul acesta. b). respectiv carcasa) rezultă din poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor. de exemplu roată dinţată pe arbore (fig. respectiv ale arborelui. 4.1.1. În cazul unei roţi dinţate.1). (fig. de exemplu. câmpul de toleranţă k 6 . b). a). deoarece alezajul inelului interior are câmpul de φ35 k6 toleranţă sub linia zero. în timp ce simbolul H indică un câmp de toleranţă situat deasupra acesteia. astfel.

care trebuie să asigure dilatarea arborelui. φ72 (varianta I. 2 Φ35 k6 b. seria 6207. de exemplu.a).Lagăre cu rulmenţi Câmpul de toleranţă al inelului exterior + H7 hB Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior + - k6 KB Varianta I Φ72 H7/hB Varianta II Φ72 H7 Var. figura 4. deci inelul exterior trebuie să poată aluneca în carcasă). b. H6 k6 + - Var. de un rulment liber.1 Comparaţie privind ajustajele a. Prin acelaşi tip de raţionamente se H7 ajunge la variantele de cotare: clasică. Fig.1. 110 Φ35 H6/k6 . Inelele rulmentului cu piesele conjugate. 4. de pildă. Considerăm. Analog se pune problema la cotarea ajustajului dintre inelul exterior al rulmentului şi carcasă (fig. 4. φ72 H 7 (varianta II.a). figura 4. a).1. Roată dinţată cu arborele conjugat.1. 1 Φ35 KB/k6 a. sau hB simplificată. cazul în care alezajul carcasei are câmpul de toleranţă H 7 (este vorba.

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

4.2 Alegerea ajustajelor de montaj
Opţiunea privind ajustajele inelelor rulmentului cu piesele conjugate este determinată de o serie de factori: a. Tipul sarcinii care încarcă inelele (sarcină locală, sarcină circumferenţială); P b. Mărimea sarcinii (exprimată prin raportul , în care P este sarcina C dinamică echivalentă, iar C - sarcina dinamică de bază); c. Soluţia de lăgăruire a arborelui (cu sau fără rulment liber); d. Condiţiile de lucru (sarcini cu şoc, vibraţii, temperatura, turaţia); e. Construcţia carcasei (carcasă monobloc sau din două bucăţi, grosimea pereţilor, materialul carcasei) şi a arborelui (arbore cu secţiunea plină, arbore cu secţiunea inelară); f. Jocul intern al rulmentului; seria rulmentului; precizia de rotire a arborelui; g. Uşurinţa montării şi demontării rulmentului.
Tipul sarcinii care încarcă rulmentul Se pot menţiona două cazuri care apar mai frecvent: Sarcină locală (încărcare locală) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă numai un acelaşi punct de pe calea de rulare.

a.
Fig. 4.2 Tipuri de sarcini
a. b.

b.

Sarcină locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior; Sarcină circumferenţială pe inelul exterior şi locală pe inelul interior.

111

Lagăre cu rulmenţi

Sarcină circumferenţială (încărcare circumferenţială) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă succesiv toate punctele căii de rulare. În cazurile din figura 4.2, a sarcina este locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior, în timp ce în cazurile din figura 4.2, b sarcina este locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior. Săgeata este plasată pe inelul care se roteşte.
Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul interior Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul interior

Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul exterior

Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul exterior

Fig. 4.3 Aplicaţii cu diverse tipuri de încărcări

112

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

În figura 4.3 sunt prezentate aplicaţii [23] din care reies tipurile de încărcări ale inelelor rulmentului.
Mărimea sarcinii Mărimea sarcinii se poate exprima prin raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C a rulmentului respectiv (tab. 4.1).
Tabelul 4.1 Tipurile de sarcini, funcţie de raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C
Tipul sarcinii Diametrul alezajului rulmentului, mm Mică Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Normală Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Mare Rulmenţi cu role

Valoarea raportului

P C

≤ 40 45 ... 60 65 ... 100 105 ... 200 220 ... 500

< 0,08 < 0,1

< 0,08 < 0,1 < 0,1

> 0,08 > 0,1

> 0,08 0,1...0,15 0,1...0,15 < 0,15

> 0,08 > 0,15

Soluţia de lăgăruire a arborelui Dacă arborele este rezemat în varianta cu rulment conducător şi rulment liber, atunci ajustajul inelului exterior (care suportă o încărcare locală) al rulmentului liber se alege în funcţie de tipul rulmentului liber. Dacă rulmentul liber este un rulment neseparabil, de exemplu un rulment radial cu bile seria 6207, atunci ajustajul inelului exterior cu carcasa se alege cu joc, pentru ca, la dilatarea arborelui, inelul exterior să poată aluneca în carcasă. Un exemplu de asemenea ajustaj îl constituie cel în care câmpul de toleranţă al alezajului carcasei este, de pildă, H 7 (vezi tabelul 4.8). Dacă rulmentul liber este un rulment separabil, de exemplu un rulment radial cu role cilindrice tip N (cu umeri de ghidare la inelul interior) sau NU (cu umeri de ghidare la inelul exterior) (N207E, NU2207E), atunci ajustajul ambelor inele cu piesele conjugate trebuie sa fie cu strângere, deoarece la aceşti rulmenţi dilatarea arborelui se asigură printr-o deplasare axială internă: la rulmentul tip N, deplasarea are loc între role şi inelul exterior fix, iar la rulmentul de tip NU ea are loc între inelul interior si role, care au o poziţie axială fixă. La rulmenţii cu ace, cu ambele inele sau doar cu inel exterior, problema se pune la fel ca la rulmenţii radiali cu role cilindrice. Condiţiile de lucru Influenţa sarcinii Pentru sarcini cu şocuri şi vibraţii importante, se recomandă alegerea unor ajustaje cu strângere mare.

113

Lagăre cu rulmenţi

Influenţa temperaturii Rulmentul se încălzeşte în timpul funcţionării. În general, fluxul de căldură este orientat de la inelul interior spre cel exterior, evacuarea căldurii din zona inelului exterior este mai intensă. Inelul exterior va avea o temperatură mai mică decât cel interior. Ca urmare, jocul intern iniţial din rulment se va micşora (§ 3.1). Pe de altă parte, dilatările diferite ale inelelor faţă de piesele lor conjugate conduc la modificarea ajustajului teoretic dintre acestea. Influenţa turaţiei Influenţa turaţiei se ia în considerare pentru prescrierea ajustajului dintre acel inel al rulmentului la care încărcarea (sarcina) este locală şi piesa conjugată (arbore, carcasă). Se au în vedere două situaţii: a. La turaţii n ≤ 0,8 ⋅ nlim (unde nlim este turaţia limită a rulmentului), iar inelul încărcat cu sarcină locală este cel interior, se recomandă, pentru arbore, câmpul de toleranţă h6 . Dacă sarcina locală este pe inelul exterior, atunci câmpul de toleranţă al alezajului carcasei se recomandă a fi H 7 . b. La turaţii n > 0,8 ⋅ nlim , pentru situaţiile de mai sus se recomandă câmpurile de toleranţă j 6 , respectiv J 7 sau j 5 , respectiv J 6 .
Construcţia carcasei La montarea rulmenţilor trebuie să se realizeze un contact cât mai intim între inelele acestuia şi piesele conjugate. Doar în această situaţie poate fi utilizată întreaga capacitate de încărcare a rulmentului respectiv. Dacă rulmentul este montat într-o carcasă separabilă (din două bucăţi) şi ajustajul inelului exterior în carcasă ar fi unul cu strângere mare, atunci inelul exterior s-ar putea deforma neuniform, din cauza discontinuităţilor carcasei, chiar dacă cele două părţi componente ale carcasei au fost centrate cu ştifturi. De aceea, în această situaţie, se recomandă câmpurile de toleranţă H sau J pentru alezajul carcasei. În cazul carcaselor din aliaje uşoare (de exemplu, pe bază de aluminiu) şi al carcaselor cu pereţi subţiri, atât la un rulment cu încărcare locală pe inelul exterior, cât, mai ales, la unul cu încărcare circumferenţială, se recomandă ajustaje cu strângere mai mare ale acestui inel cu carcasa, decât ajustajele recomandate pentru carcase cu pereţi groşi, executate din fontă sau din oţel. Aceste carcase sunt mai deformabile şi, în consecinţă, din cauza cedării carcasei, strângerea reală este mai mică decât cea teoretică. De aceea trebuie prevăzută o strângere teoretică majorată. Dacă rulmentul este montat pe un arbore tubular, atunci ajustajul inelului interior cu fusul trebuie să aibă strângeri mai mari decât în cazul arborilor cu secţiune plină. Explicaţia este de acelaşi tip cu cea de la carcasele cu pereţi subţiri sau de la cele din aliaje uşoare.

114

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Jocul intern al rulmentului. Seria rulmentului. Precizia de rotire a arborelui. Problema jocului intern din rulmenţi este tratată la capitolul 3, paragraful 3.1. Prin montarea unui rulment cu ajustaje cu strângere la ambele inele, deformaţia inelului interior este de întindere, iar a celui exterior, de compresiune. Ca urmare, jocul intern iniţial se va micşora. În cazul rulmenţilor neseparabili, jocul intern de fabricaţie este astfel stabilit, încât un rulment cu joc intern normal şi montat cu un ajustaj corect ales (a se vedea tabelele din acest capitol), va avea un joc intern suficient bunei funcţionări, chiar şi după încălzirea rulmentului la o temperatură uzuală, în timpul funcţionării. Există, totuşi, numeroase situaţii în care se impune alegerea unor rulmenţi cu jocuri interne iniţiale mai mari decât jocul normal (de pildă C 2, C 3, C 4 ), pentru a preveni pretensionarea acestora la montarea lor cu ajustaje cu strângere mare şi la funcţionarea în condiţii de temperaturi ridicate.

E8

+

linia zero

∆Dmp

F7 F6 G7 G6 H8 H7 H6 H5 J7 J6 JS7 JS6 JS5 JS4 K7 K6 K5 M7 f6 g6 h7 h6 h5 h4 h3 j5 j6

Carcasă

-

∆Dmp= Toleranţa inelului exterior ∆dmp= Toleranţa alezajului
js3 js4 js5 k4 k5 k6 m5 m6 n4 n5 n6 p5 p6 p7 r6 r7 s6 s7

+

linia zero

∆dmp

-

Arbore Ajustaj cu strângere

Ajustaj cu joc Ajustaj intermediar Câmpurile de toleranţă ale inelelor

Fig. 4.4 Poziţia relativă a câmpurilor de toleranţă

Cantitatea cu care se reduce jocul intern iniţial datorită ajustajelor cu strângere depinde de tipul şi dimensiunile rulmentului, deci de seria lui. 115

M6 N7 N6 P7 P6 R6 S6

Lagăre cu rulmenţi

Pentru a se asigura o precizie de rotire ridicată a arborelui, nu se vor utiliza ajustaje cu joc, ci ajustaje intermediare sau cu strângere mică.
Uşurinţa montării şi demontării rulmentului Condiţia de asigurare a montării şi demontării uşoare a rulmentului se poate afla în opoziţie cu aceea privind precizia de rotire a arborelui, precum şi cu aceea privind necesitatea evitării rotirii inelelor faţă de piesele conjugate, pe suprafaţa comună de contact. Un montaj uşor şi, respectiv, o demontare uşoară ar impune ajustaje intermediare sau cu strângere mică. Dacă aplicaţia concretă impune prescrierea unor strângeri mari (sarcini cu şocuri, sarcini reversibile, vibraţii) şi se doreşte să se asigure o montare şi demontare uşoare, atunci se vor utiliza rulmenţi cu alezaj conic şi, eventual, rulmenţi separabili, la care inelele pot fi montate şi demontate succesiv. Cataloagele firmelor producătoare conţin recomandări precise privind alegerea ajustajelor inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate. În figura 4.4 se prezintă sintetic poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmentului, arborelui şi alezajului carcasei [9]. Studiul poziţiei relative ale câmpurilor de toleranţă oferă o imagine a ajustajelor posibile dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. În tabelele 4.2....4.8 se dau câmpurile de toleranţă recomandate pentru arbori şi carcase la rulmenţi de diferite tipo-dimensiuni.

Tabelul 4.2 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace care au ambele inele
Tipul sarcinii pe inelul interior Condiţii de lucru Diametrul alezajului rulmentului, mm Simbolul câmpului de toleranţă

Locală

Montaj uşor Montaj normal Montaj foarte precis Circumferenţială Sarcini mici Sarcini normale Sarcini mari; Condiţii de funcţionare grele sau şocuri

Toate dimensiunile ≤ 50 ≤ 50 50 ... 150 > 150 ≤ 150 > 150

g6 h6 h5 j5 k5 m5 n6 n6 p6

116

.. rulmenţi role cu role conice Simbolul câmpului de toleranţă Sarcină locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior Sarcină circumferenţială pe inelul interior şi locală pe inelul exterior Este necesară deplasarea uşoară a inelului interior Deplasarea inelului interior nu este necesară Sarcini mici şi variabile Sarcini normale sau mari Roţi de rulare pe arbori staţionari (roţi libere) Role de întindere Role de cablu Instalaţii de transport.. motoare electrice.140 >140. laminoare Maşini unelte Toate diametrele g6 k6 18..100 >100…140 ≤18 >18. Pentru câmpurile de toleranţă n6.200 >200..280 >280........ În cazul unei strângeri mai mari se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal..3 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii cu bile sau cu role Condiţii de lucru Exemple Diametrul arborelui ...200 − ≤ 40 >40..500 > 500 > 50.r7 se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal. Câmpurile de toleranţă înscrise între paranteze se recomandă pentru rulmenţi cu role conice sau pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând.100 >100. maşini pentru prelucrarea lemnului Lagăre pentru osii de material rulant greu..100 >100.140 >140........140 >140.400 − − >50. b.65 >65. cutii cu angrenaje...200 Toate diametrele − − − ≤ 40 >40. mm Rulmenţi cu Rulmenţi role cilindrice...140 >140... motoare de tracţiune..100 >100....200 > 200 − ≤ 40 >40.. 117 .... turbine. c.. Rulmenţi cu rulmenţi cu oscilanţi cu bile ace..200 >200.280 − − − − − − ≤18 >18.. lagăre din mecanisme încărcate uşor Construcţii de maşini în general... pompe..200 > 200 − − − − j6 k6 j5 k5 (k6) m5 (m6) m6 n6 p6 r6 r7 n6 p6 r6 h5 j5 k5 m6 h9 h10 Sarcini mari şi şocuri în condiţii grele de lucru Precizie mare de rotire la sarcini mici Rulmenţi cu alezaj conic şi bucşă conică Fusul osiei pentru material rulant Construcţii de maşini în general OBSERVAŢII: a..Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4.100 >100... Pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri se prevede câmpul j5..100 >100.100 − ≤ 40 >40.140 >140.

2 C 118 Toate tipurile Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali cu role conice Rulmenţi axial-oscilanţi cu role butoi E8 H6 G6 J7 K7 M7 Sarcină locală pe şaiba de carcasă Sarcină circumferenţială pe şaiba de carcasă Obs: Sarcină radială relativ mare .5 Câmpurile de toleranţă ale arborilor şi alezajelor carcaselor în care se montează colivii cu ace Jocul Diametrul nominal al arborelui.. mm Jocul Mai mic decât jocul normal Joc normal Mai mare decât jocul normal Până la 80 Peste 80 k5 h5 g7 f6 Obs: Alezajul carcasei va avea câmpul de toleranţă K6 Tabelul 4. 2 C P > 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.. până la 140 Peste 140 h5 h5 h5 H6 G6 G6 h5 g6 f5 G6 G6 H6 f6 f6 f6 H6 G6 G6 Tabelul 4. mm Mai mic decât jocul normal Arbore Carcasă Joc normal Câmpul de toleranţă Arbore Carcasă Mai mare decât jocul normal Arbore Carcasă Până la 80 Peste 80.7 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor în care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi Tipul sarcinii pe şaiba de carcasă Condiţii de lucru Tipul rulmentului Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv axială Sarcină normală Sarcină mare Indiferent P ≤ 0. 400 > 400 j6 k6 m6 n6 Tabelul 4.4 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace fără inel interior Diametrul nominal al arborelui. mm Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv Axial cu bile axială Axial-oscilant cu role Sarcină Axial-oscilant cu role combinată Toate diametrele ≤ 200 220 .6 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi cu bile sau cu role Tipul sarcinii pe şaiba de fus Tipul rulmentului Diametrul alezajului şaibei de fus.

. maşini electrice mari cu rulmenţi oscilanţi cu role Arborii principali D≤125 pentru maşini unelte cu rulmenţi D>125 cu role Partea de lucru a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). lagăre principale pentru arbori cotiţi Motoare electrice mijlocii. role de întindere Motoare de tracţiune Motoare electrice. lagărul fix al compresoarelor cu turaţie înaltă Partea de antrenare a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile).Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4. precum şi ajustajul probabil. la sarcini variabile Precizie mare de rotire. roţi de cablu. De asemenea. câmpul de toleranţă va fi N7 în loc de P7. corespunzătoare câmpurilor de toleranţă din tabelele 4. respectiv ale alezajelor carcasei. atât ale inelelor rulmenţilor. cât şi ale fusurilor. sarcini cu şocuri Sarcini normale şi mari Sarcini mici şi variabile Sarcini cu şocuri Sarcină nedeterminată Sarcini normale şi mari Deplasarea inelului exterior nu este necesară Sarcini normale şi mici Deplasarea inelului exterior este de dorit Orice fel de sarcini Sarcini normale şi mici la condiţii uşoare de lucru Transmiterea căldurii prin arbore Rigiditate mare. lagărul liber al compresoarelor cu turaţie înaltă Maşini electrice mici Simbolul câmpului de toleranţă Observaţii Inelul exterior nu este deplasabil P71) N72) M7 M7 K7 J7 H7 H8 G7 M6 N6 K6 J6 Carcase neseparabile (monobloc) Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior de regulă este deplasabil Inelul exterior este uşor deplasabil Carcase separabile (din două bucăţi) sau neseparabile (monobloc) Sarcină locală pe inelul exterior Inelul exterior nu este deplasabil Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior este de regulă deplasabil Inelul exterior uşor deplasabil Mers fără zgomot H6 OBSERVAŢII: 1) Pentru rulmenţi cu D>500mm. În tabelele 4. pompe.. lagăr de bielă.9. 4. roţi libere pentru macarale Role de transport. pompe. sunt date ajustajele extreme care rezultă pentru fiecare caz. mers fără zgomot Carcase neseparabile (monobloc) Sarcini mici nedeterminate (ca tip de încărcare) Deplasarea inelului exterior este de dorit Exemple Butucul roţilor cu rulmenţi cu role.2. 2) Pentru rulmenţi cu D>600mm.8 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor pentru rulmenţi radiali şi radiali-axiali cu bile şi cu role Condiţii de lucru Sarcină circumferenţială pe inelul exterior Sarcini mari pentru carcase cu pereţi subţiri. lagăre principale pentru arbori cotiţi Construcţii de maşini în general.4.10 se dau după recomandările INA-FAG [9] valorile numerice ale abaterilor.8. câmpul de toleranţă va fi M7 în loc de N7. lagăr de bielă Butucul roţilor cu rulmenţi cu bile. cutii de unsoare pentru material rulant Transmisii Cilindri de uscare. 119 .

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 Valori numerice ale abaterilor inelului interior şi fusului. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

f6 g5 g6 h5 h6 j5 j6 js5 js6 k5 k6 m5 m6

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 2 5 8 10 -10 8 -13 11 -16 15 -20 17 -25 -18 18 -22 22 -27 27 -33 33 -41 -4 -9 -4 -12 0 -5 0 -8 +3 -2 +6 -2 +2.5 -2.5 +4 -4 +6 +1 +9 +1 +9 +4 +12 +4 4 0 9 4 1 12 8 4 5 8 3 8 11 7 2 14 8 2 11 6 3 12 7 4 14 9 1 17 11 1 17 13 4 20 15 4 -5 -11 -5 -14 0 -6 0 -9 +4 -2 +7 -2 +3 -3 +4.5 -4.5 +7 +1 +10 +1 +12 +6 +15 +6 +6 18 10 5 3 2 11 3 3 14 8 3 6 8 2 9 12 7 2 15 9 2 11 6 3 13 7 5 15 10 1 18 12 1 20 15 6 23 17 6 -6 -14 -6 -17 0 -8 0 -11 +5 -3 +8 -3 +4 -4 +5.5 -5.5 +9 +1 +12 +1 +15 +7 +18 +7 2 3 14 2 4 17 8 3 8 8 2 11 13 8 3 16 10 3 12 6 4 14 8 6 17 12 1 20 14 1 23 18 7 26 20 7 -7 -16 -7 -20 0 -9 0 -13 +5 -4 +9 -4 +4.5 -4.5 +6.5 -6.5 +11 +2 +15 +2 +17 +8 +21 +8 3 3 16 3 5 20 10 4 9 10 2 13 15 9 4 19 11 4 15 9 5 17 9 7 21 15 2 25 17 2 27 21 8 31 23 8 -9 -20 -9 -25 0 -11 0 -16 +6 -5 +11 -5 +5.5 -5.5 +8 -8 +13 +2 +18 +2 +20 +9 +25 +9

13 22 41 3 5 20 3 6 25 12 4 11 12 3 16 18 10 5 23 14 5 18 10 6 20 11 8 25 17 2 30 21 2 32 24 9 37 27 9

-30 -49 -10 -23 -10 -29 0 -13 0 -19 +6 -7 +12 -7 +6.5 -6.5 +9.5 -9.5 +15 +2 +21 +2 +24 +11 +30 +11

15 26 49 5 4 23 5 6 29 15 6 13 15 4 19 21 12 7 27 16 7 22 13 7 25 13 10 30 21 2 36 25 2 39 30 11 45 34 11

Exemplu: Diametrul fusului 40 j5 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

-5

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

120

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

15

-30 26 -49 49
5

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13 +16 -13 +10 -10 +14.5 -14.5 +24 +4 +33 +4 +37 +17 +46 +17

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13 46 26 13 40 23 10 45 25 15 54 37 4 63 43 4 67 50 17 76 56 17

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-10 4 -23 23
6

-10 6 -29 29
15 6 0 -13 13 15 4 0 -19 19

+6 -7

21 12 7 27

+12 16 -7 7
22

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

+6.5 13 -6.5 7
25

+9.5 13 -9.5 10
30

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

+15 21 +2 2
36

+21 25 +2 2
39

+24 30 +11 11
45

+30 34 +11 11

121

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 (continuare)
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

n5 n6 p6 p7 r6 r7

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 21 24 28 34 +13 17 +16 19 +20 23 +24 28 +28 +8 8 +10 10 +12 12 +15 15 +17 +16 +8 +20 +12 +24 +12 +23 +15 +27 +15 24 19 8 28 23 12 32 25 12 31 25 15 35 28 15 +19 +10 +24 +15 +30 +15 +28 +19 +34 +19 27 21 10 32 26 15 38 30 15 36 30 19 42 34 19 +23 +12 +29 +18 +36 +18 +34 +23 +41 +23 31 25 12 37 31 18 44 35 18 42 35 23 49 40 23 +28 +15 +35 +22 +43 +22 +41 +28 +49 +28 38 30 15 45 37 22 53 43 22 51 44 28 59 49 28 +33 +17 +42 +26 +51 +26 +50 +34 +59 +34

40 32 17 45 36 17 54 45 26 63 51 26 62 53 34 71 59 34

+33 +20 +39 +20 +51 +32 +62 +32 +60 +41 +71 +41

48 39 20 54 43 20 66 55 32 77 62 32 75 64 41 86 71 41

Exemplu: Diametrul fusului 200 n6 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

+60

90 70 31

+31

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

122

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

48

+33 39 +20 20
54

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +73 +51 +86 +51

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 93 79 51

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +76 +54

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 96 82 54

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+51 +31 +60 +31

81 64 31 90 70 31

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+39 43 +20 20
66

+51 55 +32 32
77

109 +79 89 +79 +50 50 +50

109 109 89 +79 89 50 +50 50 126 126 101 +96 101 50 +50 50 139 143 119 +113 123 80 +84 84 156 160 131 +130 135 80 +84 84

+62 62 +32 32
77

108 108 +83 87 +83 87 +43 43 +43 43 113 115 +88 97 +90 99 +63 63 +65 65

108 126 +83 87 +96 101 +96 +43 43 +50 50 +50 118 136 +93 102 +106 116 +109 +68 68 +77 77 +80 133 153 +108 112 +123 128 +126 +68 68 +77 77 +80

+62 66 +43 43
88

+73 73 +43 43

106 87 +89 51 +54

109 128 130 90 +103 107 +105 109 54 +63 63 +65 65

123

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.10 Valori numerice ale abaterilor inelului exterior şi carcasei. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomide la nală a alezajului până la Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -9

30 50 0 -11

50 80 0 -13

80 120 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp

E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7

Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 25 32 40 50 60 +47 35 +59 44 +73 54 +89 67 +106 79 +126 +25 55 +32 67 +40 82 +50 100 +60 119 +72 +28 +13 +14 +5 +20 +5 +9 0 +15 0 +22 0 +5 -4 +8 -7 +4.5 -4.5 +7.5 -7.5 +2 -7 +5 -10 13 21 36 5 11 22 5 13 28 0 6 17 0 8 23 0 10 30 4 2 13 7 1 16 +34 +16 +17 +6 +24 +6 +11 0 +18 0 +27 0 +6 -5 +10 -8 16 25 42 6 12 25 6 15 32 0 6 19 0 9 26 0 12 35 5 1 14 8 1 18 +41 +20 +20 +7 +28 +7 +13 0 +21 0 +33 0 +8 -5 +12 -9 20 30 50 7 14 29 7 17 37 0 7 22 0 10 30 0 14 42 5 2 17 9 1 21 +50 +25 +25 +9 +34 +9 +16 0 +25 0 +39 0 +10 -6 +14 -11 25 37 61 9 18 36 9 21 45 0 9 27 0 12 36 0 17 50 6 3 21 11 1 25 8 1 19 +60 +30 +29 +10 +40 +10 +19 0 +30 0 +46 0 +13 -6 +18 -12 +9.5 -9.5 30 44 73 10 21 42 10 24 53 0 11 32 0 14 43 0 20 59 6 5 26 12 2 31 +71 +36 +34 +12 +47 +12 +22 0 +35 0 +54 0 +16 -6 +22 -13

72 85 141 36 53 86 12 24 49 12 29 62 0 12 37 0 17 50 0 23 69 6 6 31 13 4 37 11 1 26 17.5 1 32.5 18 6 19 25 8 25

4.5 2 +5.5 12.5 -5.5 7 1 +9 15.5 -9 7 1 10 10 2 13 +2 -9 +6 -12

5.5 1 +6.5 13.5 -6.5 9 0 17 9 3 10 12 3 14 +10.5 -10.5 +2 -11 +6 -15

6.5 0 +8 15.5 -8

9.5 0 +11 22.5 -11 15 1 28 15 4 17 21 7 22 +17.5 -17.5 +4 -18 +10 -25

10.5 12.5 1 +12.5 1 +15 19.5 -12.5 23.5 -15 11 4 11 15 5 15 +3 -13 +7 -18 13 4 14 18 6 18 +4 -15 +9 -21

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 K6 +4 18 Abaterea superioară a alezajului carcasei 6 Abaterea inferioară a -18 19 alezajului carcasei

Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior maxim, alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior minim, alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

124

5 -12. superior – inel exterior maxim.5 3 +14.5 32 4 53 45 9 63 18 50 +83 115 +20 0 25 76 0 32 97 +40 0 +63 0 0 34 +81 102 0 7 13 52 16 9 60 +25 -7 +36 -16 0 43 +97 129 0 7 18 69 18 14 79 18 6 58 +33 -7 +43 -20 +20 -20 12.5 4 76. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 120 150 0 -18 150 180 0 -25 180 250 0 -30 250 315 0 -35 315 400 0 -40 400 500 0 -45 Abateri.5 -14. în micrometri (0.10 (continuare) Dimensiuni. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7 Abaterile alezajului carcasei.5 +7 -29 +17 -40 62 94 +131 159 +68 18 43 94 +60 +20 135 182 277 68 104 176 20 48 105 20 56 128 0 28 85 0 36 108 0 47 142 7 21 78 20 16 88 20 8 65 31.5 20 1 38 21 7 22 28 9 30 +20 -20 +4 -21 +12 -28 12.5 -12.5 20 1 45 21 4 29 28 6 37 +23 -23 +5 -24 +13 -33 14.5 -31. alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.5 5 +16 44.5 -28.5 29 4 47 40 8 57 +8 -32 +18 -45 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 560 K6 0 44 Abaterea superioară a alezajului carcasei 12 Abaterea inferioară a -44 50 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem.5 +20 -20 +4 -21 +12 --28 43 62 +83 101 +43 14 28 57 14 33 72 0 14 43 0 19 58 0 27 81 7 7 36 14 5 44 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 43 64 +96 108 +50 14 31 64 14 36 79 0 17 50 0 22 65 0 29 88 7 10 43 14 8 51 +44 +15 +61 +15 +29 0 +46 0 +72 0 +22 -7 +30 -16 50 75 +108 126 +56 15 35 74 15 40 91 0 20 59 0 25 76 +49 +17 +69 +17 +32 0 +52 0 56 85 143 17 39 84 17 46 104 0 22 67 0 29 87 0 39 116 7 15 60 16 13 71 16 7 51 26 3 61 27 5 40 36 7 51 +119 +62 +54 +18 +75 +18 +36 0 +57 0 +89 0 +29 -7 +39 -18 +18 -18 +28.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4.5 -16 23 2 53 24 4 35 33 8 43 +26 -26 +5 -27 +16 -36 28.5 68.5 30.001 mm) 85 85 100 110 125 +148 112 +148 114 +172 134 +191 149 +214 168 +232 +85 166 +85 173 +100 202 +110 226 +125 254 +135 +83 +43 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 +12.5 1 +12. în micrometri (0. Celelalte reprezintă jocuri 125 . inferior – inel exterior minim.5 3 +31.5 37.

001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp M6 M7 N6 N7 P6 P7 Abaterile alezajului carcasei. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.001 mm) 33 17 20 24 28 -8 19 -8 -4 10 -4 11 -5 13 -6 16 -33 10 -33 -17 5 -20 7 -24 8 -28 9 0 -21 -11 -24 -7 -28 -18 -31 -14 -35 21 11 9 24 17 2 28 18 2 31 24 9 35 25 5 0 -25 -12 -28 -8 -33 -21 -37 -17 -42 25 13 11 28 19 1 33 21 3 37 28 10 42 30 6 0 -30 -14 -33 -9 -39 -26 -45 -21 -51 30 16 13 33 22 1 39 25 4 45 34 13 51 37 8 0 -35 -16 -38 -10 -45 -30 -52 -24 -59 35 18 5 38 26 1 45 28 5 52 40 15 59 42 9 0 -40 -20 -45 -12 -52 -36 -61 -28 -68 40 21 18 45 31 2 52 33 6 61 47 18 68 49 10 0 -40 -20 -40 -12 -52 -36 -61 -28 -68 33 16 17 40 18 25 45 28 5 52 30 13 61 44 11 68 46 3 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 M6 0 35 Abaterea superioară a alezajului carcasei 18 Abaterea inferioară a -35 15 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 30 50 0 -9 50 80 0 -11 50 80 0 -13 80 120 0 -15 120 150 0 -18 150 180 0 -25 Abateri. în micrometri (0.10 (continuare) Dimensiuni. în micrometri (0. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile. Celelalte reprezintă jocuri 126 . alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. inferior – inel exterior minim. superior – inel exterior maxim.

5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR 5. Pentru exemplificare se ia cazul unui rulment radial cu role. dacă se roteşte inelul interior sau inelul exterior al rulmentului.turaţia inelului interior. viteza punctului B este: 127 . În cele ce urmează se vor analiza deosebirile care apar în ceea ce priveşte solicitarea variabilă în secţiunea cea mai încărcată a căilor de rulare. B ne A Fr ni D cD i De Ve Vc Vi Dw Fig.1) 60 unde Di este diametrul căii de rulare a inelului interior. 5.1 Relaţii cinematice la rulmenţi Analog. se datorează solicitărilor ciclice (de oboseală) ale căilor şi corpurilor de rulare. (rot/min). ni . viteza punctului A al rolei este egală cu viteza periferică a punctului conjugat de pe calea de rulare a inelului interior: π ⋅ Di Vi = ⋅n i (m/s) (5. La rostogolirea fără alunecare. Se consideră mai întâi un caz general. 5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului Ieşirea din uz a rulmenţilor. în cazul unui montaj şi a unei exploatări corecte a lor.1). acela când ambele inele se rotesc (fig. (m).

ne .turaţia centrului rolei (turaţia coliviei). viteza punctelor sale cuprinse între A şi B variază liniar. Dacă inelul interior este rotitor. (m).5) devine: n⎛ D ⎞ (5. în unitatea de timp. nc .3) 2 60 în care: D + De = Di + Dw = De − Dw .6) şi (5.4) Dc = i 2 Dc este diametrul cercului centrelor rolelor. La o rotaţie completă a coliviei faţă de un inel. iar cel exterior este fix. ni = n . Viteza sa periferică este: V + Vi π ⋅ Dc Vc = e = ⋅ nc (5. Durabilitatea rulmentului depinde de numărul de treceri. Dw . ni = 0 . Deoarece rola este rigidă. nce = 128 . Comparând relaţiile (5. indicii i şi e arată care este inelul rotitor.2). interioară sau exterioară. deci există z treceri.diametrul rolelor. din relaţia (5.Lagăre cu rulmenţi π ⋅ De (5.3) reiese: n ⋅D n ⋅D (5. din relaţia (5. Centrul rolei execută o mişcare de rotaţie în jurul axei rulmentului.1) şi (5. ne = n şi.turaţia inelului exterior.5) nc = i i + e e 2 ⋅ Dc 2 ⋅ Dc Ve = Cazul în care ambele inele se rotesc este întâlnit mai rar. (5. ne = 0 .7) se observă că turaţia coliviei este mai mare atunci când inelul exterior este rotitor. rezultă: n ⎛ Dw ⎞ (5.2) ⋅ ne (m/s) 60 unde De este diametrul căii de rulare a inelului exterior.7) ⎜1 + ⎟ Dc ⎠ 2⎝ În aceste relaţii. iar relaţia (5. Ţinând seama de (5. ale corpurilor de rulare peste un anumit punct din zona încărcată de pe calea de rulare. trec toate cele z corpuri de rulare printr-un anumit punct al inelului. (rot/min).6) nci = ⎜1 − w ⎟ Dc ⎠ 2⎝ Când inelul interior este fix şi cel exterior se roteşte.5).

cel interior . sub sarcină. Aplicaţiile practice şi încercările de laborator au demonstrat că rulmenţii “identici”. (5. se realizează în cazul rotirii inelului exterior. iar numărul de treceri peste punctul A al inelului interior este: f ii = (n − nci ) ⋅ z (5. este cea a inelului interior (punctul A.10) 2 Dacă inelul exterior este rotitor.10). ca urmare. În consecinţă. În realitate rulmenţii unui lot 129 . Inelul interior va fi. sau numărul de ore de funcţionare ale rulmentului. până la apariţia primelor semne de oboseală (pitting) pe unul din inelele rulmentului sau pe corpurile de rulare. nu ating aceeaşi durabilitate. inelul cel mai solicitat al rulmentului şi. analog cu (5. în această situaţie.8). cel exterior . iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante. (5. la calculul sarcinii dinamice echivalente Pe a rulmenţilor se ţine seama dacă se roteşte inelul exterior.11).11) Numărul de treceri peste punctul B al inelului exterior. Prin durabilitatea unui rulment se înţelege numărul de rotaţii (în milioane de rotaţii).2 (vezi relaţia 5. relaţia 5. iar încărcarea cea mai defavorabilă.12) 2 Comparând relaţiile (5. la turaţie constantă. f ee = 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă inelul interior este rotitor.fix. atunci numărul de treceri în unitatea de timp peste punctul B al inelului exterior este: f ei = nci ⋅ z (5.15). este: n − nce ⋅z (5. atunci numărul trecerilor în unitatea de timp peste punctul A al inelului interior fix este: f ie = nce ⋅ z (5.11). jumătate din contacte se fac în zona neîncărcată şi deci numărul de treceri care trebuie luat în considerare este: n − nci f ii = ⋅z (5. iar forţa are direcţia şi sensul constante. Sarcina dinamică de bază.10). se observă că numărul cel mai mare de treceri ale rolelor peste un punct al căii de rulare.2 Durabilitatea.9) Deoarece inelul interior se roteşte. în acest caz.fix. prin introducerea unui coeficient de multiplicare V = 1.8) Turaţia relativă a coliviei faţă de inelul interior este (n − nci ) . el determină în final durabilitatea rulmentului. iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante. care funcţionează în aceleaşi condiţii. (5.12).

