Cuprins

Prefaţă .......................................................................................................................... 7 Foreword ...................................................................................................................... 9 1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI. .................................................. 11 1.1 Elemente constructive ........................................................................................ 11 1.2 Simbolizarea rulmenţilor.................................................................................... 18 1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor ..................................................................... 26 1.4 Tu eşti proiectantul............................................................................................. 29 2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE ..................... 31 2.1 Funcţiile de speţa I în montaje tipice ................................................................. 31 2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător..................................................................................................... 31 2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă ........ 33 2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, în X............................................................................................... 36 2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în O.. 38 2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în X, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 40 2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în O, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 42 2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile................ 43 3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI45 3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui..................................................... 45 3.1.1 Precizia rulmenţilor....................................................................................... 45 3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor ............................................................................. 48 3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor......................................................... 57 3.1.4 Joc sau pretensionare?................................................................................... 67 3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului.................................................... 69 3.3 Lubrifianţi .......................................................................................................... 71 3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?........................................................................ 71 3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor ............................................. 72 3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor................................................................ 76 3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi.......................................................................... 77 3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) ..................................................... 81 3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară ........................................................................ 84 3.4.2.1 Etanşări cu contact ............................................................................84 3.4.2.2 Etanşări fără contact ..........................................................................91 4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR ......................................... 109 4.1 Comentarii iniţiale............................................................................................ 109 4.2 Alegerea ajustajelor de montaj......................................................................... 111

5

5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR ................................................. 127 5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului............... 127 5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază. ......................................................... 129 5.3 Sarcina dinamică echivalentă ........................................................................... 131 5.4 Durabilitatea nominală corectată ...................................................................... 136 5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi.................................................................................................................... 139 5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte......................................................... 139 5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar.................................................. 140 5.5.3 Forţă cu două componente radiale dintre care una este rotitoare ................ 140 5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic.................................................. 141 5.5.5 Forţa şi turaţia sunt variabile, cu paliere constante ..................................... 142 5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere ............ 142 5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă . 142 5.6 Sarcina statică de bază...................................................................................... 143 5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente........................................................................................................ 145 5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor .......................................... 147 5.8.1 Metodologia generală .................................................................................. 147 5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale, combinate sau axiale. ......................................... 149 5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie, sens şi mărime constante ........................................................................................149 5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ................................................................................150 5.8.2.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ..................................................................162 5.8.2.4 Rulmenţi radiali – axiali cu bile pe două rânduri ............................166 5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact ...............................................174 5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri ..........................174 5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice...................................................186 5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante............................................196 5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând .........................199 5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .................200 5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali ................................................. 201 5.8.3.1 Metodologie generală de calcul.......................................................201 5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect.....................223 5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect ...............................224 5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice ....................................................225 5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice ...........................227 5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace ......................................................................... 228 5.8.4.1 Metodologie generală de calcul.......................................................228 5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior........................................247 5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace ................................................................253 Bibliografie .............................................................................................................. 255

6

Prefaţă
Lagărele cu rulmenţi sunt părţi componente ale ansamblelor. Prin rolul şi prin comportarea lor în serviciu, ele influenţează precizia de funcţionare, precum şi durabilitatea ansamblului respectiv (maşină motoare, maşină de lucru etc.). Într-o primă şi, poate, grăbită accepţiune, există percepţia că lagărele asigură doar rezemarea arborilor sau a altor organe de maşini în mişcare de rotaţie sau de oscilaţie. Ele, însă, trebuie să asigure şi poziţionarea axială a arborelui, precum şi posibilitatea de dilatare a acestuia la temperatura de lucru. De asemenea, prin construcţia lor, trebuie să facă posibilă ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora. Lagărele pot prelua forţe de mărime şi direcţie variabile şi se pot adapta, dacă este necesar, nealinierilor unghiulare ale arborilor. Ele trebuie să permită, în unele cazuri, şi reglarea poziţiei roţilor dinţate în angrenaj, pentru o angrenare corectă (de exemplu la angrenaje conice sau la angrenaje melcate). Puse în această lumină, lagărele cu rulmenţi îşi dezvăluie complexitatea. Autorii au conceput şi elaborat acest volum, astfel încât, pe de o parte, conţinutul său să îi asigure utilitatea pentru un grup-ţintă cât mai larg, iar pe de altă parte, structura lui, precum şi stilul prezentării, să-l facă accesibil studenţilor şi tinerilor proiectanţi. Volumul de faţă este centrat pe rulment, elementul principal al lagărului. Privit din unghiul proiectantului începător, rulmentul, în ciuda geometriei sale, aparent prietenoase, cu sfere, cilindri, cercuri şi raze de racordare, se înfăţişează ca având multe „faţete”, care reflectă atât geometria lui internă, cât şi relaţiile directe, de montaj şi funcţionale, cu piesele conjugate, precum şi dependenţele de alte elemente constructive ale ansamblului, cu care rulmentul nu are contacte directe: roţi dinţate, cuplaje, transmisii prin curele sau prin lanţuri. Maşinile, instalaţiile, utilajele în construcţia cărora se utilizează rulmenţi au construcţii dintre cele mai diverse. Parametrii lor funcţionali variază într-o gamă extrem de largă. Dacă se consideră chiar şi numai câţiva dintre aceştia, cum ar fi turaţia, puterea de transmis, natura şi tipul forţelor, temperatura de lucru, se constată că plaja lor de valori este foarte largă. De pildă, rulmenţii cu încărcări neglijabile, dar cu turaţii mari, pun probleme de tipul patinării corpurilor de rostogolire pe căile de rulare, cu consecinţele de rigoare, dacă nu se iau măsuri pentru evitarea acesteia, prin pretensionarea rulmentului. Temperaturile de lucru pot determina alegerea unor anumiţi lubrifianţi, precum şi a unor anumite clase de jocuri interne ale rulmenţilor. Turaţiile mari 7

determină alegerea unor tipuri de etanşări specifice cazului, de exemplu etanşări fără contact. Sarcinile cu şocuri determină alegerea doar a unor tipuri de rulmenţi, precum şi a unor dimensiuni ale acestora. Tipul maşinii, precum şi scopul acesteia, determină alegerea unor anumiţi rulmenţi (de exemplu rulmenţi cu rigiditate mare pentru arborii principali ai maşinilor-unelte), precum şi a unui anumit montaj al acestora (de exemplu, pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile, utilizaţi la arborii maşinilorunelte, sau la arborii unor ansamble de precizie). În unele cazuri se impune ca rulmenţii să fie silenţioşi. Această condiţie influenţează, de pildă, alegerea unor anumite clase de jocuri, a unor anumite materiale pentru colivie (mase plastice). Din aceste câteva exemple, din marea diversitate de situaţii posibile, se înţelege cât de nuanţat trebuie să tratăm problemele de alegere şi de calcul ale rulmenţilor. Volumul de faţă nu oferă reţete, dar pune la dispoziţia celor interesaţi un material care îi poate conduce prin acel traseu complicat, ce porneşte de la citirea temei de proiectare sau de la schiţa de principiu a ansamblului care trebuie proiectat şi se termină cu prognoza privind durabilitatea rulmentului. A rulmentului care a fost, în prealabil, ales, montat, uns, etanşat. Autorii nu au avut în vedere, pentru acest volum, problemele de construcţie completă a lagărelor cu rulmenţi, ci numai acele aspecte legate de construcţia carcasei, care privesc ajustarea inelului exterior în carcasă, precum şi reglarea jocurilor din rulmenţi. De asemenea, nu au avut în vedere nici mentenanţa lagărelor, cu tot ceea ce implică acest concept. Aceste aspecte vor face obiectul unor lucrări viitoare. Autorii

8

Foreword
Bearings are important components of the mechanical assemblies. By their role and behaviour during their running duty, they influence the accuracy of working, as well as the expecting service life of the assembly itself (prime mover, actuated machine etc.) At first (and obviously hasty) sight, there is the common perception that the bearings assure only the supporting of the shafts or other machine elements in rotating or oscillating motion. But, the bearings have to assure the axial positioning of the shaft too, as well as the possibility of the thermal expansion of the shaft at the operational temperature. Besides these, by their design, the bearings have to make possible the lubrication, the sealing, and eventually the cooling of the enclosing rolling bearings. Bearings are often subjected to simultaneously acting radial and axial loads, constant or, more likely, inconstant in magnitude and direction, and they have to accommodate, if necessary, the angular bending deformations of the shafts. In some cases, the bearings must allow the adjustment of the meshing gears (e.g. bevel gearing and worm drive). These aspects reveal the complexity of the bearings. The authors conceived and worked out this volume so that, on the one hand, its content should assure its utility for a target-group as large as possible, and on the other hand, its structure should make it accessible to students and young designers. The present volume focuses on the rolling bearing, the main element of a bearing. From the tyro designer’s point of view, the rolling bearing, despite its seeming friendly geometry, encompassing spheres, cylinders, circles and fillet radii, imagines itself through a lot of “facets” that reflect both its internal geometry and the direct, mounting, and functional relationships with the conjugate elements, as well as the dependences upon other mechanical elements of the assembly: gears, couplings, belt or chain drives. The machineries, the equipments, and the appliances in which structure the rolling bearings are used, have the design among the most various ones. Their operational parameters vary within very large ranges. Even if one takes into account only a few of these parameters, as the speed, the power, the nature and the type of the acting loads, operational temperature, one finds that their ranges are very large. For example, the rolling bearings with negligible loads but operating at very high speeds, set problems regarding the sliding (skidding) of the rolling elements along the raceways. In order to avoid the destructive 9

the preloading of the angular contact ball bearings used for the machine tool spindles or for the shafts of the high precision assemblies). as well as the choice of a rolling bearing with an appropriate internal clearance. The presence of impact loads (shocks) acting on the rolling bearings causes the choice of only a few bearing types and dimensions. for example. The authors did not take in consideration. non-contacting seals). but it places at interested people’s disposal a material that could leads them along this complicated path which starts with the design goal or with the design draft and it finishes with the forecasting of the rolling bearing life (the rolling bearing that was previously chosen. Also.g. the designer has to take in consideration a preloading method for those rolling bearings.g. causes the choice of certain rolling bearings (e. lubricated. In some cases. From these only a few examples. from the huge diversity of the possible cases. machine tool spindle bearings have a higher degree of stiffness). the problems regarding the complete construction of the bearings. The authors 10 . in this volume. as well as a specific bearing arrangement (e. The present volume do not offer recipes. but only those aspects concerning the design of the housing.g. the rolling bearings should have a quiet running. The operating temperature influences the choice of a suitable lubricant. those that regard the fitting of the outer ring into the housing. the authors did not refer to the maintenance of the bearings (with everything this entire concept implies).consequences of this fact. All these aspects will constitute the subject of future works. one could understand in how many ways we have to treat the problems of choice and calculus of the rolling bearings. the choice of a rolling bearing with a certain precision or with a suitable material for the cage (plastics). as well as its purpose. mounted. and sealed). as well as the adjustment of the clearance of the rolling bearings. The machine type. This condition influences. The high speeds induce the choice of a specific seal (e.

seria K) sau colivia (la rulmenţi cu unul sau două rânduri de role.1 Elemente constructive Din punct de vedere constructiv. pe un corp de rulare şi un plan radial.1. care are un unghi de contact de fabricaţie α = 0. rulmenţii sunt organe de maşini complexe. volanţi. mese rotative. RNA. d. k). c). f.2. capsule de protecţie. e. seriile „full complement single row” SL18 29. şuruburi cu bile. în funcţie de construcţia lor. Rulmenţii pot prelua. i.2. Capacitatea lor de a prelua astfel de sarcini depinde. de unghiul de contact (unghiul de presiune) α (fig. al rulmentului neîncărcat. cu atât rulmenţii pot prelua sarcini cu componente axiale mai mari. de exemplu la rulmenţii INA. În acest caz. colivia. e. Ei sunt utilizaţi pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de rotaţie sau de oscilaţie: arbori. 1. La un rulment cu role conice (fig. Pentru unele tipuri de rulmenţi. 1. Există rulmenţi la care unele dintre componentele menţionate lipsesc: inelul interior (de exemplu la rulmenţii cu ace INA. linia de presiune este perpendiculară pe calea de rulare care are umăr de ghidare. Punctul de intersecţie dintre linia de presiune şi axa rulmentului se numeşte centru de presiune. 1. Unghiul de contact este. g şi d). a. seriile NK. c. nu poate 11 . 1. b. j). ambele inele (colivii cu ace INA. sarcini radiale. a. Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă egală între ele. el va creşte sub acţiunea componentei axiale a unei sarcini combinate.2). la alte tipuri de rulmenţi la care unghiul de contact de fabricaţie.1. Cu cât unghiul de contact este mai mare (fig. 1. NKS). luând o valoare funcţională. g. inele elastice etc. prin definiţie. el îşi păstrează valoarea şi sub sarcină. unghiul format de linia de acţiune a sarcinii rezultante („linie de presiune”). în special. 1. corpurile de rostogolire. Rulmentul radial cu role cilindrice (fig. osii (la vagoane) etc.2.2. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI. g).1 RULMENŢI. axiale sau de o direcţie oarecare. Pe inele (şaibe) sunt practicate căile de rulare. precum şi de montajul acestora într-un ansamblu. h. 1. SL01 48). 1. şaiba de fus şi şaiba de carcasă (la rulmenţii axiali şi axial-radiali. fig. g). Din contră.2. b. fig. SL18 32. f. are o anumită valoare (fig. sau „full complement double row” SL18 50. turele de macara. În construcţia unor tipuri de rulmenţi mai apar o serie de elemente care le conferă proprietăţi deosebite: elemente de etanşare (cu contact sau fără contact). 1. b). Principalele elemente constructive ale rulmenţilor sunt: inelul interior şi inelul exterior (la rulmenţii radiali şi radial-axiali. d. unghiul de contact depinde numai de construcţia internă a rulmentului (fig.

Lagăre cu rulmenţi Inel exterior Corp de rostogolire (bilă) Colivie Cale de rulare Inel interior Inel liber Rolă cilindrică Colivie Suprafeţe de ghidare Cale de rulare Inel de reazem a b c Rolă butoi Guler de ghidare Inel de reazem d e f Faţa lată a inelului exterior Rolă conică Guler de ghidare g h i Suprafaţă de ajustare cu fusul Şaibă de fus d d<D1 Suprafaţă de ajustare cu carcasa Şaibă de carcasă D1 j k Fig. d . 1. c . h .radial oscilant tip CARB.radial-axial cu patru puncte de contact. j .radial cu role cilindrice tip NUP.radial-axial cu role conice. b . g . k .radial-axial cu bile.axial cu bile cu simplu efect. i .radial cu bile pe un rând.radial cu role cilindrice tip N.1 Tipuri de rulmenţi a .radial oscilant cu role butoi. pe două rânduri.radial cu ace. e . 12 .radial cu role cilindrice tip NJ. f .

radial cu role cilindrice pe un rând.axial cu bile pe un rând. Proprietăţi. e . Construcţie.2 Unghiul de contact la diferite tipuri de rulmenţi a . α α=0 a b α=0 c a Cp α=90º α=90º d e α α α Cp a f g Fig.axial cu role cilindrice pe un rând. c .radial cu bile pe un rând. g .Rulmenţi.radial-axial cu role conice. d . b . 1.radialoscilant cu role butoi pe două rânduri. 13 .radial-axial cu bile pe un rând. f .

Lagăre cu rulmenţi prelua sarcini axiale. sub acţiunea acesteia. Unghiul său de contact nu se poate modifica sub acţiunea unei sarcini axiale.2. inelele rulmentului au o deplasare relativă axială (posibilă datorită jocurilor interne. 1. 14 . rezultând un unghi de contact diferit de zero. α = 0° α ≤ 45° α = 0° α ≤ 45° α ≤ 45° α = 90° α > 45° α = 90° α > 45° Fig. 1. respectiv deformaţiilor elastice ale elementelor implicate). existente chiar şi după montarea rulmentului. Rulmentul nu poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. a) poate prelua şi o sarcină axială. În schimb. rulmentul radial cu bile (fig. deoarece.3 Sarcini preluate de rulmenţi Capacitate foarte bună de a prelua sarcina pe direcţia şi în sensul menţionat. Rulmentul poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv.

e . după recomandările INAFAG [9]. În figura 1. Pentru ceilalţi rulmenţi din figura 1. a b c d e Fig. 1. c . f . Aceste aspecte. conform INA-FAG [9].2. axiale sau combinate.rulment radial cu role tip NUP.rulment radial-axial cu role conice.rulment radial-axial cu patru puncte de contact. Pentru rulmenţii radial-axiali (fig. în raport cu faţa lată a inelului exterior. poziţia centrului de presiune Cp este dată în cataloagele de rulmenţi. deoarece în centrul de presiune se află „reazemul” arborelui. g). Construcţie. 1. precum alte importante caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor rezultă din tabelul 1. d .2.Rulmenţi. Centrul de presiune este poziţionat prin cota a. c. Punctul de aplicaţie a sarcinii se află în centrul de presiune al rulmentului.rulment radial cu role tip N. centrul de presiune se află în planul median al rulmentului. rulmenţii pot fi separabili sau neseparabili.1.rulment radial cu role tip NJ. 15 . Din punct de vedere constructiv.3 se prezintă disponibilitatea diferitelor tipuri de rulmenţi de a prelua sarcini radiale. Cunoaşterea poziţiei centrului de presiune este foarte importantă.rulment axial cu bile.4 Tipuri de rulmenţi separabili f a . b . Proprietăţi.

NJ23VH Pot avea rol de rulment liber? Funcţionare la turaţii mari normală / posibilă limitată incompatibil / inaplicabil Sarcină axială în ambele sensuri * Capacitate de încărcare radială Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi Compatibilitate Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Pot avea rol de rulment conducător? Lagăre cu rulmenţi Funcţionare silenţioasă Rulmenţi separabili a Alezaj conic c a Pierderi mici prin frecare Rigiditate mare Precizie mărită a a 16 a c d a e a a f b b b b 16 .Tabelul 1. N Radial cu role cilindrice.1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor Compensarea nealinierii foarte bună bună Tipul rulmentului Radial cu bile Radial-axial cu bile Radial-axial cu bile pe două rânduri Radial-axiali de precizie pentru arborii maşinilor unelte Cu patru puncte de contact Oscilant cu bile pe două rânduri Radial cu role cilindrice. tip NUP. tip NCF. tip NN Radial cu role cilindrice. tip NJ Radial cu role cilindrice. NJ+HJ Radial cu role cilindrice pe două rânduri. tip NU.

Proprietăţi. pot prelua o sarcină axială numai în sensul indicat de săgeată.Rulmenţi separabili incompatibil / inaplicabil Tipul rulmentului Cu role conice Cu role butoi Oscilant cu role butoi pe două rânduri Axial cu bile a Alezaj conic bună Rigiditate mare Precizie mărită limitată Funcţionare silenţioasă Pierderi mici prin frecare foarte bună c d d g a a Pot avea rol de rulment liber? a Funcţionare la turaţii mari Compensarea nealinierii normală / posibilă Sarcină axială în ambele sensuri Capacitate de încărcare radială Compatibilitate Pot avea rol de rulment conducător? Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi 17 Rulmenţi. pentru montaj cu bucşă conică e) doar în cazul unei sarcini axiale f) excelent în cazul seriilor înguste 17 . g Axial cu bile cu contact unghiular c a a Axial cu role cilindrice Axial oscilant Legendă: * Săgeata indică faptul că rulmenţii individuali sau în tandem. de tipul respectiv. în cazul montării pereche d) de asemenea. Construcţie. a) pentru montaj pereche b) pentru sarcini axiale mici c) compatibilitate limitată.

1. cercetările desfăşurate atât în cadrul firmelor producătoare de rulmenţi. între producător şi utilizator.) sau pentru a indica un material pentru rulmenţi. cât şi în cel al institutelor de cercetare ori al universităţilor tehnice au condus la proiectarea şi realizarea unor tipuri de rulmenţi care să răspundă condiţiilor extrem de diverse din domeniile amintite. 1.2 Simbolizarea rulmenţilor Rulmenţii sunt utilizaţi în cele mai diverse aplicaţii. diferit de cele uzuale (de exemplu oţel inoxidabil pentru rulmenţi). la simbolul rulmentului. silenţiozitate. De asemenea. colivia împreună cu corpurile de rostogolire. de la aparatele sensibile din mecanica fină. Ca urmare. dezavantaje care înseamnă tot atâtea restricţii sau precauţii la utilizarea lor. Simbolul unui rulment este format. aşa cum se va vedea mai departe. minerit ori la cele foarte pretenţioase din domeniul construcţiilor aeronautice sau navale. care arată despre ce parte componentă sau despre ce material este vorba. Utilizarea simbolurilor permite stabilirea unei relaţii clare şi rapide între vânzător şi cumpărător. format ca mai sus. Simbolul de bază Sufix Fig. 18 . din două componente (fig. În consecinţă. la utilajele grele din construcţii. la un rulment separabil etc. funcţionarea corectă la temperaturi ridicate. durabilitate mărită la un gabarit cât mai redus. aceşti rulmenţi trebuie să aibă o serie de proprietăţi specifice destinaţiei lor: să asigure etanşeitatea chiar în condiţii grele de serviciu. şaiba de fus sau şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile.5 Formarea simbolului rulmentului Totuşi. din contră. pentru identificarea doar a unor elemente componente ale unui rulment (inelul liber al unui rulment separabil. În figura 1. rulmenţii au o construcţie internă şi externă strâns legate de condiţiile amintite mai sus. fără ca rulmentul să se deterioreze.Lagăre cu rulmenţi La rulmenţii separabili. în capitolul 2. astfel încât ei să poată fi identificaţi cu uşurinţă. în cazul general. se ataşează un prefix. între proiectant şi constructor. Este uşor de înţeles faptul că diversitatea tipo-dimensională a rulmenţilor a impus simbolizarea lor. 1.4 se prezintă câteva tipuri de rulmenţi separabili. precizie de rotaţie. funcţionarea la turaţii mari şi foarte mari etc. Proprietatea de a avea elemente separabile le conferă acestor rulmenţi avantaje legate de funcţiile lagărelor cu rulmenţi sau. Cunoaşterea acestora permite judecarea şi a altor tipuri de rulmenţi din acest punct de vedere. unele dintre elementele componente ale acestora pot fi separate de celelalte.5): simbolul de bază şi sufixul (sau mai multe sufixe scrise în serie).

Există patru grupe de sufixe. iar sufixele se înscriu în simbolul rulmentului în ordinea acestor grupe. este necesară consultarea cataloagelor de rulmenţi ale firmelor. Dacă un rulment are anumite particularităţi simbolizate prin mai multe sufixe. La un rulment radial-axial cu bile pe un rând. Ţinând seama de multitudinea sufixelor. inexistenţa canalului de introducere a bilelor. ceramică. T – oţel de cementare. S – mase plastice. Se poate face observaţia că un sufix simbolizat prin aceeaşi literă (de exemplu A). prin punct (tab. Prefixe Prefixe pentru materiale H – oţel refractar. Prefixe pentru părţile componente ale rulmentului E – şaiba de fus a rulmentului axial cu bile. K – colivia. acestea se separă. la diferitele tipuri de rulmenţi. împreună cu corpurile de rostogolire. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului exterior. funcţionale sau dimensionale care conferă rulmentului proprietăţi deosebite faţă de construcţia standard a rulmentului din categoria respectivă. Dacă un rulment conţine modificări sau particularităţi care corespund mai multor sufixe. la interpretarea unui desen sau la proiectarea unui ansamblu. Formarea simbolului de bază. precum şi „citirea” acestuia rezultă din figura 1. fără inelul liber. Mai jos este prezentată o selecţie de sufixe. el indică un unghi de contact de 30o. Grupa 1 (modificări ale construcţiei interne a rulmentului) Rulment radial cu bile: A – construcţie interioară modificată: rulment radial cu bile pe două rânduri sau rulment radial axial cu bile pe un rând fără canal de introducere a bilelor.6 Sufixele permit identificarea acelor elemente constructive. semnificaţii concrete diferite. Prefixul se separă de restul simbolului printr-o liniuţă. a gabaritului acestuia. Proprietăţi. 19 . R – rulmentul separabil. la un rulment cu bile pe două rânduri.1. la un rulment separabil. acelaşi sufix A indică existenţa unui canal lărgit.2). atunci acestea se înscriu după simbolul de bază într-o succesiune-tip. GS – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu role. L – inelul liber al unui rulment separabil. Simbolul de bază conţine informaţii asupra tipului rulmentului. poate avea.Rulmenţi. între ele. precum şi a diametrului alezajului inelului interior. La un rulment radial cu role cilindrice. W – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. Astfel. sufixul A indică. X – oţel inoxidabil. pentru cele patru grupe. WS – şaiba de fus a rulmentului axial cu role. Construcţie.

RNA N. NJ.. NF NN. NU.6 Formarea simbolului de bază 20 .Lagăre cu rulmenţi Tipul rulmentului Radial-axial cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu role butoi pe 2 rânduri Axial oscilant cu role Radial-axial cu role conice Radial cu bile pe 2 rânduri Axial cu bile cu simplu sau cu dublu efect Radial cu bile Radial-axial cu bile Axial cu role cilindrice Cu ace. NNCF. NNCL SL18 18 SL18 22 SL18 29 SL18 30 SL18 50 SL01 48 SL01 49 SL02 49 C Seria de lăţimi pentru aceleaşi diametre Simbolul seriei de lăţimi 8 0 1 2 3 4 5 6 7 Seria de diametre (exterioare) pentru aceeaşi lăţime Simbolul seriei de diametre Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 7 8 9 0 1 2 3 4 d < 10 d ≥ 500 Este chiar valoarea. 1. fără inel interior Radial cu role cilindrice pe 1 rând Radial cu role cilindrice pe 2 rânduri Radial cu role cilindrice fără colivie. pe 2 rânduri Radial oscilant tip CARB Simbolul tipului rulmentului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 NKI... a diametrului interior 20 Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 10 00 12 01 15 02 17 03 Simbolul Simbolul Simbolul Simbolul tipului seriei seriei diametrului rulmentului de de interior lăţimi diametre SERIA DE Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 20 ≤ d < 500 Diametrele variază din 5 în 5 mm. în mm.. NC. NNC. NA NK. 05. iar simbolul reprezintă d/5: 04. cu inel interior Cu ace. NUP. pe 1 rând Radial cu role cilindrice fără colivie.90 DIMENSIUNI SIMBOLUL DE BAZĂ Fig.

2Z – şaibe (discuri) de protecţie pe ambele părţi ale rulmentului. J – colivie presată. Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri: E – rulment cu role butoi simetrice. cu armătură. J2). pe o singură parte a rulmentului. Rulment radial-axial cu bile pe două rânduri: A – construcţie internă optimizată. NR – canal circular pe inelul exterior şi inel de oprire. B – unghi de contact de 40o. R – guler la inelul exterior al rulmentului.Rulmenţi. contact îmbunătăţit între extremitatea rolei şi umerii inelului. cu sau fără armătură. pentru d > 65mm . pe ambele părţi ale rulmentului. prelucrată din oţel sau din fontă specială. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului interior. stanţate din oţel şi inel de ghidare centrat pe inelul interior (la d ≤ 65mm ). B – unghiul de contact de 40o. o literă după acest sufix indică o anumită construcţie a coliviei (ex. 2RS – etanşare cu contact. 21 . fără contact. Rulment radial-axial cu bile pe un rând: A – unghi de contact de 30o. din oţel necălit. Construcţie. K – rulment cu alezaj conic. EC – construcţie internă optimizată. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. N – canal circular pe inelul exterior pentru inel de oprire. Grupa 3 (construcţia coliviei) F – colivie masivă. din cauciuc sintetic. cu conicitatea 1:12. AC – unghi de contact de 25o. K30 – rulment cu alezaj conic. cu colivii cu două „ferestre”. fără umeri la inelul interior. Rulment radial cu role cilindrice: E – construcţie internă optimizată. pe o parte a rulmentului. din cauciuc sintetic. fără canal de introducere a bilelor. RS – etanşare cu contact. cu conicitatea 1:30. Proprietăţi. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. inelul de ghidare este centrat pe colivie. Z – şaibă (disc) de protecţie. N2 – rulment cu două canale la 180o situate pe muchia dintre suprafaţa frontală şi suprafaţa cilindrică exterioară. Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri: E – construcţie internă optimizată. Grupa2 (modificări ale construcţiei externe a rulmentului) D – rulment cu inelul interior din două bucăţi. Rulment radial cu role cilindrice fără colivie: A – canal lărgit.

ghidată pe inelul interior. Y – colivie presată din tablă de alamă. TN – colivie injectată din poliamidă . 6 – inelul exterior şi corpurile de rostogolire. TN9 – colivie injectată din fibră de sticlă armată cu poliamidă 6. călite. Pentru o identificare mai precisă. HN – rulment sau elemente componente cărora li s-a aplicat un tratament termic superficial special. sufixului HA i se ataşează una din următoarele cifre: 0 – rulmentul întreg. 5 – corpurile de rostogolire. 3 – inelul interior. Pentru o identificare mai precisă. Pentru o identificare mai precisă. HM – rulment sau elemente componente călite. V – rulment fără colivie. sufixului HE i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. Pentru o identificare mai precisă. călită. cu structură martensitică. 7 – inelul interior şi corpurile de rostogolire. 22 . M – colivie masivă. Pentru o identificare mai precisă. funcţionale etc. 2 – inelul exterior. prelucrată din alamă. HE – rulment sau elemente componente din oţel retopit în vid. MB – colivie masivă. Pentru o identificare mai precisă.1 (materiale. HA – rulment sau elemente componente din oţel. cu structură bainitică. HV – rulment sau elemente componente din oţel inoxidabil călibil. cementate.6 . tratament termic) H – colivie presată din oţel. Grupa 4 (Particularităţi constructive. sufixului HN i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. MA – colivie masivă. cu inserţie textilă. sufixului HM i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. sufixului HB i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. T – colivie din material pe bază de răşină fenolică. sufixului HV i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. sufixului HC i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. inelul interior şi corpurile de rostogolire. 4 – inelul exterior.Lagăre cu rulmenţi JR – colivie din două şaibe presate.) Subgrupa 4. 1 – inelul exterior şi inelul interior. Pentru o identificare mai precisă. prelucrată din alamă. ghidată pe inelul exterior. HC – rulment sau elemente componente din materiale ceramice. HB – rulment sau elemente componente. prelucrată din alamă. din oţel necălit.

De aceea. În general rulmenţii se încadrează în următoarele clase: clasa de precizie normală (sufix PN). PN. rulmenţii axiali cu bile cu contact unghiular. Dacă în simbol nu apar sufixele care indică alte clase de precizie. atunci se subînţelege că rulmentul are precizia normală. De asemenea. de exemplu rulmenţi FAG [9]. nu se trece. Clasa P6X – pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (fabricaţie în sistemul metric). P4S – pentru rulmenţii radiali-axiali ai arborilor maşinilor unelte. prin deformarea inelelor datorată ajustajelor cu strângere dintre unul sau ambele inele şi piesele conjugate. ştiut fiind faptul că. Subgrupa 4. în simbolul rulmentului.Rulmenţi. Proprietăţi.2 (precizie. În funcţie de cerinţele concrete ale construcţiei proiectate (precizie de rotire. se menţionează faptul că sufixul pentru jocul radial normal. în ordinea descreşterii jocului) sau mai mare (sufixele C3. QBC – set de patru rulmenţi montaţi în O (câte doi sunt în tandem). DT – pereche montată în tandem. C1. În ceea ce priveşte simbolizarea. 3. Jocul efectiv din timpul funcţionării trebuie să fie cât mai mic pentru a se asigura o centrare cât mai precisă a arborelui. precum şi clasele cu precizie mărită (sufixele P6. Construcţie. C4. Q – set de patru rulmenţi. 4. Clasa de precizie normală. dacă în simbolul rulmentului nu apar sufixe care să indice alte jocuri decât cel normal. realizate de firmele producătoare doar pentru anumite tipuri de rulmenţi: 1. al rulmentului nemontat) se modifică la montarea acestuia. El este subînţeles. Subgrupa 4. CN. de exemplu rulmenţi FAG [9]. nu se trece în simbolul rulmentului. jocuri.) pot fi utilizaţi rulmenţi cu joc intern normal (sufix CN) ori cu joc intern mai mic (sufixele C2. în ordinea creşterii jocului) decât cel normal. QFC – set de patru rulmenţi montaţi în X (câte doi sunt în tandem). Jocul intern al rulmentului (joc radial sau axial de fabricaţie. Clasa UP (ultraprecizie) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. 23 . Clasa SP (clasă de precizie specială) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. funcţionare silenţioasă) Precizia dimensională şi geometrică a rulmenţilor este caracterizată de toleranţele corespunzătoare diferitelor clase de precizie. În afara acestora se pot menţiona şi alte clase de precizie. DIN 620 prescrie aceste toleranţe. P4. inelul interior are o temperatură mai ridicată decât inelul exterior.3 (rulmenţi montaţi pereche) DB – pereche montată în O. în ordinea crescătoare a preciziei). 2. DF – pereche montată în X. de regulă. la proiectare trebuie să se ţină seama de aceste influenţe şi condiţii. PN. ca sufix. P5. jocul se modifică şi datorită dilatării termice diferite ale inelelor în timpul funcţionării. silenţiozitate etc. C5.

de tip U. cât şi unor temperaturi înalte (− 40oC … + 160oC). WT – rulment uns cu unsoare destinată atât unor temperaturi joase. montaţi cu uşoară pretensionare (UL).4 (stabilitate dimensională la temperaturi mai mari de 120oC) S0 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +150oC. S4 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +350oC. DT (rulmenţi „universali”). DUL – doi rulmenţi pereche.Lagăre cu rulmenţi QT – set de patru rulmenţi montaţi în tandem. S1 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +200oC. de tip U. TFT – trei rulmenţi montaţi combinat. TT – trei rulmenţi montaţi în tandem.5 (aspecte privind ungerea rulmenţilor) HT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare înalte. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). LHT – rulment uns cu unsoare destinată unui interval larg de temperaturi de funcţionare (− 40oC … + 140oC). QFT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. Subgrupa 4. W20 – trei găuri de ungere în inelul exterior. de până la 130oC (de la − 20oC). W – fără canal inelar sau fără găuri de ungere în inelul exterior. în X şi în tandem. în O şi în tandem. T – set de trei rulmenţi. S2 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +250oC. UL – montaj pereche cu uşoară pretensionare iniţială. 24 . de până la − 50oC (de la + 80oC). DF. QUL – set de patru rulmenţi (Q). de tip U. U – rulmenţi care pot fi utilizaţi în oricare din montajele DB. MT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare medii (− 30oC … + 110oC). LT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare joase. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). în O şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). Subgrupa 4. S3 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +300oC. în X şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). TUL – set de trei rulmenţi (T). QBT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. TBT – trei rulmenţi montaţi combinat.

T.TVP.P4S.P4S. La rulmenţii NKI.TV. fără colivie Rulment radial-axial cu role conice Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri Rulment axial cu bile pe un rând Rulment cu ace fără inel interior Rulment cu ace cu inel interior Cu prefixe R-32206 L-32206 6207.M.TVP2.TVPB.2 sunt prezentate câteva exemple de simboluri.C3 N202E.UL QJ 311N2.2 Exemple de simboluri ale rulmenţilor Exemple Simbol Rulment radial-axial cu role conice.MP B7202C. 22210 EK 51201. simbol de bază 32206. W203. 2315M.2RS.B 7200B. numărul 14 reprezintă diametrul fusului. SL 18 5004. SL 19 2322 NNC4928V. fără colivie Rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri.2LS.2RS NKI 12/20. Proprietăţi. precum şi canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. 2. 25 .T.2ZR. W64 – lubrifiant solid. SL02 4844 32004X.Rulmenţi. iar numărul 20 reprezintă lăţimea rulmentului. W26 – şase găuri de ungere în inelul interior. fără inelul liber (inelul exterior) (prefix R) Inelul liber (inelul exterior) al rulmentului radialaxial cu role conice. În tabelul 1. NNF5028B. simbol de bază 32206 (prefix L) Rulment radial cu bile pe un rând Rulment radial-axial cu bile pe un rând Rulment radial axial cu bile pe un rând pentru arborii maşinilor-unelte Rulment radial-axial cu patru puncte de contact Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri Rulment radial cu role cilindrice Rulment radial cu role cilindrice pe un rând.C3. Tabelul 1.UL. iar numărul 16 reprezintă lăţimea rulmentului.TVP2. La rulmenţii NK. 7228B. 6207. NUP2205E. W513 – şase găuri de ungere în inelul interior. SL01 4832. RNA 4900. numărul 12 reprezintă diametrul fusului. NJ2204E.V. 51200 NK 14/16. 30302A. W33 – canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. 32009XA 21307E. 2315K. S 6200.MA 2203.TVP2 SL 18 3006. HSS7011C. RNA 4900. NA 4901 Simboluri ale rulmenţilor de diferite tipuri Note: 1. Construcţie.

rulment radial cu role cilindrice tip NUP. 26 .7 Transmisie planetară cu angrenaj melcat 1 – colivii cu ace.rulment cu ace fără inel interior.7 se prezintă o transmisie planetară cu angrenaj melcat [8]. 2 . 1. 5 . 4 .Lagăre cu rulmenţi 1. 3 .rulment radial-axial cu bile pe două rânduri.rulment radial cu bile. cu melc Roată melcată Arbore de ieşire Arbore intermediar Satelit Fig.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor În figura 1. Arbore de intrare.

datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării.8 Reductor cu roţi conice 1 . 2 . fără sau cu etanşare proprie. în cazul unei ungeri insuficiente cu uleiul din baie.8 se prezintă un reductor cu roţi dinţate conice din fabricaţia INA-FAG [21]. Proprietăţi. preluarea unor sarcini axiale. Ea decurge din necesitatea de a se asigura îndeplinirea anumitor condiţii legate de funcţionarea transmisiei la parametrii impuşi de tema de proiectare.rulment radial cu bile 6010. Fig. Construcţie. se utilizează rulmenţi 7205 BE 2RS. 27 . pe ambele părţi (2RS). Se poate constata diversitatea tipurilor de rulmenţi utilizaţi. respectiv radiali-axiali cu bile pe un rând. dilatarea liberă a arborilor. Rulmenţii utilizaţi sunt radiali cu bile. cu etanşare proprie pe ambele părţi). În figura 1. Se asigură astfel.Rulmenţi. 1. centrarea precisă a arborilor etc.rulment radial-axial cu bile 7205 BE (sau. de exemplu: rigiditatea montajului şi funcţionarea angrenajelor în condiţii mai apropiate de cele teoretice.

Se observă că în lagărele reductorului s-au utilizat rulmenţi radiali cu bile.Lagăre cu rulmenţi La reductorul cu două trepte. 1. Fig. montaţi pereche în X.9 Reductor cilindro-melcat 28 . cilindro-melcat (fig. respectiv rulmenţi radial-axiali cu role conice.9) roţile dinţate cilindrice sunt cu dinţi drepţi. 1.

cât şi diversitatea rulmenţilor utilizaţi. mediul ambiant şi tipul contaminanţilor. se pune întrebarea. 1. după cum s-a menţionat anterior. doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche. Reazemele. reacţiunile din reazeme. întotdeauna. Pentru calculul. mai întâi. Proprietăţi.4 Tu eşti proiectantul Din figurile 1. la o transmisie este cea a durabilităţii rulmenţilor. 1. 1. Dacă în lagăr sunt.Ce raţionamente stau la baza alegerii corecte a ajustajelor dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate – arbore.Rulmenţi.Care este soluţia de etanşare cea mai adecvată pentru lagărele cu rulmenţi din tema de proiectare. cu rulmenţi montaţi pereche şi cu rulment liber. ştiind că această soluţie depinde de factori ca: poziţia rulmenţilor în cadrul transmisiei.Ce tipuri de rulmenţi trebuie aleşi pentru tema respectivă de proiectare? .Cum influenţează gabaritele disponibile alegerea tipului şi seriei rulmentului? . are o poziţie bine determinată.Pentru ansamblul proiectat. Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de lagăre (rulmenţi).7.9 rezultă atât complexitatea constructivă a ansamblelor. în O sau în X.Ce raţionamente se parcurg pentru alegerea soluţiei de lăgăruire a arborelui (cu rulment conducător şi rulment liber.Ce lubrifianţi trebuie aleşi? .8. temperatura de lucru. Dacă în lagăr există un singur rulment.Ce soluţie trebuie adoptată pentru a se asigura dilatarea arborelui la temperatura de funcţionare? . care este poziţia reazemului în acest caz? O altă problemă care se pune. tipul rulmenţilor.Ce măsuri trebuie luate pentru a sigura funcţionarea corectă a rulmenţilor în urma modificării radiale a dimensiunilor inelelor. cu rulment axial conducător şi cu rulmenţi radiali liberi)? . care trebuie să fie durabilitatea rulmenţilor? . Centrul de presiune al unui singur rulment. trebuie determinate. Ea se tratează nuanţat. în funcţie de o serie de factori. Acestea pot avea atât componente radiale cât şi axiale. de exemplu. Din cele de mai sus rezultă complexitatea cadrului în care proiectantul trebuie să-şi pună şi să rezolve o multitudine de probleme de diferite naturi: . atât al arborilor cât şi al rulmenţilor. cu conducere reciprocă în X sau în O. Construcţie. datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării? . turaţia. 29 . se află în centrele de presiune ale rulmenţilor. atunci reazemul se află chiar în centrul de presiune al acestuia.În ce fel tipul forţelor care trebuie preluate de rulmenţi (şi pe care aceştia le transmit carcasei) influenţează alegerea tipului rulmenţilor? . carcasă? .

care depind de specificul temei de proiectare. - 30 .Lagăre cu rulmenţi scopul în care se foloseşte utilajul respectiv? Ce calcule trebuie parcurse pentru a se asigura funcţionarea rulmenţilor fără defecţiuni (cu o probabilitate de 90% sau mai mare) de-a lungul duratei de utilizare impuse (durabilităţii impuse)? Iată principalele probleme cu care se confruntă proiectantul lagărelor cu rulmenţi. sarcina proiectantului este complexă şi prezintă importante dificultăţi. În afara acestora mai trebuie rezolvate şi alte aspecte. Informaţiile din volumul de faţă îi permit să ia deciziile adecvate pentru a soluţiona problemele menţionate. După cum se vede.

Ele vor fi exemplificate în cadrul unor montaje tipice.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. dintre care unul este rulment conducător 31 . eventual. dintre care unul este rulment conducător Montajul este prezentat în figura 2.2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. I II Fig. 2.1 Funcţiile de speţa I exemplificate în montaje tipice 2. Pe de altă parte. poziţionarea sa axială.1. 2.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. ele trebuie să permită ungerea. precum şi dilatarea lui liberă la temperatura de lucru („funcţii de speţa I”). MONTAJE TIPICE Lagărele cu rulmenţi trebuie să asigure rezemarea şi centrarea arborelui. În cele ce urmează se vor trata funcţiile de speţa I. prin construcţia lor. răcirea rulmenţilor din componenţa acestora („funcţii de speţa II”). etanşarea şi. Funcţiile de speţa II fac obiectul volumelor următoare.

Precizia centrării depinde de jocul radial din rulment. şuruburile de fixare a capacului (traseul marcat cu săgeată roşie). la rulmenţii radiali cu role cilindrice (fig. inclusiv precizia sa de rotaţie. care sunt neseparabili. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. existând o alunecare între inelul său exterior şi carcasă. rulmentul se va deplasa axial împreună cu acesta. împreună cu inelul interior alunecă axial pe calea de rulare a inelului exterior atunci când arborele se dilată. bilele.1 rezultă care sunt piesele care concură la blocarea tendinţei de deplasare axială a arborelui. carcasă). tendinţa de deplasare spre dreapta este anulată de inelul de siguranţă pentru arbore. această funcţie este realizată de rulmentul conducător I. Din figura 2. 2. Dacă rulmentul liber este neseparabil (cazul din figura 2. În acelaşi mod se montează şi se comportă. inelul de siguranţă pentru alezaj (traseul marcat cu săgeată albastră).1). împiedică deplasarea axială. La rulmenţii cu ace fără inel interior (fig.1). d) rolele. inelul interior al rulmentului. în stare montată. Ambele sale inele sunt fixate axial în piesele conjugate. Deplasarea spre stânga este împiedicată de umărul arborelui. rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. Se constată că rulmentul I este un rulment neseparabil. În montajul prezentat (fig. c). 2.2 se prezintă trei variante de rulmenţi liberi neseparabili (a. având semnificaţia de împiedicare a unei deplasări radiale a arborelui.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea. Ca rulmenţi liberi pot fi utilizaţi şi rulmenţii radiali care sunt separabili. făcând imposibilă deplasarea axială a arborelui. acesta alunecă axial pe acele rulmentului. Astfel. este realizată prin formă şi se bazează pe ajustarea inelelor rulmentului în piesele conjugate (arbore. inelul exterior.2. Ei îşi îndeplinesc funcţia de rulment liber prin deplasarea axială a unor elemente componente ale acestora. Centrarea arborelui. atât în raport cu inelul interior. inelul interior al rulmentului bile. este determinată de ajustajele alese între inelele rulmentului şi piesele conjugate. atunci. cât şi în raport cu carcasa. permite dilatarea necondiţionată a arborelui. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Această funcţie este realizată de rulmentul liber II. În figura 2. capac. 2. e) la dilatarea arborelui. fără ca această dilatare să fie împiedicată în vreun fel. în ambele sensuri. La 32 . Prin rulment liber se înţelege rulmentul care. la dilatarea arborelui.2. din punctul de vedere al poziţionării axiale a arborelui. Prin rulment conducător se înţelege rulmentul care. b. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. a arborelui. Poziţionarea axială a arborelui Prin poziţionarea axială a arborelui se înţelege împiedicarea deplasării axiale a acestuia în ambele sensuri. De exemplu. inelul exterior. La fel se pune problema atunci când rulmentul liber este un rulment oscilant cu bile sau cu role butoi.

2 Rulmenţi liberi f a .2. a a a a b c d e Fig. la montajul cu conducere reciprocă jocurile din rulmenţi pot fi modificate cu 33 .rulment oscilant cu bile pe două rânduri. în principiu.3. în vederea reglării jocurilor din rulmenţi. Rezemarea şi centrarea arborelui Problema se pune.rulment oscilant cu role butoi pe două rânduri.1. f) dilatarea arborelui este posibilă prin alunecarea axială a inelului interior faţă de acele rulmentului.rulment radial cu bile. e .Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. f . d . Montajul analizat are avantajul că nu necesită rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni pe direcţia axială. 2. 2.rulment radial cu role cilindrice. Montaje tipice rulmenţii cu ace care au ambele inele (fig. ca în cazul tratat la § 2. 2.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile. cu conducere reciprocă Montajul este prezentat în figura 2. Prin conducere reciprocă se înţelege situaţia în care fiecare din cei doi rulmenţi împiedică deplasarea axială a arborelui într-unul din cele două sensuri. b . precum şi acela al dilatării libere a arborelui. dar.1. c .rulment cu ace cu ambele inele.1.rulment cu ace fără inel interior.

dacă tendinţa de deplasare este spre stânga. şuruburile de fixare. În mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). s-au prevăzut inelele O. capacul. Prin reglarea jocurilor sau prin asigurarea unei pretensionări poate fi influenţată precizia de rotire a arborelui. Acest fapt constituie un dezavantaj faţă de montajul cu rulment conducător. 2. Întrucât elementele metalice de reglare nu asigură o etanşare eficientă la ungerea rulmenţilor cu ulei. l r1 R1 lc1 O1 B1 Lc l r2 I II B2 lc2 R2 O2 La Fig.Lagăre cu rulmenţi ajutorul seturilor (pachetelor) de elemente de reglare R1 sau R2 montate între capace şi carcasă (fig.1) prin modificarea grosimii seturilor de elemente de reglare R1 sau R2 . Astfel. Din figura 2. rulmentul I.3 rezultă cum se realizează împiedicarea deplasării axiale a arborelui în cele două sensuri. trebuie ca cele două capace să fie în contact cu rulmenţii. În acest fel se pot realiza chiar pretensionări ale rulmenţilor. Cu alte cuvinte. trebuie rezolvată dependenţa dimensională Lc + l r1 + l r 2 − l c1 − l c 2 = La + B1 + B2 (2. 34 . notate cu O1 şi O2. Prin transferul unor elemente de reglare dintr-o parte în cealaltă nu se modifică jocul din rulmenţi. traseul cu săgeată roşie indică piesele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. în vederea asigurării angrenării corecte a acesteia cu roata conjugată.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu conducere reciprocă Poziţionarea axială a arborelui Pentru ca arborele să fie poziţionat axial. 2. dar se poate modifica poziţia axială a roţii dinţate montate pe acest arbore.3).

atunci rulmentul va fi tensionat.arc disc (Beleville). la modificarea acestuia în momentul montării rulmentului pe arbore. pentru creşterea elasticităţii montajului. în timp ce inelul exterior este blocat axial în capac (fig. Deoarece între jocul axial şi cel radial există o dependenţă geometrică. cu exemplificări numerice. se va micşora şi acesta din urmă. ceea ce ar fi. atunci arborele s-ar deplasa axial cu o cantitate egală cu această deformaţie. în varianta din figura 2.2. 2. cu element elastic intercalat 1 . la § 3. Dacă arcurile s-ar deforma la sarcina de serviciu. însă. suficient de rigide pentru ca deformaţia lor datorată sarcinii axiale de serviciu să fie neglijabilă. 3 .4 Montaj cu conducere reciprocă. având o expansiune axială. În această expansiune este antrenat şi inelul interior al rulmentului împreună cu corpurile de rulare. corpurile de rulare se apropie de inelul exterior. Dacă este depăşit acest joc. precum şi la influenţa dilatării arborelui asupra jocului intern sunt tratate detaliat.3). 35 .arc disc (Beleville). dilatarea axială a arborelui este posibilă în limita jocului disponibil. În concluzie. Având în vedere aceste aspecte. 1 2 3 Fig. 2. 2. se recomandă la arbori scurţi şi în cazul unor temperaturi de lucru relativ mici. 2 . Problema dilatării arborelui poate fi rezolvată mai bine prin introducerea unor elemente elastice (arcuri) între capac şi rulment (fig. inacceptabil.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.4).1. în majoritatea cazurilor. micşorându-se jocul axial din rulment existent la temperatura ambiantă a montajului.distanţier. montajul cu conducere reciprocă. S-a montat o pereche de arcuri disc (Beleville).3. cu consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii sale. Ca urmare. respectiv în carcasă. Montaje tipice Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La temperatura de funcţionare arborele se dilată. Ele sunt. Problemele care se referă la jocul intern al rulmentului în stare nemontată.

1. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. folosită şi în montajul din figura 2.5 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă.1.2) Pentru a se putea asigura precizia de rotaţie a arborelui trebuie ca. Fig. Poziţia centrului de presiune este dată în cataloagele de 36 .5. Denumirea montajului din figura 2.6). b). 2. al rulmenţilor radiali cu bile. de pildă.poziţia “în X” a liniilor de presiune. este utilizarea unor elemente de reglare calibrate. Una dintre ele. Ca urmare. 1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă. l 2 linii de presiune b. 2 – centre de presiune (reazeme). 2. la montarea rulmenţilor. introduse între capacele rulmenţilor şi carcasă. în X 1 2 a .montajul.5. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice sunt rulmenţi separabili (fig.5 ca fiind „în X” se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig.d şi fig. 1. 2. rezultă un joc radial total jr ( jr = 2 AC ) astfel încât: jr = 2 ja tg ( α + 2β ) (2. jocul să fie reglat.5. în cazul acestora nu se poate vorbi despre un joc iniţial (joc de fabricaţie).2. b . Din figura 2.4. Există mai multe posibilităţi constructive pentru rezolvarea acestei probleme.Lagăre cu rulmenţi 2.6 se observă că. I II 1 a. la deplasarea axială a inelului exterior cu cantitatea AB (joc axial ja ). în X Montajul este prezentat în figura 2. Detalii privind jocul intern al rulmenţilor sunt date în § 3. ca în cazul.

pe direcţia axei. α+2β C B A 2β α Fig. Se rezolvă. este mai mică decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor.5 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. aceeaşi temperatură a inelului interior şi a întregului arbore.6 Apariţia jocurilor axiale şi radiale la deplasarea axială a inelului exterior Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate. l . Se observă că deschiderea arborelui. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. jocul din rulment se micşorează (dacă se consideră acelaşi material pentru arbore şi carcasă. şi precizia de rotaţie dorită a arborelui. şuruburile de fixare. Într-un mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). Acest fapt poate deveni important dacă arborele are şi o consolă. Astfel. la montajul în X. astfel. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La montajul în X. prin distanţa. pentru fiecare rulment în parte. rulmentul I. 2. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. Montaje tipice rulmenţi. la creşterea temperaturii ansamblului în timpul funcţionării. întrucât trebuie să se realizeze o condiţie de stabilitate ( l ≥ 2l c . capacul. aceeaşi temperatură a inelului exterior şi 37 . precum şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.unde l c este lungimea consolei). deci la dilatarea arborilor. de la acesta la faţa lată a inelului exterior.

1. 4 I II 3 lc1 1 l 2 lc2 a. În funcţie de jocurile realizate se obţine precizia de rotaţie dorită a arborelui.montajul.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali. la un asemenea montaj. spre deosebire de montajul în X. se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig. deschiderea arborelui. Ţinând seama de acest aspect.Lagăre cu rulmenţi a întregii carcase).7 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali. cu conducere reciprocă. 1 2 Fig.7. a . 3 . se realizează cu un gabarit mai mic decât la montajul în X. în O b. este mai mare decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. 38 . 2. legată de prezenţa consolei ( l ≥ 2lc1 . 1.piuliţă canelată. problema dilatării arborelui la montajul pe rulmenţi radial-axiali cu role conice. cu conducere reciprocă.1. cu conducere reciprocă.7.casetă. b). condiţia de stabilitate. La acest tip de montaj. De aceea. în O Montajul este cel din figura 2. 2. La montajul de mai sus jocurile din rulmenţi se reglează cu ajutorul piuliţei canelate 3. 2 – centre de presiune (reazeme). 4 .2. l . 2.poziţia “în O” a liniilor de presiune. b . în X este aceeaşi cu cea prezentată la paragraful 2. l ≥ 2lc 2 ). Denumirea montajului ca fiind „în O”. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi.

S R R S c. rulmentul II. Astfel.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.7 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui.8 Situaţii posibile la montajul cu conducere reciprocă. Fig. şuruburile de fixare. 2. caseta 4. c – conurile nu se intersectează. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. rulmentul I. în O a . 39 .vârfurile conurilor exterioare coincid. Dacă tendinţa de deplasare axială (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. inelul distanţier. b – conurile se intersectează. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. S R S a. caseta 4. Montaje tipice Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2. S R R S b.

2.8.2. cu ajutorul elementelor de reglare calibrate R montate între capacul lagărului I şi carcasă. Dacă vârfurile conurilor exterioare sunt deplasate spre exterior (fig. efectul dilatării simultane a arborelui şi inelelor diferă în funcţie de distanţa dintre vârfurile conurilor exterioare (fig. din cauza rigidităţii radiale mari a arborelui şi carcasei. cu inel distanţier inclus (vezi § 3. dacă vârfurile coincid (fig. cel radial tind să crească. 40 .5 Arbore rezemat. 2. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche. Prin aceasta. Rezemarea reală este pe trei reazeme. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în X. De aceea. în funcţie de distanţa dintre centrele de presiune ale rulmenţilor (sau dintre vârfurile conurilor exterioare). atunci jocul se va micşora în urma expansiunii termice. expansiunea termică a inelului exterior al rulmentului va fi spre interior (dacă ajustajul acestuia în carcasă nu este cu joc). În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. figura 3. 1. spre deosebire de cel în X. jocul din rulment nu se modifică la temperatura de funcţionare.8.4 şi comentariile aferente).9. 2. cu o anumită cantitate. 2. figura 2. Jocurile se reglează. Se acceptă. Astfel. 2.8. însă.8. inelele interioare ale rulmenţilor. b). La montajul în O. jocul axial din rulmenţi şi.Lagăre cu rulmenţi Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La dilatarea arborelui. de inelele exterioare. Dacă vârfurile conurilor sunt deplasate relativ spre interior (fig. jocurile tind să se micşoreze. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare.9. În acelaşi timp. a). Cele două tendinţe se compensează sau nu. Prin aceasta. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. iar cea a inelului interior . În varianta B.1. şi simplificări ale problemei (variantele A şi B). în varianta din figura 2. în urma creşterii lungimii acestuia. respectiv. trebuie ţinută seama de aceste situaţii. la reglarea jocurilor la montaj.spre exterior.8). c). reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. 1’. 2. deci arborele este static nedeterminat. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). atunci jocul va creşte în urma expansiunii termice.1. se îndepărtează axial. iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. la o extremitate. ajustate pe fusurile arborilor.

dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga.piuliţă canelată. Montaje tipice R I 4 II 3 1 l1 l1 l1 3 3 3 1’ l1 l2 2 Rezemare reală 1 2 l Varianta A l1 2 l1 2 1 l 2 Varianta B Fig. 41 .elemente de reglare a jocurilor din rulmenţii pereche. caseta 4. rolele.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. capacul.9 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în X. şuruburile de fixare. 3 . împreună cu inelul interior. datorită prezenţei rulmentului radial cu role cilindrice.casetă. rulmentul din stânga al perechii. 1’. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. 4 . vor aluneca axial pe calea de rulare a inelului exterior.centre de presiune (reazeme). 2. Astfel. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. R . respectiv cu rulment radial cu role cilindrice 1. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. inelul distanţier. La dilatare. inelul interior al rulmentului din stânga al perechii. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3.9 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. inelul interior al rulmentului din dreapta al perechii. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata liber. 2 . Din figura 2. rulmentul din dreapta al perechii.

1’. 4 .piuliţă canelată. 2. respectiv cu rulment radial cu bile 1. 3 . reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. În varianta B. deci arborele este static nedeterminat. 2. însă.inel distanţier. Se acceptă.10.6 Arbore rezemat. pentru a se evita atingerea coliviilor. simplificări ale problemei (variantele A şi B). iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2.10 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în O.1. 5 .centre de presiune (reazeme). Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. între inelele exterioare ale rulmenţilor. La montajul cu rulmenţi pereche în O trebuie introdus. Rezemarea reală este pe trei reazeme. 1. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în O. 42 .Lagăre cu rulmenţi 2. I 4 5 II 3 1 l1 3 l1 3 1’ l1 1 l1 2 l1 2 l1 3 2 l2 2 l 2 l Rezemare reală Varianta A 1 Varianta B Fig. un inel distanţier 5. 1’. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină).casetă. 2 . la o extremitate.

astfel. acesta are întotdeauna rolul de rulment conducător. cu ajutorul piuliţei canelate 3. La dilatarea arborelui.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. precizia de rotaţie dorită a arborelui.10. Jocurile se reglează. inelul distanţier. iar rulmentul A2 – spre dreapta. c.11. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata necondiţionat datorită prezenţei rulmentului radial cu bile (cu rol de rulment liber). caseta 5.10 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. inelul exterior al rulmentului din stânga al perechii. Se poate realiza. Jocul din rulmenţii perechii se va micşora datorită expansiunii termice.2. şuruburile de fixare. care este neseparabil. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. inelul exterior al rulmentului din dreapta al perechii. 2. inelul distanţier 5. cu inel distanţier inclus (vezi § 3.1. 43 . rulmentul din dreapta al perechii. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. rulmentul A1 – spre stânga.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile Montajul este prezentat în figura 2.1. Ambii rulmenţi radiali cu bile I şi II sunt rulmenţi liberi. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga.8. Montaje tipice Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche.11 s-au utilizat doi rulmenţi axiali. figura 3. va aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. inelul distanţier 4. Astfel.4 şi comentariile aferente). Într-un montaj care conţine un rulment axial. În montajul din figura 2. Fiecare va prelua sarcina axială într-un singur sens. în varianta din figura 2. inelul distanţier. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. capacul. În montajul de mai jos roata dinţată (melcul) se găseşte între rulmenţii I şi II. Din figura 2. deoarece rulmenţii sunt foarte apropiaţi şi montajul se încadrează în condiţiile din figura 2. rulmentul. rulmentul din stânga al perechii.

prin alegerea corectă a ajustajelor inelelor acestora cu piesele conjugate. Astfel. care sunt rulmenţi liberi. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata fără restricţii datorită prezenţei rulmenţilor radiali. bucşa II.capac. 5 . bucşa 2.rulment radial cu bile Poziţionarea axială a arborelui Fixarea axială a arborelui o realizează rulmenţii axiali. rulmentul A2. între şaibele de carcasă ale rulmenţilor axiali şi alezajul casetei trebuie să existe un joc nominal.inel distanţier. A1 A2 5 I II 4 3 2 1 Fig. 2.bucşă. A2 .casetă. 3 . 4 . traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea deplasării arborelui spre stânga: umărul arborelui. A1 .piuliţă canelată. Trebuie observat că piesele pe care se sprijină şaibele rulmenţilor axiali trebuie să asigure o suprafaţă de sprijin până dincolo de axa bilelor. 2 . I . încovoierea şaibelor acestor rulmenţi.rulment axial cu bile. II . La dilatarea arborelui. inelul distanţier I.11 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile 1 . dacă forţa axială rezultantă din arbore are sensul spre stânga. caseta 5.rulment radial cu bile. aceştia vor aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. rulmentul A1. astfel. inelul interior al rulmentului I. 44 . Dacă forţa axială rezultantă din arbore este orientată spre dreapta.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui o asigură rulmenţii radiali cu bile I şi II. şuruburile de fixare. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. Pentru evitarea dublei centrări.rulment axial cu bile. pentru ca forţa axială transmisă prin bile să fie preluată de aceste suprafeţe şi pentru a se evita. capacul 4.

3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI 3. Mărimea acestor abateri. la precizia de rotaţie (bătaie radială. prescriu valorile abaterilor dimensionale. În tabelul 3.1 Precizia rulmenţilor Precizia de rotaţie a arborilor rezemaţi în rulmenţi depinde de o serie de factori. la diametrul exterior al inelului exterior.1 Clase de precizie şi corespondenţa lor în diferite standarde Standardul Clasele de precizie ISO 492 ISO 578 (rulmenţi cu role conice) Clasa 0 („normală” Clasa 6x) Clasa 6 P6 Clasa 6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 5 Clasa 3 P5 Clasa 5 ABEC 5 RBEC 5 Clasa 4 Clasa 0 P4 Clasa 4 ABEC 7 Clasa 2 Clasa 00 P2 Clasa 2 ABEC 9 Clasa 4 P0 Clasa 0 (Clasa 6x) DIN 6201 JIS B15142 ANSI/AFBMA 3 (standardul 20/1996) ABEC 1 RBEC 15 4 1 – DIN – Deutsch Industrie Norm (germania). 5 – RBEC (Roller Bearing Engineers Committee) – Clase de precizie AFBMA. Normele DIN 620 sau ISO 1132. 2 – JIS – Japanese Industrial Standard (Japonia). bătaia radială K ia a inelului interior pentru rulmentul montat). 4 – ABEC – Annular Bearing Engineers’ Committee (SUA). la lăţimea inelelor.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui 3. la razele de racordare ale celor două inele (şanfrenul). acest comitet elaborează standarde pentru rulmenţi. 3 – ANSI – American National Standard Institute (SUA).1. bătaie axială. încadrează rulmenţii în diferite clase de precizie („tolerance classes”). precum şi cele ale unor organisme naţionale de standardizare. care se referă la alezajul inelului interior. care se folosesc la rulmenţii cu role. AFBMA – Anti-Friction Bearing Manufacturers Association (SUA ). Clasele ABEC se folosesc la rulmenţii cu bile. pentru diferite tipo-dimensiuni de rulmenţi. precum şi corespondenţa acestor 45 . pentru AFBMA.1 se dau clasele de precizie ale rulmenţilor. Tabelul 3. de formă şi de poziţie. Cei mai importanţi factori sunt precizia de formă şi de poziţie a căilor de rulare ale inelelor rulmentului (de pildă. abateri de la perpendicularitate).

mai precisă decât clasa 6 (P6). clasa 5 (P5) .2 Clase de precizie ISO şi echivalente aplicate diferitelor tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali-axiali cu bile Oscilanţi cu bile Cu role cilindrice Rulmenţi cu ace Oscilanţi cu role Rulmenţi Magneto Cu bile pentru aparate (în ţoli) Radiali-axiali cu role conice (în mm) JIS2 DIN Standarde echivalente 2 Clasele de precizie aplicate rulmenţilor Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) BAS Normală Normală (Clasa 6x) Clasa 0 P0 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 BAS Clasa 6 Clasa 6 P6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 2 ABMA Clasa 2 Clasa 6 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 BAS Clasa 5 ABMA2 Clasa 5P Clasa 5 Clasa 5 P5 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 ABMA Clasa 7P Clasa 4 Clasa 4 P4 Clasa 2 Clasa 2 Clasa 2 ABMA Clasa 9P Clasa 2 P2 Rulmenţi cu bile ABMA 1 ABEC 12 RBEC 12 Clasa 4 ABMA Clasa 4 Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) ABEC 5 ABEC 7 ABEC 9 (Clasa 5P) (Clasa 7P) (Clasa 9P) RBEC 5 Clasa 3 ABMA Clasa 3 Clasa 5 Clasa 0 ABMA Clasa 0 Clasa 4 Clasa 00 ABMA Clasa 00 - Rulmenţi cu role Rulmenţi cu role conice (în mm) Rulmenţi cu role conice (în ţoli) Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali-oscilanţi cu role 1 – ABMA – American Bearing Manufacturers Association. pentru rulmenţii axiali-oscilanţi cu role se prevede doar clasa de precizie normală (P0). rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă.Lagăre cu rulmenţi clase în standardele diferitelor organisme de standardizare. Clasa de precizie 6 (P6) este mai precisă decât clasa normală (P0). iar pentru rulmenţii oscilanţi cu bile . iar clasa 2 (P2) – mai precisă decât clasa 4 (P4). 5 (P0.2 sunt date clasele de precizie pentru diferitele tipuri de rulmenţi. 46 .mai precisă decât clasa 3 (P3). se prevăd doar câteva din aceste clase. rulmenţii cu role cilindrice). P6. în timp ce. Tabelul 3. Unele tipuri de rulmenţi se fabrică în toate clasele de precizie (de exemplu.clasele normală. P5). 6. rulmenţii radiali-axiali cu bile.1. În tabelul 3. De exemplu. pentru alte tipuri. 2 – Semnificaţiile sunt cele de sub tabelul 3. clasa 4 (P4) .

P5. pentru orientare. Pentru rulmenţii din clase mai puţin precise decât cele din tabelul 3. P4.4 [43]. ABEC 9 ISO 2. P4 corespund cu clasele 47 . ABMA) SP UP P4A P4C PA9A ISO 5.4 Clase de precizie SKF pentru rulmenţii de înaltă precizie şi echivalenţa acestora cu cele din alte standarde Clasa SKF Clase de precizie pentru dimensiuni (ISO. ABEC 7 ISO 2. P4 Mai precisă decât P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. Există. câteva exemple în care rulmenţii trebuie să aibă o precizie mărită.3 Situaţii care impun rulmenţi de precizie mărită Condiţii de funcţionare Exemple de utilizare Tamburul magnetic al videorecorderelor cu casetă Arbori principali ai maşinilor unelte Precizie înaltă de rotire Maşini rotative de imprimat Mese rotative ale preselor verticale Fusurile cilindrilor de susţinere ale laminoarelor la rece Lagărul pivotant al antenelor parabolice Aparate pentru stomatologie Giroscoape. însă.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În general. ABEC 7 ISO 2. ABEC 9 ISO 4. Clasa 5P Clasa 7P. în marea majoritate a construcţiilor. Tabelul 3. P4 Pentru rulmenţii de înaltă precizie. firma SKF prevede clasele din tabelul 3. ABEC 7 ISO 2. Clasa 5P Clasa 7P Clasa 7P. ABEC 9 În tabelul 3. ABEC 7 ISO 4. P4 P5. P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. P2 P5 P5. şi aplicaţii în care se utilizează rulmenţi din clase de precizie superioare clasei normale. Tabelul conţine şi echivalenţele cu clasele de precizie ISO şi ABEC. În tabelul 3. se folosesc rulmenţi din clasa de precizie normală (P0). ABEC 7 ISO 4. ABMA) Clase de precizie pentru precizia de rotire (ISO.5 se prezintă clasele de precizie pentru diferite tipuri de rulmenţi de înaltă precizie [43]. P6. clasele SKF normală. P4 Clasa 7P. ABEC 9 ISO 4. Tabelul 3. turbine Turaţii foarte mari Arbori Compresoare de supraalimentare Arbori principali ai motoarelor cu reacţie Moment rezistent mic şi variaţie nesemnificativă a acestui moment Servomecanisme Controlere potenţiometrice Cadrul (suspensia) giroscopului (în navigaţie) Clase de precizie P5 P5.3 se prezintă. ABEC 5 ISO 4.5.

în stare nemontată. seriile 2344(00) Axiali-radiali cu dublu efect. ci este subînţeleasă (de exemplu. de exemplu P5. respectiv cel axial sunt realizate la fabricaţia rulmentului. pe direcţie axială. 3. 3. care alege o anumită clasă de jocuri radiale. la rulmentul anterior. radială sau axială a inelelor rulmentului. Jocurile axiale sunt o funcţie a jocurilor radiale. în timp ce inelul celălalt rămâne fix. firmele producătoare indică jocurile radiale ale diferitelor tipuri de rulmenţi. Dacă proiectantul consideră necesară o precizie mai mare decât normală. iar jocul axial desemnează mărimea deplasării totale a unui inel al rulmentului dintr-o poziţie extremă în cealaltă. La rulmenţii neseparabili. jocul radial.2. Deoarece între jocurile axiale şi cele radiale există o dependenţă geometrică. Ele sunt jocuri intrinseci ale rulmentului. va putea aprecia. 6210P5).6 Clase de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO Clasa de precizie TIMKEN ISO K Normală (Clasa 0) N 6x C 5 B 4 A 2 AA - În simbolul unui rulment. iar inelele sunt coaxiale(fig. cu o 48 .2 Jocul intern al rulmenţilor Termenul de „joc intern” se traduce prin spaţiul interior dintre corpurile de rostogolire şi inele (căile de rulare). 5.1. seriile BTM-A şi BTM-B Tabelul 3.6 sunt date clasele de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO [46]. rulmentul radial cu bile.5 Clase de precizie SKF corespunzătoare diferitelor tipuri de rulmenţi Clasa SKF Tipul rulmenţilor P4A şi PA9A SP şi UP P4 SP şi UP P4C Radiali-axiali cu bile Radiali cu role cilindrice Axiali-radiali cu simplu efect Axiali-radiali cu dublu efect. jocul j r ). jocul j a ). Jocul radial al rulmentului nemontat desemnează jocul (distanţa) dintre căile de rulare şi corpurile de rostogolire.Lagăre cu rulmenţi ISO respective (normală.1. atunci această clasă de precizie apare ca sufix în simbol (de pildă. clasa de precizie normală (P0) nu apare ca sufix. măsurată în planul normal pe axa rulmentului (fig. În tabelul 3. care permite deplasarea relativă. Tabelul 3. 4). Proiectantul. simbol 6210). 6. 3.

dacă proiectantul consideră că sunt necesare alte jocuri decât CN.1. Rulmentul radial cu bile. de exemplu. în accepţiunea de mai sus şi nici de dependenţa lui de jocul radial al rulmentului. există următoarele clase de jocuri radiale: C1 – jocurile mai mici decât C2. un rulment se poate încadra în clasa de precizie P6 şi clasa de jocuri C2. clasa de precizie P0. realizate la fabricaţia rulmentului. CN – jocuri „normale”. 3. Ele sunt subînţelese. iar simbolul este 6210. clasa de jocuri CN este subînţeleasă şi nu apare ca sufix. Astfel. rulmenţii cu ace) sunt jocuri intrinseci.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi bună precizie. jocurile radiale. În acest caz. În simbolul unui rulment. simbol 6210. jr ja Fig. P0 şi CN. pentru unele tipuri de rulmenţi separabili (rulmenţii radiali cu role cilindrice. C3 – jocuri mai mari decât CN. La aceşti rulmenţi nu se poate vorbi de un joc axial. pentru jocurile normale se mai utilizează notaţia C0. încă din faza de proiectare. Exemple: a. C5 – jocuri mai mari decât C4. Clasele de jocuri nu depind de clasele de precizie ale rulmenţilor (§3. ori în clasa de jocuri CN. aşa cum se va vedea în finalul acestui paragraf. 49 . În schimb.1 Jocul radial Fig. Conform ISO. jocurile axiale ale rulmenţilor aleşi. atunci simbolul jocului prescris de proiectant apare ca sufix în simbolul rulmentului. C2 – jocuri mai mici decât jocurile normale CN. clasa de jocuri CN. în simbol nu apare nici un sufix referitor la cele două clase. C4 – jocuri mai mari decât C3.2 Jocul axial De asemenea.1). 3.

clasa de precizie P6. max. cu alezaj cilindric. max. însă. C5. simbol 6210. min.7 şi 3.8 sunt prezentate extrase din standardul ISO 5753. clasa de jocuri C3. În tabelul 3. cât şi cel al clasei de jocuri C3. max. pentru clasele P6 şi C2. ci forma „comprimată” 6210P63. max. min. cu valorile jocurilor radiale pentru clasele C2. Valorile din tabele permit proiectantului să îşi formeze o idee mai precisă privind mărimea jocurilor pentru diferitele clase. în tabelele 3. Rulmentul radial cu bile. simbol 6210. clasa de precizie P0. Tabelul 3. c. forma 6210P6C3. 7 – 10 0 7 2 13 8 23 14 29 20 37 12 – 17 0 9 3 18 11 25 18 33 25 45 20 0 10 5 20 13 28 20 36 28 48 25 – 30 1 11 5 20 13 28 23 41 30 53 35 – 40 1 11 6 20 15 33 28 46 40 64 45 – 50 1 11 6 23 18 36 30 51 45 73 55 – 65 1 15 8 28 23 43 38 61 55 90 70 – 80 1 15 10 30 25 51 46 71 65 105 85 – 100 1 18 12 36 30 58 53 84 75 120 105 – 120 2 20 15 41 36 66 61 97 90 140 130 – 140 2 23 18 48 41 81 71 114 105 160 150 – 160 2 23 18 53 46 91 81 130 120 180 Clasa de jocuri C1 este prevăzută pentru rulmenţii de înaltă precizie. care conţine şi această clasă.9 este dat un extras din standardul ISO 5753. simbolul este 6210P62. max. care. Pentru orientare. 50 . simbol 6210.7 Jocul radial pentru rulmenţii radiali cu bile Jocul intern radial Diametrul (µm) alezajului rulmentului C2 CN C3 C4 C5 d (mm) min. dar nu se trece simbolul clasei de jocuri. care este diferită de cea normală. clasa de jocuri CN. Analog. În acest caz se trece sufixul referitor la clasa de precizie. min.Lagăre cu rulmenţi b. în timp ce clasa P0 este subînţeleasă: 6210C3. clasa de jocuri C3. diferă de clasa de jocuri normale. care este diferită de cea normală. clasa de precizie P6. respectiv cu alezaj conic. Rulmentul radial cu bile. Rulmentul radial cu bile. Datele din tabel se referă la rulmenţii radiali cu două rânduri de role cilindrice. În acest caz se trec atât sufixul referitor la clasa de precizie P6. C3. C4. min. În acest caz se trece sufixul referitor doar la clasa de jocuri. care este subînţeleasă: 6210P6. Simbolul nu va avea. care este diferită de cea normală. d. CN. de asemenea.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.1) în care ∆j m reprezintă modificarea jocului datorită ajustajelor inelelor rulmentului cu piesele conjugate (fus. jocul intern de funcţionare. respectiv carcasă. b. jocul intern iniţial (de fabricaţie). 51 .9 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. Se pot identifica următoarele situaţii (secvenţe). analizat mai sus. j r . la sarcina şi la temperatura de lucru. arbore.5) Pentru ca un rulment să corespundă condiţiilor de funcţionare. există varianta clasei de precizie SP sau a clasei UP (vezi tabelul 3. În ultimă instanţă interesează jocul intern de funcţionare. c. care este dat de relaţia: j f = j r − ∆j m − ∆jT + ∆j def (3. j m .8 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice şi pentru rulmenţii cu ace Diametrul alezajului rulmentului Jocul intern radial (µm) d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 0 5 5 10 10 15 15 C2 max 25 30 35 40 45 50 55 min 20 25 30 40 40 50 50 CN max 45 50 60 70 75 85 90 C3 min 35 45 50 60 65 75 85 max 60 70 80 90 100 110 125 min 50 60 70 80 90 105 125 C4 max 75 85 100 110 125 140 165 min 70 80 95 110 130 155 180 C5 max 95 105 125 140 165 190 220 Tabelul 3. carcasă). jocul intern de montaj. care diferă semnificativ de jocul intern de fabricaţie al rulmentului. cu ambele inele ale rulmentului ajustate în piesele conjugate. trebuie luat în considerare jocul existent în timpul funcţionării. de înaltă precizie Diametrul alezajului rulmentului Jocul radial (µm) Rulmenţi cu alezaj cilindric Rulmenţi cu alezaj conic d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 5 5 5 5 10 10 10 C1 max 15 15 18 20 25 30 30 SPC2 min max 10 25 12 25 15 30 15 35 20 40 25 45 25 50 CN min max 20 45 25 50 30 60 40 70 40 75 50 80 50 90 min 35 45 50 60 65 75 85 C3 max 60 70 80 90 100 110 125 min 15 15 17 20 25 35 40 C1 max 25 25 30 35 40 55 60 SPC2 min max 25 35 25 40 30 45 35 50 40 60 45 70 50 80 Notă: La clasa de jocuri C2. j f . privind jocul din rulment: a.

care produce o deplasare radială relativă a inelelor şi o mărire a jocului radial. asperităţile de pe suprafeţele de contact se aplatisează. cu inel interior rotitor şi inel exterior fix.Lagăre cu rulmenţi ∆jT .modificarea jocului datorită diferenţei de temperatură dintre inelele rulmentului în timpul funcţionării.2 µm.3) în care ∆d reprezintă expansiunea inelului interior (cu corecţia ∆j r inclusă). variaţia jocului datorită ajustajelor inelelor este dată de relaţia: ∆j m = ∆d + ∆D (3.55S e (3. realitatea). Alezajul inelului interior al rulmentului are dimensiunea 52 . (3. +0.modificarea jocului datorită deformaţiilor elementelor rulmentului sub sarcina de serviciu. parametrul R z are valoarea R z = 1 µm.002 ) iar alezajul carcasei. Astfel. (3.2) în care R z1 şi R z 2 sunt înălţimile neregularităţilor suprafeţelor conjugate. pentru a calcula valoarea cu care se micşorează jocul intern iniţial datorită deformaţiilor inelelor. Ele se pot calcula cu relaţiile: ∆d ≈ 0. Ţinând seama de complexitatea problemei. atât din cauza variaţiei radiale a tensiunilor din inelele presate. respectiv S e . încărcat cu o sarcină normală. practice (dar care respectă. în momentul presării a două piese conjugate. seria 6210 ( d = 50mm.contracţia inelului exterior (cu corecţia ∆j r inclusă). ∆D . D = 90mm) . fusul are câmpul de toleranţă k 6 ( φ50+ +0. Pentru orientare. Pe de altă parte.3).5) pentru un rulment radial cu bile.022 H 6 ( φ900 ). există soluţii rapide. se prezintă mai jos calculul numeric al lui ∆j m . cu relaţiile (3.2(R z1 + R z 2 ) (3.4). respectiv datorită aplatisării asperităţilor. Deformaţiile inelelor nu sunt egale cu mărimea strângerilor. cât şi din cauza deformării simultane a pieselor conjugate inelelor. Urmând recomandările pentru alegerea ajustajelor de montaj 0. Pentru o suprafaţă la care Ra = 0. iar pentru Ra = 0.4) ∆D ≈ 0.5) unde S i . iar strângerea efectivă se va diminua cu cantitatea: ∆j r = 1. cu o bună precizie. reprezintă strângerea teoretică medie dintre inelul interior şi fus.021 (cap. Jocul de montaj este mai mic decât cel iniţial.4). respectiv comprimarea inelului exterior). deoarece la montarea cu strângere a inelelor apar deformaţii radiale ale acestora (expansiunea inelului interior.4 µm valoarea lui este R z = 2 µm. respectiv cea dintre inelul exterior şi carcasă.65S i (3. ∆j def .

Pentru rulmentul de mai sus (6210) şi pentru o diferenţă de temperatură ∆t = 10 oC rezultă o micşorare a jocului cu ∆jT = 7.sarcina dinamică echivalentă. C . care produc o deplasare radială relativă a inelelor). Modificarea jocului (creşterea acestuia) datorită sarcinii care încarcă rulmentul poate fi calculată.015 .6) în care d M este diametrul mediu al rulmentului. Pentru ca rulmentul să aibă un joc radial de funcţionare ( j f > 0 ). Un calcul estimativ al modificării jocului sub sarcină.58 = −6.. Cataloagele firmelor nu oferă relaţii pentru calculul acesteia.7). ∆jT . rulmentul nu va avea un joc intern radial de funcţionare. în care se pun la dispoziţia proiectantului relaţii pentru calculul deplasării radiale relative a inelelor (pag.1) rezultă că jocul intern radial de fabricaţie j r trebuie să satisfacă următoarea condiţie: j r > ∆j m + ∆jT − ∆j def (3. ∆j def se poate alege clasa de jocuri. atunci jocul intern radial de fabricaţie are valorile j r = 6. astfel încât.. Dacă pentru rulmentul 6210 se alege clasa de jocuri CN (tab. Cunoscând modificările jocului intern ∆j m . [39] tratează deformaţiile corpurilor aflate în contact. rulmentul să aibă un joc intern dorit (sau apropiat de acesta). Modificarea jocului datorită temperaturii se determină cu relaţia [după 23]: ∆jT = 0. pentru o sarcină normală ( P / C = 0. Folosind relaţia (3.12 µm. în timpul funcţionării.1 .sarcina dinamică de bază) conduce la o valoare ∆j def = 6. d M = (d + D ) / 2 ( mm ) . 315. 3.7 µm . iar diametrul exterior al inelului exterior este φ90 −0. ∆t . pentru contacte hertziene. Micşorarea jocului intern iniţial este ∆jm = 11µm .23 µm. 011mm = 11µm şi S e = 0 .1) se constată că. Alte informaţii asupra acestor deformaţii sunt oferite de [2]. ci o strângere: j f = 6 − 11 − 7. 011 ⋅ d M ⋅ ∆t ( µm ) (3.7) 53 . P . pentru valoarea minimă a acestui joc ( j r = 6 µm).58 µm . Lucrările [6].Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 0 φ500 −0.7 + 6. [18]..012 . la rulmentul de mai sus (6210). 316).diferenţa dintre temperatura inelului interior şi cea a inelului exterior. Jocul de funcţionare este influenţat de temperatura inelelor (jocul se micşorează) şi de sarcina de serviciu (jocul se măreşte datorită deformaţiilor elementelor rulmentului. Un studiu asupra deformaţiilor elastice sub acţiunea sarcinii de serviciu este prezentat în lucrarea [14].din relaţia (3. Cu aceste date rezultă Si = 0.

cu o mai mare apropiere de realitate.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). j r > 11 + 7.7 − 6. Cerinţe de funcţionare silenţioasă. Alegerea unei clase de jocuri (C1 …CN. Pentru rulmenţii radiali-axiali cu bile montaţi pereche.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). Pentru orientare. O asemenea recomandare se găseşte în tabelul 3. unghiul de contact influenţează capacitatea rulmentului de a prelua sarcini axiale. Metodologia prezentată mai sus îi permite proiectantului să stabilească.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere. numai că precizia de poziţionare şi cea de rotire a arborelui scad cu creşterea jocului. . cu creşterea jocului. conform INA-FAG [9] sunt date jocurile axiale ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile. Condiţii de funcţionare normale. fără vibraţii. Un unghi de contact mai mare indică faptul că rulmentul respectiv poate prelua o forţă axială mai mare.11. 3. deoarece unghiul de contact depinde de jocul axial (creşte cu mărirea jocului axial). Variaţii mari de temperatură.Lagăre cu rulmenţi Pentru cazul de mai sus. . respectiv cu carcasa. pentru rulmenţii miniaturali (rulmenţi cu diametrul d < 10 mm ). . montaţi pereche. Astfel. pentru care jocul minim este de 18 µm. MC6.Vibraţii importante (ex: site vibratoare).Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere. Sarcini variabile. Evident. firma NSK foloseşte. La rândul său. MC4. în varianta de montaj UA (adică un montaj în O sau în X cu un joc mic axial. MC2. C5) este. MC3. există şi alte clasificări. C1 C2 CN C3 C4 C5 În afara claselor ISO pentru jocuri. condiţia este îndeplinită şi de clasele C4 şi C5.7) că această condiţie este îndeplinită de clasa de jocuri C3. iar clasa MC5 corespunde aproximativ clasei ISO C3. ajustaje garantate prin 54 . . după cum se poate constata.. care este clasa de jocuri preferabilă pentru o situaţie dată. firmele producătoare indică jocurile axiale.10.58 = 12. Literatura tehnică oferă unele recomandări cu caracter general pentru alegerea claselor de jocuri. MC5. Pe de altă parte. .12 µm. Se observă (tab. cu perechea de rulmenţi în X sau în O. .Vibraţii importante (ex: site vibratoare). clasele de jocuri MC1. Tabelul 3.. clasa MC3 este echivalentă sensibil cu clasa ISO de jocuri CN.10 Recomandări pentru alegerea claselor de jocuri Clasa Exemple de situaţii Se cere o poziţionare foarte precisă a arborelui şi o rigiditate mare a montajului (ex: la cârma navelor). Jocurile interne la aceşti rulmenţi montaţi pereche rezultă din ajustajele inelelor cu arborele. încărcarea radială a bilelor rulmentului este mai defavorabilă. Există şi o variantă de montaj UO. dar aceasta este o variantă fără joc axial). În tabelul 3. o problemă destul de dificilă pentru proiectant.

a unor câmpuri de toleranţă corespunzătoare pentru suprafeţele de montaj ale celor două inele.2 1.3). 73B Clasele de precizie PN şi P5 Abaterea jocului de la valoarea nominală (µm) d (mm) 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 Seria 72B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 Seria 73B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +12 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 +10 +10 24 28 34 34 40 40 44 44 46 46 Tabelul 3.1.3 [9] indică această dependenţă şi permite determinarea valorii jocului axial la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. în tabelul 3. pe două rânduri: .seriile 32B şi 33B Oscilanţi cu bile Radiali-axiali cu role conice montaţi pereche (N11CA) Oscilanţi cu role butoi *) Valoarea lui Y0 este cea din cataloage (cap. Există şi posibilitatea ca o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu bile să asigure un montaj nu cu joc. la fabricaţie.3·Y0* 2. Figura 3. extrase pentru diverse tipuri de rulmenţi) 55 . ci cu pretensionare (§ 3. seriile 72B şi 73B montaţi pereche (vezi şi tabelul 3.seriile 32 şi 33 . Unele firme asigură rulmenţi radiali-axiali pentru formarea perechilor cu trei tipuri de jocuri: A (joc mic).3·Y0* 2. conform INA-FAG. tip UA (în O sau în X) Diametrul alezajului rulmentului Jocul axial al perechii Valoarea nominală a jocului (µm) Seriile 72B. Pentru alte tipuri de rulmenţi. Un anumit ajustaj (implicit o anumită strângere) determină o deformaţie radială bine determinată a inelului respectiv şi.12 [9]. în consecinţă. valoarea raportului j a / j r se dă. Tabelul 3. Între jocul axial j a şi jocul radial j r al rulmentului există o dependenţă. B (joc mediu). o anumită modificare a jocului intern pe care îl avea rulmentul în stare nemontată.4 2 2.4 1.10) Rulmenţi cu patru puncte de contact Radiali-axiali cu bile.11 Jocuri axiale la rulmenţii radiali-axiali seriile 72B şi 73B în montaj pereche. C (joc mare).5.3·Y0* Radiali-axiali cu bile pe un rând.12 Raportul ja / jr pentru diferite tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor ja / jr 1.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi asigurarea.

De pildă.Lagăre cu rulmenţi 80 60 50 40 30 20 1 2 5 10 ja jr 10 8 6 5 4 3 2 10 jr=20 µm 50 100 200 20 30 d 40 50 60 80 100 Seriile rulmenţilor 160 mm 60 62 63 64 200 d – diametrul alezajului rulmentului [µm]. prin lungimile lor. Fig. jr – jocul radial [µm]. 3. Perechea este livrată ca atare. 3.4). Acesta este cazul recomandabil. determină. Or. la montajul în X (fig.4. în O sau în tandem (fig. împreună cu inelele distanţiere. jocul prevăzut de producător. 3.3 Dependenţa dintre jocul axial şi jocul radial În cazul rulmenţilor radiali-axiali montaţi pereche există două situaţii: a. ja – jocul axial [µm]. aceste inele. împiedică deplasarea acestora până la contactul cu 56 . dintre inelele exterioare ale rulmenţilor. deoarece firma producătoare livrează setul. a) inelul distanţier calibrat. setul de doi rulmenţi având configuraţia dorită: în X.

c. sau cu ajutorul unei piuliţe de reglare. care face un unghi β cu planul radial. datorate sarcinilor. Jocul axial realizat astfel. – montaj în X.3 Rigiditatea. În cele ce urmează se fac o serie de consideraţii privind rigiditatea rulmenţilor şi. trebuie măsurat. dacă în timpul funcţionării jocurile se măresc din cauza uzării corpurilor de rostogolire sau ale căilor de rulare. b. în varianta din figura 2. în legătură cu aceasta. În figura 3.9 sunt necesare elementele de reglare R).5 [7] este prezentat un rulment radial-axial cu bile. piuliţa 3). cu elemente de reglare. 3.10. privind pretensionarea lor. – montaj în tandem. de pildă. la montajul în O (fig. Perechea este formată din rulmenţi individuali.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi rolele şi deci asigură un anumit joc. încărcat cu o sarcină combinată F . 2. Pretensionarea rulmenţilor Rigiditatea unui rulment este cu atât mai mare. 3. setul trebuie doar montat şi nu se mai face nici un alt reglaj (aşa cum. jocul poate fi reglat din nou.1. elementele R). Această variantă are dezavantajul că necesită o reglare a jocului perechii. la montajul în X (fig. cu cât deformaţiile elementelor rulmentului. – montaj în O. Ca urmare.9. 2. b.4 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche a. sunt mai mici. Un posibil avantaj al acestei soluţii este acela că. Ier Ier a Iir Ier b Iir c Fig. Rulmentul are unghiul de 57 . ceea ce înseamnă alte complicaţii.

7. Pentru caracterizarea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate se defineşte coeficientul de încărcare ε : ⎛ δ ⎞ ε = 0.5 există dependenţele [7]. Pentru o aceeaşi forţă radială Fr . Câteva situaţii sunt date în figura 3.5 .7 [2]. α β δa δ Fa O δr Fr F Fig.8) ⎝ δr ⎠ Întinderea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate este dată de produsul ε ⋅ dci (fig.Lagăre cu rulmenţi contact α . întinderea zonei de încărcare a corpurilor de rostogolire depinde de mărimea forţei axiale Fa care încarcă rulmentul. 3. Qmax .sarcina corespunzătoare bilei celei mai încărcate. sarcina F provoacă o deplasare (translaţie) δ = δa + δ r a inelului interior faţă de cel exterior. 3.5 Rulment radial-axial cu bile pe un rând Pentru un rulment cu joc radial iniţial egal cu zero.9) . Punctul de aplicaţie al forţei F este centrul de presiune O al rulmentului. [7]. Pentru ε = 0.6). jumătate din corpurile de rostogolire sunt încărcate (fig. [18]: Fa = 1. În această figură: d ci este diametrul căii de rulare a inelului interior.pentru rulmenţii cu bile şi 58 (3. Acesta este cazul pentru care au fost determinate diferitele relaţii de calcul pentru rulmenţi. c). La o valoare ε = 0. 3. 22 Fr tgα . Ea se datorează deformaţiilor elastice locale la nivelul corpurilor de rostogolire.5 ⎜1 + a tgα ⎟ (3.

e corespund valorilor ε < 0. α α β Fa O ε·dci ψ dci (3.5 .7. b – valorilor ε > 0. 26 Fr tgα .7. încât.6 Zona de încărcare a corpurilor de rostogolire Modelul sarcinii combinate Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Zona încărcată radial a b c d e Fig.7. a şi 3. d şi 3. Pentru ca un rulment radial-axial să funcţioneze în condiţii satisfăcătoare trebuie ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. totuşi jumătate din corpurile de 59 . iar cele din figurile 3.pentru rulmenţii cu role.5 ).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fa = 1.7.5 (forţa axială este prea mică. 3. Aceasta înseamnă că la montaj trebuie realizată o astfel de pretensionare.7 Cazuri de încărcare a corpurilor de rostogolire Situaţiile din figurile 3. dacă forţa axială de serviciu sub sarcină tinde să micşoreze pretensionarea. 3. iar inelele se îndepărtează relativ. δ a < 0 ).10) Fa Qψcosα Qmaxcosα Fr Qmax a b Fr Qmax Fig.

în cei doi rulmenţi. deformaţiile axiale ale elementelor rulmenţilor (deplasările axiale relative δ0 I . În această figură se dă un montaj în care. în lagărul conducător se află perechea de rulmenţi radiali-axiali cu bile. acestea din urmă intră cu valoarea lor absolută. deci în sensul negativ sau pozitiv al axei deformaţiilor) nu are importanţă. Sensul în care se produce deplasarea (axial spre stânga sau axial spre dreapta. Forţa axială de pretensionare este Fa 0 . 3. In relaţiile care exprimă dependenţa dintre forţe şi deformaţii (deplasări). atât forţa axială remanentă de tensionare a lor. atunci.. cum se modifică. pentru dezvoltarea raţionamentului privind variaţia forţei care tensionează rulmentul în timpul funcţionării.8 Montaj cu rulmenţi-pereche a. Acest aspect poate fi valorificat pentru a se putea urmări. b.9).8. δ0 II ale inelelor fiecărui rulment) vor fi egale (fig. se va considera doar pretensionarea rulmentului sub acţiunea forţelor axiale. Dacă se consideră cei doi rulmenţi ca fiind identici.. De asemenea. Se admite că la montaj au fost pretensionaţi. cât şi deformaţiile acestora (deplasările axiale relative ale 60 . simultan. la pretensionarea perechii. II I A a b Fig. mai uşor. Acest aspect se poate urmări pe baza figurii 3. pentru fiecare rulment în parte.marcajul aplicat rulmenţilor. 3.Lagăre cu rulmenţi rostogolire să rămână încărcate. Cele două curbe („caracteristici”) permit urmărirea corespondenţei forţă deformaţie.secţiune longitudinală. montaţi în O.

respectiv de punctul N.11). Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II E B C Fa0 F D δoI O δoII Deformaţie Fig. în timp ce 61 . pentru rulmentul II. F O" δoII δoI O' Deformaţie Fig. Ea va produce o încărcare suplimentară a rulmentului II şi o „relaxare” a rulmentului I (fig.10 Poziţionarea simetrică a curbelor caracteristice Arborele face parte dintr-o transmisie cu roţi dinţate. 3. Noua situaţie este reprezentată de punctul M. FaII .10. pentru rulmentul I. Se consideră cazul în care forţa axială A care acţionează asupra roţii dinţate montate pe acest arbore are sensul spre dreapta (fig. astfel încât poziţia să fie cea din figura 3. Se constată că rulmentul II este acum încărcat axial cu o forţă care corespunde punctului II. Se va proceda la o translaţie convenabilă a caracteristicii rulmentului I şi a ordonatei. 3.9 Dependenţa forţă – deformaţie (deplasare) Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II B C. E Fa0 O D. 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi inelelor).10). 3.

Forţă axială Rulmentul II Rulmentul I M B C. la rulmentul cel mai puţin încărcat axial (rulmentul I) să se respecte condiţia ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. 3. E N O D. F O" A FaI FaII δ0II δII δS δ0I δI O' Deformaţie Fig. nu trebuie depăşite punctele Mlim. 3.5 ).11 Variaţia încărcării axiale Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II Mlim A=FaII Nlim δII δI=0 Deformaţie Fig.Lagăre cu rulmenţi forţa remanentă care tensionează axial rulmentul I corespunde punctului N de pe caracteristica acestui rulment şi are valoarea FaI . Pentru ca.12).12 Încărcarea axială limită 62 . respectiv Nlim (fig. 3.

în simbolul complet al rulmentului.8. Vârful săgeţii este orientat înspre centrul de presiune al rulmentului. care asigură şi o tensionare axială a rulmentului. atingerea unuia din cele trei niveluri de pretensionare. Pentru formarea realizarea acestor aranjamente. deci coborârea pe curba caracteristică a rulmentului I să se limiteze la punctul Nlim. Sau. în X. ca sufixe. pentru formarea perechii de rulmenţi din figura 3.10). figura 3.8). trebuie ca pretensionarea să aibă o astfel de valoare. simbol care trebuie să conţină şi sufixul B al clasei de pretensionare medie. pentru pretensionarea realizată la montaj ( Fa 0 . atunci săgeţile ar fi trebuit să aibă vârfurile orientate unul spre celălalt. Dacă trebuia ca cei doi rulmenţi să fie montaţi în X. modifică valoarea forţei axiale care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. un marcaj în formă de săgeată pe inelul exterior (fig. situaţia este complicată în plus. Pretensionarea se realizează datorită deformărilor radiale ale inelelor.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Aceasta înseamnă că. respectiv diametrul exterior al inelului exterior). Deformările şi tensionările radiale induc componente axiale. firmele oferă fie rulmenţi individuali. Ce nivel de pretensionare se poate asigura? Cum se realizează pretensionarea? Se pot realiza trei niveluri de pretensionare: pretensionare uşoară (simbol A). 3. din fabricaţie. Pe suprafaţa frontală a inelului interior. (în O. respectiv a 63 . medie (simbol B). forţa axială exterioară A nu trebuie să depăşească valoarea la care δ I devine egal cu zero. atunci el va prescrie un rulment cu simbolul din catalogul fabricantului pe care l-a ales ca furnizor. opţiunea pentru una dintre variante o are proiectantul. alegerea unor rulmenţi individuali (neîmperecheaţi) şi formarea perechii la montaj. Atunci când se discută pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe un rând se subînţelege că aceştia formează o configuraţie cu doi. cu aceşti rulmenţi individuali. prin câmpurile de toleranţă efective ale diametrelor celor două inele (diametrul alezajului inelului interior. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă (de exemplu. Cu alte cuvinte. De aceea. ei au. din cauza ajustajelor acestora cu arborele. 1. fie seturi de rulmenţi cu o anumită configuraţie. Firmele producătoare de rulmenţi au realizat soluţii care permit proiectanţilor şi constructorilor să aleagă rulmenţii astfel încât să se asigure o pretensionare de un anumit nivel (din trei niveluri posibile). încât să nu fie permisă îndepărtarea inelelor până la apariţia jocurilor. trei sau patru rulmenţi. Problema realizării unei forţe de prestrângere date este una dificilă. chiar şi numai pentru faptul că măsurarea acesteia (controlul) nu este facilă. Pentru ca rulmenţii să poată fi montaţi corect. prin aceea că temperatura de lucru (prin dilatarea inelelor). Fabricantul de rulmenţi asigură. marcat pe inelul său exterior. mare (simbol C). Pe de altă parte. altfel spus. la o anumită forţă axială A generată de angrenaj. în tandem).b). dacă proiectantul optează pentru o pretensionare medie. respectiv cu carcasa. Aceste simboluri intră. precum şi turaţia (prin forţele centrifuge).

3. c TBT TFT TT a b Fig. de la diametrul nominal respectiv. 2. respectând strict recomandările cataloagelor şi să opteze pentru o clasă de pretensionare din cele trei. – montaj în tandem. Rezumând. respectiv carcasei. acest lucru.15). DF DB DT a b Fig. – montaj în O. în micrometri. marcajul -6 pe suprafaţa frontală a inelului interior al unui rulment cu d = 40 mm. – montaj în tandem. proiectantul trebuie să prescrie câmpurile de toleranţă ale arborelui. b. gata formate de către furnizor. Rulmenţii se livrează în seturi de doi (fig. 13 Seturi de doi rulmenţi a. – montaj tandem-O.Lagăre cu rulmenţi celui exterior este marcată valoarea abaterii efective. 3. De exemplu. c. 3. 64 . 3. b.13). Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă seturi de rulmenţi radiali-axiali. – montaj în X. din acest paragraf. – montaj tandem-X.14) sau de patru rulmenţi (fig. Opţiunea trebuie să aibă în vedere şi consideraţiile anterioare.94 mm. arată că diametrul efectiv al alezajului rulmentului este d = 39. 3. de trei (fig. menţionând. dar marcajul diferă de cel al grupurilor de rulmenţi formate din rulmenţi individuali. Rulmenţii seturilor sunt şi ei marcaţi cu săgeţi. c. prin simbolul rulmentului.14 Seturi de trei rulmenţi c a.

pe care o poate prelua. – montaj „dublu” O. 3. figura 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Un set de doi rulmenţi montaţi în tandem (DT. iar vârful este orientat în sensul forţei axiale care poate fi preluată. Aranjarea setului pe arbore se face după schema din figura 3. – montaj „dublu” X. – montaj tandem-O.15. 3.16. Ea se repartizează pe grupul de trei 65 . – montaj tandem-X. A Fig. c.15 Seturi de patru rulmenţi a. Marcajele trebuie să fie „în continuare”. poate prelua forţe axiale în ambele sensuri. QBC QFC QT a b c QBT QFT d e Fig.16 Poziţionarea setului după marcaje Un set de patru rulmenţi în montaj QBT (tandem-O. b. c) poate prelua o forţă axială doar în sensul spre dreapta. este cea orientată spre stânga. Forţa axială mai mare. figura 3. d. d). e. – montaj în tandem.13.

cu forţa axială orientată spre stânga Aranjamentul trebuie să fie invers.18. atunci setul de patru rulmenţi în aranjament QBT trebuie realizat şi orientat astfel încât marcajele să fie „în continuare”. în consecinţă. (a se vedea deosebirea faţă de cazul dat în figura 3. sau dacă forţa axială poate avea ambele sensuri. 2.15.17).17 Set de tip QBT. valoarea ei trebuie să fie mai mică decât în cazul precedent. 4 (fig. 3. 3.Lagăre cu rulmenţi rulmenţi. Dacă forţa axială ar fi orientată spre dreapta. d dar din rulmenţi independenţi şi nu cu un set furnizat ca atare. atunci se montează. dar valoarea maximă este a celei orientate spre stânga. Dacă o problemă tehnică impune alte pretensionări decât cele pe care le oferă seturile de rulmenţi. 3. De aceea. 1 2 3 4 Amax Amin Fig. 3. dacă situaţia forţelor axiale este cea din figura 3. Soluţia ar fi fost cea din figura 3. 4 3 2 1 Amax Amin Fig.19. iar vârful să fie orientat în sensul forţei axiale (sau al celei mai mari.18 Set de tip QBT. atunci aranjamentul se făcea respectând comentariile de la punctul 1. cu forţa axială orientată spre dreapta Dacă s-ar fi realizat un grup ca acela din figura 3. dacă forţa axială din arbore este orientată întotdeauna spre stânga. dacă ea poate avea două sensuri). atunci ea ar putea fi preluată doar de rulmentul 1 şi. între ambele inele ale rulmenţilor 66 .17).