Pornind de la relaţia (5.13) ⎝P⎠ C este sarcina dinamică de bază a rulmentului. În acest caz P este sarcina pur axială din rulment. chiar dacă sunt fabricaţi din aceeaşi şarjă de material. adică 10% din rulmenţi nu au atins această valoare a durabilităţii). De aceea. în funcţie de precizia urmărită. la definirea durabilităţii nominale (conform normelor ISO). inelul exterior fix.28. Se ajunge. Relaţia (5. prevăzute.sarcina pur radială care încarcă rulmentul. pentru duritate etc.29). p . Rulmenţii astfel calculaţi au o fiabilitate de 90% (fiabilitatea este probabilitatea ca o piesă să funcţioneze fără defecţiuni într-un interval de timp dat). de direcţie. de formă. sens şi mărime constante. Ele conduc la existenţa unei plaje de durabilităţi pentru rulmenţii “identici”. încărcaţi cu o sarcină pur axială. acestea totuşi există.13) se poate aplica şi pentru rulmenţii axiali. este necesar ca predicţia unei durabilităţi să se bazeze pe evaluarea statistică a durabilităţii unui mare număr de rulmenţi “identici” care funcţionează în aceleaşi condiţii. rulmenţii sunt calculaţi luându-se în considerare durabilitatea nominală L10 . dacă rulmenţii se calculează pe baza durabilităţii nominale. 5. de direcţie. Aceasta este (în milioane de rotaţii): ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ (mil. sens şi mărime constante pentru care durabilitatea nominală L10 a unui lot de p 130 . Durabilitatea nominală se notează cu L10 ( 100 − 90 = 10 . astfel. atunci durabilitatea rulmentului va fi mai mică. cu aceeaşi tehnologie de tratament termic etc. rot) (5.27. cu aceleaşi reglaje iniţiale ale maşinilor. Faptul acesta se datorează abaterilor (toleranţelor) dimensionale. unde P . Relaţia durabilităţii Relaţia prin care se poate calcula durabilitatea nominală a fost stabilită de Lundberg şi Palmgren în următoarele condiţii de încercare a loturilor de rulmenţi “identici”: sarcină radială de direcţie. Oricât ar fi de mici. Altfel spus. Dacă se doreşte ca rulmenţii să aibă o fiabilitate mai mare. sens şi mărime constante. 5. Ea este sarcina pur radială.Lagăre cu rulmenţi sunt doar aparent identici. Durabilitatea nominală este durabilitatea atinsă sau depăşită de 90% din rulmenţii aparent identici ai unui lot.un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi 10/3 pentru cei cu role. care funcţionează în aceleaşi condiţii. În majoritatea situaţiilor. aşa cum se va arăta mai jos (relaţiile 5. Scăderea ei se reflectă printr-un factor de corecţie subunitar.13) şi făcând L10 = 1 se poate deduce semnificaţia sarcinii dinamice de bază C (C = P) . atunci probabilitatea ca ei să funcţioneze fără a se defecta în acest interval este de 90%. inelul interior rotitor.

13) devine: ⎛C L10 = ⎜ ⎜P ⎝ e ⎞ ⎟ ⎟ (mil. O dată calculată sarcina dinamică echivalentă. Prin sarcină dinamică echivalentă se înţelege sarcina pur radială. atunci sarcina dinamică echivalentă poate avea una din expresiile: Pe = Fr (5. iar Y . de direcţie. 5. sens şi mărime constante care determină aceeaşi durabilitate nominală ca şi sarcina reală. de direcţie. Relaţia (5. constantă ca direcţie. este de 1 milion de rotaţii. sens şi mărime constante. fictivă.factorul forţei axiale. Problema constă. de fapt.Alegerea şi calculul rulmenţilor rulmenţi aparent identici . încărcat cu o sarcină radială Fr .13) pentru determinarea durabilităţii nominale L10 pentru cazul real de încărcare. inel exterior fix).3 Sarcina dinamică echivalentă Dacă rulmenţii funcţionează în alte condiţii decât cele în care s-a stabilit relaţia (5.13) (sarcină pur radială de direcţie. cu inelul interior rotitor şi inelul exterior fix. care să se conformeze condiţiilor menţionate. inel interior rotitor.5. se poate utiliza relaţia (5.17) în funcţie de valoarea raportului Fa / Fr .16) sau Pe = XFr + YFa (5. În relaţia (5. sens şi mărime constante. în calcularea unei sarcini dinamice echivalente celei reale. Forţa axială totală din rulmenţi 131 - . sens şi mărime are inelul exterior rotitor şi cel interior fix.17) X este factorul forţei radiale. având componentele Fr (radială) şi Fa (forţa axială totală din rulmentul respectiv). după cum se va vedea mai departe (§ 5.15) Dacă un rulment care are inelul interior rotitor şi cel exterior fix este încărcat cu o sarcină combinată. Se atrage atenţia să nu se confunde forţa axială totală din rulmenţi cu forţele axiale care acţionează asupra roţilor dinţate de pe arborele respectiv sau cu rezultanta acestor forţe.7). Pentru evitarea unor confuzii pe care le-ar putea induce modul de utilizare a diferitelor notaţii.14) - Dacă un rulment. în cele ce urmează se va nota sarcina dinamică echivalentă cu Pe . rot) ⎠ p (5. atunci sarcina dinamică echivalentă este: Pe = VFr (5. atunci situaţia reală trebuie transformată în una echivalentă.

1 Valori pentru coeficientul fk Angrenaj Precizie ridicată Precizie normală Angrenaje turnate neprelucrate Abaterea pasului de bază fpb şi eroarea de formă a profilului ff fk 1. f s ţine seama de forţele suplimentare care rezultă din funcţionarea maşinii (tab.5 – 2.1 – 1. rot ) (5. În realitate rulmenţii sunt încărcaţi cu sarcini efective diferite de cele nominale.3 1.05 – 1.1 1. Tabelul 5. Dacă un rulment este încărcat cu o sarcină combinată de direcţie.2 : Pe = VFr Pe = XVFr + YFa (5.22) 132 .18) (5. Astfel.14 şi 5.19) Valorile sarcinilor dinamice echivalente care ar rezulta din relaţiile (5.15) – (5.19) sunt calculate pe baza forţelor nominale (teoretice) care apar în elementele transmisiei (de exemplu în angrenaje). 5. ff > 100 µm Cu coeficientul dinamic din relaţia (5.21). 5. f m ia în considerare sarcinile suplimentare care apar la rulajul autovehiculelor (tab. atunci se va utiliza coeficientul de multiplicare V = 1.1 [1]). 5. în tabelele 5.20) unde f k ţine seama de precizia roţilor dinţate montate pe arborii rezemaţi în rulmenţii calculaţi (tab.Lagăre cu rulmenţi - se calculează după o metodologie care se prezintă în paragrafele în care sunt tratate diferitele situaţii (de exemplu. sens şi mărime constante dar are inelul exterior rotitor şi cel interior fix.20).3 [1]). valorile lui Pe trebuie corectate cu coeficienţi care ţin seama de încărcările suplimentare datorate angrenajelor. De aceea. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) este: Pec = f d Pe (5. ff = 20-100 µm fpb.2 [14]). ff ≤ 20 µm fpb.0 fpb. se ia în considerare coeficientul dinamic care are expresia [1]: fd = fk fs fm (5. neuniformităţii funcţionării maşinii etc.21) iar relaţia finală pentru calculul durabilităţii nominale L10 devine: ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil.

1 1.5 1.1 – 1.5 1.5 133 .0 – 1.2 – 1.2 Valori pentru coeficientul fs Utilizarea Utilaje de prelucrare Laminoare – transportor unisens cu role – transportor în ambele sensuri Laminor la cald pentru sârmă şi benzi.3 1.0 – 1.6 1.5 1. recomandate pentru diferite tipuri de maşini şi utilaje.2 – 1.5 – 2.3 -2 1. Banc pentru trefilat sârmă Ghilotine.1 – 1.1 1.8 1. moară cu conuri Calandru Fierăstraie circulare sau cu bandă.5 – 2. maşini de rectificat Strunguri Maşini pentru prelucrarea materialului lemnos-fibros Maşini pentru hârtie Defibrator. n (rot/min).0 – 1.3 1.0 1.2 – 1.0 – 1.2 1.1 – 1.0 1.4 sunt date durabilităţile nominale. turbine Motoare folosite la mijloacele de transport Maşini de ridicat şi transportat Benzi de transportor.2 1. mai practic ca durabilitatea nominală să se exprime direct în ore de funcţionare (L10h ): L10 h 16666 16666 ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ n n ⎝ Pec ⎠ p (h) (5. în ore de funcţionare. maşini de filat Războaie.23) În tabelul 5. maşini de spălat Maşini pentru industria alimentară Mori pentru cereale Mori pentru aluat Valţ de frământat Maşini de forţă Motoare electrice. Tabelul 5.3 – 1. Laminor la rece.3 1. strunguri Maşini textile Cadre. ascensoare Transport minier Transport vibrator Maşini de preparare şi extracţie Cuptoare rotative de ciment şi răcitoare rotative Uscător cu tobă Maşini de sortat după granulaţie şi sortat minereu Mori cu bile. site oscilante Excavator fs 1. mori cu ciocane.2 1.1 – 1.3 1. maşini de ştanţat Maşini de găurit.8 1. mori tubulare.5 – 1. atunci este.3 1.5 1.5 – 1.2 – 1.2 1. adesea. freze.Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă turaţia este constantă.1 1. funiculare.2 – 1.4 1.3 – 1.1 – 1.5 – 2.6 1. teleferice Macarale.3 – 1.1 – 1. concasoare.7 1. rafinor.5 – 2.4 – 1.

autobuze.. autoutilitare cu remorcă Autovehicule „cross .100 20 12 .7 Tabelul 5. motociclete Camioane.22 5 – 10 20 .3 Valori pentru coeficientul fm [după 9] Tipul autovehiculului Automobile.3 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.. tractoare agricole fm 1.50 134 .country” (pentru orice teren).5.1.5 1.5 – 20 8 – 20 15 – 30 8 – 20 15 – 45 45 – 85 8 – 45 15 – 30 15 – 85 20 – 30 30 – 50 20 – 50 50 – 200 20 – 50 15 – 30 20 – 50 20 – 50 10 . în mii ore 1.4 Valori recomandate pentru durabilitatea nominală (ore de funcţionare) Utilizarea Motoare electrice Pentru aparate menajere Mici de serie Medii şi pentru tracţiune electrică Mari Echipamente de birou şi de calcul Laminoare Laminoare Reductoare pentru laminoare Construcţii navale Lagărele arborelui port-elice Reductoare mari de navă Construcţii mecanice Compresoare Reductoare universale mici Reductoare universale medii Ventilatoare mici Ventilatoare medii Ventilatoare mari Pompe centrifuge Centrifuge Transportoare cu bandă Concasoare Malaxoare mari Maşini de imprimat Maşini pentru hârtie Maşini textile Maşini-unelte Maşini pentru prelucrat lemnul Maşini pentru mase plastice Maşini pentru materiale de construcţii Durata de funcţionare.7 – 4 8 – 20 15 – 32 20 – 45 15 .50 3.

în milioane de kilometri. (m).733 275 0. cicluri ) 2α 2α ⎝ Pec ⎠ Dacă amplitudinea este foarte mică. cu relaţia: L10 s πD πD ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ 1000 1000 ⎝ Pec ⎠ p ( mil. Variaţia lui ft este liniară. cu o amplitudine unghiulară α [°]. se determină cu relaţia: 180 180 ⎛ C ⎞ (5.600 p 135 .5 3 3. autocare Osii de vehicule feroviare: Vagoane (cu sarcina maximă constantă pe osie) Vagoane de transport urban şi suburban Vagon pentru liniile magistrale Automotoare pentru liniile magistrale Locomotive diesel sau electrice pentru liniile magistrale L10s (mil. atunci capacitatea lor portantă se micşorează.867 225 0.8 1. durabilitatea nominală..934 200 0. atunci calculul lui L10osc nu se justifică. în general. Tabelul 5. Cauza principală o constituie micşorarea durităţii.5 În cazul rulmenţilor care efectuează nu o mişcare de rotaţie.. km) 0. în special pentru rulmenţii roţilor.5 Durabilităţi nominale pentru rulmenţii autovehiculelor Tipul autovehiculului Roţi de vehicule rutiere: Automobile Camioane. ci una de oscilaţie. exprimată în milioane de cicluri.. În tabelul 5. Dacă rulmenţii funcţionează la temperaturi ridicate (peste 150 oC).666 300 0. Tabelul 5. km ) (5.5 se indică durabilităţile nominale L10s pentru diferite tipuri de vehicule. durabilitatea nominală se exprimă. 5.6 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pentru vehiculele rutiere sau feroviare. La calculul unor astfel de rulmenţi se corectează sarcina lor dinamică de bază cu un coeficient de temperatură ft (tab.24) unde D este diametrul exterior al roţii.3 0.800 250 0.6 Coeficientul de temperatură ft Temperatura de funcţionare (ºC) Coeficientul de temperatură.4 3..6).25) L10 osc = L10 = ⎜ ⎟ ( mil. ft 150 1 175 0.

Lagăre cu rulmenţi În acest caz. cât şi în milioane de km: p 16666 ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ n ⎝ Pec ⎠ πD ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ 1000 ⎝ Pec ⎠ p p (h) (5. rot ) ⎝ Pec ⎠ Dacă se ţine seama de relaţiile (5. seama de alte situaţii posibile.4 Durabilitatea nominală corectată Relaţia (5. în tabelul 5. pentru anumite fiabilităţi. Ea nu ţine.3). materialul rulmenţilor – diferit de cel “standard”.26) 5. din simbolul Lna. însă.22) devine: ⎛ fC⎞ L10 = ⎜ t ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil. a2=1) . reprezintă diferenţa dintre 100 % şi fiabilitatea impusă rulmentului (de exemplu. a2 – factor de corecţie ce ţine seama de materialul rulmentului (pentru materiale uzuale. la o fiabilitate de 96%. atunci durabilitatea corectată poate fi exprimată atât în ore.27) Lna = a1a2 a3 L10 = a1a2 a3 ⎜ ⎟ ( mil. iar indicele a indică faptul că s-a ţinut seama de factorii de corecţie a(1. relaţia de calcul a durabilităţii nominale (5.2. Factorul de corecţie a1 se dă.22) pentru calculul durabilităţii nominale ţine seama doar de sarcină (cu corecţiile respective) şi implică o fiabilitate de 90% a rulmenţilor. atunci factorul de corecţie a1 are valoarea a1=1.23) şi (5.29) ( mil. se va scrie L(100 – 96)a. indicele n. El poate fi. adică L4a ).24). Norma ISO 281/1 prevede relaţia de calcul a durabilităţii nominale pentru situaţiile de mai sus: ⎛C ⎞ (5. km ) În relaţiile de mai sus: a1 este factorul de corecţie pentru o fiabilitate diferită de 90%. calculat pentru orice valoare a fiabilităţii. a3 – factor de corecţie pentru condiţii de funcţionare neconvenţionale (în special pentru condiţiile de ungere).7. Dacă proiectantul nu consideră necesară o fiabilitate mărită. În aceste relaţii. vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare – diferită de cea necesară. însă. cu relaţia: 136 .28) (5. rot ) (5. care influenţează durabilitatea: fiabilitatea peste 90% a rulmenţilor.

8 Valori pentru factorul de corecţie a2 Tehnologia de elaborare Topire în aer Dezoxidare în vid Retopire în vid cu electrod consumabil a2 1 3 6 Pentru determinarea valorii factorului de corecţie a3.30) 99.5 0.5 1 2 λ 5 7 a – condiţii “standard” de ungere.53 L3a 0.diametrul mediu al rulmentului: d M = ( d + D ) 2 (mm).8 n0.21 L0. 2 3 2 a3 1 b 0.7 d M 0.14 Tabelul 5.1 0.33 L1a 0.48⎜ ln ⎟ R ⎠ ⎝ Factorul de corecţie a2 se dă în tabelul 5. 5.31) unde ν este vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare (mm /s). b – lubrifianţi cu aditivi EP şi filtrare fină.1 0.6 (5. n – turaţia (rot/min).2 [26]. care ţine seama de lubrifiant.5 L(100-R)a a1 L10a 1 L5a 0. Cu valoarea lui λ se determină a3 din figura 5. trebuie calculată mai întâi valoarea parametrului de ungere λ [după 26]: λ = 60 ⋅10−6 ν 0.7 Valori pentru factorul de corecţie a1 Fiabilitatea R (%) 90 95 96 97 98 99 2 (5.05 0.5a 0.2 Factorul de corecţie a3 137 .8 [14]. Fig.2 0.2 a 0.44 L2a 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor ⎛ 100 ⎞ 3 a1 = 4. dM.62 L4a 0. Tabelul 5.

80 24.3 Determinarea vâscozităţii necesare ν la temperatura de funcţionare a rulmentului Tabelul 5.8 6.Lagăre cu rulmenţi 500 mm 2 s 5 10 20 30 50 680 460 320 220 150 100 68 46 32 22 15 10 ISO VG 200 100 200 300 500 1000 20 2000 3000 5000 10000 20000 5 10 20 30 50 100 min-1 100 Vâscozitatea necesară ν Turaţia 50 n 10 Vâsc.2 2.42 ISO VG 3 3.06 ISO VG 7 6.80 ISO VG 100 100 90 110 ISO VG 150 150 135 165 ISO VG 220 220 198 242 ISO VG 320 320 288 352 ISO VG 460 460 414 506 ISO VG 680 680 612 748 ISO VG 1000 1000 900 1100 ISO VG 1500 1500 1350 1650 Din figura 5.50 ISO VG 22 22 19.3 [după 26] se poate determina vâscozitatea necesară a lubrifiantului pentru un rulment cu un anumit diametru mediu dM şi o anumită 138 .6 4. 10mm·s-1 /40ºC.2 1.12 7.20 ISO VG 46 46 41.48 ISO VG 10 10 9.80 35.14 5.50 16.98 2.00 ISO VG 15 15 13.60 ISO VG 68 68 61.00 11. IV 95 200 300 500 mm 1000 20 30 40 50 60 70 80 ºC 100 Diametrul mediu al rulmentului dM Temperatura de funcţionare t Fig.9 Clasele ISO de vâscozitate Limitele vâscozităţii Clasele ISO Vâscozitatea cinematice la 40ºC (mm2/s) de cinematică medie la 40ºC (mm2/s) vâscozitate min max ISO VG 2 2.40 50.52 ISO VG 5 4.20 ISO VG 32 32 28.20 74.88 3. 5.

dar. se va calcula o turaţie echivalentă cu care se va opera în relaţia (5. O serie de alte aspecte privind durabilitatea rulmenţilor sunt tratate în lucrările [48]. a uleiului care. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni forţa are valoarea constantă Fi. [49]. dar mărimea ei variază în timp. În cele ce urmează se prezintă diverse situaţii. În toate acestea se vor propune relaţii pentru calculul sarcinii dinamice echivalente Pe. Există situaţii în care forţa rămâne constantă ca direcţie şi sens. De asemenea. apoi.32) 139 . Direcţia şi sensul sunt constante dar mărimea ei variază continuu după o lege care poate fi asimilată unei variaţii în trepte (histograma cu linie întreruptă). ele rămân constante. Dacă temperatura de funcţionare este de 80oC (diagrama din dreapta).1 Forţă a cărei mărime variază în trepte Se consideră cazul unei încărcări a rulmentului ca în figura 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor turaţie n. Este de reţinut faptul că diagrama din dreapta este valabilă pentru un ulei cu indicele de vâscozitate IV egal cu 95.5. atunci rezultă că uleiul care va fi ales trebuie să aibă la 40oC o vâscozitate cinematică medie de 100 mm2/s (clasa ISO VG 100). În acest caz sarcina dinamică echivalentă este: Pe = p ∑F 1 n p i Ni N (5. De asemenea. În exemplul din figură.9 se dau clasele de vâscozitate ISO (după norma ISO 3448).21). există situaţii în care direcţia şi sensul se schimbă la anumite intervale de timp. va avea vâscozitatea necesară determinată anterior. În relaţia (5. la temperatura de funcţionare considerată cunoscută.22). în interiorul unui interval. pentru toate cazurile pentru care s-au folosit relaţiile de mai sus. turaţia s-a considerat constantă. De asemenea. 5. cu care. (5.23). sensul şi mărimea constante.23) turaţia apare chiar explicit.4 cu o sarcină radială. după ISO. 5. dacă turaţia n ≠ ct . la un diametru mediu de 90 mm al rulmentului şi o turaţie de 1000 rot/min rezultă o vâscozitate necesară de 20 mm2/s la temperatura de funcţionare.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi În relaţiile (5.14) – (5. (5.23) forţa care încărca rulmentul avea direcţia constantă (radială sau nu). se va opera în relaţiile mai sus menţionate. din diagrama din dreapta se poate găsi clasa de vâscozitate. La fel. (5. În tabelul 5. Turaţia este constantă.19).

rotaţii Fig. asimilabilă unei variaţii în trepte 5. 140 .34) unde coeficientul fe se determină din diagrama din figura 5.5) are o componentă radială F1 de direcţie. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = f e (F1 + F2 ) (5.33) Pe = min 3 5.Lagăre cu rulmenţi unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul.5. 5.4 Variaţie continuă. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: F + 2 Fmax (5. la turaţie constantă. F N1 N2 N3 N Nn Nr.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar Dacă forţa are direcţia (radială) şi sensul constant. dintre care una este rotitoare Dacă forţa (fig. 5. de mărime constantă (de exemplu o masă dezechilibrată aflată pe acel rotor). sens şi mărime constante (de exemplu greutatea unui rotor) şi o componentă F2 rotativă. dar mărimea ei variază liniar între o valoare minimă Fmin şi una maximă Fmax. Fi – forţa de valoare constantă (N) pe parcursul a Ni rotaţii.5.13). p – exponentul menţionat la relaţia (5.3 Forţă cu două componente radiale.6.

95 0. se determină din figura 5. 0. 5. Turaţia este constantă.0 0.1 a) Eliptică F t Fmax Fmin 0. 26]: Pe = V1 Fmax + V2 Fmin (5.85 0.5 f) Sinusoidală 0.3 c) Sinusoidală 0.90 F2 0.2 0. Pentru această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [22.9 a b c 0.6 0.6 0.4 0.80 0.8 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor fe 1.6 v1 0.5 Forţă cu o componentă rotativă Fig.7 d e 0. 5.35) Coeficienţii de sarcină V1 şi V2.5 Fmin/Fmax 0.7 [după 22.70 0 0. 26].8 0.2 b) Parabolică 0.6 Coeficientul fe 5.2 0.9 1.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic În acest caz forţa are direcţie radială şi sens constant dar mărimea ei variază ciclic după o anumită lege.0 Fig. respectiv celei minime Fmin.4 0.3 0.8 1. 5.1 0.7 h) Eliptică 0 0.7 0.4 h 0.75 F1 0.5 f g 0. care se aplică valorii maxime Fmax a forţei.6 g) Parabolică 0.7 Coeficienţii de sarcină 141 .4 v2 d) Sinusoidală e) Liniară 0.0 F1 F1 + F2 Fig.5.3 0.

Cu alte cuvinte.5.5. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni .Lagăre cu rulmenţi 5. cu paliere constante Sarcina (de direcţie radială) variază ciclic.3. de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă Situaţia aceasta a fost amintită la § 5.17). a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere Forţa este combinată. dacă ei sunt încărcaţi cu o forţă combinată. iar sarcina dinamică echivalentă este Pei ( Pei = Fri sau Pe i = XFr i + YFa i ).36) i unde p are semnificaţia de la relaţia (5. având o componentă radială şi una axială. iar sarcina are valoarea constantă Fi. există un număr m de intervale (“paliere”) de timp ti în care turaţia are o valoare constantă ni. iar expresiile sarcinii dinamice echivalente sunt cele date de relaţia (5.5 Forţă şi turaţie variabile.16): Pe = Fr sau de relaţia (5.5.37) N unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul în intervalul de timp pentru care este calculat. În cadrul acestei perioade. componentele au valori constante Fri şi Fai.13). În această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = p (5. dar pe fiecare palier are o anumită direcţie (constantă pe acel palier) şi o anumită mărime (constantă pe acel palier).7 Forţă combinată. de 142 .17): Pe = XFr + YFa pentru care semnificaţiile diferiţilor termeni sau factori au fost prezentate sub relaţia (5. pentru calculul rulmenţilor unui arbore. 5. Dacă se face notaţia qi = t i / T . sarcina combinată variază atât ca direcţie cât şi ca mărime. cu perioada T. atunci sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = ∑q n F i i p 1 m p i ∑q n i 1 m (5. Turaţia este constantă.6 Forţă combinată. Utilizarea uneia sau alteia dintre cele două formule. ∑P 1 m p ei Ni 5.

depinde de geometria internă a rulmentului.Alegerea şi calculul rulmenţilor o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă. dintre forţa axială totală Fa din rulmentul respectiv şi forţa radială Fr care încarcă acel rulment. . Valoarea numerică a acestei mărimi e este dată. după cum ea poate fi regăsită şi în tabelele din acest volum. Astfel.16) iar dacă atunci se aplică relaţia (5. 143 . atinge valoarea de 4000 MPa. sub sarcină. pentru toţi rulmenţii la care este cazul.rulmentul efectuează. care. Dacă forţa exterioară F aplicată unui rulment care funcţionează în condiţiile de mai sus este o forţă combinată. încărcaţi şi cu o componentă axială. la rulmenţii radiali-axiali cu role conice.38) Fr atunci se aplică relaţia (5. pentru fiecare rulment. . .rulmentul se roteşte sub sarcină cu turaţii n < 10 rot/min . la contactul dintre calea de rulare şi corpul de rulare cel mai încărcat. în cataloagele firmelor producătoare.39) Pe = XFr + YFa 5. având o componentă radială Fr şi una axială Fa atunci se operează cu o sarcină statică echivalentă P0 care este o forţă fictivă radială sau axială (în cazul rulmenţilor axiali) care produce o deformaţie plastică identică cu cea produsă de forţa reală. mărimea e mai depinde şi de sarcina statică de bază a rulmentului. depinde de valoarea raportului.rulmentul nu se roteşte şi este încărcat cu o sarcină continuă sau intermitentă. Mărimea unui rulment care trebuie ales într-o aplicaţie tehnică se stabileşte pe baza sarcinii statice de bază şi nu pe baza sarcinii dinamice de bază în următoarele situaţii: .rulmentul se roteşte cu turaţii n > 10 rot/min dar în intervalul unei fracţiuni de rotaţie suportă şocuri severe. iar la rulmenţii radiali cu bile. Această sarcină produce o deformaţie plastică de 1/10000 din diametrul corpului de rulare. dacă: Fa ≤e (5. Acest raport se compară cu o mărime e. mici oscilaţii.17) Pe = Fr Fa >e Fr (5.6 Sarcina statică de bază Sarcina statică de bază ( C 0 ) este sarcina radială (pentru rulmenţii radiali) sau sarcina axială centrică (pentru rulmenţii axiali) sub acţiunea căreia tensiunea hertziană. C0.

factorul axial. Valori orientative pentru acest coeficient se dau în tabelul 5.40).42) Pentru rulmenţii axial-oscilanţi cu role se utilizează relaţia de tipul (5.Lagăre cu rulmenţi Pentru rulmenţii radiali şi radiali-axiali cu bile.43) unde S 0 este coeficientul de siguranţă static. Y0 . rulmenţi axiali-radiali sarcina statică echivalentă se determină cu o relaţie de forma: P0 = X 0 Fr + Y0 Fa (5. X 0 .41) Pentru rulmenţii axiali cu bile sau cu role: P0 = Fa (5.40) unde Fr . rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. respectiv axială a forţei combinate. Fa . Pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice.factorul radial.componenta radială. 144 .10 Valori ale coeficientului de siguranţă static S0 Condiţii de funcţionare Fără şocuri Nu sunt cerinţe deosebite privind funcţionarea lină Mişcări de oscilaţie cu frecvenţă mică Normale Mişcări line şi rotire precisă Cu şocuri Cerinţe ridicate privind precizia de rotaţie şi funcţionarea lină S0 ≥1 ≥2 ≥3 ≥4 Condiţia de verificare a rulmentului la solicitarea statică este: C 0 nec ≤ C 0 (5. rulmenţii cu ace: P0 = Fr (5.10 [după 23]. cu care se verifică rulmentul (sau se alege mărimea rulmentului) se determină cu relaţia: C 0 nec = S 0 P0 (5. Sarcina statică de bază necesară. Tabelul 5.44) în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului. dată în cataloagele de rulmenţi.

cu particularităţile sale funcţionale.28) a durabilităţii. diametrele fusurilor pentru rulmenţi rezultă cu o destul de mare probabilitate de a fi corect determinate. Traseul „direct” Acest traseu se bazează pe logica proiectării unei transmisii. de exemplu roţi dinţate etc. în primul rând. rezultă: ⎞ ⎟ (5. fusul de rulment. Această condiţie. implică faptul ca un tronson anterior să aibă diametrul nominal mai mic. Etapele sale principale sunt: 1. tipul încărcării (cu şocuri. combinate) etc.45) unde Lhnec este durabilitatea necesară. De aceea. tronsonul pentru montarea unor organe pe arbore. tronsonul pentru etanşare.4).3 pot oferi informaţii utile pentru alegerea unui anumit tip de rulment. un rulment trebuie să aibă o durabilitate efectivă (cu fiabilitatea aleasă de proiectant) cel puţin egală cu durabilitatea necesară. cel mult egal. care permit proiectantului să-şi stabilească o strategie de alegere şi de calcul al rulmenţilor. exprimată în ore de funcţionare (pentru care se dau valorile recomandate. Pentru exemplificare şi pentru continuarea prezentării. utilajul de proiectat. de montaj. În condiţiile unei teme date. în principiu. Acest lucru decurge din logica succesiunii tronsoanelor unui arbore.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. în final. bine ales. 2. în tabelul 5. Cunoscând diametrul fusului rulmentului. Sunt posibile. două trasee pentru alegerea şi calculul rulmenţilor. Tabelul 1. fără şocuri). doar pe baza acestor considerente funcţionale şi de montaj. precum şi din condiţia ca toate organele care se află pe arborele respectiv. se poate alege 145 16666 ⎛ C ⎜ a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec p . cu tronsonul care urmează. Alegerea tipului rulmentului La alegerea tipului rulmentului se ţine seama de condiţiile temei de proiect. în funcţie de rolul funcţional al fiecărui tronson (capăt de arbore. Din aceste condiţii rezultă.1 şi figura 1. Explicitând.46) ⎟ ≥ Lhnec ⎠ Această relaţie ne permite să urmărim logica alegerii unuia din cele două trasee de calcul al rulmenţilor. să poată fi montate.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente O temă de proiectare conţine întotdeauna date iniţiale. tipul sarcinilor (radiale. se va utiliza relaţia (5. Un rulment este considerat. De asemenea pot rezulta turaţia arborelui. axiale.). Dimensionarea arborelui Dimensionarea arborelui implică şi stabilirea diametrului fusurilor pentru rulmenţi. dacă este îndeplinită condiţia enunţată mai sus: Lna ≥ Lhnec (5.

sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) Pec . se pot calcula reacţiunile din reazeme. În plus. trebuie.Lagăre cu rulmenţi dimensiunea rulmentului (seria lui) din catalog. Calcului ei presupune ca proiectantul să cunoască poziţia centrelor de presiune ale rulmenţilor (deci poziţia reazemelor). Or. Dacă condiţia (5. care depinde de experienţa proiectantului şi de abilitatea lui. 2. precum şi condiţia (5. 3. dar de o serie care are sarcina dinamică de bază C mai mare (pentru acelaşi diametru al fusului). să se cunoască lungimile diferitelor tronsoane ale arborelui. adică se stabileşte poziţia reazemului (vezi figurile 2. care va fi prezentată în cele ce urmează. sarcina dinamică de bază C a rulmentului. se poate observa că. pentru fiecare rulment. pornind de la durabilitatea necesară Lhnec şi folosind relaţia (5. trebuie ca sarcina dinamică echivalentă de calcul.7. în acest caz se ajunge la premizele traseului direct. în acest mod. De asemenea. tot din catalog. a roţilor de curea etc. Ţinând seama de consideraţiile de mai sus. va avea în vedere traseul direct.9. Din relaţia de mai sus rezultă că.5. Verificarea rulmentului Dacă se cunosc valorile lui C şi Pec . pentru a calcula C. Pec să fie cunoscută. De aceea. precum şi comentariile legate de acestea). dar care îndeplineşte condiţiile funcţionale necesare pentru încărcarea din tema de proiectare. metodologia de alegere şi de calcul a rulmenţilor. deci centrele de presiune nu pot fi precis poziţionate. În final se poate calcula. pentru a putea calcula reacţiunile. să fie necesar să se reia calculul. atunci se alege un rulment de acelaşi tip. rulmenţii nu au fost încă aleşi. nu este exclus ca. Traseul „indirect” Acest traseu pleacă de la ideea calculării sarcinii dinamice de bază C.47).10. poziţia reazemelor arborelui şi cunoscând şi poziţia roţilor dinţate. la acest moment. În felul acesta rezultă. 2. cu nişte raţionamente simple pot fi stabilite şi diametrele tronsoanelor şi. De asemenea. oricum.45).45). Din acestea două rezultă: ⎛ ⎞p nLhnec C ≥ Pec ⎜ (5. atunci se poate calcula durabilitatea corectată Lna. deoarece centrele de presiune nu sunt sau nu pot fi plasate în poziţiile luate iniţial cu aproximaţie. 1 146 . iar rulmentul poate fi verificat cu formula (5.47) ⎟ ⋅ a a a 16666 1 2 3 ⎠ ⎝ Traseul acesta are un neajuns important.45) nu este îndeplinită. se poate alege un rulment de alt tip. Pe de altă parte se poate poziţiona centrul de presiune al rulmentului. Stabilind. ci numai cu o anumită aproximaţie. pentru a calcula reacţiunile. montate pe arbore.29). ceea ce conduce la alte valori ale reacţiunilor şi la alte valori ale lui Pec . 2. după ce rulmentul a fost ales pe baza relaţiei (5.

5. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. satisfăcute. să fie silenţios. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui. să aibă precizie mărită.1 Metodologia generală Metodologia generală. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. care reies din tema de proiectare.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). condiţiile de gabarit. radiale. De asemenea. Alegerea tipului rulmentului. să fie stabilizat termic. unele din condiţiile iniţiale vor servi la alegerea ulterioară a seriei de rulmenţi. Stabilirea durabilităţii necesare. în general. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. un rulment dintr-o anumită serie. Se alege. relaţiile dimensionale între piesele vecine. regimul de lucru. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: . Rezultatul acestei etape constă în: a. Ea are în vedere traseul direct şi este exemplificată pentru un arbore montat pe două lagăre. 3. Lnec .diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. Se pot calcula forţele (tangenţiale.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor 5. condiţiile de mediu. roţi de curea etc.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . sau în milioane de rotaţii.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. . Lhnec . 1. predimensionare. . Aceste condiţii pot fi. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. 2. Pentru rulmentul ales. b. preliminar.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. în ore. precum şi alte specificaţii necesare calculului. 4. . la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. b. Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare.8. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice.). axiale) care acţionează asupra acestor organe ale 147 . să aibă etanşare proprie pe o parte sau pe ambele părţi etc. prezentată mai jos.). să aibă joc mărit.

respectiv FaII / FrII . Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţiile (5.50) sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .17). FrI 148 . Fie componentele axiale FaI şi FaII . dacă atunci PeII = FrII sau PeII = VFrII (5. conform situaţiilor (5.fix) (5. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. respectiv V I şi V II . care au o componentă radială şi una axială. Ca urmare.49). FrI atunci PeI = FrI (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . roţi de curea etc.48) (5. precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe.39): Cazul 1 F Dacă aI ≤ e I . 7.53) În aceste relaţii valorile lui e (I şi II) se dau în cataloagele de rulmenţi pentru fiecare rulment.52) (5. Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. Acestea sunt forţe axiale totale din rulmenţii calculaţi (a nu se confunda cu forţele axiale din angrenaje sau cu rezultanta acestora în cazul că pe arbore se află două roţi dinţate).fix)(5. reacţiunile vor fi H I şi H II .51) FaII ≤ e II . în cele două plane reciproc perpendiculare.48) şi (5. Componentele radiale se determină cu relaţiile (5. cu sarcini combinate.38) şi (5. Cazul 2 F Dacă aI > e I . notaţi cu I şi II . în numeroase situaţii.Lagăre cu rulmenţi transmisiei. FrII Analog. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului.. Rulmenţii sunt încărcaţi. Ele se calculează după o metodologie care va fi prezentată la fiecare dintre cazurile tratate în acest volum. Opţiunea pentru una din aceste două relaţii este determinată de raportul FaI / FrI .49) şi FrII = H II + V II 2 2 6. aceste reacţiuni sunt forţe radiale.16) sau (5. H şi V .

8. dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip.20). atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip. sens şi mărime constante O asemenea situaţie se întâlneşte la: rulmenţii liberi.57) Valorile factorilor forţei radiale X I . 9. rulmenţii cu conducere reciprocă.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie.56) (5. rulmenţii conducători. dar din altă serie sau un alt tip de rulment.8. respectiv axiale YI .1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale pe arbore: etapa a 6-a lipseşte. Din relaţiile (5. dacă FaII > e II .28) avem: Lna I 16666 ⎛ C I ⎜ = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ PecI ⎞ 16666 ⎛ C II ⎟ ⎟ ≥ Lhnec şi LnaII = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎜P ⎝ ecII ⎠ p ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (5. Se aplică metodologia de la § 5.54) sau PeI = X I VFrI + YI FaI (inel exterior rotitor şi inel interior fix) (5.58) nu este îndeplinită. Dacă inegalitatea (5.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi.21). II .fix) (5. 10.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară.58) ⎠ p unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.4. 11. Se consideră cazul în care turaţia este constantă.8. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . 5.55) Analog.8.59) 149 . utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară.2.Alegerea şi calculul rulmenţilor atunci PeI = X I FrI + YI FaI (pentru inel interior rotitor şi inel exterior fix)(5. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. FrII atunci PeII = X II FrII + YII FaII sau PeII = X II VFrII + YII FaII (5. dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. II se dau în cataloagele de rulmenţi. Folosind formula (5.27) sau (5. combinate sau axiale 5.

Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu bile cu cale de rulare adâncă se dă în tabelul 5.61) FrI .Lagăre cu rulmenţi sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .61) şi (5. El va prelua forţa axială din arbore.8. Calculul rulmentului se desfăşoară după metodologia de la § 5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu bile sunt date în tabelul 1. 5.8. În figura 2.13). dacă pe arbore sunt montate două roţi dinţate în care operează forţe axiale.13 [9]. La etapa a 7-a se precizează următoarele: FaI . sens şi mărime constante Rulmentul conducător dintr-un montaj de tipul celui din figura 2. Această forţă se va nota cu A . Ea este egală cu forţa axială care acţionează asupra roţii dinţate montate pe arbore (de exemplu o roată dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi) sau cu rezultanta forţelor axiale.44). Valorile lui e. sarcina statică echivalentă se deduce din relaţia (5.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. În continuare se parcurg etapele 8 – 11.dacă ≤e atunci PeI = FrI (5. X .62) În inegalităţile (5. C0 nec ≤ C0 .1 rulmentul conducător este rulmentul I.12 [după 9].11.1 poate fi încărcat cu o sarcină combinată. iar valorile factorului f 0 sunt date în tabelul 5.40). Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.1. atunci sarcina statică echivalentă P0 se calculează cu relaţiile [9]: 150 .60) În continuare se parcurg etapele 8-11. în funcţie de raportul f 0 FaI / C 0 I ( C 0 I fiind sarcina statică de bază a rulmentului I) şi pentru diferite jocuri [9]. în care C0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.6.6. Y se dau în tabelul 5. Dacă rulmentul este încărcat cu o sarcină combinată şi funcţionează în condiţiile precizate la § 5.2.dacă FaI >e FrI atunci PeI = X I FrI + YI FaI (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C0 nec .62) forţa axială din rulment este FaI = A . pentru Fa = 0 şi X 0 = 1 : P0 = Fr Din relaţia (5. În acest tabel. 5.1.fix) (5.

14 1 0.5 0.54 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.8 14 14.2 13.Alegerea şi calculul rulmenţilor P0 I = FrI P0 I = 0.9 16.1 13 13 13 64 12.44 0.11 Factorul forţei radiale.4 11 12.1 12.3 14.8 14 14.1 13.8 13.3 0.45 0. unde C 0 este valoarea sarcinii statice de bază din catalog a rulmentului (tab.9 1.3 14.46 0.1 623 12.08 1 Tabelul 5.44 0.56 Y 2 1.52 0.56 0.56 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.2 12.4 12.44 0.5FaI dacă dacă FaI ≤ 0.64) Dacă din calcul rezultă o valoare P0 I < FrI .7 1.44).3 14.46 0.28 0.24 0.35 0.39 0.5 62 13.32 0.8 FrI (5. Din relaţia (5.43) se determină sarcina statică de bază necesară C 0 I nec cu care se verifică rulmentul.9 14.31 1.1 13.9 14.1 12.9 13.2 12.1 13. X şi factorul forţei axiale Y la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Joc intern normal f 0 ⋅ Fa C0 Joc intern C3 Fa >e Fr Joc intern C4 Fa >e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr Fa >e Fr X 0.8 1.1 13.44 Y 1.32 0.4 15.27 1.56 0.46 Y 1.3 12.56 0.4 13 13.44 0.3 60 13.3 13.56 0.3 63 12.1 13.2 151 .43 0. 5.9 15.4 0.8 13.8 14.2 15.63) (5.46 0.3 622 13.6 15.48 0.3 15.4 1.41 1.1 12.44 0.2 12.56 1.6 16 15.22 0.8 FrI FaI > 0.1 16.13).12 Factorul f0 pentru rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Diametrul Factorul f0 alezajului rulmentului Seriile rulmenţilor 618 160 161 15 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 13. atunci se va lua P0 I = FrI .1 12.3 14.1 13.23 1.46 0.1 13 13 13 12.1 13.9 14.2 1 0.1 14.43 0.56 0.4 15.1 13.8 15.6 FrI + 0.4 15.5 14.4 1.1 16. Tabelul 5.6 3 6 0.43 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.16 1.36 0.4 13 13. C 0 Inec ≤ C 0 .48 0. Trebuie să aibă loc inegalitatea (5.8 13.58 1.8 13.1 12.46 0.

068 0.2 36.3 29.4 37.3 0.3 29.065 0.269 0.9 30.9 37.057 0.4 29.071 0.5 35.5 35.6 23.3 29.6 26.3 0.4 34.6 H ≈ 29.045 0.1 33.8 34.6 0.6 0.8 30.9 37.6 26.3 39.04 0.6 22.6 0.1 21.5 35.1 33.2 26.4 37.4 29.3 0.09 0.067 0.6 0.3 29.067 0.1 37.5 33.154 0.1 33.3 39.4 J ≈ kg 21.114 0.9 50.6 22.3 33.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 33.6 22.1 21.043 0.038 0.05 0.6 0.118 0.5 11 11 11 11 11 14 13 13 13 13 13 13 8 10 10 10 10 10 12 12 12 12 12 16 14 14 14 14 14 19 17 8 12 12 12 12 12 152 .03 0.7 35.071 0.1 37.065 0.114 0.6 0.4 29.6 0.6 26.5 33.4 37.9 30.1 23.4 37.6 0.4 33.9 30.8 30.2 26.2 26.043 0.3 0.4 27.9 30.045 0.6 23.5 33.5 33.6 23.6 0.6 22.3 0.04 0.4 34.1 0.3 0.6 23.6 22.6 1 1 1 1 1 1 1.4 34.6 0.3 52.09 0.6 22.9 37.4 29.087 0.067 B rs min 0.2 26.9 35 35 35 35 35 35 30.3 29.2 34.1 33.5 33.6 26.3 39.1 21.6 0.4 34.9 37.09 0.6 0.067 0.9 37.13 Rulmenţi radiali cu bile cu cale adâncă rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 35 35 35 35 35 35 42 42 42 42 42 42 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 62 42 42 42 42 42 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 30.4 34.3 0.8 30.038 0.6 0.4 39.1 21.6 23.088 0.6 24 24 24 24 24 24 26.9 30.088 0.115 0.3 39.2 26.2 26.117 0.064 0.5 36.6 0.5 29.045 0.6 1 1 1 1 1 1 0.5 29.9 30.04 0.5 35.6 0.3 39.111 0.1 21.8 30.

2ZR 6202.4 5.6 0.2RSR.3 9.2RSR S6004.2RSR S6202.3 9.4 11.3 0.25 4.2RSR 17000 16000 20000 20000 20000 6403 16004 6004 S6004.6 26000 26000 20000 14000 14000 14000 43000 43000 18000 12000 12000 12000 28000 28000 28000 22000 14000 14000 22000 22000 18000 12000 12000 12000 19000 19000 16000 11000 11000 11000 28000 22000 20000 20000 17000 12000 12000 20000 20000 20000 153 .6 0.4 36.8 30.2 23.75 3.8 7.4 5.6 0.2 D3 max 30.2 19.4 6 6 6 6 6 6 9.4 11.4 36.5 13.2ZR 6004.2 21.8 7.4 13.W203B 62303.3 0.2 21.4 53 40 38.4 11.4 41.75 4.8 36.05 5 5 5 5 5 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 24000 24000 24000 6202 S6202.8 38.4 3.6 0.8 35.5 9.8 35.6 0.2 19.55 6.8 38.W203B 6003.W203B 62203.75 6.3 9.8 35.2ZR 6003.2RSR.25 3.2 21.8 30.W203B 6303.4 5.25 3.2 19.4 5.6 0.75 3.2 21.2RSR 22000 22000 22000 6302 S6302.3 0.4 11.4 33 33 33 33 33 33 35.75 3.75 4.4 36.4 11.8 30.2 23.6 1 1 1 1 1 1 0.8 7.3 9.8 7.6 22.4 5.6 0.6 20.4 36.6 19 19 19 19 19 19 21.8 7.4 4.6 26 22 23.75 4.W203B 6203 S6203.4 6.2 19.6 0.2RSR S6203.6 0.3 statică C0 kN 3.25 3.W203B 62202.4 13.2ZR 6303.8 41.75 4.4 41.8 35.3 0.3 0.6 20.4 41.2 20.55 11.6 22.4 13.2RSR S6303.55 6.2RSR.75 3.4 41.8 38.6 20.4 36.6 0.75 3.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.5 9.2RSR S6003.4 41.8 35.8 rg max 0.6 20.5 9.3 0.W203B 6004.2RSR 20000 22000 22000 22000 16003 6003 S6003.8 38.3 0.2ZR 6203.2 19.6 0.6 0.95 9.8 30.W203B 6202.W203B 62302.2RSR 20000 20000 20000 6303 S6303.25 3.6 0.8 30.W203B 6302.4 13.2 23.6 1 1 1 1 1 1 1 0.75 4.5 9.55 6.4 13.5 9.2RSR.6 0.2RSR.6 22.2RSR S6302.4 22.75 5.55 6.6 22.2 21.8 11.6 22.2 23.2RSR.55 6.25 3.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 7.2 22.W203B 6203.2ZR 6302.6 20.

8 28.132 0.139 0.4 45.415 0.2 63.4 44.9 41.1 1.2 40.4 52.2 50.6 0.209 0.105 0.242 0.8 28.2 47.1 1.153 0.9 42.3 30.4 36.6 43.2 49.8 30.9 41.6 0.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 72 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 80 55 55 55 55 55 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 41 41 41 41 41 41 44.1 1.4 48.6 43.4 44.2 47.6 43.5 52.083 0.4 36.5 42.083 0.5 45.3 0.6 43.082 0.2 50.122 0.109 0.5 42.4 45.8 28.1 1.4 38.2 49.5 33.125 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.9 41.8 28.4 45.5 52.4 38.4 44.156 0.2 47.6 0.6 0.8 49.1 47.08 0.245 0.5 33.2 40.1 42.4 38.2 50.2 40.6 43.2 40.132 0.4 44.4 36.7 40.5 32.155 0.5 47.4 45.1 1.3 0.1 1.1 1.5 52.3 30.4 36.234 0.3 30.4 45.3 37 41.5 52.132 0.3 38.3 1 1 1 1 H ≈ 38.109 0.2 43.4 36.2 50.128 0.1 1.4 J ≈ kg 28.128 0.5 33.155 0.4 38.109 0.1 1.055 0.105 0.4 45.082 0.084 0.1 1.237 0.5 33.3 30.1 55 39.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 37.1 0.6 1 1 1 1 1 1 1.1 1.8 28.6 50.125 0.3 38.2 14 14 14 14 14 18 15 15 15 15 21 19 8 12 12 12 12 12 15 15 15 15 15 18 17 17 17 17 17 24 21 9 13 13 13 13 154 .3 38.108 0.5 52.2 49.4 41.56 0.2 32 32 32 32 32 33.272 0.151 0.5 0.5 42.4 38.24 0.5 42.5 33.7 38.2 50.5 36.

4 11.4 50.6 32 32 32 32 32 32 36 32 34.6 30.4 46.6 34.2RSR.35 8 8 8 8 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 19000 19000 19000 6204 S6204.7 12.6 25.8 7.4 55 55 55 55 55 55 69 53 50.2ZR 6204.7 16 16 16 16 16 30.2RSR S6005.4 11.8 7.6 34.2RSR 18000 18000 18000 6304 S6304.55 6.4 46.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.W203B 6204.8 43.55 6.2RSR S6205.8 7.6 34.6 25.4 41.W203B 6005.W203B 62204.8 43.W203B 6006.W203B 6205.W203B 6305.7 12.8 43.7 12.8 7.85 7.2 30.55 6.2ZR 6006.4 36 11.2ZR 6005.7 12.2RSR.6 30.6 30.2 28.4 45 45 45 45 45 63 45 43.8 46.6 25.5 7.2 28.6 0.55 7.2 28.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.4 11.2RSR 14000 12000 15000 15000 15000 6405 16006 6006 S6006.2RSR 15000 14000 17000 17000 17000 6404 16005 6005 S6005.2ZR 6305.4 22.6 0.2 10 10 10 10 10 14 14 14 14 14 14 22.4 46.85 5.4 50.85 5.2RSR 15000 15000 15000 6305 S6305.6 30.2ZR 6304.4 19.2RSR S6204.4 46.8 7.8 7.55 6.4 22.7 12.4 22.6 27 27 27 27 27 29 27 28.W203B 62205.4 46.2RSR.7 12.4 22.5 0.4 41.3 0.8 11.3 1 1 1 1 18000 18000 15000 10000 10000 10000 34000 34000 14000 9500 9500 26000 19000 36000 36000 15000 10000 10000 17000 17000 14000 9000 9000 9000 28000 28000 11000 7500 7500 7500 22000 16000 32000 32000 13000 8500 17000 17000 17000 155 .4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.7 statică C0 kN 6.55 6.2 12.6 25.4 41.W203B 6205 S6205.8 7.8 43.6 D3 max 41.2ZR 6205.2RSR.2RSR S6305.W203B 62305.4 50.65 5.4 41.6 0.6 0.4 11.4 41.85 5.W203B 6304.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.6 25.85 5.3 7.2RSR 62304.8 15 4.6 30.4 11.2 28.8 7.4 22.8 7.7 12.7 12.

6 44.2 0.4 55.971 0.6 44.4 63.5 0.1 1.301 0.6 50.5 65.1 59.5 1.9 54.3 59.157 0.687 0.6 61.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 90 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 100 68 68 68 68 68 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 54.5 1.6 44.1 52.3 49.7 60.6 59.3 67.12 0.3 63.471 0.3 63.6 59.5 65.3 53.163 0.6 J ≈ kg 40 40 40 40 40 40 44.8 55.483 0.1 59.201 0.5 1.5 65.6 59.1 54.393 0.6 67.1 59.2 47.6 67.303 0.2 47.6 49.6 61.76 0.471 0.163 0.3 49.291 0.4 55.355 0.3 49.1 53.365 0.196 0.1 1.1 52.5 1.7 60.1 1.6 61.194 0.1 1.3 1 1 1 1 1 1.5 83.3 63.299 0.1 1.7 60.105 0.201 0.5 1.2 43.2 43.2 47.481 0.6 67.6 44.9 54.7 60.3 53.3 60.5 0.211 0.499 0.285 0.1 1.5 53.1 59.1 1.1 1.1 1.5 65.3 1 1 1 1 H ≈ 52.202 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.7 43.163 0.6 85.2 43.5 1.3 53.3 63.1 52.195 0.5 65.9 54.157 0.3 49.355 0.3 62 49.2 47.9 54.1 16 16 16 16 16 20 19 19 19 19 19 27 23 9 14 14 14 14 14 17 17 17 17 17 23 21 21 21 21 21 31 25 9 15 15 15 15 156 .9 61.3 49.6 61.2 47.1 52.1 1.6 61.1 1.6 61.4 55.2 43.4 55.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.363 0.365 0.245 0.3 49.7 65.6 67.6 61.6 43.6 59.6 44.1 1.4 61.9 54.6 61.3 53.6 70.3 49.3 63.3 0.3 49.3 59.6 59.7 60.483 0.205 0.1 52.2 47.6 67.2 49.

3 15.2 15.6 16.2RSR.2ZR 6306.8 10.3 19.6 35.4 63.6 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 44 46 42 44.3 15.4 63.6 16.3 19.6 44.3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.3 15.4 56.2RSR S6307.3 23.5 1.3 16.6 11.6 35.4 56.2 11.5 25.6 44.W203B 6307.4 56.2ZR 6207.W203B 62206.2 16.6 35.2ZR 6307.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 19.4 56.5 1.2 10.5 33.6 D3 max 56.5 0.6 39.W203B 6207 S6207.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 14000 14000 14000 6206 S6206.W203B 6206.6 39.6 11.6 35.5 1.6 44.2RSR.2RSR S6206.5 12.6 37 37 37 37 37 37 41 37 39.2 10.2 11.W203B 6207.4 57.5 33.2 16 16 16 16 16 25.5 33.4 57.2RSR 13000 13000 13000 6306 S6306.3 16.6 16.3 19.6 11.5 25.3 16.2RSR.W203B 62307.6 39.2RSR S6207.5 0.5 1.2 8.6 35.3 16.2 10.W203B 6007.5 25.2RSR S6306.5 33.W203B 6306.6 39.3 1 1 1 1 14000 14000 11000 7500 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 19000 14000 28000 28000 11000 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 20000 20000 8500 5600 5600 5600 16000 13000 26000 26000 10000 6700 12000 12000 12000 157 .5 53 13.2RSR.W203B 62306.3 29 29 29 29 29 29 42.5 1.W203B 62207.2RSR S6007.4 65 65 65 65 65 65 79 60 57.5 33.2 16.5 1.2 11.3 19.4 57.2ZR 6008.5 33.2 11.2 11.5 25.3 19.4 63.3 19 19 19 19 19 19 31.3 16.2 11.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.2RSR 12000 12000 12000 6307 S6307.5 10.2RSR 12000 10000 13000 13000 13000 6406 16007 6007 S6007.4 56.3 15.2ZR 6007.W203B 6008.2 10.4 57.2RSR 11000 9000 12000 12000 12000 6407 16008 6008 S6008.4 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 89 66 63.2RSR.3 15.2ZR 6206.6 statică C0 kN 11.5 25.

5 2 0.5 1.654 0.271 B rs min 1.441 0.4 70.384 0.1 1.2 62 62 62 62 62 62 75.847 0.5 71.9 74.6 74.1 1.6 74.8 71.477 0.6 65.8 59.5 76.4 70.5 1.3 100.429 0.2 57.3 83.6 104.1 J ≈ kg 53 53 53 53 53 53 55.2 54.5 70.2 57.1 70.5 67.5 1.2 60.6 65.4 70.1 70.1 1.5 67.5 95.1 70.654 0.1 1.1 1.6 1 1 1 1 1 1.282 0.12 0.6 85.6 74.5 76.6 91.1 72.903 1.5 55.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 110 75 75 75 75 75 75 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 120 80 80 80 80 80 80 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 70.5 74.3 54.371 0.1 1.4 76.257 0.8 59.6 85.272 0.6 74.3 83.253 0.5 1.5 55.5 1.9 72.8 59.5 65.6 74.879 1.5 1.429 0.64 0.1 1.441 0.5 1.3 83.5 55.1 18 18 18 18 18 23 23 23 23 23 33 27 10 16 16 16 16 16 19 19 19 19 19 23 25 25 25 25 25 36 29 10 16 16 16 16 16 158 .8 83.1 1.8 71.5 65.6 74.5 65.9 68 68 67.2 57.26 0.9 59.5 67.247 0.1 1.6 85.2 57.2 57.8 71.9 72.5 2 0.9 70.5 67.6 85.371 0.869 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.181 0.1 1.283 0.6 74.5 65.6 85.234 0.1 1.8 59.384 0.5 68 55 68 67.2 54.4 70.5 67.3 83.9 72.867 0.5 1.5 1.859 0.2 1.1 70.167 0.9 72.2 54.4 70.97 0.3 83.2 54.6 74.8 71.6 74.441 0.641 0.5 55.2 57.5 76.522 0.382 0.8 71.8 0.6 85.6 1 1 1 1 1 H ≈ 67.244 0.5 76.

8 statică C0 kN 18 18 18 18 18 18 25 25 25 25 25 38 12.6 49.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 29 29 29 29 29 29 42.5 42.4 75.6 1 1 1 1 1 20000 20000 8500 5600 5600 5600 18000 18000 7500 5000 5000 14000 22000 22000 22000 9000 6000 6000 19000 19000 8000 5300 5300 5300 16000 16000 6700 4500 4500 4500 13000 20000 20000 20000 8500 5600 5600 10000 10000 10000 159 .2RSR.6 15.2ZR 6208.6 15.6 54.8 75.W203B 6208.2ZR 6309.5 16 20.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1.6 49.6 D3 max 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 97 71.2RSR.5 1.4 75.4 70.2RSR 10000 10000 10000 6309 S6309.5 31.5 1.8 20.5 31.5 1.2RSR S6009.2RSR S6209.W203B 62209.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 11000 11000 6208 S6208.2RSR S6309.W203B 6010.5 1.4 20.6 15.5 31.2RSR 9500 7500 10000 10000 10000 6409 16010 6010 S6010.3 14.6 54.5 42.W203B 6009.2RSR S6010.2RSR.6 49.8 70.W203B 6209 S6209.8 20.4 20.4 31.5 42.8 20.2ZR 6010.3 20.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 53 48.5 1.2 15.4 70.6 49.2RSR 11000 11000 11000 6308 S6308.2RSR.2RSR 62308.5 2 0.4 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 107 76.W203B 62309.6 54.W203B 62208.2 14.3 14.6 20 20 20 20 20 31 31 31 31 31 31 53 53 53 53 53 53 76.W203B 6209.2RSR S6208.6 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 54 58 53.4 75.5 42.5 1.W203B 6309.5 1.4 70.5 2 0.4 20.2ZR 6009.4 75.2 54.8 20.2RSR.2 49.4 70.6 54.4 20.2RSR 10000 8500 11000 11000 11000 6408 16009 6009 S6009.2ZR 6308.4 20.5 1.W203B 6308.5 62 15.5 13.5 31.2ZR 6209.3 14.6 15.3 14.5 47.5 1.5 31.

789 0.9 117.1 2.6 108.1 95.79 1.7 97.89 B rs min 1.1 1.419 0.2 104.5 1.1 1.1 1.2 88.1 H ≈ 77.9 78.6 95.11 1.8 75.617 0.466 0.416 0.3 71.6 1.9 100.5 81.6 72.432 0.6 95.1 113.403 0.5 88.3 81.6 95.5 1.1 113.9 83.2 66.75 1.48 0.9 77.1 86 86 86 97.1 1.2 88.9 91.1 J ≈ kg 62 62 62 62 62 68 68 68 68 68 81.807 0.9 83.1 86.4 108.2 66.41 0.9 77.5 2.1 130.2 75.1 1.2 88.1 1.6 1.39 1.1 1.7 68.3 104.1 100.616 0.2 68.3 104.43 1.8 81.9 77.1 113.96 0.5 81.6 108.266 0.6 91.3 81.1 0.1 95.6 91.6 91.5 2 2 2 2.7 75.795 0.9 100.1 95.5 1.478 0.1 1.43 1.543 1.1 86.3 122.397 0.12 1.6 67.38 0.9 77.4 78 78.1 2 2 2 2 2 2.9 95.6 91.7 97.3 71.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.9 83.5 82.5 81.4 124.79 2.9 78.1 86.1 81.1 0.8 75.12 1.1 2.632 0.8 75.5 1.1 1.469 0.9 83.2 71.59 1.2 66.2 66.3 71.4 108.5 1.1 95.7 68.2 88.3 75.5 1.9 86.1 1.3 95.1 1.1 1.632 1.7 97.1 0.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 130 90 90 90 90 90 100 100 100 100 120 120 120 140 95 95 95 95 95 110 110 110 110 130 130 130 150 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 80 80 80 80 80 95.7 68.283 0.7 113.2 75.9 20 20 20 20 23 27 27 27 27 40 31 11 18 18 18 18 21 21 21 21 29 29 29 33 11 18 18 18 18 22 22 22 22 31 31 31 35 160 .1 2.431 0.408 0.9 78.809 1.

1 0.5 36.2RSR 9500 9500 6310 6310.5 1.5 104 statică C0 kN 24 24 24 24 24 38 38 38 38 38 52 16.6 23.W203B 6210.5 2 2 2 2.5 81.2ZR 6012.8 84 84 84 84 91 91 91 91 109 109 109 126 91.5 47.5 28.1 161 .2 23.5 93 20 29 29 29 29 52 52 52 52 81.1 0.3 21.2RSR 6412 Dimensiuni de montaj D1 min mm 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 58.2ZR 6212.2 21.2ZR 6311.2RSR 6411 16012 6012 S6012.1 2.2RSR 6312 6312.1 2.5 1.5 28.2ZR 6011.W203B 6012.5 28.2RSR 6212 S6212.5 60 17.5 43 43 43 43 76.2 66 66 66 66 69 69 69 69 72 72 72 74 D3 max 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 116 86.2RSR 62210.W203B 6211.6 1 1 1 1 1.W203B 6011.5 1.2 23.8 89 89 89 89 101 101 101 101 118 118 118 136 rg max 1 1 1 1 1 2 18000 18000 7500 4800 4800 14000 6000 4000 4000 4000 12000 18000 18000 18000 7500 5000 16000 16000 6700 4300 13000 5300 3600 11000 17000 17000 16000 7000 4500 14000 14000 6000 4000 12000 5000 3400 10000 2 2 2 2 2 2.5 76.5 47.2 61 61 61 61 64 64 64 64 66 66 66 69 63.5 36.2RSR 9000 7000 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9000 9000 8500 6300 8500 8500 8500 8000 8000 8000 8500 8500 8000 6410 16011 6011 S6011.2RSR 6211 S6211.3 28.2ZR 6312.5 1.5 81.2 29 29 29 29 47.5 36.5 62 62 62 62 62 81.5 36.6 1 1 1 1 1.2ZR 6210.5 1.2 23.5 1.5 2.5 76.2RSR S6310.2 36 36 36 36 52 52 52 68 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 9500 9500 9500 6210 S6210.2RSR.W203B 6212.2ZR 6211.1 2.2ZR 6310.W203B 62310.2 21.2 21.5 19.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 36.2RSR 6311 6311.

pentru rulmenţii din seriile 72B şi 73B. sens şi mărime constante Caracteristici şi disponibilităţi ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile sunt date în tabelul 1. Pentru rulmenţii de mici dimensiuni sau din serii uşoare (seriile de diametre 8. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5. § 1.25C 0 . se procedează astfel [9]: FaI . fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. cu precizările care urmează. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O .5C 0 . calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.65) ≤ 1.2. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este. 0. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au. analog.14. 5. la rândul ei.1. 1) ea nu trebuie să depăşească 0. În acel rulment. mărimea forţelor).dacă atunci PeI = FrI (5.14. La etapa a 6-a. forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore. Luând în considerare această particularitate.15). astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă.14 FrII atunci PeII = FrII (5. 5. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la inel la bilă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact. aceasta nu trebuie să depăşească valoarea de 0.8. Pe de o parte. Pe de altă parte.14 FrI şi. dacă FaII ≤ 1. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). La acest tip de rulmenţi. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi.1. 9. cu unghiul de contact de 40o (tab.66) 162 . aşa cum rezultă din tabelul 5. La etapa a 7-a.8.Lagăre cu rulmenţi Dacă un rulment radial cu bile este supus acţiunii unei sarcini pur axiale.

14 FrI FaII = FaI − A 2a A < 1.14 F − F FaI = FaII + A FaII = 1.14 FrII ( rI rII ) F >F II FrII A I FrI 2c FrI ≤ FrII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 1.14 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu bile Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X rI rII 1a A < 1.14 FrII 163 .14 FrI FaII = FaI + A ( rII rI ) F <F II FrI A I FrI 1c FrI ≥ FrII A≥0 FaI = 1.14 FrII ( rII rI ) F <F I A II FrI FrII Montaj în O rI rII 1b A ≥ 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.14 F − F ( rI rII ) aI F >F I FrI A FrII II Montaj în O rI rII 2b A ≥ 1.14 F − F FaI = FaII − A FaII = 1.14 F − F FaI = 1.14 FrI FaII = FaI + A Montaj în X rI rII F = 1.

73B.57 FaII (5.14 FrII atunci atunci PeI = 0. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente.5 Fr + 0. care trebuie să respecte inegalitatea (5. dacă FaI > 1.35FrII + 0. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Montaj în tandem Montaj în O Montaj în X DT DB DF Fig. atunci din relaţia (5. radială şi axială. pentru fiecare rulment.8).Lagăre cu rulmenţi . 5. în funcţie de cele două situaţii: Fa . Dacă din calcul rezultă P0 < Fr .44). în O (simbol DB) sau în X (simbol DF) (fig.35FrI + 0.8 Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche 164 .6. pentru rulmenţii din seriile 72B. cu unghiul de contact de 40o.57 FaI PeII = 0. cu relaţiile de mai jos.dacă Fa > 1.69) ≤ 1.14 FrI FaII > 1.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec . analog. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr .dacă P0 = Fr (5. C 0 nec ≤ C 0 .70) unde.dacă şi. 5.9 Fr atunci P0 = 0.68) Calculul continuă cu etapele 8 -11.9 atunci Fr . Sarcina statică echivalentă se determină.26 Fa (5. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu bile pot fi montaţi pereche: în tandem (simbol DT). în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din catalog).67) (5.