Pe de altă parte. ale problemei jocurilor sau pretensionărilor.21). angrenajele conice de precizie (angrenajele diferenţialului la automobile). e. anumite ansamble ale motoarelor de aviaţie. El trebuie să fie cu atât mai mic. b. aparatură medicală. o repartizare mai favorabilă a sarcinii pe corpurile de rostogolire şi o durabilitate mai mare a rulmentului din acest punct de vedere. prin rectificare. Desigur. g. Fără a epuiza situaţiile. arbori care au o mişcare alternativă (reversibilă). b. apar mereu situaţii tehnice deosebite. Jocul În marea majoritate a situaţiilor. nuanţate. cu cât precizia de centrare şi cea de rotire a arborelui trebuie să fie mai mari. Amax Amin Fig. 3. Nu pot fi date „reţete” general valabile sau definitive. jocurile mici mai asigură şi alte câteva avantaje importante: a. privind opţiunea pentru joc sau pentru pretensionare. o funcţionare mai silenţioasă a rulmentului. Clasele de jocuri (§ 3. lungimea acestor distanţiere.2) oferă proiectantului posibilitatea de a se adapta unei situaţii concrete. 67 .20. c. f. 3. h. o micşorare a vibraţiilor în timpul funcţionării. la care se impun şi abordări diferite. aparate de măsură.1. se poate realiza prestrângerea dorită. se dau câteva exemple de pretensionare obligatorie: a. c. care cer soluţii noi. au în vedere situaţiile „tradiţionale”. Modificând. 3.1. d. subansamble ale roboţilor. Pretensionarea Pretensionarea rulmenţilor este obligatorie în anumite situaţii. rulmenţii trebuie să aibă un anumit joc de funcţionare. motoare electrice mici.4 Joc sau pretensionare? Comentariile care urmează. arborii principali ai maşinilor unelte.19 Grup de patru rulmenţi format din rulmenţi individuali (montaj de tip tandem-O) 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nişte distanţiere (fig. cu valabilitate mai generală. în timp ce în altele are un caracter de recomandare sau de opţiune.

care urmăreşte evitarea patinării. Patinarea este dăunătoare. O parte dintre acestea au fost prezentate în § 3.3. Ea poate fi realizată prin diverse metode.21 şi 3. În figurile 3. sunt prezentate două asemenea soluţii. Fenomenul este cu atât mai intens cu cât sarcina care încarcă rulmentul este mai mică. Fig. dar cu distanţiere de lungime calibrată între inelele a doi rulmenţi vecini. 3. Pretensionarea.22.1.21 este folosit un arc elicoidal din sârmă cu secţiune dreptunghiulară montat central. necesară în special la rulmenţii care funcţionează la turaţii mari sau care sunt supuşi unor acceleraţii importante. Pretensionarea cu arcuri are avantajul că forţa de pretensionare este constantă pe întreaga durată de funcţionare a ansamblului respectiv. la variaţiile normale ale sarcinii.15. Pretensionarea cu arcuri poate fi aplicată 68 .Lagăre cu rulmenţi În figura 3. În aceste condiţii. În construcţia din figura 3.20 [8] se dă soluţia constructivă a rezemării axului unei păpuşi mobile.20 Axul păpuşii mobile Pretensionarea este. forţele de inerţie ale corpurilor de rostogolire şi ale coliviei. precum şi frecările care se opun rotirii coliviei (de exemplu cele determinate de rotirea coliviei în masa de unsoare consistentă) nu pot fi învinse de forţele de tracţiune care se dezvoltă la contactele corpurilor de rostogolire cu inelul rotitor. Arcurile utilizate pentru pretensionarea rulmenţilor trebuie să aibă o rigiditate ridicată. poate fi axială (de exemplu. la rulmenţii radiali cu bile) sau radială (de pildă. Gruparea rulmenţilor este de tipul celei din figura 3. Cele două tipuri de arcuri din construcţiile de mai sus îndeplinesc această condiţie. iar în figura 3. chiar periculoasă. de asemenea.22 – un set de arcuri Beleville (arcuri-disc). Consecinţa este patinarea (alunecarea) corpurilor de rostogolire pe căile de rulare („skidding”). la rulmenţii radiali cu role cilindrice). conform FAG [8]. ori la schimbări rapide ale direcţiei sarcinii. O altă posibilitate o reprezintă pretensionarea cu ajutorul arcurilor. d (tandem-O). Ea duce la creşterea temperaturii şi la micşorarea durabilităţii rulmentului (chiar la gripaj). pentru a avea deformaţii neglijabile. practic egale cu zero.

iar durabilitatea lui va scădea. temperatura rulmentului va creşte. c. încât deplasarea relativă a inelelor depăşeşte valoarea jocului.21 Arborele port-piatră al unei maşini de rectificat alezaje zona de antrenare zona de lucru Fig. ci şi pentru celelalte cazuri menţionate mai sus. temperatura rulmentului va creşte. b.22 Arborele unei maşini pentru găuri adânci Recomandări privind mărimea forţelor de pretensionare (sau a sarcinilor minime care trebuie aplicate rulmentului) se găsesc în cataloagele firmelor. 3. în timpul funcţionării. contactele vor fi încărcate suplimentar. atunci încărcarea contactelor va creşte suplimentar. însă rulmentul mai are un joc intern de funcţionare. d. Jocul intern devine egal cu zero. Deviaţia unghiulară are o asemenea valoare. datorită deformării unghiulare flexionale a arborilor. Jocul intern se micşorează. Dacă rulmentul a fost montat cu pretensionare. atunci pot apărea următoarele situaţii: a. În acest caz. axele inelelor rulmentului formează un anumit unghi. Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului se datorează unei serii de cauze: 69 . zona de antrenare zona de lucru Fig. 3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului Dacă. iar durabilitatea lui va scădea.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nu numai pentru evitarea patinării corpurilor de rostogolire. 3.

poziţia forţelor în raport cu reazemele. 2RS) . minute) 2 . . 232 (d<52). Pentru evitarea lor. cu etanşare proprie (RS.). 238.5º nu pot compensa 3º nu pot compensa 2 .13 Valori limită ale nealinierii unghiulare a inelelor Tipul rulmenţilor Valoarea limită a nealinierii unghiulare Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali cu role cilindrice pe un rând Radiali cu role cilindrice pe două rânduri Radiali-axiali cu bile Radiali-axiali cu role conice Radiali-oscilanţi cu bile pe două rânduri .4' nu pot compensa 2 .4' 1. 249 .5º 2. alezajele trebuie prelucrate simultan. dar depind de rigiditatea construcţiei (forma şi dimensiunile secţiunii arborelui. 22. 231 (d≥60) . Există actualmente aparatura necesară care permite alinierea lor cu o mare precizie.seriile 222 (d<52). 130 Radiali-oscilanţi cu role butoi pe un rând Radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .Abaterile de la coaxialitate ale alezajelor carcasei în care se montează rulmenţii.seriile 12.05 0. Ca urmare.3º 1. 239. Tabelul 3.seriile 230 (d≥56).3 . . 248 . 112 .seriile 213.seriile 223.5º 3º 3. 23. Ele trebuie să fie aliniate.seriile 232 (d≥52). lungimile diferitelor tronsoane.10' 3 .5º 3º 4º 1. arborii vor avea o anumită înclinare ϕ în reazeme (centrele de presiune ale rulmenţilor). rigiditatea carcasei în zona lagărelor etc. dintr-o singură prindere. 231 (d<60).10' 2 .3 Radiali-oscilanţi cu ace (grade.seriile 13.seriile 22. 240 . Acestea sunt inevitabile.5º 2º 2. 241 Axiali cu bile Axiali cu bile cu suport sferic Axiali cu role cilindrice Axiali-oscilanţi cu role P0/C0<0.Lagăre cu rulmenţi . 241 (d<64). 23. 222 (d≥52).Deformaţiile arborilor sub sarcină.05<P0/C0<0.1º 3º 70 . 230 (d<56).3 P0/C0>0.Lagărele constituie subansamble independente.5º 0.

b. De aceea. de exemplu. Vor exista atât abateri de la paralelismul axelor arborilor. Cu aparatura actuală se poate realiza. Pe de altă parte. avantaj important mai ales la arborii înclinaţi sau verticali. atât în plan vertical (propriile abateri ale înălţimii axelor capetelor de arbori de la talpa ansamblului.3. c. prin imersiune (de exemplu roţi dinţate). mentenanţa este mai uşoară. Rulmenţii se ung cu ulei în următoarele situaţii: a. 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi .1.4). e. situaţia la majoritatea reductoarelor de turaţii. o aliniere de mare precizie. aşa cum s-a văzut în § 3. frecarea internă este mai mare. ale unor 71 . se limitează turaţia la care pot fi folosiţi rulmenţii unşi cu unsoare. lubrifianţii solizi.13. patinarea este evitată prin pretensionarea rulmenţilor (§ 3. Chiar dacă acestea se montează pe aceeaşi placă de fundaţie (pe acelaşi suport). uleiurile şi. [23]. cât şi abateri unghiulare.Capetele arborilor a două ansamble succesive ale unei transmisii (de exemplu capătul arborelui de ieşire al unui reductor şi capătul arborelui de intrare al maşinii antrenate) nu pot fi coaxiale. asigură o protecţie foarte bună împotriva prafului.1. care trebuie unse cu ulei. Unele unsori consistente sunt aditivate cu lubrifianţi solizi (bisulfură de molibden sau grafit). Problema care se pune este ca nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului să nu depăşească anumite valori limită (tab. Unsorile au şi unele dezavantaje: a.3. datorită avantajelor pe care aceasta le oferă: a. etanşarea lagărului este mult mai simplă. [17]. [42]). în unele situaţii. vor exista nealinieri. Alte exemple sunt cele ale cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte. cât şi în plan orizontal. b. Aceasta este. este reţinută mai uşor în lagăr. 3.3 Lubrifianţi Lubrifianţii utilizaţi pentru ungerea rulmenţilor sunt unsorile consistente. Pentru a se valorifica avantajele unsorilor consistente s-au luat măsuri ca dezavantajele acestora să nu aibă consecinţe care să determine ieşirea prematură din funcţiune a rulmentului.4. d. [9]. reduce zgomotul. pot provoca patinarea corpurilor de rostogolire. la sarcini mici şi turaţii mari. unde roţile dinţate şi rulmenţii sunt unşi cu acelaşi ulei. iar nivelul uleiului (impus de condiţia de ungere a roţilor dinţate) este suficient de ridicat pentru a asigura pătrunderea corpurilor de rulare ale rulmenţilor în lubrifiant. totuşi. Atunci când rulmenţii se află în spaţii comune cu alte organe de maşini. ale cutiilor de avansuri. deoarece cele două ansamble sunt entităţi separate. determină existenţa acestor nealinieri). cu degajare mai mare de căldură.1 Unsoare consistentă sau ulei? Majoritatea rulmenţilor (90%) sunt unşi cu unsoare.

14 sunt date clasele de consistenţă şi penetraţiile corespunzătore. datorită condiţiilor de lucru (sarcini şi turaţii) temperaturile ar fi prea mari. consistenţa 1. 2 şi. Atunci când. Aceasta din urmă dă o măsură a consistenţei unsorii.. deoarece este o metodă sigură de ungere şi de răcire în acelaşi timp. unsorile consistente au două caracteristici (proprietăţi) specifice: punctul de picurare şi penetraţia. în unele cazuri. de regulă. al maşinilor pentru fabricarea. la temperatura de 25ºC. 3. Atunci când. deoarece aici nu există o alternativă. b. În tabelul 3. Acesta este uleiul. După cum se constată.3. O unsoare cu consistenţa 3 poate fi utilizată la rulmenţii unor arbori verticali. ale aceloraşi carcase şi sunt unse cu acelaşi ulei cu care sunt unşi rulmenţii. doar că această căldură a fost produsă din cauze externe rulmentului şi nu din cauza parametrilor săi funcţionali. şuruburi de alimentare se află în zone adiacente ale aceluiaşi carter. ambreiaje multidisc. care circulă printrun sistem de răcire. în aceste cazuri nu este vorba de a opta pentru ungerea cu unsoare sau cu ulei. la turaţii foarte mari se pretează ungerea cu ceaţă de ulei. came. conform NLGI (National Lubricating Grease Institute). 3. c. pistonaşe. Motivul selectării acestor clase este acela de a se evita două 72 . ei s-ar încălzi la temperaturi nepermis de mari (cazul.14 Clase de consistenţă şi penetraţii NLGI Clasa NLGI Penetraţia (zecimi de mm) 445 – 475 400 – 430 355 – 385 310 – 340 265 – 295 220 – 250 175 – 205 130 – 160 85 .2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor După cum se cunoaşte. din cauza procesului în care este implicat ansamblul în care se află rulmenţii. la care anumite organe ale acestora (roţi dinţate. de exemplu. De pildă. dar nu numai. Tabelul 3. Problema se reduce tot la evacuarea căldurii din lagăr. situaţie în care se impune răcirea forţată a lagărului cu ajutorul unui agent de răcire.115 000 00 0 1 2 3 4 5 6 Unsorile pentru rulmenţi au. prin centrifugare. a vatei minerale).Lagăre cu rulmenţi tipuri de compresoare sau de pompe etc.

În aceşti rulmenţi.+204 (FA 101T) mineral) Complexă.+150 -20.turaţia (min ).5 15 100 26 100 220 425 150 160 31 115 SM 28 KFK2U-40 Agent de îngroşare organic -40.. la 40ºC temperaturi -1 2 -1 (min ·mm) (mm ·s ) SM 03 SM 11 SM 12 SM 161) SM 17 SM 182) SM 23 KP2N-25 K2E-20 KE2K-50 K3K-20 K3P-50 K2K-20 KP2N-20 Complexă..+180 (ulei de bază: ester) Gel SF 101 (ulei de bază: ester sau ulei -54. de tipul 2RS..5(d+D).+140 2 2 2 3 3 2 1/2 2 1 2/3 1/2 3 500000 500000 1000000 500000 1000000 500000 350000 300000 500000 600000 - 160 14. iar unsoarea să curgă din lagăr. 2) Unsoare standard pentru rulmenţi de precizie cu bile.+120 -50.. să împiedice rotirea coliviei cu corpurile de rostogolire şi... la temperaturile de funcţionare din partea superioară a domeniului de temperaturi. la temperaturile de funcţionare joase. respectiv 2Z. 73 .. ori cu alte tipuri de etanşări proprii.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi situaţii extreme: a. date în § 3. Tabelul 3...+260 (FA 164..1) Poicarbamidă SM 29 KHC1P-20 -30..Parametrul Vâscozitatea cinematică a Domeniul tenţa de viteză de uleiului de NLGI n·dM bază. reungere).. uleiul de bază al unsorii să nu-şi poată îndeplini funcţia lubrifiantă.15 Unsori pentru ungerea iniţială a rulmenţilor Simbol INA Simbol DIN 51825 Tipul unsorii Consis.+80 -50.+120 -30. la anumite intervale de timp.+120 -20. încât..... se procedează la împrospătarea unsorii (ungere de completare. fără a se mai apela la ungere de completare. unsoarea s-a introdus într-una din fazele finale ale fabricării lor. consistenţa unsorii să nu fie prea mică..4. dM – diametrul mediu al rulmentului (mm).+140 -40... pe de altă parte. -1 n . pe bază de litiu (ulei de bază: mineral) Calciu-litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: diester) Litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: ester) Litiu (ulei de bază: mineral) Complexă.. b. cu contact sau fără contact. pe de o parte. Rulmenţii se ung la montarea lor în ansamblul respectiv (ungere iniţială) şi.+160 (hidrocarbură sintetică) Poicarbamidă SM 100/2 KPE2R-30 -30. pe bază de sodiu SF 108 KSI3R-40 -40. consistenţa să nu fie prea mare.... Ungerea astfel asigurată este definitivă („for life”).+180 (ulei de bază: siliconic) 1) Unsoare standard pentru rulmenţi radiali-axiali. O categorie aparte o constituie rulmenţii cu etanşare proprie. pe bază de bariu (ulei de bază: mineral) -25. dM=0..

UM 185 Li3EP*. Tabelul conţine produse ale unor firme importante. Grease MU-EP-3* UM 185 Li 3M* UM 165 LiCa 1 Grease LP-1 UM 170 LiCa 2 Grease LP-2 Grease AC-1 Grease AC-2 săpun de litiu -25 130 2 - 3 săpun litiu + calciu săpun complex de calciu 100 -25 120 1 2 3 1 -25 150 2 3 1 săpun complex de aluminiu săpun complex de litiu -25 140 2 - UM 185 Li3. Grease MU-2. UM 185Li 2M* LUBRIFIN U 90 Ca1 U 90 Ca2 U 90 Ca3 AGIP Grease CC2 Grease CC3 GR 7036 UM 180 Li1-EP* Grease MU-1. Tabelul 3. UM 185 Li3EP*. UM 185Li 2M* Grease SM#. [16].15 sunt prezentate unsori pentru ungerea iniţială. ca şi diversitatea mărcilor şi calităţilor de unsori [10].Lagăre cu rulmenţi Numărul producătorilor de unsori consistente pentru rulmenţi este mare. USB-300-2M-10EP# USB-300-3. în tabelul 3. #=unsori cu bisulfură de molibden. Grease 30. unsori recomandate pentru ungerea rulmenţilor. [32]. ºC Clasa de minimă maximă NLGI îngroşare 1 săpun de calciu -15 60 2 3 -54 52 2 1 ASTRA ICERP UTJ 135Ca2 UM 180Li1. UM 185Li2M* UM 185 Li2. UM 185 Li2EP*. UM 185Li2EP*. se prezintă. precum şi echivalenţele unsorilor fabricate de aceste firme. UM 185 Li 3M* U230 Ca1/2EP* U230 Ca2/3EP* U230 Ca3 - UM 175 LiCa 3 - - - - 2 1 USB-300-2. USB-300-MG-8EP#.16 Unsori pentru lagăre cu rostogolire (rulmenţi) Agentul Temperatura.16 [10]. Ţinând seama de marea diversitate a producătorilor şi a unsorilor. UM 185 Li2EP*. recomandate de firma INA. USB-300-2-M3EP#. 74 . În tabelul 3. b=biodegradabilă. Grease MP* UM 185 Li3. Grease MU-EP-1* UM 185 Li2. [15]. Grease MU-EP-2*. a=unsori care pot fi utilizate şi pentru ungerea utilajelor din industria alimentară. USB-300-3M-3EP# U260 B2 U260 B2M* U260 B3 U260 B3M* Grease NF1 Grease NF2 - bentonă 0 240 2 3 - Notă: *=unsori aditivate „extremă presiune”. Grease MU-3.

Alukomplex-2H. Spheerol AP-3. temperatura maximă de utilizare scade şi pot apărea şi alte modificări ale caracteristicilor acestora. StatermaMO10# - Mobiltemp1. Movex 2 - MOBIL Mobilux 1 Mobilux EP-1* MOL Carrier KZS-0/1 KZS-0/2 KZS-0/3 LZS-1 MOTUL SHELL Energrease LS-1. Hengermϋzsir-2. Energol Energrease PR 2 Energrease PR 3 - CASTROL Spheerol L2 Spheerol L3 - ELF Palissa 1 Palissa 2. B. Molybden* MS 1805 Alvania R2.P. Mobilplex 46 Multimotive 1. Alvania EP-2*. Spheerol AP-1.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În procesul de mentenanţă (întreţinere) a lagărelor cu rulmenţi. Mobiltemp 78# Mobiltemp 2 Helos-2. LZS-2. Mobilux EP-2*. Axa GR Chevron. Hengermϋzsir-2M. Albida HD2. nu trebuie amestecate. Calithia EPT 2* Alvania G3 Cassida RSL-1a Cassida RSL-2a Energrease LS-3. Spheerol AP-2. Alvania WR2*. H1Alton-1a Alukomplex-2. Retinax LX2 Darina 2 - - - 75 . Rolexa 3 Energrease LS-EP-3* Spheerol EPL-3* Energrease HT-1 Energrease HT-2. atunci consistenţa unsorii se modifică (de regulă. Mobilgrease Special* Mobilux 3 LZS-3. precum şi unsorile care au agenţi de îngroşare diferiţi. H1Alton-2a Favorit 2 LC 300 - Staterma2. Limolard# - Chevron. în nici un caz. Biogrease EP2*. Mobilgrease 77. LZS-2EP* Mobilgrease MP. Alvania EP-1* Top Cup*. se micşorează). Retinax EPX2*#. unsorile ale căror uleiuri de bază sunt diferite. Nevastane HT/AW2a Multiplex TP Alukomplex-1. Retinax EP-2 Alvania R3 Alvania G1 Alvania G2. trebuie evitată amestecarea diferitelor tipuri (mărci) de unsoare.b Energrease OG2 Epexelf 1 Epexelf 1 Mobilux 2. Rolexa 1 Energrease LS-EP-1* Spheerol EPL-1* Energrease LS-2. Helios-2M# - Albida EP2*. Mobilplex 47 Multimotive 2 Mobilplex 48 Nevastane HT/AW1a Cardrexa GEP-2. StatermaMO2#. Rolexa 2 Energrease LS-EP-2* Spheerol EPL-2* Pressure Gun Rhodina RL-1 Graphit Rhodina RL-2 Grease Rhodina RL-3 Aeroshell Grease 14 Alvania R1. Anfrol XP-2*. Motul 5039#. Ca regulă generală. Dacă se amestecă unsori de diferite tipuri.

oscilanţi cu role butoi.9. mărci diferite. la limita de jos a vâscozităţii.17 Vâscozităţi minime ale uleiurilor pentru rulmenţi (la temperatura de lucru) Tipul rulmentului Vâscozitatea cinematică mm2/s 13 20 30 Cu bile. trebuie să fie amestecate. O gamă largă de uleiuri produse în România.1) situaţiile care impun ungerea cu ulei. precum şi [4]. deoarece conţin aditivi diferiţi.23. iar comportamentul uleiurilor în condiţii de presiune este tratată în [30]. Tabelul 3. atunci ele trebuie să aibă acelaşi ulei de bază şi acelaşi agent de îngroşare. este prezentată în lucrarea [35]. dar nu din categoria celor mai sus menţionate. dacă unsorile conţin aditivi diferiţi.). totuşi. să se testeze consistenţa.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor S-au menţionat mai sus (§ 3. Nu înseamnă că rulmentul trebuie uns cu un ulei cu această vâscozitate. axiali cu ace Axiali-oscilanţi cu ace 76 . 3. din figura 3. unsorile fabricate de firme diferite. este recomandabil ca. O tratare amplă asupra lubrifianţilor o oferă lucrarea [3]. În cele ce urmează nu se mai insistă asupra ungerii rulmenţilor. anumite unsori. sub incidenţa aceluiaşi ulei. dacă ei se află în spaţii adiacente cu alte organe de maşini ale transmisiei (roţi dinţate etc. 3. calitatea unsorii rezultate ar putea fi necorespunzătoare. marca uleiului care corespunde acestei condiţii privind vâscozitatea minimă (de exemplu. cu proprietăţile lor esenţiale. având deci.17).3. cu ajutorul ei. ISOVG 68 indică o vâscozitate de 68 mm2/s la temperatura de 40oC). Cunoscând sau apreciind temperatura de funcţionare. El reprezintă doar ultima soluţie. se poate face pe baza figurii 5. O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească uleiul este ca vâscozitatea lui. clasa de vâscozitate ISOVG (vezi şi tabelul 5.Lagăre cu rulmenţi De asemenea. [33]) şi. cu ace Cu role conice. Dar şi în această situaţie. la temperatura de funcţionare (indiferent care este aceasta) să nu coboare sub o valoare minimă (tab. nu trebuie amestecate. înainte de utilizare. precum şi alte proprietăţi relevante ale acestuia. cât şi de turaţie. Alegerea uleiurilor pentru angrenaje nu face obiectul acestui volum.3 (pag. O alegere nuanţată a uleiului.3. Dacă. se poate stabili. dacă se face un amestec.138). care ţine seama atât de dimensiunile rulmentului. De aceea. din motive nenominalizate aici. cu role cilindrice.

reţinerea. Prin etanşarea unui lagăr (sau a unui rulment) se urmăreşte.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 3000 2000 1000 Vâscozitatea minimă (tab. el nu se referă doar la împiedicarea lubrifiantului de a ieşi din lagăr în mediul ambiant. în lagăr. exterior ansamblului.23 Dependenţa vâscozitate – temperatură pentru uleiuri din diverse clase ISOVG Tabelul 3. a lubrifiantului. sub aspectul ungerii. Există situaţii în care trebuie împiedicată ieşirea lubrifiantului din lagăr spre interiorul carcasei transmisiei. împiedicarea pătrunderii în lagăr a contaminanţilor şi. depinde de o serie de factori. 3. Cu vâscozitatea determinată ca mai sus. aflate în spaţii adiacente. pe de o parte. pe de altă parte. şi ţinând seama de condiţiile de funcţionare din tabel. 3. se poate identifica un ulei care să corespundă problemei. Unul dintre aceştia este etanşarea. în cazul în care rulmentul este uns cu un alt lubrifiant decât celelalte organe ale transmisiei. În ceea ce priveşte cel de al doilea scop.18 [10] conţine recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi Funcţionarea corectă a unui lagăr cu rulmenţi. pentru a se evita.3.17) mm /s 500 300 200 100 50 30 20 15 10 8 6 5 4 3 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 1:ISOVG320 2:ISOVG150 3:ISOVG68 4:ISOVG46 5:ISOVG32 6:ISOVG22 7:ISOVG15 2 1 2 3 4 6 5 7 90 100 110 120 130 140 150 160 Temperatura de funcţionare ºC Fig. de exemplu amestecarea lubrifianţilor. 77 .

H 10 (ASTRA). OTE 100. H32 A (PETROTEL-LUKOIL). OSO-C 100. Magna 100.T. Energol HLP 32.P. Energol CS 100. Elfolna DS 32. Hyspin AWS 100. Turbinol 32EP.P. TCL-32. Turbelf GB 32. Tellus T68. Tellus T15 (SHELL) # L 100. H32AS. L8 (LUBRIFIN). Perfecto T68. Tellus S68. Perfecto T68. H32A. H68 EP/1 (ICERP).). Dicrea 68 (AGIP). Dicrea 32 (AGIP). Dacnis VS68 (ELF).. Elfolna DS 100. Hyspin VG 32. Safco Rubric A 32. H 60A. Dicrea 100 (AGIP). TCL-68.P. I100. Vitrea 68. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). Rubrex 400. H 46 A . Safco Rubric S32 Z. Dacnis VS68 (ELF). ACER 68. OTE 32. TCL-15. KA 100 S (ICERP). RC-R 32. Radula 68. OTE 32.E 27 (MOBIL).. Dacnis P 100 (ELF).T. 26. Safco Rubric S32 Z. KA-68. Vitrea 32. TK 32. Safco Rubric S 100Z. Tellus S68. AN-100. LA 57** # (LUBRIFIN). H 60A. Saf Drive S 32. Velocite Oil nr. H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). Hyspin VG 100. Saf Drive S 32. I 68 (PETROTEL-LUKOIL). Oil Heavy Medium. D. Morlina 100.T. Energol HLP 32. ACER-MP 100. D. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier).E. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). TbA 57E*.Turbinol 68. Hyspin AWS 32. H68 EP. Tellus T 100 (SHELL) # K68. H68. Turbokomol 68K. Comptella 68. Corena P 100. HA 15S (ICERP). H68. 12. Vitrea 68. OSO-C68. Oil Light. Hyspin VG 32. H 46 A . Dicrea TC 68.). Hidrokomol U-32. Oil Heavy Medium. Comptella 100. Turbelf TSE 32. Vectra Oil Light. Tellus T68.T. H41 . Rubrex 400. Magna 68. L 100*.E. Turbo T32. Radula 32. Polytelis 100. Tellus T 32. KA 100**. OSO 100. Vacuoline 525. RC-R 32.T. Velocite Oil nr. D. Morlina 32. K 100. Polytelis 32. H 32 EP/1 (ICERP). KA 100 (MOL Carrier). H32A. Dacnis VS 32 (ELF). Hidrokomol U-68. Elfolna DS 68. Hidrokomol P-68. TCL-100.P. Tellus S32. Turbo T68. HLP-HM68. 8. RC-R 68. Safco Rubric RU 100. Vectra Oil Light. Safco Rubric S 68 Z (MOTUL). Turbelf SA 68. Turbokomol 32K. THB 100 (B.4000 peste 4000 -5 sub 500 100 500. 26. Dicrea TC 32. Aircol PD 32 (CASTROL).).T. Hyspin VG68. L 56 *. 12. H15 EP. Polytelis 68. Elfolna DS 68. Morlina 32..E.Energol RC 68. Turbokomol 68K. Comptella S68 (SHELL) H32. TH68EP1(ASTRA). H 15EP/1. RC-R 100. Dicrea TC 32. K68. H18A.T. Spinelf 15 (ELF). L 100. Magna 68. RC-R68. Turbelf TSE 32. TbA 32E*. D. TbA 57E*. H 32 EP/1 (ICERP). Saf Drive S68. 24. Velocite Oil AX (MOBIL).18 Recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor Temperatura. OTE 68. LA 100. TCL-32.THB-68 (B. HLP-HM68. H32EP. Velocite OilS. CS 68. LA 32** (LUBRIFIN). Turbelf SA 32. Vectra Oil Heavy.). Turbelf SA 68. THB 32 (B. Comptella S68 (SHELL) H32. Aircol PD 68 (CASTROL). Saf Drive S68 2 (MOTUL). Tegula 32 (SHELL) # # # L 10 . D. D.4000 peste 4000 78 .E. Dicrea 68 (AGIP). Velocite Oil nr. TbA 32E*. Polytelis 68.E.TH68EP1 (ASTRA). Turbokomol 32K. Tellus T 32. Safco Rubric A 32. Vactra Oil Heavy Medium. H32 A (PETROTEL-LUKOIL). LA 100. Hyspin AWS68. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). Safco D 100.E. Hidrokomol U-68. OSO-C68. THB 32 (B. Oil Light. Tegula 32 (SHELL) sub 500 50 500. Hidrokomol P68. RC-100. D. Turbo T68. AN-32.E.T. Comptella 68. D. Hidro HL-68. Dacnis P68. 13. rot/min # Tipul uleiului K68. SZK-100. Turbelf SA 100. Tellus S32. HA 15. Safco Vis 32 (MOTUL). OTE 68. Hidro HL-32. ACER 32. AN-68.E. OSO-15. Turbo T32. Magna 15 (CASTROL).T. OSO-C32. H68 EP. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). OSO-C32. Perfecto T 32. Radula 100. Vactra Oil Heavy Medium. 13.T. H41 . Vitrea 100. Hyspin AWS 32.T. Safco Rubric C 68. Perfecto T 32. Dacnis VS 32 (ELF). H 100A*** (LUBRIFIN). ºC minimă maximă Turaţia. Radula 32. 18. 11 (MOBIL). H60A.Energol RC 68. Hidrokomol U-15 (MOL Carrier). Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). Aircol PD 32 (CASTROL). Radula 15.E.T. Hidrokomol U-32. Tellus S 100. Hyspin VG15. ACER 32.E. Hidro HL-68. D. Safco Rubric C 68. ACER 100. Hidrokomol U-100. H100 EP*. Elfolna DS 32. THB-68 (B. D. TCL-68. H 100 EP/1. Vitrea 32. TK 32.E. 24. D. Hyspin AWS68. H 68 EP/1 (ICERP). Aircol PD 68 (CASTROL). Safco Rubric D 100. Hidro HL-32.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Velocite Oil AX (MOBIL). Turbinol 32. H60A.. Dicrea TC 68. ACER 68. Hyspin VG68. Turbelf GB 32. AN-32.E. Dacnis P68. D. Safco Vis 32 (MOTUL). K68. ACER 15 (AGIP). D. Hidrokomol P-32. H32EP. LA 32** (LUBRIFIN). Perfecto T 100 (CASTROL). Safco Alterna 100 (MOTUL). Hidrokomol P-32. Polytelis 32.P. I 68 (PETROTEL-LUKOIL). OSII 60 . CS 68. K 100 (ASTRA). Dicrea 32 (AGIP). Turbelf SA 32. H32AS. Radula68. LA57** # (LUBRIFIN). KA-68.T.).

ºC minimă maximă Turaţia. Safco Gear HD 150. RCR 100. L 100*.P. 11 (MOBIL). LDE. K220* (ASTRA).E.). Hyspin VG 100. Bactran HV32 (B. Morlina 100. D. KA95* (ASTRA). Komagmol 220. Safco Rubric RU 150. Vacuoline 128. SZK-100. contaminanţi secundari. I 150 # (PETROTEL-LUKOIL). THB 100 (B. Vactra Oil BB. sub 500 Metelia 220. Reductelf Synthese 220 (ELF). Hidrokomol HV-U22 ## (MOL Carrier). H 100A*** (LUBRIFIN). 79 . OSO-S 150. KA-150 (MOL Carrier). Alpha SP 220. Etna Oil no. Vacuoline 533. 13 (MOBIL). Dicrea 220 (AGIP). L 100. Reductelf SP 150. Safco Rubric FF 220. contaminanţi primari. Vacuoline 333. Transzol 100. Hydrelf sub 1000 DS 46. Safco Rubric D 100. Safco Alterna 150 (MOTUL).E. Safco Rubric RU 220. 18. peste -5 D.P. H 100 EP/1.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3. ACER-M230. OSO-220. Rarus 429.T. H100 EP*. Vitrea 220. Komagmol 150. K 100. Rarus 427 (MOBIL). Tellus TD 46 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). SZK-220. Transol 220. ACER 100. Radula 100. D. TIN 220EPS/1 (ICERP). Vitrea 100. TIN 150 EPS. Bactran HV46 (B. Radula 150. Radula 220. Blasia 100 (AGIP). Vacuoline 133. Mobilgear 630. LA 100. D. Hyspin AWS 150. LDE. Reductelf Synthese 150 (ELF). Dacnis P 150. Safco Rubric XP32Z (MOTUL).. Transzol 150.4. Safco Rubric RU 100. D. Energol CS 100. Etna Oil no. Magna 220.18 (continuare) Temperatura.3. Blasia 220. După natura lor. Hidrokomol HV-U32 (MOL ## Carrier). Morlina 220. Tellus T 46. I100. K220*. Supraco MPL 150. *** = utilizare peste 10ºC. ## = utilizare la temperaturi mai mari de -20ºC. Hyrelf XV 46 (ELF). OSO-150. Omala 150 (SHELL) # L 100. SZK-150. Vacuoline 328. Polytelis 150. Alpha SP 150. Tellus T 32 (SHELL) Arnica 32 (AGIP).Hyspin VG 220 (CASTROL).P. ACER –MP220. Safco Rubric XP 46 Z (MOTUL). OSII 60 .. Metelia 100 (ELF). OSOC 100. Safco D220 (MOTUL). K150..P. Supraco MPL 100.E. Reductelf SP peste 4000 100. Hyspin AWS 100. L 56 *.E. Elfolna DS 100. Supraco MPL 220. Komagmol 100 (MOL Carrier). Safco Alterna 100 (MOTUL). KA 100. Misola MAP 220. D. ACER-MP 100. Safco Gear HD 100. L 150*.E 27. OSO-C 220. D. 500. GR-XF 220. L 220**. Hyspin AWH 46 (CASTROL).T. GXP 100. Alpha SP 100 (CASTROL). TIN 100EP/1. Reductelf SP 220. ACER –MP 150. Oil BB (MOBIL).). Polytelis 100. Energol RC-150. TIN 220 EPS (LUBRIFIN). Tellus T 100.4000 Viscolite Oil Extra Heavy. D. contaminanţi exteriori. Bactran HV32 (B. TCL100. ACER MPK 220. KA-100S (ICERP).T.T. KA 100**.E. Hidrokomol HV-U15. contaminanţii (poluanţii) sunt de trei tipuri: a. 15 (MOBIL). Vacuoline 525. Aircol PD 150 (CASTROL). L100 * (LUBRIFIN). TCL-150. KA 150/1. ** = utilizare peste 50ºC. Safco Rubric S 100Z. Hydrelf -30 50 1000. Hidrokomol HV-U46 (MOL Carrier). TIN 150EPS/1 (ICERP). Dicrea 150. SIC-C 220. Energol CS 220 (B. Mobilgear 627. 28. LA 100.T. rot/min Tipul uleiului L 220**. Hyrelf XV 432 (ELF).Hyspin VG 150. K 100 (ASTRA).).P.E. Tellus T 15 (SHELL) NOTĂ: * = utilizare peste 0ºC. Reductelf Synthese 100.T. Omala 100 (SHELL) Arnica 46 (AGIP). D. Comptella150. Polytelis 220.T.). RC-100. Hidrokomol U-100.).5000 DS 32. Mobilgear 629. Delima 220. Safco Rubric XP22Z (MOTUL). Dacnis VS150. b. Tellus S 100. Safco Rubric FF 150. TCL-220.E. Vectra Oil Heavy. I 220 (PETROTEL-LUKOIL). OTE 100. Dicrea 100.T. Corena P 100.E. OSO-C 150. Magna 150. SIC-C 150 (AGIP). Magna 100. Comptella 100. c. Blasia 150. Safco D 100.T. CS-150 (B. Dacnis P 100.). OSO-S 220. Hyspin AWH 32 (CASTROL). ### = utilizare la temperaturi mai mari de -15ºC. GR-XP 220. 19. ACER-MPK 150. # = vâscozitate la 50ºC. Vacuoline 528. Oil Extra Heavy (MOBIL). Corena P 150. L95 **. Vitrea 150. Omala 220 (SHELL) # L 150*. Vactra Oil Extra 100 Heavy. ACER 150. Viscolite Oil BB. K150. KA 220 (MOL Carrier). Safco D150. Morlina 150. H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). Turbelf SA 100. Safco Gear HD 220.P. Hyspin AWH 32 (CASTROL). Hydrelf peste 5000 DS 32 (ELF). AN-100. Perfecto T 100..

În figura 3. la reductoare) ori prin etanşările deteriorate sau greşit proiectate. Se observă că rulmenţii sunt cei mai afectaţi de contaminarea lubrifianţilor (28%). Contaminanţii secundari provin din procesul de funcţionare a ansamblului. Este evident impactul important al impurităţilor din lubrifiant asupra scoaterii din uz a rulmenţilor (70%). Contaminanţi secundari sunt şi compuşii de oxidare (îmbătrânire catalitică) ai uleiului.24 Impactul contaminanţilor asupra cuplelor de frecare Figura 3.Lagăre cu rulmenţi Contaminanţii primari sunt aceia care provin din procesul de fabricaţie şi de montaj al ansamblului din care fac parte rulmenţii. % Fig. Obiectul acestui subcapitol îl constituie contaminanţii exteriori. care. rulmenţi etanşări angrenaje cuzineţi robineţi ghidaje liniare piston / cilindru lanţuri frâne / ambreiaje cuplaje altele 0 10 20 30 40 incidenţa. particule de uzură. O caracterizare a nivelului de poluare a diferitelor medii în care se pot afla ansamble cu rulmenţi este dată de tabelul 3. de pildă. parţial sunt reţinute de filtrele instalaţiei. Ei sunt. compuşi care sunt insolubili.18 [40]. 3. Contaminanţii exteriori pătrund prin orificiile de aerisire (de exemplu.24 [40] se prezintă impactul contaminanţilor din lubrifiant asupra diferitelor cuple de frecare. 80 . ori sunt introduşi odată cu lubrifiantul la prima ungere a ansamblului.25 [40] este sugestivă pentru constatarea influenţei diferiţilor factori asupra scoaterii din uz a rulmenţilor unor reductoare industriale.

3.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) Din punctul de vedere al relaţiei dintre elementul de etanşare şi componentele rulmentului. 3.5 1 5 320 1300 În raport cu rulmentul. % Fig. b.18 Particule în suspensie în aer. între elementul de etanşare şi unul din componentele rulmentului se formează o fantă de o anumită formă. 25]. cu contact. din fabricaţia curentă a firmei INA [21.4. 81 . La etanşarea cu contact.19 sunt prezentate soluţii de etanşare interioară. 24. De asemenea. etanşarea poate fi cu contact sau fără contact.03 0. În tabelul 3. etanşare exterioară. este posibil ca această fantă să fie formată între elementele dispozitivului de etanşare (labirint). în diferite medii Mediul Suspensia mg/m3 aer Încăpere „albă” (curăţenie „absolută”) Laborator Atelier de prelucrări mecanice Fabrică Centrul unui oraş Oţelărie Fabrică de ciment 0.1 0. La etanşarea fără contact.25 Cauze ale deteriorării rulmenţilor Tabelul 3. elementul de etanşare se află în contact cu alunecare cu unul dintre inelele rulmentului sau cu unele părţi componente ale dispozitivului de etanşare. etanşarea unui lagăr cu rulmenţi poate fi: a.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi ungere defectuoasă impurităţi (contaminanţi) suprasarcini concepţie constructivă greşită uzură mediu înconjurător alte cauze 0 20 40 60 80 100 frecvenţa. etanşare proprie (interioară).

. Buzele sunt pretensionate radial. .KRRB. GNE.cauciuc NBR2 cu armătură din oţel.cu contact. Manşeta.KRRB.o singură buză. crt. .etanşare cu 3 piese: manşetă cu buză.KRRB. . are trei buze de etanşare şi se află în capsula formată din cele două şaibe din tablă din oţel.KRRB-CC.. pretensionată radial. cea exterioară . conferind o protecţie a buzei faţă de o acţiune mecanică asupra ei. din cauciuc 2 NBR . . 82 .. .cauciuc BR1.fără contact (cu interstiţiu). cu armătură din oţel.etanşare asemănătoare cu cea de tip R.KRRB. 4 R 5 RCC 6 P3 1 – cauciuc butadienic. injectată din cauciuc NBR . . cu o manşetă cu 2 buză..şaiba exterioară protejează suplimentar buza contra unor deteriorări cauzate de acţiuni mecanice.RRB.utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric. .. . . din cauza frecării importante a celor trei buze cu inelul interior.KPPB3. zincată.utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric.utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inel interior lat.. seriile GE..manşetă cu buză. .. GE. pretensionată radial.KRRB. .KLLHB. 2 URS . seriile GLE.. NE.şaiba suplimentară realizează şi o etanşare suplimentară fără contact cu inelul interior al rulmentului. 2 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic. . .. zincată. E.19 Etanşări interne cu contact Nr.. .. Simbol Construcţie Descriere 1 RS .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.manşetă cu buză.se utilizează la viteze mici. seriile GSH.. din cauciuc NBR . .utilizată la rulmenţii seriile GE. GE.. fixată între două şaibe din tablă din oţel.etanşare destinată funcţionării într-un mediu puternic 2 contaminat. zincată.durabilitate mare 3 RSR .... .şaiba exterioară este evazată la partea dinspre inelul interior.două buze de etanşare: cea interioară . Are o şaibă suplimentară care le acoperă pe celelalte două şi care asigură o protecţie anticorozivă.şaibă (inel) din tablă din oţel..

3.26 se dă un exemplu de etanşare interioară a unui rulment radial-axial cu bile pe două rânduri. Fig.27 prezintă rulmenţi cu ace cu etanşare proprie.26 Rulment cu etanşare interioară cu contact Fig. Figura 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Etanşări interioare pot fi realizate la rulmenţi de diferite tipuri. 3. INA [22].27 Rulmenţi cu ace cu etanşare proprie 83 . În figura 3. utilizat la roata din spate a unui autovehicul [8].

iar aspectul lor constructiv – în figura 3. Trebuie menţionat faptul că firmele care produc manşete de etanşare.etanşare cu fantă. 25]. recomandată şi pentru temperaturi de funcţionare ridicate (nu conţine elemente din cauciuc). 24. .destinată mediilor cu nivel de contaminare redus. viteza periferică până la care se pot utiliza). 1 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.4. Tipul şi dimensiunile manşetelor de etanşare cu o buză sau cu două buze (o buză suplimentară pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi) din producţia INA sunt prezentate în tabelul 3.2 Lagăre cu etanşare exterioară Etanşările exterioare ale rulmenţilor pot fi cu contact sau fără contact.1 Etanşări cu contact O grupare a acestor etanşări. Simbol Construcţie Descriere 1 Z . 3 L . .20 conţine etanşări interioare fără contact. Piesa intermediară este presată pe inelul interior.4. sunt foarte numeroase.20 Etanşări interne fără contact Nr.elementele de protecţie pot fi şi din cauciuc NBR1 cu armătură din oţel.. sunt date în tabelul 3. utilizate la rulmenţii firmei INA [21.KLLHB. Tabelul 3. precum şi indicaţii de utilizare şi anumite limite (de exemplu.. formată între şaibele de protecţie şi inelul interior. 3. . la fel ca şi 84 . .2. . .etanşare cu labirint.poate fi utilizată la viteze mari (elementul de etanşare nu atinge inelul interior). precum şi alte tipuri de etanşări. .etanşare eficientă. 2 BRS .utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inelul interior lat simetric.etanşare cu labirint (format între elementul de etanşare şi inelul interior al rulmentului).compusă din trei elemente metalice.material: cauciuc NBR1 cu armătură din oţel. seriile GE.22 [44].destinată mediilor cu nivel de contaminare redus.28.21 [23]. 3.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. crt. .

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi variantele constructive ale acestor etanşări.21 Manşete de rotaţie cu buză b b b d D d D d D GR (d≤7) Manşetă cu o Manşete cu buză buză suplimentară GR 4X 8X2 GR 5X 9X2 GR 5X10X2 GR 6X10X2 GR 6X12X2 GR 7X11X2 GR 7X14X2 G 8X12X3 G 8X15X3 G 9X13X3 G 9X16X3 G 10X14X3 G 10X17X3 G 12X16X3 G 12X18X3 G 12X19X3 G 13X19X3 G 14X20X3 G 14X21X3 G 14X22X3 G 15X21X3 G 15X23X3 G 16X22X3 G 16X24X3 G 16X25X3 G 17X23X3 G 17X25X3 G 18X24X3 G 18X26X4 G 19X27X4 G 20X26X4 − − − − − − − − SD 8X15X3 − − − SD 10X17X3 − SD 12X18X3 SD 12X19X3 − SD 14X20X3 − SD 14X22X3 SD 15X21X3 SD 15X23X3 SD 16X22X3 SD 16X24X3 − SD 17X23X3 SD 17X25X3 SD 18X24X3 SD 18X26X4 SD 19X27X4 SD 20X26X4 G (d≥8) Dimensiuni (mm) d D b +0. în funcţie de problema concretă de proiectare. proiectantul are la dispoziţie o largă paletă de posibilităţi. De aceea.2 4 8 2 5 9 2 5 10 2 6 10 2 6 12 2 7 11 2 7 14 2 8 12 3 8 15 3 9 13 3 9 16 3 10 14 3 10 17 3 12 16 3 12 18 3 12 19 3 13 19 3 14 20 3 14 21 3 14 22 3 15 21 3 15 23 3 16 22 3 16 24 3 16 25 3 17 23 3 17 25 3 18 24 3 18 26 4 19 27 4 20 26 4 SD Dimensiuni (mm) Manşetă cu o Manşete cu buză buză d D b suplimentară +0.4 -0. Tabelul 3.4 -0.2 G 20X28X4 SD 20X28X4 20 28 4 G 21X29X4 − 21 29 4 G 22X28X4 SD 22X28X4 22 28 4 G 22X30X4 SD 22X30X4 22 30 4 G 24X32X4 − 24 32 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 25 32 4 G 25X33X4 SD 25X33X4 25 33 4 G 25X35X4 SD 25X35X4 25 35 4 G 26X34X4 SD 26X34X4 26 34 4 G 28X35X4 SD 28X35X4 28 35 4 G 28X37X4 − 28 37 4 G 29X38X4 − 29 38 4 G 30X37X4 SD 30X37X4 30 37 4 G 30X40X4 SD 30X40X4 30 40 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 32 42 4 G 32X45X4 − 32 45 4 G 35X42X4 SD 35X42X4 35 42 4 G 35X45X4 SD 35X45X4 35 45 4 G 37X47X4 SD 35X45X4 37 47 4 G 38X48X4 SD 38X48X4 38 48 4 G 40X47X4 SD 40X47X4 40 47 4 G 40X50X4 SD 40X50X4 40 50 4 G 40X52X4 SD 40X52X4 40 52 4 G 42X52X4 SD 42X52X4 42 52 4 G 43X53X4 − 43 53 4 G 45X52X4 SD 42X52X4 45 52 4 G 45X55X4 SD 45X55X4 45 55 4 G 50X58X4 SD 50X58X4 50 58 4 G 50X62X5 SD 50X62X5 50 62 5 G 55X63X5 − 55 63 5 G 70X78X5 − 70 78 5 85 .

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Nisip. cu vecinătatea locului de exemple şi montare a etanşării variante Materiale Baie Gaz °C min max Etanşare cu buză radială 12 (35) 12 <6 după presiune -40 -40 -40 -40 -40 +110 +110 +110 +110 +110 Inel NBR4 A B C D fără inserţie metalică >20 E F G 4 (10) 5 0.Etanşare cu Interstiţiu -90 -200 -240 -40 -40 +120 +350 +550 Etanşare cu buză axială Fibre vegetale (lubrifiere cu grafit) Fibre de poliamidă Folie flexibilă (grafit) +100 +100 Etanşare mecanică NBR4 12-18 20 20 10 -30 -30 -50 +180 +180 +110 Şaibă elastică Oţel carbon Ceramică Carburi sinterizate/ carburi sinterizate Oţel cu crom/ oţel cu crom 5 -40 +120 20 20 -30 -30 +150 +130 Etanşări pluşate Fibre de poliamidă pe folie de metal Şaibă de poliester pluşată în şaibe de etanşare Z 1) 2) 3) Se referă la acţiunea fizică a fluidului de etanşare Etanşare imersată/presurizată Valorile dintre paranteze indică vitezele ce pot fi atinse cu etanşări în variante speciale 4) NBR – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic 86 . Impurităţi grele.22 Identificarea şi alegerea etanşărilor cu contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împiedecată Praf. Impurităţi uşoare. stropi etc. uscate Funcţionare ca supapă de unsoare Aşchii metalice. umede 1) 2) de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid nelubrifiant Fluid pulverizat Fluid lubrifiant Unsoare Viteza periferică maximă 3) m/s Temperatura din Tipul etanşării.5 -50 -30 -100 +100 +120 +200 Inel Pâslă Piele PTFE 2 (4) 4 6 -40 -40 -30 +110 +110 +100 Presetupă Inel O Inel X Inel O pe con NBR4 NBR4 NBR4 10 26 25 (40) 12-18 >18.

Robustă şi uşor de montat Compact. Căldură de frecare mare.2) (0. de peste 10m/s. DIN 3770. Faţa laterală a rulmentului acţionează ca suprafaţă de sprijin.6) - 0.12 0. Risc de frecare uscată dacă nu există o uşoară scurgere de ulei.2) - 0. După rodare se obţine o etanşare cu interstiţiu foarte mic. Frecarea poate varia. Uşor de montat. Etanşările PTFE umplute cu carbon. Pe con: unghiul conului 30°. Dacă substanţele conţin particule solide. Etanş la gaze. arbore (0. rigidizate printr-o armătură uşor de montat.12 0.0 (0.1 mm. Inelele O suportă valori mari pv la comprimare. Înlocuire dificilă a etanşării. Comprimarea: 0-0. d=1.1 0. uşor de schimbat.25 0.5 MPa m/s au bune proprietăţi de funcţionare uscată. cu excepţia celor grafitate. Pluşare: fibre de naylon de lungime 1-3 mm. Adesea este necesară răcire separată Uşor de deteriorat la montare. BS 1399. Degajare de căldură prin frecare.1 Eficientă Pâslă: diminuarea elasticităţii determină apariţia unui interstiţiu nedorit. Inel X: frecare mică. frecare redusă. Inel O pe con: simplu. Norma DIN 3760. La v>18 m/s. Efect de etanşare diminuat. a se vedea recomandările producătorilor 87 . Nu se recomandă la etanşarea radială 5) Pentru diferenţe de presiune maxime asupra etanşărilor. Inelul de pâslă se poate strânge – scurgeri de ulei. Uşor de ajustat sau de înlocuit. 0.0-1.8) - La viteze mari.5-1. duritatea suprafeţei trebuie să fie cel puţin 60 HRC. lipite de şaiba metalică cu un adeziv epoxidic. presiune mare şi substanţe corozive. Modele speciale sunt disponibile pentru p=10-5 torr – 25 MPa.1 - 0.6 (0. Scurgeri de ulei în timpul rodajului Centrarea este critică! Buza etanşării trebuie să fie concentrică cu rulmentul. Suportă temperaturi înalte.5-2 0. alegeţi materiale sintetice.1 Uşor de combinat cu alte etanşări / şaibe de etanşare. Inelele O trebuie comprimate cu 10-15%.6-3. inele de lubrefiere cu grafit sau similare.5) La v> 4 m/s (1. Densitatea fibrelor: 50-60 fibre/mm2. Pentru diametre mari sunt disponibile etanşări separabile. Pentru t> 100°C.3-0. Alegeţi etanşări ce rezistă la îmbătrânire. în combinaţie cu barieră de fluid şi inel de oprire. lubrifiantul/răcitorul trebuie alimentat printr-o conductă separată până la un inel de reţinere.05) Dacă >0 ⇒ scurgeri de ulei Compactă. Inelul V necesită suport axial dacă v>7 m/s.2 0.05xdiametrul arborelui. Poate fi utilizată şi o bucşă de uzură. Dacă t>120°C este necesară răcirea forţată. Căldură degajată la frecarea din timpul montajului (3.08 0. Degajare de căldură mare prin frecare. B 1. Pe con: strângerea inelului (îmbătrânirea).13 mare <0.3-0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Cerinţe speciale ale suprafeţelor de contact Bătaia radială maximă (la n=2000 rot/min) mm Observaţii 5) Rmax (Ra) µm Excentricitatea maximă (diametrul arborelui = 100 mm) Avantaje Dezavantaje Comentariu general: O combinaţie de două tipuri de etanşări rezolvă adesea problemele de etanşare A. F G 1. Tipul F este recomandat pentru cazuri cu vibraţii. etanşarea acţionează ca deflector şi etanşare cu interstiţiu. 4. cu o valoare pv de max. în ciuda toleranţelor strânse. Alegeţi densitatea potrivită.05 <0. v=100 m/s şi t=+200°C la +400°C. Etanşările din pâslă sunt disponibile sub formă de inel sau bandă.8) presetupă (4-5) (3-5) - Alegerea etanşării este foarte importantă. Pentru v>12 m/s etanşarea este fixată cu un colier sau o bucşă suport.35 Etanşare bună.1-0.05 În principiu = 0 (0.05-0. Unele etanşări sunt realizate numai pentru un singur sens de rotaţie.5) - 0. Etanşarea se deteriorează uşor. (0. Este necesară reajustarea. După rodare ⇒ interstiţiu foarte mic. Funcţionează ca deflector 1-5 1-5 - Autoreglabilă Autoreglabilă.

permit excentricităţi mult mai 88 . sunt insensibile la bătaia radială a arborelui. 2. Exemple de utilizare apar în figurile 2.10. rezultă din figura 3.7. Se observă că buza suplimentară a manşetelor este orientată spre mediul exterior.Lagăre cu rulmenţi Fig.11. 3. Construcţia. precum şi uzarea ei rapidă. prezentate mai sus. buza era radială (contact radial). Fig. precum şi funcţionarea unei etanşări cu V-ring. În felul acesta se evită acţiunea contaminanţilor asupra buzei principale. buza este axială (contact axial). În timp ce la manşetele de etanşare.29 Etanşări la rulmenţi cu ace O soluţie eficientă de etanşare o reprezintă şi inelele V (V-ring). 3. Contactul buzei cu piesa conjugată asigură etanşarea. În figura 3. poziţia în lagăr. la V-ring.9.30.28 Manşete de etanşare cu buză Etanşarea cu manşete de rotaţie cu buză („simering”) este utilizată în mod curent. 2. pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi. Etanşările cu V-ring au câteva avantaje importante faţă de manşetele cu buză: pierderi prin frecare mult mai mici. 2.29 se prezintă soluţii de etanşare cu manşete la lagăre cu rulmenţi radiali cu ace.

V-8 V-10 . Dacă viteza depăşeşte 18 m/s. Fig. V-35 V-40 .1 1. Valorile maxime ale unghiului de înclinare ϕ sunt pentru diametrele minime din intervalul dat). c). la viteze periferice ale arborelui cuprinse între 8…12 m/s. la o lăţime B1.10 mm.50 mm.23 Excentricităţi admisibile ale arborelui în carcasă Dimensiunea inelului V Excentricitatea e (mm) 0.30 Etanşare cu V-ring Tabelul 3..23)...2 iar la d = 50.5. La viteze cu valori între 12…18 m/s.. Astfel. montajul este mai simplu.. V-100 La proiectarea unei etanşări cu V-ring trebuie avute în vedere efectele forţei centrifuge. aşa cum se vede în figura 3...4 0. V-18 V-20 .. a.1.. 89 . permite înclinări mari ale arborelui în zona de etanşare (la d = 10. aşa cum rezultă din tabelele 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi mari ale arborelui în carcasă (tab. dar nu este strict necesar). de la o lăţime B..31. 2 .6 0.31.. inelul trebuie rezemat axial (el poate fi rezemat axial şi la viteze mai mici. V-65 V-70 . atunci el trebuie montat pe o parte fixă a construcţiei (fig.4 V-5 .31. 3.. 3.24…3.. 3. inelul trebuie cuprins şi radial (capsulat). b. ϕ = 2. figura 3..29)... ϕ = 4.9 1.. combinate cu forţa elastică dezvoltată de inelul V (care la montaj este deformat axial..

AX. inelele V sunt de mai multe tipuri: A.28. L. 3.29 [45]. RM.Lagăre cu rulmenţi a b c Fig. 3. precum şi după domeniul de utilizare.26. Simbolizarea acestora.31 Montaje ale V-ring a.32 Comutator 90 . se dau în extrasele din tabelele 3. v = 12…18 m/s. v = 8…12 m/s.25. 3. V-8 S Fig. E.27. b. 3. 3. precum şi dimensiunile lor. S.24. v >18 m/s După forma lor constructivă. 3. inclusiv unele elemente care caracterizează montajul. c. 3.

30 se prezintă diverse tipuri de etanşări fără contact.2 Etanşări fără contact Funcţionarea acestor etanşări se bazează pe: a. b). din acest subcapitol.4. cu indicaţii privind domeniul de utilizare.32 şi 3. În tabelul 3. 3. S-a procedat astfel. V-90 A Fig.33 Etanşare suplimentară cu V-ring pentru medii puternic contaminate 3. între piesele care participă la realizarea etanşării. precum şi date privind performanţele acestora [44]. Se face precizarea că între elementele între care se formează fanta există o relaţie de ajustaj. care nu permit ieşirea unsorii consistente din lagăr. pentru a se evita o eventuală percepţie eronată şi anume că între piese ar exista un contact direct.37. c. interioară. ceea ce contravine regulilor de reprezentare ale pieselor care formează ajustaje.35. b. Centrifugarea uleiului pe vârfurile unor inele „de centrifugare”. Aceste fante constituie rezistenţe hidraulice. în 91 .33 [45]. deşi pe desen s-au trasat două linii distincte. care pot fi piese separate de arbore (piesele notate cu Ic din figurile 3. Figura 3. d) sau pot fi porţiuni ale arborelui (cea notată cu Ic în figura 3. Această observaţie se aplică şi celorlalte construcţii. Crearea unor fante cu o anumită configuraţie.37. a şi 3.2. Efectul combinat al celor două tipuri anterioare.34 prezintă etanşările cu fantă simplă.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu V-ring sunt prezentate în figurile 3. precum şi planul lor dimensional. respectiv exterioară.

7 d1+1 d1+1 d1+6 3.5 d1+2 d1+9 4.7 7.0 5.8 4.5 9.2 2 V-5A 4.4 3.2 d1+4 d1+18 6.98 85 6 V-100A 98 .6 3.8 11.5 d1+2 d1+9 4.0±0.5 d1+3 d1+12 6.0 5.53 45 5 V-55A 53 .0±0.5 2.48 40 5 V-50A 48 .11.5.5 7 2 V-10A 9.0±1.0 5.5 d1+2 d1+9 4.4 5.54.5 10.5 d1+15 7.19 16 3 V-20A 19 .0 d1+3 d1+15 7.5 9.4 5.0±1.7 7.73 63 6 V-75A 73 .5 d1+3 d1+12 6.0 d1+3 d1+15 5.32 se dau dimensiunile fantelor de etanşare.0 d1+18 9.8 4.27 22 4 V-28A 27 .6 3.5.5 14 3 V-18A 17.5 d1+2 6.8 11.68 58 5 V-70A 68 .7 7.0±0.5 3.0 d1+4 d1+18 9.4 3.88 76 6 V-90A 88 .0 d1+3 7.Lagăre cu rulmenţi care apar etanşări fără contact.0±0.0 d1+1 d1+4 2.0±1.43 36 5 V-45A 43 .0±0.0±0.0 5.4 2.8 4.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 2.29 25 4 V-30A 29 .4 2.58 49 5 V-60A 58 .5 9 3 V-12A 11.63 54 5 V-65A 63 .0 d1+4 d1+18 9.4 5.5 d1+3 d1+12 6.5 1.4 2.5.09.8 11.33 29 4 V-35A 33 .4 3.1 3.8 11. În tabelele 3.7 d1+1 d1+6 3.5 6.7 d1+1 d1+6 3.4 2.0 d1+4 d1+18 9.4 5.5±0.56.2 6.5 11.5.0 d1+3 d1+15 7.5.7 7.21 18 4 V-22A 21 .7.7 7.0±0.5.7 3 V-14A 13.55.5 12.8 4.0±1.24 Etanşare cu V-ring A B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-3A 2.5 9.5±0.4 2.12.0 6 2 V-8A 8.5±0.0 d1+4 9.58.78 67 6 V-80A 78 .31 şi 3.0±1.5±0.4 5.2 6.5 5 2 V-7A 6.7 d1+1 d1+6 3.0±0.6 3.24 20 4 V-25A 24 .17.0±1.5 3 V-13A 12.7 d1+9 4.8 11.0±1.0 5.0±1.0 d1+4 d1+18 9.0±1.83 72 6 V-85A 83 .5±0.31 27 4 V-32A 31 .5 d1+3 d1+12 6.0±0.0±1.6 3.5 4 2 V-6A 5.5 d1+12 6.5 d1+2 d1+2 d1+9 4.3.0 d1+3 d1+15 7.8 4.5 V-4A 3.8 d1+2 d1+12 4.7 7.0 d1+4 d1+18 9.5±0.0±1.8 11. Tabelul 3.15. cu relaţie de ajustaj între piesele acestora.0 92 .36 31 4 V-38A 36 .3 d1+6 3.7 7.0±0.8 d1+2 d1+12 4.0±1.0±0.5 d1+3 d1+12 6.2 6.2 6.8 11.0±0.6 3.13.7 7.6 3.0±1.93 81 6 V-95A 93 .5 3 V-16A 15.5±0.4 5.2 6.2 6.5 9.8 4.4 3.4 3.5 9.38 34 4 V-40A 38 .5 d1+2 d1+9 4.5 9.0 d1+3 d1+15 7.0±0.

0 C=17.25 Etanşare cu V-ring AX Dimensiunile profilului Cote de montaj C A B d B1 d2 d1 Diametrul interior d 192 196 200 204 207 211 215 219 223 227 236 245 255 265 275 285 295 305 315 322 328 344 360 385 A=17.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.8 Simbolizare d3 B1=25±5 d2max=d1+12 d3min=d1+50 V-200AX V-205AX V-210AX V-215AX V-220AX V-225AX V-230AX V-235AX V-240AX V-250AX V-260AX V-270AX V-280AX V-290AX V-300AX V-310AX V-320AX V-330AX V-340AX V-350AX V-360AX V-380AX V-400AX V-425AX Diametrul arborelui d1 200 – 205 205 – 210 210 – 215 215 – 219 219 – 224 224 – 228 228 – 232 232 – 236 236 – 240 240 – 250 250 – 260 260 – 270 270 – 281 281 – 292 292 – 303 303 – 313 313 – 325 325 – 335 335 – 345 345 – 355 355 – 372 372 – 390 390 – 415 415 – 443 93 .3 B=31.

0 B1 d2 d1 d3 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 463 468 473 478 483 B1=50.26 Etanşare cu V-ring E Dimensiunile profilului Cote de montaj c 3x45º A B d A=32.0 c=30.5 B=65.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.0±12.0 d2max=d1+24 d3min=d1+115 Simbolizare V-300E V-305E V-310E V-315E V-320E V-325E V-330E V-335E V-340E V-345E V-350E V-355E V-360E V-365E V-370E V-375E V-380E V-385E V-390E V-395E V-400E V-405E V-410E V-415E V-420E V-425E V-430E V-435E V-440E V-445E V-450E V-455E V-460E V-465E V-470E V-475E V-480E V-485E V-490E V-495E Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 475 – 480 480 – 485 485 – 490 490 – 495 495 – 500 94 .

27 Etanşare cu V-ring L Dimensiunile profilului Cote de montaj c 1x45º B1 B1=8.5 d2max=d1+5 d3min=d1+20 A B d A=6.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.5 Simbolizare d2 d1 d3 V-110L V-120L V-130L V-140L V-150L V-160L V-170L V-180L V-190L V-200L V-220L V-250L V-275L V-300L V-325L V-350L V-375L V-400L V-425L Diametrul arborelui d1 105 – 115 115 – 125 125 – 135 135 – 145 145 – 155 155 – 165 165 – 175 175 – 185 185 – 195 195 – 210 210 – 233 233 – 260 260 – 285 285 – 310 310 – 335 335 – 365 365 – 385 385 – 410 410 – 440 Diametrul interior d 99 108 117 126 135 144 153 162 171 182 198 225 247 270 292 315 337 360 382 95 .5 c=6.0±1.0 B=10.

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.5 100 21 3x45º B1 d2 d1 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 d Simbolizare d3 B1=85±12 d2max=d1+24 d3min=d1+115 V-300RM V-305RM V-310RM V-315RM V-320RM V-325RM V-330RM V-335RM V-340RM V-345RM V-350RM V-355RM V-360RM V-365RM V-370RM V-375RM V-380RM V-385RM V-390RM V-395RM V-400RM V-405RM V-410RM V-415RM V-420RM V-425RM V-430RM V-435RM V-440RM V-445RM V-450RM V-455RM V-460RM V-465RM V-470RM Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 96 .28 Etanşare cu V-ring RM Dimensiunile profilului 19 13 35 Cote de montaj 3 2 13 67.

0 9.5 12.5 d1+3 d1+12 9.7±0.0±1.6 5.5 d1+3 d1+12 9.2 d1+1 d1+1 d1+6 4.19.0 d1+3 d1+15 11.2 11.0±1.38 34 4 V-40S 38 .8 7.5 9 3 V-12S 11.5.2 11.0±0.5 d1+4 d1+4 d1+18 13.0 9.5±0.9 10.7±0.0 9.0±1.2 11.58 49 5 V-60S 58 .43 36 5 V-45S 43 .48 40 5 V-50S 48 .5 13.5±0.5 d1+4 d1+18 13.5 97 .5 7 2 V-10S 9.5 d1+3 d1+12 9.7 d1+2 d1+2 d1+9 6.31 27 4 V-32S 31 .5 d1+4 d1+18 13.5 13.0±1.0±1.8 d1+2 d1+12 7.0 d1+18 13.2 11.0±0.5±1.9 5.7 d1+2 d1+9 6.0±0.5 d1+3 d1+12 9.33 29 4 V-35S 33 .7±0.0 d1+3 d1+15 11.0±0.5.5 5 2 V-7S 6.13.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 d1+6 4.7±0.4 3.8 7.5 d1+2 9.4 3.11.0 d1+3 d1+15 11.6 7.7 d1+2 d1+9 6.9 10.27 22 4 V-28S 27 .5.8 d1+2 d1+12 7.53 45 5 V-55S 53 .0±0.5 9.5.5 3 V-14S 13.9 10.5 d1+4 d1+18 13.24 20 4 V-25S 24 .2 11.68 58 5 V-70S 68 .3 15.78 67 6 V-80S 78 .8 7.2 11.9 10.98 85 6 V-100S 98 .63 54 5 V-65S 63 .56.6 7.6 5.93 81 6 V-95S 93 .29 25 4 V-30S 29 .09.5 13.5±0.5 13.3 15.8 7.3 15.5 4 2 V-6S 5.0±0.5 13.5±0.5±1.3 15.7±0.5 d1+15 11.0±1.5 9.7 d1+12 9.17.5.9 5.9 10.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.5±1.0 d1+3 d1+3 d1+15 11.6 7.9 10.88 76 6 V-90S 88 .0 9.5±1.4 3.4 3.5 13.6 5.0±0.9 10.8 7.55.0±0.73 63 6 V-75S 73 .0 6 2 V-8S 8.5 3 V-16S 15.5 d1+4 d1+18 13.6 5.0 d1+3 d1+15 11.5 14 3 V-18S 17.6 7.29 Etanşare cu V-ring S B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-5S 4.5 d1+4 d1+18 13.0 9.36 31 4 V-38S 36 .5±1.5 10.83 72 6 V-85S 83 .9 5.58.15.8 d1+3 d1+12 7.9 10.2 d1+9 6.5±1.7 d1+2 d1+9 6.0 9.6 5.3 15.2 d1+1 d1+6 4.2 11.9 5.2 d1+1 d1+6 4.21 18 4 V-22S 21 .3 15.6 7.0 16 3 V-20S 19 .5±1.3 15.

Impurităţi grele. uscate Aşchii metalice. Nisip. umede 1) Funcţionare ca supapă de unsoare de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid pulverizat Viteza periferică maximă m/s Temperatura din vecinătatea locului de montare a etanşării Tipul etanşării. E F Labirint axial 50 Risc de congelare la temperaturi foarte scăzute G H fără restricţii °C min max Etanşare cu şaibă Z Etanşare cu şaibă elastică 15 -40 +120 Inel segment de piston fără restricţii Inel lamelar fără restricţii Ansamblu inel labirint 20 Şaibă de etanşare -30 +110 material plastic 1) Etanşare imersată/presurizată 98 Se presupune că interstiţiile sunt umplute cu unsoare . etc. temperatura maximă şi cea minimă sunt dictate de temperaturile limită de utilizare a unsorii. stropi.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.30 Identificarea şi alegerea etanşărilor fără contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împedecată Praf. cu exemple şi variante Unsoare Baie Gaz fără restricţii Aceste etanşări se pot utiliza pentru o gamă largă de temperaturi dacă materialele elementelor cu care ele formează interstiţii au acelaşi coeficient de dilatare termică. Impurităţi uşoare. Etanşare cu interstiţiu Unsoare A Etanşare cu interstiţiu cu deflector Etanşare cu interstiţiu şi canal elicoidal B Ulei C D Labirint radial fără restricţii Dacă interstiţiul este umplut cu unsoare.

Etanşările cu interstiţiu ar trebui utilizate numai atunci când riscul pătrunderii în carcasă a impurităţilor şi umezelii este mic.7 0. „F” acceptă dezaxări ale arborelui. Elemente geometrice ale zonei de etanşare Avantaje Dezavantaje Interstiţiile labirintului axial Diametrul exterior al proeminenţelor axiale („arbore”) mm Grosimea interstiţiului Robust. Trebuie luată în considerare deplasarea axială a arborelui pentru calculul interstiţiului axial. La montajele verticale.3 0.9 1. Dacă un singur tip de etanşare nu este suficient. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă. Sunt necesare carcase separabile sau capace. Uşor de montat. fără să afecteze eficienţa etanşării.25 0. Fără generare de căldură suplimentară.0 A-D: Impurităţile şi umezeala pot pătrunde în lungul arborelui. G: permite unele deplasări axiale. Pentru şaibe pluşate Z a se vedea pagina 86 Compact Uşor de deteriorat la montare. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă. La viteze mari se poate produce un efect de pompare.4 0. Eficienţa etanşărilor cu interstiţii umplute cu unsoare creşte cu lungimea interstiţiului.10 0. 99 . Fără uzură. Astfel.10 0. Interstiţiul axial trebuie să fie larg. o combinaţie de două tipuri de etanşare rezolvă adesea problema.6 0.2 0. Reungerea este dificilă Nu este necesară prelucrarea suplimentară a locaşurilor de montare ale etanşărilor.5 0.8 0. Spaţiul dintre cele două inele se umple cu unsoare.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Observaţii Comentariu general: 1. pentru a permite modificări în lungime ale arborelui. se poate utiliza un deflector pentru a proteja intrarea contaminanţilor în interstiţiu. Abaterea maximă de Compact. Reducerea presiunii în timpul răcirii postoperaţionale este adeseori cauza pătrunderii impurităţilor şi umezelii în rulment. efectul de pompare se va exercita în direcţia opusă rulmentului. a1 0.12 0. „H” suportă dezaxarea arborelui. Compact.3 0. Reungerea este dificilă Compact.4 a2 0.10 de mai multe seturi Şaiba carcasei trebuie montată cât mai aproape de rulment.3 0.4 0. 2. D: Etanşarea funcţionează numai când arborele se roteşte (şi numai într-un sens) 20-30 32-50 52-80 82-120 125-180 185-250 260-310 320-400 410-500 Robust Necesită mult spaţiu a1: Pentru montaj de rulmenţi presupus complet rigid a2: Pentru locaşurile din carcasă ale rulmenţilor oscilanţi cu role Excentricitatea maximă mm Robust. Inelul trebuie presat pe elementul nerotativ.15 0. Reungerea îmbunătăţeşte mult eficienţa etanşării.30 0. Eficienţa la circularitate etanşării este uşor de mm îmbunătăţit prin utilizarea 0.

100 .conform INA [22] .....37.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic....28 18..în combinaţie cu o etanşare cu manşetă (spre exterior) şi cu inele de centrifugare Ic.45 Exemple de utilizare a etanşărilor cu fantă simplă sunt date în figurile: 3.32 Lungimi ale fantei la etanşarea exterioară Diametrul porţiunii de etanşare D (mm) 25.. 3.120 121..180 Lungimea fantei l (mm) 13. – etanşare interioară. a . practicate pe acelaşi disc 1 (spre interior).27 18.Lagăre cu rulmenţi L l de A11 de h10 a.34 Etanşare cu fantă simplă a. – etanşare exterioară Tabelul 3... 3.35..37.35. b ..50 51... Fig.180 Lungimea fantei L (mm) 15.36 22.etanşare bilaterală. 3.36 23.. b. a..47.45 Tabelul 3.. 3.31 Lungimi ale fantei la etanşarea interioară Diametrul tronsonului de etanşare de (mm) 10...50 51. D H10 D a11 b. 3.120 121... b ..

– canale cu profil circular. b).5b b 0. b.33 Dimensiuni ale etanşării cu canale Diametrul tronsonului de etanşare Diametrul (lăţimea) canalului b (mm) Lungimea de etanşare l (mm) de (mm) 10.27 18. Fig.180 3 4 5 14..120 121.44 101 .33. au dimensiunile date în tabelul 3. respectiv cu profil pătrat (fig. – canale cu profil pătrat. l r0. 3.36 23. 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi L Ic 1 D l L D a..36.. – combinată.35 Etanşări cu fantă simplă a.36 de A11 de h10 1. Fig.5b b..5b l b b de A11 de h10 a... 3.5b b 0. de b..... a. .bilaterală Etanşările cu canale cu profil circular (fig.36. b. 3.50 51.. Tabelul 3.. a).

102 . Etanşarea cu labirint se bazează pe existenţa unei fante de lungime mare. 3. 3. 3. c. b. formată între piesele dispozitivului de etanşare.38 Etanşări cu labirint axial b.37. – cu canale cu profil circular şi inel de centrifugare. Ic a. sub forma unui traseu frânt. 3. d . a.37.38) sau radial (fig.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic. – combinat cu o etanşare cu canale. d. Fig. Labirintul poate fi axial (fig. 3.39). Fig. c. – cu fantă. b. a.Lagăre cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu canale [22] se dau în figurile: 3.37 Etanşări fără contact la rulmenţi cu ace a. – cu canale cu profil circular. – combinat cu o etanşare cu manşetă. d. b. Ic c. – cu fantă şi inel de centrifugare.

În figura 3. iar în tabelul 3. 3.34 – dimensiunile acesteia.40 Labirint axial – dimensiuni principale 103 dn h10 dn A11 d1 h10 d2 h10 L de .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.39 Etanşare cu labirint radial Denumirea este dată de direcţia fantelor de lungime mai mare.40 sunt date elementele dimensionale ale unei etanşări cu labirint axial. 3. l r r Φ…H8/k7 Ga l d1 A11 d2 A11 Fig.

ajunge la vârful V al bucşei distanţiere.41 Etanşare bilaterală cu labirint axial alimentat cu unsoare consistentă Etanşarea cu inel de centrifugare este prezentată în figura 3. este prezentată în figura 3. în drumul său spre exterior.. 3. În acest scop s-a prevăzut o gaură de alimentare (Ga. realizată de firma FAG...44 ≥ 4r Pentru asigurarea unei etanşări mai eficiente. labirintul se umple cu unsoare consistentă (aceeaşi cu cea folosită pentru ungerea rulmentului)...40).50 51..27 18..42... iar de aici este drenat spre baia de ulei.120 121. prin orificiul C. la care au fost prevăzute găurile de alimentare a labirintului cu unsoare. Fig.36 22.41 [8]..5 2 2. 104 . O etanşare bilaterală cu labirint axial.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.5 14. 3. este centrifugat în colectorul aflat în planul vârfului. fig..180 1.34 Dimensiuni ale etanşărilor cu labirint axial de (mm) r (mm) L (mm) l (mm) 10. Uleiul care..

Fig. Se observă pe figură şi găurile de drenaj a uleiului spre baia de ulei. cu câte un labirint. ea poate fi utilizată pentru etanşarea uleiului.35 şi 3. 3. 3. După cum se observă. iar zonele de centrifugare nu permit uleiului să iasă din lagăr.43 Etanşare bilaterală cu inele de centrifugare şi labirint 105 . De fiecare parte au fost prevăzute câte două zone care au practicate porţiuni inelare ascuţite pentru centrifugarea uleiului. Este o etanşare eficientă.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi V C Fig. etanşarea este bilaterală. precum şi în figura 3.42 Etanşare cu inel de centrifugare Exemple de utilizare a etanşării cu inel de centrifugare sunt date şi în figurile 3.43 [8].37 (în care inelul a fost notat cu Ic). În această figură. Etanşarea este una combinată.

[38].45 Etanşare cu şaibe elastice (inele NILOS) Ele funcţionează ca etanşări fără contact. 106 . reprezentarea din figură ar putea sugera existenţa unui contact metalic direct. 1 1 a. Φ… k6 b. În figurile 3. 3. Fig.44 Etanşare cu inele Z Etanşarea rulmenţilor se poate realiza şi cu şaibe elastice (inele NILOS). inelul NILOS se roteşte împreună cu arborele. 3.45). [21]. existente între inelul NILOS.Lagăre cu rulmenţi O variantă a etanşării cu labirint radial este etanşarea cu inele Z. dar acest contact nu există. 3. [47]. montate frontal (fig. Φ… h8 Fig. Recomandări şi detalii asupra etanşărilor oferă şi lucrările [1]. Ea are avantajul unei foarte bune eficienţe. 3. propuse de INA-FAG [8].44). Fiind fixat axial. la un gabarit axial relativ redus (fig. [3]. Datorită fantei de dimensiuni foarte mici.47 sunt prezentate aplicaţii ale etanşării fără contact.46 şi 3. cu inele NILOS. notat cu 1 şi inelul rulmentului.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.46 Role ale echipamentului unui scripete cu cârlig 107 . 3.

47 Rola de rulare pe cablu a unui teleferic 108 . 3.Lagăre cu rulmenţi Fig.

1. Câmpurile de toleranţă ale ambelor inele ale rulmenţilor sunt plasate sub linia zero. b). figura 4. În privinţa cotării ajustajelor. în realizarea unui anume tip de ajustaj. b). Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior este un câmp de tipul K . a). de exemplu. un ajustaj intermediar. având abaterea superioară egală cu zero.1. Fiind un câmp pentru rulment (Bearing). 109 . respectiv carcasa) rezultă din poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor. adică φ35 k6 (varianta 1. 4. Pentru ajustajul inel interior-arbore o cotare de tip k6 H6 este complet greşită. Acest câmp ar avea. a). simbolul KB KB . cotarea este cea H6 clasică φ35 (fig. va rezulta unul din cele trei tipuri de ajustaje: cu joc. în ceea ce priveşte cotarea ajustajului dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate.1. atunci ajustajul inelului interior (care are câmpul de toleranţă KB ) cu arborele este cu strângere (fig.1). în timp ce simbolul H indică un câmp de toleranţă situat deasupra acesteia. O altă variantă de cotare este aceea în care se indică doar câmpul de toleranţă al piesei conjugate (arborele): φ35k 6 (varianta 2. de exemplu roată dinţată pe arbore (fig.1. de data aceasta. 4. 4.1 Comentarii iniţiale Ajustajele de montaj ale inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate (arborele. respectiv ale pieselor conjugate. deoarece alezajul inelului interior are câmpul de φ35 k6 toleranţă sub linia zero.4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR 4. lui K i se ataşează iniţiala B a termenului Bearing. În cazul unei roţi dinţate. la roata dinţată-arbore. Poziţia specifică a câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmenţilor induce anumite particularităţi: a.1. a). câmpul de toleranţă k 6 . figura 4. b. dacă fusul conjugat rulmentului are. ajustajul roată dinţată-arbore în sistemul alezaj unitar este. 4. (fig. În felul acesta. dacă arborele conjugat roţii are câmpul de toleranţă tot k 6 . În funcţie de poziţia câmpurilor de toleranţă ale alezajului carcasei. astfel. în comparaţie cu ajustarea a două piese cilindrice oarecare. Considerând prima particularitate. ajustajul se poate cota ca unul clasic. respectiv ale arborelui. intermediar sau cu strângere.

care trebuie să asigure dilatarea arborelui. 4. de exemplu. Inelele rulmentului cu piesele conjugate.Lagăre cu rulmenţi Câmpul de toleranţă al inelului exterior + H7 hB Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior + - k6 KB Varianta I Φ72 H7/hB Varianta II Φ72 H7 Var. Considerăm.1. cazul în care alezajul carcasei are câmpul de toleranţă H 7 (este vorba.a). figura 4. a). Roată dinţată cu arborele conjugat. Analog se pune problema la cotarea ajustajului dintre inelul exterior al rulmentului şi carcasă (fig. 110 Φ35 H6/k6 .1. Fig. sau hB simplificată. 1 Φ35 KB/k6 a. b. 4. φ72 (varianta I. de pildă. deci inelul exterior trebuie să poată aluneca în carcasă). de un rulment liber. 2 Φ35 k6 b.1.a). φ72 H 7 (varianta II. seria 6207. Prin acelaşi tip de raţionamente se H7 ajunge la variantele de cotare: clasică. figura 4. H6 k6 + - Var.1 Comparaţie privind ajustajele a.

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

4.2 Alegerea ajustajelor de montaj
Opţiunea privind ajustajele inelelor rulmentului cu piesele conjugate este determinată de o serie de factori: a. Tipul sarcinii care încarcă inelele (sarcină locală, sarcină circumferenţială); P b. Mărimea sarcinii (exprimată prin raportul , în care P este sarcina C dinamică echivalentă, iar C - sarcina dinamică de bază); c. Soluţia de lăgăruire a arborelui (cu sau fără rulment liber); d. Condiţiile de lucru (sarcini cu şoc, vibraţii, temperatura, turaţia); e. Construcţia carcasei (carcasă monobloc sau din două bucăţi, grosimea pereţilor, materialul carcasei) şi a arborelui (arbore cu secţiunea plină, arbore cu secţiunea inelară); f. Jocul intern al rulmentului; seria rulmentului; precizia de rotire a arborelui; g. Uşurinţa montării şi demontării rulmentului.
Tipul sarcinii care încarcă rulmentul Se pot menţiona două cazuri care apar mai frecvent: Sarcină locală (încărcare locală) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă numai un acelaşi punct de pe calea de rulare.

a.
Fig. 4.2 Tipuri de sarcini
a. b.

b.

Sarcină locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior; Sarcină circumferenţială pe inelul exterior şi locală pe inelul interior.

111

Lagăre cu rulmenţi

Sarcină circumferenţială (încărcare circumferenţială) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă succesiv toate punctele căii de rulare. În cazurile din figura 4.2, a sarcina este locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior, în timp ce în cazurile din figura 4.2, b sarcina este locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior. Săgeata este plasată pe inelul care se roteşte.
Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul interior Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul interior

Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul exterior

Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul exterior

Fig. 4.3 Aplicaţii cu diverse tipuri de încărcări

112

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

În figura 4.3 sunt prezentate aplicaţii [23] din care reies tipurile de încărcări ale inelelor rulmentului.
Mărimea sarcinii Mărimea sarcinii se poate exprima prin raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C a rulmentului respectiv (tab. 4.1).
Tabelul 4.1 Tipurile de sarcini, funcţie de raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C
Tipul sarcinii Diametrul alezajului rulmentului, mm Mică Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Normală Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Mare Rulmenţi cu role

Valoarea raportului

P C

≤ 40 45 ... 60 65 ... 100 105 ... 200 220 ... 500

< 0,08 < 0,1

< 0,08 < 0,1 < 0,1

> 0,08 > 0,1

> 0,08 0,1...0,15 0,1...0,15 < 0,15

> 0,08 > 0,15

Soluţia de lăgăruire a arborelui Dacă arborele este rezemat în varianta cu rulment conducător şi rulment liber, atunci ajustajul inelului exterior (care suportă o încărcare locală) al rulmentului liber se alege în funcţie de tipul rulmentului liber. Dacă rulmentul liber este un rulment neseparabil, de exemplu un rulment radial cu bile seria 6207, atunci ajustajul inelului exterior cu carcasa se alege cu joc, pentru ca, la dilatarea arborelui, inelul exterior să poată aluneca în carcasă. Un exemplu de asemenea ajustaj îl constituie cel în care câmpul de toleranţă al alezajului carcasei este, de pildă, H 7 (vezi tabelul 4.8). Dacă rulmentul liber este un rulment separabil, de exemplu un rulment radial cu role cilindrice tip N (cu umeri de ghidare la inelul interior) sau NU (cu umeri de ghidare la inelul exterior) (N207E, NU2207E), atunci ajustajul ambelor inele cu piesele conjugate trebuie sa fie cu strângere, deoarece la aceşti rulmenţi dilatarea arborelui se asigură printr-o deplasare axială internă: la rulmentul tip N, deplasarea are loc între role şi inelul exterior fix, iar la rulmentul de tip NU ea are loc între inelul interior si role, care au o poziţie axială fixă. La rulmenţii cu ace, cu ambele inele sau doar cu inel exterior, problema se pune la fel ca la rulmenţii radiali cu role cilindrice. Condiţiile de lucru Influenţa sarcinii Pentru sarcini cu şocuri şi vibraţii importante, se recomandă alegerea unor ajustaje cu strângere mare.

113

Lagăre cu rulmenţi

Influenţa temperaturii Rulmentul se încălzeşte în timpul funcţionării. În general, fluxul de căldură este orientat de la inelul interior spre cel exterior, evacuarea căldurii din zona inelului exterior este mai intensă. Inelul exterior va avea o temperatură mai mică decât cel interior. Ca urmare, jocul intern iniţial din rulment se va micşora (§ 3.1). Pe de altă parte, dilatările diferite ale inelelor faţă de piesele lor conjugate conduc la modificarea ajustajului teoretic dintre acestea. Influenţa turaţiei Influenţa turaţiei se ia în considerare pentru prescrierea ajustajului dintre acel inel al rulmentului la care încărcarea (sarcina) este locală şi piesa conjugată (arbore, carcasă). Se au în vedere două situaţii: a. La turaţii n ≤ 0,8 ⋅ nlim (unde nlim este turaţia limită a rulmentului), iar inelul încărcat cu sarcină locală este cel interior, se recomandă, pentru arbore, câmpul de toleranţă h6 . Dacă sarcina locală este pe inelul exterior, atunci câmpul de toleranţă al alezajului carcasei se recomandă a fi H 7 . b. La turaţii n > 0,8 ⋅ nlim , pentru situaţiile de mai sus se recomandă câmpurile de toleranţă j 6 , respectiv J 7 sau j 5 , respectiv J 6 .
Construcţia carcasei La montarea rulmenţilor trebuie să se realizeze un contact cât mai intim între inelele acestuia şi piesele conjugate. Doar în această situaţie poate fi utilizată întreaga capacitate de încărcare a rulmentului respectiv. Dacă rulmentul este montat într-o carcasă separabilă (din două bucăţi) şi ajustajul inelului exterior în carcasă ar fi unul cu strângere mare, atunci inelul exterior s-ar putea deforma neuniform, din cauza discontinuităţilor carcasei, chiar dacă cele două părţi componente ale carcasei au fost centrate cu ştifturi. De aceea, în această situaţie, se recomandă câmpurile de toleranţă H sau J pentru alezajul carcasei. În cazul carcaselor din aliaje uşoare (de exemplu, pe bază de aluminiu) şi al carcaselor cu pereţi subţiri, atât la un rulment cu încărcare locală pe inelul exterior, cât, mai ales, la unul cu încărcare circumferenţială, se recomandă ajustaje cu strângere mai mare ale acestui inel cu carcasa, decât ajustajele recomandate pentru carcase cu pereţi groşi, executate din fontă sau din oţel. Aceste carcase sunt mai deformabile şi, în consecinţă, din cauza cedării carcasei, strângerea reală este mai mică decât cea teoretică. De aceea trebuie prevăzută o strângere teoretică majorată. Dacă rulmentul este montat pe un arbore tubular, atunci ajustajul inelului interior cu fusul trebuie să aibă strângeri mai mari decât în cazul arborilor cu secţiune plină. Explicaţia este de acelaşi tip cu cea de la carcasele cu pereţi subţiri sau de la cele din aliaje uşoare.

114

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Jocul intern al rulmentului. Seria rulmentului. Precizia de rotire a arborelui. Problema jocului intern din rulmenţi este tratată la capitolul 3, paragraful 3.1. Prin montarea unui rulment cu ajustaje cu strângere la ambele inele, deformaţia inelului interior este de întindere, iar a celui exterior, de compresiune. Ca urmare, jocul intern iniţial se va micşora. În cazul rulmenţilor neseparabili, jocul intern de fabricaţie este astfel stabilit, încât un rulment cu joc intern normal şi montat cu un ajustaj corect ales (a se vedea tabelele din acest capitol), va avea un joc intern suficient bunei funcţionări, chiar şi după încălzirea rulmentului la o temperatură uzuală, în timpul funcţionării. Există, totuşi, numeroase situaţii în care se impune alegerea unor rulmenţi cu jocuri interne iniţiale mai mari decât jocul normal (de pildă C 2, C 3, C 4 ), pentru a preveni pretensionarea acestora la montarea lor cu ajustaje cu strângere mare şi la funcţionarea în condiţii de temperaturi ridicate.

E8

+

linia zero

∆Dmp

F7 F6 G7 G6 H8 H7 H6 H5 J7 J6 JS7 JS6 JS5 JS4 K7 K6 K5 M7 f6 g6 h7 h6 h5 h4 h3 j5 j6

Carcasă

-

∆Dmp= Toleranţa inelului exterior ∆dmp= Toleranţa alezajului
js3 js4 js5 k4 k5 k6 m5 m6 n4 n5 n6 p5 p6 p7 r6 r7 s6 s7

+

linia zero

∆dmp

-

Arbore Ajustaj cu strângere

Ajustaj cu joc Ajustaj intermediar Câmpurile de toleranţă ale inelelor

Fig. 4.4 Poziţia relativă a câmpurilor de toleranţă

Cantitatea cu care se reduce jocul intern iniţial datorită ajustajelor cu strângere depinde de tipul şi dimensiunile rulmentului, deci de seria lui. 115

M6 N7 N6 P7 P6 R6 S6

Lagăre cu rulmenţi

Pentru a se asigura o precizie de rotire ridicată a arborelui, nu se vor utiliza ajustaje cu joc, ci ajustaje intermediare sau cu strângere mică.
Uşurinţa montării şi demontării rulmentului Condiţia de asigurare a montării şi demontării uşoare a rulmentului se poate afla în opoziţie cu aceea privind precizia de rotire a arborelui, precum şi cu aceea privind necesitatea evitării rotirii inelelor faţă de piesele conjugate, pe suprafaţa comună de contact. Un montaj uşor şi, respectiv, o demontare uşoară ar impune ajustaje intermediare sau cu strângere mică. Dacă aplicaţia concretă impune prescrierea unor strângeri mari (sarcini cu şocuri, sarcini reversibile, vibraţii) şi se doreşte să se asigure o montare şi demontare uşoare, atunci se vor utiliza rulmenţi cu alezaj conic şi, eventual, rulmenţi separabili, la care inelele pot fi montate şi demontate succesiv. Cataloagele firmelor producătoare conţin recomandări precise privind alegerea ajustajelor inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate. În figura 4.4 se prezintă sintetic poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmentului, arborelui şi alezajului carcasei [9]. Studiul poziţiei relative ale câmpurilor de toleranţă oferă o imagine a ajustajelor posibile dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. În tabelele 4.2....4.8 se dau câmpurile de toleranţă recomandate pentru arbori şi carcase la rulmenţi de diferite tipo-dimensiuni.

Tabelul 4.2 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace care au ambele inele
Tipul sarcinii pe inelul interior Condiţii de lucru Diametrul alezajului rulmentului, mm Simbolul câmpului de toleranţă

Locală

Montaj uşor Montaj normal Montaj foarte precis Circumferenţială Sarcini mici Sarcini normale Sarcini mari; Condiţii de funcţionare grele sau şocuri

Toate dimensiunile ≤ 50 ≤ 50 50 ... 150 > 150 ≤ 150 > 150

g6 h6 h5 j5 k5 m5 n6 n6 p6

116

100 >100. maşini pentru prelucrarea lemnului Lagăre pentru osii de material rulant greu. turbine.200 Toate diametrele − − − ≤ 40 >40.200 > 200 − ≤ 40 >40... Pentru câmpurile de toleranţă n6.100 >100.100 − ≤ 40 >40... c..Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4.140 >140. motoare de tracţiune. În cazul unei strângeri mai mari se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal.. b.200 >200....400 − − >50...3 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii cu bile sau cu role Condiţii de lucru Exemple Diametrul arborelui ..200 > 200 − − − − j6 k6 j5 k5 (k6) m5 (m6) m6 n6 p6 r6 r7 n6 p6 r6 h5 j5 k5 m6 h9 h10 Sarcini mari şi şocuri în condiţii grele de lucru Precizie mare de rotire la sarcini mici Rulmenţi cu alezaj conic şi bucşă conică Fusul osiei pentru material rulant Construcţii de maşini în general OBSERVAŢII: a....140 >140...65 >65... Câmpurile de toleranţă înscrise între paranteze se recomandă pentru rulmenţi cu role conice sau pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând... cutii cu angrenaje..... lagăre din mecanisme încărcate uşor Construcţii de maşini în general..... Pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri se prevede câmpul j5.200 − ≤ 40 >40. pompe...280 − − − − − − ≤18 >18....100 >100…140 ≤18 >18... 117 .200 >200. Rulmenţi cu rulmenţi cu oscilanţi cu bile ace.100 >100.r7 se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal.. motoare electrice.140 >140.......280 >280.140 >140. mm Rulmenţi cu Rulmenţi role cilindrice..... rulmenţi role cu role conice Simbolul câmpului de toleranţă Sarcină locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior Sarcină circumferenţială pe inelul interior şi locală pe inelul exterior Este necesară deplasarea uşoară a inelului interior Deplasarea inelului interior nu este necesară Sarcini mici şi variabile Sarcini normale sau mari Roţi de rulare pe arbori staţionari (roţi libere) Role de întindere Role de cablu Instalaţii de transport. laminoare Maşini unelte Toate diametrele g6 k6 18..500 > 500 > 50.100 >100.140 >140.100 >100.

6 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi cu bile sau cu role Tipul sarcinii pe şaiba de fus Tipul rulmentului Diametrul alezajului şaibei de fus.. 400 > 400 j6 k6 m6 n6 Tabelul 4.4 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace fără inel interior Diametrul nominal al arborelui. 2 C 118 Toate tipurile Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali cu role conice Rulmenţi axial-oscilanţi cu role butoi E8 H6 G6 J7 K7 M7 Sarcină locală pe şaiba de carcasă Sarcină circumferenţială pe şaiba de carcasă Obs: Sarcină radială relativ mare .5 Câmpurile de toleranţă ale arborilor şi alezajelor carcaselor în care se montează colivii cu ace Jocul Diametrul nominal al arborelui. 2 C P > 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4. mm Jocul Mai mic decât jocul normal Joc normal Mai mare decât jocul normal Până la 80 Peste 80 k5 h5 g7 f6 Obs: Alezajul carcasei va avea câmpul de toleranţă K6 Tabelul 4.7 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor în care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi Tipul sarcinii pe şaiba de carcasă Condiţii de lucru Tipul rulmentului Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv axială Sarcină normală Sarcină mare Indiferent P ≤ 0. mm Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv Axial cu bile axială Axial-oscilant cu role Sarcină Axial-oscilant cu role combinată Toate diametrele ≤ 200 220 . mm Mai mic decât jocul normal Arbore Carcasă Joc normal Câmpul de toleranţă Arbore Carcasă Mai mare decât jocul normal Arbore Carcasă Până la 80 Peste 80. până la 140 Peste 140 h5 h5 h5 H6 G6 G6 h5 g6 f5 G6 G6 H6 f6 f6 f6 H6 G6 G6 Tabelul 4..

câmpul de toleranţă va fi N7 în loc de P7. mers fără zgomot Carcase neseparabile (monobloc) Sarcini mici nedeterminate (ca tip de încărcare) Deplasarea inelului exterior este de dorit Exemple Butucul roţilor cu rulmenţi cu role.8. cutii de unsoare pentru material rulant Transmisii Cilindri de uscare.10 se dau după recomandările INA-FAG [9] valorile numerice ale abaterilor. pompe. role de întindere Motoare de tracţiune Motoare electrice. sunt date ajustajele extreme care rezultă pentru fiecare caz... atât ale inelelor rulmenţilor. lagăr de bielă.4. precum şi ajustajul probabil. corespunzătoare câmpurilor de toleranţă din tabelele 4. În tabelele 4. lagăr de bielă Butucul roţilor cu rulmenţi cu bile. roţi de cablu.9. lagăre principale pentru arbori cotiţi Construcţii de maşini în general. lagărul liber al compresoarelor cu turaţie înaltă Maşini electrice mici Simbolul câmpului de toleranţă Observaţii Inelul exterior nu este deplasabil P71) N72) M7 M7 K7 J7 H7 H8 G7 M6 N6 K6 J6 Carcase neseparabile (monobloc) Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior de regulă este deplasabil Inelul exterior este uşor deplasabil Carcase separabile (din două bucăţi) sau neseparabile (monobloc) Sarcină locală pe inelul exterior Inelul exterior nu este deplasabil Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior este de regulă deplasabil Inelul exterior uşor deplasabil Mers fără zgomot H6 OBSERVAŢII: 1) Pentru rulmenţi cu D>500mm. câmpul de toleranţă va fi M7 în loc de N7. cât şi ale fusurilor. la sarcini variabile Precizie mare de rotire. De asemenea. lagăre principale pentru arbori cotiţi Motoare electrice mijlocii.2. sarcini cu şocuri Sarcini normale şi mari Sarcini mici şi variabile Sarcini cu şocuri Sarcină nedeterminată Sarcini normale şi mari Deplasarea inelului exterior nu este necesară Sarcini normale şi mici Deplasarea inelului exterior este de dorit Orice fel de sarcini Sarcini normale şi mici la condiţii uşoare de lucru Transmiterea căldurii prin arbore Rigiditate mare.8 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor pentru rulmenţi radiali şi radiali-axiali cu bile şi cu role Condiţii de lucru Sarcină circumferenţială pe inelul exterior Sarcini mari pentru carcase cu pereţi subţiri. maşini electrice mari cu rulmenţi oscilanţi cu role Arborii principali D≤125 pentru maşini unelte cu rulmenţi D>125 cu role Partea de lucru a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). 2) Pentru rulmenţi cu D>600mm. 4. lagărul fix al compresoarelor cu turaţie înaltă Partea de antrenare a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). pompe. respectiv ale alezajelor carcasei. roţi libere pentru macarale Role de transport.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4. 119 .

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 Valori numerice ale abaterilor inelului interior şi fusului. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

f6 g5 g6 h5 h6 j5 j6 js5 js6 k5 k6 m5 m6

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 2 5 8 10 -10 8 -13 11 -16 15 -20 17 -25 -18 18 -22 22 -27 27 -33 33 -41 -4 -9 -4 -12 0 -5 0 -8 +3 -2 +6 -2 +2.5 -2.5 +4 -4 +6 +1 +9 +1 +9 +4 +12 +4 4 0 9 4 1 12 8 4 5 8 3 8 11 7 2 14 8 2 11 6 3 12 7 4 14 9 1 17 11 1 17 13 4 20 15 4 -5 -11 -5 -14 0 -6 0 -9 +4 -2 +7 -2 +3 -3 +4.5 -4.5 +7 +1 +10 +1 +12 +6 +15 +6 +6 18 10 5 3 2 11 3 3 14 8 3 6 8 2 9 12 7 2 15 9 2 11 6 3 13 7 5 15 10 1 18 12 1 20 15 6 23 17 6 -6 -14 -6 -17 0 -8 0 -11 +5 -3 +8 -3 +4 -4 +5.5 -5.5 +9 +1 +12 +1 +15 +7 +18 +7 2 3 14 2 4 17 8 3 8 8 2 11 13 8 3 16 10 3 12 6 4 14 8 6 17 12 1 20 14 1 23 18 7 26 20 7 -7 -16 -7 -20 0 -9 0 -13 +5 -4 +9 -4 +4.5 -4.5 +6.5 -6.5 +11 +2 +15 +2 +17 +8 +21 +8 3 3 16 3 5 20 10 4 9 10 2 13 15 9 4 19 11 4 15 9 5 17 9 7 21 15 2 25 17 2 27 21 8 31 23 8 -9 -20 -9 -25 0 -11 0 -16 +6 -5 +11 -5 +5.5 -5.5 +8 -8 +13 +2 +18 +2 +20 +9 +25 +9

13 22 41 3 5 20 3 6 25 12 4 11 12 3 16 18 10 5 23 14 5 18 10 6 20 11 8 25 17 2 30 21 2 32 24 9 37 27 9

-30 -49 -10 -23 -10 -29 0 -13 0 -19 +6 -7 +12 -7 +6.5 -6.5 +9.5 -9.5 +15 +2 +21 +2 +24 +11 +30 +11

15 26 49 5 4 23 5 6 29 15 6 13 15 4 19 21 12 7 27 16 7 22 13 7 25 13 10 30 21 2 36 25 2 39 30 11 45 34 11

Exemplu: Diametrul fusului 40 j5 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

-5

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

120

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

15

-30 26 -49 49
5

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13 +16 -13 +10 -10 +14.5 -14.5 +24 +4 +33 +4 +37 +17 +46 +17

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13 46 26 13 40 23 10 45 25 15 54 37 4 63 43 4 67 50 17 76 56 17

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-10 4 -23 23
6

-10 6 -29 29
15 6 0 -13 13 15 4 0 -19 19

+6 -7

21 12 7 27

+12 16 -7 7
22

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

+6.5 13 -6.5 7
25

+9.5 13 -9.5 10
30

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

+15 21 +2 2
36

+21 25 +2 2
39

+24 30 +11 11
45

+30 34 +11 11

121

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 (continuare)
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

n5 n6 p6 p7 r6 r7

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 21 24 28 34 +13 17 +16 19 +20 23 +24 28 +28 +8 8 +10 10 +12 12 +15 15 +17 +16 +8 +20 +12 +24 +12 +23 +15 +27 +15 24 19 8 28 23 12 32 25 12 31 25 15 35 28 15 +19 +10 +24 +15 +30 +15 +28 +19 +34 +19 27 21 10 32 26 15 38 30 15 36 30 19 42 34 19 +23 +12 +29 +18 +36 +18 +34 +23 +41 +23 31 25 12 37 31 18 44 35 18 42 35 23 49 40 23 +28 +15 +35 +22 +43 +22 +41 +28 +49 +28 38 30 15 45 37 22 53 43 22 51 44 28 59 49 28 +33 +17 +42 +26 +51 +26 +50 +34 +59 +34

40 32 17 45 36 17 54 45 26 63 51 26 62 53 34 71 59 34

+33 +20 +39 +20 +51 +32 +62 +32 +60 +41 +71 +41

48 39 20 54 43 20 66 55 32 77 62 32 75 64 41 86 71 41

Exemplu: Diametrul fusului 200 n6 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

+60

90 70 31

+31

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

122

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

48

+33 39 +20 20
54

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +73 +51 +86 +51

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 93 79 51

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +76 +54

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 96 82 54

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+51 +31 +60 +31

81 64 31 90 70 31

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+39 43 +20 20
66

+51 55 +32 32
77

109 +79 89 +79 +50 50 +50

109 109 89 +79 89 50 +50 50 126 126 101 +96 101 50 +50 50 139 143 119 +113 123 80 +84 84 156 160 131 +130 135 80 +84 84

+62 62 +32 32
77

108 108 +83 87 +83 87 +43 43 +43 43 113 115 +88 97 +90 99 +63 63 +65 65

108 126 +83 87 +96 101 +96 +43 43 +50 50 +50 118 136 +93 102 +106 116 +109 +68 68 +77 77 +80 133 153 +108 112 +123 128 +126 +68 68 +77 77 +80

+62 66 +43 43
88

+73 73 +43 43

106 87 +89 51 +54

109 128 130 90 +103 107 +105 109 54 +63 63 +65 65

123

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.10 Valori numerice ale abaterilor inelului exterior şi carcasei. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomide la nală a alezajului până la Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -9

30 50 0 -11

50 80 0 -13

80 120 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp

E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7

Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 25 32 40 50 60 +47 35 +59 44 +73 54 +89 67 +106 79 +126 +25 55 +32 67 +40 82 +50 100 +60 119 +72 +28 +13 +14 +5 +20 +5 +9 0 +15 0 +22 0 +5 -4 +8 -7 +4.5 -4.5 +7.5 -7.5 +2 -7 +5 -10 13 21 36 5 11 22 5 13 28 0 6 17 0 8 23 0 10 30 4 2 13 7 1 16 +34 +16 +17 +6 +24 +6 +11 0 +18 0 +27 0 +6 -5 +10 -8 16 25 42 6 12 25 6 15 32 0 6 19 0 9 26 0 12 35 5 1 14 8 1 18 +41 +20 +20 +7 +28 +7 +13 0 +21 0 +33 0 +8 -5 +12 -9 20 30 50 7 14 29 7 17 37 0 7 22 0 10 30 0 14 42 5 2 17 9 1 21 +50 +25 +25 +9 +34 +9 +16 0 +25 0 +39 0 +10 -6 +14 -11 25 37 61 9 18 36 9 21 45 0 9 27 0 12 36 0 17 50 6 3 21 11 1 25 8 1 19 +60 +30 +29 +10 +40 +10 +19 0 +30 0 +46 0 +13 -6 +18 -12 +9.5 -9.5 30 44 73 10 21 42 10 24 53 0 11 32 0 14 43 0 20 59 6 5 26 12 2 31 +71 +36 +34 +12 +47 +12 +22 0 +35 0 +54 0 +16 -6 +22 -13

72 85 141 36 53 86 12 24 49 12 29 62 0 12 37 0 17 50 0 23 69 6 6 31 13 4 37 11 1 26 17.5 1 32.5 18 6 19 25 8 25

4.5 2 +5.5 12.5 -5.5 7 1 +9 15.5 -9 7 1 10 10 2 13 +2 -9 +6 -12

5.5 1 +6.5 13.5 -6.5 9 0 17 9 3 10 12 3 14 +10.5 -10.5 +2 -11 +6 -15

6.5 0 +8 15.5 -8

9.5 0 +11 22.5 -11 15 1 28 15 4 17 21 7 22 +17.5 -17.5 +4 -18 +10 -25

10.5 12.5 1 +12.5 1 +15 19.5 -12.5 23.5 -15 11 4 11 15 5 15 +3 -13 +7 -18 13 4 14 18 6 18 +4 -15 +9 -21

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 K6 +4 18 Abaterea superioară a alezajului carcasei 6 Abaterea inferioară a -18 19 alezajului carcasei

Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior maxim, alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior minim, alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

124

5 37.5 -28. superior – inel exterior maxim.5 -12. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile.5 -16 23 2 53 24 4 35 33 8 43 +26 -26 +5 -27 +16 -36 28. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem.5 -12.10 (continuare) Dimensiuni.5 3 +14.5 5 +16 44.5 3 +31. în micrometri (0. Celelalte reprezintă jocuri 125 .Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4.5 4 76.5 68.5 +20 -20 +4 -21 +12 --28 43 62 +83 101 +43 14 28 57 14 33 72 0 14 43 0 19 58 0 27 81 7 7 36 14 5 44 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 43 64 +96 108 +50 14 31 64 14 36 79 0 17 50 0 22 65 0 29 88 7 10 43 14 8 51 +44 +15 +61 +15 +29 0 +46 0 +72 0 +22 -7 +30 -16 50 75 +108 126 +56 15 35 74 15 40 91 0 20 59 0 25 76 +49 +17 +69 +17 +32 0 +52 0 56 85 143 17 39 84 17 46 104 0 22 67 0 29 87 0 39 116 7 15 60 16 13 71 16 7 51 26 3 61 27 5 40 36 7 51 +119 +62 +54 +18 +75 +18 +36 0 +57 0 +89 0 +29 -7 +39 -18 +18 -18 +28. alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.5 -14.5 32 4 53 45 9 63 18 50 +83 115 +20 0 25 76 0 32 97 +40 0 +63 0 0 34 +81 102 0 7 13 52 16 9 60 +25 -7 +36 -16 0 43 +97 129 0 7 18 69 18 14 79 18 6 58 +33 -7 +43 -20 +20 -20 12.5 20 1 45 21 4 29 28 6 37 +23 -23 +5 -24 +13 -33 14.5 +7 -29 +17 -40 62 94 +131 159 +68 18 43 94 +60 +20 135 182 277 68 104 176 20 48 105 20 56 128 0 28 85 0 36 108 0 47 142 7 21 78 20 16 88 20 8 65 31.001 mm) 85 85 100 110 125 +148 112 +148 114 +172 134 +191 149 +214 168 +232 +85 166 +85 173 +100 202 +110 226 +125 254 +135 +83 +43 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 +12.5 20 1 38 21 7 22 28 9 30 +20 -20 +4 -21 +12 -28 12. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 120 150 0 -18 150 180 0 -25 180 250 0 -30 250 315 0 -35 315 400 0 -40 400 500 0 -45 Abateri.5 -31.5 29 4 47 40 8 57 +8 -32 +18 -45 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 560 K6 0 44 Abaterea superioară a alezajului carcasei 12 Abaterea inferioară a -44 50 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem.5 1 +12.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7 Abaterile alezajului carcasei.5 30. în micrometri (0. inferior – inel exterior minim.

alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri 126 .10 (continuare) Dimensiuni. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem. inferior – inel exterior minim.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp M6 M7 N6 N7 P6 P7 Abaterile alezajului carcasei. în micrometri (0. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 30 50 0 -9 50 80 0 -11 50 80 0 -13 80 120 0 -15 120 150 0 -18 150 180 0 -25 Abateri.001 mm) 33 17 20 24 28 -8 19 -8 -4 10 -4 11 -5 13 -6 16 -33 10 -33 -17 5 -20 7 -24 8 -28 9 0 -21 -11 -24 -7 -28 -18 -31 -14 -35 21 11 9 24 17 2 28 18 2 31 24 9 35 25 5 0 -25 -12 -28 -8 -33 -21 -37 -17 -42 25 13 11 28 19 1 33 21 3 37 28 10 42 30 6 0 -30 -14 -33 -9 -39 -26 -45 -21 -51 30 16 13 33 22 1 39 25 4 45 34 13 51 37 8 0 -35 -16 -38 -10 -45 -30 -52 -24 -59 35 18 5 38 26 1 45 28 5 52 40 15 59 42 9 0 -40 -20 -45 -12 -52 -36 -61 -28 -68 40 21 18 45 31 2 52 33 6 61 47 18 68 49 10 0 -40 -20 -40 -12 -52 -36 -61 -28 -68 33 16 17 40 18 25 45 28 5 52 30 13 61 44 11 68 46 3 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 M6 0 35 Abaterea superioară a alezajului carcasei 18 Abaterea inferioară a -35 15 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. superior – inel exterior maxim. în micrometri (0.