Alegerea şi calculul rulmenţilor

Montajul în O sau în X Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. În această situaţie, forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore), deoarece forţele axiale interioare, care se datorează înclinării căii de rulare a inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru, deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). Ca urmare, la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.8.1) se va ţine seama de acest lucru. La etapa a 7-a de calcul (§ 5.8.1), se utilizează relaţiile: Fa - dacă ≤ 1,14 atunci Pe = Fr + 0,55Fa (5.71) Fr

- dacă

Fa > 1,14 atunci Fr

Pe = 0,57 Fr + 0,93Fa

(5.72)

În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.1). Legat de etapa a 10-a , verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.58): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec
⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠
p

(5.73)

în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X, valoarea lui C per este dată de relaţia: C per = 1,625 ⋅ C (5.74)

unde C este sarcina dinamică de bază a unui rulment al perechii (valoarea din catalog). Sarcina statică echivalentă a perechii de rulmenţi se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + 0,52 Fa (5.75) Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să fie cel mult egală cu valoarea sarcinii statice de bază a perechii (valoare de catalog): C 0 nec ≤ C 0 per (5.76) Sarcina statică de bază a perechii este dată de relaţia: C 0 per = 2 ⋅ C 0
165

(5.77)

Lagăre cu rulmenţi

în care C 0 este sarcina statică de bază a unui rulment al perechii (tab. 5.15). Montajul în tandem Dacă perechea de rulmenţi este montată în tandem, atunci ea poate face parte doar dintr-un montaj cu conducere reciprocă. Ca urmare, perechea se calculează după metodologia aplicată la montajul cu conducere reciprocă (deci cu relaţiile 5.65 – 5.70) cu următoarele precizări: - Sarcina dinamică de bază a perechii, C per este egală cu dublul sarcinii dinamice de bază, din catalog, a unui rulment al perechii, C : C per = 2 ⋅ C (5.78)

- Sarcina statică de bază a perechii este egală cu dublul sarcinii statice de bază a unui rulment (relaţia 5.77). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile se dă în tabelul 5.15 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. La montajulpereche, turaţia limită trebuie considerată cu 20% mai mică decât turaţia limită din catalog, valabilă pentru un rulment.
5.8.2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri

Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri, din seriile 32B şi 32B nu au canale de umplere. De aceea ei pot prelua sarcini axiale la fel de mari pe ambele părţi. Rulmenţii din seriile 32 şi 33 au canale de umplere. De aceea ei trebuie montaţi astfel încât sarcina axială principală să fie preluată de calea de rulare la care nu există canal de umplere. Rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, care au inelul interior format din două bucăţi sunt recomandaţi pentru sarcini axiale mari, reversibile. Calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările care urmează. În legătură cu etapa a 6-a de calcul, se menţionează că rulmentul radialaxial cu bile pe două rânduri este rulment conducător. Ca urmare, arborele, care are la o extremitate acest rulment, are la cealaltă extremitate un rulment liber. În consecinţă, întreaga forţă axială rezultantă din arbore (care este rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore) va fi preluată de rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri. Se poate admite, de asemenea, că forţele axiale interne („proprii”), datorate înclinării celor două căi de rulare, se 166

Alegerea şi calculul rulmenţilor

anulează reciproc, astfel că forţa axială totală Fa din rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri este chiar forţa axială rezultantă din arbore. La etapa a 7-a, pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), se procedează astfel [după 9]: Fa - dacă ≤ 0,68 atunci Pe = Fr + 0,92 Fa (5.79) Fr Fa - dacă > 0,68 atunci Pe = 0,67 Fr + 1,41Fa (5.80) Fr Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, avem situaţiile: Fa - dacă Pe = Fr + 0,47 Fa (5.81) ≤ 1,33 atunci Fr Fa > 1,33 atunci Pe = 0,54 Fr + 0,81Fa (5.82) - dacă Fr Calculul continuă cu etapele 8 -11. Pentru calculul sarcinii statice echivalente, relaţiile depind de seria rulmentului şi de unghiul de contact. Pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), sarcina statică echivalentă se calculează astfel: P0 = Fr + 0,67 Fa (5.83) Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o (tab. 5.16) sarcina statică echivalentă este: P0 = Fr + 0,44 Fa (5.84) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5.16). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.16 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

167

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.15 Rulmenţi radiali-axiali cu bile
a rs rs D H d r1s rs α J

B
Arborele Dimensiuni d mm 10 12 10 12 12 15 15 17 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 65 65 30 32 37 35 42 40 47 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 120 140 9 10 12 11 13 12 14 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 23 33 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1,1 1 1,1 1 1,1 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1,1 1 1,1 13 14 16 16 18 18 20 21 23 24 27 27 31 31 35 34 39 37 43 39 47 43 51 47 55 51 60 22,1 24,6 27,2 27,6 31,8 31,2 35,8 36,6 39,9 41,6 48,1 49,8 56 57,8 63,1 64,6 71,3 70 79,5 74,4 87,6 83 95,3 91,1 103,4 98,9 111,5 D B rs min r1s min a ≈ H ≈ J ≈

Unghiul de contact α=40º Masa ≈ kg 18,2 19,7 22,3 22,7 25,7 26,4 28,7 30,6 32,6 35,4 39,5 43,1 46,8 49,8 52,9 56 59,5 60,8 66,2 66,5 73,1 72,6 80,3 79,5 87,3 86,4 94,3 0,032 0,035 0,06 0,044 0,082 0,065 0,109 0,104 0,143 0,127 0,223 0,196 0,341 0,282 0,447 0,367 0,609 0,405 0,812 0,458 1,05 0,604 1,38 0,78 1,72 1 2,12

15

17

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

168

Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg1

D2

rg D1 D3

rg D1 D3

Sarcina de bază dinamică C kN 5 6,95 10,6 8 12,9 10 16 13,4 19 14,6 26 20,4 32,5 27 39 32 50 36 60 37,5 69,5 46,5 78 56 90 64 102 statică C0 kN 2,5 3,4 5 4,3 6,55 5,5 8,3 7,65 10,4 9,3 15 13,4 20 18,3 25 23,2 32,5 26,5 40 28,5 47,5 36 56 44 65,5 53 75

Turaţia limită min
-1

Turaţia de referinţă

Simbol Rulment FAG

Dimensiuni de montaj D1 min mm 14,2 16,2 17,6 19,2 20,6 21,2 22,6 25,6 27 30,6 32 35,6 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 74 77 D2 max 25,8 27,8 31,4 30,8 36,4 35,8 41,4 41,4 45 46,4 55 56,4 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 111 128 D3 max 27,6 29,6 32,8 32,6 37,8 35,8 42,8 42,8 47,8 47,8 57,8 57,8 67,8 67,8 74,4 75,8 84,4 80,8 94,4 85,8 104,4 94,4 114,4 104,4 123 114,4 133 rg max 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1 1,5 1 1,5 1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 rg1 max 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1

32000 28000 24000 24000 20000 20000 18000 18000 17000 16000 14000 13000 11000 11000 9500 9500 8500 8500 7500 8000 7000 7000 6300 6300 5600 6000 5300

26000 26000 19000 22000 17000 20000 15000 18000 13000 16000 11000 13000 10000 12000 9000 10000 8500 9500 7500 9000 7000 8500 6700 7500 6300 7000 6000

7200B.TVP 7201B.TVP 7301B.TVP 7202B.TVP 7302B.TVP 7203B,TVP 7303B.TVP 7204B.TVP 7304B.TVP 7205B.TVP 7305B.TVP 7206B.TVP 7306B.TVP 7207B.TVP 7307B.TVP 7208B.TVP 7308B.TVP 7209B.TVP 7309B.TVP 7210B.TVP 7310B.TVP 7211B.TVP 7311B.TVP 7212B.TVP 7312B.TVP 7213B.TVP 7313B.TVP

169

1 1.6 1 1 1 1 1.1 1 1 1 1.8 52.8 34.16 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.5 33.6 0.7 43.548 0.6 36.1 21.051 0.2 30.16 0.053 0.6 60.9 15.065 0.9 58.093 0.5 62.6 0. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.9 33.1 58.221 0.1 53.2 27 27 27 17.7 42.1 46.5 62.8 28.4 25.9 28.1 1.2 33.9 33.9 37.454 0.1 1.182 0.9 23.2 20. 33B.2 30.9 28.9 61.4 23.182 0.1 28.1 37.1 1.7 43.445 0.1 31.5 17.6 35.1 25. 33B.289 0.6 0.2 31.5 60.1 1.1 35.9 19 17.067 0.154 0.6 20.2RSR.1 1.5 35 35 35 35 64.8 23.2 30.222 0.341 0.2 47.5 22.9 58.178 0.1 1.2 22.9 18.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.124 0.1 33.6 20.2 22.052 0.7 55.2 20.7 25.558 0.9 15.7 55.1 53.7 50 50 50 51.6 22.1 1.1 1.7 43.6 0.6 20.296 0.1 40 41.295 0.1 41.6 0.095 0.7 38.7 42.7 62.8 23.067 0.7 28.8 30.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.7 38.7 42.4 47.2 0.6 31.4 25.6 H1 ≈ 26 26 28.1 53.2ZR.9 17.217 0.9 31.6 25.1 41.1 a ≈ 15 15 17 17 18 18 18 21 20 20 20 24 24 24 24 26 26 26 26 26 26 31 31 31 56 31 31 31 36 36 36 67 36 36 36 H ≈ 23.2ZR B 32B.2 64.4 25.3 18.353 0.657 0.1 52.1 J ≈ Masa ≈ kg 30 30 32 32 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 14 14 15.6 31.1 35.9 15.3 21.2 41 40 40 40 44 44 44 48.6 20.1 21.2 37.2 31.177 0.454 10 10 10 12 12 15 15 15 15 12 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 55.9 25.2 28.1 1.6 24 24 24 26.6 60.6 0.2 37.1 45 45 45 46.9 15.1 1 1 1 1.2 64.1 46.158 0.6 0.5 17.05 0.8 28.1 1.6 0.359 0.2 47.1 52.095 0.1 33.2 170 .558 0.7 38.359 0.6 1 0.

2 19.TVH 3207B.4 46.2 21.1 7.2 19.TVH 3306B.5 41.6 25.TVH 3204B.2 21.8 35.6 19.2 19.6 1 0.2 21.4 55 55 55 55 56.2RSR.TVH 3207B.2RSR.6 11.2 14.2ZR.6 0.TVH 3202B.TVH 3204B.5 12.8 25.4 41.6 37 37 37 37 42 42 42 D2 max 25.6 0.2 23.TVH 3302B.2 22.1 10 9 9 9 12.6 0.5 12.6 21.2RSR.2 16.4 41.4 35.TVH 3205B.2ZR.TVH 3306DA 3207B.2RSR.8 41.6 0.5 28.2ZR.6 32 32 32 32 35.TVH 3306B.8 36.5 12.TVH 3304B.2ZR.TVH 3303B.8 7.55 4.2RSR.6 0.2ZR.TVH 3202B.TVH 3200B.TVH 3305B.4 41.2 16.8 16.2ZR.1 7.2RSR.8 11.TVH 14000 14000 10000 10000 10000 12000 12000 9000 9000 9000 11000 11000 171 .5 34.2ZR.TVH 3206B.4 65 65 65 65 65 65 65 rg max 0.TVH 3306B.2 28.5 28.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 7.2 30 30 30 30 30 30 30 41.5 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 14.2 21.TVH 3305B.2 23.TVH 3205B.4 56.55 5.TVH 3305B.TVH 3204B.2 21.3 14.6 0.TVH 3304B.5 39 39 39 statică C0 kN 4.8 30.2RSR.6 30.5 28.TVH 3201B.TVH 3203B.TVH 3203B.6 10.6 20.6 14.TVH 3206B.2RSR.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 22000 16000 20000 15000 19000 14000 12000 16000 17000 12000 10000 15000 15000 10000 8500 13000 9000 8000 12000 8500 7500 10000 7500 6700 10000 9500 7000 6300 8500 6300 5600 8500 8500 6300 5300 24000 24000 24000 24000 20000 20000 14000 18000 18000 13000 16000 16000 11000 11000 3200B.6 25.8 11.6 23.5 41.2 21.4 46.8 30.TVH 3202B.6 30.TVH 3201B.4 45 45 45 46.85 5.2ZR.2ZR.6 35.2RSR.2 21.TVH 3203B.6 19.6 27 27 27 30.TVP 3206B.TVH 3304B.8 10.6 0.2ZR.4 56.5 15 15 15 14.8 27.2ZR.85 7.TVH 3305DA.6 14.TVH 3205B.5 28.5 41.2 21.6 20 20 20 23.8 19.8 35.5 28.2 20.6 25.8 27.6 14.6 35.6 14.8 30.6 0.

6 65 65 65 65 65 107.32 2.4 72.5 1.3 85.9 74.5 1.5 55.2 49.4 98.3 98.1 1.2 81.2 49.5 54 54 38.8 81.2 60 60 60 60 60 60 98.5 77.1 a ≈ 41 41 41 75 41 41 41 46 46 46 85 43 43 43 50 50 93 45 45 45 55 104 50 50 61 61 61 111 55 55 55 67 122 60 60 71 131 H ≈ 65.9 80.4 45 45 45 45 45 45 45 75.6 75.5 2.9 89.693 1.5 1.4 0.2 30.5 36.4 33.998 1.4 105.2 57.3 71.5 69.5 2 2 2 2 1.3 62 70 62 62 62 68.2 36.9 80.5 117.5 88.1 2.3 69 68.3 71.9 84.4 44.9 67.667 0.8 75.3 49. 33B.5 36.3 55.5 65.5 1.38 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 71.1 1.66 3.9 77.5 1.5 J ≈ Masa ≈ kg 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 85 85 85 100 100 100 90 90 90 110 110 100 100 120 120 120 120 110 110 110 130 130 120 120 140 140 34.8 103.2 75.35 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 86.9 77.2ZR.5 2.39 1.2 75.1 1.6 124.627 0.2 30.9 34.2 30.3 77.64 0.34 1.2 49.5 1.5 61.5 1.9 85.9 72.5 68.7 49.5 1.2 53 53 53 55.57 0.5 81.7 75.2 44.7 39.1 1.9 67.36 1.6 79.5 36.9 72.5 68.5 36.1 2 2 1.4 77.6 67.2 39.5 94.8 2.6 74.5 30.64 1.9 34.2 30.2 172 .7 58.5 1.9 30.7 30.5 86.2RSR.692 0.984 0.9 84.6 91.92 3.1 1.5 1.16 (continuare) a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.1 1.5 1.6 74.5 55.5 108.3 H1 ≈ 68.1 58.8 75.19 0.5 65. 33B.5 1.5 1.657 0.68 0.9 34.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 1.27 1.5 36.2 105.9 55 55 55 55 55 55 55 89.1 1.64 1.605 0.5 1.5 1.604 0.3 77.1 2.2 36.2 30.6 98.889 0.1 1.2 105.3 94.63 4.5 96.1 1.2 30.5 94.4 77.24 0.954 0.29 1.7 39.3 49.85 1.5 75.2 57.36 2.2ZR B 32B.1 38.4 98.3 49.5 75.3 33.969 2.998 0.6 98.739 0.594 0.9 81.5 50 50 50 50 50 50 80.29 2.1 105.2 62. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.7 115.5 103.7 57.

2RSR.5 1.TVH 3312DA 3213B.2ZR.2ZR.2RSR.2RSR.2RSR.2RSR.5 37.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 51 51 51 50 48 48 48 62 62 62 62 48 48 48 68 68 75 51 51 51 81.TVH 3210B.5 62 85 49 49 78 78 78 100 61 61 61 98 118 73.5 102 102 102 110 72 72 72 125 127 80 80 143 143 statică C0 kN 34.5 1 1 1 1.1 2.5 73.5 1 1 1 2 2 1.5 34.2RSR.TVH 3213B.TVH 3311B.TVH 3208B.TVH 3308DA.2ZR.TVH 3209B.5 1.5 1.5 58.TVH 3311B.2RSR.5 2.5 45 45 45 53 37.5 51 51 64 42.5 1 1 1 1.1 7500 5600 5000 7500 7500 5600 4800 6700 5000 4000 6300 6700 5000 4500 6000 4000 6000 6300 4800 4000 5300 5300 5600 3800 5000 3800 3400 5000 5000 3800 3400 4500 4500 4500 3000 4300 4300 173 .MA 3211B.5 36.TVH 3212B.TVH 3209B.5 34.5 42.5 36.TVH 3309B.5 1.TVH 3312B.5 36.TVH 3211B.2ZR.5 2.5 1.TVH 3309DA 3210B.5 2 2 2 2 1.1 2.5 112 137 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 8500 8500 8500 10000 10000 7500 7500 7500 9000 9000 7000 6700 8000 8000 6700 6300 7500 6000 6000 6000 7500 7500 5600 5600 6700 5300 5000 3307B.TVH 3212B.TVH 3308B.MA 3209B.TVH 3208B.TVH 3309B.TVH 3308B.2RSR.5 1.5 42.TVH 3313DA Dimensiuni de montaj D1 min mm 44 44 44 44 47 47 47 49 49 49 49 52 52 52 54 54 54 57 57 57 61 61 64 64 66 66 66 66 69 69 69 72 72 74 74 77 77 D2 max 71 71 71 71 73 73 73 81 81 81 81 78 78 78 91 91 91 83 83 83 99 99 91 91 109 109 109 109 101 101 101 118 118 111 111 128 128 rg max 1.TVH 3311DA.1 1.2RSR.TVH 3307B.2ZR.TVH 3311B.5 1.5 1.5 37.5 90 58.5 41.5 1.2ZR.2RSR.5 1.5 1.TVH 3307DA 3208B.TVH 3210B.TVH 3307B.TVH 3310DA.5 1.TVH 3310B.TVH 3308B.2ZR.MA 3212B.TVH 3313B.

Deoarece inelul interior este format din două bucăţi. cele radiale fiind preluate de rulmenţii radiali (liberi). În felul acesta rulmentul preia doar forţa axială din arbore. De asemenea.17 [9]. Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri (tab.1) pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi conducători. în ambele sensuri. 174 .85) în care forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). Pentru etapa a 7-a: având în vedere faptul menţionat la etapa a 6-a. Calculul continuă cu etapele 8-11. fapt care. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [42]: P = 1. 1. atunci etapa a 5-a nu se aplică.8. Inelul exterior al rulmentului cu patru puncte de contact nu este centrat în carcasă (el este montat cu joc nominal). deşi ei pot fi clasificaţi ca rulmenţi radiali-axiali. 1. dar de mică valoare. care sunt rulmenţi liberi.2. iar arborele este rezemat şi centrat pe alţi doi rulmenţi radiali. se utilizează ca rulmenţi axiali şi sunt montaţi ca aceştia.1).6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1. 5. Dacă rulmentul este utilizat şi montat ca un rulment axial. explică disponibilitatea lui de a suporta sarcini axiale mari. rulmentul se încarcă doar cu forţa axială din arbore. cu precizările de mai jos. De aceea.8.2).5 Rulmenţi cu patru puncte de contact Rulmenţii cu patru puncte de contact (fig. precum şi geometria internă a rulmentului. De aici decurge faptul că rulmentul cu patru puncte de contact este rulmentul conducător. cât şi ca rulmenţi liberi. h) pot prelua forţe axiale mari.1. Aceşti rulmenţi se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori mari ale arborilor (§ 3.1. rulmentul are un număr mai mare de bile.1. atunci trebuie subliniat faptul că forţele axiale pe care le pot prelua sunt mici (tab.Lagăre cu rulmenţi 5.07 Fa (5.1.2.8. Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5. aşa cum rezultă şi din tabelul 1. Dacă au rol de rulmenţi conducători.1. Un extras cu date despre rulmenţii cu patru puncte de contact se dă în tabelul 5. Pentru etapa a 6-a: ţinând seama de afirmaţiile din primul aliniat. pot suporta şi forţe radiale. împreună cu unghiul de contact de 35o.

În acest tabel. C 0 nec ≤ C 0 .89) În continuare se parcurg etapele 8-11.fix) (5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.65Fr + YFa (5.1. forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).18 [9]. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. În acest tabel.86) Fr . Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.8.18).1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. Y) se găsesc în tabelul 5.18.90) în care Y0 are valorile date în tabelul 5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. rulmentul suportă doar forţe radiale.Alegerea şi calculul rulmenţilor Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.88) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . 175 .44).18. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . 5.dacă ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. Calculul se continuă cu etapele 8-11. atunci din relaţia (5. pentru factorul Y se dau valori diferite pentru cele două cazuri. Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.8. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5.6. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: Fa .fix) (5. Turaţia se consideră constantă. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. cu precizările pentru situaţiile de mai jos. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.87) Elementele necesare calcului (e.

697 1.609 1.5 2 1.379 0.6 34.8 66.6 77.17 Rulmenţi cu patru puncte de contact a rs rs α α H J d D H J d α α rs rs D rn rn a 45º an bn B Unghi de contact α=35º Arborele Dimensiuni d mm 20 25 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 1.1 1.4 43.1 1 1.6 56.1 1.9 30.76 0.1 2 1.934 0.5 40.2 D B rs min H ≈ J ≈ B N2 Două canale de reţinere Masa ≈ a ≈ 26 27 31 32 36 38 41 42 46 45 51 49 56 54 61 60 67 an bn rn kg 0.3 44 47.399 0.5 77.2 30 35 40 45 50 55 60 176 .5 50.89 2.4 63.1 1.704 0.5 1.5 1.6 58.5 84.39 0.256 0.359 0.3 84.1 1 1.7 97.7 53.184 0.2 37.467 0.8 73.7 76.504 0.254 0.5 1.5 2.8 93 106.6 70.1 1.1 41.3 89.6 58 59 64.8 70.3 72 81.1 49.6 63.9 50.171 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.

5 43 35.5 1 1.5 76.6 18.5 146 statică C0 kN 19.5 1 2 1.5 44 62 56 86.5 27.5 44 36.1 min -1 FAG QJ304MPA QJ205MPA QJ305TVP QJ206MPA QJ306TVP QJ207MPA QJ307TVP QJ208TVP QJ308TVP QJ209TVP QJ309TVP QJ210MPA QJ310MPA QJ211TVP QJ311MPA QJ212TVP QJ312MPA 28000 26000 14000 20000 11000 18000 9500 9500 8500 8500 7500 13000 11000 7000 10000 6300 9000 177 .5 1 1.5 58.5 2 1.5 64 102 61 110 80 127 96.5 51 46.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 30 25.5 108 93 127 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 31 32 36 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 D2 max 45 46 55 56 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1.5 68 57 83 56 91.5 2.6 31.

048 19 0.6 0.9 43.3 32.18 Rulmenţi oscilanţi cu bile rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 11 14 14 17 12 16 16 14 19 19 14 14 14 18 18 15 21 21 15 15 15 18 18 18 18 17 17 24 24 24 0.7 43.1 1.254 33.228 0.7 26.4 31.057 0.3 37.6 0.111 0.152 0.151 0.5 38 35.8 50.1 1.161 0.1 31.6 0.3 32.135 0.2 29.9 41.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 20.3 33.1 38.9 0.1 H1 ≈ 30.9 45.9 0.363 0.2 38.1 1.5 23.7 43.1 35.7 35.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 29.065 23.3 26.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 1 0.8 43.335 0.8 32.9 23.1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 29.6 0.328 Di ≈ H ≈ 29.7 0.118 0.8 50.3 33.1 22.1 34.2 41.138 0.2 29.1 1.9 38.116 0.2 46.3 20.1 26.7 28 28.1 1.8 50.8 44.3 46.9 20.1 32.2 0.5 33.5 178 .157 0.3 37.5 38 41.2 29.3 43.7 30.2 38.061 0.1 38.3 34.6 29.152 0.1 J1 ≈ kg 0.5 0.1 50.6 0.054 0.1 53.2 23.163 27.9 32.1 44 40 D B rs min Bi ≈ K K.176 0.7 50.7 40.5 41.134 0.073 21.1 1.1 39.226 30.258 0.2 29.1 37.3 33.206 0.3 32.155 0.098 0.085 25.9 44.

24 2.94 2.2 12.28 0.5 18 24.75 3.93 1.55 1.04 3.2RS.5 0.4 46.9 3.33 0.45 2.86 1.78 2.8 30.TV.88 2.38 Turaţia limită min-1 26000 24000 15000 18000 22000 19000 14000 18000 17000 11000 18000 18000 13000 17000 11000 16000 16000 10000 16000 16000 10000 15000 9500 15000 9500 14000 14000 13000 8000 13000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.4 46.6 32 32 32 32 32 D3 max 30.34 2.C3 2205K.6 1 0.66 2.65 2.2RS.44 0.38 2.4 41.6 25.95 1.28 0.34 0.8 35.6 21.TV 1303TV 2303TV 2303.2 19.TV 2305K.2 12.29 0.75 3.28 0.6 22.4 41.6 25.29 2.6 22.37 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 7.2 22.2 17 12.4 41.32 2.TV.C3 179 .25 3.95 1.23 2.8 30.46 3.24 3.C3 2305TV 2305.4 41.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 28000 24000 20000 26000 22000 20000 19000 1202TV 2202TV 2202.2 2.4 1.29 1.37 1.C3 1305TV 1305K.13 2.35 0.46 0.4 2.37 1.2RS.17 1.91 2.4 1.51 0.86 1.34 0.51 0.32 2.27 0.TV 2205K.2RS.15 7.5 9.5 12.23 1.4 41.34 1.12 2.65 3.53 0.C3 11205TV 20000 20000 17000 17000 16000 16000 15000 15000 2205TV 2205.29 1.28 0.TV 1205TV 1205K.46 3.65 3.6 0.TV.28 0.28 0.65 2.94 1.48 2.2 21.4 41.27 2.6 30.46 0.6 0.TV.75 2.54 2.4 35.88 1.TV 2302TV 1203TV 2203TV 2203.03 1.28 0.2 20.5 10 10 10 14.4 8 12.6 30.2 3.35 0.76 3.2 3.27 1.86 2.3 10 12.C3 11204TV 24000 24000 20000 19000 18000 2204TV 2204.4 46.85 3 3.04 1.8 35.35 3.4 46.35 1.24 2.4 45 45 45 46.35 4.34 2.6 25.08 1.32 0.76 2.78 2.6 30.TV 1204TV 1204K.35 5 5 6.2 21.43 2.6 0.6 30.66 3.55 5 6.51 2.17 2.54 3.37 2.66 2.2 19.35 3.48 0.29 2.6 30.48 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.2RS.37 1.03 2.37 2.4 46.27 0.37 1.8 41.03 1.34 2.6 25.04 3.86 2.5 13.6 27 27 27 30.2RS.4 46.8 36.4 41.03 2.27 0.46 2.4 55 55 55 55 55 rg max 0.19 1.4 3.48 1.54 2.93 1.44 1.55 2.TV 1304TV 2304TV 2304.35 4.29 2.24 1.6 30.35 3.TV.99 3 1.6 0.32 0.48 2.6 25.2RS.35 4.04 2.35 3.4 12.24 2.75 2.4 3.25 2.66 3.46 3.27 0.TV.66 3.2 17 12.5 17 12.2 18 18 24.48 1.29 0.27 0.33 0.2RS.5 16 8 11.48 2.99 2.

5 43.2 0.5 39.708 0.432 0.6 63 54.8 59.3 0.5 1.8 67.01 0.5 1.5 54 52.5 56 52 48 D B rs min Bi ≈ K K.442 0.488 0.7 47.1 1.1 51.246 0.414 0.3 59.7 67.899 Di ≈ H ≈ 51.7 59.6 0.5 67.324 0.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 57.5 0.5 44.3 59.273 0.9 59.389 0.55 0.9 59.7 53.1 1.9 54 51.96 0.4 59.465 0.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 40.384 0.744 0.5 66.476 0.408 0.4 59.1 1.3 38.268 0.5 66.5 1.1 1.5 45 45.2 49.5 1.8 67.1 1.364 37.252 0.1 1.9 54 54 54 54 67.3 75 75.3 54.1 1.1 52.7 180 .7 47.698 50.5 1.8 69.5 1.922 1.3 75.975 0.8 70.38 0.3 64.5 39.1 40.1 1.7 47.1 1.3 46.9 51.1 J1 ≈ kg 0.6 62.5 38.1 71.1 1.7 47.5 1.1 1.1 1.1 41.1 40.9 51.6 59.3 45.722 49.9 H1 ≈ 40.7 47.8 70.9 0.8 53.7 67.5 1.221 0.3 37.1 1.1 1.5 1.217 0.3 51.8 54 51.1 1.319 0.3 41.528 0.507 0.3 75 78 71.5 67.4 59.9 0.554 43.1 64.8 75.7 51.379 40.1 1.5 47.5 62.1 1.8 57.476 0.5 45.7 45.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 16 16 16 20 20 20 20 19 19 27 27 27 17 17 17 23 23 23 23 21 21 31 31 31 18 18 18 23 23 23 23 23 23 33 33 33 1 1 1 1 1 1 1 1.8 67.3 46.5 54 57.517 0.1 1.

04 2.C3 2308TV 2308.04 3.C3 1308TV 1308K.22 0.47 1.42 3.91 3.65 13.53 2.23 2.04 2.C3 11207TV 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 2207TV 2207.64 2.34 3.C3 2207K.64 1.82 3.TV.2 5.9 2.22 0.C3 11206TV 14000 14000 14000 14000 14000 14000 15000 15000 2206TV 2206.TV.45 2.29 3.65 6.59 1.4 2.TV 2306K.71 2.65 4.17 4.5 1.2RS.22 0.17 3.04 2.71 2.2RS.82 2.4 56.22 0.6 25.43 0.34 3.29 4.26 0.65 4.51 2.52 1.26 0.52 1.54 3.5 6.47 2.34 4.65 13.6 25.5 19.TV 2307K.TV.TV.65 2.45 3.3 8.53 2.C3 181 .3 19.TV 2206K.4 56.51 1.8 2.9 2.95 4.94 2.35 2.47 0.23 2.42 2.9 2.TV.22 0.TV.2 31.49 3.22 0.91 3.2 5.2RS.6 37 37 37 37 37 42 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 47 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 D3 max 56.35 2.3 0.43 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.6 21.4 2.4 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 73 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.43 2.39 2.64 1.52 2.71 3.6 35.25 0.39 1.25 0.5 16 16 16 32 16 32 16 25 25 39 25 39 19.53 2.22 0.25 3.TV.TV.5 1.TV.65 6.2 9 5.23 2.TV 2207K.TV 2308K.65 2.C3 2206K.2 21.53 2.65 6.65 9.C3 2306TV 2306.26 0.9 2.5 15.55 6.5 1.13 2.25 4.47 1.1 3.49 3.5 1.TV.8 2.04 3.39 1.2RS.9 2.TV.25 0.4 56.2 9 5.47 2.3 31.9 2.91 3.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 15.3 0.3 0.22 0.5 19.5 21.34 3.52 2.9 3.45 0.C3 2307TV 2307.3 19.26 0.1 4.6 35.6 35.22 0.47 0.55 9.94 2.49 4.34 4.45 0.C3 11208TV 11000 11000 12000 12000 12000 12000 2208TV 2208.55 9.29 4.5 1.C3 2208K.26 0.4 56.76 4.13 2.76 4.25 0.54 3.2RS.6 15.26 0.92 2.5 1.65 5.91 3.65 6.5 1 1 1 1 1 1 1 1.TV 2208K.43 2.25 0.TV.29 3.3 0.59 2.55 9.5 1.TV.26 0.51 1.2RS.82 2.4 9.49 3.6 35.TV.6 35.13 2.65 2.2 31.49 4.65 2.25 0.2 8 8 11 8 11 6.5 1.8 2.3 6.4 2.3 8.6 15.94 2.2RS.26 0.53 2.4 56.TV.C3 1307TV 1307K.94 2.C3 1306TV 1306K.3 31.91 3.25 0.25 0.2RS.59 1.52 Turaţia limită min-1 14000 14000 8500 12000 8000 12000 8000 11000 11000 10000 6700 10000 12000 12000 7500 9500 7000 9500 7000 9500 9500 9000 6000 9000 10000 10000 6700 9000 6300 9000 6300 8500 8500 8000 5300 8000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.23 2.65 2.47 2.9 2.22 0.5 6.13 2.6 35.95 4.4 56.8 2.8 2.5 15.C3 1208TV 1208K.3 29 29 45 29 45 0.5 17000 17000 1206TV 1206K.55 6.2RS.C3 1207TV 1207K.

1 1.1 1.6 81 77.9 60 62.7 72.1 1.6 75.825 0.5 1.866 60.1 1.07 2.5 69.7 62.82 1.5 1.535 0.526 0.5 2 2 2 2 2 60 58 58 D B rs min Bi ≈ K K.8 92 86.1 1.1 1.5 1.9 69.7 H1 ≈ 57.4 65.5 1.6 77.2 77.5 1.953 0.5 1.1 1.462 0.52 65.7 62.8 78 78 71.7 107 88.1 1.7 57.9 71.6 101.7 81 77.2 84 84.5 86.7 77.8 69.63 1.9 96 80 80 64 62.7 J1 ≈ kg 0.4 59 57.7 64 62.939 57.4 2.9 91.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 57.5 1.55 70.22 1.9 86.606 0.4 75.7 57.6 69.517 0.543 0.7 62.516 0.27 2.8 71.7 64 64 60 63.1 1.9 92 91.6 100.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 182 .5 69.454 0.693 0.6 86.7 77.1 1.808 1.9 101.73 0.682 1.9 90 86.78 53.7 59 57.02 Di ≈ H ≈ 72.7 71.9 72.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 19 19 19 23 23 23 23 25 25 36 36 36 20 20 20 23 23 23 23 27 27 40 40 40 21 21 21 25 25 25 25 29 29 43 43 43 1.8 53.505 0.13 68 68 0.9 88.5 0.1 1.2 65.5 1.1 2 2 2 2 2 1.7 75.7 101.593 1.9 90 86.5 1.54 1.1 1.1 1.4 1.548 0.556 0.7 91.7 72.5 69.19 0.5 1.8 100.9 69.5 75.8 0.746 0.34 1.57 1.5 60.6 84 84 84.2 71.8 1.9 72.5 1.59 0.6 69.

TV 2309K.TV.15 14.3 14.61 3.TV.04 2.7 3.3 12.79 1.2 0.C3 1311TV 1311K.12 4.8 41.8 22.79 2.22 0.TV.35 9 7.3 20 10 10 10 12.54 2.6 18 23.3 8.18 2.9 4.54 3.5 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1.5 1.24 0.47 2.25 0.7 4.21 0.5 1.TV 2310K.73 2.17 2.12 2.2RS.6 1.43 3.2RS.03 2.32 2.18 3.2 0.42 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.27 4.12 2.31 3.2RS.47 2.8 28 22.43 0.61 3.21 0.5 64 41.32 3.25 0.3 20 14.35 9 7.9 4.43 3.32 2.12 5.21 0.06 3.19 0.19 0.42 0.55 3.15 9.66 1.92 3.04 2.5 1.6 3.TV.C3 1310TV 1310K.76 4.24 0.5 8.73 1.2 0.62 1.43 0.74 3.47 3.5 1.C3 11211TV 9000 9000 9500 9500 9500 9500 2211TV 2211.51 2.TV.9 4.TV 2311K.9 16.19 0.47 3.29 3.19 0.62 2.C3 2211K.C3 2209K.TV.C3 2309TV 2309.C3 11209TV 10000 10000 11000 11000 11000 11000 12000 12000 2209TV 2209.51 4.04 2.8 22.24 0.2 0.58 2.79 1.TV 2210K.9 4.03 4.18 2.58 Turaţia limită min-1 9000 9000 6000 8500 5600 8500 5600 7500 7500 7000 4800 7000 8500 8500 5600 8000 5300 8000 5300 6700 6700 6300 4300 6300 7500 7500 5000 6700 4800 6700 4800 6000 6000 5600 3800 5600 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 64 64 64 64 64 64 66 66 66 66 66 D3 max 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1.31 2.7 4.5 1.6 1.2RS.18 2.18 3.5 41.24 0.54 3.73 1.TV.74 3.54 3.7 10 18 18 23.9 4.5 1.05 4.12 4.66 2.19 0.TV.87 2.26 0.52 5.04 3.5 1.TV 2211K.48 3.C3 1210TV 1210K.35 12.06 3.TV.29 4.17 2.52 5.21 0.26 0.92 3.03 2.C3 183 .5 1.21 0.17 3.TV.47 3.C3 1309TV 1309K.2RS.15 9.C3 2210K.24 0.5 1.17 3.C3 1211TV 1211K.C3 11210TV 9500 9500 10000 10000 10000 10000 11000 11000 2210TV 2210.43 0.24 0.TV.12 4.33 7.15 8.35 7.5 8.2RS.15 8.47 3.5 1.33 4.24 0.TV.7 3.5 2 2 2 2 2 13000 13000 1209TV 1209K.2RS.66 1.04 3.C3 2310TV 2310.32 3.76 4.32 2.24 0.TV.43 0.35 7.7 3.17 2.7 10 12.9 16.TV.TV.55 2.05 4.31 3.31 2.12 5.TV 2209K.27 5.5 64 27 27 27 39 27 39 27 51 51 75 51 75 0.87 3.22 0.2RS.5 1.62 1.31 2.C3 2311TV 2311.48 2.5 2.6 2.47 3.2RS.2 0.12 4.87 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 22 22 22 28 22 28 22 38 38 54 38 54 22.5 1.25 0.9 12.8 28 22.

97 1.5 1.9 98.58 2.1 98.5 1.88 1.5 1.2 109.5 2.8 95.5 76.6 78 76.05 1.05 1.03 1.4 70.1 109.52 Di ≈ H ≈ 95.8 95.1 62 D B rs min Bi ≈ K K.6 78 87 87 77 77 184 .1 2.2 112.9 112.5 98.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 78 78 78 J1 ≈ kg 0.4 1.894 0.13 1.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 22 22 22 28 28 28 28 31 31 46 46 1.8 98.5 1.5 1.5 1.8 95.94 2.51 70.1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 H1 ≈ 78 95.1 2.

47 3.C3 2312TV 2312K.6 20.5 1.18 0.18 0.5 30 47.5 2.6 16.64 3.5 1.5 1.9 2.TV.6 11.5 1.C3 11212TV 8500 8500 9000 9000 8500 8500 2212TV 2212.77 2.5 1.62 Turaţia limită min-1 6700 6700 4500 6300 4300 6300 4300 5300 5300 5000 5000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 69 69 69 69 69 69 69 72 72 72 72 D3 max 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 rg max 1.9 1.23 0.64 2.28 4.69 3.8 20.8 28 28 3.1 2.55 5.41 0.1 10000 10000 1212TV 1212K.1 2.37 5.55 1.1 2.82 3.64 2.37 5.6 11.23 0.2RS.4 2.16 5.23 0.6 11.47 2.23 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 30 30 30 47.6 11.37 4.28 2.47 3.18 0.6 16.82 3.64 3.41 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.18 0.C3 1312TV 1312K.TV.TV 2212K.77 1.37 4.47 2.62 1.5 1.64 2.5 0.18 0.TV.5 86.5 30 57 57 86.16 5.2RS.TV.C3 185 .TV.69 3.47 2.4 11.37 4.C3 2212K.

1. precum şi o şaibă laterală.diametrul alezajului rulmentului (mm). Calculul rulmenţilor radiali cu role cilindrice urmează metodologia de la §5. Forţa axială Fa care poate fi preluată de rulmenţii de tip NUP sau NJ+HJ trebuie să satisfacă inegalitatea: Fa ≤ FaH (5.0061 pentru rulmenţii „full-complement” (rulmenţi fără colivie). cu precizările pentru situaţiile de mai jos. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: 186 .5 ( D + d ) . opusă umărului de la inelul interior (vezi şi tabelul 5. Rulmenţii de tip NJ au doi umeri la inelul exterior şi unul singur la cel interior. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. permiţând acum rulmentului NJ+HJ să preia forţe axiale în ambele sensuri. f b = 0.8.19).2. d M = 0. Un rulment radial cu role cilindrice de tip N sau NU se utilizează numai ca rulment liber. Turaţia se consideră constantă. D diametrul exterior al rulmentului (mm).1.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. care formează al doilea umăr la inelul interior. d . care materializează al doilea umăr la inelul interior. De aceea.diametrul mediu al rulmentului (mm).8. Rulmentului de tip NJ i se poate ataşa un inel. Rulmenţii de tip NUP pot folosiţi şi ca rulmenţi conducători. vâscozitatea uleiului de bază din componenţa unsorii (la ungerea cu unsoare consistentă) (mm2/s). rulmentul suportă doar forţe radiale.91) în care FaH este forţa axială admisibilă. deoarece au doi umeri la inelul interior şi câte un umăr la inelul interior. De aceea. rulmentul NUP poate fixa arborele în ambele sensuri.Lagăre cu rulmenţi 5. Ea are expresia [9]: FaH ⎡ fb ⋅ d M ⋅ n ⋅ ν ⋅ ( D 2 − d 2 ) ⎤ ⎥ =⎢ 7 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/ 2 ( N) (5.vâscozitatea uleiului la temperatura de funcţionare (mm2/s). ν .7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. un rulment NJ poate fixa axial arborele într-un singur sens.0048 pentru rulmenţii care au colivie.92) unde f b este un factor care are valorile: f b = 0.8. n – turaţia rulmentului (rot/min). Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. inelul HJ.