1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului Ieşirea din uz a rulmenţilor. Pentru exemplificare se ia cazul unui rulment radial cu role.1). (rot/min). viteza punctului B este: 127 .turaţia inelului interior. B ne A Fr ni D cD i De Ve Vc Vi Dw Fig.1) 60 unde Di este diametrul căii de rulare a inelului interior. 5. Se consideră mai întâi un caz general. viteza punctului A al rolei este egală cu viteza periferică a punctului conjugat de pe calea de rulare a inelului interior: π ⋅ Di Vi = ⋅n i (m/s) (5.5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR 5. În cele ce urmează se vor analiza deosebirile care apar în ceea ce priveşte solicitarea variabilă în secţiunea cea mai încărcată a căilor de rulare. dacă se roteşte inelul interior sau inelul exterior al rulmentului. se datorează solicitărilor ciclice (de oboseală) ale căilor şi corpurilor de rulare. (m). 5. ni . La rostogolirea fără alunecare. acela când ambele inele se rotesc (fig.1 Relaţii cinematice la rulmenţi Analog. în cazul unui montaj şi a unei exploatări corecte a lor.

3) reiese: n ⋅D n ⋅D (5.1) şi (5.2) ⋅ ne (m/s) 60 unde De este diametrul căii de rulare a inelului exterior.7) se observă că turaţia coliviei este mai mare atunci când inelul exterior este rotitor. iar cel exterior este fix.diametrul rolelor. trec toate cele z corpuri de rulare printr-un anumit punct al inelului. Viteza sa periferică este: V + Vi π ⋅ Dc Vc = e = ⋅ nc (5.5). în unitatea de timp. viteza punctelor sale cuprinse între A şi B variază liniar. Dw . ne = n şi. ni = 0 .3) 2 60 în care: D + De = Di + Dw = De − Dw . Ţinând seama de (5. indicii i şi e arată care este inelul rotitor. Durabilitatea rulmentului depinde de numărul de treceri.5) devine: n⎛ D ⎞ (5. ale corpurilor de rulare peste un anumit punct din zona încărcată de pe calea de rulare.5) nc = i i + e e 2 ⋅ Dc 2 ⋅ Dc Ve = Cazul în care ambele inele se rotesc este întâlnit mai rar.6) nci = ⎜1 − w ⎟ Dc ⎠ 2⎝ Când inelul interior este fix şi cel exterior se roteşte. ni = n . Dacă inelul interior este rotitor. (5. ne . interioară sau exterioară. Deoarece rola este rigidă.turaţia centrului rolei (turaţia coliviei). (rot/min). La o rotaţie completă a coliviei faţă de un inel.turaţia inelului exterior.6) şi (5. iar relaţia (5. din relaţia (5. din relaţia (5. nce = 128 . nc . ne = 0 . rezultă: n ⎛ Dw ⎞ (5. Centrul rolei execută o mişcare de rotaţie în jurul axei rulmentului.Lagăre cu rulmenţi π ⋅ De (5. Comparând relaţiile (5.7) ⎜1 + ⎟ Dc ⎠ 2⎝ În aceste relaţii.2). deci există z treceri. (m).4) Dc = i 2 Dc este diametrul cercului centrelor rolelor.

cel exterior . la calculul sarcinii dinamice echivalente Pe a rulmenţilor se ţine seama dacă se roteşte inelul exterior. este cea a inelului interior (punctul A. prin introducerea unui coeficient de multiplicare V = 1. relaţia 5. care funcţionează în aceleaşi condiţii. ca urmare. Sarcina dinamică de bază. analog cu (5.10) 2 Dacă inelul exterior este rotitor. (5. iar forţa are direcţia şi sensul constante. jumătate din contacte se fac în zona neîncărcată şi deci numărul de treceri care trebuie luat în considerare este: n − nci f ii = ⋅z (5. Inelul interior va fi.fix. inelul cel mai solicitat al rulmentului şi. sau numărul de ore de funcţionare ale rulmentului. iar încărcarea cea mai defavorabilă. (5. iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante. cel interior .fix.8) Turaţia relativă a coliviei faţă de inelul interior este (n − nci ) . Aplicaţiile practice şi încercările de laborator au demonstrat că rulmenţii “identici”. atunci numărul trecerilor în unitatea de timp peste punctul A al inelului interior fix este: f ie = nce ⋅ z (5. nu ating aceeaşi durabilitate.9) Deoarece inelul interior se roteşte.15). iar numărul de treceri peste punctul A al inelului interior este: f ii = (n − nci ) ⋅ z (5.10). este: n − nce ⋅z (5.Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă inelul interior este rotitor.11) Numărul de treceri peste punctul B al inelului exterior. Prin durabilitatea unui rulment se înţelege numărul de rotaţii (în milioane de rotaţii).8). la turaţie constantă. În consecinţă.2 (vezi relaţia 5. în acest caz.2 Durabilitatea. se observă că numărul cel mai mare de treceri ale rolelor peste un punct al căii de rulare. până la apariţia primelor semne de oboseală (pitting) pe unul din inelele rulmentului sau pe corpurile de rulare. iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante.10). În realitate rulmenţii unui lot 129 . în această situaţie. (5.12) 2 Comparând relaţiile (5. f ee = 5. atunci numărul de treceri în unitatea de timp peste punctul B al inelului exterior este: f ei = nci ⋅ z (5.11). se realizează în cazul rotirii inelului exterior.11).12). el determină în final durabilitatea rulmentului. sub sarcină.

chiar dacă sunt fabricaţi din aceeaşi şarjă de material.13) şi făcând L10 = 1 se poate deduce semnificaţia sarcinii dinamice de bază C (C = P) . Scăderea ei se reflectă printr-un factor de corecţie subunitar. Altfel spus. În majoritatea situaţiilor. Pornind de la relaţia (5. sens şi mărime constante.un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi 10/3 pentru cei cu role. atunci probabilitatea ca ei să funcţioneze fără a se defecta în acest interval este de 90%.13) ⎝P⎠ C este sarcina dinamică de bază a rulmentului.29). încărcaţi cu o sarcină pur axială. cu aceeaşi tehnologie de tratament termic etc. astfel. Faptul acesta se datorează abaterilor (toleranţelor) dimensionale. În acest caz P este sarcina pur axială din rulment. cu aceleaşi reglaje iniţiale ale maşinilor.27. Aceasta este (în milioane de rotaţii): ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ (mil. unde P . Relaţia durabilităţii Relaţia prin care se poate calcula durabilitatea nominală a fost stabilită de Lundberg şi Palmgren în următoarele condiţii de încercare a loturilor de rulmenţi “identici”: sarcină radială de direcţie. este necesar ca predicţia unei durabilităţi să se bazeze pe evaluarea statistică a durabilităţii unui mare număr de rulmenţi “identici” care funcţionează în aceleaşi condiţii.28. sens şi mărime constante pentru care durabilitatea nominală L10 a unui lot de p 130 . De aceea. aşa cum se va arăta mai jos (relaţiile 5. Ea este sarcina pur radială. Se ajunge.sarcina pur radială care încarcă rulmentul. sens şi mărime constante. adică 10% din rulmenţi nu au atins această valoare a durabilităţii). rulmenţii sunt calculaţi luându-se în considerare durabilitatea nominală L10 . Dacă se doreşte ca rulmenţii să aibă o fiabilitate mai mare. 5. Durabilitatea nominală se notează cu L10 ( 100 − 90 = 10 . care funcţionează în aceleaşi condiţii. Durabilitatea nominală este durabilitatea atinsă sau depăşită de 90% din rulmenţii aparent identici ai unui lot. atunci durabilitatea rulmentului va fi mai mică. acestea totuşi există. pentru duritate etc. inelul exterior fix. 5. de direcţie. rot) (5.13) se poate aplica şi pentru rulmenţii axiali. de formă. Oricât ar fi de mici. Rulmenţii astfel calculaţi au o fiabilitate de 90% (fiabilitatea este probabilitatea ca o piesă să funcţioneze fără defecţiuni într-un interval de timp dat). la definirea durabilităţii nominale (conform normelor ISO). p . Ele conduc la existenţa unei plaje de durabilităţi pentru rulmenţii “identici”. dacă rulmenţii se calculează pe baza durabilităţii nominale. în funcţie de precizia urmărită. prevăzute. inelul interior rotitor.Lagăre cu rulmenţi sunt doar aparent identici. Relaţia (5. de direcţie.

care să se conformeze condiţiilor menţionate. fictivă.15) Dacă un rulment care are inelul interior rotitor şi cel exterior fix este încărcat cu o sarcină combinată. de direcţie. Problema constă. inel interior rotitor. iar Y . O dată calculată sarcina dinamică echivalentă. Pentru evitarea unor confuzii pe care le-ar putea induce modul de utilizare a diferitelor notaţii. având componentele Fr (radială) şi Fa (forţa axială totală din rulmentul respectiv). încărcat cu o sarcină radială Fr . de fapt. Se atrage atenţia să nu se confunde forţa axială totală din rulmenţi cu forţele axiale care acţionează asupra roţilor dinţate de pe arborele respectiv sau cu rezultanta acestor forţe. în calcularea unei sarcini dinamice echivalente celei reale. atunci sarcina dinamică echivalentă este: Pe = VFr (5. este de 1 milion de rotaţii. cu inelul interior rotitor şi inelul exterior fix.7). sens şi mărime constante care determină aceeaşi durabilitate nominală ca şi sarcina reală. rot) ⎠ p (5. Prin sarcină dinamică echivalentă se înţelege sarcina pur radială.Alegerea şi calculul rulmenţilor rulmenţi aparent identici . atunci situaţia reală trebuie transformată în una echivalentă. se poate utiliza relaţia (5. sens şi mărime constante. În relaţia (5.5. atunci sarcina dinamică echivalentă poate avea una din expresiile: Pe = Fr (5. sens şi mărime are inelul exterior rotitor şi cel interior fix. 5.3 Sarcina dinamică echivalentă Dacă rulmenţii funcţionează în alte condiţii decât cele în care s-a stabilit relaţia (5.13) (sarcină pur radială de direcţie.13) pentru determinarea durabilităţii nominale L10 pentru cazul real de încărcare. Relaţia (5.13) devine: ⎛C L10 = ⎜ ⎜P ⎝ e ⎞ ⎟ ⎟ (mil.16) sau Pe = XFr + YFa (5. de direcţie. sens şi mărime constante. constantă ca direcţie.factorul forţei axiale.14) - Dacă un rulment.17) X este factorul forţei radiale.17) în funcţie de valoarea raportului Fa / Fr . după cum se va vedea mai departe (§ 5. în cele ce urmează se va nota sarcina dinamică echivalentă cu Pe . Forţa axială totală din rulmenţi 131 - . inel exterior fix).

De aceea. 5.22) 132 .18) (5. se ia în considerare coeficientul dinamic care are expresia [1]: fd = fk fs fm (5.Lagăre cu rulmenţi - se calculează după o metodologie care se prezintă în paragrafele în care sunt tratate diferitele situaţii (de exemplu.1 1. ff ≤ 20 µm fpb.1 – 1.14 şi 5. 5.0 fpb. rot ) (5. În realitate rulmenţii sunt încărcaţi cu sarcini efective diferite de cele nominale.5 – 2.3 [1]). Tabelul 5. ff > 100 µm Cu coeficientul dinamic din relaţia (5.19) sunt calculate pe baza forţelor nominale (teoretice) care apar în elementele transmisiei (de exemplu în angrenaje). valorile lui Pe trebuie corectate cu coeficienţi care ţin seama de încărcările suplimentare datorate angrenajelor. Dacă un rulment este încărcat cu o sarcină combinată de direcţie. f s ţine seama de forţele suplimentare care rezultă din funcţionarea maşinii (tab.2 [14]).05 – 1. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) este: Pec = f d Pe (5. Astfel.1 [1]).3 1. 5.21) iar relaţia finală pentru calculul durabilităţii nominale L10 devine: ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil. f m ia în considerare sarcinile suplimentare care apar la rulajul autovehiculelor (tab. în tabelele 5.2 : Pe = VFr Pe = XVFr + YFa (5. ff = 20-100 µm fpb. sens şi mărime constante dar are inelul exterior rotitor şi cel interior fix.21). neuniformităţii funcţionării maşinii etc.20). atunci se va utiliza coeficientul de multiplicare V = 1.1 Valori pentru coeficientul fk Angrenaj Precizie ridicată Precizie normală Angrenaje turnate neprelucrate Abaterea pasului de bază fpb şi eroarea de formă a profilului ff fk 1.19) Valorile sarcinilor dinamice echivalente care ar rezulta din relaţiile (5.15) – (5.20) unde f k ţine seama de precizia roţilor dinţate montate pe arborii rezemaţi în rulmenţii calculaţi (tab.

Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă turaţia este constantă.6 1.5 – 2.6 1.3 – 1.2 – 1.5 – 2.1 1.1 – 1.3 1. moară cu conuri Calandru Fierăstraie circulare sau cu bandă. maşini de rectificat Strunguri Maşini pentru prelucrarea materialului lemnos-fibros Maşini pentru hârtie Defibrator. Tabelul 5. Banc pentru trefilat sârmă Ghilotine.4 – 1.1 – 1. concasoare.3 – 1.1 1. mai practic ca durabilitatea nominală să se exprime direct în ore de funcţionare (L10h ): L10 h 16666 16666 ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ n n ⎝ Pec ⎠ p (h) (5.0 – 1. maşini de filat Războaie.5 1.1 1. site oscilante Excavator fs 1.3 1.5 1. adesea.3 1.3 -2 1.5 1.7 1.1 – 1.5 133 . funiculare. mori cu ciocane. freze.3 1.5 – 1.1 – 1.3 1. maşini de ştanţat Maşini de găurit. strunguri Maşini textile Cadre.23) În tabelul 5. atunci este.2 1.2 – 1. teleferice Macarale.2 – 1. turbine Motoare folosite la mijloacele de transport Maşini de ridicat şi transportat Benzi de transportor.0 1.2 – 1.2 1.2 Valori pentru coeficientul fs Utilizarea Utilaje de prelucrare Laminoare – transportor unisens cu role – transportor în ambele sensuri Laminor la cald pentru sârmă şi benzi. n (rot/min).2 1.2 1.0 – 1. rafinor.8 1.2 – 1.1 – 1. recomandate pentru diferite tipuri de maşini şi utilaje. mori tubulare. Laminor la rece.3 – 1.4 1. maşini de spălat Maşini pentru industria alimentară Mori pentru cereale Mori pentru aluat Valţ de frământat Maşini de forţă Motoare electrice. în ore de funcţionare.8 1.0 1.4 sunt date durabilităţile nominale.5 – 2. ascensoare Transport minier Transport vibrator Maşini de preparare şi extracţie Cuptoare rotative de ciment şi răcitoare rotative Uscător cu tobă Maşini de sortat după granulaţie şi sortat minereu Mori cu bile.5 1.0 – 1.5 – 2.5 – 1.1 – 1.0 – 1.

22 5 – 10 20 . în mii ore 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.50 134 .country” (pentru orice teren)..3 Valori pentru coeficientul fm [după 9] Tipul autovehiculului Automobile.3 1.100 20 12 .5 – 20 8 – 20 15 – 30 8 – 20 15 – 45 45 – 85 8 – 45 15 – 30 15 – 85 20 – 30 30 – 50 20 – 50 50 – 200 20 – 50 15 – 30 20 – 50 20 – 50 10 .7 Tabelul 5. motociclete Camioane. autobuze.4 Valori recomandate pentru durabilitatea nominală (ore de funcţionare) Utilizarea Motoare electrice Pentru aparate menajere Mici de serie Medii şi pentru tracţiune electrică Mari Echipamente de birou şi de calcul Laminoare Laminoare Reductoare pentru laminoare Construcţii navale Lagărele arborelui port-elice Reductoare mari de navă Construcţii mecanice Compresoare Reductoare universale mici Reductoare universale medii Ventilatoare mici Ventilatoare medii Ventilatoare mari Pompe centrifuge Centrifuge Transportoare cu bandă Concasoare Malaxoare mari Maşini de imprimat Maşini pentru hârtie Maşini textile Maşini-unelte Maşini pentru prelucrat lemnul Maşini pentru mase plastice Maşini pentru materiale de construcţii Durata de funcţionare. autoutilitare cu remorcă Autovehicule „cross .. tractoare agricole fm 1.50 3.7 – 4 8 – 20 15 – 32 20 – 45 15 .5 1.1.5.

25) L10 osc = L10 = ⎜ ⎟ ( mil. În tabelul 5.24) unde D este diametrul exterior al roţii. Cauza principală o constituie micşorarea durităţii. Variaţia lui ft este liniară.5 3 3.600 p 135 . în milioane de kilometri. La calculul unor astfel de rulmenţi se corectează sarcina lor dinamică de bază cu un coeficient de temperatură ft (tab.5 În cazul rulmenţilor care efectuează nu o mişcare de rotaţie.4 3. durabilitatea nominală. Tabelul 5.. durabilitatea nominală se exprimă. ci una de oscilaţie.6 0.6). exprimată în milioane de cicluri.6 Coeficientul de temperatură ft Temperatura de funcţionare (ºC) Coeficientul de temperatură. cu relaţia: L10 s πD πD ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ 1000 1000 ⎝ Pec ⎠ p ( mil. se determină cu relaţia: 180 180 ⎛ C ⎞ (5.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pentru vehiculele rutiere sau feroviare..934 200 0. în general.867 225 0.. 5. cicluri ) 2α 2α ⎝ Pec ⎠ Dacă amplitudinea este foarte mică. autocare Osii de vehicule feroviare: Vagoane (cu sarcina maximă constantă pe osie) Vagoane de transport urban şi suburban Vagon pentru liniile magistrale Automotoare pentru liniile magistrale Locomotive diesel sau electrice pentru liniile magistrale L10s (mil.5 Durabilităţi nominale pentru rulmenţii autovehiculelor Tipul autovehiculului Roţi de vehicule rutiere: Automobile Camioane. ft 150 1 175 0. cu o amplitudine unghiulară α [°]. (m). Dacă rulmenţii funcţionează la temperaturi ridicate (peste 150 oC).666 300 0.733 275 0. km) 0..5 se indică durabilităţile nominale L10s pentru diferite tipuri de vehicule. atunci calculul lui L10osc nu se justifică. în special pentru rulmenţii roţilor.800 250 0. atunci capacitatea lor portantă se micşorează. km ) (5.8 1. Tabelul 5.3 0.

adică L4a ). El poate fi. relaţia de calcul a durabilităţii nominale (5. însă. reprezintă diferenţa dintre 100 % şi fiabilitatea impusă rulmentului (de exemplu.4 Durabilitatea nominală corectată Relaţia (5. vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare – diferită de cea necesară. În aceste relaţii. a2=1) . la o fiabilitate de 96%. calculat pentru orice valoare a fiabilităţii.28) (5.Lagăre cu rulmenţi În acest caz.2. pentru anumite fiabilităţi. Norma ISO 281/1 prevede relaţia de calcul a durabilităţii nominale pentru situaţiile de mai sus: ⎛C ⎞ (5. care influenţează durabilitatea: fiabilitatea peste 90% a rulmenţilor. seama de alte situaţii posibile. Dacă proiectantul nu consideră necesară o fiabilitate mărită.26) 5.22) pentru calculul durabilităţii nominale ţine seama doar de sarcină (cu corecţiile respective) şi implică o fiabilitate de 90% a rulmenţilor. cu relaţia: 136 . rot ) (5.7. km ) În relaţiile de mai sus: a1 este factorul de corecţie pentru o fiabilitate diferită de 90%.23) şi (5. atunci durabilitatea corectată poate fi exprimată atât în ore. în tabelul 5. cât şi în milioane de km: p 16666 ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ n ⎝ Pec ⎠ πD ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ 1000 ⎝ Pec ⎠ p p (h) (5. a2 – factor de corecţie ce ţine seama de materialul rulmentului (pentru materiale uzuale.3).29) ( mil. indicele n. a3 – factor de corecţie pentru condiţii de funcţionare neconvenţionale (în special pentru condiţiile de ungere). iar indicele a indică faptul că s-a ţinut seama de factorii de corecţie a(1. se va scrie L(100 – 96)a. rot ) ⎝ Pec ⎠ Dacă se ţine seama de relaţiile (5. Factorul de corecţie a1 se dă. însă. atunci factorul de corecţie a1 are valoarea a1=1. Ea nu ţine.27) Lna = a1a2 a3 L10 = a1a2 a3 ⎜ ⎟ ( mil.24). materialul rulmenţilor – diferit de cel “standard”.22) devine: ⎛ fC⎞ L10 = ⎜ t ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil. din simbolul Lna.

48⎜ ln ⎟ R ⎠ ⎝ Factorul de corecţie a2 se dă în tabelul 5.2 [26].8 Valori pentru factorul de corecţie a2 Tehnologia de elaborare Topire în aer Dezoxidare în vid Retopire în vid cu electrod consumabil a2 1 3 6 Pentru determinarea valorii factorului de corecţie a3.05 0.1 0. Cu valoarea lui λ se determină a3 din figura 5.5a 0.31) unde ν este vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare (mm /s). 5.8 n0. trebuie calculată mai întâi valoarea parametrului de ungere λ [după 26]: λ = 60 ⋅10−6 ν 0. Tabelul 5. 2 3 2 a3 1 b 0.diametrul mediu al rulmentului: d M = ( d + D ) 2 (mm). b – lubrifianţi cu aditivi EP şi filtrare fină.14 Tabelul 5.7 Valori pentru factorul de corecţie a1 Fiabilitatea R (%) 90 95 96 97 98 99 2 (5.6 (5.33 L1a 0.2 Factorul de corecţie a3 137 .5 0.5 L(100-R)a a1 L10a 1 L5a 0.44 L2a 0. Fig.5 1 2 λ 5 7 a – condiţii “standard” de ungere. n – turaţia (rot/min).Alegerea şi calculul rulmenţilor ⎛ 100 ⎞ 3 a1 = 4.2 a 0.30) 99.62 L4a 0. care ţine seama de lubrifiant.7 d M 0.8 [14].21 L0.53 L3a 0. dM.1 0.2 0.

3 Determinarea vâscozităţii necesare ν la temperatura de funcţionare a rulmentului Tabelul 5.80 ISO VG 100 100 90 110 ISO VG 150 150 135 165 ISO VG 220 220 198 242 ISO VG 320 320 288 352 ISO VG 460 460 414 506 ISO VG 680 680 612 748 ISO VG 1000 1000 900 1100 ISO VG 1500 1500 1350 1650 Din figura 5.00 11. IV 95 200 300 500 mm 1000 20 30 40 50 60 70 80 ºC 100 Diametrul mediu al rulmentului dM Temperatura de funcţionare t Fig.20 ISO VG 46 46 41.40 50.8 6.48 ISO VG 10 10 9.14 5. 5. 10mm·s-1 /40ºC.2 1.52 ISO VG 5 4.Lagăre cu rulmenţi 500 mm 2 s 5 10 20 30 50 680 460 320 220 150 100 68 46 32 22 15 10 ISO VG 200 100 200 300 500 1000 20 2000 3000 5000 10000 20000 5 10 20 30 50 100 min-1 100 Vâscozitatea necesară ν Turaţia 50 n 10 Vâsc.20 74.80 24.80 35.50 ISO VG 22 22 19.00 ISO VG 15 15 13.42 ISO VG 3 3.9 Clasele ISO de vâscozitate Limitele vâscozităţii Clasele ISO Vâscozitatea cinematice la 40ºC (mm2/s) de cinematică medie la 40ºC (mm2/s) vâscozitate min max ISO VG 2 2.06 ISO VG 7 6.2 2.6 4.98 2.60 ISO VG 68 68 61.88 3.20 ISO VG 32 32 28.12 7.50 16.3 [după 26] se poate determina vâscozitatea necesară a lubrifiantului pentru un rulment cu un anumit diametru mediu dM şi o anumită 138 .

cu care. sensul şi mărimea constante.22). (5.23). ele rămân constante.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi În relaţiile (5. Direcţia şi sensul sunt constante dar mărimea ei variază continuu după o lege care poate fi asimilată unei variaţii în trepte (histograma cu linie întreruptă). [49]. se va calcula o turaţie echivalentă cu care se va opera în relaţia (5. La fel. atunci rezultă că uleiul care va fi ales trebuie să aibă la 40oC o vâscozitate cinematică medie de 100 mm2/s (clasa ISO VG 100).9 se dau clasele de vâscozitate ISO (după norma ISO 3448). la un diametru mediu de 90 mm al rulmentului şi o turaţie de 1000 rot/min rezultă o vâscozitate necesară de 20 mm2/s la temperatura de funcţionare. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni forţa are valoarea constantă Fi.23) forţa care încărca rulmentul avea direcţia constantă (radială sau nu). a uleiului care.5. există situaţii în care direcţia şi sensul se schimbă la anumite intervale de timp. apoi. În tabelul 5. De asemenea. dacă turaţia n ≠ ct . turaţia s-a considerat constantă. se va opera în relaţiile mai sus menţionate. la temperatura de funcţionare considerată cunoscută. Este de reţinut faptul că diagrama din dreapta este valabilă pentru un ulei cu indicele de vâscozitate IV egal cu 95.14) – (5. pentru toate cazurile pentru care s-au folosit relaţiile de mai sus. În acest caz sarcina dinamică echivalentă este: Pe = p ∑F 1 n p i Ni N (5. De asemenea. În relaţia (5. Turaţia este constantă.23) turaţia apare chiar explicit. De asemenea.4 cu o sarcină radială. în interiorul unui interval. În cele ce urmează se prezintă diverse situaţii. (5.32) 139 .21). Dacă temperatura de funcţionare este de 80oC (diagrama din dreapta). Există situaţii în care forţa rămâne constantă ca direcţie şi sens.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte Se consideră cazul unei încărcări a rulmentului ca în figura 5. va avea vâscozitatea necesară determinată anterior. 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor turaţie n.19). În toate acestea se vor propune relaţii pentru calculul sarcinii dinamice echivalente Pe. dar mărimea ei variază în timp. din diagrama din dreapta se poate găsi clasa de vâscozitate. (5. 5. după ISO. O serie de alte aspecte privind durabilitatea rulmenţilor sunt tratate în lucrările [48]. dar. În exemplul din figură.

dar mărimea ei variază liniar între o valoare minimă Fmin şi una maximă Fmax. p – exponentul menţionat la relaţia (5.5. 5.6.3 Forţă cu două componente radiale.13).34) unde coeficientul fe se determină din diagrama din figura 5.4 Variaţie continuă. 140 . F N1 N2 N3 N Nn Nr. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = f e (F1 + F2 ) (5. de mărime constantă (de exemplu o masă dezechilibrată aflată pe acel rotor). 5. sens şi mărime constante (de exemplu greutatea unui rotor) şi o componentă F2 rotativă. Fi – forţa de valoare constantă (N) pe parcursul a Ni rotaţii. la turaţie constantă.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar Dacă forţa are direcţia (radială) şi sensul constant. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: F + 2 Fmax (5.5) are o componentă radială F1 de direcţie.33) Pe = min 3 5.Lagăre cu rulmenţi unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul. rotaţii Fig.5. dintre care una este rotitoare Dacă forţa (fig. asimilabilă unei variaţii în trepte 5.

2 0. 5.6 v1 0.3 0.0 0. 5.90 F2 0.6 0.4 0.5 Forţă cu o componentă rotativă Fig.9 1. 5. 26].6 0.0 Fig.7 0.75 F1 0.5 Fmin/Fmax 0.70 0 0.1 0.2 b) Parabolică 0.4 v2 d) Sinusoidală e) Liniară 0.85 0.6 g) Parabolică 0.7 Coeficienţii de sarcină 141 .4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic În acest caz forţa are direcţie radială şi sens constant dar mărimea ei variază ciclic după o anumită lege. Turaţia este constantă. respectiv celei minime Fmin.Alegerea şi calculul rulmenţilor fe 1.5 f) Sinusoidală 0.7 d e 0.3 c) Sinusoidală 0.7 [după 22.2 0.0 F1 F1 + F2 Fig.35) Coeficienţii de sarcină V1 şi V2. 26]: Pe = V1 Fmax + V2 Fmin (5.1 a) Eliptică F t Fmax Fmin 0.5.80 0.5 f g 0.3 0.6 Coeficientul fe 5.8 0. se determină din figura 5.8 1.8 0.95 0.7 h) Eliptică 0 0.9 a b c 0. care se aplică valorii maxime Fmax a forţei. Pentru această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [22.4 h 0.4 0. 0.

6 Forţă combinată.5.36) i unde p are semnificaţia de la relaţia (5. ∑P 1 m p ei Ni 5. iar sarcina are valoarea constantă Fi.17): Pe = XFr + YFa pentru care semnificaţiile diferiţilor termeni sau factori au fost prezentate sub relaţia (5. există un număr m de intervale (“paliere”) de timp ti în care turaţia are o valoare constantă ni. dacă ei sunt încărcaţi cu o forţă combinată. În cadrul acestei perioade. cu perioada T. având o componentă radială şi una axială. iar sarcina dinamică echivalentă este Pei ( Pei = Fri sau Pe i = XFr i + YFa i ). atunci sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = ∑q n F i i p 1 m p i ∑q n i 1 m (5. Cu alte cuvinte.3. cu paliere constante Sarcina (de direcţie radială) variază ciclic.13). sarcina combinată variază atât ca direcţie cât şi ca mărime.37) N unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul în intervalul de timp pentru care este calculat.Lagăre cu rulmenţi 5. Dacă se face notaţia qi = t i / T . Utilizarea uneia sau alteia dintre cele două formule.16): Pe = Fr sau de relaţia (5. dar pe fiecare palier are o anumită direcţie (constantă pe acel palier) şi o anumită mărime (constantă pe acel palier). Turaţia este constantă.17). iar expresiile sarcinii dinamice echivalente sunt cele date de relaţia (5. componentele au valori constante Fri şi Fai. În această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = p (5.5. de 142 .5. 5. a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere Forţa este combinată.5 Forţă şi turaţie variabile. pentru calculul rulmenţilor unui arbore. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni . de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă Situaţia aceasta a fost amintită la § 5.7 Forţă combinată.

. Mărimea unui rulment care trebuie ales într-o aplicaţie tehnică se stabileşte pe baza sarcinii statice de bază şi nu pe baza sarcinii dinamice de bază în următoarele situaţii: . având o componentă radială Fr şi una axială Fa atunci se operează cu o sarcină statică echivalentă P0 care este o forţă fictivă radială sau axială (în cazul rulmenţilor axiali) care produce o deformaţie plastică identică cu cea produsă de forţa reală. pentru toţi rulmenţii la care este cazul. mici oscilaţii.16) iar dacă atunci se aplică relaţia (5.39) Pe = XFr + YFa 5. 143 . Dacă forţa exterioară F aplicată unui rulment care funcţionează în condiţiile de mai sus este o forţă combinată.rulmentul efectuează. atinge valoarea de 4000 MPa. la contactul dintre calea de rulare şi corpul de rulare cel mai încărcat. depinde de geometria internă a rulmentului. depinde de valoarea raportului. după cum ea poate fi regăsită şi în tabelele din acest volum. dintre forţa axială totală Fa din rulmentul respectiv şi forţa radială Fr care încarcă acel rulment. Valoarea numerică a acestei mărimi e este dată.38) Fr atunci se aplică relaţia (5. mărimea e mai depinde şi de sarcina statică de bază a rulmentului. Acest raport se compară cu o mărime e. care. Această sarcină produce o deformaţie plastică de 1/10000 din diametrul corpului de rulare. la rulmenţii radiali-axiali cu role conice. pentru fiecare rulment.6 Sarcina statică de bază Sarcina statică de bază ( C 0 ) este sarcina radială (pentru rulmenţii radiali) sau sarcina axială centrică (pentru rulmenţii axiali) sub acţiunea căreia tensiunea hertziană. . sub sarcină. Astfel. iar la rulmenţii radiali cu bile.rulmentul se roteşte cu turaţii n > 10 rot/min dar în intervalul unei fracţiuni de rotaţie suportă şocuri severe.rulmentul se roteşte sub sarcină cu turaţii n < 10 rot/min . C0.Alegerea şi calculul rulmenţilor o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă. . încărcaţi şi cu o componentă axială. dacă: Fa ≤e (5.17) Pe = Fr Fa >e Fr (5.rulmentul nu se roteşte şi este încărcat cu o sarcină continuă sau intermitentă. în cataloagele firmelor producătoare.

Lagăre cu rulmenţi Pentru rulmenţii radiali şi radiali-axiali cu bile. Fa .41) Pentru rulmenţii axiali cu bile sau cu role: P0 = Fa (5. rulmenţi axiali-radiali sarcina statică echivalentă se determină cu o relaţie de forma: P0 = X 0 Fr + Y0 Fa (5.43) unde S 0 este coeficientul de siguranţă static.factorul axial. cu care se verifică rulmentul (sau se alege mărimea rulmentului) se determină cu relaţia: C 0 nec = S 0 P0 (5. Tabelul 5.40). rulmenţii cu ace: P0 = Fr (5. dată în cataloagele de rulmenţi. respectiv axială a forţei combinate. 144 .42) Pentru rulmenţii axial-oscilanţi cu role se utilizează relaţia de tipul (5. Sarcina statică de bază necesară.componenta radială.40) unde Fr . Valori orientative pentru acest coeficient se dau în tabelul 5.10 [după 23]. rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. Y0 .44) în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului.10 Valori ale coeficientului de siguranţă static S0 Condiţii de funcţionare Fără şocuri Nu sunt cerinţe deosebite privind funcţionarea lină Mişcări de oscilaţie cu frecvenţă mică Normale Mişcări line şi rotire precisă Cu şocuri Cerinţe ridicate privind precizia de rotaţie şi funcţionarea lină S0 ≥1 ≥2 ≥3 ≥4 Condiţia de verificare a rulmentului la solicitarea statică este: C 0 nec ≤ C 0 (5. X 0 .factorul radial. Pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice.

implică faptul ca un tronson anterior să aibă diametrul nominal mai mic. fusul de rulment. rezultă: ⎞ ⎟ (5.3 pot oferi informaţii utile pentru alegerea unui anumit tip de rulment.). cu particularităţile sale funcţionale. 2. un rulment trebuie să aibă o durabilitate efectivă (cu fiabilitatea aleasă de proiectant) cel puţin egală cu durabilitatea necesară.46) ⎟ ≥ Lhnec ⎠ Această relaţie ne permite să urmărim logica alegerii unuia din cele două trasee de calcul al rulmenţilor.45) unde Lhnec este durabilitatea necesară. două trasee pentru alegerea şi calculul rulmenţilor. Tabelul 1. Sunt posibile. în tabelul 5. doar pe baza acestor considerente funcţionale şi de montaj. tronsonul pentru montarea unor organe pe arbore. tronsonul pentru etanşare. de exemplu roţi dinţate etc. cu tronsonul care urmează. precum şi din condiţia ca toate organele care se află pe arborele respectiv. Din aceste condiţii rezultă.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente O temă de proiectare conţine întotdeauna date iniţiale.4). axiale. se poate alege 145 16666 ⎛ C ⎜ a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec p . în funcţie de rolul funcţional al fiecărui tronson (capăt de arbore. dacă este îndeplinită condiţia enunţată mai sus: Lna ≥ Lhnec (5. Etapele sale principale sunt: 1. exprimată în ore de funcţionare (pentru care se dau valorile recomandate. Traseul „direct” Acest traseu se bazează pe logica proiectării unei transmisii. Această condiţie. Explicitând. în final. bine ales. combinate) etc. în primul rând.1 şi figura 1. diametrele fusurilor pentru rulmenţi rezultă cu o destul de mare probabilitate de a fi corect determinate. să poată fi montate. se va utiliza relaţia (5. Acest lucru decurge din logica succesiunii tronsoanelor unui arbore. utilajul de proiectat. Pentru exemplificare şi pentru continuarea prezentării. cel mult egal. De aceea. În condiţiile unei teme date. în principiu. Dimensionarea arborelui Dimensionarea arborelui implică şi stabilirea diametrului fusurilor pentru rulmenţi. care permit proiectantului să-şi stabilească o strategie de alegere şi de calcul al rulmenţilor. tipul încărcării (cu şocuri.28) a durabilităţii. Cunoscând diametrul fusului rulmentului. tipul sarcinilor (radiale.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. Un rulment este considerat. de montaj. Alegerea tipului rulmentului La alegerea tipului rulmentului se ţine seama de condiţiile temei de proiect. De asemenea pot rezulta turaţia arborelui. fără şocuri).

cu nişte raţionamente simple pot fi stabilite şi diametrele tronsoanelor şi.47) ⎟ ⋅ a a a 16666 1 2 3 ⎠ ⎝ Traseul acesta are un neajuns important. În felul acesta rezultă. Din relaţia de mai sus rezultă că. care depinde de experienţa proiectantului şi de abilitatea lui. adică se stabileşte poziţia reazemului (vezi figurile 2. se poate alege un rulment de alt tip. 2. poziţia reazemelor arborelui şi cunoscând şi poziţia roţilor dinţate. 2. Calcului ei presupune ca proiectantul să cunoască poziţia centrelor de presiune ale rulmenţilor (deci poziţia reazemelor). oricum. atunci se alege un rulment de acelaşi tip. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) Pec .5. Ţinând seama de consideraţiile de mai sus. Stabilind. 2. 3. montate pe arbore.29). Pe de altă parte se poate poziţiona centrul de presiune al rulmentului. deoarece centrele de presiune nu sunt sau nu pot fi plasate în poziţiile luate iniţial cu aproximaţie.47). deci centrele de presiune nu pot fi precis poziţionate. metodologia de alegere şi de calcul a rulmenţilor. atunci se poate calcula durabilitatea corectată Lna. să se cunoască lungimile diferitelor tronsoane ale arborelui. De asemenea. De aceea. dar care îndeplineşte condiţiile funcţionale necesare pentru încărcarea din tema de proiectare. Verificarea rulmentului Dacă se cunosc valorile lui C şi Pec . va avea în vedere traseul direct. a roţilor de curea etc. 1 146 . De asemenea. în acest caz se ajunge la premizele traseului direct. nu este exclus ca.10. În final se poate calcula.45) nu este îndeplinită. precum şi comentariile legate de acestea). în acest mod. care va fi prezentată în cele ce urmează. tot din catalog. Pec să fie cunoscută. pentru a putea calcula reacţiunile. sarcina dinamică de bază C a rulmentului.7. dar de o serie care are sarcina dinamică de bază C mai mare (pentru acelaşi diametru al fusului). se pot calcula reacţiunile din reazeme. precum şi condiţia (5. Din acestea două rezultă: ⎛ ⎞p nLhnec C ≥ Pec ⎜ (5.45). la acest moment. În plus. după ce rulmentul a fost ales pe baza relaţiei (5. pentru a calcula C. rulmenţii nu au fost încă aleşi. Dacă condiţia (5. Or. pentru fiecare rulment. pentru a calcula reacţiunile. ceea ce conduce la alte valori ale reacţiunilor şi la alte valori ale lui Pec . ci numai cu o anumită aproximaţie.Lagăre cu rulmenţi dimensiunea rulmentului (seria lui) din catalog.45). trebuie. iar rulmentul poate fi verificat cu formula (5. pornind de la durabilitatea necesară Lhnec şi folosind relaţia (5. să fie necesar să se reia calculul.9. Traseul „indirect” Acest traseu pleacă de la ideea calculării sarcinii dinamice de bază C. trebuie ca sarcina dinamică echivalentă de calcul. se poate observa că.

Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. . să aibă etanşare proprie pe o parte sau pe ambele părţi etc. roţi de curea etc. . tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. să fie silenţios. să aibă precizie mărită. sau în milioane de rotaţii. 3. Se pot calcula forţele (tangenţiale. regimul de lucru. unele din condiţiile iniţiale vor servi la alegerea ulterioară a seriei de rulmenţi. Stabilirea durabilităţii necesare. 5. Pentru rulmentul ales. Ea are în vedere traseul direct şi este exemplificată pentru un arbore montat pe două lagăre. 1. să fie stabilizat termic.).).alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. în general. b. să aibă joc mărit. satisfăcute. 2. Alegerea tipului rulmentului. preliminar. relaţiile dimensionale între piesele vecine. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. condiţiile de mediu. prezentată mai jos. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. . Rezultatul acestei etape constă în: a. Lhnec . Aceste condiţii pot fi. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. în ore. predimensionare. De asemenea.8. precum şi alte specificaţii necesare calculului. radiale.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor 5. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C .1 Metodologia generală Metodologia generală. axiale) care acţionează asupra acestor organe ale 147 .Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. Se alege. Lnec . Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. b. 4. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: . care reies din tema de proiectare. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. un rulment dintr-o anumită serie. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). condiţiile de gabarit. la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare.

51) FaII ≤ e II . aceste reacţiuni sunt forţe radiale. 7. Fie componentele axiale FaI şi FaII . se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme.53) În aceste relaţii valorile lui e (I şi II) se dau în cataloagele de rulmenţi pentru fiecare rulment. Rulmenţii sunt încărcaţi.49) şi FrII = H II + V II 2 2 6. conform situaţiilor (5. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului. FrI atunci PeI = FrI (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. în numeroase situaţii. Opţiunea pentru una din aceste două relaţii este determinată de raportul FaI / FrI .38) şi (5. Ca urmare. cu sarcini combinate.50) sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .48) (5. notaţi cu I şi II .39): Cazul 1 F Dacă aI ≤ e I . Ele se calculează după o metodologie care va fi prezentată la fiecare dintre cazurile tratate în acest volum. dacă atunci PeII = FrII sau PeII = VFrII (5. în cele două plane reciproc perpendiculare. roţi de curea etc. FrI 148 . FrII Analog.17). Cazul 2 F Dacă aI > e I .52) (5. Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. H şi V . respectiv FaII / FrII . precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe. Acestea sunt forţe axiale totale din rulmenţii calculaţi (a nu se confunda cu forţele axiale din angrenaje sau cu rezultanta acestora în cazul că pe arbore se află două roţi dinţate).fix) (5.fix)(5.Lagăre cu rulmenţi transmisiei.. respectiv V I şi V II .16) sau (5. Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. reacţiunile vor fi H I şi H II .49). Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţiile (5. Componentele radiale se determină cu relaţiile (5. care au o componentă radială şi una axială.48) şi (5.

Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5.27) sau (5.20). rulmenţii conducători. sens şi mărime constante O asemenea situaţie se întâlneşte la: rulmenţii liberi. Dacă inegalitatea (5.21).8.8. dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. 11. Se aplică metodologia de la § 5.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali.4. dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară. FrII atunci PeII = X II FrII + YII FaII sau PeII = X II VFrII + YII FaII (5. respectiv axiale YI .58) nu este îndeplinită.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale pe arbore: etapa a 6-a lipseşte. combinate sau axiale 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor atunci PeI = X I FrI + YI FaI (pentru inel interior rotitor şi inel exterior fix)(5.fix) (5. II se dau în cataloagele de rulmenţi.2. utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip. 5. rulmenţii cu conducere reciprocă.28) avem: Lna I 16666 ⎛ C I ⎜ = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ PecI ⎞ 16666 ⎛ C II ⎟ ⎟ ≥ Lhnec şi LnaII = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎜P ⎝ ecII ⎠ p ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (5.8.54) sau PeI = X I VFrI + YI FaI (inel exterior rotitor şi inel interior fix) (5. 10.58) ⎠ p unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . Folosind formula (5. Se consideră cazul în care turaţia este constantă. 9.55) Analog. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară. dar din altă serie sau un alt tip de rulment.59) 149 .28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi.57) Valorile factorilor forţei radiale X I .56) (5. II . dacă FaII > e II . 8. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip. Din relaţiile (5.

43) se calculează sarcina statică de bază necesară C0 nec . Ea este egală cu forţa axială care acţionează asupra roţii dinţate montate pe arbore (de exemplu o roată dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi) sau cu rezultanta forţelor axiale.1.61) FrI . pentru Fa = 0 şi X 0 = 1 : P0 = Fr Din relaţia (5.61) şi (5.8.62) forţa axială din rulment este FaI = A .2. Y se dau în tabelul 5. atunci sarcina statică echivalentă P0 se calculează cu relaţiile [9]: 150 . C0 nec ≤ C0 . La etapa a 7-a se precizează următoarele: FaI . Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu bile cu cale de rulare adâncă se dă în tabelul 5. Calculul rulmentului se desfăşoară după metodologia de la § 5.1 poate fi încărcat cu o sarcină combinată. X .11.dacă ≤e atunci PeI = FrI (5.Lagăre cu rulmenţi sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . În continuare se parcurg etapele 8 – 11.13 [9]. sens şi mărime constante Rulmentul conducător dintr-un montaj de tipul celui din figura 2. 5. Valorile lui e. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.fix) (5. El va prelua forţa axială din arbore. dacă pe arbore sunt montate două roţi dinţate în care operează forţe axiale.6. În acest tabel.8. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. sarcina statică echivalentă se deduce din relaţia (5.62) În inegalităţile (5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. Această forţă se va nota cu A .60) În continuare se parcurg etapele 8-11. Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu bile sunt date în tabelul 1.6.13). în funcţie de raportul f 0 FaI / C 0 I ( C 0 I fiind sarcina statică de bază a rulmentului I) şi pentru diferite jocuri [9].44). Dacă rulmentul este încărcat cu o sarcină combinată şi funcţionează în condiţiile precizate la § 5. În figura 2.40).12 [după 9]. 5.dacă FaI >e FrI atunci PeI = X I FrI + YI FaI (5. iar valorile factorului f 0 sunt date în tabelul 5.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. în care C0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.1 rulmentul conducător este rulmentul I.1.

24 0.1 13 13 13 64 12.32 0.1 13.16 1. atunci se va lua P0 I = FrI .56 0.3 14. X şi factorul forţei axiale Y la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Joc intern normal f 0 ⋅ Fa C0 Joc intern C3 Fa >e Fr Joc intern C4 Fa >e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr Fa >e Fr X 0.3 15.56 0.4 12.43) se determină sarcina statică de bază necesară C 0 I nec cu care se verifică rulmentul.13).1 16.44 0.5 14.56 0.08 1 Tabelul 5.3 14.35 0.6 16 15.43 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.44 0.46 Y 1.44 0.39 0.9 15.46 0.46 0.4 11 12.52 0.9 1.1 13.8 13.36 0.3 13.31 1.14 1 0.56 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor P0 I = FrI P0 I = 0.6 15.6 3 6 0.3 63 12.32 0.46 0.3 60 13.56 1.3 14.56 0.8 15. 5.5 0.2 15.46 0.4 15.8 13.1 13.48 0.41 1.9 16.4 13 13.22 0.43 0.9 13.4 0.63) (5.12 Factorul f0 pentru rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Diametrul Factorul f0 alezajului rulmentului Seriile rulmenţilor 618 160 161 15 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 13.9 14.2 13.1 12.64) Dacă din calcul rezultă o valoare P0 I < FrI .4 13 13.8 FrI FaI > 0.6 FrI + 0.58 1.8 14 14.11 Factorul forţei radiale.8 14 14.3 622 13.1 14.1 13.1 13 13 13 12.5FaI dacă dacă FaI ≤ 0. Din relaţia (5.43 0. C 0 Inec ≤ C 0 .5 62 13.1 12.8 14. Tabelul 5.56 Y 2 1.45 0.27 1.4 1.2 151 .4 1.2 12.8 1.8 13.1 12.28 0.56 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.3 12.46 0.1 13.48 0.1 12.7 1.2 12.9 14.3 0.1 12.8 13.44).1 13.54 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.2 12.3 14.1 16.4 15.44 0.1 13.4 15.44 0.44 Y 1.2 1 0.1 13.23 1.1 623 12.9 14. Trebuie să aibă loc inegalitatea (5.8 FrI (5. unde C 0 este valoarea sarcinii statice de bază din catalog a rulmentului (tab.

6 0.3 29.2 26.067 0.8 30.064 0.6 26.057 0.4 34.1 33.6 0.2 26.4 27.5 33.2 34.9 37.2 26.3 0.9 30.6 23.6 0.9 30.1 23.09 0.065 0.4 29.2 26.038 0.8 30.9 30.6 0.067 0.071 0.6 0.6 0.1 33.8 30.6 23.4 37.6 H ≈ 29.3 29.6 0.1 21.5 11 11 11 11 11 14 13 13 13 13 13 13 8 10 10 10 10 10 12 12 12 12 12 16 14 14 14 14 14 19 17 8 12 12 12 12 12 152 .3 0.5 35.3 39.3 29.4 34.09 0.118 0.045 0.13 Rulmenţi radiali cu bile cu cale adâncă rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 35 35 35 35 35 35 42 42 42 42 42 42 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 62 42 42 42 42 42 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 30.8 34.6 0.3 39.4 39.045 0.6 0.4 34.1 33.065 0.6 0.04 0.117 0.067 0.3 0.5 36.114 0.5 35.6 26.6 26.5 33.6 0.068 0.5 35.4 J ≈ kg 21.067 B rs min 0.1 21.1 0.5 33.03 0.4 33.3 39.6 22.3 39.6 0.6 22.9 30.3 0.6 22.6 0.2 26.087 0.6 22.6 1 1 1 1 1 1 0.8 30.6 22.04 0.045 0.3 29.1 21.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.038 0.9 37.3 0.5 33.4 29.04 0.4 29.6 22.4 29.6 23.6 23.9 50.154 0.1 37.5 33.3 29.9 37.071 0.3 0.9 37.2 36.09 0.4 34.4 37.6 23.4 37.1 33.6 24 24 24 24 24 24 26.088 0.1 21.114 0.4 37.6 26.9 35 35 35 35 35 35 30.3 0.111 0.9 30.269 0.6 0.9 30.6 1 1 1 1 1 1 1.088 0.9 37.5 35.1 33.043 0.5 29.115 0.4 34.5 29.1 37.043 0.3 52.3 33.05 0.1 21.3 39.7 35.2 26.