4 Fr ).6.5Fa Valoarea maximă admisă a raportului Fa / Fr este Fa / Fr = 0.11 Fa / Fr > 0. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu role cilindrice se dă în tabelul 5.93) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).96 Fr + 0.20 [9]. pentru forţe axiale mici ( Fa ≤ 0. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr (5. 50C Fa / Fr ≤ 0.44).08 Pe = Fr Pe = 0.94) În continuare se parcurg etapele 8-11.4 Calculul se continuă cu etapele 8-11.33Fa Pe = Fr Pe = 0.23 Fa / Fr > 0.69 Fa Pe = Fr Pe = 0.08 Fa / Fr > 0.23 Fa / Fr ≤ 0. 23VH 30V 50 B.fix) (5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.11 Fa / Fr ≤ 0. 5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. 23E . 23VH 23. 187 . 23E. 3E 29V . în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. C 0 nec ≤ C 0 .93Fr + 0. La etapa a 6-a.19 Sarcini dinamice echivalente la rulmenţii radiali cu role cilindrice Raportul Sarcina dinamică Seria de dimensiuni Fa / Fr echivalentă 19. 22.95) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. La etapa a 7-a.19 [9].93Fr + 0. Rulmentul este utilizat ca rulment conducător Rulmenţii de tipul NUP sau NJ+HJ (tab. 10.17 Fa / Fr ≤ 0.17 Fa / Fr > 0. Tabelul 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . 22 E 23. În acest tabel.20) pot fi utilizaţi ca rulmenţi conducători.93Fr + 0. 5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. 3. sarcina dinamică echivalentă se determină pe baza tabelului 5.45Fa Pe = Fr Pe = 0. 2 2 E .43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . atunci din relaţia (5.fix) (5.20).

5 31.5 45.1 1.051 0.5 32.009 0.153 0.8 38.2 24.2 1.8 42.146 0.7 31.5 32.6 0.4 39.005 0.174 0.6 0.5 31.117 0.8 1.1 0.5 37.012 0.5 26.7 29.2 26.5 3 1.1 38.6 1.6 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.1 1.169 0.5 3 6.7 34.8 38.3 31.119 0.6 0.8 38.4 42.5 4 2.6 0.5 30.5 31.6 0.4 42.6 0.6 0.068 0.053 0.1 E F H ≈ J ≈ 21.5 3 6.6 0.5 1.5 3 0.083 0.5 2.5 27.6 0.048 0.5 41.3 0.7 34.5 2.5 26.5 46.3 0.7 1.2 1.5 41.164 0.7 6 3 1.256 30.124 0.2 17 32.224 0.8 50.5 32.3 22.1 1.3 19.047 0.1 35.2 1.6 29.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.1 1.3 0.8 1 0.6 0.8 1.6 0.6 0.7 1.8 43.5 34 34 34 34 28 28 5 2.4 42.015 0.5 26.019 0.1 35.1 35.8 38.7 29.7 38.6 1 1 1 1 1 1 1 1.3 31.6 0.6 0.6 0.114 0.1 r1s min 0.16 0.6 0.5 46.215 0.6 27.6 1.025 0.8 43.012 0.15 0.6 0.6 0.5 26.6 0.5 41.4 34.1 22.1 38.1 1.4 42.7 29.5 7 4 1.154 0.5 31.5 31.6 50.055 0.8 38.1 35.156 0.01 0.5 31.1 22.6 0.073 0.07 0.2 41.5 41.2 24.3 0.5 32.014 0.1 40.5 46.5 46.4 1.3 30.6 0.6 0.242 0.6 0.3 35.2 40.9 1.1 22.127 0.1 1.1 35.2 1.1 24.3 30.5 27.1 0.7 29.4 42.6 21.1 37.8 1 1 1.245 0.14 0.2 188 .5 27.9 6.8 43.5 3 6 3 6.145 0.5 41.6 50.8 43.3 1.5 0.9 24.1 1.5 46.5 26.1 1.6 0.3 0.3 0.Inelul ment HJ kg 0.122 0.3 31.135 0.1 22.1 22.1 37.5 27.6 5.3 0.5 45.3 43.1 22.5 45.7 1.6 1.3 0.6 0.20 Rulmenţi radiali cu role cilindrice a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FE D J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 47 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 11 11 11 12 12 12 12 16 16 16 14 14 14 14 14 14 14 18 18 18 15 15 15 21 21 21 12 15 15 15 15 18 18 18 17 17 17 17 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 0.5 2.8 43.1 3 3.6 0.6 0.5 32.7 24.3 0.25 0.5 3.2 40.5 4 7.5 27.5 41.5 45.069 0.7 34.5 26.012 0.1 1.219 0.5 45.3 3.1 35.137 0.9 27.1 1.9 24.5 54 54 54 54 19.5 41.5 31.112 0.3 19.5 3 2.2 1.5 46.018 0.5 4 38.7 34.5 45.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.049 0.3 0.1 24.6 1.5 5.6 0.5 27.5 1.1 1.6 0.5 46.6 0.7 24.

TVP2 21 NJ303E.TVP2 24 NUP2304E.5 37.5 32.6 0.6 1 1 1 1 N203E.TVP2 NUP205E.3 0.5 34.3 0.5 21.5 24.6 0.6 0.5 41.5 27.6 0.6 0.4 29 29 29 29 34.5 13.5 31.TVP2 24 NU1005 N205E.6 22 22 22 21.TVP2 HJ2204E 24 NU2204E.TVP2 HJ203E NU203E.TVP2 HJ305E NU305E.5 37.5 27.5 21.7 12.TVP2 21 NUP2203E.6 14.7 17.6 32.5 41.6 0.5 41.2 21.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.2 24 24 24 24 NJ2204E.5 18.5 34.TVP2 HJ303E NU303E.TVP2 HJ2205E 29 NU2205E.5 32.5 34.5 24.4 10.6 0.6 0.6 0.2 21.3 0.TVP2 24 NJ304E.3 0.5 41.6 32.TVP2 HJ2304E 24 NU2304E.8 42.5 27.4 17.6 17.6 0.6 17.5 25.5 statică C0 kN 10.6 36 36 36 36 36 36 36 42.3 0.5 27.6 0.4 10.6 1.6 0.5 41.5 31.6 0.5 18.5 21.6 0.TVP2 NJ204E.5 37.TVP2 24 24 24 NJ2304E.TVP2 NUP303E.TVP2 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG HJ202E D1 min mm 17.5 37.TVP2 32 32 32 32 189 .4 17.TVP2 NJ202E.TVP2 NUP305E.6 0.TVP2 29 N305E.TVP2 21.6 0.6 0.6 0.6 0.5 27.6 0.TVP2 24 NUP2204E.6 0.5 26 26 26 26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 30 31 31 31 31 31 31 31 33 33 33 33 D2 min 20 20 20 23 23 23 23 23 23 23 25 25 25 29 29 29 29 29 29 29 30 30 30 30 30 30 32 34 34 34 34 34 34 34 37 37 37 37 D3 min 22 22 22 28 28 28 28 26 26 26 28 28 28 32 32 32 32 32 32 32 33 33 33 33 33 33 33 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 D4 max 32.6 1 0.TVP2 HJ204E NU204E.6 14.5 34.2 24.6 0.5 27.5 41.TVP2 36 34 NJ2203E.6 1 0.2 21.TVP2 NU202E.4 14.5 31.5 23.5 32.5 27.5 34.TVP2 NUP304E.1 1 1.5 31 31 31 27 27 27 39 39 39 12 27.3 0.5 24.TVP2 NJ203E.5 21.TVP2 29 NUP2205E.TVP2 NUP204E.6 1 0.8 41 41 41 41 41 41 41 45 45 45 45 45 45 44 46 46 46 46 46 46 46 55 55 55 55 55 53 48 45 43 40 D5 min 31 D6 max 29 rg max 0.5 25.TVP2 NJ305E.TVP2 NUP203E.TVP2 HJ2203E 21 NU2203E.5 21.6 0.3 0.5 23.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.6 0.6 24 24 24 25.6 0.6 14.TVP2 NJ205E.4 21 21 21 21 D1 max 18.5 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 22000 22000 22000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 14000 14000 14000 14000 14000 14000 28000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 12000 12000 12000 12000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 15000 15000 15000 15000 13000 13000 13000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 15000 14000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 FAG N202E.5 41.TVP2 27 29 29 29 29 NJ2205E.7 12.TVP2 HJ304E NU304E.6 1 0.8 42.5 21.6 0.TVP2 HJ205E NU205E.6 17.5 21.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.6 0.5 23.TVP2 N204E.2 21.

6 0.026 0.6 0.2 59.3 41.5 49.5 49.5 1.5 0.6 50.205 0.5 5 1 1 1 3.1 1.5 52.5 71.2 46.5 55.5 8.317 0.1 3.416 0.219 0.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 66.6 66.1 1.5 55.5 1.1 1.5 71.5 62.23 0.5 4 1.1 1.05 0.3 41.385 0.6 0.723 0.1 1.6 0.5 62.1 1.5 37.6 3 8.1 E F H ≈ 50.2 3.6 0.1 1.2 59.6 0.1 1.9 30 2.5 52.6 58.5 40.3 68.5 37.5 1.1 1.1 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.7 3.5 62.6 66.551 0.399 54 54 54 48.1 1.1 1.1 1.5 52.1 1.181 0.5 1.5 62.5 1 1.5 40.1 0.1 1.2 2.5 55 64 64 64 64 64 64 64 70.5 55.1 1.6 1.5 1.6 7 4 1.379 0.303 0.427 0.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 55 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 62 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 68 80 80 80 80 24 24 24 13 16 16 16 16 20 20 20 19 19 19 19 27 27 27 14 17 17 17 17 23 23 23 21 21 21 21 31 31 31 15 18 18 18 18 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.6 0.3 41.751 0.1 1.5 37.5 11 6 2.4 1.5 37.5 5 2.1 1.034 0.1 1.5 190 .5 52.5 55.1 1.208 0.389 0.5 59.064 0.2 46.043 0.4 41.486 0.035 0.5 6 0.2 46.5 9.363 0.5 1.6 1.1 0.2 70.5 40.6 48 48 48 48 48 51 51 51 51 51 5 2.1 52.2 70.506 0.7 54 54 54.356 0.2 59.2 68.309 0.6 0.042 0.301 0.2 3 7.5 55.7 0.376 0.5 49.6 0.5 8 4 4 1.1 1 1.129 0.2 46.2 61 71.7 0.2 70.5 1.5 4 2.6 46.1 1.027 0.2 7 4 0.025 0.5 62.486 0.213 0.6 0.349 0.261 0.255 0.1 1.1 1.1 1.5 62.1 38.06 0.6 1.2 59.6 0.736 0.2 59.54 0.4 61 61 61 61 61 61 66.5 37.5 55.6 0.1 r1s min 1.5 34 34 34 36.368 0.406 0.5 42 44 44 44 44 44 44 44 46.496 0.6 1.5 55.1 1.5 37.2 2.5 9.5 71.2 1.2 70.6 1.2 70.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 62.5 37.529 0.1 1.2 47 49.6 0.1 41.1 1.1 1.358 0.1 1.1 1.1 1.6 66.5 2.5 8.1 1.5 40.9 1.6 0.1 1.5 5 0.2 70.5 40.1 1.2 46.Inelul ment HJ kg 0.6 0.1 3 4.1 1.2 52.3 45 45 45 45 45 4.5 40.366 0.6 66.5 52.1 1.6 50.268 0.3 68.5 40.2 46.3 J ≈ 38.6 0.

TVP2 34 N306E.5 1 1 1 1 1 rg1 max 1 1 1 0.TVP2 37 NU1007M1 N207E.TVP2 42 NUP2307E.TVP2 33 34 34 34 34 NJ2206E.TVP2 34 NUP2206E.TVP2 NUP307E.5 29 53 53 53 53 statică C0 kN 56 56 56 16 37.TVP2 37 NUP2306E.6 0.5 91.TVP2 NUP306E.TVP2 37 37 37 37 NJ2306E.5 1.6 0.TVP2 43 47 47 47 47 191 .TVP2 NJ207E.5 1.6 0.6 1 1 1 1 1 1 1 0.6 0.6 0.5 50 50 50 50 62 62 62 64 64 64 64 91.6 0.TVP2 HJ207E NU207E.TVP2 32 NU1006 N206E.5 1.TVP2 HJ2206E 34 NU2206E.TVP2 NJ206E.6 39 39 39 39 49 49 49 51 51 51 51 73.TVP2 HJ208E NU208E.5 65.5 63 63 63 63 98 98 98 32 53 53 53 53 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 12000 12000 12000 24000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 20000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 19000 9000 9000 9000 9000 10000 10000 10000 13000 11000 11000 11000 11000 9500 9500 9500 11000 11000 11000 11000 8500 8500 8500 11000 9500 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9500 9500 9500 9500 8000 8000 8000 10000 9000 9000 9000 9000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 33 33 33 35 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 40 40 40 41 43 43 43 43 43 43 43 45 45 45 45 45 45 45 46 49 49 49 49 D2 min 37 37 37 38 40 40 40 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 44 46 46 46 46 46 46 46 48 48 48 48 48 48 48 49 52 52 52 52 D3 min 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 48 48 48 48 48 48 48 45 50 50 50 50 50 50 50 53 53 53 53 53 53 53 51 56 56 56 56 D4 max 55 55 55 50 56 56 56 56 56 56 56 65 65 65 65 65 65 65 57 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 71 63 73 73 73 73 73 70 71 69 65 63 64 61 57 54 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 1.TVP2 NUP208E.TVP2 42 42 42 42 NJ2307E.TVP2 HJ307E NU307E.TVP2 39 NUP2207E.TVP2 HJ2207E 39 NU2207E.TVP2 HJ306E NU306E.6 0.6 1 1 1 1 NJ2305E.TVP2 38 39 39 39 39 NJ2207E.6 0.5 73.6 0.5 65.5 37.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 HJ2307E 42 NU2307E.6 0.5 91.TVP2 HJ2306E 37 NU2306E.TVP2 32 NUP2305E.5 73.TVP2 HJ206E NU206E.5 50 50 50 48 48 48 48 75 75 75 26 50 50 50 50 65.6 0.TVP2 HJ2305E 32 NU2305E.5 24.TVP2 NJ307E.TVP2 42 NU1008M1 N208E.TVP2 NUP207E.5 1.6 0.TVP2 NJ208E.5 1.TVP2 39 N307E.5 37.5 37.6 0.TVP2 NUP206E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 57 57 57 16.6 0.TVP2 NJ306E.

5 81.434 0.5 1.5 2.158 192 .1 1.573 0.893 0.5 5 14.3 9 5 1.5 1.1 2 2 2 2 2 2 2 r1s min 1.1 69.3 1.5 52 52 52 52 52 52 52 52.5 54.6 1.5 81.1 84.5 1.488 0.49 0.3 78.1 1.5 7 1 1 1 3.1 84.1 1.5 1 1.457 0.3 4.3 73.5 76.5 9 5 1.19 1.5 97 97 97 97 97 97 97 49.544 0.5 54.75 1.6 1.3 73.1 1.5 54.5 1.5 76.5 5 1.5 1.3 71.5 81.3 78.5 8 4.5 58.9 75.5 58.5 88.Inelul ment HJ kg 0.5 59.3 73.5 1.5 54.1 1.1 1.5 5.5 54.3 68.5 8.5 1.5 1.9 75.1 1.5 59.5 57.7 4 9 5 1.1 1.5 76.28 0.9 75.1 84.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.656 0.116 71.4 64.2 2.9 75.051 0.5 88.1 84.978 0.5 49.3 73.5 1.1 1.3 1.5 71.5 1.5 58.5 4 11.5 92.5 1.7 7 7 2.5 57.445 0.5 59.1 1.3 78.7 1.6 1.3 84.5 92.9 64.688 0.5 81.5 59.503 0.7 1.5 1.504 0.061 0.913 0.5 71.3 92.1 1.5 81.5 76.492 0.5 58.5 1.1 1.5 1.3 71.055 0.5 76.2 1.3 1.5 81.518 0.5 1.5 1.434 0.5 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 65 65 65 65 65 65 65 9 4 11 4 12.891 0.268 0.5 58.1 1.1 1.3 78.5 1 1.16 1.5 1.5 59.5 76.1 84.1 1.77 1.4 64.16 1.5 1.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 90 90 90 90 90 90 90 75 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 100 80 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 110 110 23 23 23 23 23 23 23 33 33 33 16 19 19 19 19 23 23 23 25 25 25 25 36 36 36 16 20 20 20 20 23 23 23 27 27 27 27 40 40 40 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.559 0.21 1.9 75.1 1.5 1.5 1.11 0.82 0.5 78.5 1.3 1.151 0.5 6 2 64 64 64 64 64 71.5 80 80 80 80 80 80 80 67.1 1.1 1.5 1.3 71.5 81.1 1.3 68.4 64.7 2.517 0.1 1.1 1.093 0.958 0.5 0.5 92.055 0.5 54.1 1.9 1 0.5 1.5 88.3 73.061 0.5 58.5 72.5 0.1 1.5 1.2 3.5 59.5 54.1 1.1 1.999 0.1 1.659 0.1 1.674 0.1 1.1 1.088 0.1 2 2 2 2 2 2 2 E F H ≈ 68.5 5 1 1.5 1.586 0.5 88.5 73.2 4 13 8 1.5 88.1 1.5 57.5 92.3 75.532 0.5 59.3 71.5 13 7 2.36 0.3 1.5 64.5 J ≈ 54 54 57.5 59 59 59 59 59 64.5 76.5 88.5 88.3 78.5 57.3 6.5 1.1 1.5 1.5 49.33 1.934 1.1 1.5 58.5 92.5 57.

TVP2 NJ209E.6 1 1 1 1 1 1 1 1.5 81.TVP2 61 193 .6 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 NJ2208E.5 81.TVP2 61 61 61 61 NJ2310E.5 1.5 73.TVP2 54 NUP2309E.5 1.TVP2 61 NUP2310E.5 1.TVP2 54 NU1010M1 N210E.5 1.TVP2 NJ310E.TVP2 53 57 57 57 57 NJ2210E.TVP2 HJ309E NU309E.TVP2 57 NUP2210E.TVP2 HJ308E NU308E.5 1.TVP2 NUP308E.5 1.5 1.5 1.TVP2 NUP310E.TVP2 NUP309E.5 98 98 98 98 137 137 137 36 64 64 64 64 78 78 78 110 110 110 110 163 163 163 statică C0 kN 75 75 75 78 78 78 78 120 120 120 39 63 63 63 63 81.5 1.TVP2 49 49 49 49 NJ2308E.TVP2 NUP210E.TVP2 HJ2309E 54 NU2309E.TVP2 NJ210E.5 112 112 112 34.5 0.5 81.TVP2 HJ210E NU210E.TVP2 HJ310E NU310E.TVP2 47 N308E.TVP2 HJ2310E 61 NU2310E.TVP2 48 52 52 52 52 NJ2209E.5 1.TVP2 NJ309E.5 1.TVP2 NUP209E.TVP2 47 NUP2208E.TVP2 49 NUP2308E.TVP2 52 NUP2209E.TVP2 52 N309E.5 1.5 81.5 61 61 61 61 73.TVP2 HJ2210E 57 NU2210E.5 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 rg1 max 1 1 1 1.TVP2 49 NU1009M1 N209E.5 1.5 1.5 1.5 0.5 1.5 81.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 71 71 71 81.5 1.TVP2 54 54 54 54 NJ2309E.TVP2 HJ2208E 47 NU2208E.TVP2 57 N310E.5 73.TVP2 HJ2308E 49 NU2308E.5 1.5 68 68 68 68 88 88 88 114 114 114 114 186 186 186 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 9000 9000 9000 7500 7500 7500 7500 7500 7500 7500 16000 8500 8500 8500 8500 8500 8500 8500 6700 6700 6700 6700 6700 6700 6700 15000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 7500 7500 7500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 9500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 7500 7500 7500 7500 6300 6300 6300 8500 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 7000 7000 7000 7000 6000 6000 6000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 49 49 49 51 51 51 51 51 51 51 52 54 54 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 57 58 58 58 58 58 58 58 63 63 63 63 63 63 63 D2 min 52 52 52 55 55 55 55 55 55 55 54 57 57 57 57 57 57 57 60 60 60 60 60 60 60 59 62 62 62 62 62 62 62 67 67 67 67 67 67 67 D3 min 56 56 56 60 60 60 60 60 60 60 56 61 61 61 61 61 61 61 66 66 66 66 66 66 66 62 67 67 67 67 67 67 67 73 73 73 73 73 73 73 D4 max 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 70 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 91 75 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 99 99 98 96 83 80 90 87 78 75 81 79 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1.5 1.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 100 100 100 100 153 153 153 41.5 1.5 1.5 1.5 1.TVP2 HJ209E NU209E.TVP2 NJ308E.5 1.TVP2 HJ2209E 52 NU2209E.

5 84.5 3.1 r1s min 1 1.5 70.1 2.6 10 6 1.5 72 72 72 72 72 72 72 77 77 77 77 77 77 77 2.1 1.8 0.5 3.6 101.8 3.5 84.5 1.08 1.909 1.202 0.5 77.51 1.6 86.8 1.1 96.108 0.089 0.5 70.5 106.845 0.83 2.3 84.27 2.9 1.5 1.6 86.5 1.087 0.1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.5 85.Inelul ment HJ kg 0.5 1.1 2.796 0.668 0.5 1.1 1.4 101.5 4 14.5 77.3 9.5 6 0.3 4 14 9 1.5 16 9 3.5 1.1 109.5 2 2 2 2 2 2 2 1.4 101.5 1.3 1.5 77.812 0.6 109.5 77.8 70.88 0.4 82.5 10 6 1.78 2.1 2.5 69.478 0.6 86.5 2.828 1.84 1.3 77.5 77.6 109.3 3.5 1.5 1.48 1.5 7 5.8 70.6 1.5 70.6 109.48 1.5 1.1 96.1 2.6 J ≈ n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.1 1.5 77.679 0.5 100 100 100 100 100 100 100 115 115 115 115 115 115 115 64.5 1.8 1.5 70.1 2.1 2.8 77.5 90 90 90 90 90 90 90 106.827 0.1 1.5 106. în raport cu poziţia centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului) 194 .5 1.89 1.5 66 66 66 66 66 66 66 70.6 86.8 0.6 109.231 0.1 1.5 1.8 0.5 6.824 0.6 86.3 86.4 101.54 2.6 109.5 70.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 70.5 2.3 84.5 106.5 106.6 5 15.1 1.5 1.693 0.23 2.8 4 10 6 1.1 96.1 1.108 0.1 2.1 2.194 90 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 120 120 95 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 130 130 130 18 21 21 21 21 25 25 25 29 29 29 29 43 43 43 18 22 22 22 22 28 28 28 31 31 31 31 46 46 46 80.4 101.3 96.5 106.12 1.5 1.1 2.4 70.8 1.1 96.5 9 3.93 2.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 1 B NJ B NU B NUP s 1) D B rs min 1.6 1.5 77.8 70.8 70.6 1.5 9 1.1 2.31 0.1 96.241 ) Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.1 2.665 0.5 1.5 1.45 0.1 1.1 2.5 1.3 84.5 77.85 1.1 E F H ≈ 77.4 101.5 106.

TVP2 NUP212E.1 2.1 2.TVP2 HJ312E NU312E.TVP2 HJ311E NU311E.1 2.5 1.TVP2 NJ212E.1 2.TVP2 NJ2211E.TVP2 HJ2311E 66 NU2311E.5 1.5 1.TVP2 69 N312E.TVP2 66 66 66 66 NJ2311E.5 1.TVP2 65 69 69 69 69 NJ2212E.5 2 2 2 2 2 2 2 1 1.TVP2 62 NUP2211E.5 1.5 1.5 83 83 83 83 98 98 98 134 134 134 134 200 200 200 44 95 95 95 95 129 129 129 150 150 150 150 224 224 224 statică C0 kN 50 95 95 95 95 118 118 118 140 140 140 140 228 228 228 55 104 104 104 104 153 153 153 156 156 156 156 260 260 260 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 14000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 13000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 8000 6700 6700 6700 6700 5600 5600 5600 6700 6700 6700 6700 5300 5300 5300 7500 6300 6300 6300 6300 5300 5300 5300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 FAG NU1011M1 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm 60 62 62 62 62 D1 max 63 65 65 65 65 65 65 65 69 69 69 69 69 69 69 68 71 71 71 71 71 71 71 75 75 75 75 75 75 75 D2 min 66 68 68 68 68 68 68 68 72 72 72 72 72 72 72 71 75 75 75 75 75 75 75 79 79 79 79 79 79 79 D3 min 69 73 73 73 73 73 73 73 80 80 80 80 80 80 80 74 80 80 80 80 80 80 80 86 86 86 86 86 86 86 D4 max 84 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 109 109 89 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 118 118 118 116 114 101 99 108 105 91 89 D5 min D6 max rg max 1 1.5 1.TVP2 62 N311E.TVP2 72 195 .1 2.5 1.1 2.TVP2 72 NUP2312E.TVP2 HJ2212E 69 NU2212E.5 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 41.TVP2 NUP312E.5 1.TVP2 NUP311E.1 2.TVP2 HJ211E NU211E.5 1.TVP2 66 NU1012M1 N212E.5 1.TVP2 69 NUP2212E.1 rg1 max 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.TVP2 NJ311E.5 2.TVP2 66 NUP2311E.TVP2 HJ2312E 72 NU2312E.1 2.5 1.1 2.TVP2 NUP211E.TVP2 NJ211E.TVP2 HJ212E NU212E.TVP2 72 72 72 72 NJ2312E.5 2.1 N211E.5 1.1 2.1 2.TVP2 NJ312E.5 1.TVP2 HJ2211E 62 NU2211E.5 1.1 2.5 1.5 1.

La etapa a 6-a. fie pereche („sistem de rulmenţi”).8. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: FaI . 196 . § 1. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au.Lagăre cu rulmenţi 5. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. dacă . În acel rulment. în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O . aşa cum rezultă din figurile 2. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la un inel la rolă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact.21.99) atunci FaII > e atunci FrII Elementele necesare calculului (e.7.1. forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O.8. mărimea forţelor). analog.dacă ≤ e atunci PeI = FrI (5. Pe de altă parte.5 şi 2.4 FrI + YFaI PeII = 0. cu precizările care urmează.4 FrII + YFaII (5. Pe de o parte. astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă.2.98) (5. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi fie cu conducere reciprocă. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este.97) (5. Y) se găsesc în tabelul 5. Calculul se continuă cu etapele 8-11.dacă şi. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”.96) FrI şi. analog. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv).1. La acest tip de rulmenţi. sens şi mărime constante Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu role conice sunt date în tabelul 1. calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5. dacă FaII ≤ e atunci FrII FaI >e FrI PeII = FrII PeI = 0. Luând în considerare această particularitate.22. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. la rândul ei.

5FrII YII I FrI A FrII II 1b Montaj în O FaI = 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FaI = FaII − A FaII = 0. în funcţie de situaţiile de mai jos: 197 .5 FrI YI FaII = FaI + A II FrII A I FrI 1c FrI FrII ≥ YI YII A≥0 FaI = 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ YII ⎠ ⎝ YI FaI = 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ Y YII ⎠ ⎝ I FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.5 FrII YII II FrII A I FrI 2c FrI FrII ≤ YI YII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 0.21 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu role conice Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X 1a FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 FrI YI FaII = FaI + A Montaj în X 2a FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 FrI YI FaII = FaI − A I FrI A FrII II 2b Montaj în O FaI = FaII + A FaII = 0.5 FrII YII Sarcina statică echivalentă se calculează.

Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. pentru fiecare rulment.67 Fr + YFa (5. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente. radială şi axială ( FrI . C 0 nec ≤ C 0 .44).9.dacă Fa 1 ≤ Fr 2 ⋅ Y0 Fa 1 > Fr 2 ⋅ Y0 atunci atunci P0 = Fr P0 = 0.102 şi 5. Ca urmare.6. 198 . Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori. deoarece forţele axiale interioare. care trebuie să respecte inegalitatea (5. la etapa a 6-a de calcul (conform § 5. Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu role conice se dă în tabelul 5. forţele au indicele I sau II. În această situaţie.1). în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din tabelul 5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5.102) .Lagăre cu rulmenţi .23 [9]. forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore). după cum perechea de rulmenţi se află în lagărul I sau în lagărul II. FrII ).101) unde. atunci din relaţia (5.103) În aceste relaţii.100) (5. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr . atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr .dacă ≤e Fr .5Fr + Y0 Fa (5.22 [9].dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.8. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi pereche („sistem de rulmenţi”) în X sau în O (fig. respectiv FaII . FaI . turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.10). Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. 2. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. În acest tabel.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec .8.1) se va ţine seama de acest aspect.103). care se datorează înclinării căilor de rulare ale inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru. sunt date în tabelul 5.dacă . deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). La etapa a 7-a de calcul (§ 5.22). se utilizează relaţiile: Fa atunci Pe = Fr + YFa (5. 2.

Robusteţea lor asigură o foarte bună comportare la sarcini radiale cu şocuri. valoarea lui C per este dată în tabelul 5.8. C 0 nec ≤ C 0 . Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi.23 (notată cu C).104) în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. În acest din urmă caz. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). atunci din relaţia (5.8.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role butoi pe un rând sunt date în tabelul 1. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X. Rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând pot prelua sarcini radiale mari şi se adaptează unor deformaţii unghiulare flexionale importante ale arborelui (§ 3. se menţionează că ei au o capacitate limitată de a prelua sarcini axiale.fix) (5. în care C 0 este sarcina statică de bază a perechii de rulmenţi (din tabelul 5. cât şi ca rulmenţi conducători.2.1). Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.44).43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . 5.23). Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.23.1.8.106) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . Legat de etapa a 10-a. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5. (5. care trebuie să respecte inegalitatea (5.8.107) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5.6. rulmentul suportă doar forţe radiale. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.57): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte.105) în care valorile factorului Y0 se dau în tabelul 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5. 199 . Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5.1).2).fix) În continuare se parcurg etapele 8-11.

2).111) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5.1).dacă Fr .fix) (5. sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = Fr + 9. sarcina dinamică echivalentă depinde de următoarele situaţii: Fa ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte.Lagăre cu rulmenţi La etapa a 7-a (§ 5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + 5Fa (5.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri sunt date în tabelul 1. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând se dă în tabelul 5.1. (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. La etapa a 7-a (§ 5. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.fix) În continuare se parcurg etapele 8-11.24 [9].8.5 Fa (5. 5. rulmentul suportă doar forţe radiale.8. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.108) Calculul se continuă cu etapele 8-11.67 Fr + YFa 200 (5.1).43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .6.8.110) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . atunci din relaţia (5.112) . forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).24).44).113) . Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de funcţionare. C 0 nec ≤ C 0 .8.109) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.1).8. Se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori relativ mari ale arborelui (§ 3. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0. Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi. cât şi ca rulmenţi conducători.2.

Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca. atunci din relaţia (5. De asemenea. În acest tabel. regimul de lucru. dacă.8. explicat la § 5. C 0 nec ≤ C 0 . în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5. Calculul se continuă cu etapele 8-11. Stabilirea durabilităţii necesare.6. Alegerea seriei are un caracter preliminar.114) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Ea are în vedere traseul direct.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi pentru stabilirea intervalelor de reungere.25 [9]. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. 2. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + Y0 Fa (5.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. b. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri se dă în tabelul 5.25). stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice.5.Alegerea şi calculul rulmenţilor În aceste relaţii. deci un rulment din altă serie. b. 1. în ore. forţele au indicele I sau II. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. condiţiile de mediu.25.8. după cum rulmentul se află în lagărul I sau în lagărul II.7. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. condiţiile de gabarit. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. Rezultatul acestei etape constă în: a. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. care reies din tema de proiectare.44). în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. prezentată mai jos. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică de bază mai mare. 201 . Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. 5. Lhnec sau în milioane de rotaţii. Lnec .113) sunt date în tabelul 5.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali 5.3. la verificarea rulmentului. prin calcule. relaţiile dimensionale între piesele vecine. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc.112 şi 5. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. predimensionare.

5 1.25 13.289 0.482 0.25 22 18.25 24.5 0.441 0.6 1 1.75 28.6 1 1.5 1.25 28 0.1 45.6 1 1 1 1 1 0.8 28.25 16.3 41 44. r2s min r3s.174 0.25 18.5 1.6 53.3 38 38.237 0.5 1.5 0.25 15 16.013 0.082 0.25 25.7 31.8 31.182 0.587 0.188 0.25 16.5 1.5 1 1 1 1 1 1.75 20.274 0.6 42.108 0.5 1.5 16 14 23 13 14 15 19 22 11.5 1.12 0.394 0.9 53 D B C T r1s.25 25 20.25 16 17 17.22 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice r4s r3s C r1s r2s B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 28 30 28 30 30 30 30 30 30 30 32 35 32 35 35 35 35 35 42 40 40 47 47 42 47 52 52 52 47 52 52 52 62 62 62 52 55 62 62 62 72 72 72 58 62 72 72 72 11 13 12 16 14 19 15 14 15 15 21 15 15 18 22 17 17 24 16 17 16 20 25 19 19 27 17 18 17 23 28 10 11 11 14 12 16 12 12 13 11 18 11.25 21.362 0.445 0.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1 1 1 1 1 1.3 46.188 0.269 0.133 0.5 40.3 46.057 0.108 0.5 1.75 14.8 35.5 1.5 50 52.1 49.5 10 10 10 11 10 12 10 11 11 16 14 12 13 14 14 13 20 16 13 14 14 16 16 15 24 18 14 15 15 18 18 26 28.5 1 1 1.75 17 18 18.5 13 16 18 15 13 20 12 13 14 17 19.25 16.5 1.1 28.6 1 1 1 1 1 0.1 37.585 Masa ≈ 202 .225 0.9 46.098 0.25 22.5 1.6 1 1 1 1.156 0.3 42.5 1.25 20.5 1.195 0.188 0.25 15.5 1.5 1 1 1.5 1.3 54 49.297 0.5 45.5 33 34.2 36.6 1 1 1 1.2 39.25 15 15. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.334 0.25 17.223 0.5 0.16 0.