4 41.4 13.2 19.3 0.8 36.55 6.3 statică C0 kN 3.8 rg max 0.2 22.2RSR 20000 20000 20000 6303 S6303.25 3.6 26 22 23.4 36.6 26000 26000 20000 14000 14000 14000 43000 43000 18000 12000 12000 12000 28000 28000 28000 22000 14000 14000 22000 22000 18000 12000 12000 12000 19000 19000 16000 11000 11000 11000 28000 22000 20000 20000 17000 12000 12000 20000 20000 20000 153 .75 6.6 20.5 9.8 7.8 38.2RSR.25 3.6 0.2 21.75 4.3 9.4 11.55 6.W203B 6003.W203B 62202.2RSR.4 36.8 7.4 3.5 9.75 4.4 36.4 11.W203B 62302.2 19.05 5 5 5 5 5 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 24000 24000 24000 6202 S6202.4 5.4 5.6 0.4 6.4 13.5 9.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 7.55 6.4 13.8 35.4 11.2 19.55 11.4 41.4 11.4 5.8 35.25 4.8 30.2RSR S6202.25 3.4 5.2RSR 20000 22000 22000 22000 16003 6003 S6003.8 38.8 38.4 41.75 3.6 0.6 1 1 1 1 1 1 0.2RSR.75 4.6 0.2 23.W203B 6303.8 7.8 7.4 6 6 6 6 6 6 9.8 38.2RSR S6004.6 0.6 22.2 D3 max 30.2 21.W203B 6202.25 3.6 20.2 23.75 4.8 30.3 9.6 22.8 30.8 35.8 30.2 20.5 13.4 5.2 23.6 0.2RSR.4 11.2RSR S6003.6 0.8 41.6 20.4 33 33 33 33 33 33 35.W203B 6203 S6203.6 22.6 22.75 5.W203B 6004.4 41.4 13.3 9.2 19.2 21.4 36.2 19.W203B 62203.3 0.2ZR 6203.6 22.75 3.4 4.W203B 6302.2RSR 17000 16000 20000 20000 20000 6403 16004 6004 S6004.4 22.2ZR 6003.3 0.25 3.2RSR S6303.2 23.3 0.8 35.4 41.2RSR.2RSR.4 13.6 0.95 9.6 0.75 3.W203B 62303.W203B 6203.8 35.2ZR 6202.6 19 19 19 19 19 19 21.3 0.6 20.3 0.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.6 20.2RSR S6302.8 11.2 21.6 1 1 1 1 1 1 1 0.6 0.2ZR 6302.8 7.4 36.3 0.4 53 40 38.2RSR S6203.8 30.2RSR 22000 22000 22000 6302 S6302.6 0.6 0.6 0.75 3.75 3.2ZR 6303.5 9.2 21.75 4.6 0.2ZR 6004.5 9.55 6.55 6.3 9.

125 0.1 1.5 42.2 40.08 0.3 0.1 1.1 1.153 0.8 49.5 33.083 0.4 44.24 0.245 0.237 0.132 0.8 28.105 0.6 0.5 33.084 0.132 0.2 47.6 0.109 0.5 33.083 0.6 50.155 0.2 32 32 32 32 32 33.1 1.8 28.4 45.082 0.4 44.3 30.2 49.156 0.2 43.3 38.5 52.234 0.7 38.4 36.2 50.6 1 1 1 1 1 1 1.5 32.2 40.6 43.151 0.6 0.209 0.5 52.5 0.2 40.3 37 41.4 36.56 0.108 0.8 28.2 50.128 0.1 1.4 44.4 38.9 41.4 38.6 43.1 55 39.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.155 0.132 0.5 33.2 50.2 50.415 0.2 49.2 50.1 1.1 1.1 1.6 0.4 45.4 44.6 43.6 43.3 38.4 45.2 47.4 38.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 72 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 80 55 55 55 55 55 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 41 41 41 41 41 41 44.5 52.8 28.4 45.5 42.2 47.5 33.5 42.5 36.5 52.6 43.5 52.4 52.9 41.1 42.1 1.7 40.2 49.3 30.272 0.8 30.4 38.5 45.4 45.082 0.2 63.105 0.4 45.139 0.5 42.3 1 1 1 1 H ≈ 38.3 38.055 0.3 30.109 0.2 14 14 14 14 14 18 15 15 15 15 21 19 8 12 12 12 12 12 15 15 15 15 15 18 17 17 17 17 17 24 21 9 13 13 13 13 154 .9 41.4 36.128 0.4 36.2 40.9 42.109 0.2 37.4 38.1 1.8 28.1 47.242 0.4 41.4 J ≈ kg 28.3 0.125 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.1 1.5 47.122 0.3 30.4 48.4 36.1 0.

7 12.W203B 6205.4 22.2 28.4 46.6 34.6 30.8 7.4 22.2ZR 6205.W203B 6204.2RSR S6305.4 41.W203B 6304.4 46.2RSR 18000 18000 18000 6304 S6304.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.55 6.8 15 4.2 28.4 41.55 6.W203B 6205 S6205.2RSR S6204.7 12.4 50.2RSR 15000 15000 15000 6305 S6305.4 36 11.2ZR 6006.4 22.6 0.5 7.4 41.7 12.4 55 55 55 55 55 55 69 53 50.2 12.4 41.2RSR.6 30.8 7.4 11.4 46.8 7.6 34.8 43.8 11.2RSR 62304.6 25.7 16 16 16 16 16 30.7 12.7 12.6 32 32 32 32 32 32 36 32 34.6 30.2RSR.6 25.W203B 6005.4 11.55 7.3 7.2RSR 14000 12000 15000 15000 15000 6405 16006 6006 S6006.7 12.W203B 62205.W203B 6305.4 41.35 8 8 8 8 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 19000 19000 19000 6204 S6204.8 7.2 30.2ZR 6005.W203B 62305.85 7.8 43.7 12.6 30.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.65 5.6 30.6 0.8 7.2RSR.4 46.4 45 45 45 45 45 63 45 43.4 50.2 28.W203B 6006.4 11.4 11.8 7.85 5.6 25.8 7.85 5.6 0.2 10 10 10 10 10 14 14 14 14 14 14 22.8 7.4 46.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.8 43.2RSR S6205.4 19.4 11.2ZR 6204.3 1 1 1 1 18000 18000 15000 10000 10000 10000 34000 34000 14000 9500 9500 26000 19000 36000 36000 15000 10000 10000 17000 17000 14000 9000 9000 9000 28000 28000 11000 7500 7500 7500 22000 16000 32000 32000 13000 8500 17000 17000 17000 155 .4 50.6 25.8 46.6 D3 max 41.2RSR 15000 14000 17000 17000 17000 6404 16005 6005 S6005.2RSR S6005.2RSR.3 0.8 43.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.4 22.2ZR 6304.6 27 27 27 27 27 29 27 28.85 5.7 12.85 5.6 34.6 25.6 0.4 22.5 0.8 7.W203B 62204.55 6.7 statică C0 kN 6.55 6.55 6.2ZR 6305.2 28.

6 67.301 0.3 53.7 43.5 83.6 59.393 0.6 59.6 61.483 0.6 85.3 49.1 52.6 61.6 43.1 1.9 54.7 60.2 47.9 54.5 0.6 61.6 67.1 52.5 1.205 0.3 49.7 65.5 53.1 1.2 49.5 1.245 0.6 61.211 0.2 43.1 52.1 1.687 0.6 44.195 0.196 0.4 61.7 60.3 60.76 0.163 0.1 1.3 0.3 59.6 44.971 0.5 65.1 54.202 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.1 1.3 59.6 59.1 52.5 65.3 53.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 90 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 100 68 68 68 68 68 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 54.1 59.365 0.7 60.6 49.3 49.481 0.291 0.303 0.1 1.299 0.6 61.5 65.2 47.1 53.3 53.9 54.5 0.194 0.355 0.2 47.6 59.6 61.6 70.5 1.105 0.2 47.201 0.365 0.3 49.3 1 1 1 1 1 1.2 43.3 49.2 43.355 0.3 63.157 0.157 0.6 44.3 63.2 0.8 55.3 63.5 1.2 47.9 61.4 55.1 59.3 67.3 49.1 1.6 J ≈ kg 40 40 40 40 40 40 44.6 44.6 44.1 16 16 16 16 16 20 19 19 19 19 19 27 23 9 14 14 14 14 14 17 17 17 17 17 23 21 21 21 21 21 31 25 9 15 15 15 15 156 .4 55.6 61.5 1.483 0.471 0.1 1.3 63.1 1.1 1.163 0.6 67.2 43.285 0.3 1 1 1 1 H ≈ 52.4 55.201 0.6 50.4 63.6 67.1 59.2 47.6 59.1 1.3 62 49.1 52.1 1.4 55.3 63.471 0.3 49.163 0.9 54.1 59.6 61.3 53.499 0.5 65.7 60.363 0.9 54.6 67.3 49.5 1.12 0.5 65.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 60.

2RSR S6207.6 35.5 33.5 53 13.2RSR.6 37 37 37 37 37 37 41 37 39.5 0.4 63.4 56.2ZR 6307.2 15.2 10.2 11.6 39.5 0.4 57.6 39.3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.6 D3 max 56.2RSR S6306.6 44.2 11.3 19.3 16.3 19 19 19 19 19 19 31.6 11.5 25.5 25.6 39.6 35.3 15.5 33.2 16.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 33.5 1.5 33.4 57.3 15.2 11.6 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 44 46 42 44.W203B 62207.W203B 6007.2 16.3 29 29 29 29 29 29 42.2RSR 11000 9000 12000 12000 12000 6407 16008 6008 S6008.6 44.3 16.4 56.2ZR 6206.4 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 89 66 63.5 25.W203B 6206.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.2ZR 6306.3 19.6 11.3 19.W203B 62206.4 63.8 10.3 19.2RSR.W203B 6306.6 16.6 35.6 16.6 11.2RSR 12000 12000 12000 6307 S6307.2ZR 6207.2RSR.3 15.W203B 62306.W203B 62307.2RSR S6007.5 12.2ZR 6008.2 8.W203B 6207.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 14000 14000 14000 6206 S6206.4 56.5 25.3 19.5 1.6 39.5 1.6 44.2RSR S6307.2 10.3 15.2 11.3 16.3 1 1 1 1 14000 14000 11000 7500 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 19000 14000 28000 28000 11000 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 20000 20000 8500 5600 5600 5600 16000 13000 26000 26000 10000 6700 12000 12000 12000 157 .5 33.4 56.2RSR.2RSR 12000 10000 13000 13000 13000 6406 16007 6007 S6007.2RSR S6206.2RSR.2ZR 6007.W203B 6307.5 1.4 65 65 65 65 65 65 79 60 57.6 35.5 1.4 57.6 statică C0 kN 11.4 56.2 16 16 16 16 16 25.W203B 6008.3 16.3 16.4 57.3 23.5 33.2 10.2 11.6 16.5 25.6 35.2 11.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 19.W203B 6207 S6207.5 1.3 15.4 63.2 10.2RSR 13000 13000 13000 6306 S6306.5 10.

371 0.2 62 62 62 62 62 62 75.654 0.4 70.181 0.371 0.522 0.5 55.6 74.6 85.1 70.6 74.9 68 68 67.859 0.2 57.4 76.5 65.654 0.879 1.6 85.1 1.2 57.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 76.8 59.5 1.9 74.5 1.477 0.2 60.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 110 75 75 75 75 75 75 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 120 80 80 80 80 80 80 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 70.5 68 55 68 67.8 71.5 1.5 1.9 72.1 J ≈ kg 53 53 53 53 53 53 55.2 1.869 0.3 83.4 70.3 83.283 0.253 0.5 67.5 76.6 74.3 83.1 70.8 0.9 72.5 1.1 1.5 1.1 1.5 76.1 1.4 70.3 83.2 54.234 0.6 65.8 59.8 59.247 0.6 74.6 1 1 1 1 1 1.5 71.2 57.6 85.1 1.2 54.5 1.5 2 0.8 71.5 70.2 54.2 54.8 71.5 65.847 0.429 0.12 0.6 91.5 74.9 70.6 85.1 1.167 0.384 0.26 0.5 55.257 0.6 74.6 74.244 0.5 67.429 0.9 72.64 0.6 74.5 55.6 74.5 65.2 57.441 0.1 1.5 76.2 57.282 0.3 54.384 0.5 1.6 104.5 1.6 85.5 67.2 57.903 1.441 0.5 55.3 83.867 0.1 1.6 65.6 1 1 1 1 1 H ≈ 67.5 2 0.4 70.1 1.5 67.5 67.6 85.9 59.5 95.1 70.1 1.441 0.1 1.382 0.1 1.8 83.8 71.3 100.9 72.641 0.8 71.1 72.1 70.4 70.97 0.271 B rs min 1.272 0.5 65.8 59.6 74.1 18 18 18 18 18 23 23 23 23 23 33 27 10 16 16 16 16 16 19 19 19 19 19 23 25 25 25 25 25 36 29 10 16 16 16 16 16 158 .

2RSR 62308.2RSR S6209.5 1.2RSR S6009.4 20.W203B 62209.5 13.6 54.5 31.6 15.5 47.4 70.2 14.6 49.W203B 6308.2RSR S6309.2RSR.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 53 48.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.8 20.W203B 6208.5 42.5 1.6 49.2RSR 9500 7500 10000 10000 10000 6409 16010 6010 S6010.5 42.4 75.8 20.8 20.6 49.W203B 6209 S6209.2ZR 6209.4 20.2RSR.2RSR.4 75.5 31.2ZR 6309.8 20.5 1.5 42.5 1.8 statică C0 kN 18 18 18 18 18 18 25 25 25 25 25 38 12.2 49.W203B 62208.5 2 0.5 31.2RSR 10000 10000 10000 6309 S6309.3 14.2ZR 6010.5 1.5 1.5 1.8 70.6 54.4 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 107 76.2RSR 10000 8500 11000 11000 11000 6408 16009 6009 S6009.5 1.2 54.W203B 6209.5 42.5 31.4 20.6 54.W203B 6010.4 31.2ZR 6208.6 15.W203B 6009.3 20.6 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 54 58 53.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 29 29 29 29 29 29 42.6 49.2RSR S6208.4 20.5 31.4 70.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1.4 70.5 62 15.5 16 20.6 20 20 20 20 20 31 31 31 31 31 31 53 53 53 53 53 53 76.6 D3 max 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 97 71.5 1.6 15.2 15.W203B 62309.2RSR.2RSR S6010.6 1 1 1 1 1 20000 20000 8500 5600 5600 5600 18000 18000 7500 5000 5000 14000 22000 22000 22000 9000 6000 6000 19000 19000 8000 5300 5300 5300 16000 16000 6700 4500 4500 4500 13000 20000 20000 20000 8500 5600 5600 10000 10000 10000 159 .6 54.8 75.3 14.2RSR.W203B 6309.4 75.4 70.4 20.3 14.5 2 0.2ZR 6308.3 14.2RSR 11000 11000 11000 6308 S6308.4 75.6 15.2ZR 6009.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 11000 11000 6208 S6208.

408 0.4 124.9 77.283 0.617 0.2 104.8 75.2 88.1 1.632 0.5 81.466 0.3 81.9 78.5 88.1 1.3 75.1 86.9 117.1 113.2 71.3 71.75 1.11 1.8 75.469 0.1 2.7 113.789 0.1 86.1 0.4 108.9 83.4 78 78.9 77.5 1.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 130 90 90 90 90 90 100 100 100 100 120 120 120 140 95 95 95 95 95 110 110 110 110 130 130 130 150 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 80 80 80 80 80 95.5 1.1 1.1 1.1 130.5 1.9 20 20 20 20 23 27 27 27 27 40 31 11 18 18 18 18 21 21 21 21 29 29 29 33 11 18 18 18 18 22 22 22 22 31 31 31 35 160 .9 91.2 75.1 0.9 77.1 95.9 83.8 81.6 91.9 100.5 1.2 88.2 68.7 97.431 0.1 95.7 68.79 1.7 68.6 91.9 100.38 0.6 95.96 0.5 81.6 91.795 0.5 81.7 97.6 72.1 1.1 95.6 1.266 0.9 95.4 108.1 113.1 1.43 1.5 1.1 86.12 1.41 0.48 0.1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 81.1 113.8 75.9 78.809 1.1 H ≈ 77.1 0.1 1.9 78.1 100.3 95.3 104.1 1.3 71.543 1.6 67.3 104.2 66.79 2.1 2.616 0.1 1.89 B rs min 1.43 1.1 95.478 0.2 66.1 1.1 1.39 1.6 108.5 82.2 88.807 0.7 68.2 66.3 71.419 0.12 1.9 77.9 83.6 1.632 1.2 88.397 0.1 1.1 1.5 2 2 2 2.1 J ≈ kg 62 62 62 62 62 68 68 68 68 68 81.2 66.403 0.59 1.6 91.3 122.1 2 2 2 2 2 2.9 83.9 86.5 1.1 86 86 86 97.432 0.5 2.416 0.6 95.7 97.2 75.3 81.6 108.7 75.6 95.

5 19.5 1.2 66 66 66 66 69 69 69 69 72 72 72 74 D3 max 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 116 86.1 161 .2RSR 62210.5 2.2ZR 6011.5 28.1 0.5 2 2 2 2.2RSR 9500 9500 6310 6310.1 2.5 36.5 1.5 62 62 62 62 62 81.5 47.5 1.6 1 1 1 1 1.5 60 17.5 1.5 1.8 84 84 84 84 91 91 91 91 109 109 109 126 91.5 36.2ZR 6310.6 1 1 1 1 1.3 21.W203B 6212.5 93 20 29 29 29 29 52 52 52 52 81.W203B 6011.2RSR 6211 S6211.5 43 43 43 43 76.W203B 6210.5 28.5 1.2ZR 6312.5 28.2 23.5 104 statică C0 kN 24 24 24 24 24 38 38 38 38 38 52 16.2 21.2RSR 6312 6312.8 89 89 89 89 101 101 101 101 118 118 118 136 rg max 1 1 1 1 1 2 18000 18000 7500 4800 4800 14000 6000 4000 4000 4000 12000 18000 18000 18000 7500 5000 16000 16000 6700 4300 13000 5300 3600 11000 17000 17000 16000 7000 4500 14000 14000 6000 4000 12000 5000 3400 10000 2 2 2 2 2 2.2RSR S6310.1 0.2ZR 6210.1 2.6 23.2 36 36 36 36 52 52 52 68 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 9500 9500 9500 6210 S6210.2RSR 9000 7000 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9000 9000 8500 6300 8500 8500 8500 8000 8000 8000 8500 8500 8000 6410 16011 6011 S6011.2 21.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 36.2ZR 6212.2 23.1 2.2ZR 6211.2 21.3 28.2ZR 6311.2RSR.5 47.2RSR 6411 16012 6012 S6012.2 61 61 61 61 64 64 64 64 66 66 66 69 63.2 29 29 29 29 47.5 36.5 81.W203B 6012.2RSR 6212 S6212.5 76.5 81.2RSR 6412 Dimensiuni de montaj D1 min mm 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 58.W203B 6211.2 23.2ZR 6012.5 36.W203B 62310.2RSR 6311 6311.5 76.

rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi. În acel rulment. la rândul ei. La acest tip de rulmenţi. mărimea forţelor).2. dacă FaII ≤ 1. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O. se procedează astfel [9]: FaI . calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.25C 0 . sens şi mărime constante Caracteristici şi disponibilităţi ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile sunt date în tabelul 1. cu unghiul de contact de 40o (tab. Luând în considerare această particularitate. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie.5C 0 . fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă.65) ≤ 1. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este. cu precizările care urmează.Lagăre cu rulmenţi Dacă un rulment radial cu bile este supus acţiunii unei sarcini pur axiale. pentru rulmenţii din seriile 72B şi 73B. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la inel la bilă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact. aceasta nu trebuie să depăşească valoarea de 0.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie.1. § 1. Pentru rulmenţii de mici dimensiuni sau din serii uşoare (seriile de diametre 8.14. La etapa a 6-a.66) 162 . forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5.14 FrI şi. 5. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au.8.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”.dacă atunci PeI = FrI (5.1.8. aşa cum rezultă din tabelul 5. analog. Pe de o parte. astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă. 1) ea nu trebuie să depăşească 0.14. în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O . Pe de altă parte. forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore. 9. 5. 0.14 FrII atunci PeII = FrII (5.15). La etapa a 7-a.

14 FrI FaII = FaI − A 2a A < 1.14 F − F FaI = FaII − A FaII = 1.14 FrII ( rII rI ) F <F I A II FrI FrII Montaj în O rI rII 1b A ≥ 1.14 FrI FaII = FaI + A Montaj în X rI rII F = 1.14 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu bile Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X rI rII 1a A < 1.14 FrI FaII = FaI + A ( rII rI ) F <F II FrI A I FrI 1c FrI ≥ FrII A≥0 FaI = 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.14 FrII ( rI rII ) F >F II FrII A I FrI 2c FrI ≤ FrII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 1.14 F − F FaI = FaII + A FaII = 1.14 F − F FaI = 1.14 FrII 163 .14 F − F ( rI rII ) aI F >F I FrI A FrII II Montaj în O rI rII 2b A ≥ 1.

cu relaţiile de mai jos.57 FaII (5.14 FrII atunci atunci PeI = 0.26 Fa (5.8 Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche 164 .dacă şi.67) (5. cu unghiul de contact de 40o. 5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din catalog). 73B. în O (simbol DB) sau în X (simbol DF) (fig.dacă Fa > 1. C 0 nec ≤ C 0 .35FrI + 0. care trebuie să respecte inegalitatea (5. analog. atunci din relaţia (5. Sarcina statică echivalentă se determină. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr .8). Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu bile pot fi montaţi pereche: în tandem (simbol DT).57 FaI PeII = 0.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec .35FrII + 0.44).5 Fr + 0. 5.70) unde.14 FrI FaII > 1.Lagăre cu rulmenţi .9 Fr atunci P0 = 0.68) Calculul continuă cu etapele 8 -11. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr .6.9 atunci Fr . radială şi axială. pentru fiecare rulment. Montaj în tandem Montaj în O Montaj în X DT DB DF Fig. în funcţie de cele două situaţii: Fa .dacă P0 = Fr (5. pentru rulmenţii din seriile 72B.69) ≤ 1. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente. dacă FaI > 1.

Alegerea şi calculul rulmenţilor

Montajul în O sau în X Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. În această situaţie, forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore), deoarece forţele axiale interioare, care se datorează înclinării căii de rulare a inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru, deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). Ca urmare, la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.8.1) se va ţine seama de acest lucru. La etapa a 7-a de calcul (§ 5.8.1), se utilizează relaţiile: Fa - dacă ≤ 1,14 atunci Pe = Fr + 0,55Fa (5.71) Fr

- dacă

Fa > 1,14 atunci Fr

Pe = 0,57 Fr + 0,93Fa

(5.72)

În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.1). Legat de etapa a 10-a , verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.58): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec
⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠
p

(5.73)

în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X, valoarea lui C per este dată de relaţia: C per = 1,625 ⋅ C (5.74)

unde C este sarcina dinamică de bază a unui rulment al perechii (valoarea din catalog). Sarcina statică echivalentă a perechii de rulmenţi se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + 0,52 Fa (5.75) Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să fie cel mult egală cu valoarea sarcinii statice de bază a perechii (valoare de catalog): C 0 nec ≤ C 0 per (5.76) Sarcina statică de bază a perechii este dată de relaţia: C 0 per = 2 ⋅ C 0
165

(5.77)

Lagăre cu rulmenţi

în care C 0 este sarcina statică de bază a unui rulment al perechii (tab. 5.15). Montajul în tandem Dacă perechea de rulmenţi este montată în tandem, atunci ea poate face parte doar dintr-un montaj cu conducere reciprocă. Ca urmare, perechea se calculează după metodologia aplicată la montajul cu conducere reciprocă (deci cu relaţiile 5.65 – 5.70) cu următoarele precizări: - Sarcina dinamică de bază a perechii, C per este egală cu dublul sarcinii dinamice de bază, din catalog, a unui rulment al perechii, C : C per = 2 ⋅ C (5.78)

- Sarcina statică de bază a perechii este egală cu dublul sarcinii statice de bază a unui rulment (relaţia 5.77). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile se dă în tabelul 5.15 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. La montajulpereche, turaţia limită trebuie considerată cu 20% mai mică decât turaţia limită din catalog, valabilă pentru un rulment.
5.8.2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri

Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri, din seriile 32B şi 32B nu au canale de umplere. De aceea ei pot prelua sarcini axiale la fel de mari pe ambele părţi. Rulmenţii din seriile 32 şi 33 au canale de umplere. De aceea ei trebuie montaţi astfel încât sarcina axială principală să fie preluată de calea de rulare la care nu există canal de umplere. Rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, care au inelul interior format din două bucăţi sunt recomandaţi pentru sarcini axiale mari, reversibile. Calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările care urmează. În legătură cu etapa a 6-a de calcul, se menţionează că rulmentul radialaxial cu bile pe două rânduri este rulment conducător. Ca urmare, arborele, care are la o extremitate acest rulment, are la cealaltă extremitate un rulment liber. În consecinţă, întreaga forţă axială rezultantă din arbore (care este rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore) va fi preluată de rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri. Se poate admite, de asemenea, că forţele axiale interne („proprii”), datorate înclinării celor două căi de rulare, se 166

Alegerea şi calculul rulmenţilor

anulează reciproc, astfel că forţa axială totală Fa din rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri este chiar forţa axială rezultantă din arbore. La etapa a 7-a, pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), se procedează astfel [după 9]: Fa - dacă ≤ 0,68 atunci Pe = Fr + 0,92 Fa (5.79) Fr Fa - dacă > 0,68 atunci Pe = 0,67 Fr + 1,41Fa (5.80) Fr Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, avem situaţiile: Fa - dacă Pe = Fr + 0,47 Fa (5.81) ≤ 1,33 atunci Fr Fa > 1,33 atunci Pe = 0,54 Fr + 0,81Fa (5.82) - dacă Fr Calculul continuă cu etapele 8 -11. Pentru calculul sarcinii statice echivalente, relaţiile depind de seria rulmentului şi de unghiul de contact. Pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), sarcina statică echivalentă se calculează astfel: P0 = Fr + 0,67 Fa (5.83) Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o (tab. 5.16) sarcina statică echivalentă este: P0 = Fr + 0,44 Fa (5.84) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5.16). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.16 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

167

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.15 Rulmenţi radiali-axiali cu bile
a rs rs D H d r1s rs α J

B
Arborele Dimensiuni d mm 10 12 10 12 12 15 15 17 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 65 65 30 32 37 35 42 40 47 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 120 140 9 10 12 11 13 12 14 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 23 33 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1,1 1 1,1 1 1,1 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1,1 1 1,1 13 14 16 16 18 18 20 21 23 24 27 27 31 31 35 34 39 37 43 39 47 43 51 47 55 51 60 22,1 24,6 27,2 27,6 31,8 31,2 35,8 36,6 39,9 41,6 48,1 49,8 56 57,8 63,1 64,6 71,3 70 79,5 74,4 87,6 83 95,3 91,1 103,4 98,9 111,5 D B rs min r1s min a ≈ H ≈ J ≈

Unghiul de contact α=40º Masa ≈ kg 18,2 19,7 22,3 22,7 25,7 26,4 28,7 30,6 32,6 35,4 39,5 43,1 46,8 49,8 52,9 56 59,5 60,8 66,2 66,5 73,1 72,6 80,3 79,5 87,3 86,4 94,3 0,032 0,035 0,06 0,044 0,082 0,065 0,109 0,104 0,143 0,127 0,223 0,196 0,341 0,282 0,447 0,367 0,609 0,405 0,812 0,458 1,05 0,604 1,38 0,78 1,72 1 2,12

15

17

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

168

Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg1

D2

rg D1 D3

rg D1 D3

Sarcina de bază dinamică C kN 5 6,95 10,6 8 12,9 10 16 13,4 19 14,6 26 20,4 32,5 27 39 32 50 36 60 37,5 69,5 46,5 78 56 90 64 102 statică C0 kN 2,5 3,4 5 4,3 6,55 5,5 8,3 7,65 10,4 9,3 15 13,4 20 18,3 25 23,2 32,5 26,5 40 28,5 47,5 36 56 44 65,5 53 75

Turaţia limită min
-1

Turaţia de referinţă

Simbol Rulment FAG

Dimensiuni de montaj D1 min mm 14,2 16,2 17,6 19,2 20,6 21,2 22,6 25,6 27 30,6 32 35,6 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 74 77 D2 max 25,8 27,8 31,4 30,8 36,4 35,8 41,4 41,4 45 46,4 55 56,4 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 111 128 D3 max 27,6 29,6 32,8 32,6 37,8 35,8 42,8 42,8 47,8 47,8 57,8 57,8 67,8 67,8 74,4 75,8 84,4 80,8 94,4 85,8 104,4 94,4 114,4 104,4 123 114,4 133 rg max 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1 1,5 1 1,5 1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 rg1 max 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1

32000 28000 24000 24000 20000 20000 18000 18000 17000 16000 14000 13000 11000 11000 9500 9500 8500 8500 7500 8000 7000 7000 6300 6300 5600 6000 5300

26000 26000 19000 22000 17000 20000 15000 18000 13000 16000 11000 13000 10000 12000 9000 10000 8500 9500 7500 9000 7000 8500 6700 7500 6300 7000 6000

7200B.TVP 7201B.TVP 7301B.TVP 7202B.TVP 7302B.TVP 7203B,TVP 7303B.TVP 7204B.TVP 7304B.TVP 7205B.TVP 7305B.TVP 7206B.TVP 7306B.TVP 7207B.TVP 7307B.TVP 7208B.TVP 7308B.TVP 7209B.TVP 7309B.TVP 7210B.TVP 7310B.TVP 7211B.TVP 7311B.TVP 7212B.TVP 7312B.TVP 7213B.TVP 7313B.TVP

169

1 J ≈ Masa ≈ kg 30 30 32 32 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 14 14 15.9 18. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.9 28.1 35.6 0.7 42.5 35 35 35 35 64.154 0.7 42.1 a ≈ 15 15 17 17 18 18 18 21 20 20 20 24 24 24 24 26 26 26 26 26 26 31 31 31 56 31 31 31 36 36 36 67 36 36 36 H ≈ 23.9 15.4 25.6 31.5 33.2 30.6 0.1 41.289 0.222 0.1 1.065 0.7 38.9 58.182 0.454 0.6 36.6 25.1 41.7 38.1 25.6 20.6 0.178 0.8 28.16 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.1 1.5 22.5 60.6 60.095 0.9 33.9 17.1 1.2ZR.1 1.6 0.7 55.067 0.9 28. 33B.657 0.6 20.2 37.6 60.2 28.1 21.1 1.5 17.4 23.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.9 37.7 55.8 52.1 40 41.1 53.1 33.8 23.7 43.6 1 0.217 0.053 0.1 53.6 22.177 0.067 0.16 0.1 21.2 64.7 62.558 0.7 25.1 33.6 0.2 170 .2RSR.7 28.341 0.1 1.6 20.6 0.221 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.2 27 27 27 17.093 0.5 62.2 47.5 62.9 15.2 64.095 0.558 0.2 22.2 47.1 1 1 1 1.7 38.296 0.124 0.8 23.1 1.8 34.9 25.1 58.3 21.9 31.359 0.7 43.051 0.158 0.6 20.2 20.5 17.1 1.182 0.9 61.2 22.4 47.9 19 17.8 28.1 1.6 0.1 46.548 0.6 31.2 30.353 0.05 0.9 15.3 18.2 41 40 40 40 44 44 44 48.4 25.2 20.2 30.2 33.1 52.9 23.9 33.295 0.6 0.454 10 10 10 12 12 15 15 15 15 12 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 55.2 37.6 1 1 1 1 1.1 35.1 45 45 45 46.7 50 50 50 51.6 24 24 24 26. 33B.9 15.8 30.052 0.6 H1 ≈ 26 26 28.4 25.2 31.1 46.359 0.2 31.445 0.1 31.1 1.1 37.2ZR B 32B.1 53.7 42.1 28.9 58.6 35.2 0.1 1 1 1 1.1 52.7 43.

8 19.4 41.TVH 3205B.4 46.5 12.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 22000 16000 20000 15000 19000 14000 12000 16000 17000 12000 10000 15000 15000 10000 8500 13000 9000 8000 12000 8500 7500 10000 7500 6700 10000 9500 7000 6300 8500 6300 5600 8500 8500 6300 5300 24000 24000 24000 24000 20000 20000 14000 18000 18000 13000 16000 16000 11000 11000 3200B.TVH 3201B.TVH 3203B.6 14.2 19.2ZR.TVH 3305B.3 14.2 21.6 0.6 0.2RSR.TVH 14000 14000 10000 10000 10000 12000 12000 9000 9000 9000 11000 11000 171 .6 14.5 12.2 16.TVH 3202B.TVH 3306B.TVH 3304B.2ZR.85 7.2 19.TVH 3304B.6 11.1 7.TVH 3204B.6 0.TVH 3205B.2 23.2ZR.6 0.8 30.2 21.5 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 14.TVH 3203B.6 30.2ZR.6 35.8 10.2 14.2 30 30 30 30 30 30 30 41.8 7.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 7.6 19.6 37 37 37 37 42 42 42 D2 max 25.2 16.6 0.5 28.6 1 0.6 23.TVH 3306B.4 56.8 16.6 0.TVH 3201B.2ZR.2 23.6 14.4 41.5 34.5 41.2ZR.4 45 45 45 46.2ZR.6 35.TVH 3207B.2RSR.6 25.6 0.2ZR.4 41.2RSR.2 21.2 19.TVH 3304B.8 11.TVH 3305B.TVH 3306B.TVH 3305DA.5 28.2 22.6 21.6 20.6 25.5 12.8 30.8 35.8 27.4 65 65 65 65 65 65 65 rg max 0.6 14.TVH 3206B.TVH 3200B.5 28.6 25.2RSR.55 4.TVH 3303B.6 32 32 32 32 35.2ZR.2RSR.2ZR.TVH 3205B.1 7.TVH 3204B.2RSR.6 30.5 39 39 39 statică C0 kN 4.85 5.TVH 3305B.5 15 15 15 14.8 11.2 21.TVH 3203B.1 10 9 9 9 12.5 41.TVH 3302B.2 20.2 21.5 41.TVH 3204B.8 27.4 46.8 35.4 56.6 10.TVH 3306DA 3207B.2 21.TVH 3207B.8 41.4 55 55 55 55 56.2RSR.2 21.6 27 27 27 30.5 28.TVH 3202B.4 35.6 20 20 20 23.5 28.6 0.TVP 3206B.2 28.2RSR.TVH 3206B.TVH 3202B.8 30.55 5.6 19.2RSR.8 25.2ZR.2 21.8 36.

3 55.2 36.1 a ≈ 41 41 41 75 41 41 41 46 46 46 85 43 43 43 50 50 93 45 45 45 55 104 50 50 61 61 61 111 55 55 55 67 122 60 60 71 131 H ≈ 65.8 2.7 39.5 1.9 85.984 0.66 3.3 71.5 1.5 J ≈ Masa ≈ kg 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 85 85 85 100 100 100 90 90 90 110 110 100 100 120 120 120 120 110 110 110 130 130 120 120 140 140 34.63 4.8 75.6 74.9 67.2 39.693 1.5 96.57 0.5 1.85 1.692 0.889 0.9 77.3 H1 ≈ 68.9 34.3 49.2 49. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.2 75.8 103.4 0.4 77.604 0.2 49.5 55.998 1.36 1.1 1.24 0.5 1.7 58.5 1.998 0.7 49.9 74.3 33.27 1.5 1.5 36.9 67.6 91. 33B.5 55.5 75.627 0.1 58.9 84.6 124.1 2 2 1.5 94. 33B.6 79.5 65.5 86.1 1.5 2.594 0.5 1.1 1.4 72.7 115.9 81.5 68.29 1.1 1.2 172 .2 81.2 53 53 53 55.5 69.9 30.5 1.1 2.5 1.5 1.667 0.5 2.3 77.5 1.6 74.34 1.5 36.4 98.9 77.3 98.38 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 71.1 1.1 38.2 44.36 2.3 49.6 75.1 1.5 61.5 36.5 50 50 50 50 50 50 80.2 30.5 94.7 30.3 85.9 72.5 54 54 38.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 36.5 75.2ZR.5 88.739 0.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 1.8 81.92 3.9 34.16 (continuare) a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.5 2 2 2 2 1.1 1.7 57.2 105.2 30.64 0.2 62.1 1.4 77.2 75.2RSR.3 62 70 62 62 62 68.5 1.68 0.5 81.2 30.9 80.5 108.32 2.5 1.19 0.6 98.9 72.5 68.2 60 60 60 60 60 60 98.5 36.6 67.969 2.35 2.2 30.954 0.64 1.5 77.7 75.3 69 68.6 98.5 86.1 105.64 1.7 39.3 49.5 65.2 57.2 49.5 117.657 0.5 1.5 1.8 75.3 71.1 1.39 1.5 30.605 0.9 84.4 33.3 94.4 98.9 80.29 2.6 65 65 65 65 65 107.1 2.2 30.2 105.2 57.5 36.5 103.3 77.2 30.2ZR B 32B.9 55 55 55 55 55 55 55 89.4 105.4 44.4 45 45 45 45 45 45 45 75.9 34.9 89.

5 1.TVH 3311B.TVH 3210B.TVH 3211B.TVH 3311DA.5 51 51 64 42.5 1.TVH 3313B.2RSR.5 1 1 1 1.TVH 3212B.2RSR.TVH 3312B.2ZR.TVH 3309B.5 2.5 34.5 73.5 102 102 102 110 72 72 72 125 127 80 80 143 143 statică C0 kN 34.5 1.2RSR.5 1.TVH 3308B.5 90 58.MA 3212B.5 1 1 1 2 2 1.5 34.2RSR.TVH 3308B.TVH 3209B.5 36.TVH 3311B.2ZR.2RSR.TVH 3307DA 3208B.1 2.2RSR.5 1.5 62 85 49 49 78 78 78 100 61 61 61 98 118 73.5 42.TVH 3309DA 3210B.TVH 3307B.2ZR.5 37.2ZR.5 1 1 1 1.5 112 137 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 8500 8500 8500 10000 10000 7500 7500 7500 9000 9000 7000 6700 8000 8000 6700 6300 7500 6000 6000 6000 7500 7500 5600 5600 6700 5300 5000 3307B.2ZR.TVH 3312DA 3213B.5 2 2 2 2 1.TVH 3209B.5 37.TVH 3213B.TVH 3308B.5 1.TVH 3307B.5 1.2RSR.TVH 3310DA.TVH 3308DA.2RSR.2ZR.1 7500 5600 5000 7500 7500 5600 4800 6700 5000 4000 6300 6700 5000 4500 6000 4000 6000 6300 4800 4000 5300 5300 5600 3800 5000 3800 3400 5000 5000 3800 3400 4500 4500 4500 3000 4300 4300 173 .5 58.TVH 3311B.TVH 3309B.5 36.1 2.TVH 3310B.5 1.MA 3211B.5 2.2ZR.TVH 3208B.TVH 3212B.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 51 51 51 50 48 48 48 62 62 62 62 48 48 48 68 68 75 51 51 51 81.5 42.MA 3209B.5 45 45 45 53 37.5 41.2RSR.2RSR.TVH 3208B.5 1.5 1.TVH 3210B.5 1.TVH 3313DA Dimensiuni de montaj D1 min mm 44 44 44 44 47 47 47 49 49 49 49 52 52 52 54 54 54 57 57 57 61 61 64 64 66 66 66 66 69 69 69 72 72 74 74 77 77 D2 max 71 71 71 71 73 73 73 81 81 81 81 78 78 78 91 91 91 83 83 83 99 99 91 91 109 109 109 109 101 101 101 118 118 111 111 128 128 rg max 1.5 36.5 1.1 1.

rulmentul are un număr mai mare de bile. De aceea.1. iar arborele este rezemat şi centrat pe alţi doi rulmenţi radiali.17 [9]. Un extras cu date despre rulmenţii cu patru puncte de contact se dă în tabelul 5.8.2. Inelul exterior al rulmentului cu patru puncte de contact nu este centrat în carcasă (el este montat cu joc nominal).85) în care forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).07 Fa (5. Aceşti rulmenţi se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori mari ale arborilor (§ 3. atunci etapa a 5-a nu se aplică. De aici decurge faptul că rulmentul cu patru puncte de contact este rulmentul conducător. 1. care sunt rulmenţi liberi.8. cu precizările de mai jos. rulmentul se încarcă doar cu forţa axială din arbore.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1) pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi conducători. 174 . explică disponibilitatea lui de a suporta sarcini axiale mari. h) pot prelua forţe axiale mari. fapt care. În felul acesta rulmentul preia doar forţa axială din arbore. cele radiale fiind preluate de rulmenţii radiali (liberi). pot suporta şi forţe radiale.2).5 Rulmenţi cu patru puncte de contact Rulmenţii cu patru puncte de contact (fig. De asemenea.2. se utilizează ca rulmenţi axiali şi sunt montaţi ca aceştia. în ambele sensuri.8. 1. atunci trebuie subliniat faptul că forţele axiale pe care le pot prelua sunt mici (tab. Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5. 5. Dacă au rol de rulmenţi conducători.1. Dacă rulmentul este utilizat şi montat ca un rulment axial. Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri (tab. aşa cum rezultă şi din tabelul 1. Deoarece inelul interior este format din două bucăţi.Lagăre cu rulmenţi 5. împreună cu unghiul de contact de 35o. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [42]: P = 1.1.1. deşi ei pot fi clasificaţi ca rulmenţi radiali-axiali.1. Pentru etapa a 7-a: având în vedere faptul menţionat la etapa a 6-a. cât şi ca rulmenţi liberi. dar de mică valoare. Calculul continuă cu etapele 8-11. precum şi geometria internă a rulmentului. Pentru etapa a 6-a: ţinând seama de afirmaţiile din primul aliniat.1).

Alegerea şi calculul rulmenţilor Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.86) Fr . Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a. 175 .18).fix) (5. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. cu precizările pentru situaţiile de mai jos.90) în care Y0 are valorile date în tabelul 5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.8. 5. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: Fa . Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5. atunci din relaţia (5. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . pentru factorul Y se dau valori diferite pentru cele două cazuri. În acest tabel.6. Calculul se continuă cu etapele 8-11.fix) (5.89) În continuare se parcurg etapele 8-11.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).8.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. În acest tabel.87) Elementele necesare calcului (e.18.1. Y) se găsesc în tabelul 5.88) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .18.dacă ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5.65Fr + YFa (5. rulmentul suportă doar forţe radiale. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.44). Turaţia se consideră constantă. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.18 [9]. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. C 0 nec ≤ C 0 .

17 Rulmenţi cu patru puncte de contact a rs rs α α H J d D H J d α α rs rs D rn rn a 45º an bn B Unghi de contact α=35º Arborele Dimensiuni d mm 20 25 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 1.609 1.8 70.5 1.5 1.256 0.6 58 59 64.6 77.3 89.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 30 35 40 45 50 55 60 176 .5 40.9 30.1 1.7 76.379 0.3 72 81.184 0.6 34.5 50.8 93 106.359 0.6 70.697 1.5 2.1 1 1.1 1.1 2 1.8 73.1 49.8 66.1 1.934 0.1 1 1.6 63.1 41.3 84.2 37.89 2.3 44 47.4 63.4 43.5 77.5 84.39 0.504 0.76 0.5 2 1.399 0.171 0.1 1.467 0.2 D B rs min H ≈ J ≈ B N2 Două canale de reţinere Masa ≈ a ≈ 26 27 31 32 36 38 41 42 46 45 51 49 56 54 61 60 67 an bn rn kg 0.704 0.9 50.5 1.6 56.254 0.6 58.7 97.7 53.

5 44 36.5 1 1.5 76.6 31.5 64 102 61 110 80 127 96.6 18.1 min -1 FAG QJ304MPA QJ205MPA QJ305TVP QJ206MPA QJ306TVP QJ207MPA QJ307TVP QJ208TVP QJ308TVP QJ209TVP QJ309TVP QJ210MPA QJ310MPA QJ211TVP QJ311MPA QJ212TVP QJ312MPA 28000 26000 14000 20000 11000 18000 9500 9500 8500 8500 7500 13000 11000 7000 10000 6300 9000 177 .5 1 2 1.5 1 1.5 58.5 146 statică C0 kN 19.5 43 35.5 68 57 83 56 91.5 2.5 108 93 127 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 31 32 36 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 D2 max 45 46 55 56 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1.5 44 62 56 86.5 2 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 30 25.5 51 46.5 27.

8 32.1 38.3 32.8 43.065 23.3 32.5 29.226 30.1 35.152 0.048 19 0.1 1 1 1 1 1 1 1 1.7 43.3 32.138 0.7 35.2 29.6 0.7 0.3 20.1 26.9 20.206 0.1 39.5 23.1 31.8 50.18 Rulmenţi oscilanţi cu bile rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 11 14 14 17 12 16 16 14 19 19 14 14 14 18 18 15 21 21 15 15 15 18 18 18 18 17 17 24 24 24 0.9 0.328 Di ≈ H ≈ 29.073 21.157 0.3 33.6 0.3 37.9 23.1 1.111 0.6 0.7 26.6 29.258 0.155 0.5 0.7 30.254 33.118 0.134 0.1 32.2 29.2 29.9 0.3 37.5 38 35.1 37.2 0.151 0.1 1.4 31.2 46.5 29.057 0.061 0.1 1.8 50.3 46.7 40.1 38.1 1.5 33.9 43.1 50.1 J1 ≈ kg 0.152 0.116 0.363 0.6 0.8 50.163 27.3 26.6 1 0.135 0.335 0.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 20.2 41.6 0.1 44 40 D B rs min Bi ≈ K K.054 0.2 23.1 1.3 33.7 50.3 43.228 0.3 33.098 0.8 44.161 0.5 178 .9 38.9 44.1 H1 ≈ 30.2 29.9 45.1 34.1 1.5 38 41.085 25.5 41.1 22.1 53.7 43.2 38.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1.176 0.9 41.7 28 28.9 32.3 34.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 38.

35 3.3 10 12.46 0.48 2.TV 1304TV 2304TV 2304.4 41.4 46.4 2.93 1.29 0.04 2.9 3.88 1.6 32 32 32 32 32 D3 max 30.4 46.4 1.25 3.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 7.46 3.35 4.43 2.32 0.35 4.37 1.34 0.35 0.2 3.8 41.55 2.2RS.6 30.TV 1204TV 1204K.86 2.4 41.27 0.2 18 18 24.C3 11205TV 20000 20000 17000 17000 16000 16000 15000 15000 2205TV 2205.65 3.51 0.34 0.85 3 3.6 25.75 3.2RS.4 55 55 55 55 55 rg max 0.35 3.28 0.6 21.5 0.37 2.48 1.54 2.4 12.99 2.4 46.95 1.48 2.35 3.19 1.4 1.65 2.8 36.51 0.45 2.46 3.6 25.03 1.66 3.6 0.27 0.4 3.54 2.27 1.2 21.53 0.4 41.5 10 10 10 14.33 0.23 2.C3 1305TV 1305K.2 19.TV.04 3.TV 1303TV 2303TV 2303.37 1.35 4.29 2.6 30.46 3.94 2.28 0.2RS.TV.65 2.13 2.29 2.8 35.17 2.76 2.28 0.32 2.25 2.23 1.6 22.29 1.44 1.37 2.93 1.75 2.08 1.29 1.28 0.C3 2305TV 2305.37 2.27 2.46 0.2 21.46 2.TV.2RS.48 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.4 45 45 45 46.35 3.65 3.2 20.6 30.75 3.17 1.2 17 12.6 27 27 27 30.8 35.78 2.8 30.37 1.4 41.2 3.C3 2205K.34 1.TV 1205TV 1205K.35 0.5 9.TV.03 2.2 2.5 12.2 19.24 2.03 2.2 12.38 Turaţia limită min-1 26000 24000 15000 18000 22000 19000 14000 18000 17000 11000 18000 18000 13000 17000 11000 16000 16000 10000 16000 16000 10000 15000 9500 15000 9500 14000 14000 13000 8000 13000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.2RS.5 16 8 11.2RS.66 3.38 2.TV.34 2.6 22.6 30.34 2.6 0.33 0.2 22.29 0.78 2.94 1.6 25.2RS.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 28000 24000 20000 26000 22000 20000 19000 1202TV 2202TV 2202.4 46.48 0.4 3.86 1.C3 179 .37 1.12 2.4 41.24 1.04 3.24 2.5 18 24.54 3.76 3.03 1.86 1.28 0.TV 2302TV 1203TV 2203TV 2203.95 1.6 30.2RS.27 0.91 2.27 0.32 0.28 0.6 0.44 0.4 46.5 17 12.5 13.TV.34 2.28 0.TV 2205K.66 3.2 17 12.48 1.6 30.55 1.48 2.35 5 5 6.TV 2305K.24 3.27 0.66 2.2 12.6 0.15 7.29 2.86 2.C3 11204TV 24000 24000 20000 19000 18000 2204TV 2204.88 2.55 5 6.4 46.24 2.32 2.6 25.04 1.75 2.4 41.4 8 12.4 41.4 35.99 3 1.6 1 0.51 2.8 30.66 2.35 1.6 25.

1 1.379 40.922 1.9 54 54 54 54 67.1 1.7 45.5 1.273 0.698 50.5 1.9 H1 ≈ 40.1 1.5 62.1 1.55 0.5 67.1 1.3 46.2 0.432 0.8 69.7 51.7 47.3 41.7 67.5 47.5 38.96 0.476 0.899 Di ≈ H ≈ 51.364 37.9 0.6 59.252 0.8 70.384 0.1 51.9 51.414 0.8 54 51.38 0.1 1.1 40.5 43.1 1.5 0.3 75 78 71.476 0.217 0.5 1.4 59.324 0.8 53.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 37.6 63 54.408 0.7 59.9 59.319 0.268 0.744 0.5 67.8 59.5 1.517 0.5 1.5 66.5 54 57.8 67.6 0.1 40.7 47.9 59.488 0.1 1.3 46.5 1.5 44.5 45 45.389 0.8 67.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 40.1 1.5 39.1 71.9 0.221 0.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 16 16 16 20 20 20 20 19 19 27 27 27 17 17 17 23 23 23 23 21 21 31 31 31 18 18 18 23 23 23 23 23 23 33 33 33 1 1 1 1 1 1 1 1.1 1.708 0.1 J1 ≈ kg 0.442 0.8 70.1 1.5 56 52 48 D B rs min Bi ≈ K K.1 1.7 180 .1 1.8 67.1 1.7 57.5 1.4 59.2 49.7 47.3 59.9 54 51.7 47.3 59.3 75 75.3 51.465 0.554 43.507 0.5 39.4 59.9 51.975 0.1 1.5 1.1 1.5 1.5 45.1 41.5 66.722 49.8 57.5 54 52.6 62.1 52.3 75.3 64.1 1.1 1.3 0.7 67.01 0.7 53.1 64.3 45.246 0.8 75.7 47.1 1.3 54.528 0.3 38.

26 0.22 0.2RS.04 3.47 1.34 3.2RS.8 2.25 0.26 0.65 13.94 2.3 0.13 2.26 0.76 4.8 2.71 2.5 1.54 3.13 2.2RS.42 3.22 0.22 0.5 6.C3 11208TV 11000 11000 12000 12000 12000 12000 2208TV 2208.13 2.25 0.91 3.4 9.TV 2207K.TV 2208K.65 2.22 0.8 2.71 3.6 25.55 6.2 31.22 0.5 1.54 3.42 2.4 56.29 3.C3 2307TV 2307.2RS.26 0.82 2.C3 1207TV 1207K.29 4.34 3.3 31.2 9 5.TV 2206K.55 9.26 0.59 2.17 4.5 15.25 0.TV.25 3.43 2.C3 2207K.TV 2308K.6 15.04 3.2RS.34 4.65 2.43 0.9 2.45 2.4 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 73 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.55 9.95 4.64 1.3 8.47 2.2RS.65 6.47 0.9 2.5 1.TV.51 1.C3 2308TV 2308.35 2.55 6.64 2.2RS.04 2.5 15.95 4.65 5.52 1.TV.49 4.22 0.45 0.8 2.5 19.2 9 5.4 2.65 6.25 0.5 17000 17000 1206TV 1206K.91 3.2 8 8 11 8 11 6.65 2.6 35.C3 2208K.2 21.94 2.22 0.5 1.49 3.8 2.45 0.6 35.C3 1306TV 1306K.2 5.3 29 29 45 29 45 0.TV 2306K.35 2.39 1.65 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 15.25 0.5 16 16 16 32 16 32 16 25 25 39 25 39 19.9 2.9 2.6 35.5 1.C3 1308TV 1308K.13 2.TV.TV.C3 181 .2RS.29 4.5 1.64 1.26 0.C3 1208TV 1208K.43 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.5 21.76 4.3 19.2RS.TV.23 2.71 2.82 2.53 2.4 56.2 31.22 0.6 37 37 37 37 37 42 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 47 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 D3 max 56.TV.TV.2 5.22 0.25 0.25 0.34 4.34 3.52 1.3 0.53 2.59 1.47 2.TV.3 0.TV.49 4.3 0.4 56.3 31.53 2.5 1.91 3.5 1 1 1 1 1 1 1 1.39 2.94 2.9 2.6 21.6 25.9 2.29 3.47 0.94 2.65 9.23 2.TV.52 2.4 56.6 35.3 8.23 2.82 3.5 1.65 6.49 3.51 1.6 35.4 56.TV 2307K.22 0.65 4.3 6.65 4.TV.49 3.6 15.1 3.92 2.6 35.TV.91 3.59 1.C3 11206TV 14000 14000 14000 14000 14000 14000 15000 15000 2206TV 2206.51 2.9 2.23 2.65 6.17 3.C3 2306TV 2306.25 4.C3 11207TV 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 2207TV 2207.53 2.04 2.3 19.55 9.39 1.26 0.5 6.52 Turaţia limită min-1 14000 14000 8500 12000 8000 12000 8000 11000 11000 10000 6700 10000 12000 12000 7500 9500 7000 9500 7000 9500 9500 9000 6000 9000 10000 10000 6700 9000 6300 9000 6300 8500 8500 8000 5300 8000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.65 13.04 2.65 2.4 2.C3 1307TV 1307K.9 3.4 2.25 0.TV.52 2.91 3.47 2.1 4.4 56.47 1.26 0.5 19.TV.43 2.C3 2206K.53 2.45 3.