45 1.6 0.16 0.6 0.74 0.32 0.7 30302A T2FB015 22 30203A T2DB017 23 32203A T2DD017 22 30303A T2FB017 25 32303A T2FD017 24 32004X T3CC020 25 30204A T2DB020 27 30304A T2FB020 28 31304 27 32304A T2FD020 27 32005X T4CC025 30 30205A T3CC025 31 32205A T2CD025 31 33205 T2DE025 30 30305A T2FB025 34 31305A T7FB025 34 32305A T2FD025 33 320/28X T4CC028 33 32006X T4CC030 35 30206A T3DB030 37 32206A T3DC030 37 33206 T2DE030 36 30306A T2FB030 40 31306A T7FB030 40 32306A T2FD030 39 320/32X T4CC032 38 32007X T4CC035 40 30207A T3DB035 44 32207A T3DC035 43 33207 T2DE035 42 3.82 0.rg2 rg3.77 0.5 5.74 0.5 1 1 3 1 4 1 5.05 0.5 60 85 106 0.36 1.5 45 58.5 49 47.6 0.5 60 45.5 1.34 1.5 32.88 0.5 47.5 40.5 203 .5 6 1.9 0.88 0.4 1.77 0.45 1.5 49 63 78 61 47.5 1.88 0.9 0.3 2 0.16 1.73 0.Rulment ţă DIN -1 min FAG ISO 355 24000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 17000 15000 14000 15000 15000 14000 14000 14000 13000 12000 13000 13000 13000 12000 12000 11000 10000 10000 10000 12000 11000 10000 10000 10000 15000 13000 13000 11000 11000 11000 9500 11000 10000 9500 9500 8000 9500 8500 7500 8500 8500 8000 7000 7000 7500 7000 6700 7500 7500 7000 6300 6000 6700 6000 5600 30202 Dimensiuni de montaj D1 max mm 20 D2 min 19 21 23 23 23 23 25 26 27 27 27 30 31 31 31 32 32 32 34 36 36 36 36 37 37 37 38 41 42 42 42 D3 min 29 36 34 34 40 39 36 40 44 40 43 40 44 44 43 54 47 53 45 48 53 52 53 62 55 59 50 54 62 61 61 D3 max 29 36 34 34 41 41 37 41 45 45 45 42 46 46 46 55 55 55 46 49 56 56 56 65 65 65 52 56 65 65 65 D4 min 32 38 37 37 42 43 39 43 47 48 47 44 48 49 49 57 59 57 49 52 57 59 59 66 68 66 55 59 67 67 68 a1 a2 rg1.5 29 27.3 2 0.5 81.83 0.5 1 4.8 19 30 25 36.5 1 1 1 1 1 1.35 1.16 0.88 0.6 1 1.5 31 46.31 1.73 0.5 1.88 0.06 1.5 0.11 0.5 39 65.31 1.5 0.29 2.8 20.6 0.73 0.92 0.5 54 71 86.35 1.5 24 27.5 33.37 1.3 2 0.43 1.5 46.rg4 min max max max 2 2 2 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 3 4 2 3 3 3 3 2 3 5 3 3 4 3 4 3 3 5 1.5 4 4 1 1 3 1.05 0.73 0.5 1 1 1.5 38 63 34 39 44 54 65.5 30.37 1.45 1.5 1.5 34.5 6.37 1.5 90 50 58.5 1.72 1.67 0.1 0.5 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 12.6 1 1 1 1 1 0.46 1.5 Y statică C0 Y0 kN 11.76 0.31 1.93 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.29 2. a1 a2 rg1.1 0.94 1.77 0.71 0.5 1.31 0.5 48 34 35.92 0.5 0.5 1.32 0.96 1.37 1.6 3 3 4 3 5 5 4 4 1 1 1 1.6 1 1 1 1.5 0.6 0.5 1.37 1.5 0.11 0.5 1.43 1.2 19.1 0.83 0.5 1.5 1.37 1.35 1.5 1.88 0.5 40.3 2 0.5 1.5 23.5 40 46.29 2.97 1.39 0.3 29 28 36.5 1.5 1.11 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.6 0.5 26.4 1.39 0.6 3 2 3 3 4 3 3 3 5 4 1 1 1 1 1 0.39 0.5 5.96 1.35 1.6 1 1.1 0.43 1.73 0.

5 3 2.386 0.8 70.5 1.5 1.5 1.5 16 19 25 20 17 27 27 15.5 1.25 38. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.5 2.8 55 58.75 32.5 1.5 1.2 63.75 24.5 1.8 1.75 32 25.75 24.25 38.5 1.5 1. r2s min r3s.5 1 1.57 0.1 63.5 1.5 1.2 73.8 66.9 1.75 32 32 29.8 69.741 0.604 0.5 1.802 0.18 0.3 77.5 1.5 1.25 20 24 26 20.5 1.5 1 1 1.582 0.1 74.5 1.25 2 2 2 2 1 1.5 2 2 2 2 1 1 1.5 20.9 1.43 1.5 1.2 67.5 22 23 19 33 33 22.25 42.5 1.5 3 2 2 2 2 16 26 20 25 15 18 17 19 21 20 30 23 28 17 16 19 18 20 22 33 21 32 25 30 18 17 20 20 21 23 36 23 35 29 33 55.5 1.4 60 60.5 19 20 17 19 24.3 68.5 1.47 0.5 1.21 1.971 1.25 35.312 0.5 2.5 2.573 0.5 63.6 D B C T r1s.9 Masa ≈ 40 204 .5 1.933 1 0.2 59.25 29.25 42.7 58.25 25.5 2 2 2 2 1 1 1.25 20 24 26 21.6 81.25 35.8 81.3 67 62 60.42 0.5 25 25 36 36 20 24 26 20 23 32 29 27 27 40 40 18 15 25 25 14.5 1.812 0.5 1.555 0.329 0.5 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.47 0.895 0.8 71.7 75.543 0.75 24.5 1.5 1.5 1.03 1.998 1.8 64 64.48 0.9 55.75 22.602 0.8 70 71.38 2.736 0.75 32.5 1 1 1.25 27.5 1.5 19 20.4 78 82.5 1.5 16 19 25 20 22 18 30 30 15.5 65.526 0.546 0.75 19 26 19.432 0.5 2.22 (continuare) r3s r4s C r1s r2 B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 68 75 80 80 80 90 90 90 90 75 75 80 85 85 85 95 100 100 100 100 80 80 85 90 90 90 105 110 110 110 110 21 21 31 31 19 26 18 23 32 23 23 33 33 20 24 26 19 23 32 26.2 59.1 68.75 32 29 27.

5 7.41 1.rg2 rg3.5 1.Rulment ţă -1 min FAG 9500 9000 9500 9000 10000 9000 9000 9000 8500 8000 7500 8000 7500 9000 9000 8500 8000 8000 8000 7000 7000 6700 7000 7000 8000 8000 7500 7500 7500 7000 6300 6300 6300 6300 6300 6700 6300 6300 6300 5600 5300 6000 5300 5300 6000 6000 5600 5600 5000 4800 4800 5600 5000 4800 5600 5300 5300 5000 5000 4500 4300 4300 5000 4500 4500 5300 5000 4800 4800 4800 30307A 31307A 32307A 32307B Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 T2FB035 T7FB035 T2FE035 T5FE035 D1 max mm 45 44 44 42 D2 min 44 44 44 44 46 47 47 47 47 49 49 49 49 51 51 52 52 52 52 59 54 54 54 54 56 56 57 57 57 57 65 60 60 60 60 D3 min 70 62 66 61 60 65 69 68 67 77 71 73 69 67 67 69 74 73 72 71 86 79 82 76 72 72 74 79 78 77 78 95 87 90 83 D3 max 71 71 71 71 62 68 73 73 73 81 81 81 81 69 69 73 78 78 78 83 91 91 91 91 74 74 78 83 83 83 91 100 100 100 100 D4 min 74 76 74 76 65 71 74 75 76 82 86 82 85 72 71 77 80 80 81 91 92 95 93 94 77 76 82 85 85 87 100 102 104 102 103 a1 a2 rg1.5 1.69 0.1 32009XA T3CC045 51 33009 T2CE045 51 33109 30209A 32209A 33209 T3CE045 52 T3DB045 54 T3DC045 53 T3DE045 52 4.5 1 1 1.9 0.6 0.96 0.12 0.5 1.6 0.83 0.5 1 5.73 1.1 T3CC050 56 T2CE050 56 T3CE050 56 T3DB050 58 T3DC050 58 T3DE050 57 4.4 0.86 0.5 2 2 2 2 T7FC045 T7FC045 53 30309A 31309A 32309A 32309BA 32010X 33010 33110 30210A 32210A 33210 T2FB045 T7FB045 T2FD045 T5FD045 59 56 56 55 0.6 0.4 1.5 1.35 0.5 2.37 1.74 1.5 1.96 0.38 1.83 0.rg4 min max max max 3 4 4 4 4 4 3 3 5 3 4 4 4 4 4 4 3 3 5 5 3 4 4 5 4 4 4 3 3 5 5 4 4 5 5 4.79 0.38 0.35 0.8 0.5 1.86 0.87 0.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 73.04 0.5 1.1 32008XA T3CD040 46 33108 30208A 32208A 33208 30308A 31308A 32308A 32308B T2CE040 47 T3DB040 49 T3DC040 48 T2DE040 47 T2FB040 T7FB040 T2FD040 T5FD040 52 51 50 50 4.35 0.5 76.4 0.43 0.5 7.35 0.5 1.35 0.81 0.4 a1 a2 rg1.5 1.5 1.39 1.5 3 2 2 2 2 0.5 7 1.37 1.74 0.96 0.5 5.5 54 80 62 80 106 91.5 5.5 3.78 1.5 2.35 0.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 1.5 110 163 137 150 127 236 224 1.6 0.55 1.5 1.87 0.42 1.96 0.73 1.5 1 1.5 7.36 1.5 2.5 156 146 64 75 86.6 0.5 5.41 1.5 7.46 0.5 9 5 9 8 8 2.4 0.5 80 88 114 108 132 112 186 166 0.73 1.42 1.31 0.74 0.5 1 5 1 6 1.74 0.5 10 3 6 10 9 9 2.84 1.38 1.81 0.39 1.5 1 1 1.5 7 1.04 0.5 1.5 1.9 0.55 1.5 1.5 114 118 71 104 68 95 134 102 83 146 150 86.57 0.5 4.5 1.74 1.96 0.5 1 5 1 5.88 0.83 0.5 1.8 0.5 1.5 2 2 2 2 1.5 1.38 0.5 60 100 96.5 T7FC050 T7FC050 59 30310A 31310A 32310A 32310B T2FB050 T7FB050 T2FD050 T5FD050 65 62 62 60 205 .48 0.93 0.5 1.42 1.45 0.5 4.9 1.05 0.43 0.92 0.29 2.5 120 122 61 72 85 71 83 108 90 112 96.5 1.32 1.73 1.1 statică C0 Y0 kN 76.88 0.5 1.5 2.5 1.05 0.31 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.56 0.55 Y 1.5 104 116 83 100 146 110 127 110 193 190 95 114 122 96.79 0.69 0.48 0.96 0.42 0.68 0.74 1.87 0.5 1.69 0.4 1.5 65.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 5 8 8 8 2 2 2 2 0.53 0.55 1.58 0.83 0.36 1.4 1.

5 1.05 2.5 3 2 2 2 2 1.5 2.5 1.5 2.5 1. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.33 2.5 1.17 1.68 0.5 1.5 25 21 35 35 17.5 31.1 95 D B C T r1s.8 1.47 0.872 1.5 2.5 21 23 18 21 27 23.5 2 2 2 3 2.8 1.5 2.2 76.919 1.75 29.75 38 40 37 33.01 0.1 95.3 92.5 48.5 1.894 0.5 1.5 1.7 88 85 89.73 1.5 48.673 0.5 21 23 19 24 29 33 26 26 22 37 37 23 27 30 22.5 1.5 1.5 3 2.5 2.5 1.5 1.5 20 19 22 21 23 26 40 25 39 30 36 21 20 23 22 24 28 28 42 26 41 32 39 75.5 33.5 1.22 (continuare) r4s r3s r1s r2s B D a d J C T Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 95 100 100 100 115 120 120 120 120 95 95 100 110 110 110 115 125 130 130 130 130 23 27 30 21 25 35 31 29 29 43 43 23 27 30 22 28 38 39 33.8 85.2 75.5 45. r2s min r3s.8 89.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.5 2.3 86.3 82.4 92.17 3.5 31 31 46 46 17.05 2.6 80 79 81.14 1.5 1.15 Masa ≈ 206 .85 2.5 45.57 2.5 23 27 30 23.1 96.2 78.5 2 2 2 2.5 3 3 3 3 3 1.64 0.5 1.8 74.804 0.75 26.75 35 34 31.3 82.3 76.5 2.3 84.19 3.

5 110 137 129 153 125 212 196 83 96.74 0.83 0.5 8 10.81 0.48 1.35 0.4 0.4 1.73 1.5 6.5 2.5 2.5 1.51 1.5 0.5 9 7 11 7.5 5.5 2.39 0.33 1.96 0.1 T7FC055 T7FC055 65 30311A 31311A 32311A 32311B 32012X 33012 33112 30212A 32212A 33212 T2FB055 T7FB055 T2FD055 T5FD055 71 68 68 65 0.99 0.5 1.rg4 max max 1.74 1.4 0.5 1.37 1.5 1.5 rg1.4 0.35 0.5 1.5 2.4 0.4 a1 a2 rg1.5 11.88 0.01 0.33 1.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.87 0.5 6 7 4.73 0.5 1.5 3 2 2 2 2 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 81.5 11.82 0.48 1.74 0.35 0.48 1.5 116 104 134 170 190 153 176 146 245 224 Y statică C0 Y0 kN 118 143 163 108 137 196 166 176 140 270 270 125 150 173 122 170 240 255 200 204 170 310 305 0.5 2.4 0.5 2.5 5.rg2 rg3.96 0.83 0.06 0.5 1.55 1.55 1.5 1.38 0.83 0.5 93 114 91.83 0.6 0.43 1.77 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.96 0.41 1.92 0.73 1.81 0.81 1.5 11.96 0.5 2 2 2 3 2.1 T2EE060 T2EE060 70 T7FC060 T7FC060 71 30312A 31312A 32312A 32312BA T2FB060 T7FB060 T2FD060 T5FD060 77 73 74 71 207 .74 1.5 5.5 10.4 0.5 T3CC055 63 T2CE055 63 T3CE055 62 T3DB055 64 T3DC055 63 T3DE055 62 0.5 1.4 0.82 0.5 1.81 0.5 2 2 2 2.5 1.5 10.83 0.5 1.5 1.4 0.81 0.5 1.5 10.4 0.5 1.48 0.Rulment ţă -1 FAG min 7000 7000 6700 6700 6700 6700 5600 6000 5600 6000 5600 6700 6700 6300 6300 6000 6000 6000 5300 5300 5300 5300 5300 4300 4000 4000 4800 4300 4000 4800 4500 4500 4300 4300 4000 3800 3800 4300 4000 3800 3800 4500 4300 4300 4000 4000 32011X 33011 33111 30211A 32211A 33211 Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 D1 max mm D2 min 62 62 62 64 64 64 72 65 65 65 65 67 67 67 69 69 69 73 78 72 72 72 72 D3 min 81 81 83 88 87 85 86 104 94 99 91 85 85 88 96 95 93 98 94 112 103 107 100 D3 D4 max min 83 86 83 86 88 91 91 94 91 95 91 96 101 109 110 110 110 110 111 113 111 112 a1 a2 min max 4 5 5 4 4 6 5 4 4 5 5 4 5 5 4 4 6 7 6 5 5 6 6 5.5 6 7 4.48 T4CC060 67 T2CE060 67 T3CE060 67 T3EB060 70 T3EC060 69 T3EE060 69 88 91 88 90 93 96 101 103 101 104 101 105 103 108 111 119 118 118 118 118 120 123 120 122 0.35 0.5 3 3 3 3 3 1.5 2.8 0.4 1.48 1.5 3 2.31 1.69 0.

85 1.5 1.67 2.5 3 3 3 3 D 2B 2T A r3s.8 11.1 2.5 18.8 14 95 208 .5 16.5 1.9 3.4 4.5 1.2 8.5 2.13 1.5 54.9 10. r4s min Masa ≈ Perechea de rulmenţi kg 0.5 2.5 63 67 72 76 80 85 89 93 93 99 13.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 2.5 21 23 26 26 28 31 33 33 33 35 1.5 2 2 2.23 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice.6 6.2 7.5 20.5 15.5 45.5 50.5 2.2 5.4 11.5 58. montaţi pereche A r4s r3s 2B D d 2T Arborele Dimensiuni d mm 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 90 95 72 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 190 200 38 42 46 50 54 58 62 66 70 74 78 82 86 86 90 41.

100.83 0.160.83 0.N11CA 8000 7000 6000 5300 5000 4500 4300 4000 3800 3600 3600 3400 3200 3200 2800 31314A.N11CA 84 31315.8 0.83 0.140.82 0.22 1.22 1.A80.83 0.A80.22 1.8 0.A50.22 1.5 2.8 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.8 0.83 0. rg4 max 1.120.8 0.22 1.N11CA 31316.140.200.8 0.5 2.N11CA 31319.N11CA 31310A.A100.8 0.A120.N11CA 31307A.22 1.A100.82 0.82 0.8 0.90.22 1.A120.N11CA 91 97 103 109 109 114 209 .160.82 0.22 95 129 166 220 250 280 340 380 440 475 540 610 655 655 735 0.82 0.70.100.A60.5 3 3 3 3 FAG 31306A.82 0.22 1.22 1.82 0.22 1.8 Turaţia Simbol limită Perechea Rulment min -1 Dimensiuni de montaj D1 max mm 40 44 51 56 62 68 73 79 D3 min 55 62 71 79 87 94 103 111 118 127 134 143 151 151 157 D3 max 65 71 81 91 100 110 118 128 138 148 158 166 176 176 186 a1 min 3 4 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 6 rg3.A50.83 0.A160.22 1.A120.N11CA 31318.8 0.82 0.5 1.8 0.8 0.5 2 2 2.A100.N11CA 31308A.83 0.N11CA 31312A.A60.140.A80.22 1.5 1.120.4 a1 a1 D3 D1 D1 D3 Sarcina de bază a perechii dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică C e Y Y C0 Y0 kN kN 78 104 132 166 190 212 255 280 320 345 390 440 475 475 520 0.82 0.8 0.5 1.83 0.82 0.82 0.82 0.N11CA 31317.8 0.83 0.160.N11CA 31313A.82 1.22 1.82 0.N11CA 31311A.A40.5 2.8 0.83 0.83 0.83 0.83 0.83 0.5 2.N11CA 31309A.120.83 0.22 1.82 0.N11CA 31318.90.

2 89.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi rs rs H d D H d D rs B Alezaj cilindric Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 47 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 90 85 85 100 90 90 110 100 100 120 120 110 110 130 130 14 15 15 15 17 16 16 19 17 17 21 18 18 23 19 19 25 20 20 27 21 21 29 29 22 22 31 31 1 1.38 0.3 67.5 2 2 1.914 0.499 0.4 89.8 97.296 0.53 1.489 1.5 94.5 1.203 0.1 1.8 101.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.1 2.671 0.1 1.1 1.5 79.8 74.1 1.5 1.493 0.9 51.2 79.49 0.4 70 70 76.822 1.1 1.301 0.9 43.1 1.5 43.5 1.132 0.642 1.5 2.1 D B rs min B Alezaj conic ( conicitatea 1:12) Masa ≈ H ≈ kg 39 43.6 85.2 101.1 1 1 1.89 210 .386 0.1 1 1 1.9 53 53 60.2 0.1 2 1.8 111.836 0.114 0.653 0.152 0.5 1.134 0.8 97.1 1.3 62.6 74.92 1.5 1.207 0.7 62.2 111.441 0.17 0.37 0.433 0.243 0.

T.5 25 25 34.5 28.C3 20311T 20311K.C3 20308T 20209T 20209K.T.5 120 120 85 85 146 146 statică C0 kN 19.6 35.4 45 46.C3 20309T 20210T 20210K.5 1 1 2 1.5 1.5 58.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 20.T.3 24.5 58.5 28.6 27 30.1 2.T.4 55 56.5 40.C3 20310T 20211T 20211K.5 49 43 43 61 53 53 81.T.5 57 57 95 68 68 118 85 85 137 137 100 100 170 170 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.C3 20212T 20212K.6 32 35.4 65 65 65 71 73 73 81 78 78 91 83 83 99 91 91 109 109 101 101 118 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 2.5 49 40.5 1 1 1.6 30.C3 7500 7000 6700 6700 6000 5600 5600 5000 4800 4800 4500 4300 4300 4000 4000 4000 3600 3600 3600 3400 3400 3400 3000 3000 3200 3200 2800 2800 211 .4 56.5 2 2 1.T.T.C3 20312T 21312K.5 1 1 1.C3 20305T 20206T 20206K.5 49 49 76.5 58.4 46.5 108 73.1 min -1 FAG 20204T 20304T 20205T 20205K.T.6 37 42 42 44 47 47 49 52 52 54 57 57 61 64 64 66 66 69 69 72 72 D2 max 41.5 73.4 27 24 24 36 27.T.T.C3 20306T 20207T 20207K.5 27.5 52 52 86.C3 20307T 20208T 20208K.5 1.

777 0.433 0.393 0.2 105.876 1.1 115.25 1.06 2.642 1.5 2.452 0.8 165.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi.344 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.1 1.29 1.1 1.68 6.5 2 2 2 3 d1 D B rs min B Masa ≈ Rulment kg 43.2 101.091 0.8 97.19 2.56 2.8 111.264 0.6 79.1 1.17 0.203 0.09 1.9 143.49 0.489 0.1 105. cu bucşă de strângere rs l Dm d1 d H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 35 40 45 50 25 30 35 40 45 50 55 55 60 60 65 65 75 80 85 90 90 20 25 30 35 40 45 50 50 55 55 60 60 65 70 75 80 80 52 62 72 80 85 90 100 120 110 130 120 140 130 140 150 160 190 15 16 17 18 19 20 21 29 22 31 23 33 25 26 28 30 43 1 1 1.3 70 74.14 1.9 124.296 0.1 1.292 0.822 1.069 0.9 53 62.132 0.129 0.39 H ≈ Dm l c ≈ Bucşa de strângere 55 60 65 70 75 80 212 .216 0.5 2.17 0.5 2 1.1 38 45 52 58 65 70 75 75 80 80 85 85 98 105 110 120 120 26 27 29 31 33 35 37 45 38 47 40 50 43 46 50 52 65 9 9 10 11 12 13 13 13 13 13 14 14 15 17 18 18 18 0.5 133.1 1.373 0.38 0.5 89.89 1.35 0.

T.C3 20218K.C3 20212K.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C kN 24 27.MB.C3 20211K.5 43 53 57 68 85 137 100 170 116 196 143 163 200 220 360 Turaţia limită min -1 Simbol Rulment FAG 20205K.T.5 73.C3 20215K.T.C3 20209K.C3 20206K.5 40.MB.5 2.C3 20312K.5 2 2 2 2.C3 20216K.1 1.4 65 73 78 83 91 109 101 118 111 128 121 129 139 149 176 D3 min 28 33 38 43 48 53 60 60 64 65 70 70 80 85 90 95 96 D4 max 33 39 45 51 56 61 68 72 73 78 80 84 90 96 102 108 113 b min 6 5 5 5 5 5 6 6 6 5 5 5 5 5 6 6 6 rg max 1 1 1 1 1 1 1.T.C3 20217K.C3 20313K.C3 20311K.T.MB.T.5 2 1.C3 20318K.4 56.MB.T.5 120 85 146 95 170 112 125 156 173 300 statică C0 kN 25 28.T.T.T.5 49 52 58.5 6700 5600 4800 4300 4000 3600 3400 3000 3200 2800 3000 2800 2800 2600 2400 2000 1900 213 .T.C3 Bucşa de strângere FAG H205 H206 H207 H208 H209 H210 H211 H311 H212 H312 H213 H313 H215 H216 H217 H218 H318 Dimensiuni de montaj D2 max mm 46.T.C3 20208K.5 2.T.1 1.C3 20213K.C3 20210K.C3 20207K.

254 4.5 51 53.5 4.5 84 84 84.934 6.5 1.5 1.8 66.2 3.1 1 1 1.8 3.3 35.4 47.7 63 63 63 K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 20 25 20 25 25 25 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 80 90 90 90 90 90 85 85 100 100 100 100 100 90 90 110 110 110 110 110 15 18 18 17 20 20 19 23 23 21 21 23 23 23 23 33 33 33 23 23 25 25 36 36 36 23 23 27 27 40 40 40 0.3 31.577 0.6 53.5 92.7 59.2 0.1 1.7 52.5 6.8 4.5 J1 ≈ 28.39 1.622 0.8 3.8 4.2 3.5 66.386 4.05 1.8 3.8 4.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.4 52.8 3.21 1.275 0.4 54.8 4.8 60 60 59 59 59 59.1 1.2 3.8 4.5 1.3 75.8 54.5 92.1 2 2 2 2 2 H ≈ 43 44.5 44.1 1.1 1 1 1.5 3.7 80.8 3.7 84.2 1.2 3.03 0.5 1.5 1.7 53.16 4.5 66.2 0.3 70.36 0.86 30 30 30 30 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 214 .5 1.8 92.5 6.18 0.1 1.7 84.2 37.434 0.5 70.05 1.8 59.2 0.425 0.2 3.1 1.8 4.706 0.2 3.6 48.4 52.9 62.2 1.7 53.696 4.1 1.2 3.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.2 3.9 1.8 43.8 4.2 3.8 47.7 66.2 3.2 1.8 4.9 31.8 4.5 6.5 6.2 3.2 3.5 1.2 3.5 62.517 0.503 0.589 0.175 0.608 1.39 1.947 0.2 0.8 80.9 37.5 1.528 0.5 43.496 4.9 1.3 92.1 1.9 41.4 48.3 92.5 76 76 76 75.2 3.5 1.5 75.5 1.19 6.1 1.5 1.8 3.5 75.269 0.5 1.

9 2.5 1 1 2 2 2 2 2 15000 17000 17000 13000 13000 13000 10000 11000 11000 9500 9500 10000 10000 8000 8000 7500 7500 7500 10000 10000 7500 7500 6700 6700 6700 9500 9500 6700 6700 6000 6000 6000 12000 11000 11000 10000 9500 9500 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 7000 7000 7000 7000 7000 6700 6700 6700 6700 6300 6300 6300 6000 6000 6300 6300 6000 6000 6000 21304E.71 3.94 3.T41A 22308EK 22209E 22209EK 49 49 49 52 52 21309E.77 2.9 3.8 3.56 2.2 3.36 0.5 62 62 63 83 83 73.6 65 65 65 71 71 73 73 81 81 81 81 81 78 78 91 91 91 91 91 83 83 99 99 99 99 99 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.55 2.49 2.15 4.31 0.81 2.77 2.5 95 95 100 100 143 143 143 106 106 120 120 176 176 176 114 114 137 137 216 216 216 2.86 1.12 2.28 0.43 2.4 54.9 2.82 1.86 1.24 0.93 2.28 0.T41A 22310EK 61 61 61 215 .22 3.62 2.34 0.83 2.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.5 58.3 0.79 1.6 35.36 0.26 0.77 33.24 0.86 1.5 2.5 2.TVPB 54 21309EK.T41A 22309EK 22210E 22210EK 54 54 54 57 57 21310E.9 3.62 2.6 32 35.19 4.26 0.36 0.2 3.16 2.86 1.26 0.36 0.5 1.5 1 1 1.6 37 42 42 D2 max 45 46.9 2.26 0.81 2.34 2.36 0.6 30.26 0.5 1.86 1.15 2.15 2.5 43 43 42.5 1.5 1.56 2.5 1.1 2.86 3.75 2.5 91.TVPB 44 21307EK.24 0.5 73.55 2.56 2.41 2.82 2.82 1.59 3.4 55 56.73 1.77 2.4 46.8 3.31 0.1 2.56 2.22 3.2 1.73 2.5 58.9 3.77 2.5 1.82 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 30.94 2.TVPB 54 22309E 22309E.61 3.62 2.26 0.98 2.82 1.82 1.5 62 78 78 71 71 88 88 91.26 0.41 2.TVPB 22207E 22207EK 21307E.27 0.83 2.56 1.9 1.5 1.TVPB 49 22308E 22308E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 34.16 2.9 3.28 0.93 1.24 0.31 0.15 2.5 1.43 2.86 2.77 3.5 1 1 1.62 1.26 0.36 0.12 2.9 1.31 0.TVPB 61 21310EK.5 129 129 129 93 93 108 108 156 156 156 98 98 122 122 190 190 190 0.86 1.36 0.TVPB 61 22310E 22310E.TVPB 44 22208E 22208EK 47 47 21308E.36 0.79 2.56 1.37 2.25 1.86 2.62 1.TVPB 22206E 22206EK 21306E.75 2.62 2.98 1.35 2.TVPB 49 21308EK.19 4.83 4.TVPB 22205E 22205EK 21305E.35 2.59 3.34 0.5 1.5 45 45 40.

5 112.1 1.2 84.5 3.72 1.5 98.39 65 65 65 65 65 65 65 65 65 9.75 3.8 4.5 1.5 1.1 2.3 119.1 2.2 2.8 3.3 J1 ≈ K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 55 55 55 55 55 55 55 55 55 100 100 120 120 120 120 120 120 110 110 130 130 130 130 130 130 120 120 140 140 140 140 140 140 125 125 150 150 150 150 150 150 130 130 160 160 25 25 29 29 43 43 43 43 28 28 31 31 46 46 46 46 31 31 33 33 48 48 48 48 31 31 35 35 51 51 51 51 31 31 37 37 67.9 98.4 71.3 119.91 70 70 70 70 70 70 70 70 70 9.12 4.5 1.1 2.5 9.21 4.4 79.22 1.2 3.8 4.1 2.2 92.95 2.61 2.09 1.8 79.55 1.9 68.4 119.1 2.4 84.5 2 2 2 2 2 2 1.12 1.9 4.5 1.4 101.5 3.1 85.6 85.2 3.8 74.4 92.52 2.8 109.7 89.25 (continuare) ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.8 126.4 101.2 83.1 2.5 6.1 2.2 3.5 4.83 2.2 3.4 79.9 60 60 60 60 60 60 60 60 60 6.8 4.825 1.4 98.1 101.93 1.21 4.53 6.1 H ≈ 89.8 74.5 126.65 1.5 2.3 135.2 83.7 86.9 68.5 2.1 101.1 79.1 110.3 73 73 68.49 3.5 6.9 71.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 86.3 118.8 4.5 2.3 119.1 2.5 6.27 2.5 6.22 2.8 101.55 1.1 110.7 117.5 9.5 6.2 3.5 6.5 109.5 2.5 6.2 4.1 1.2 3.2 3.5 9.83 1.49 1.5 6.1 2.5 1.2 3.7 86.5 9.9 68.8 4.2 3.7 135.8 128 128 128 128 117.85 0.5 4.5 9.3 112.4 101.5 6.4 74.8 89.57 3.1 2.5 6.1 2.8 74.8 110.57 3.5 9.8 3.5 6.1 2.1 107.1 2.1 110.2 3.6 83.5 75 75 75 75 75 216 .2 86.42 2.2 3.2 83.8 4.2 0.8 3.89 2.27 2.68 3.1 2.5 6.4 118.8 4.5 6.8 98.89 2.2 2.8 89.3 67.12 1.1 1.5 6.1 2.3 107.2 3.2 3.1 2.2 3.

98 2.98 2.23 0.5 2 2 2 2 2 2 1.96 1.TVPB 82 22314E 22314E.24 0.75 2.24 0.34 0.T41A 22212E 22212EK 66 66 66 66 69 69 21312E.81 2.89 2.36 0.5 1.84 2.T41A 22311EK 22311EK.19 4.1 2.96 1.87 2.92 2.1 3.92 2 2 2 2 3.84 1.7 2.23 0.78 2.85 2.1 2.1 2.24 0.91 1.92 2.98 2.23 2.1 2.4 146 146 166 166 255 255 255 255 166 166 193 193 300 300 300 300 208 208 228 228 355 355 355 355 228 228 265 265 375 375 375 375 236 236 305 305 2.84 2.78 2.34 0.22 0.1 2.96 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 120 120 146 146 224 224 224 224 143 143 166 166 260 260 260 260 173 173 196 196 290 290 290 290 180 180 220 220 325 325 325 325 183 183 250 250 0.8 2.85 4.23 0.89 1.35 4.35 0.62 4.81 2.95 2.84 2 2 2 2 2.96 1.1 2.86 2.TVPB 66 22311E 22311E.35 2.98 2.85 2.27 2.96 2.24 0.96 1.TVPB 72 21312EK.76 1.87 1.34 0.98 2.81 2.87 1.22 0.24 0.95 4.34 0.1 2.5 2.36 0.89 1.34 0.1 2.23 4.5 1.7 1.96 3.84 1.4 4.98 4.TVPB 87 217 .T41A 22314EK 22314EK.81 2.T41A 22214E 22214EK 77 77 77 77 79 79 21314E.84 1.34 0.23 4.T41A 22213E 22213EK 72 72 72 72 74 74 21313E.5 1.89 1.1 1.1 2.86 2.81 2.TVPB 77 22313E 22313E.11 4.36 0.95 2.11 2.24 0.81 4.75 2.87 2.24 0.TVPB 87 21315EK.91 1.5 2.86 2.34 0.78 1.8 1.23 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.95 2.1 2.35 0.5 2.1 2.76 2.03 2.23 0.87 1.89 Turaţia limită min-1 8500 8500 6000 6000 5600 5600 5600 5600 7500 7500 5600 5600 5000 5000 5000 5000 6700 6700 5300 5300 4800 4800 4800 4800 6300 6300 5000 5000 4500 4500 4500 4500 6300 6300 4800 4800 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 64 64 D2 max 91 91 109 109 109 109 109 109 101 101 118 118 118 118 118 118 111 111 128 128 128 128 128 128 116 116 138 138 138 138 138 138 121 121 148 148 rg max 1.35 4.1 1.91 1.24 0.87 1.89 2.91 2.T41A 22215E 22215EK 82 82 82 82 84 84 21315E.03 3.4 4.86 1.TVPB 66 21311EK.34 0.TVPB 82 21314EK.1 2.62 4.5 1.23 0.1 2.23 0.TVPB 72 22312E 22312E.1 2.96 1.84 2.5 2.23 0.23 4.1 2.4 4.24 0.5 1.19 4.85 2.24 0.35 0.27 4.T41A 22313EK 22313EK.98 2.35 0.1 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5300 5300 5300 5300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4500 4500 4800 4800 4800 4800 4300 4300 4300 4300 4500 4500 4500 4500 22211E 22211EK 21311E.84 2.T41A 22312EK 22312EK.TVPB 77 21313EK.92 2.35 4.78 2.36 0.1 2.1 2.89 2.89 2.98 4.1 1.

1 1.5 89.246 0.8 92.5 70.35 0.36 0.2 3.9 43.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri cu bucşă de strângere ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 25 30 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 20 25 30 30 35 35 35 40 40 40 45 45 45 50 50 50 50 52 62 72 80 80 90 90 85 100 100 90 110 110 100 120 120 120 18 20 23 21 23 23 33 23 25 36 23 27 40 25 29 43 43 1 1 1.5 4.5 84 84.2 58 58 4.2 38 45 52 52 29 31 35 35 36 36 46 39 39 50 42 42 55 45 45 59 59 4.5 6.075 0.22 0.4 6.8 4.4 101.5 53.8 3.2 65 70 70 6.4 54.496 0.426 0.2 3.147 0.19 1.7 80.5 1.9 ns ds Dm l c ≈ 9 9 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 13 13 13 13 13 4.5 66.1 1.301 0.696 1.5 4.517 0.5 76 75.1 0.8 3.22 2.222 0.2 3.577 0.35 0.8 4.5 3.1 101.185 0.269 0.86 0.8 3.1 2 2 1.8 60 59 59.185 0.425 0.3 92.147 0.8 47.8 4.608 1.8 3.3 37.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 2 2 2 44.6 53.2 3.2 3.4 48.2 58 65 65 6.7 62.825 1.934 1.8 3.426 J1 ≈ 31.3 73 68.1 1.5 1.353 0.175 0.283 0.03 0.5 1.8 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de strângere kg 0.301 0.5 1.7 63 67.2 3.9 68.2 75 75 218 .2 70 75 75 101.8 66.7 52.3 75.53 2.246 0.

31 0.5 1.84 1.6 65 71 73 81 81 78 91 91 83 99 99 91 109 109 109 D3 min 28 33 39 39 44 44 45 50 50 50 55 55 56 60 60 61 61 D4 max 31 37 43 47 48 53 52 54 59 58 59 66 63 67 72 67 67 b rg min max 5 5 5 8 5 5 5 8 5 5 1 1 1 1.84 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 9500 8500 8000 7500 7000 7000 6700 6700 6300 6000 6300 6000 5600 5600 5600 5600 22205EK 22206EK 22207EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H305 H306 H307 46.16 2.82 2.89 2.12 2.4 54.36 0.75 2.9 2.24 0.86 2.28 0.81 2.24 0.TVPB H309 22309EK 22210EK H2309 H310 10 1 5 5 2 2 21310EK.73 1.5 17000 13000 11000 9500 10000 8000 7500 10000 7500 6700 9500 6700 6000 8500 6000 5600 5600 21307EK.86 2.86 2.26 0.31 0.36 0.35 2.5 78 71 88 91.11 2.94 3.34 0.2 3.5 1 1.19 4.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 43 58.81 2.82 2.62 1.24 0.8 3.1 2.56 1.5 129 93 108 156 98 122 190 120 146 224 224 0.86 2.26 0.5 1 1.23 0.9 2.15 2.TVPB H308 22308EK 22209EK H2308 H309 21309EK.56 1.93 2.77 4.89 1.59 3.5 95 100 143 106 120 176 114 137 216 146 166 255 255 1.5 6 6 6 2 2 2 21311EK.TVPB H310 22310EK 22211EK H2310 H311 10 1.22 3.15 2.7 1.92 2.79 1.62 2.9 3.26 0.81 45 62 83 73.5 1.83 4.26 0.36 0.35 4.62 1.41 2.5 2.TVPB H311 22311EK 22311EK.36 0.98 2.9 2.76 1.TVPB H307 22208EK H308 21308EK.T41A H2311 H2311 219 .56 2.55 2.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.77 3.

49 3.4 92.5 2.2 83.8 79.2 3.553 0.8 110.9 2.2 3.5 9.533 0.5 3.39 3.5 4.8 74.5 6.553 0.2 3.4 79.2 3.452 0.2 85 85 92 92 9.1 2.6 83.8 4.5 6.5 6.1 107.1 1.1 98.25 (continuare) ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 55 60 60 60 60 60 65 65 65 65 70 70 70 70 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 110 130 130 130 120 140 140 140 125 150 150 150 28 31 46 46 31 33 48 48 31 35 51 51 1.83 1.8 92 92 220 .5 2.3 118.1 85.452 0.52 2.3 119.7 86.5 3.12 4.83 2.2 80 80 47 47 62 62 50 50 65 65 52 52 68 68 109.2 80 80 85 85 6.12 0.5 3.1 1.1 2.4 119.91 4.8 128 128 6.373 0.533 0.373 0.1 2.5 126.723 0.5 6.09 1.4 74.2 86.1 110.7 ns ds Dm l c ≈ 13 13 13 13 14 14 14 14 14 14 14 14 6.5 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de srtângere kg 1.1 2.3 112.2 84.5 2.61 2.723 0.1 2.49 1.895 0.895 J1 ≈ 71.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 2.

23 0.78 1.78 2.35 2.1 2.1 2.87 2.34 0.1 2.34 0.23 2.TVPB H312 22312EK 22312EK.98 2.4 4.95 2.86 1.T41A 22213EK H2312 H2312 H313 21313EK.75 2.1 2.85 4.1 21314EK.96 2.23 0.87 1.5 6 5 5 2.1 2.35 0.98 2.TVPB H314 22314EK 22314EK.24 0.34 0.85 2.89 2.23 4.27 2.35 0.5 2.91 2.1 7500 5600 5000 5000 6700 5300 4800 4800 6300 5000 4500 4500 21312EK.92 2 2 4.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 143 166 260 260 173 196 290 290 180 220 325 325 0.91 1.96 1.1 1.84 2.87 1.96 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 5300 5300 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4800 4800 4300 4300 22212EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H312 101 118 118 118 111 128 128 128 116 138 138 138 D3 D4 b rg min max min max 65 65 66 66 70 70 72 72 75 75 77 77 71 79 74 74 79 85 83 83 84 92 86 86 8 5 5 5 8 5 5 5 1.TVPB H313 22313EK 22313EK.T41A H2314 H2314 221 .81 2.24 0.34 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.98 4.T41A 22214EK H2313 H2313 H314 11 1.24 0.24 0.1 2.19 4.96 1.8 1.98 166 193 300 300 208 228 355 355 228 265 375 375 2.5 2.84 2 2 2.

a). Dacă rulmentul face parte din prima categorie (punctul 4.8. . b).diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. b. rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate.Lagăre cu rulmenţi 3. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: . precum şi alte specificaţii necesare calculului. Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect (care pot prelua sarcini axiale într-un singur sens) şi cu dublu efect (care preiau sarcini axiale în ambele sensuri). să fie stabilizat termic. De aceea: a. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . în general. care se calculează conform metodologiei de la § 5. iar rulmentul axial sau axial-radial (cu bile cu dublu efect). satisfăcute. să asigure montajului o anumită rigiditate.).rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). rulmenţii liberi (notaţi cu I.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. să aibă precizie mărită. atunci centrarea arborelui se realizează cu alţi doi rulmenţi radiali care trebuie să fie rulmenţi liberi. 4. . se va încărca integral cu forţa axială din arbore. Ca urmare. b. Rulmenţii axiali şi axiali-radiali pot prelua. 5. precum şi. a cărei mărime este o fracţiune din forţa axială. să fie silenţios etc. atunci acest rulment este ajustat şi în carcasă şi contribuie la centrarea 222 . Această forţă este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. cu componenta axială predominantă şi cu o componentă radială limitată. Fa .1. Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect. în funcţie de construcţia lor următoarele tipuri de forţei: a. Capacitatea rulmenţilor axiali şi axiali-radiali de a prelua numai forţe axiale sau şi forţe combinate influenţează soluţia constructivă de rezemare („lăgăruire”) a arborelui. preliminar. . având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. Dacă rulmentul axial-radial face parte din a doua categorie (punctul 4. calculul lor. Forţe axiale. Aceste condiţii pot fi. II) vor prelua forţele radiale ( FrI . Rulmentul axial sau axial-radial este rulmentul conducător al arborelui. un rulment dintr-o anumită serie. FrII ). Pentru rulmentul ales. Forţe combinate Ei pot prelua forţe combinate. Se alege. în final. rulmenţii axiali cu role cilindrice. punctul 5.

115) sau Pe = XFr + YFa (5. Cu una din relaţiile (5.8. într-un sens (cei cu simplu efect) sau în ambele sensuri (cei cu dublu efect).8.2. pentru calculul forţelor radiale FrI .116) în funcţie de tipul rulmentului. Dacă inegalitatea (5. 6. sau chiar un rulment de alt tip.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi. cu una din relaţiile de tipul: Pe = Fa (5.8. 8. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip.27) sau (5.4. b se calculează conform metodologiilor de la § 5. 7.20).21). 9. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie. a şi 5. în funcţie de tipul acestor rulmenţi. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5.28) avem: 16666 ⎛ C ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5. exponentul p are valoare 3 pentru rulmenţii cu bile şi 3. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară.117) nu este îndeplinită. Cu alte cuvinte arborele mai necesită încă un rulment.1. Mai jos se prezintă calculul diferitelor tipuri de rulmenţi axiali sau axialiradiali. 5. Folosind formula (5.3. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. de la punctele 5. Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali continuă cu determinarea sarcinii dinamice echivalente.117).2 Rulmenţi axiali cu bile.117) unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5. cu simplu sau cu dublu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu bile cu simplu sau cu dublu efect sunt date în tabelul 1. Forţa axială Fa care încarcă numai rulmentul axial-radial este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. FrII care încarcă cei doi rulmenţi se va proceda conform metodologiei de la § 5. Rulmenţii de acest tip pot prelua forţe axiale. Factorii X şi Y sunt daţi în cataloagele rulmenţilor. punctul 5. dar din altă serie sau un alt tip de rulment. Ca urmare. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară.1. dar nu preiau forţe radiale. Rulmenţii radiali liberi. În relaţia (5.Alegerea şi calculul rulmenţilor arborelui.33 pentru rulmenţii cu role. Pentru a se adapta mai bine unor abateri de aliniament ale arborelui sau 223 . care trebuie să fie un rulment radial liber. 10.

rulmenţii axiali trebuie tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: ⎛n ⎞ Fa min = M ⎜ max ⎟ (kN) ⎝ 1000 ⎠ 2 (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.26).3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali-radiali cu bile sunt date în tabelul 1. cu precizările de mai jos. atunci din relaţia (5.8. sau cu şaibe sferice conjugate cu şaibe de reazem. iar pentru cei cu dublu efect − în tabelul 5.1 (rulmentul axial cu bile cu contact unghiular).119) Calculele continuă cu etapele 7-10. C 0 nec ≤ C 0 . Aceşti rulmenţi sunt rulmenţi de precizie.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. aceşti rulmenţi pot fi prevăzuţi cu şaibe sferice. La etapa a 5-a. se aplică succesiunea de calcul de la punctul 5. atunci rulmentul trebuie pretensionat la montaj (de pildă. cu arcuri).26. pentru rulmentul axial cu bile. nmax .2.2.44).8.120) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Se impune precizarea 224 . pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra bilelor la turaţii mari. au o rigiditate mare şi frecări mici. (rot/min). la rulmenţii unşi cu unsoare şi.3.118) în care M este constanta sarcinii minime şi are valori date pentru fiecare rulment (tab. Pentru a se evita patinarea bilelor la sarcini mici.118). Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5. 5.6. de asemenea.27 [9]. Ei se pot adapta la deformaţii unghiulare flexionale ale arborilor ale căror valori limită sunt date în § 3. 5. La etapa a 6-a. realizaţi cu toleranţe mici (precizie P 4 ).26).Lagăre cu rulmenţi deformaţiilor sale. aşa cum se poate vedea în tabelul 5. a.26. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect se prezintă în tabelul 5. Dacă forţa axială care încarcă rulmentul în timpul funcţionării nu are o valoare cel puţin egală cu cea dată de (5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.

5.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1.47 Fa (5. rulmenţii axiali trebuie întotdeauna tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: 225 . La etapa a 6-a.124) P0 C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. i = 1 şi se observă că f s devine f s = C 0 / P0 . într-un singur sens (sunt rulmenţi cu simplu efect). Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. Aceşti rulmenţi suportă sarcini axiale mari. Un extras cu date despre rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect se dă în tabelul 5.28). Nu se pot adapta deformaţiilor unghiulare flexionale ale arborelui. cu şocuri. Pentru a se evita patinarea rolelor la sarcini mici. Cu rulmenţii axiali cu role cilindrice se realizează montaje rigide ale arborelui. Dacă arborele are un singur rulment cu simplu efect.8. cu precizările de mai jos.121) De asemenea. de asemenea. forţa axială care încarcă rulmentul nu trebuie să depăşească valoare limită dată în cataloage (tab. 5. forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii cu simplu efect se montează pereche. unde i .3.8.2.3. deci este un coeficient de siguranţă static.Alegerea şi calculul rulmenţilor importantă că rulmenţii de acest tip se pot utiliza până la forţe radiale care satisfac inegalitatea: Fr ≤ 0. la rulmenţii unşi cu unsoare şi.28 [9]. În acest tabel. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5.5: C ⋅i f s = 0 ≥ 2.122) Calculele continuă cu etapele 7-10. pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor la turaţii mari.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s [9] să nu fie mai mic de 2.123) În condiţii de încărcare statice (§ 5.5 (5. în O sau în X.numărul rulmenţilor care preiau sarcina axială. în regim de funcţionare dinamic (turaţii peste 10 rot/min).1.

pentru rulmentul axial.003 pentru seria 811.factor care depinde de seria rulmentului A = 0.3. D g .2. C 0 nec ≤ C 0 . cu precizările de mai jos. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.diametrul exterior al şaibei de carcasă. În acest tabel.Lagăre cu rulmenţi Fa min ⎛ Dg ⋅ H ⋅ n ⎞ C0 = + A⋅⎜ ⎜ 10 6 ⎟ ⎟ (kN ) 22000 ⎝ ⎠ 2 (5.înălţimea rulmentului. (rot/min). însă.29). n . iar rulmentul axial nu are şaiba de carcasă ajustată în carcasă. 226 .125) în care C 0 este sarcina statică de bază. D g . (mm). în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5.127) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.126) Calculele continuă cu etapele 7-10. precum şi centrarea lui o realizează doi rulmenţi radiali liberi.29 [9]. La etapa a 6-a. cât şi a celor doi rulmenţi radiali. De aceea. A . H se găsesc în tabelul 5.29.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Valori numerice pentru C 0 . se determină cu relaţia: P0 = Fa (5.0025 pentru seria 812. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu role cilindrice se prezintă în tabelul 5. El. Rulmentul axial cu role cilindrice este întotdeauna rulmentul conducător. Aceste particularităţi determină metodologia de calcul atât a rulmentului axial. nu poate prelua sarcini radiale. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. poziţionarea radială a arborelui. (mm).6. (kN). atunci din relaţia (5. H . Sarcina statică echivalentă. pentru rulmentul axial cu role cilindrice. A = 0.44).8. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. 5.

30 [9]. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.2. Arborele mai are un rulment radial liber. D g . dar de valori limitate. n . A = 0. se determină cu relaţia: 227 . A = 0.130) Calculele continuă cu etapele 7-10. (kN).3.128) Şaiba sferică de carcasă asigură rulmentului capacitatea de a se adapta abaterilor de aliniere ale arborelui sau deformaţiilor unghiulare flexionale ale acestuia (§ 3. La etapa a 6-a. la turaţii mari.55Fa (5.0031 pentru seria 293E. Sarcina statică echivalentă. H . H se găsesc în tabelul 5. (mm). Pentru ca efectele nefavorabile ale forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor.2 Fr pentru Fr ≤ 0.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. ei pot prelua şi sarcini radiale.3. Rulmentul axial oscilant cu role butoi este întotdeauna rulmentul conducător. ca fracţiuni din forţa axială preluată de rulment: Fr ≤ 0. (rot/min). pentru rulmentul axial oscilant.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5.factor care depinde de seria rulmentului A = 0.1. Datorită înclinării căilor de rulare. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de încărcare axială. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: Pe = Fa + 1. pentru rulmentul axial oscilant.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice sunt date în tabelul 1. să fie diminuate. Valori numerice pentru C 0 .0027 pentru seria 292E.2). dar preia şi forţe radiale. şaiba de carcasă fiind ajustată în carcasă. D g .8.0021 pentru seria 294E. cu precizările de mai jos.diametrul exterior al şaibei de carcasă.55Fa (5.înălţimea rulmentului. (mm).129) în care C 0 este sarcina statică de bază. A . Acest specific constructiv determină metodologie de calcul. aceşti rulmenţi trebuie întotdeauna să fie încărcaţi axial (tensionaţi) cu o forţă care să nu fie mai mică decât valoarea de mai jos [9]: Fa min ⎛ D ⋅H ⋅n ⎞ C = 0 + A ⋅ ⎜ g 6 ⎟ (kN) 1400 ⎝ 10 ⎠ 2 (5.8.

dacă.55Fa (5. la verificarea rulmentului. date în tabelul 5.30. Se alege. predimensionare. preliminar.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate pe întreaga lor suprafaţă. De asemenea.8.7 Fr pentru Fr ≤ 0. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: 228 . dat de relaţia (5. prezentată mai jos. Ea are în vedere traseul direct. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale.4. regimul de lucru. Stabilirea durabilităţii necesare. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca.30. 3. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. Din etapa de dimensionare a arborelui (a.131) În condiţii de încărcare statice (§ 5.Lagăre cu rulmenţi P0 = Fa + 2. 2. dacă. deci un rulment din altă serie. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia.124) să se conformeze următoarelor valori [9]: f s ≥ 8 . condiţiile de mediu. pe lângă condiţia ca şaibele rulmentului să fie rezemate pe întreaga lor suprafaţă şaiba de carcasă este ajustată în carcasă cu un câmp K7 . care reies din tema de proiectare. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. Rezultatele acestei etape constau în: a.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s . Un extras cu date despre rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice se prezintă în tabelul 5. la o transmisie planetară) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. 1. prin calcule. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. b. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică mai mare. 5.8. condiţiile de gabarit. relaţiile dimensionale între piesele vecine.4 Calculul rulmenţilor cu ace 5. axul pe care se montează rulmenţii cu ace ai unui satelit. explicat la § 5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate axial pe umeri având diametrele D1 şi D2 . f s ≥ 6 . Alegerea seriei are un caracter preliminar. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. În acest tabel.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat.7. b. un rulment dintr-o anumită serie. în ore Lhnec sau în milioane de rotaţii Lnec . f s ≥ 4 . stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) sau a axului (de exemplu. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.

precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C r .. să fie silenţios etc. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. precum şi alte specificaţii necesare calculului.). în general. . se cunoaşte poziţia satelitului pe ax.). dacă se roteşte inelul exterior. notaţi cu I şi II . Pentru rulmentul ales. în afirmaţiile de mai sus. radiale. 5. 6. La rulmenţii cu ace care nu au inel interior. să aibă un gabarit radial minim.Alegerea şi calculul rulmenţilor . Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui (axului). satisfăcute. să aibă etanşare proprie. .rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. reacţiunile vor fi H I şi H II . iar cel interior este fix (situaţie frecventă la transmisii planetare). Ca urmare. roţi de curea etc.16). Aceste condiţii pot fi. sau cu relaţia (5. Se pot calcula forţele (tangenţiale. Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. în locul inelului interior se ia în considerare fusul pe care se montează rulmentul cu ace. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. dacă inelul rotitor este inelul interior. .diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil. axiale) care acţionează asupra acestor organe ale transmisiei. roţi de curea etc. 4.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţia (5. În cazul axului unui satelit.17).133) Rulmenţii cu ace preiau numai sarcini radiale. 229 . în cele două plane reciproc perpendiculare. având în vedere diversitatea dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. respectiv V I şi V II . să permită compensarea unor deformaţii unghiulare flexionale ale arborelui. H şi V . aceste reacţiuni sunt forţe radiale.132) şi FrII = H II + V II 2 2 (5.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2).

076 0.3 0.6 32 17 17 17 17 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 230 .058 19 22 0.044 0.5 6 36 18 30 42 5 32 16 26 38 4 28 12 24 35 4 R A du Du su 532.5 7 40 45 19 21 36 38 50 55 5.6 1 1 1 0.6 0.8 24 11 16 17.9 24 25.043 0.203 0.855 0.198 0.363 0.26 Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect Dw dw rs H rs dg Dg 511.6 0.026 15 0. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.6 0.6 0.154 0.244 0.045 0. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.6 0.303 0.084 0.577 0.6 28 12 18 19. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.114 0.056 0.3 0. 512.6 1 1 1 1 1.052 0.265 0.6 0.6 0.015 0.02 0.3 9 12 13.057 0.2 10 14 14.437 0. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.351 0.6 0.7 11 15 16.022 15 0.014 15 15 15 15 16 17 17 18 19 19 21 22 22 26 27 27 27 27 27 32 32 32 32 32 32 37 37 37 37 37 37 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 9 12 13.147 0.1 50 56 24 24 48 52 65 72 7 7. 513.038 17 0.5 45 50 22 22 42 45 55 62 5.6 0.066 20 25 0.05 0.136 0.8 21 22.038 0.085 22 28 0.095 0.032 0.7 18 19.6 1 1 1 0.121 0.3 0.

13 -1 Simbol Rulment FAG 51102 51202 53202 51103 51203 53203 51104 51204 53204 51105 51205 53205 51305 53305 51405 51106 51206 53206 51306 53306 51406 51107 51207 53207 51307 53307 51407 U207 U307 U206 U306 U205 U305 U204 U203 U202 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 23 25 25 25 28 28 29 32 32 35 38 38 41 41 46 40 43 43 48 48 54 45 51 51 55 55 62 D2 max 20 22 24 22 24 26 26 28 30 32 34 36 36 38 39 37 39 42 42 45 46 42 46 48 48 52 53 rg max 0.6 16.01 0.01 0.5 29 50 50 55 55 80 33.6 0.04 0.5 46.3 12.008 0.5 27.5 65.5 65.028 0.002 0.003 0.01 0.5 50 50 86.028 0.3 16.3 0.3 27.4 15.5 67 67 88 88 156 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.004 0.3 0.004 0.6 0.5 35.6 0.5 37.019 0.08 0.01 0.05 0.4 22.6 35.8 37.008 0.5 51 16.7 22.6 1 1 1 0.6 0.6 25 25 38 38 72 17.6 0.6 17.5 125 37.004 0.3 0.5 46.013 0.028 0.001 0.6 0.6 0.6 1 1 1 0.6 0.019 0.6 28 28 34.5 statică C0 kN 14 25 25 15.3 17.05 0.6 9.01 0.028 0.004 0.5 20.6 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 9.6 0.6 1 1 1 1 1 8500 6700 6700 8500 6700 6700 7000 5600 5600 6300 5000 5000 4300 4300 3600 5600 4800 4800 4000 4000 3200 5300 4000 4000 3600 3600 3000 231 .5 34.01 0.

655 1.31 0. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.5 60 60 60 60 60 60 60 11.36 1.1 1.5 28 55 60 72 82 7 8.3 1.42 3.1 0.91 0. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.5 36 14 20 21.561 1.257 0.1 1.16 0.6 1 1 1 1 1.6 0.3 26 28.1 1.5 0.382 0.5 72 90 32. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.6 1 1 1.26 (continuare) Dw dw rs H rs dg Dg 511.97 2.649 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 232 . U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.932 0.098 0.612 0.23 0. 512.17 0.783 1.18 0.3 28 30.148 24 33 0.3 35 39.17 0.279 0.3 48 17 26 28 35 38.1 1.341 0.5 31 34.165 26 37 0.5 11 56 64 26 25 60 65 78 90 7.5 28 62 72 82 100 7.28 0.12 40 40 40 40 40 40 40 42 42 42 42 42 42 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 57 57 57 57 57 57 62 62 62 62 62 62 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 13 19 20.152 0.38 2.1 39 14 22 23.346 0.259 0.5 1 1 1 1.1 0.5 10 56 64 28.3 43 16 25 27.3 51 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 11.5 R A du Du su 532.6 1 1 1 1 1.817 31 42 0.5 41 78 85 100 115 9 72 80 35 30 72 80 95 110 9 64 72 32.1 1.6 1 1 1.125 23 31 0.1 1. 513.609 1.7 0.247 30 42 0.278 0.07 0.536 0.087 0.

05 0.12 0.05 0.28 0.6 1 1 1 1 1 0.12 0.11 0.07 0.08 0.5 156 31 61 61 102 102 180 36.28 0.18 0.67 0.024 0.07 0.12 0.08 0.22 0.02 0.016 0.043 0.5 86.6 1 1 1 1 1 0.5 46.038 0.48 0.5 1 1 1 1 1 1.18 0.5 50 50 86.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 23.2 46.05 0.32 0.5 61 61 112 24.5 39 39 75 75 129 25.11 0.6 1 1 1 1 1.5 62 62 100 100 200 statică C0 kN 50 98 98 112 112 204 57 80 80 140 140 245 63 106 106 170 170 310 78 134 134 208 208 360 93 140 140 208 208 400 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.5 0.12 0.043 0.6 1 1 1 1 1.26 0.5 4500 3800 3800 3200 3200 2400 4500 3600 3600 3000 3000 2200 4300 3400 3400 2800 2800 2000 3800 3200 3200 2400 2400 1800 3600 3000 3000 2200 2200 1700 233 .85 -1 Simbol Rulment FAG 51108 51208 53208 51308 53308 51408 51109 51209 53209 51309 53309 51409 51110 51210 53210 51310 53310 51410 51111 51211 53211 51311 53311 51411 51112 51212 53212 51312 53312 51412FP U212 U312 U211 U311 U210 U310 U209 U309 U208 U308 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 57 57 63 63 70 57 62 62 69 69 78 62 67 67 77 77 86 69 76 76 85 85 94 75 81 81 90 90 102 D2 max 48 51 55 55 60 60 53 56 60 61 65 67 58 61 62 68 72 74 64 69 72 75 80 81 70 74 78 80 85 88 rg max 0.26 0.

6 0.6 49 37 39.6 0.215 0.3 0.7 7 7 8 8 7 7 9 9 8 8 10 10 9 9 12 9 9 12 12 9 9 14 14 40 45 16.5 7 42 52 44 0. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 50 55 5.509 0.3 0. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.17 40 40 40 40 40 64 72 30.5 18 36 38 25 25 25 25 25 45 50 20 19.435 0.3 0.513 0.6 0.1 r1s min 0.749 0.6 0.6 38 41.6 0.6 29 32.303 0.6 0.3 0.5 23 62 72 82 100 7.6 0.236 0.25 1.1 1.11 0.986 0.15 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.3 0.07 35 35 35 35 35 56 64 23 21 60 65 78 90 7.27 Rulmenţi axiali cu bile cu dublu efect Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.5 42 45 55 62 5.15 0.3 0.5 11 47 70 0.3 0.3 0.2 36 38.63 1.76 1.044 20 20 20 20 20 27 27 27 27 32 32 32 32 37 37 37 37 42 42 42 47 47 47 47 52 52 52 52 47 47 52 52 52 52 60 60 62 62 68 68 68 68 78 73 73 85 85 78 78 95 95 28 31.057 0. 513.6 0.537 1.3 34 37.038 0.291 0.098 0.8 44 47.23 234 .3 0.6 0.6 0.221 0.087 0.3 0.635 1.6 R A du 532.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.371 0.6 1 1 0.5 6 36 42 0.032 0.269 0. 514 dw rs A H R r1s r1s dg Dg 532. 512. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 0.4 34 37.3 0.056 30 30 30 30 30 30 30 30 50 56 56 21 21 25 48 52 55 65 72 72 7 7.84 0.6 0.771 0.5 10 45 62 0.539 0.3 39 42 58 64.6 52 56.3 0.084 0.5 7 37 46 0.

6 0.5 25 25 38 38 35.028 0.12 0.019 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 28 28 34.5 34.028 0.01 0.013 0.6 0.028 0.6 0.6 5000 5000 4300 4300 4800 4800 4000 4000 4000 4000 3600 3600 3800 3800 3200 3600 3600 3000 3000 3400 3400 2800 2800 U206 U306 U207 U307 U208 U209 U309 U210 U310 235 .6 0.05 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.18 0.3 0.5 65.6 0.01 0.019 0.6 1 1 0.6 0.5 67 67 88 88 98 98 112 80 80 140 140 106 106 170 170 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.3 0.05 0.043 0.05 0.3 0.5 86.3 0.5 65.028 0.18 -1 Simbol Rulment FAG 52205 54205 52305 54305 52206 54206 52306 54306 52207 54207 52307 54307 52208 54208 52308 52209 54209 52309 54309 52210 54210 52310 54310 Şaiba de reazem FAG U205 U305 Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 D2 max 34 36 36 38 39 42 42 45 46 48 48 52 51 55 55 56 60 61 65 61 62 68 72 rg max 0.3 0.3 0.3 0.5 statică C0 kN 50 50 55 55 46.5 50 50 46.6 0.5 35.08 0.3 0.3 0.3 0.6 0.3 0.05 0.07 0.013 0.5 61 39 39 75 75 50 50 86.043 0.3 0.6 0.6 0.07 0.5 46.6 0.6 0.12 0.5 46.

03 2. 512.5 78 85 100 115 9 11.6 0.53 1.27 (continuare) Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.21 0.3 47 49.19 2.92 0.6 0.1 1.55 236 .6 0. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.87 4.67 6.7 47 65 47 72 80.5 56 78 0.6 1. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 1 1 1.5 1.24 2.6 0.16 0.1 1.5 32.32 1. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 95 110 9 11.48 1.5 36.5 92 105 115 140 9. 514 dw rs A R H r1s r1s dg Dg 532.571 2.1 1.6 1 1 1 1 1 1 1 100 39 98 R A du 532.5 25.1 1 1 1.5 55 78 0.28 45 45 45 45 45 57 57 57 57 62 62 62 62 67 67 72 72 72 77 77 77 77 90 90 105 105 95 95 110 110 100 115 105 125 125 110 110 135 135 45 49.5 72 80 50 50 50 50 50 72 90 30.1 1 1 1.5 1.3 130 13 88 3.6 46 50 64 70.6 0.12 2.5 15 57 95 0.2 10 10 15 15 10 10 15 15 10 15 10 16 16 10 10 18 18 72 80 32.5 r1s min 0.152 0.6 0.49 2.41 0.71 5.1 1 1.6 64 72.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5. 513.6 79 87.6 0.6 0.6 0.37 2.31 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 90 100 47.1 1 1.

18 0.28 0.6 1 1 1 1 1 1 1 3200 3200 2400 2400 3000 3000 2200 2200 3000 2200 2800 1900 1900 2800 2800 3800 3800 U212 U312 U215 U315 237 .6 0.26 0.5 rg1 max 0.75 -1 Simbol Rulment FAG 52211 54211 52311 54311 52212 54212 52312 54312 52213 52313 52214 52314 54314 52215 54215 52315 54315 U314 Şaiba de reazem FAG U211 U311 Dimensiuni de montaj D1 min mm 55 55 55 55 60 60 60 60 65 65 70 70 70 75 75 75 75 D2 max 69 72 75 80 74 78 80 85 79 85 84 92 98 89 92 99 105 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.53 0.6 0.32 0.11 0.12 0.12 0.18 0.75 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 61 61 102 102 62 62 100 100 64 106 65.53 0.6 0.6 0.6 0.11 0.26 0.16 0.5 137 137 67 67 163 163 statică C0 kN 134 134 208 208 140 140 208 208 150 220 160 300 300 170 170 360 360 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.6 0.6 0.28 0.6 0.6 0.14 0.5 1.

6 1 1. 7603 Unghi de contact α=60º rs Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.074 0.147 0.1 2 1.418 0.5 68.139 0.1 1.5 2 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.29 0.1 1.399 0.5 77.275 0.5 41 47.5 55 61.1 1 1.6 0.1 1.5 31 36 39.1 a ≈ Masa ≈ kg 35 40 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 11 12 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 27.5 1.08 15 17 20 15 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 25 30 35 40 45 50 55 60 238 .232 0.5 85.5 1.1 1 1.052 0.28 Rulmenţi axial-radiali cu bile cu simplu efect a D α rs B d 7602.67 0.17 0.557 1.5 1.5 91.94 2.751 0.409 0.5 71.488 0.5 48 55.546 0.5 62.1 1.992 0.74 1.5 86 98 0.5 66 77.5 2.

5 40.2 26.5 61 60.5 30.5 53 33.5 57 64.5 1 1.5 2.5 50 38 58.5 80 56 88 1) statică C0 kN 15 20 22.3 2.9 2.6 1 1 1 1 1 1 1 1.5 75 Turaţia limită Unsoare min -1 Prestrân.5 26 34.5 10 Nmm 20 30 50 60 65 85 85 130 115 170 170 225 190 300 230 360 250 460 350 540 FAG 7602015TVP 7602017TVP 7602020TVP 7603020TVP 7602025TVP 7603025TVP 7602030TVP 7603030TVP 7602035TVP 7603035TVP 7602040TVP 7603040TVP 7602045TVP 7603045TVP 7602050TVP 7603050TVP 7602055TVP 7603055TVP 7602060TVP 7603060TVP Dimensiuni de montaj D1 mm 20.5 56.3 8.5 3.3 5.5 75.1 D2 rg max 6700 6000 5000 4500 4500 3800 3800 3200 3200 3000 2800 2600 2600 2200 2400 2000 2200 1900 2000 1800 Forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii se montează pereche.5 10.5 28 45 31.5 1 1.5 37.5 43.5 39 69.5 41.5 51 53.6 14 13.5 22 28.5 63 47.5 7 4.9 4.5 79 94 85.8 6.5 63 72 69.5 2 1.6 0.6 4.5 39 55 50 61 64 83 68 104 75 127 81.5 30 36.5 77 77 82.5 28 35.3 1.5 45 46.Moment Simbol gere 1) de frecare Fv Mr Rulment kN 1.5 23 27.5 67 69.6 8.6 21.7 2.5 32 30.5 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 12.5 45 52 52.5 16.6 19.5 32 38 39. 239 .9 7.6 4.3 4.5 101 96 107.5 1 2 1.5 73 85.3 2.5 146 112 166 Forţa axială maximă dinamică kN 6. în X sau în O.2 18 17 23.5 39.8 4.5 30 34.6 24.3 3.

3 0.138 0.285 0.5 5 4 5.226 0.6 0.368 0.5 4 6.255 0.75 7.75 3 3 4.127 0.653 15 17 20 25 30 15 17 20 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 35 40 45 50 55 60 240 .6 1 0.6 1 0.5 5.037 0.6 1 0.75 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 0.299 0.5 5 7 4.026 0.06 0.25 3.29 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Dw dw h h rs rs H dg Dg Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H h rs min Masa ≈ kg 16 18 21 26 32 32 37 37 42 42 45 47 52 52 57 57 62 62 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 9 9 10 11 11 16 12 18 13 19 14 20 14 22 16 25 17 26 2.6 1 0.3 0.208 0.75 2.022 0.079 0.5 0.6 1 1 1 0.055 0.115 0.25 3.6 0.146 0.58 0.6 0.

Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 13.5 140 statică C0 kN 27 27 51 73.4 24.3 0.6 1 0.6 1 0.6 0.7 13.3 0.5 53 93 55 108 56 116 68 150 96.6 0.5 65.6 1 0.6 1 0.6 1 1 1 241 .5 61 36.5 32.5 34.6 0.3 0.5 83 132 93 156 137 220 150 255 143 285 193 390 265 365 Turaţia limită min-1 14000 13000 11000 9500 8000 7500 7000 6300 6300 5600 5600 5300 5300 4800 4800 4300 4300 4000 6000 5600 4000 3200 2800 2400 2400 2400 2000 1800 1800 1600 1900 1400 1600 1300 1300 1300 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 81102LPB 81103LPB 81104TVPB 81105TVPB 81106TVPB1 81206TVPB 81107TVPB 81207TVPB 81108TVPB 81208TVPB 81109TVPB 81209TVPB 81110TVPB 81210TVPB 81111TVPB 81211TVPB 81112TVPB 81212LPB Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 27 32 38 43 48 48 56 56 63 61 68 66 73 73 84 80 89 D2 max 18 20 23 29 34 34 39 41 44 45 49 50 54 55 60 61 65 66 rg max 0.

6 14.2 A rs He Hg rs Dw dw hb dg Dg A Hg H H Arborele 90 100 110 120 130 140 150 160 170 242 .5 31 33.1 1.1 4 3 5 3 5 36 38 40 43 45 33 48 33 50 36 55 41 60 46 64 49 69 51 69 51 74 56 78 57 84 38 42 44 47 50 50 54 52 56 58 62 64 69 70 74 76 81 82 86 87 92 92 99 96 104 dg Dw Dg H Hg Hw 29318E Masa ≈ He rs min hb A kg 2.5 2.89 2.1 4 2.03 3.9 13.3 8.38 3.9 16.87 21.5 2 2 2 2.54 5.5 26.1 4 2.5 3 2 3 2.65 7.9 10. 294E Dimensiuni dw mm 60 65 70 75 80 85 60 65 70 75 80 85 85 90 90 100 100 110 110 120 120 130 130 140 140 150 150 160 160 170 170 88 94 102 108 116 111 123 115 130 129 142 142 158 158 172 169 187 181 194 192 211 206 224 215 239 115 125 135 140 150 135 160 140 170 155 185 175 205 190 220 205 240 220 250 230 270 245 285 255 305 130 140 150 160 170 150 180 155 190 170 210 190 230 210 250 225 270 240 280 250 300 270 320 280 340 42 45 48 51 54 39 58 39 60 42 67 48 73 54 78 58 85 60 85 60 90 67 95 67 103 20 21 23 24 26 19 28 19 29 20.1 1.6 31.49 12.4 3.8 32 23 35 26 37 28 41 29 41 29 44 32 45 32 50 15 16 17 18 19 14 21 14 22 15 24 17 26 19 28 21 31 22 31 22 32 24 34 24 37 27 29.30 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Dw dw rs Hw He h b rs dg Dg 293E.4 5.5 1.5 54 38.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.04 13.1 4 2.1 6.2 39.71 4.5 42 65.5 35 24.5 37 24.9 9.38 10 5.5 36.1 1.5 54 38 58 42 60.3 47 34 50.5 2.28 2.5 39 26 43 30.