7 64 62.5 1.8 53.7 77.825 0.7 57.6 101.7 72.02 Di ≈ H ≈ 72.8 92 86.63 1.7 62.7 62.5 1.7 64 64 60 63.8 100.6 81 77.6 69.5 86.78 53.6 86.9 86.54 1.7 62.7 107 88.1 1.19 0.8 69.5 1.1 1.9 72.606 0.07 2.5 69.7 91.1 1.1 1.8 0.5 1.5 1.4 59 57.7 J1 ≈ kg 0.57 1.1 1.517 0.7 182 .9 90 86.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.5 1.866 60.5 69.505 0.8 71.7 59 57.1 2 2 2 2 2 1.9 90 86.9 91.7 75.6 75.7 77.5 1.6 69.7 H1 ≈ 57.1 1.5 60.13 68 68 0.27 2.52 65.454 0.9 72.5 0.59 0.9 92 91.34 1.1 1.4 1.1 1.8 78 78 71.4 2.6 84 84 84.1 1.9 71.5 1.55 70.4 75.2 71.6 77.9 88.73 0.22 1.556 0.2 65.7 72.5 2 2 2 2 2 60 58 58 D B rs min Bi ≈ K K.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 57.4 65.2 84 84.9 69.939 57.9 96 80 80 64 62.682 1.5 1.543 0.7 71.1 1.5 1.516 0.548 0.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 19 19 19 23 23 23 23 25 25 36 36 36 20 20 20 23 23 23 23 27 27 40 40 40 21 21 21 25 25 25 25 29 29 43 43 43 1.8 1.953 0.5 69.746 0.1 1.9 101.593 1.6 100.7 57.7 101.1 1.9 69.82 1.5 75.808 1.2 77.535 0.693 0.526 0.5 1.462 0.7 81 77.9 60 62.

12 4.15 8.24 0.21 0.C3 1210TV 1210K.12 5.55 2.43 0.27 5.92 3.5 1.C3 2210K.5 1.C3 1309TV 1309K.C3 2211K.17 3.7 3.TV.54 3.9 4.6 3.25 0.5 2.61 3.19 0.5 1.TV.3 20 10 10 10 12.TV.06 3.32 2.24 0.54 3.74 3.31 2.26 0.24 0.52 5.5 41.47 2.6 2.42 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.C3 11211TV 9000 9000 9500 9500 9500 9500 2211TV 2211.17 2.2RS.2RS.43 3.66 1.03 4.7 4.3 14.9 4.6 1.TV 2310K.47 3.5 1.31 2.C3 1311TV 1311K.7 3.C3 2309TV 2309.TV 2211K.21 0.51 2.24 0.C3 2311TV 2311.22 0.18 2.TV 2309K.21 0.8 41.TV 2311K.62 1.7 4.18 2.73 1.18 2.2RS.92 3.25 0.03 2.2 0.5 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1.TV.2RS.27 4.5 1.04 3.12 5.6 1.73 1.35 12.TV.TV.29 3.76 4.76 4.5 8.5 1.06 3.25 0.79 2.12 2.21 0.87 2.TV.26 0.43 0.19 0.52 5.TV 2210K.7 3.17 3.87 3.17 2.18 3.17 2.42 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 22 22 22 28 22 28 22 38 38 54 38 54 22.18 3.12 4.9 4.C3 2209K.9 4.8 28 22.5 1.7 10 12.04 3.3 20 14.2RS.05 4.21 0.79 1.5 1.87 2.15 9.TV.8 28 22.9 16.47 3.62 2.48 3.15 14.5 2 2 2 2 2 13000 13000 1209TV 1209K.32 2.TV.31 3.47 3.24 0.73 2.19 0.04 2.12 2.03 2.66 2.05 4.TV.2 0.TV.2 0.35 7.TV 2209K.5 64 41.33 4.35 7.47 2.43 3.24 0.2RS.9 16.C3 183 .C3 1310TV 1310K.32 3.54 3.8 22.5 8.24 0.54 2.C3 2310TV 2310.15 9.43 0.55 3.5 1.C3 11210TV 9500 9500 10000 10000 10000 10000 11000 11000 2210TV 2210.47 3.2RS.47 3.24 0.35 9 7.6 18 23.2RS.19 0.62 1.04 2.9 4.58 Turaţia limită min-1 9000 9000 6000 8500 5600 8500 5600 7500 7500 7000 4800 7000 8500 8500 5600 8000 5300 8000 5300 6700 6700 6300 4300 6300 7500 7500 5000 6700 4800 6700 4800 6000 6000 5600 3800 5600 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 64 64 64 64 64 64 66 66 66 66 66 D3 max 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1.9 12.31 3.15 8.19 0.51 4.5 1.2RS.12 4.35 9 7.2 0.33 7.12 4.TV.3 12.C3 1211TV 1211K.61 3.04 2.5 1.TV.2 0.58 2.5 64 27 27 27 39 27 39 27 51 51 75 51 75 0.5 1.32 2.8 22.29 4.32 3.74 3.48 2.7 10 18 18 23.TV.31 2.3 8.C3 11209TV 10000 10000 11000 11000 11000 11000 12000 12000 2209TV 2209.TV.22 0.66 1.79 1.43 0.

8 98.8 95.5 1.5 2.5 98.6 78 76.8 95.6 78 87 87 77 77 184 .51 70.5 1.5 1.97 1.894 0.1 109.8 H1 ≈ 78 95.05 1.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 78 78 78 J1 ≈ kg 0.2 112.4 70.4 1.1 2.13 1.9 98.5 76.88 1.8 95.5 1.1 62 D B rs min Bi ≈ K K.1 2.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 22 22 22 28 28 28 28 31 31 46 46 1.52 Di ≈ H ≈ 95.5 1.94 2.9 112.05 1.1 2.1 98.03 1.2 109.58 2.

64 3.1 10000 10000 1212TV 1212K.18 0.62 Turaţia limită min-1 6700 6700 4500 6300 4300 6300 4300 5300 5300 5000 5000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 69 69 69 69 69 69 69 72 72 72 72 D3 max 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 rg max 1.18 0.37 4.C3 2212K.1 2.23 0.TV.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 30 30 30 47.5 2.47 3.37 4.16 5.18 0.5 1.5 0.47 3.5 30 57 57 86.TV.47 2.6 11.77 2.1 2.2RS.82 3.5 30 47.6 11.47 2.23 0.28 2.5 1.TV 2212K.4 2.2RS.C3 1312TV 1312K.6 16.1 2.64 3.69 3.16 5.TV.28 4.9 2.8 28 28 3.6 11.69 3.41 0.64 2.C3 185 .41 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.77 1.18 0.5 1.5 86.55 1.64 2.8 20.62 1.6 20.C3 2312TV 2312K.82 3.4 11.37 5.9 1.5 1.6 16.37 5.6 11.64 2.TV.55 5.5 1.23 0.C3 11212TV 8500 8500 9000 9000 8500 8500 2212TV 2212.18 0.TV.37 4.5 1.23 0.47 2.

De aceea. cu precizările pentru situaţiile de mai jos.diametrul mediu al rulmentului (mm). rulmentul suportă doar forţe radiale.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. f b = 0. Rulmentului de tip NJ i se poate ataşa un inel. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.diametrul alezajului rulmentului (mm). Calculul rulmenţilor radiali cu role cilindrice urmează metodologia de la §5.2. Rulmenţii de tip NUP pot folosiţi şi ca rulmenţi conducători. permiţând acum rulmentului NJ+HJ să preia forţe axiale în ambele sensuri.8. n – turaţia rulmentului (rot/min). d .19).vâscozitatea uleiului la temperatura de funcţionare (mm2/s). Un rulment radial cu role cilindrice de tip N sau NU se utilizează numai ca rulment liber. vâscozitatea uleiului de bază din componenţa unsorii (la ungerea cu unsoare consistentă) (mm2/s). rulmentul NUP poate fixa arborele în ambele sensuri.Lagăre cu rulmenţi 5. Rulmenţii de tip NJ au doi umeri la inelul exterior şi unul singur la cel interior.92) unde f b este un factor care are valorile: f b = 0.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. D diametrul exterior al rulmentului (mm). precum şi o şaibă laterală. Turaţia se consideră constantă. care formează al doilea umăr la inelul interior.0048 pentru rulmenţii care au colivie. d M = 0. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. deoarece au doi umeri la inelul interior şi câte un umăr la inelul interior.1. opusă umărului de la inelul interior (vezi şi tabelul 5. care materializează al doilea umăr la inelul interior. inelul HJ.5 ( D + d ) . un rulment NJ poate fixa axial arborele într-un singur sens.1. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: 186 .8.91) în care FaH este forţa axială admisibilă. ν . Forţa axială Fa care poate fi preluată de rulmenţii de tip NUP sau NJ+HJ trebuie să satisfacă inegalitatea: Fa ≤ FaH (5. De aceea. Ea are expresia [9]: FaH ⎡ fb ⋅ d M ⋅ n ⋅ ν ⋅ ( D 2 − d 2 ) ⎤ ⎥ =⎢ 7 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/ 2 ( N) (5.8.0061 pentru rulmenţii „full-complement” (rulmenţi fără colivie).

20). La etapa a 6-a.19 Sarcini dinamice echivalente la rulmenţii radiali cu role cilindrice Raportul Sarcina dinamică Seria de dimensiuni Fa / Fr echivalentă 19. 5.5Fa Valoarea maximă admisă a raportului Fa / Fr este Fa / Fr = 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . 2 2 E . C 0 nec ≤ C 0 .95) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. pentru forţe axiale mici ( Fa ≤ 0. 23E .23 Fa / Fr ≤ 0. sarcina dinamică echivalentă se determină pe baza tabelului 5. 23E.20) pot fi utilizaţi ca rulmenţi conducători. 3E 29V . 187 . 3. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu role cilindrice se dă în tabelul 5.17 Fa / Fr ≤ 0. Rulmentul este utilizat ca rulment conducător Rulmenţii de tipul NUP sau NJ+HJ (tab. 22.44).23 Fa / Fr > 0.93Fr + 0.4 Calculul se continuă cu etapele 8-11. Tabelul 5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.fix) (5. 10. atunci din relaţia (5.11 Fa / Fr ≤ 0. 4 Fr ).17 Fa / Fr > 0.69 Fa Pe = Fr Pe = 0. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr (5. În acest tabel.fix) (5.33Fa Pe = Fr Pe = 0.08 Pe = Fr Pe = 0. 23VH 23.11 Fa / Fr > 0. 22 E 23.20 [9].19 [9]. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.93Fr + 0. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).08 Fa / Fr > 0.93) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . 5.6.93Fr + 0. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. La etapa a 7-a.94) În continuare se parcurg etapele 8-11.45Fa Pe = Fr Pe = 0.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.96 Fr + 0. 50C Fa / Fr ≤ 0. 23VH 30V 50 B.

5 41.6 21.6 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 45.3 0.1 24.6 0.3 31.1 3 3.6 0.3 1.6 27.5 7 4 1.6 0.053 0.3 30.5 26.5 46.2 1.3 0.5 46.5 31.073 0.1 0.6 1.15 0.005 0.245 0.7 34.6 0.6 0.8 1 0.4 1.2 26.5 2.119 0.5 54 54 54 54 19.5 46.8 43.2 41.219 0.5 41.1 1.2 1.6 0.6 0.5 45.5 41.6 0.1 35.6 0.4 39.1 22.5 31.3 19.5 46.1 1.012 0.015 0.6 1.6 0.6 0.6 0.5 30.1 22.5 2.6 1.7 34.019 0.215 0.6 0.5 45.6 0.25 0.5 31.1 22.5 4 38.5 3.7 6 3 1.127 0.009 0.242 0.3 19.5 1.6 50.5 4 2.1 22.145 0.6 0.6 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.9 6.1 1.6 0.3 35.5 3 6 3 6.5 27.5 32.5 41.8 38.01 0.7 31.5 41.3 30.2 40.4 42.154 0.3 31.5 32.051 0.5 3 2.7 34.6 5.135 0.7 1.153 0.5 45.6 50.14 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1.164 0.068 0.1 38.2 24.3 0.6 0.2 1.5 3 6.224 0.8 1 1 1.6 0.256 30.3 0.6 0.1 1.169 0.8 1.2 40.047 0.1 38.5 31.5 26.055 0.018 0.1 r1s min 0.5 27.07 0.112 0.3 31.16 0.7 24.7 1.9 27.5 46.3 0.1 22.3 0.6 0.3 0.5 1.8 42.1 35.6 0.4 34.2 24.146 0.3 22.5 3 1.3 43.8 38.1 1.8 38.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.124 0.083 0.014 0.1 35.9 1.6 0.4 42.6 0.3 3.6 0.7 29.5 45.048 0.5 41.5 27.5 41.8 38.8 43.8 1.7 29.6 0.6 0.5 32.2 1.1 0.5 27.4 42.1 40.8 43.025 0.7 1.5 31.6 0.5 31.5 26.1 22.8 43.1 E F H ≈ J ≈ 21.1 35.5 45.1 1.1 35.5 32.9 24.7 38.20 Rulmenţi radiali cu role cilindrice a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FE D J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 47 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 11 11 11 12 12 12 12 16 16 16 14 14 14 14 14 14 14 18 18 18 15 15 15 21 21 21 12 15 15 15 15 18 18 18 17 17 17 17 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 0.8 50.5 46.6 1.5 3 6.5 26.012 0.5 5.1 1.5 26.117 0.2 1.7 29.1 37.5 32.5 46.156 0.1 1.9 24.4 42.5 31.5 34 34 34 34 28 28 5 2.6 0.1 1.2 17 32.1 1.1 37.012 0.Inelul ment HJ kg 0.7 34.8 43.5 4 7.114 0.3 0.3 0.069 0.8 38.3 0.5 2.174 0.122 0.7 29.6 29.4 42.137 0.5 26.5 27.6 0.1 24.5 37.5 3 0.7 24.1 1.1 35.5 0.049 0.5 27.2 188 .

TVP2 29 N305E.6 0.5 18.6 0.6 17.5 21.TVP2 HJ203E NU203E.TVP2 NJ204E.6 22 22 22 21.4 21 21 21 21 D1 max 18.6 14.TVP2 21 NJ303E.6 0.TVP2 NUP303E.5 27.8 42.5 26 26 26 26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 30 31 31 31 31 31 31 31 33 33 33 33 D2 min 20 20 20 23 23 23 23 23 23 23 25 25 25 29 29 29 29 29 29 29 30 30 30 30 30 30 32 34 34 34 34 34 34 34 37 37 37 37 D3 min 22 22 22 28 28 28 28 26 26 26 28 28 28 32 32 32 32 32 32 32 33 33 33 33 33 33 33 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 D4 max 32.5 31.6 0.6 14.3 0.TVP2 24 NUP2204E.TVP2 HJ205E NU205E.3 0.6 17.6 32.5 21.6 32.6 0.TVP2 HJ2203E 21 NU2203E.6 0.6 1 0.5 34.TVP2 NU202E.6 0.TVP2 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG HJ202E D1 min mm 17.TVP2 NJ205E.6 0.2 24 24 24 24 NJ2204E.6 0.5 13.8 42.8 41 41 41 41 41 41 41 45 45 45 45 45 45 44 46 46 46 46 46 46 46 55 55 55 55 55 53 48 45 43 40 D5 min 31 D6 max 29 rg max 0.TVP2 24 NUP2304E.5 18.TVP2 NUP305E.TVP2 NUP205E.TVP2 NJ305E.6 0.3 0.5 statică C0 kN 10.5 34.TVP2 NUP304E.3 0.2 21.5 24.6 0.3 0.5 27.6 0.7 12.5 27.6 0.6 0.6 0.2 21.TVP2 27 29 29 29 29 NJ2205E.4 14.5 27.TVP2 21 NUP2203E.5 21.TVP2 29 NUP2205E.TVP2 24 24 24 NJ2304E.5 34.6 1 0.5 32.5 21.5 41.5 27.6 0.TVP2 HJ305E NU305E.6 36 36 36 36 36 36 36 42.6 1 0.5 32.5 27.6 1 1 1 1 N203E.4 17.5 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 22000 22000 22000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 14000 14000 14000 14000 14000 14000 28000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 12000 12000 12000 12000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 15000 15000 15000 15000 13000 13000 13000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 15000 14000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 FAG N202E.7 12.5 41.TVP2 N204E.TVP2 NUP204E.5 37.6 1 0.4 17.TVP2 NJ202E.6 0.6 0.TVP2 HJ303E NU303E.5 34.5 37.6 0.6 0.TVP2 24 NJ304E.5 37.TVP2 HJ2204E 24 NU2204E.2 21.5 41.5 41.TVP2 36 34 NJ2203E.5 23.5 21.TVP2 NUP203E.5 24.3 0.5 21.6 17.2 21.5 23.TVP2 NJ203E.TVP2 HJ204E NU204E.5 24.5 31.5 41.5 41.6 0.5 25.6 1.TVP2 32 32 32 32 189 .5 34.6 0.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 HJ2304E 24 NU2304E.6 0.TVP2 HJ304E NU304E.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.2 24.3 0.5 32.5 27.6 0.5 31 31 31 27 27 27 39 39 39 12 27.5 37.5 31.1 1 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.6 0.6 14.4 10.5 23.5 25.6 0.6 24 24 24 25.TVP2 21.4 29 29 29 29 34.TVP2 HJ2205E 29 NU2205E.7 17.4 10.6 0.5 41.5 21.TVP2 24 NU1005 N205E.

5 40.1 1.5 40.6 0.5 40.2 2.1 1.1 1.5 9.1 38.2 70.1 1.5 8.2 7 4 0.1 3 4.5 190 .2 46.2 2.3 45 45 45 45 45 4.1 1.5 9.1 0.1 1.5 1.2 59.5 40.5 37.1 1.5 55.7 3.5 55.6 66.5 0.6 0.5 37.5 59.261 0.1 1.6 0.5 62.379 0.3 J ≈ 38.5 1.406 0.366 0.1 1.5 55.1 E F H ≈ 50.5 8.1 1.5 52.7 54 54 54.043 0.736 0.3 41.2 70.5 1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 1.5 1.54 0.1 1.5 5 0.1 r1s min 1.2 1.2 70.6 0.486 0.027 0.Inelul ment HJ kg 0.5 49.5 6 0.1 1.181 0.1 1.268 0.5 55 64 64 64 64 64 64 64 70.3 41.025 0.2 59.1 1.1 3.5 5 1 1 1 3.219 0.3 68.6 50.506 0.5 71.303 0.1 1.208 0.064 0.2 68.6 66.6 46.399 54 54 54 48.5 8 4 4 1.5 37.6 1.2 59.5 71.6 0.6 0.1 1.1 1.042 0.5 52.1 0.7 0.1 1.2 46.5 5 2.034 0.1 1.1 41.1 1.1 1.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.06 0.5 37.1 1.213 0.5 40.2 70.4 1.1 1.1 1.5 1.035 0.6 0.5 2.2 52.2 59.2 61 71.356 0.6 0.2 46.7 0.5 62.23 0.6 0.496 0.1 1.3 68.349 0.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 55 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 62 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 68 80 80 80 80 24 24 24 13 16 16 16 16 20 20 20 19 19 19 19 27 27 27 14 17 17 17 17 23 23 23 21 21 21 21 31 31 31 15 18 18 18 18 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.6 0.5 1.6 1.5 71.6 3 8.6 0.5 55.6 7 4 1.5 4 1.4 41.1 1.5 49.2 70.5 1.026 0.1 52.5 11 6 2.1 1.6 66.5 40.5 1.5 55.5 37.2 46.376 0.5 52.6 58.301 0.1 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 62.5 55.6 48 48 48 48 48 51 51 51 51 51 5 2.9 1.5 40.723 0.6 0.358 0.1 1.2 3 7.6 0.4 61 61 61 61 61 61 66.3 41.1 1.2 46.2 47 49.6 1.389 0.1 1.5 62.751 0.5 34 34 34 36.5 49.2 3.1 1.368 0.6 1.309 0.427 0.255 0.5 37.5 55.5 62.1 1.2 59.551 0.6 50.5 4 2.6 0.529 0.363 0.5 52.1 1.1 1 1.6 66.5 62.5 62.9 30 2.1 1.6 0.1 1.5 37.486 0.385 0.129 0.2 70.2 46.6 66.416 0.5 42 44 44 44 44 44 44 44 46.05 0.5 52.6 0.317 0.205 0.

5 1.6 0.6 0.6 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 57 57 57 16.6 1 1 1 1 NJ2305E.5 63 63 63 63 98 98 98 32 53 53 53 53 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 12000 12000 12000 24000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 20000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 19000 9000 9000 9000 9000 10000 10000 10000 13000 11000 11000 11000 11000 9500 9500 9500 11000 11000 11000 11000 8500 8500 8500 11000 9500 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9500 9500 9500 9500 8000 8000 8000 10000 9000 9000 9000 9000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 33 33 33 35 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 40 40 40 41 43 43 43 43 43 43 43 45 45 45 45 45 45 45 46 49 49 49 49 D2 min 37 37 37 38 40 40 40 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 44 46 46 46 46 46 46 46 48 48 48 48 48 48 48 49 52 52 52 52 D3 min 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 48 48 48 48 48 48 48 45 50 50 50 50 50 50 50 53 53 53 53 53 53 53 51 56 56 56 56 D4 max 55 55 55 50 56 56 56 56 56 56 56 65 65 65 65 65 65 65 57 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 71 63 73 73 73 73 73 70 71 69 65 63 64 61 57 54 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.TVP2 HJ207E NU207E.TVP2 37 37 37 37 NJ2306E.TVP2 HJ206E NU206E.TVP2 HJ306E NU306E.5 1.6 0.5 37.TVP2 37 NUP2306E.6 0.TVP2 NJ207E.5 1.TVP2 38 39 39 39 39 NJ2207E.TVP2 HJ208E NU208E.TVP2 HJ2305E 32 NU2305E.TVP2 NJ208E.5 24.TVP2 NJ306E.5 65.TVP2 HJ2307E 42 NU2307E.TVP2 HJ2306E 37 NU2306E.5 1 1 1 1 1 rg1 max 1 1 1 0.TVP2 37 NU1007M1 N207E.6 0.TVP2 39 NUP2207E.6 0.TVP2 33 34 34 34 34 NJ2206E.6 0.TVP2 42 42 42 42 NJ2307E.5 1.TVP2 NUP206E.5 37.TVP2 34 NUP2206E.TVP2 43 47 47 47 47 191 .TVP2 NUP208E.5 91.6 0.5 73.TVP2 NJ206E.5 91.6 0.5 50 50 50 48 48 48 48 75 75 75 26 50 50 50 50 65.5 37.TVP2 HJ2206E 34 NU2206E.TVP2 32 NU1006 N206E.TVP2 NUP306E.TVP2 42 NU1008M1 N208E.TVP2 34 N306E.TVP2 32 NUP2305E.6 0.5 73.6 0.TVP2 39 N307E.6 0.TVP2 42 NUP2307E.6 0.5 29 53 53 53 53 statică C0 kN 56 56 56 16 37.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 HJ307E NU307E.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 HJ2207E 39 NU2207E.TVP2 NUP307E.5 65.TVP2 NJ307E.5 1.5 1.6 39 39 39 39 49 49 49 51 51 51 51 73.TVP2 NUP207E.5 50 50 50 50 62 62 62 64 64 64 64 91.

5 81.21 1.5 65 65 65 65 65 65 65 9 4 11 4 12.1 84.3 4.5 1.9 75.1 84.893 0.518 0.5 54.1 1.5 58.5 58.5 4 11.5 59.11 0.659 0.1 1.3 6.6 1.5 59 59 59 59 59 64.2 2.5 1.5 58.1 1.5 1.5 57.5 64.544 0.5 1.051 0.5 57.5 1.1 1.3 71.532 0.5 97 97 97 97 97 97 97 49.5 1.434 0.5 49.5 76.5 76.5 5.1 1.5 76.1 1.093 0.5 92.1 1.1 1.33 1.1 1.061 0.1 1.268 0.5 1 1.5 59.3 9 5 1.5 1.3 78.5 54.5 59.5 1.4 64.5 1.5 1.5 58.559 0.4 64.5 1.088 0.5 0.517 0.7 4 9 5 1.5 59.9 75.5 76.958 0.1 84.1 1.934 1.5 1.5 13 7 2.3 78.9 75.5 58.1 1.5 54.5 80 80 80 80 80 80 80 67.3 73.5 7 1 1 1 3.3 71.2 1.1 1.5 81.5 88.9 75.5 71.2 3.5 76.656 0.5 1.1 1.5 58.5 1.5 73.503 0.674 0.5 88.055 0.5 81.3 1.75 1.5 57.5 59.5 1.1 1.999 0.3 78.5 5 1 1.5 57.9 64.1 84.3 75.457 0.5 76.3 71.3 73.7 1.6 1.5 81.434 0.1 1.3 1.1 69.978 0.116 71.3 68.5 81.151 0.5 88.5 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.1 1.1 2 2 2 2 2 2 2 E F H ≈ 68.1 1.5 92.16 1.1 2 2 2 2 2 2 2 r1s min 1.5 92.5 81.77 1.1 1.1 1.5 88.5 81.4 64.913 0.573 0.5 1.2 4 13 8 1.5 59.3 1.5 0.6 1.5 88.5 71.5 54.5 1.7 2.5 1.1 84.5 92.3 84.3 73.5 52 52 52 52 52 52 52 52.5 1.5 2.19 1.3 73.3 92.5 6 2 64 64 64 64 64 71.1 1.5 1.1 1.5 88.1 1.7 1.5 5 1.5 8 4.1 1.1 1.5 9 5 1.061 0.586 0.5 57.3 68.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 1.445 0.3 1.5 54.36 0.1 1.504 0.5 1.5 54.5 1.9 1 0.82 0.5 59.5 1.1 1.5 1.3 71.28 0.49 0.3 1.5 8.16 1.055 0.488 0.5 54.7 7 7 2.5 5 14.3 73.Inelul ment HJ kg 0.1 1.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 90 90 90 90 90 90 90 75 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 100 80 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 110 110 23 23 23 23 23 23 23 33 33 33 16 19 19 19 19 23 23 23 25 25 25 25 36 36 36 16 20 20 20 20 23 23 23 27 27 27 27 40 40 40 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.492 0.688 0.891 0.5 1 1.5 1.5 92.5 49.158 192 .3 78.9 75.5 72.1 1.5 88.5 J ≈ 54 54 57.1 1.5 76.5 58.5 1.1 1.3 78.1 1.5 78.

TVP2 HJ2210E 57 NU2210E.TVP2 NJ309E.TVP2 54 54 54 54 NJ2309E.TVP2 HJ210E NU210E.TVP2 52 N309E.5 1.5 1.TVP2 61 61 61 61 NJ2310E.TVP2 49 NU1009M1 N209E.5 100 100 100 100 153 153 153 41.6 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 NJ2208E.5 81.5 1.6 1 1 1 1 1 1 1 1.TVP2 54 NU1010M1 N210E.5 81.TVP2 HJ209E NU209E.TVP2 HJ2310E 61 NU2310E.5 1.TVP2 61 193 .Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 71 71 71 81.TVP2 HJ310E NU310E.5 73.TVP2 HJ2309E 54 NU2309E.5 1.5 1.5 1.5 0.5 1.5 1.5 98 98 98 98 137 137 137 36 64 64 64 64 78 78 78 110 110 110 110 163 163 163 statică C0 kN 75 75 75 78 78 78 78 120 120 120 39 63 63 63 63 81.5 1.5 81.5 1.5 1.TVP2 NUP210E.TVP2 47 NUP2208E.5 1.5 1.5 1.TVP2 NJ209E.TVP2 NUP309E.TVP2 54 NUP2309E.5 1.TVP2 NUP209E.5 81.TVP2 HJ2209E 52 NU2209E.TVP2 NUP308E.TVP2 HJ2208E 47 NU2208E.TVP2 NJ310E.TVP2 NUP310E.5 68 68 68 68 88 88 88 114 114 114 114 186 186 186 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 9000 9000 9000 7500 7500 7500 7500 7500 7500 7500 16000 8500 8500 8500 8500 8500 8500 8500 6700 6700 6700 6700 6700 6700 6700 15000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 7500 7500 7500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 9500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 7500 7500 7500 7500 6300 6300 6300 8500 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 7000 7000 7000 7000 6000 6000 6000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 49 49 49 51 51 51 51 51 51 51 52 54 54 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 57 58 58 58 58 58 58 58 63 63 63 63 63 63 63 D2 min 52 52 52 55 55 55 55 55 55 55 54 57 57 57 57 57 57 57 60 60 60 60 60 60 60 59 62 62 62 62 62 62 62 67 67 67 67 67 67 67 D3 min 56 56 56 60 60 60 60 60 60 60 56 61 61 61 61 61 61 61 66 66 66 66 66 66 66 62 67 67 67 67 67 67 67 73 73 73 73 73 73 73 D4 max 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 70 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 91 75 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 99 99 98 96 83 80 90 87 78 75 81 79 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1.5 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 rg1 max 1 1 1 1.TVP2 HJ308E NU308E.5 73.5 1.TVP2 49 NUP2308E.TVP2 49 49 49 49 NJ2308E.5 81.5 1.TVP2 53 57 57 57 57 NJ2210E.TVP2 47 N308E.TVP2 HJ309E NU309E.5 1.TVP2 52 NUP2209E.5 61 61 61 61 73.TVP2 48 52 52 52 52 NJ2209E.TVP2 NJ210E.TVP2 NJ308E.5 1.5 1.TVP2 57 N310E.TVP2 HJ2308E 49 NU2308E.5 1.5 0.5 1.5 112 112 112 34.TVP2 57 NUP2210E.5 1.TVP2 61 NUP2310E.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1.

5 6.5 3.3 84.1 1.9 1.5 1.6 1.5 90 90 90 90 90 90 90 106.108 0.5 1.5 106.3 84.8 1.5 85.827 0.1 1.93 2.5 77.5 1.1 2.78 2.83 2.665 0.6 109.6 86.4 101.8 4 10 6 1.3 9.5 70.194 90 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 120 120 95 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 130 130 130 18 21 21 21 21 25 25 25 29 29 29 29 43 43 43 18 22 22 22 22 28 28 28 31 31 31 31 46 46 46 80.5 84.4 101.5 1.1 E F H ≈ 77.6 1.8 70.5 9 3.48 1.4 101.5 16 9 3.1 2.5 84.85 1.6 109.089 0.48 1.5 72 72 72 72 72 72 72 77 77 77 77 77 77 77 2.3 96.231 0.8 0.3 3.845 0.88 0.1 r1s min 1 1. în raport cu poziţia centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului) 194 .828 1.1 2.5 69.1 96.5 1.5 1.5 2.087 0.5 1.668 0.6 10 6 1.4 101.5 1.1 109.5 1.5 1.1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 3.5 77.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 1 B NJ B NU B NUP s 1) D B rs min 1.5 2.5 66 66 66 66 66 66 66 70.5 1.1 2.679 0.1 2.1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.1 96.54 2.5 106.5 9 1.1 1.6 5 15.31 0.5 106.108 0.6 109.5 2 2 2 2 2 2 2 1.6 109.5 77.5 70.84 1.1 2.5 77.8 70.3 84.6 86.5 100 100 100 100 100 100 100 115 115 115 115 115 115 115 64.5 1.5 3.3 77.8 0.5 70.5 10 6 1.8 77.27 2.1 1.812 0.1 1.5 1.5 106.3 86.478 0.5 7 5.5 70.23 2.5 77.1 1.1 1.3 4 14 9 1.5 1.12 1.89 1.5 70.5 6 0.202 0.5 1.5 1.5 106.5 1.1 1.08 1.1 2.6 101.Inelul ment HJ kg 0.6 J ≈ n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.8 70.824 0.8 1.1 1.5 70.51 1.5 1.796 0.1 96.693 0.5 77.3 1.5 106.45 0.1 96.241 ) Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.1 2.8 1.1 2.909 1.6 86.6 86.4 82.4 101.1 96.6 109.1 2.5 77.1 2.4 70.8 0.5 4 14.8 70.6 86.6 1.5 77.

TVP2 66 NU1012M1 N212E.5 1.5 1.5 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 41.TVP2 NUP311E.5 1.1 2.1 2.5 1.1 2.TVP2 HJ311E NU311E.5 1.TVP2 HJ2311E 66 NU2311E.5 83 83 83 83 98 98 98 134 134 134 134 200 200 200 44 95 95 95 95 129 129 129 150 150 150 150 224 224 224 statică C0 kN 50 95 95 95 95 118 118 118 140 140 140 140 228 228 228 55 104 104 104 104 153 153 153 156 156 156 156 260 260 260 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 14000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 13000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 8000 6700 6700 6700 6700 5600 5600 5600 6700 6700 6700 6700 5300 5300 5300 7500 6300 6300 6300 6300 5300 5300 5300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 FAG NU1011M1 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm 60 62 62 62 62 D1 max 63 65 65 65 65 65 65 65 69 69 69 69 69 69 69 68 71 71 71 71 71 71 71 75 75 75 75 75 75 75 D2 min 66 68 68 68 68 68 68 68 72 72 72 72 72 72 72 71 75 75 75 75 75 75 75 79 79 79 79 79 79 79 D3 min 69 73 73 73 73 73 73 73 80 80 80 80 80 80 80 74 80 80 80 80 80 80 80 86 86 86 86 86 86 86 D4 max 84 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 109 109 89 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 118 118 118 116 114 101 99 108 105 91 89 D5 min D6 max rg max 1 1.1 2.1 2.TVP2 65 69 69 69 69 NJ2212E.TVP2 66 66 66 66 NJ2311E.5 1.TVP2 69 NUP2212E.TVP2 HJ2211E 62 NU2211E.1 2.5 1.1 2.1 2.TVP2 NJ212E.5 1.1 2.5 1.TVP2 66 NUP2311E.TVP2 HJ2212E 69 NU2212E.1 2.1 rg1 max 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.TVP2 69 N312E.TVP2 72 NUP2312E.5 2.5 1.1 2.1 2.1 N211E.TVP2 HJ312E NU312E.TVP2 72 195 .TVP2 62 N311E.TVP2 72 72 72 72 NJ2312E.5 1.TVP2 62 NUP2211E.TVP2 HJ211E NU211E.TVP2 NJ2211E.TVP2 NUP312E.TVP2 HJ2312E 72 NU2312E.TVP2 NJ311E.5 1.5 1.TVP2 NJ211E.5 1.TVP2 NJ312E.5 1.5 1.TVP2 NUP211E.5 2 2 2 2 2 2 2 1 1.TVP2 HJ212E NU212E.5 1.TVP2 NUP212E.5 2.

dacă ≤ e atunci PeI = FrI (5. aşa cum rezultă din figurile 2. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi.5 şi 2.98) (5. Pe de o parte.4 FrI + YFaI PeII = 0. cu precizările care urmează.7. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O. în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O . mărimea forţelor). În acel rulment. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă.1.22. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.8.2. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este. analog.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la un inel la rolă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact. analog.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. dacă . 196 . Luând în considerare această particularitate. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). la rândul ei. dacă FaII ≤ e atunci FrII FaI >e FrI PeII = FrII PeI = 0. forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie.dacă şi.1. Calculul se continuă cu etapele 8-11. astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă.96) FrI şi. § 1. La etapa a 6-a.Lagăre cu rulmenţi 5. La acest tip de rulmenţi.97) (5.99) atunci FaII > e atunci FrII Elementele necesare calculului (e. sens şi mărime constante Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu role conice sunt date în tabelul 1. Pe de altă parte. Y) se găsesc în tabelul 5.4 FrII + YFaII (5. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5.8. fie pereche („sistem de rulmenţi”).21. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: FaI . Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi fie cu conducere reciprocă.

Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.5 ⎜ rI − rII ⎟ Y YII ⎠ ⎝ I FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 FrI YI FaII = FaI + A II FrII A I FrI 1c FrI FrII ≥ YI YII A≥0 FaI = 0. în funcţie de situaţiile de mai jos: 197 .5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FaI = FaII − A FaII = 0.5 FrI YI FaII = FaI − A I FrI A FrII II 2b Montaj în O FaI = FaII + A FaII = 0.5FrII YII I FrI A FrII II 1b Montaj în O FaI = 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 FrII YII Sarcina statică echivalentă se calculează.5 FrI YI FaII = FaI + A Montaj în X 2a FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.21 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu role conice Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X 1a FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 FrII YII II FrII A I FrI 2c FrI FrII ≤ YI YII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ YII ⎠ ⎝ YI FaI = 0.

deoarece forţele axiale interioare.44). deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.8. după cum perechea de rulmenţi se află în lagărul I sau în lagărul II. forţele au indicele I sau II. forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore).8. sunt date în tabelul 5.Lagăre cu rulmenţi . în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5. care se datorează înclinării căilor de rulare ale inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru.6.100) (5. Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. 2.103) În aceste relaţii. 198 .10). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu role conice se dă în tabelul 5.103).dacă ≤e Fr . se utilizează relaţiile: Fa atunci Pe = Fr + YFa (5. care trebuie să respecte inegalitatea (5.dacă . Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.1).67 Fr + YFa (5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. C 0 nec ≤ C 0 .5Fr + Y0 Fa (5. La etapa a 7-a de calcul (§ 5. atunci din relaţia (5. respectiv FaII . 2. la etapa a 6-a de calcul (conform § 5. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr .102 şi 5. Ca urmare.22). radială şi axială ( FrI . se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr .9.dacă Fa 1 ≤ Fr 2 ⋅ Y0 Fa 1 > Fr 2 ⋅ Y0 atunci atunci P0 = Fr P0 = 0. FrII ). Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. În acest tabel.22 [9].1) se va ţine seama de acest aspect. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi pereche („sistem de rulmenţi”) în X sau în O (fig. În această situaţie. pentru fiecare rulment. FaI .101) unde. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec . în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din tabelul 5.102) .23 [9].

iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . în care C 0 este sarcina statică de bază a perechii de rulmenţi (din tabelul 5. care trebuie să respecte inegalitatea (5.2). verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.fix) (5.23. valoarea lui C per este dată în tabelul 5.8.44). Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.23 (notată cu C).107) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5. cât şi ca rulmenţi conducători.8.2. În acest din urmă caz.fix) În continuare se parcurg etapele 8-11. Rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând pot prelua sarcini radiale mari şi se adaptează unor deformaţii unghiulare flexionale importante ale arborelui (§ 3.1).23).6.1.8.Alegerea şi calculul rulmenţilor În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). Robusteţea lor asigură o foarte bună comportare la sarcini radiale cu şocuri. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role butoi pe un rând sunt date în tabelul 1. (5. 5.104) în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. 199 . Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. se menţionează că ei au o capacitate limitată de a prelua sarcini axiale. Legat de etapa a 10-a.105) în care valorile factorului Y0 se dau în tabelul 5. C 0 nec ≤ C 0 .57): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5.106) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .1). Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X. Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5. atunci din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .8. rulmentul suportă doar forţe radiale.

Se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori relativ mari ale arborelui (§ 3. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.8.6. cât şi ca rulmenţi conducători. 5.dacă Fr .5.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .111) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5.44). sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = Fr + 9.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .fix) În continuare se parcurg etapele 8-11. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând se dă în tabelul 5.1).2).109) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. (5.1). La etapa a 7-a (§ 5.5 Fa (5.8. rulmentul suportă doar forţe radiale. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). atunci din relaţia (5. sarcina dinamică echivalentă depinde de următoarele situaţii: Fa ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5.24 [9].8.110) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .67 Fr + YFa 200 (5.Lagăre cu rulmenţi La etapa a 7-a (§ 5. Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de funcţionare.112) .10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri sunt date în tabelul 1. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + 5Fa (5.113) .fix) (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.2.108) Calculul se continuă cu etapele 8-11.24). C 0 nec ≤ C 0 . în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.1).8.1.8.

b. atunci din relaţia (5. 2. C 0 nec ≤ C 0 . rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. explicat la § 5. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + Y0 Fa (5. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică de bază mai mare. Ea are în vedere traseul direct.Alegerea şi calculul rulmenţilor În aceste relaţii. De asemenea. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori.25. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc.8. condiţiile de mediu. relaţiile dimensionale între piesele vecine. 201 . b. prin calcule. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi pentru stabilirea intervalelor de reungere.44). Alegerea seriei are un caracter preliminar. în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5. regimul de lucru.114) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.3. în ore.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .25 [9]. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca. 5. la verificarea rulmentului. În acest tabel. Lnec . Din etapa de dimensionare a arborelui (a.112 şi 5. Stabilirea durabilităţii necesare.25). Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. dacă. care reies din tema de proiectare.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali 5.8. 1. predimensionare.6. condiţiile de gabarit. Calculul se continuă cu etapele 8-11. forţele au indicele I sau II. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.113) sunt date în tabelul 5. deci un rulment din altă serie. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. prezentată mai jos.5.7. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. după cum rulmentul se află în lagărul I sau în lagărul II. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri se dă în tabelul 5. Lhnec sau în milioane de rotaţii. Rezultatul acestei etape constă în: a. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.

5 16 14 23 13 14 15 19 22 11. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.5 1.25 21.75 20.25 15.174 0.5 1.188 0.3 38 38.6 1 1 1 1 1 0.5 1.25 17.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.25 20.8 31.25 25.1 28.445 0.5 1.12 0.9 46.269 0. r2s min r3s.25 22 18.25 24.5 1.25 18.7 31.5 1 1 1.5 1.5 1.25 28 0.25 22.5 1.394 0.5 0.16 0.25 16 17 17.5 10 10 10 11 10 12 10 11 11 16 14 12 13 14 14 13 20 16 13 14 14 16 16 15 24 18 14 15 15 18 18 26 28.5 1.223 0.225 0.25 15 16.6 53.5 1.75 14.133 0.5 0.482 0.2 36.5 13 16 18 15 13 20 12 13 14 17 19.5 40.1 37.188 0.3 42.25 16.108 0.5 1.2 39.5 1 1 1 1 1 1.182 0.75 17 18 18.6 1 1 1 1 1 0.8 28.289 0.5 1.9 53 D B C T r1s.108 0.5 1.1 49.6 1 1 1 1.5 1.3 46.25 16.3 46.274 0.22 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice r4s r3s C r1s r2s B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 28 30 28 30 30 30 30 30 30 30 32 35 32 35 35 35 35 35 42 40 40 47 47 42 47 52 52 52 47 52 52 52 62 62 62 52 55 62 62 62 72 72 72 58 62 72 72 72 11 13 12 16 14 19 15 14 15 15 21 15 15 18 22 17 17 24 16 17 16 20 25 19 19 27 17 18 17 23 28 10 11 11 14 12 16 12 12 13 11 18 11.5 0.362 0.6 1 1.585 Masa ≈ 202 .6 1 1.25 15 15.587 0.013 0.5 1.25 13.8 35.6 1 1 1 1.098 0.188 0.5 50 52.25 16.25 25 20.3 54 49.156 0.5 1.5 1 1 1 1 1 1.237 0.057 0.195 0.6 42.5 45.5 33 34.3 41 44.75 28.082 0.5 1 1 1.441 0.297 0.334 0.1 45.

29 2.5 1.6 0.rg4 min max max max 2 2 2 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 3 4 2 3 3 3 3 2 3 5 3 3 4 3 4 3 3 5 1.5 1.5 1.5 1 1 1 1 1 1.35 1.5 48 34 35.31 1.45 1.16 1.88 0.5 5.4 1.39 0.77 0.92 0.5 47.96 1. a1 a2 rg1.5 30.9 0.2 19.Rulment ţă DIN -1 min FAG ISO 355 24000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 17000 15000 14000 15000 15000 14000 14000 14000 13000 12000 13000 13000 13000 12000 12000 11000 10000 10000 10000 12000 11000 10000 10000 10000 15000 13000 13000 11000 11000 11000 9500 11000 10000 9500 9500 8000 9500 8500 7500 8500 8500 8000 7000 7000 7500 7000 6700 7500 7500 7000 6300 6000 6700 6000 5600 30202 Dimensiuni de montaj D1 max mm 20 D2 min 19 21 23 23 23 23 25 26 27 27 27 30 31 31 31 32 32 32 34 36 36 36 36 37 37 37 38 41 42 42 42 D3 min 29 36 34 34 40 39 36 40 44 40 43 40 44 44 43 54 47 53 45 48 53 52 53 62 55 59 50 54 62 61 61 D3 max 29 36 34 34 41 41 37 41 45 45 45 42 46 46 46 55 55 55 46 49 56 56 56 65 65 65 52 56 65 65 65 D4 min 32 38 37 37 42 43 39 43 47 48 47 44 48 49 49 57 59 57 49 52 57 59 59 66 68 66 55 59 67 67 68 a1 a2 rg1.45 1.6 0.96 1.5 54 71 86.16 0.32 0.6 0.5 0.5 24 27.11 0.35 1.5 32.5 46.6 1 1.37 1.88 0.5 6.5 40.73 0.05 0.37 1.5 203 .5 40 46.11 0.94 1.6 1 1.5 34.3 2 0.5 90 50 58.5 1 4.5 0.35 1.82 0.3 2 0.5 1.3 29 28 36.5 23.11 0.43 1.6 1 1 1 1.05 0.5 1.5 40.16 0.5 5.5 31 46.5 49 47.5 1.6 0.88 0.37 1.5 0.5 1.5 Y statică C0 Y0 kN 11.73 0.35 1.93 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 0.4 1.5 38 63 34 39 44 54 65.5 1.72 1.37 1.9 0.5 26.73 0.5 4 4 1 1 3 1.36 1.46 1.5 1.6 3 2 3 3 4 3 3 3 5 4 1 1 1 1 1 0.06 1.5 29 27.5 1.74 0.8 20.31 0.5 1.6 0.7 30302A T2FB015 22 30203A T2DB017 23 32203A T2DD017 22 30303A T2FB017 25 32303A T2FD017 24 32004X T3CC020 25 30204A T2DB020 27 30304A T2FB020 28 31304 27 32304A T2FD020 27 32005X T4CC025 30 30205A T3CC025 31 32205A T2CD025 31 33205 T2DE025 30 30305A T2FB025 34 31305A T7FB025 34 32305A T2FD025 33 320/28X T4CC028 33 32006X T4CC030 35 30206A T3DB030 37 32206A T3DC030 37 33206 T2DE030 36 30306A T2FB030 40 31306A T7FB030 40 32306A T2FD030 39 320/32X T4CC032 38 32007X T4CC035 40 30207A T3DB035 44 32207A T3DC035 43 33207 T2DE035 42 3.77 0.5 1.rg2 rg3.1 0.74 0.97 1.6 1 1 1 1 1 0.83 0.6 0.71 0.88 0.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 12.5 1 1 3 1 4 1 5.5 1 1 1.31 1.73 0.45 1.3 2 0.43 1.5 0.5 1.5 1.37 1.1 0.5 81.29 2.29 2.3 2 0.76 0.88 0.5 49 63 78 61 47.92 0.83 0.5 33.31 1.67 0.43 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.39 0.5 6 1.34 1.5 60 85 106 0.5 1.5 1.8 19 30 25 36.73 0.32 0.5 45 58.1 0.37 1.6 3 3 4 3 5 5 4 4 1 1 1 1.77 0.88 0.5 39 65.39 0.5 60 45.1 0.

75 32 32 29.8 71.2 67.5 1.386 0.5 63.5 1.25 35.8 64 64.329 0.543 0.47 0.2 63.75 24.8 1.933 1 0.5 1. r2s min r3s.5 3 2.5 1.2 59.1 68.5 1 1.555 0.22 (continuare) r3s r4s C r1s r2 B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 68 75 80 80 80 90 90 90 90 75 75 80 85 85 85 95 100 100 100 100 80 80 85 90 90 90 105 110 110 110 110 21 21 31 31 19 26 18 23 32 23 23 33 33 20 24 26 19 23 32 26.8 81.5 1.971 1.43 1.6 D B C T r1s.582 0.2 59.5 1. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.5 1.48 0.03 1.5 16 19 25 20 22 18 30 30 15.9 1.312 0.5 1.5 1.5 1.5 1.7 58.8 70 71.25 38.5 19 20.5 1.75 32.5 2 2 2 2 1 1 1.5 2.5 16 19 25 20 17 27 27 15.736 0.75 22.5 1.5 1.602 0.7 75.21 1.5 1.546 0.5 3 2 2 2 2 16 26 20 25 15 18 17 19 21 20 30 23 28 17 16 19 18 20 22 33 21 32 25 30 18 17 20 20 21 23 36 23 35 29 33 55.8 66.9 1.5 65.5 2.812 0.5 1.75 32.5 1.42 0.25 20 24 26 20.25 42.5 19 20 17 19 24.57 0.5 25 25 36 36 20 24 26 20 23 32 29 27 27 40 40 18 15 25 25 14.5 1.9 55.1 63.5 1 1 1.25 25.5 22 23 19 33 33 22.75 24.25 27.573 0.5 1.25 35.5 1.5 2.75 32 25.2 73.3 77.5 2.25 2 2 2 2 1 1.5 1.5 2 2 2 2 1 1 1.4 78 82.5 1.18 0.5 1 1 1.3 67 62 60.5 1.75 24.5 20.8 70.38 2.741 0.75 32 29 27.5 1.5 1.5 1.25 29.895 0.526 0.8 55 58.5 1.9 Masa ≈ 40 204 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.4 60 60.3 68.8 69.25 20 24 26 21.802 0.25 42.432 0.5 1.75 19 26 19.604 0.5 1.6 81.25 38.1 74.998 1.47 0.5 1.5 2.

86 0.96 0.55 1.5 1.5 80 88 114 108 132 112 186 166 0.73 1.92 0.5 1.5 1.42 1.9 0.5 1 5.5 110 163 137 150 127 236 224 1.5 5.5 156 146 64 75 86.5 2 2 2 2 T7FC045 T7FC045 53 30309A 31309A 32309A 32309BA 32010X 33010 33110 30210A 32210A 33210 T2FB045 T7FB045 T2FD045 T5FD045 59 56 56 55 0.5 T7FC050 T7FC050 59 30310A 31310A 32310A 32310B T2FB050 T7FB050 T2FD050 T5FD050 65 62 62 60 205 .5 54 80 62 80 106 91.5 7.58 0.83 0.1 T3CC050 56 T2CE050 56 T3CE050 56 T3DB050 58 T3DC050 58 T3DE050 57 4.05 0.69 0.81 0.48 0.1 32009XA T3CC045 51 33009 T2CE045 51 33109 30209A 32209A 33209 T3CE045 52 T3DB045 54 T3DC045 53 T3DE045 52 4.4 1.5 1.5 5.5 1.5 1.96 0.9 0.5 1 5 1 5.39 1.39 1.37 1.48 0.96 0.5 1.6 0.74 1.35 0.78 1.5 2.88 0.5 1.6 0.5 1.55 1.4 0.5 2.5 1 1.42 1.74 0.5 3.32 1.35 0.87 0.88 0.5 1.38 1.5 7.4 1.5 7 1.31 0.41 1.36 1.5 60 100 96.5 1.69 0.37 1.1 32008XA T3CD040 46 33108 30208A 32208A 33208 30308A 31308A 32308A 32308B T2CE040 47 T3DB040 49 T3DC040 48 T2DE040 47 T2FB040 T7FB040 T2FD040 T5FD040 52 51 50 50 4.5 10 3 6 10 9 9 2.5 2 2 2 2 1.5 1.5 65.35 0.83 0.55 1.57 0.74 0.5 4.5 1.4 1.5 114 118 71 104 68 95 134 102 83 146 150 86.42 0.56 0.5 7 1.5 1.79 0.5 1.4 0.96 0.74 0.31 0.8 0.96 0.73 1.42 1.93 0.6 0.5 7.5 1.5 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.5 2.5 1 5 1 6 1.5 76.68 0.55 Y 1.04 0.96 0.43 0.05 0.5 5.4 0.5 1.83 0.5 1.12 0.5 1.35 0.5 1 1 1.74 1.45 0.36 1.5 1.Rulment ţă -1 min FAG 9500 9000 9500 9000 10000 9000 9000 9000 8500 8000 7500 8000 7500 9000 9000 8500 8000 8000 8000 7000 7000 6700 7000 7000 8000 8000 7500 7500 7500 7000 6300 6300 6300 6300 6300 6700 6300 6300 6300 5600 5300 6000 5300 5300 6000 6000 5600 5600 5000 4800 4800 5600 5000 4800 5600 5300 5300 5000 5000 4500 4300 4300 5000 4500 4500 5300 5000 4800 4800 4800 30307A 31307A 32307A 32307B Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 T2FB035 T7FB035 T2FE035 T5FE035 D1 max mm 45 44 44 42 D2 min 44 44 44 44 46 47 47 47 47 49 49 49 49 51 51 52 52 52 52 59 54 54 54 54 56 56 57 57 57 57 65 60 60 60 60 D3 min 70 62 66 61 60 65 69 68 67 77 71 73 69 67 67 69 74 73 72 71 86 79 82 76 72 72 74 79 78 77 78 95 87 90 83 D3 max 71 71 71 71 62 68 73 73 73 81 81 81 81 69 69 73 78 78 78 83 91 91 91 91 74 74 78 83 83 83 91 100 100 100 100 D4 min 74 76 74 76 65 71 74 75 76 82 86 82 85 72 71 77 80 80 81 91 92 95 93 94 77 76 82 85 85 87 100 102 104 102 103 a1 a2 rg1.29 2.5 2.5 120 122 61 72 85 71 83 108 90 112 96.74 1.38 0.5 4.73 1.5 7.41 1.5 1.5 1.87 0.04 0.38 0.83 0.5 9 5 9 8 8 2.5 5 8 8 8 2 2 2 2 0.rg4 min max max max 3 4 4 4 4 4 3 3 5 3 4 4 4 4 4 4 3 3 5 5 3 4 4 5 4 4 4 3 3 5 5 4 4 5 5 4.86 0.35 0.4 a1 a2 rg1.5 1.8 0.69 0.81 0.6 0.rg2 rg3.87 0.84 1.5 104 116 83 100 146 110 127 110 193 190 95 114 122 96.53 0.5 1.73 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 73.5 1.79 0.35 0.9 1.43 0.5 3 2 2 2 2 0.5 1.1 statică C0 Y0 kN 76.5 1.5 1.38 1.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 1 1 1.6 0.46 0.