5 2.5 4 2.1 3 2.1 3 2.5 2.1 2 2.5 2 2 2 2.1 1.1 3 2.1 1.5 2.1 3 2.1 1.5 4 3600 3400 3000 2800 2800 3400 2600 3400 2400 3000 2200 2600 2000 2400 1800 2200 1700 2000 1700 2000 1500 2000 1400 1800 1300 243 .Alegerea şi calculul rulmenţilor D3 D1 rg rg D4 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 335 380 430 490 550 345 600 355 670 415 830 530 950 640 1120 720 1250 800 1290 815 1460 965 1660 1000 1860 statică C0 kN 900 1020 1200 1370 1560 1060 1730 1100 1930 1370 2450 1700 2800 2080 3350 2360 3900 2700 4050 2850 4800 3350 5300 3450 6000 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 4800 4500 4000 3600 3400 3800 3200 3600 3000 3200 2600 3000 2400 2600 2200 2400 2000 2200 2000 2000 1800 1900 1700 1900 1600 29412E 29413E 29414E 29415E 29416E 29317E 29417E 29318E 29418E 29320E 29420E 29322E 29422E 29324E 29424E 29326E 29426E 29328E 29428E 29330E 29430E 29332E 29432E 29334E 29434E Dimensiuni de montaj D1 min mm 90 100 105 115 120 115 130 118 135 132 150 145 165 160 180 170 195 185 205 195 220 210 230 220 245 D2 max 107 115 124 132 141 129 150 135 158 148 175 165 192 182 210 195 227 208 237 220 253 236 271 247 288 D3 min 133 143 153 163 173 153 183 158 193 173 214 193 234 213 254 228 275 244 285 254 306 274 326 284 346 D4 max 70 73 80 86 91 93 97 99 103 109 112 119 125 132 135 141 151 152 158 163 171 174 181 184 191 rg max 1.5 2.

8. Factorul de corecţie a vc se determină din figura 5. ⎛C ⎞ Lna = a1avc L10 = a1avc ⎜ r ⎟ ≥ Lnec ( mil.sarcina dinamică echivalentă (notată în acest volum cu Pe). 5. În această figură. Pu . P .20). în milioane de rotaţii (relaţia 5.factor de corecţie care ţine seama de condiţiile de funcţionare. Valorile lui Pu se dau în cataloage (a se vedea extrasele din tabelele 5.135) În aceste relaţii: C r este sarcina dinamică de bază a rulmentului (din catalog). Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5.9 [23]. atunci. în afirmaţiile de mai sus.31 [23].29).134) (5.Lagăre cu rulmenţi Dacă în montaj se utilizează doar colivii cu ace. avc .134) sau în ore de funcţionare (relaţia 5.35. atunci oboseala rulmentului trebuie luată în considerare. 5. K reprezintă raportul K= ν ν1 (5. Se calculează durabilitatea efectivă a rulmentului (rulmenţilor) cu ace cu relaţiile de mai jos.27) … (5. fără a exista inel interior sau inel exterior.sarcina limită de oboseală („fatigue limit load”).135).21). diferiţii factori (mărimi) care apar au semnificaţiile de mai jos şi se determină conform explicaţiilor şi indicaţiilor care urmează. 7. 244 . η c este factorul care ţine seama de nivelul de contaminare a lubrifiantului cu particule solide. Se determină sarcina dinamică echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. Valori ale factorului η c sunt date în tabelul 5.34. cu semnificaţia şi cu explicaţiile aferente de la relaţiile (5.36). 9. Dacă sarcina dinamică echivalentă Pe depăşeşte valoarea Pu . a1 . (mm2/s). respectiv la exterior (de exemplu roata dinţată montată pe colivia cu ace).rot ) ⎝ Pec ⎠ Lna 16666 ⎛ C r ⎜ = a1 a vc n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (h) ⎠ p p (5. 5.136) în care ν este vâscozitatea cinematică efectivă a lubrifiantului la temperatura de funcţionare.factorul de corecţie.33. în locul inelelor interior şi exterior se iau în considerare piesele conjugate cu care acele vin în contact la interior (de exemplu fusul). Este mai practică utilizarea relaţiei (5.135) [după 23].

3 (pag. la temperatura de funcţionare să aibă o vâscozitate cinematică ν egală sau foarte apropiată de vâscozitatea nominală ν 1 (în acest caz.vâscozitatea cinematică recomandată („nominală”) a lubrifiantului pentru rulmentul dat şi pentru turaţia de serviciu n a arborelui (rot/min).Alegerea şi calculul rulmenţilor ν 1 .138) poate servi la alegerea unui ulei care. avc tinde către 0. 245 . avc Factor de corecţie a durabilităţii Pentru K>4. Valorile vâscozităţii ν 1 se dau în figura 5. 5. se utilizează curba K=4.9 Factorul de corecţie avc Figura 5.10 [23].1 pentru orice valoare a lui K Fig. K=1). Pentru ηc (Pu/P) apropiat de zero.

8 0.1..0 0 Puritate înaltă Ulei filtrat printr-un filtru foarte fin Rulmenţi cu etanşare proprie Puritate normală Ulei filtrat printr-un filtru fin Contaminare slabă Contaminare normală Rulmentul este contaminat cu particule de uzură.3.. cu o frecvenţă de nosc (oscilaţii pe minut).Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5..10 Vâscozitatea nominală ν1 Dacă rulmentul cu ace are o mişcare de oscilaţie cu un unghi total ϕ [°] ( ϕ = 2α .3 0..1 0.. atunci se calculează o „turaţie” echivalentă: 246 .5 0. provenite de la alte organe de maşini Contaminare mărită Mediul înconjurător este puternic contaminat Lagărele nu sunt etanşate corespunzător Contaminare severă ν1 Vâscozitatea nominală Diametrul mediu dM Fig. unde α este amplitudinea unghiulară a oscilaţiei [°]).31 Factorul de contaminare Contaminare Puritate extremă Condiţii de laborator Factorul ηc 1 0..0. 5.0.5.

5) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului.2 Rulmenţi cu ace. Dimensiunea Fw (diametrul cercului tangent interior la acele rulmentului. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia : P0 = Fr (5. alezajul carcasei în care se ajustează inelul exterior al rulmentului trebuie să aibă un câmp de toleranţă până la K7 inclusiv (H7.33. Această informaţie serveşte proiectantului pentru a putea aprecia natura relaţiei dintre rulment şi fus.135).43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .32 Condiţii impuse arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Diametrul nominal al arborelui mm Peste Până la Câmpul de toleranţă al arborelui Jocul intern al rulmentului în timpul funcţionării mai mic mai mare normal decât normal decât normal Rugozitatea admisibilă (µm) 65 80 120 160 - 65 80 120 160 180 k5 k5 k5 k5 k5 h5 h5 g5 g5 g5 g6 f6 f6 f6 e6 Ra=0.32).3 (Rz=1.33 şi 5.2 (Rz=1) Ra=0. atunci jocul intern la montaj trebuie verificat (prin calcule sau prin măsurare). De aceea.135) nu sunt îndeplinite.135). În formula (5. Dacă inelul exterior este montat cu strângere.137) 180 cu care se operează în relaţia (5. se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.4.34) are câmpul de toleranţă F 6 . deoarece pe el rulează acele rulmentului. durabilitatea necesară Lhnec .138) n = nosc În continuare. 5.34 [23]). atunci rulmentul trebuie calculat la sarcina statică. J7. abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului. 247 .4. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip. în care C 0 r este sarcina statică de bază a rulmentului.44). 5. dată în cataloage. Tabelul 5. fusul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de precizie dimensională şi de rugozitate a suprafeţei (tab.6. K7). De asemenea.Alegerea şi calculul rulmenţilor ϕ (rot/min) (5. 10. ei pot fi doar rulmenţi liberi. în ore de funcţionare. din relaţia (5.4 (Rz=2. C 0 nec ≤ C 0 r .6) Ra=0. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. La rulmenţii cu ace fără inel interior (tabelele 5. fără sau cu inel interior Rulmenţii cu ace nu pot prelua sarcini axiale. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. 5.134) sau (5. Dacă inegalităţile (5.8. fusul trebuie călit. vezi tabelele 5.

6 0.3 10.35 17000 12000 6.7 17.08 22000 18000 2.6 27.1 35.43 20000 15000 3.9 21000 17000 2.5 25 18.2 16000 12000 4.9 40 65.91 22000 19000 2.1 20000 15000 1.4 17.5 0.3 17.3 16.3 16 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 69 NKS NKS 20 NKS 22 NKS 24 NKS 25 NKS 28 Masa FW ≈g 21.5 34 57 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de oboseală nG referinţă Pu nB -1 kN min min-1 1.3 14.9 0.25 16000 12000 4.25 21000 17000 2.35 19000 14000 2.76 23000 20000 2.3 17.1 0.35 20000 14000 2.3 14.28 23000 20000 1.3 11.9 0.6 17.4 26.2 22 17.3 11.8 10.5 0.2 98 83.3 9.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 19.4 23.6 53.3 0.9 18.3 32.6 15 20.05 16000 12000 3.8 0.9 21.5 25.8 15000 10000 248 .6 23 0.7 17000 13000 3.3 11 0.3 13.4 28.2 15000 10000 4.3 18.5 0.5 51 33.8 13.85 16000 10000 7.3 15 15 16 16 16 16 17 17 18 18 19 19 20 20 20 20 20 21 21 22 22 22 22 22 24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 28 28 28 28 28 29 29 D C Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.7 28.84 22000 14000 3.4 61.4 16.5 23.2 82 50.1 32.55 19000 14000 1.8 14000 11000 4.1 17000 12000 4 17000 12000 3.5 55 36.4 0.9 31.3 30.9 0.7 84.8 24.5 32.8 0.6 42 52.3 21.3 16.8 26.47 22000 19000 1.4 30.6 20000 15000 3.75 19000 14000 3.3 13.4 15000 11000 7.3 22.6 26 0.3 13 0.4 16000 11000 3.8 19000 12000 3.7 29.7 0.3 18.35 20000 14000 3.5 23.3 21 0.2 13.6 28.42 21000 16000 3.6 0.45 15000 10000 7.3 13 0.6 16000 11000 4.1 0.2 30 37 22.3 0.65 22000 17000 2.6 24.3 33 0.3 12.4 0.4 31 23.3 22 0.85 22000 17000 2.3 15.3 15.3 19 0.3 19.6 29 28 22.8 0.97 21000 13000 3.47 24000 18000 2.7 48.5 0.2 42.9 21.3 100 68.5 0.3 17.33 Rulmenţi cu ace fără inel interior NK.8 15000 10000 3.1 34 42 52.5 31.4 0.3 10.3 37.7 25.6 22.9 27 14.7 0.2 27 33. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.3 15.5 statică NK 15 16 NK 15/16 NK 15/20 NK 16/16 NK 16/20 NK 17/16 NK 17/20 NK 18/16 NK 18/20 NK 19/16 NK 19/20 NK 20/16 NK 20/20 NK 21/16 NK 21/20 NK 22/16 NK 22/20 NK 24/16 NK 24/20 NK 25/16 NK 25/20 NK 26/16 NK 26/20 NK 28/20 NK 28/30 NK 29/20 NK 29/30 RNA 49 17 18 19 20 21 22 24 25 26 28 29 RNA 4901 RNA 6901 RNA 4902 RNA 6902 RNA 4903 RNA 6903 RNA 4904 RNA6904 RNA 49/22 RNA 69/22 - 23 23 24 24 24 24 25 25 26 26 27 27 28 28 28 28 32 29 29 30 30 30 30 35 32 32 37 33 33 37 37 38 34 34 37 37 39 39 42 38 38 16 20 16 20 13 22 16 20 16 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 20 16 20 17 30 20 16 20 20 30 17 30 20 20 30 C0r kN 12.5 0.6 32 34 57 29.4 0.3 0.5 0.6 25.7 39.3 36 0.1 18000 13000 4 18000 13000 4.5 31 22.3 14 0.1 21000 16000 2.6 0.3 15 0.

5 45 5.3 39 59 7.5 5.9 11000 7500 0.3 27 51 6.3 23.2 10000 7000 0.3 37 73 10 12000 8500 0.7 125 89.6 33.4 116 82.3 9500 7500 0.4 11000 8500 0.3 22.3 26 47 6.4 10000 8000 0.6 50 106 14.8 14000 9500 0.7 9500 7000 0.3 40.6 12000 9000 0.3 41 88 12.5 60 7.6 36 4.3 43 94 13 9500 7000 0.5 50 6.6 39 57 7.33 (continuare) NK.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.5 63 8.9 11000 8000 0.3 36.6 31.5 4.6 10000 7500 0.4 126 118 77 113 123 79.7 12000 8500 0.5 82 11.5 60 8.2 135 110 73.5 4.6 38 54 6.1 37.6 48 86 11.65 14000 10000 0.95 13000 10000 0.65 13000 8000 0.3 26.7 10000 7500 0.5 5.6 36.6 66 116 14.6 35 47 6 12000 8500 0.3 14000 10000 0.5 10000 7000 0.5 9000 6500 0.9 61 112 104 68 102 73.4 9500 7000 0.3 25 35.5 12000 7500 0.8 11000 7000 0.5 56 7.3 33.3 39 79 10.9 11000 8500 0.3 34.3 13000 8500 0.3 40.4 11000 8000 0.5 63 8.5 4.5 43.6 43 67 8.5 49 6.5 50 6.3 28.5 139 145 94.3 39.3 10000 7500 0.5 142 140 256 158 221 157 30 30 30 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 35 37 37 37 38 38 40 40 40 40 40 42 42 42 42 43 43 43 45 45 45 47 47 48 48 50 50 50 D C NK 30 NK 30/20 NK 30/30 NK 32/20 NK 32/30 NK 35/20 NK 35/30 NK 37/20 NK 37/30 NK 38/20 NK 38/30 NK 40/20 NK 40/30 NK 42/20 NK 42/30 NK 43/20 NK 43/30 NK 45/20 NK 45/30 NK 47/20 NK 47/30 NK 50/25 NK 50/35 - 32 35 37 38 40 42 43 45 47 48 50 RNA 4905 RNA 6905 RNA 49/28 RNA 69/28 RNA 4906 RNA 6906 RNA 49/32 RNA 69/32 RNA 4907 RNA 6907 RNA 4908 RNA 6908 - 40 40 42 42 45 42 42 45 45 47 45 45 47 47 50 47 47 52 48 48 50 50 52 52 55 52 52 55 55 53 53 58 55 55 60 57 57 62 62 62 62 65 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 22 20 30 20 30 20 36 22 20 30 20 36 20 30 22 20 30 22 20 30 22 40 25 35 22 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă rmin dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 0. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.3 43.3 25.3 38 76 10.6 32 40 5. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 49 RNA 69 NKS NKS 30 NKS 32 NKS 35 NKS 37 NKS 40 NKS 43 NKS 45 NKS 50 Masa FW ≈g 65 97.6 38 74 9.5 47.1 162 129 85.5 67 8.4 33.4 12000 9000 0.5 5.3 27.8 112 69.5 69 9.5 12000 9500 0.3 9000 6500 1 42.6 40.1 13000 10000 0.5 85 11.5 4.1 15000 9500 0.8 130 107 193 86 133 139 91.4 13000 9000 0.3 24.3 24.7 13000 9500 0.2 11000 8000 0.9 43.5 9000 6500 0.6 30.8 10000 7500 0.9 10000 7500 0.5 71 9.5 8500 6500 Sarcina de bază 249 .3 41.3 23.5 6.6 31.5 9500 6000 0.5 53 6.6 47 82 10.4 12000 7500 0.3 24.

2RS RNA 4904.6 10.6 0.35.6 Sarcina de bază Sarcina limită de dinamică statică oboseală Cr C0r Pu kN kN kN 6. 250 .2RS RNA 4907.2 36 53 6.2RS RNA 4901.2RS RNA 4905. [23]).RS Dimensiuni. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria RNA 49…2RS Dimensiuni RNA 49…2RS RNA 4900. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).8 11 1.5 5.6 38 59 7.8 19. având un gabarit radial mai mic.3 40 64 7.9 1 7.2RS RNA 4902. necesitatea de a se asigura dilatarea liberă a arborelui la temperatura de funcţionare fără a se modifica condiţiile de contact dintre ace şi calea de rulare.3 19. permit proiectantului să mărească diametrul arborelui. cei fără inel interior.3 1. etanşaţi RNA 49.6 8.1. Motivul îl constituie.3 24.2RS RNA 4908.6 0.1 28.4.3 0.2 3. atunci trebuie folosit un rulment cu ace cu inel interior mai lat.2RS RNA 4910.19 8.3 0.8 6.35 nu trebuie depăşite. În tabelul 5.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 0.3 0. La rulmenţii cu ace cu inel interior (tabelul 5.34 Rulmenţi cu ace fără inel interior. în special.9 2.3 0.59 17.2RS RNA 4906.36 [23] sunt daţi rulmenţii cu ace cu inel interior cu etanşare proprie pe o parte (RS) sau pe ambele părţi (2RS).2RS Masa FW 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 D C rmin 0. Rulmenţii cu ace fără inel interior sau cu inel interior se calculează cu metodologia de la § 5.5 4.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g min-1 14 16 20 22 25 30 35 42 48 53 58 1) RNA 4900 RS RNA 4901 RS RNA 4902 RS RNA 4903 RS RNA 4904 RS RNA 4905 RS RNA 4906 RS RNA 4907 RS RNA 4908 RS RNA 4909 RS RNA 4910 RS 16 18 21. Dacă este necesară o deplasare mai mare decât cea din tabel.6 0.8.05 26.5 39.2RS RNA 4903.9 Turaţia limită 1) nG Unsoare RNA 49.3 0.. trebuie să se asigure posibilitatea ca inelul interior să se deplaseze axial.4 21..5 23 56 60 69 107 154 157 160 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 13000 12000 10000 9000 7500 6500 5500 4800 4200 3900 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare În comparaţie cu rulmenţii cu ace cu inel interior.2RS RNA 4909. conferindu-i o rigiditate mai mare. Valorile din tabelul 5. cu o valoare s.3 1.3 0.48 8.

5 19.3 0.5 11 0.5 15.3 0.6 0.5 59 43.5 146 97. 251 .85 16000 7.5 55 34 57 31.4 13000 8.5 0.3 0.95 14000 8.4 124 88 161 162 96.5 24.4 23.2 141 129 52 65.35 17000 6. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).5 0.5 16.3 0.1 19000 4 19000 3.3 0.3 0.7 34 63.4 12000 Turaţia de referinţă nB min-1 14000 14000 14000 13000 11000 13000 13000 12000 11000 10000 12000 12000 11000 10000 9000 11000 11000 9500 9000 10000 9500 9500 9000 8500 9000 9000 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.3 0.5 37.3 1.5 63 41.5 15 0.35 21000 1.8 25 0.5 0.6 0.4 0.3 0.3 30.8 21000 4.3 0.7 14000 4.5 13.4 37 72 98 49 61 75.1 0.3 1 36 0.6 32 29.3 1 39 0.3 0.8 0.5 23.42 22000 3.5 0.5 37.6 17000 4.6 13.8 16000 4.6 0.5 0.84 22000 3.5 24.5 69 35. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.97 21000 3.5 0.3 0.3 1 21.65 13000 9.3 0.7 182 112 170 101 192 184 F D B 17 20 22 25 28 30 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 22 22 22 22 25 25 25 25 25 28 28 28 28 30 30 30 30 30 19 19 20 20 22 21 21 22 22 24 24 24 25 25 28 26 26 28 28 29 29 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 37 27 27 28 28 35 29 29 30 30 37 32 32 37 37 42 34 34 39 39 38 38 42 42 47 42 42 45 45 45 45 47 47 52 16 20 13 23 20 16 20 13 23 20 16 20 17 30 20 16 20 17 30 20 30 17 30 22 20 30 17 30 20 30 17 30 22 rmin s ) dinamică Cr kN 0. Dacă este necesară o deplasare mai mare.9 0.4 80 150 79.3 1 40.25 18000 4.8 15000 5.5 10.3 0.5 19 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Dimensiuni Seria NKI 15 NKI 15/16 NKI 15/20 NKI 17/16 NKI 17/20 NKI 20/16 NKI 20/20 NKI 22/16 NKI 22/20 NKI 25/20 NKI 25/30 NKI 28/20 NKI 28/30 NKI 30/20 NKI 30/30 1) NA 49 NA 4902 NA 4903 NA 4904 NA 49/22 NA 4905 NA 49/28 NA 4906 - NA 69 NA 6902 NA 6903 NA 6904 NA 69/22 NA 6905 NA 69/28 NA 6906 - NKIS NKIS 15 NKIS 17 NKIS 20 NKIS 25 NKIS 30 Masa d ≈g 38.6 0.8 48.8 23.5 32.7 20000 2.3 1 17.8 24.3 0.6 13000 4.8 22.4 13000 9.5 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.3 0.3 1 23.5 26 0.3 1 18.6 1 36.3 0.6 29 31 22.3 0.5 28 18.3 1 43.6 0.5 51 36.6 0.3 0.8 16000 3.05 18000 3.5 0.6 92 42.5 0.2 16000 4.3 0.35 22000 3.3 0.5 34.35 Rulmenţi cu ace cu inel interior NKI.3 1 36.7 25.5 0.3 1.5 1 Sarcina de bază statică C0r kN 17.5 25.2 18000 3.6 25.45 16000 7.5 14000 4.1 22000 1.5 17. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.6 1 33.1 0.8 21 0.5 71 50 Sarcina Turaţia limită de limită oboseală nG Pu kN min-1 2.6 21000 3.4 13000 6.4 0.5 63 33.5 28.4 53. NKIS NA 49.5 13 0.1 15000 7.5 0.5 14.3 13000 5.

3 0.35 (continuare) NKI.3 8000 4900 518 50 60 80 28 1.7 11000 7000 142 40 45 55 20 0.6 1 45 73 9.7 12000 8000 180 32 37 47 30 0.3 0.6 1.3 0.3 1 43 94 13 10000 6500 229 45 50 62 25 0.5 67 8.5 9000 6500 322 45 50 62 35 0.5 9500 5500 148 42 47 57 20 0.4 10000 6500 222 42 47 57 30 0.4 8500 5500 270 50 55 68 25 0.8 8500 5500 336 45 55 72 22 1 0.5 11000 7000 220 35 43 58 22 0.5 5.5 69 127 15.3 1 41 88 12.5 6.5 27. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.5 66 116 14.9 10000 7000 216 40 45 55 30 0. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.2 8000 5000 515 50 58 72 40 0.3 11000 6500 136 38 43 53 20 0.8 30.6 0.1 2 63 98 12.6 0.6 0.6 0.5 85 11.6 0.6 2 50 106 14.4 8500 5500 495 45 52 68 40 0.9 12000 7500 170 35 42 55 20 0.3 1 39 79 10.6 1 43 67 8.5 50 6.3 9000 6000 271 45 52 68 22 0.5 27 51 6.5 56 7.9 12000 7000 127 35 40 50 20 0.6 11000 7000 207 38 43 53 30 0.3 1 40.5 53 6.5 38 74 9.3 0.2 12000 7500 193 35 40 50 30 0.5 26 47 6.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.9 43.6 1. NKIS NA 49.5 48 86 11.5 12000 7000 288 32 40 52 36 0.3 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Seria NKI 32 NKI 32/20 NKI 32/30 NKI 35/20 NKI 35/30 NKI 38/20 NKI 38/30 NKI 40/20 NKI 40/30 NKI 42/20 NKI 42/30 NKI 45/25 NKI 45/35 NKI 50/25 NKI 50/35 1) NA 49 NA 49/32 NA 4907 NA 4908 NA 4909 NA 4910 - NA 69 NA 69/32 NA 6907 NA 6908 NA 6909 NA 6910 - NKIS NKIS 35 NKIS 40 NKIS 45 NKIS 50 35 38 40 42 45 50 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă Masa d F D B rmin s ) dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 ≈g 118 32 37 47 20 0.6 0.5 9500 6000 281 40 50 65 22 1 0.6 8500 6000 379 50 55 68 35 0.6 2 53 118 16 8500 6000 274 50 58 72 22 0.6 0. Dacă este necesară o deplasare mai mare.5 24.5 28.3 1 37 73 10 12000 8000 158 32 40 52 20 0.7 7500 5000 1 Dimensiuni Sarcina de bază Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.5 47. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).2 10000 6500 230 40 48 62 22 0.6 1 47 80 10.6 0.8 31.5 39 57 7.5 73 139 17. 252 .5 47 82 10.5 42.8 11000 7000 310 35 42 55 36 0.5 40 82 10.5 45 74 9.5 9500 6000 430 40 48 62 40 0.

4.3 8.9 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare 5.5 0.3 0.RS Dimensiuni.8 (Rz=4) h6 Ra=0. Comentariile privind particularităţile constructive şi funcţionale.8 0.6 36 0.5 37 40 80 89.8.48 10000 1.38 [23].5 53 59 64 Sarcina Turaţia limită de limită 1) oboseală nG Pu kN min-1 1 13000 1.2RS NA 4902.2RS NA 4901. sunt cele de la § 5.3 3900 7. Construcţia lor rezultă din tabelul 5.3 21.3 8.5 104 175 252 290 295 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 14 14 14 14 18 18 18 21 23 23 23 C0r kN 6.2 4800 6.3 0..2RS NA 4903.8. care derivă din absenţa sau prezenţa inelului interior.8 0.1 0. Tabelul 5.3 17.2RS NA 4909.5 39. etanşaţi NA 49.6 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria NA 49…2RS Dimensiuni NA 49…2RS NA 4900.9 8.3 11 19.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.2.3 19.2 28..2RS NA 4905.2RS NA 4908.3 10. căptuşită cu material plastic antifricţiune.6 38 0.2RS NA 4906.59 9000 2.37 Condiţii impuse arborelui şi carcasei Materialul carcasei Abaterea alezajului carcasei Abaterea arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Oţel sau fontă Aliaje uşoare Rugozitatea admisibilă (µm) - N6 R6 Ra=0. cu precizările de mai jos.36 Rulmenţi cu ace cu inel interior.8 7500 3. inelul exterior este sferic şi poate oscila în caseta din tablă.3 6.6 0.6 26. inel interior.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace La aceşti rulmenţi.05 5500 5. Ei pot avea sau nu.2RS NA 4904.6 40 statică NA 49.2RS Masa d F D C B Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0. 253 .2 (Rz=1) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului.9 24.2RS NA 4907.4.6 4200 7.19 12000 1. abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului.3 7.2RS NA 4910.5 27.4 6500 4.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 1) NA 4900 RS NA 4901 RS NA 4902 RS NA 4903 RS NA 4904 RS NA 4905 RS NA 4906 RS NA 4907 RS NA 4908 RS NA 4909 RS NA 4910 RS 24.

8 22 22.11 24000 2.4 16000 4.5 13 18.8 0.8 0.8 0. 5.5 27 30.37).8 0.8 22 22.3 s 1) Sarcina de bază dinamică statică 12 15 17 20 22 25 30 35 40 1) PNA 12/28 PNA 15/32 PNA 17/35 PNA 20/42 PNA 22/44 PNA 25/47 PNA 30/52 PNA 35/55 PNA 40/62 12 15 17 20 22 25 30 35 40 15 18 20 25 28 30 35 40 45 28 32 35 42 44 47 52 55 62 12 16 16 20 20 20 20 20 20 0.8 r1 min.8 0.8 0.2 17.1.5 0.8.11 24000 2.65 15000 5.5 13 18.5 36. în mm Diametrul Seria RPNA arborelui Simbol PNA Dimensiuni Masa ≈g 32 52 62 109 112 125 131 141 176 FW 15 18 20 25 28 30 35 40 45 D C ±0.5 38. Căptuşeala din masă plastică limitează temperatura de utilizare a rulmentului la intervalul +100oC … − 30oC. rugozitatea alezajului carcasei.25 22000 2.8 0.3 0.3 26 27.3 0.5 38.8 0. Rulmenţii oscilanţi cu ace se calculează cu metodologia de la § 5.5 0.38 Rulmenţi oscilanţi cu ace C r r C r s D D1 FW D D1 d F B RPNA Dimensiuni.8 0.5 50.5 0.6 24.25 22000 2.9 10000 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.8 0.3 26 27. Pentru ungerea cu unsoare turaţia limită este 60% din cea din tabele.3 0.3 0.8 Deplasarea axială admisibilă „s” Sarcina de bază dinamică statică 15 18 20 25 28 30 35 40 45 RPNA 15/28 RPNA 18/32 RPNA 20/35 RPNA 25/42 RPNA 28/44 RPNA 30/47 RPNA 35/52 RPNA 40/55 RPNA 45/62 28 32 35 42 44 47 52 55 62 Cr kN 6.4 16000 4.3 0.2).9 10000 Dimensiuni.3 0.9 16.5 C0r kN 7.3 0. Turaţia limită este pentru ungerea cu ulei.5 0.5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 D1 24.9 16.Lagăre cu rulmenţi Ajustajul dintre caseta rulmentului şi carcasă este cu strângere (tab.5 34 36 41.5 58 r min.4.2 11000 6.8 0.5 58 r min 0.5 0.8 0.8 0.5 0. Rulmenţii oscilanţi cu ace se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale mari ale arborilor (§ 3.5 30.43 21000 4 18000 4.9 12.4 13000 6. Tabelul 5.5 27 30.5 Cr kN 6. 0.5 36.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.8 0. precum şi cea a fusului.3 0.2 17. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).8 0.5 50.5 0.5 30. În acelaşi tabel sunt date abaterea dimensională a fusului. 2) 254 .5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 B D1 24.6 24.2 11000 6.5 34 36 41.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.5 C0r kN 7.4 13000 6.5 42 47.8 0.5 42 47. în mm Diametrul Seria PNA arborelui Simbol Dimensiuni Masa ≈g 37 62 73 136 145 157 181 177 227 d F D C ±0. 0.43 21000 4 18000 4.65 15000 5.9 12.5 0.

Tipocart Braşovia. 1994. Document 004876. Editura „Gh. Florea. 1995. INA. 5. Dunod. ş. Reductoare. ş. Îndrumar pentru utilizarea unsorilor în industrie. INSA. Systèmes mécaniques. Damian. Crişan. D. Florescu. vol. Catalogue WL 41 520-3 EA. Creţu. J. 17. Toulouse. Lubrifianţii plastici. Proiectare şi tehnologie. S.. Catalogue 352. I. Organe de maşini. R. Florea. INA. 2002. 3. Sinaia. Conception automatique de liaisons pivot par roulements utilisant les méthodes de l’intelligence artificielle.. Possibilités des huiles à base minérale et des fluides de synthèse. Guillot. Greases for High Temperatures. Mecanica contactului. S. Editura Tehnică. E. Université Paul Sabatier. vol. vol. 21. INA-Schaeffer KG. Tribotehnica. Gafiţanu. 3. CETIM.. 9. 1993. M. FAG. Gafiţanu. 4. A. Bearings and asembly systems for universal joints. Editura Tehnică. Iaşi. O. 13. Cluj-Napoca. Fabricare şi utilizare. WL 00200-4 DA. 1987. G. 10. P. vol. Aublin. 1999. New York. Modélisation des systhèmes mécaniques. 2. Roulements. 2001. „Balkantrib 99”. 2004. Paris. 8. Boca Raton. Editura Tehnică. Asachi”. 22. Catalogue 307.. Tribology Data Handbook.. Paris.a... I.. – Nr. Ploieşti.. 2001. Friction and Wear Properties of Grease with new Molybdenum Organic Compound Additive. 19. Paris. L. 12. Medias professional system. INA. Rulmenţi. ş. 20. Rolling bearings. Haasis. Die Gestaltung von Wälzlagerungen. Etudes des mécanismes. CETIM. 2. 1999. UT Press. ş.a. 6. Expert Verlag. 23. ş.. Fl. A. Kostengerechte Konstruction von Getrieben. Grigoraş... 255 .. vol. 1999. M. Bucureşti. Editura Universal Cartfil. INSA. 1996. 1985. 3. Georgescu. CRC Press. 15. Needle roller bearings. INA USA Corporation.Bibliografie Bibliografie 1. 2002. Cylindrical roller bearings. 2000. 16. 1997. Booser. Fl. INA.. 1992. API 12. Stelian. Sinaia.. théorie et dimensionnement.a. Document 004875. Publ. 1999. Al. Thèse de doctorat. 2002. 7. M.. Antal.. INA Wälzlager Schaeffer HG. FAG. 18. Bucureşti. INA Wälzlager Schaeffer HG. Braşov.a. Bucureşti..a. Le lubrifiant – véritable matériau de construction. 14. Constantinescu. „Balkantrib 99”. M. Florea. J. 11.. C. Toulouse. Needle roller bearings. Toulouse. Guillot. 1984.

26. John Wiley&Sons. Conception. Editura BREN. Reductoare cu două trepte. Housed bearing units. Editura Tehnică. Loderer. High – Precision bearings. INA. Cicone. 25. 46. Nagasaki. 29. TIMKEN.. Springer Verlag. 2003. 2004. Radial insert ball bearings. publicaţia 4100 E. ş. 1997.. 1993. 45. Catalogue 305. Rolling Bearing Life Prediction – Past. 36. 242. H. INSA. Kardinal. A Systematic Approach. I.. Rulmenţi. Olaru. publication 5002E. Second Edition. Toulouse. M. Track rollers. Roulments. Motion&Control... E. Machine Elements in Mechanical Design. 47. Pinnel. Engineering Design. E. SKF. Manual de întreţinere. 43. Comportarea uleiurilor lubrifiante sub presiune. 31. Catalogue 901. INA. Research and Development of Lubrication Greases by NSK. 2003. V.. L. Tribology 2000-Plus. 32. New York. Lubricant Effects on Bearing Life. Signer. nr.. Design and Operating Characteristics of High-Speed. SKF. ş. Editura Todesco. Ostfildern. 2002. Precision radial ball bearings. M. Lifetime Lubrication of Bearings at High Temperatures.... B. 1987. Etancheité axiale V-RING. Poplawski. 2000. INA Wälzlager Schaeffer KG. 48. 28. Second edition. Revue des roulements. 42.. Catalogue 520. Asachi” Iaşi. Muscă. INA Schaeffer KG. New York.. Editura The Flower Power.. 2003. 2000. 41. SKF. 2001. Problemele fundamentale ale contactului cu rostogolire. 33. Miller. Piteşti. Pascovici. G.. Elemente de tribologie. W. 2002. 2003. 27. 2000. OEM Design ’86 Conference. D.. C. Zaretsky. Bucureşti. 38.. Seal Technology. Tr.S. Etanşări. The tapered roller bearing guide. Editura „Gh. H. V. J.. Editura Didactică şi Pedagogică. 34. Beitz. I. SKF. Popinceanu. 2000. V. 2000. 1985. în Mechanical Engineers’ Handbook. Leroy. Pahl. 49. INA Wälzlager Schaeffer HG. R... 44. 1997. Small-Bore. 1986. N. 12th International Colloquium. R... M. International Tribology Conference. 2000. Maxwell Macmillan International. Cluj-Napoca. Zaretsky. D.3. 37. D. Angular contact ball bearings. 40. 35. E. D. V. Toronto. Publication LFR. 1988.a. NASA/TM-1998-206981.a. nr. Donadieu. Mott. 2002. 1998. Fundamente de lubrificaţie. Naka. 39. 30. R. 1997. 256 . B. Pop. INA Schaeffer KG. Zaretsky. Bucureşti. Present and Future.. Dodge Bearing Seal Selection Guide. INA. Steinetz.Lagăre cu rulmenţi 24. Bucureşti. Catalogue 5000E. INA. Popa.. N. Angular-Contact Ball Bearings. Rockwell Automation.