3 76.17 3.5 45.5 1.5 3 2.5 2.673 0.64 0.01 0.5 2.2 78.5 2 2 2 2.7 88 85 89.19 3.5 31 31 46 46 17.6 80 79 81.5 1.1 95.57 2.2 76.8 85.8 1.8 89.5 2.75 35 34 31.5 25 21 35 35 17.5 31.5 1.5 1.5 20 19 22 21 23 26 40 25 39 30 36 21 20 23 22 24 28 28 42 26 41 32 39 75.804 0.5 1.22 (continuare) r4s r3s r1s r2s B D a d J C T Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 95 100 100 100 115 120 120 120 120 95 95 100 110 110 110 115 125 130 130 130 130 23 27 30 21 25 35 31 29 29 43 43 23 27 30 22 28 38 39 33.85 2.14 1.5 2 2 2 3 2.2 75.8 1.3 82.5 48.5 48.3 84.5 1.5 1.1 95 D B C T r1s.5 1.5 2.5 1.5 1.5 23 27 30 23.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 21 23 18 21 27 23.919 1.75 29.33 2.75 26.3 86.17 1.5 33.5 45.5 21 23 19 24 29 33 26 26 22 37 37 23 27 30 22.68 0.8 74. r2s min r3s.5 1.15 Masa ≈ 206 .5 1.5 2.5 3 2 2 2 2 1.73 1.5 2.47 0.1 96.05 2.3 92.5 1.5 1.894 0.5 1.3 82. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.5 3 3 3 3 3 1.5 2.4 92.5 1.5 1.872 1.05 2.75 38 40 37 33.

35 0.5 rg1.77 1.06 0.41 1.4 0.4 0.1 T7FC055 T7FC055 65 30311A 31311A 32311A 32311B 32012X 33012 33112 30212A 32212A 33212 T2FB055 T7FB055 T2FD055 T5FD055 71 68 68 65 0.rg2 rg3.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 1.5 2.5 1.5 2.5 5.82 0.48 1.33 1.5 10.73 0.5 3 3 3 3 3 1.69 0.5 8 10.5 1.5 1.5 2 2 2 3 2.5 2.5 6.5 110 137 129 153 125 212 196 83 96.43 1.74 0.5 3 2.96 0.4 0.87 0.5 1.81 0.73 1.48 1.83 0.48 1.48 0.5 10.74 1.81 0.88 0.83 0.8 0.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 81.5 2.4 1.81 0.5 1.5 T3CC055 63 T2CE055 63 T3CE055 62 T3DB055 64 T3DC055 63 T3DE055 62 0.5 1.82 0.5 93 114 91.5 1.55 1.01 0.4 a1 a2 rg1.81 0.5 11.Rulment ţă -1 FAG min 7000 7000 6700 6700 6700 6700 5600 6000 5600 6000 5600 6700 6700 6300 6300 6000 6000 6000 5300 5300 5300 5300 5300 4300 4000 4000 4800 4300 4000 4800 4500 4500 4300 4300 4000 3800 3800 4300 4000 3800 3800 4500 4300 4300 4000 4000 32011X 33011 33111 30211A 32211A 33211 Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 D1 max mm D2 min 62 62 62 64 64 64 72 65 65 65 65 67 67 67 69 69 69 73 78 72 72 72 72 D3 min 81 81 83 88 87 85 86 104 94 99 91 85 85 88 96 95 93 98 94 112 103 107 100 D3 D4 max min 83 86 83 86 88 91 91 94 91 95 91 96 101 109 110 110 110 110 111 113 111 112 a1 a2 min max 4 5 5 4 4 6 5 4 4 5 5 4 5 5 4 4 6 7 6 5 5 6 6 5.5 11.92 0.96 0.5 6 7 4.5 1.83 0.5 1.35 0.4 0.35 0.83 0.5 1.37 1.74 0.81 1.5 2 2 2 2.6 0.4 0.4 0.4 0.5 1.35 0.48 T4CC060 67 T2CE060 67 T3CE060 67 T3EB060 70 T3EC060 69 T3EE060 69 88 91 88 90 93 96 101 103 101 104 101 105 103 108 111 119 118 118 118 118 120 123 120 122 0.33 1.rg4 max max 1.74 1.5 5.4 0.4 0.5 116 104 134 170 190 153 176 146 245 224 Y statică C0 Y0 kN 118 143 163 108 137 196 166 176 140 270 270 125 150 173 122 170 240 255 200 204 170 310 305 0.48 1.5 5.5 2.96 0.5 1.5 11.55 1.5 1.51 1.1 T2EE060 T2EE060 70 T7FC060 T7FC060 71 30312A 31312A 32312A 32312BA T2FB060 T7FB060 T2FD060 T5FD060 77 73 74 71 207 .5 9 7 11 7.96 0.39 0.83 0.38 0.5 3 2 2 2 2 1.4 1.5 2.5 10.5 6 7 4.73 1.99 0.31 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.5 1.5 0.5 2.

23 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice.5 2.5 2.4 11.5 18. montaţi pereche A r4s r3s 2B D d 2T Arborele Dimensiuni d mm 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 90 95 72 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 190 200 38 42 46 50 54 58 62 66 70 74 78 82 86 86 90 41.5 1.67 2.5 54.1 2.2 5.85 1.13 1.5 16.5 58.8 14 95 208 .5 3 3 3 3 D 2B 2T A r3s.2 8.5 63 67 72 76 80 85 89 93 93 99 13.5 20.5 45.5 2.5 2.6 6.5 1.5 21 23 26 26 28 31 33 33 33 35 1.5 50.5 15.2 7.8 11. r4s min Masa ≈ Perechea de rulmenţi kg 0.9 10.4 4.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 2 2 2.9 3.5 1.

A120.8 0.82 0.83 0.22 1.82 0.22 95 129 166 220 250 280 340 380 440 475 540 610 655 655 735 0.N11CA 31318.8 Turaţia Simbol limită Perechea Rulment min -1 Dimensiuni de montaj D1 max mm 40 44 51 56 62 68 73 79 D3 min 55 62 71 79 87 94 103 111 118 127 134 143 151 151 157 D3 max 65 71 81 91 100 110 118 128 138 148 158 166 176 176 186 a1 min 3 4 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 6 rg3.83 0.22 1.100.83 0.83 0.160.83 0.A120.5 2.83 0.200.83 0.82 0.120.82 0.83 0.82 0.N11CA 31313A.A100.22 1.160.22 1.N11CA 31316.N11CA 31311A.A80.82 0.A40.N11CA 31309A.N11CA 31319.22 1.83 0.90.22 1.82 0.160.5 2.N11CA 31318.22 1.22 1.82 0.82 0.82 1.A160.A60.8 0.N11CA 31312A.120.82 0.90.22 1.5 2.N11CA 31307A.82 0.82 0.83 0.8 0.100.A100.A60.5 3 3 3 3 FAG 31306A.83 0.83 0.8 0.8 0.83 0.8 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.N11CA 8000 7000 6000 5300 5000 4500 4300 4000 3800 3600 3600 3400 3200 3200 2800 31314A.82 0.A80.5 1.82 0.140.A120.N11CA 31310A.A50.8 0.4 a1 a1 D3 D1 D1 D3 Sarcina de bază a perechii dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică C e Y Y C0 Y0 kN kN 78 104 132 166 190 212 255 280 320 345 390 440 475 475 520 0.22 1.5 2 2 2.140.83 0.22 1. rg4 max 1.8 0.N11CA 31308A.A80.8 0.A50.8 0.N11CA 91 97 103 109 109 114 209 .8 0.N11CA 84 31315.5 2.70.8 0.A100.N11CA 31317.8 0.22 1.140.5 1.5 1.83 0.22 1.22 1.8 0.120.

653 0.5 1.1 2.53 1.2 111.1 1 1 1.499 0.9 51.493 0.5 43.114 0.1 1 1 1.8 74.7 62.4 89.89 210 .2 79.2 101.8 97.243 0.1 1.1 2 1.1 D B rs min B Alezaj conic ( conicitatea 1:12) Masa ≈ H ≈ kg 39 43.2 0.132 0.5 2 2 1.5 1.1 1.2 89.914 0.6 74.301 0.1 1.92 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.37 0.8 97.296 0.1 1.671 0.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi rs rs H d D H d D rs B Alezaj cilindric Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 47 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 90 85 85 100 90 90 110 100 100 120 120 110 110 130 130 14 15 15 15 17 16 16 19 17 17 21 18 18 23 19 19 25 20 20 27 21 21 29 29 22 22 31 31 1 1.49 0.203 0.38 0.17 0.4 70 70 76.489 1.5 2.1 1.3 67.433 0.6 85.1 1.134 0.441 0.1 1.8 111.9 53 53 60.9 43.386 0.152 0.3 62.8 101.5 94.1 1.5 79.5 1.836 0.5 1.642 1.207 0.822 1.5 1.

C3 20308T 20209T 20209K.1 min -1 FAG 20204T 20304T 20205T 20205K.1 2.6 32 35.5 120 120 85 85 146 146 statică C0 kN 19.T.5 1 1 2 1.5 1 1 1.5 49 43 43 61 53 53 81.4 46.5 49 49 76.5 28.T.5 58.T.C3 20307T 20208T 20208K.5 27.4 55 56.5 2 2 1.5 108 73.C3 20305T 20206T 20206K.5 52 52 86.5 28.4 56.5 25 25 34.T.C3 7500 7000 6700 6700 6000 5600 5600 5000 4800 4800 4500 4300 4300 4000 4000 4000 3600 3600 3600 3400 3400 3400 3000 3000 3200 3200 2800 2800 211 .C3 20311T 20311K.C3 20310T 20211T 20211K.3 24.T.4 45 46.6 27 30.C3 20312T 21312K.5 73.T.C3 20306T 20207T 20207K.5 2.C3 20212T 20212K.C3 20309T 20210T 20210K.6 37 42 42 44 47 47 49 52 52 54 57 57 61 64 64 66 66 69 69 72 72 D2 max 41.5 1.6 35.T.5 1 1 1.T.T.6 30.5 40.5 58.4 65 65 65 71 73 73 81 78 78 91 83 83 99 91 91 109 109 101 101 118 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 20.5 49 40.5 1.T.5 58.4 27 24 24 36 27.5 57 57 95 68 68 118 85 85 137 137 100 100 170 170 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.

39 H ≈ Dm l c ≈ Bucşa de strângere 55 60 65 70 75 80 212 .89 1.06 2.6 79.2 105.091 0.1 1.296 0.5 2.264 0.5 2 1.1 1.17 0.1 1.25 1.09 1.3 70 74.14 1.344 0.2 101.5 2 2 2 3 d1 D B rs min B Masa ≈ Rulment kg 43.38 0.1 105.8 165.1 1.822 1.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi.1 1.069 0.452 0.8 111.9 53 62.777 0.5 89.433 0.132 0.1 1.56 2.68 6.9 143.9 124.373 0.1 115.876 1.5 133.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.642 1.129 0.5 2. cu bucşă de strângere rs l Dm d1 d H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 35 40 45 50 25 30 35 40 45 50 55 55 60 60 65 65 75 80 85 90 90 20 25 30 35 40 45 50 50 55 55 60 60 65 70 75 80 80 52 62 72 80 85 90 100 120 110 130 120 140 130 140 150 160 190 15 16 17 18 19 20 21 29 22 31 23 33 25 26 28 30 43 1 1 1.17 0.19 2.292 0.35 0.8 97.203 0.1 38 45 52 58 65 70 75 75 80 80 85 85 98 105 110 120 120 26 27 29 31 33 35 37 45 38 47 40 50 43 46 50 52 65 9 9 10 11 12 13 13 13 13 13 14 14 15 17 18 18 18 0.29 1.49 0.393 0.216 0.489 0.

4 56.C3 20215K.C3 20312K.C3 20318K.T.5 40.T.C3 20206K.1 1.5 49 52 58.5 120 85 146 95 170 112 125 156 173 300 statică C0 kN 25 28.5 2 1.C3 20210K.C3 20213K.T.T.5 2.C3 20211K.T.T.C3 Bucşa de strângere FAG H205 H206 H207 H208 H209 H210 H211 H311 H212 H312 H213 H313 H215 H216 H217 H218 H318 Dimensiuni de montaj D2 max mm 46.T.T.C3 20313K.C3 20207K.4 65 73 78 83 91 109 101 118 111 128 121 129 139 149 176 D3 min 28 33 38 43 48 53 60 60 64 65 70 70 80 85 90 95 96 D4 max 33 39 45 51 56 61 68 72 73 78 80 84 90 96 102 108 113 b min 6 5 5 5 5 5 6 6 6 5 5 5 5 5 6 6 6 rg max 1 1 1 1 1 1 1.T.C3 20217K.C3 20311K.C3 20208K.5 6700 5600 4800 4300 4000 3600 3400 3000 3200 2800 3000 2800 2800 2600 2400 2000 1900 213 .5 2 2 2 2.T.C3 20216K.MB.C3 20218K.5 73.1 1.MB.T.5 2.T.C3 20209K.MB.5 43 53 57 68 85 137 100 170 116 196 143 163 200 220 360 Turaţia limită min -1 Simbol Rulment FAG 20205K.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C kN 24 27.T.C3 20212K.MB.

25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.2 1.8 3.1 1 1 1.5 92.8 3.269 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.517 0.4 47.5 66.36 0.2 3.2 3.934 6.2 3.5 1.2 0.5 4.8 4.1 1.5 J1 ≈ 28.05 1.5 76 76 76 75.7 84.5 1.8 4.425 0.2 3.8 54.9 1.2 3.8 59.2 1.5 6.8 3.3 92.8 43.2 3.8 4.5 1.8 3.8 4.8 4.1 1.254 4.696 4.1 1.8 66.9 1.5 70.5 1.19 6.8 60 60 59 59 59 59.1 1.05 1.947 0.2 3.2 37.528 0.1 1.434 0.5 3.608 1.2 3.496 4.5 1.9 41.7 80.5 66.21 1.2 3.7 66.1 1 1 1.8 4.3 31.8 92.4 54.3 70.9 31.7 63 63 63 K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 20 25 20 25 25 25 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 80 90 90 90 90 90 85 85 100 100 100 100 100 90 90 110 110 110 110 110 15 18 18 17 20 20 19 23 23 21 21 23 23 23 23 33 33 33 23 23 25 25 36 36 36 23 23 27 27 40 40 40 0.8 4.1 1.5 6.2 1.8 4.5 44.2 3.7 53.3 35.577 0.7 52.5 51 53.6 48.39 1.622 0.18 0.86 30 30 30 30 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 214 .2 3.386 4.6 53.2 0.5 1.03 0.16 4.2 3.706 0.5 1.5 84 84 84.5 43.175 0.9 62.1 2 2 2 2 2 H ≈ 43 44.8 80.5 62.5 1.1 1.8 47.503 0.4 52.5 92.5 75.4 52.5 1.2 0.5 6.8 3.5 1.3 92.589 0.275 0.3 75.9 37.39 1.5 75.8 4.1 1.2 0.7 59.2 3.8 3.5 1.4 48.5 6.7 84.5 1.2 3.7 53.

26 0.5 1.TVPB 22205E 22205EK 21305E.28 0.19 4.73 2.24 0.59 3.43 2.41 2.73 1.2 3.6 65 65 65 71 71 73 73 81 81 81 81 81 78 78 91 91 91 91 91 83 83 99 99 99 99 99 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.86 1.28 0.31 0.12 2.TVPB 22207E 22207EK 21307E.86 1.26 0.26 0.5 1.49 2.6 37 42 42 D2 max 45 46.5 43 43 42.1 2.82 1.9 2.79 2.35 2.26 0.22 3.TVPB 54 22309E 22309E.62 2.5 58.62 1.9 2.25 1.TVPB 61 22310E 22310E.26 0.8 3.5 129 129 129 93 93 108 108 156 156 156 98 98 122 122 190 190 190 0.77 33.9 3.26 0.36 0.T41A 22309EK 22210E 22210EK 54 54 54 57 57 21310E.82 1.41 2.56 2.98 2.TVPB 44 22208E 22208EK 47 47 21308E.TVPB 54 21309EK.24 0.6 30.35 2.82 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 30.36 0.24 0.37 2.86 1.36 0.86 3.5 1 1 1.31 0.43 2.98 1.86 1.TVPB 61 21310EK.77 2.36 0.9 3.86 2.34 0.59 3.62 2.12 2.55 2.24 0.6 35.16 2.5 1 1 2 2 2 2 2 15000 17000 17000 13000 13000 13000 10000 11000 11000 9500 9500 10000 10000 8000 8000 7500 7500 7500 10000 10000 7500 7500 6700 6700 6700 9500 9500 6700 6700 6000 6000 6000 12000 11000 11000 10000 9500 9500 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 7000 7000 7000 7000 7000 6700 6700 6700 6700 6300 6300 6300 6000 6000 6300 6300 6000 6000 6000 21304E.36 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 34.5 95 95 100 100 143 143 143 106 106 120 120 176 176 176 114 114 137 137 216 216 216 2.82 2.5 91.TVPB 49 22308E 22308E.93 2.31 0.83 2.5 62 78 78 71 71 88 88 91.22 3.94 3.56 1.77 2.56 2.36 0.6 32 35.71 3.94 2.5 1 1 1.8 3.15 2.62 2.TVPB 49 21308EK.77 2.5 2.93 1.15 4.9 3.4 55 56.77 3.82 1.5 1.TVPB 44 21307EK.15 2.19 4.5 1.61 3.27 0.5 1.2 3.75 2.15 2.T41A 22310EK 61 61 61 215 .36 0.3 0.5 1.5 1.28 0.77 2.1 2.86 1.75 2.5 2.TVPB 22206E 22206EK 21306E.9 2.83 4.56 2.2 1.83 2.55 2.5 62 62 63 83 83 73.36 0.16 2.81 2.86 2.4 46.26 0.5 1.26 0.5 73.9 3.81 2.9 1.62 2.5 1.5 45 45 40.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.34 2.79 1.31 0.T41A 22308EK 22209E 22209EK 49 49 49 52 52 21309E.62 1.86 1.4 54.82 1.56 1.56 2.5 58.34 0.9 1.

5 6.5 6.1 2.5 9.2 3.4 101.1 2.2 84.3 J1 ≈ K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 55 55 55 55 55 55 55 55 55 100 100 120 120 120 120 120 120 110 110 130 130 130 130 130 130 120 120 140 140 140 140 140 140 125 125 150 150 150 150 150 150 130 130 160 160 25 25 29 29 43 43 43 43 28 28 31 31 46 46 46 46 31 31 33 33 48 48 48 48 31 31 35 35 51 51 51 51 31 31 37 37 67.5 6.8 3.1 110.8 4.8 128 128 128 128 117.1 1.57 3.12 1.2 83.25 (continuare) ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.1 2.5 9.2 86.2 83.2 3.4 79.53 6.2 2.12 1.89 2.3 67.2 3.91 70 70 70 70 70 70 70 70 70 9.5 2.1 2.3 107.5 9.2 3.93 1.5 2.83 2.1 110.4 118.9 68.3 119.7 89.5 6.4 92.5 109.5 126.85 0.22 1.5 75 75 75 75 75 216 .75 3.3 118.9 98.1 2.2 3.1 2.55 1.1 79.61 2.8 98.1 2.8 3.2 3.1 110.5 9.5 6.2 2.5 9.5 3.1 2.2 3.95 2.8 89.5 6.1 2.1 107.5 9.72 1.5 1.3 119.2 0.1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 98.2 4.8 4.5 3.5 6.2 3.49 3.4 101.8 109.6 83.2 3.4 79.8 4.2 3.3 112.27 2.52 2.4 119.12 4.7 135.4 74.8 74.4 71.8 4.1 85.9 68.8 89.5 1.9 4.5 1.8 3.39 65 65 65 65 65 65 65 65 65 9.4 98.1 101.8 4.8 4.2 3.5 2 2 2 2 2 2 1.1 2.1 H ≈ 89.4 101.42 2.5 6.8 74.7 117.5 6.83 1.55 1.68 3.5 4.5 6.2 3.09 1.9 71.1 2.22 2.1 1.6 85.21 4.7 86.27 2.57 3.65 1.8 126.2 3.5 2.3 135.2 83.1 101.5 6.7 86.7 86.5 6.2 92.9 68.5 1.5 112.8 101.2 3.49 1.1 2.8 74.4 84.5 1.8 4.1 1.1 2.9 60 60 60 60 60 60 60 60 60 6.3 119.8 110.3 73 73 68.1 2.89 2.1 2.8 79.5 2.5 4.21 4.5 6.825 1.5 6.

36 0.98 2.23 0.36 0.92 2 2 2 2 3.96 1.23 0.35 0.4 146 146 166 166 255 255 255 255 166 166 193 193 300 300 300 300 208 208 228 228 355 355 355 355 228 228 265 265 375 375 375 375 236 236 305 305 2.91 2.96 3.1 1.35 0.78 2.92 2.84 2.98 4.1 2.35 4.8 2.TVPB 66 21311EK.96 1.TVPB 77 22313E 22313E.96 2.27 2.TVPB 82 22314E 22314E.T41A 22215E 22215EK 82 82 82 82 84 84 21315E.89 2.62 4.98 2.95 2.03 2.TVPB 87 217 .81 2.84 2.89 1.24 0.36 0.35 2.95 4.5 2.89 Turaţia limită min-1 8500 8500 6000 6000 5600 5600 5600 5600 7500 7500 5600 5600 5000 5000 5000 5000 6700 6700 5300 5300 4800 4800 4800 4800 6300 6300 5000 5000 4500 4500 4500 4500 6300 6300 4800 4800 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 64 64 D2 max 91 91 109 109 109 109 109 109 101 101 118 118 118 118 118 118 111 111 128 128 128 128 128 128 116 116 138 138 138 138 138 138 121 121 148 148 rg max 1.81 2.92 2.98 2.34 0.19 4.78 2.35 0.34 0.98 4.27 4.87 1.86 2.34 0.22 0.84 1.1 2.76 1.1 2.1 2.85 2.24 0.24 0.96 1.7 2.1 1.1 2.24 0.4 4.1 2.5 1.92 2.TVPB 66 22311E 22311E.1 2.87 1.22 0.T41A 22314EK 22314EK.5 2.1 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5300 5300 5300 5300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4500 4500 4800 4800 4800 4800 4300 4300 4300 4300 4500 4500 4500 4500 22211E 22211EK 21311E.T41A 22312EK 22312EK.91 1.03 3.1 3.81 2.11 4.85 4.35 0.87 1.1 2.T41A 22214E 22214EK 77 77 77 77 79 79 21314E.78 2.1 2.95 2.36 0.89 2.34 0.81 4.35 4.84 2 2 2 2 2.34 0.1 2.1 1.87 1.19 4.1 2.24 0.TVPB 77 21313EK.5 2 2 2 2 2 2 1.98 2.98 2.23 0.23 4.1 2.89 1.1 2.23 2.84 2.TVPB 82 21314EK.23 0.84 2.89 2.34 0.86 2.81 2.23 0.23 0.1 2.5 2.1 2.87 2.23 4.7 1.T41A 22212E 22212EK 66 66 66 66 69 69 21312E.5 2.96 1.23 0.85 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 120 120 146 146 224 224 224 224 143 143 166 166 260 260 260 260 173 173 196 196 290 290 290 290 180 180 220 220 325 325 325 325 183 183 250 250 0.34 0.TVPB 72 21312EK.24 0.35 4.5 1.89 1.34 0.1 2.98 2.TVPB 72 22312E 22312E.96 1.4 4.T41A 22213E 22213EK 72 72 72 72 74 74 21313E.86 1.91 1.24 0.11 2.95 2.75 2.24 0.85 2.96 1.84 1.5 1.8 1.24 0.5 1.78 1.86 2.81 2.1 2.87 2.23 4.23 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.T41A 22313EK 22313EK.76 2.24 0.62 4.TVPB 87 21315EK.5 1.T41A 22311EK 22311EK.84 1.4 4.89 2.75 2.91 1.

825 1.2 3.22 0.269 0.35 0.8 3.4 6.8 92.5 1.2 65 70 70 6.696 1.1 0.246 0.4 48.7 80.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri cu bucşă de strângere ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 25 30 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 20 25 30 30 35 35 35 40 40 40 45 45 45 50 50 50 50 52 62 72 80 80 90 90 85 100 100 90 110 110 100 120 120 120 18 20 23 21 23 23 33 23 25 36 23 27 40 25 29 43 43 1 1 1.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.2 3.496 0.3 37.8 4.1 2 2 1.075 0.222 0.5 2 2 2 44.5 70.283 0.5 89.7 63 67.5 1.301 0.2 3.608 1.1 101.8 66.5 66.35 0.426 J1 ≈ 31.1 1.2 58 65 65 6.2 3.5 4.175 0.9 ns ds Dm l c ≈ 9 9 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 13 13 13 13 13 4.5 6.2 75 75 218 .86 0.6 53.53 2.5 84 84.8 3.3 92.03 0.5 3.5 53.36 0.8 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de strângere kg 0.147 0.577 0.5 1.7 52.3 75.246 0.19 1.425 0.8 3.353 0.8 60 59 59.934 1.2 3.147 0.4 101.8 4.2 3.517 0.22 2.185 0.8 3.5 76 75.301 0.7 62.426 0.2 58 58 4.8 4.8 47.4 54.9 43.2 38 45 52 52 29 31 35 35 36 36 46 39 39 50 42 42 55 45 45 59 59 4.185 0.3 73 68.1 1.8 3.5 4.2 70 75 75 101.9 68.5 1.

77 4.36 0.83 4.9 2.31 0.94 3.82 2.26 0.36 0.5 1 1.86 2.93 2.56 2.89 2.5 129 93 108 156 98 122 190 120 146 224 224 0.26 0.98 2.5 17000 13000 11000 9500 10000 8000 7500 10000 7500 6700 9500 6700 6000 8500 6000 5600 5600 21307EK.82 2.81 45 62 83 73.24 0.2 3.T41A H2311 H2311 219 .1 2.TVPB H308 22308EK 22209EK H2308 H309 21309EK.84 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 9500 8500 8000 7500 7000 7000 6700 6700 6300 6000 6300 6000 5600 5600 5600 5600 22205EK 22206EK 22207EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H305 H306 H307 46.5 6 6 6 2 2 2 21311EK.11 2.62 2.56 1.35 4.15 2.19 4.31 0.62 1.75 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 43 58.77 3.5 1.5 2.22 3.59 3.81 2.7 1.23 0.62 1.81 2.9 2.84 1.24 0.34 0.5 1.12 2.35 2.79 1.26 0.5 95 100 143 106 120 176 114 137 216 146 166 255 255 1.76 1.36 0.TVPB H311 22311EK 22311EK.15 2.TVPB H307 22208EK H308 21308EK.TVPB H309 22309EK 22210EK H2309 H310 10 1 5 5 2 2 21310EK.16 2.86 2.5 1 1.55 2.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.28 0.89 1.4 54.56 1.92 2.TVPB H310 22310EK 22211EK H2310 H311 10 1.8 3.24 0.86 2.9 2.5 78 71 88 91.41 2.73 1.26 0.36 0.9 3.86 2.6 65 71 73 81 81 78 91 91 83 99 99 91 109 109 109 D3 min 28 33 39 39 44 44 45 50 50 50 55 55 56 60 60 61 61 D4 max 31 37 43 47 48 53 52 54 59 58 59 66 63 67 72 67 67 b rg min max 5 5 5 8 5 5 5 8 5 5 1 1 1 1.

5 3.2 3.5 6.452 0.5 2.5 6.25 (continuare) ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 55 60 60 60 60 60 65 65 65 65 70 70 70 70 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 110 130 130 130 120 140 140 140 125 150 150 150 28 31 46 46 31 33 48 48 31 35 51 51 1.723 0.2 3.2 3.2 83.553 0.1 2.3 119.1 110.6 83.4 119.8 4.1 85.553 0.3 118.91 4.533 0.5 3.5 3.1 98.1 107.2 80 80 85 85 6.895 J1 ≈ 71.4 74.9 2.2 3.09 1.49 3.49 1.4 92.5 2.1 2.1 2.1 1.5 2.3 112.533 0.7 ns ds Dm l c ≈ 13 13 13 13 14 14 14 14 14 14 14 14 6.4 79.373 0.8 79.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 2.1 1.12 4.5 4.61 2.723 0.1 2.39 3.83 2.52 2.1 2.8 128 128 6.8 92 92 220 .5 6.8 74.8 110.452 0.373 0.5 126.2 80 80 47 47 62 62 50 50 65 65 52 52 68 68 109.5 9.5 6.2 84.83 1.7 86.2 85 85 92 92 9.895 0.2 86.5 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de srtângere kg 1.12 0.

TVPB H312 22312EK 22312EK.8 1.87 1.5 2.35 2.35 0.85 2.87 1.96 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 5300 5300 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4800 4800 4300 4300 22212EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H312 101 118 118 118 111 128 128 128 116 138 138 138 D3 D4 b rg min max min max 65 65 66 66 70 70 72 72 75 75 77 77 71 79 74 74 79 85 83 83 84 92 86 86 8 5 5 5 8 5 5 5 1.TVPB H313 22313EK 22313EK.34 0.24 0.35 0.98 166 193 300 300 208 228 355 355 228 265 375 375 2.T41A 22214EK H2313 H2313 H314 11 1.1 2.96 1.98 2.1 2.4 4.1 7500 5600 5000 5000 6700 5300 4800 4800 6300 5000 4500 4500 21312EK.91 2.24 0.78 2.85 4.23 2.75 2.1 2.T41A H2314 H2314 221 .24 0.84 2.TVPB H314 22314EK 22314EK.T41A 22213EK H2312 H2312 H313 21313EK.1 2.96 2.92 2 2 4.98 4.5 6 5 5 2.23 0.23 0.1 2.5 2.1 1.87 2.34 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 143 166 260 260 173 196 290 290 180 220 325 325 0.96 1.1 2.1 21314EK.98 2.89 2.24 0.81 2.78 1.34 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.19 4.23 4.84 2 2 2.86 1.34 0.95 2.91 1.27 2.

Lagăre cu rulmenţi 3. Capacitatea rulmenţilor axiali şi axiali-radiali de a prelua numai forţe axiale sau şi forţe combinate influenţează soluţia constructivă de rezemare („lăgăruire”) a arborelui. FrII ).diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. un rulment dintr-o anumită serie. Această forţă este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. iar rulmentul axial sau axial-radial (cu bile cu dublu efect). Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect (care pot prelua sarcini axiale într-un singur sens) şi cu dublu efect (care preiau sarcini axiale în ambele sensuri). punctul 5. 5. b. 4. calculul lor. Ca urmare. să asigure montajului o anumită rigiditate. II) vor prelua forţele radiale ( FrI . rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice. b). Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect. precum şi. b. rulmenţii axiali cu role cilindrice. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare.). Pentru rulmentul ales.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). Dacă rulmentul face parte din prima categorie (punctul 4. atunci acest rulment este ajustat şi în carcasă şi contribuie la centrarea 222 .1. .alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. Dacă rulmentul axial-radial face parte din a doua categorie (punctul 4. care se calculează conform metodologiei de la § 5. De aceea: a. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: . Se alege. satisfăcute. se va încărca integral cu forţa axială din arbore.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. atunci centrarea arborelui se realizează cu alţi doi rulmenţi radiali care trebuie să fie rulmenţi liberi. Aceste condiţii pot fi. Rulmentul axial sau axial-radial este rulmentul conducător al arborelui. Rulmenţii axiali şi axiali-radiali pot prelua. precum şi alte specificaţii necesare calculului. Forţe axiale. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . Fa . . preliminar. cu componenta axială predominantă şi cu o componentă radială limitată. să fie silenţios etc.8. să fie stabilizat termic. în final. a cărei mărime este o fracţiune din forţa axială. în funcţie de construcţia lor următoarele tipuri de forţei: a. să aibă precizie mărită. a). Forţe combinate Ei pot prelua forţe combinate. rulmenţii liberi (notaţi cu I. . în general.

3. Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali continuă cu determinarea sarcinii dinamice echivalente. Cu alte cuvinte arborele mai necesită încă un rulment. dar din altă serie sau un alt tip de rulment. 6. Folosind formula (5.117) unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.27) sau (5.2 Rulmenţi axiali cu bile. Ca urmare.20). sau chiar un rulment de alt tip. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. cu simplu sau cu dublu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu bile cu simplu sau cu dublu efect sunt date în tabelul 1. Pentru a se adapta mai bine unor abateri de aliniament ale arborelui sau 223 .8. Dacă inegalitatea (5. a şi 5. într-un sens (cei cu simplu efect) sau în ambele sensuri (cei cu dublu efect). cu una din relaţiile de tipul: Pe = Fa (5. Mai jos se prezintă calculul diferitelor tipuri de rulmenţi axiali sau axialiradiali.21). exponentul p are valoare 3 pentru rulmenţii cu bile şi 3.8. 8. FrII care încarcă cei doi rulmenţi se va proceda conform metodologiei de la § 5. Rulmenţii de acest tip pot prelua forţe axiale.Alegerea şi calculul rulmenţilor arborelui.8.28) avem: 16666 ⎛ C ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5. 7. 5. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie. pentru calculul forţelor radiale FrI .4. În relaţia (5. 9. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. care trebuie să fie un rulment radial liber. Rulmenţii radiali liberi.2.115) sau Pe = XFr + YFa (5.1.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi.117) nu este îndeplinită. dar nu preiau forţe radiale. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară. Forţa axială Fa care încarcă numai rulmentul axial-radial este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. 10.117). b se calculează conform metodologiilor de la § 5. în funcţie de tipul acestor rulmenţi.116) în funcţie de tipul rulmentului. punctul 5. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară. de la punctele 5. Factorii X şi Y sunt daţi în cataloagele rulmenţilor. Cu una din relaţiile (5.1. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip.33 pentru rulmenţii cu role.

118) în care M este constanta sarcinii minime şi are valori date pentru fiecare rulment (tab.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali-radiali cu bile sunt date în tabelul 1. pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra bilelor la turaţii mari.1 (rulmentul axial cu bile cu contact unghiular). Dacă forţa axială care încarcă rulmentul în timpul funcţionării nu are o valoare cel puţin egală cu cea dată de (5. (rot/min). sau cu şaibe sferice conjugate cu şaibe de reazem. La etapa a 6-a. Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. 5. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect se prezintă în tabelul 5. C 0 nec ≤ C 0 .2. rulmenţii axiali trebuie tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: ⎛n ⎞ Fa min = M ⎜ max ⎟ (kN) ⎝ 1000 ⎠ 2 (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . aşa cum se poate vedea în tabelul 5.118). realizaţi cu toleranţe mici (precizie P 4 ). Ei se pot adapta la deformaţii unghiulare flexionale ale arborilor ale căror valori limită sunt date în § 3.6.26. au o rigiditate mare şi frecări mici.Lagăre cu rulmenţi deformaţiilor sale. nmax . la rulmenţii unşi cu unsoare şi.120) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. 5. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. Pentru a se evita patinarea bilelor la sarcini mici. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. se aplică succesiunea de calcul de la punctul 5.3. Se impune precizarea 224 . aceşti rulmenţi pot fi prevăzuţi cu şaibe sferice. pentru rulmentul axial cu bile. de asemenea. atunci rulmentul trebuie pretensionat la montaj (de pildă.26). Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.26.44). cu precizările de mai jos. cu arcuri).8. 5. atunci din relaţia (5. Aceşti rulmenţi sunt rulmenţi de precizie.119) Calculele continuă cu etapele 7-10.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. iar pentru cei cu dublu efect − în tabelul 5.8. a.3.26).27 [9].2. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. La etapa a 5-a.

8.124) P0 C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului. Cu rulmenţii axiali cu role cilindrice se realizează montaje rigide ale arborelui. unde i . forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii cu simplu efect se montează pereche.123) În condiţii de încărcare statice (§ 5. Un extras cu date despre rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect se dă în tabelul 5. rulmenţii axiali trebuie întotdeauna tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: 225 . pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor la turaţii mari.numărul rulmenţilor care preiau sarcina axială. forţa axială care încarcă rulmentul nu trebuie să depăşească valoare limită dată în cataloage (tab.122) Calculele continuă cu etapele 7-10.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. Dacă arborele are un singur rulment cu simplu efect.5: C ⋅i f s = 0 ≥ 2. Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. 5.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s [9] să nu fie mai mic de 2. 5.3. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. în O sau în X. de asemenea.28 [9].28). la rulmenţii unşi cu unsoare şi.2.1. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. În acest tabel.5 (5. deci este un coeficient de siguranţă static.47 Fa (5. Aceşti rulmenţi suportă sarcini axiale mari. Nu se pot adapta deformaţiilor unghiulare flexionale ale arborelui.3.121) De asemenea. Pentru a se evita patinarea rolelor la sarcini mici. cu precizările de mai jos. cu şocuri. La etapa a 6-a. i = 1 şi se observă că f s devine f s = C 0 / P0 .Alegerea şi calculul rulmenţilor importantă că rulmenţii de acest tip se pot utiliza până la forţe radiale care satisfac inegalitatea: Fr ≤ 0. într-un singur sens (sunt rulmenţi cu simplu efect).8. în regim de funcţionare dinamic (turaţii peste 10 rot/min).

29 [9]. D g . nu poate prelua sarcini radiale. C 0 nec ≤ C 0 . H se găsesc în tabelul 5. (kN). (mm). în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.înălţimea rulmentului.6. H . Sarcina statică echivalentă.29. însă. cu precizările de mai jos. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.0025 pentru seria 812.127) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.2. Rulmentul axial cu role cilindrice este întotdeauna rulmentul conducător. El.Lagăre cu rulmenţi Fa min ⎛ Dg ⋅ H ⋅ n ⎞ C0 = + A⋅⎜ ⎜ 10 6 ⎟ ⎟ (kN ) 22000 ⎝ ⎠ 2 (5.125) în care C 0 este sarcina statică de bază. Aceste particularităţi determină metodologia de calcul atât a rulmentului axial. În acest tabel. La etapa a 6-a. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. poziţionarea radială a arborelui. precum şi centrarea lui o realizează doi rulmenţi radiali liberi.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. De aceea. 5. (rot/min).44). A . pentru rulmentul axial. n .29). cât şi a celor doi rulmenţi radiali. 226 .diametrul exterior al şaibei de carcasă.003 pentru seria 811.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .3.126) Calculele continuă cu etapele 7-10.factor care depinde de seria rulmentului A = 0. iar rulmentul axial nu are şaiba de carcasă ajustată în carcasă. atunci din relaţia (5. A = 0. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu role cilindrice se prezintă în tabelul 5.8. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. Valori numerice pentru C 0 . care trebuie să satisfacă inegalitatea (5. (mm). pentru rulmentul axial cu role cilindrice. se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. D g .

ca fracţiuni din forţa axială preluată de rulment: Fr ≤ 0. (mm).8. ei pot prelua şi sarcini radiale. cu precizările de mai jos.129) în care C 0 este sarcina statică de bază. D g . Sarcina statică echivalentă.2). (mm).55Fa (5. D g . sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: Pe = Fa + 1.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării.30 [9].0021 pentru seria 294E.înălţimea rulmentului. Arborele mai are un rulment radial liber. n . A = 0. dar preia şi forţe radiale.0027 pentru seria 292E. aceşti rulmenţi trebuie întotdeauna să fie încărcaţi axial (tensionaţi) cu o forţă care să nu fie mai mică decât valoarea de mai jos [9]: Fa min ⎛ D ⋅H ⋅n ⎞ C = 0 + A ⋅ ⎜ g 6 ⎟ (kN) 1400 ⎝ 10 ⎠ 2 (5.diametrul exterior al şaibei de carcasă. pentru rulmentul axial oscilant. Acest specific constructiv determină metodologie de calcul. La etapa a 6-a.0031 pentru seria 293E. şaiba de carcasă fiind ajustată în carcasă.130) Calculele continuă cu etapele 7-10. (kN). Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. A . A = 0. pentru rulmentul axial oscilant. se determină cu relaţia: 227 .1. Valori numerice pentru C 0 . Rulmentul axial oscilant cu role butoi este întotdeauna rulmentul conducător. Pentru ca efectele nefavorabile ale forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor.128) Şaiba sferică de carcasă asigură rulmentului capacitatea de a se adapta abaterilor de aliniere ale arborelui sau deformaţiilor unghiulare flexionale ale acestuia (§ 3. H se găsesc în tabelul 5.3.factor care depinde de seria rulmentului A = 0.2 Fr pentru Fr ≤ 0.8.55Fa (5. (rot/min). dar de valori limitate.2. să fie diminuate. Datorită înclinării căilor de rulare. H . la turaţii mari.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice sunt date în tabelul 1. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de încărcare axială.

prezentată mai jos.Lagăre cu rulmenţi P0 = Fa + 2.55Fa (5. care reies din tema de proiectare. f s ≥ 4 . f s ≥ 6 . regimul de lucru. dat de relaţia (5.131) În condiţii de încărcare statice (§ 5.7 Fr pentru Fr ≤ 0. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. 3. 2.4. în ore Lhnec sau în milioane de rotaţii Lnec . Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. Alegerea seriei are un caracter preliminar. Stabilirea durabilităţii necesare.124) să se conformeze următoarelor valori [9]: f s ≥ 8 . dacă. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. la o transmisie planetară) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică mai mare.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace 5. axul pe care se montează rulmenţii cu ace ai unui satelit. Un extras cu date despre rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice se prezintă în tabelul 5. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: 228 . date în tabelul 5.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s . preliminar. un rulment dintr-o anumită serie. 1. condiţiile de mediu.8. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. Ea are în vedere traseul direct.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate pe întreaga lor suprafaţă. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Se alege. la verificarea rulmentului. Rezultatele acestei etape constau în: a. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) sau a axului (de exemplu. b.30. În acest tabel. explicat la § 5.7. De asemenea.30.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate axial pe umeri având diametrele D1 şi D2 . relaţiile dimensionale între piesele vecine. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. condiţiile de gabarit. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat.dacă. 5. b.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. pe lângă condiţia ca şaibele rulmentului să fie rezemate pe întreaga lor suprafaţă şaiba de carcasă este ajustată în carcasă cu un câmp K7 . prin calcule. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. predimensionare. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. deci un rulment din altă serie.

rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5. .16). . În cazul axului unui satelit. 4. reacţiunile vor fi H I şi H II . Se cunoaşte deci deschiderea arborelui (axului). notaţi cu I şi II . Ca urmare. dacă inelul rotitor este inelul interior. se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. respectiv V I şi V II . Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. La rulmenţii cu ace care nu au inel interior. în cele două plane reciproc perpendiculare. Se pot calcula forţele (tangenţiale.133) Rulmenţii cu ace preiau numai sarcini radiale. Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. 5. având în vedere diversitatea dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. roţi de curea etc. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţia (5. precum şi alte specificaţii necesare calculului. să aibă etanşare proprie.132) şi FrII = H II + V II 2 2 (5.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). 229 .Alegerea şi calculul rulmenţilor . să fie silenţios etc. Pentru rulmentul ales. 6. H şi V . în general. satisfăcute. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului..rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. roţi de curea etc. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. să permită compensarea unor deformaţii unghiulare flexionale ale arborelui. dacă se roteşte inelul exterior. axiale) care acţionează asupra acestor organe ale transmisiei.17). Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. . aceste reacţiuni sunt forţe radiale. iar cel interior este fix (situaţie frecventă la transmisii planetare). sau cu relaţia (5. radiale.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil.). Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe.). se cunoaşte poziţia satelitului pe ax. Aceste condiţii pot fi. în afirmaţiile de mai sus. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C r . să aibă un gabarit radial minim. în locul inelului interior se ia în considerare fusul pe care se montează rulmentul cu ace.

6 0.3 0.203 0.045 0.038 0.114 0.6 0.3 0.052 0.351 0.3 9 12 13. 513.855 0. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.6 1 1 1 0.8 21 22.066 20 25 0.032 0.022 15 0.26 Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect Dw dw rs H rs dg Dg 511.095 0.244 0.198 0.136 0.577 0.057 0.026 15 0.5 7 40 45 19 21 36 38 50 55 5.038 17 0.363 0.6 1 1 1 1 1.085 22 28 0.147 0.6 1 1 1 0.8 24 11 16 17.6 0.02 0. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.303 0.6 0.265 0.9 24 25. 512.2 10 14 14.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.6 0.015 0.076 0.5 6 36 18 30 42 5 32 16 26 38 4 28 12 24 35 4 R A du Du su 532.05 0.044 0.154 0.6 28 12 18 19.058 19 22 0.1 50 56 24 24 48 52 65 72 7 7.3 0. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.056 0.7 18 19.084 0.437 0.5 45 50 22 22 42 45 55 62 5.6 0. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.121 0.043 0.014 15 15 15 15 16 17 17 18 19 19 21 22 22 26 27 27 27 27 27 32 32 32 32 32 32 37 37 37 37 37 37 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 9 12 13.6 0.6 0.7 11 15 16.6 32 17 17 17 17 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 230 .

5 50 50 86.5 125 37.5 46.5 34.6 1 1 1 0.01 0.004 0.6 0.4 15.6 0.019 0.5 29 50 50 55 55 80 33.004 0.6 0.8 37.6 28 28 34.008 0.01 0.6 0.6 9.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 9.5 67 67 88 88 156 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.004 0.5 statică C0 kN 14 25 25 15.3 12.3 0.5 37.3 17.6 1 1 1 1 1 8500 6700 6700 8500 6700 6700 7000 5600 5600 6300 5000 5000 4300 4300 3600 5600 4800 4800 4000 4000 3200 5300 4000 4000 3600 3600 3000 231 .01 0.6 0.5 35.01 0.5 27.019 0.028 0.5 65.028 0.004 0.3 0.01 0.05 0.05 0.5 65.13 -1 Simbol Rulment FAG 51102 51202 53202 51103 51203 53203 51104 51204 53204 51105 51205 53205 51305 53305 51405 51106 51206 53206 51306 53306 51406 51107 51207 53207 51307 53307 51407 U207 U307 U206 U306 U205 U305 U204 U203 U202 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 23 25 25 25 28 28 29 32 32 35 38 38 41 41 46 40 43 43 48 48 54 45 51 51 55 55 62 D2 max 20 22 24 22 24 26 26 28 30 32 34 36 36 38 39 37 39 42 42 45 46 42 46 48 48 52 53 rg max 0.3 27.04 0.028 0.6 0.4 22.6 1 1 1 0.7 22.6 0.08 0.002 0.5 46.003 0.008 0.028 0.6 25 25 38 38 72 17.6 35.3 16.6 16.6 0.013 0.5 51 16.001 0.6 17.3 0.6 0.5 20.01 0.6 0.

18 0.1 1.148 24 33 0.12 40 40 40 40 40 40 40 42 42 42 42 42 42 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 57 57 57 57 57 57 62 62 62 62 62 62 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 13 19 20.3 43 16 25 27.346 0.5 28 55 60 72 82 7 8.3 51 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 11.5 36 14 20 21.1 1.3 48 17 26 28 35 38.609 1.5 28 62 72 82 100 7.6 1 1 1.5 41 78 85 100 115 9 72 80 35 30 72 80 95 110 9 64 72 32.97 2.257 0. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.649 0.125 23 31 0.1 0.42 3.28 0.7 0.341 0.5 60 60 60 60 60 60 60 11.6 0.278 0.1 1.36 1.17 0. 512.5 1 1 1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.259 0. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.26 (continuare) Dw dw rs H rs dg Dg 511.165 26 37 0.3 26 28.1 1.536 0.1 1.5 232 .3 28 30.382 0.612 0.932 0. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.23 0.3 1. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.3 35 39.16 0.5 10 56 64 28.6 1 1 1 1 1.1 0.247 30 42 0.561 1.098 0.38 2.152 0.5 11 56 64 26 25 60 65 78 90 7.5 31 34.5 R A du Du su 532.6 1 1 1.17 0.5 0.783 1.279 0.91 0.5 72 90 32.1 39 14 22 23.31 0.087 0. 513.1 1.6 1 1 1 1 1.655 1.07 0.817 31 42 0.

024 0.5 4500 3800 3800 3200 3200 2400 4500 3600 3600 3000 3000 2200 4300 3400 3400 2800 2800 2000 3800 3200 3200 2400 2400 1800 3600 3000 3000 2200 2200 1700 233 .26 0.05 0.5 61 61 112 24.07 0.038 0.18 0.12 0.11 0.02 0.07 0.32 0.22 0.08 0.12 0.08 0.05 0.48 0.5 39 39 75 75 129 25.05 0.5 62 62 100 100 200 statică C0 kN 50 98 98 112 112 204 57 80 80 140 140 245 63 106 106 170 170 310 78 134 134 208 208 360 93 140 140 208 208 400 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.2 46.28 0.043 0.6 1 1 1 1 1 0.5 50 50 86.5 156 31 61 61 102 102 180 36.5 46.016 0.28 0.67 0.18 0.12 0.043 0.5 0.11 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 23.5 1 1 1 1 1 1.6 1 1 1 1 1.85 -1 Simbol Rulment FAG 51108 51208 53208 51308 53308 51408 51109 51209 53209 51309 53309 51409 51110 51210 53210 51310 53310 51410 51111 51211 53211 51311 53311 51411 51112 51212 53212 51312 53312 51412FP U212 U312 U211 U311 U210 U310 U209 U309 U208 U308 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 57 57 63 63 70 57 62 62 69 69 78 62 67 67 77 77 86 69 76 76 85 85 94 75 81 81 90 90 102 D2 max 48 51 55 55 60 60 53 56 60 61 65 67 58 61 62 68 72 74 64 69 72 75 80 81 70 74 78 80 85 88 rg max 0.6 1 1 1 1 1 0.5 86.12 0.6 1 1 1 1 1.26 0.

5 18 36 38 25 25 25 25 25 45 50 20 19.6 0.269 0.513 0.5 11 47 70 0.3 0.5 7 37 46 0. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.6 49 37 39.3 0.25 1.6 0.098 0.6 0.3 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.291 0.3 0.5 23 62 72 82 100 7.1 r1s min 0.539 0.032 0.6 0.1 1.6 38 41.3 0.3 0.11 0.17 40 40 40 40 40 64 72 30.236 0.3 0.6 0.6 0.6 0. 513.27 Rulmenţi axiali cu bile cu dublu efect Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.6 0.986 0.8 44 47.6 0.5 6 36 42 0.7 7 7 8 8 7 7 9 9 8 8 10 10 9 9 12 9 9 12 12 9 9 14 14 40 45 16.6 52 56.038 0.3 0.5 10 45 62 0.044 20 20 20 20 20 27 27 27 27 32 32 32 32 37 37 37 37 42 42 42 47 47 47 47 52 52 52 52 47 47 52 52 52 52 60 60 62 62 68 68 68 68 78 73 73 85 85 78 78 95 95 28 31.303 0.221 0.63 1.3 34 37.371 0.215 0.6 29 32.4 34 37.084 0.057 0.635 1.15 2.76 1.3 39 42 58 64.6 0. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 0.15 0.6 0.771 0.435 0.84 0.3 0. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 50 55 5.3 0.6 1 1 0.509 0.3 0.6 R A du 532.749 0.6 0.087 0. 514 dw rs A H R r1s r1s dg Dg 532.5 42 45 55 62 5.5 7 42 52 44 0.07 35 35 35 35 35 56 64 23 21 60 65 78 90 7.2 36 38.537 1.056 30 30 30 30 30 30 30 30 50 56 56 21 21 25 48 52 55 65 72 72 7 7.23 234 . 512.

3 0.05 0.5 25 25 38 38 35.3 0.5 35.07 0.3 0.6 0.07 0.3 0.12 0.3 0.12 0.013 0.3 0.028 0.6 0.019 0.6 0.5 65.028 0.05 0.028 0.5 46.05 0.05 0.3 0.3 0.5 46.019 0.6 1 1 0.5 67 67 88 88 98 98 112 80 80 140 140 106 106 170 170 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.5 65.5 statică C0 kN 50 50 55 55 46.6 5000 5000 4300 4300 4800 4800 4000 4000 4000 4000 3600 3600 3800 3800 3200 3600 3600 3000 3000 3400 3400 2800 2800 U206 U306 U207 U307 U208 U209 U309 U210 U310 235 .3 0.3 0.5 61 39 39 75 75 50 50 86.6 0.028 0.01 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 28 28 34.18 0.5 34.08 0.6 0.5 86.6 0.6 0.6 0.6 0.6 0.01 0.043 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.043 0.3 0.6 0.013 0.3 0.18 -1 Simbol Rulment FAG 52205 54205 52305 54305 52206 54206 52306 54306 52207 54207 52307 54307 52208 54208 52308 52209 54209 52309 54309 52210 54210 52310 54310 Şaiba de reazem FAG U205 U305 Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 D2 max 34 36 36 38 39 42 42 45 46 48 48 52 51 55 55 56 60 61 65 61 62 68 72 rg max 0.5 50 50 46.6 0.

5 1.6 46 50 64 70.5 32.48 1.1 1. 512.5 15 57 95 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 1.6 0.1 1 1 1.1 1 1.6 79 87.19 2.6 1 1 1 1 1 1 1 100 39 98 R A du 532.5 92 105 115 140 9.6 0.28 45 45 45 45 45 57 57 57 57 62 62 62 62 67 67 72 72 72 77 77 77 77 90 90 105 105 95 95 110 110 100 115 105 125 125 110 110 135 135 45 49.7 47 65 47 72 80.6 0.5 78 85 100 115 9 11.6 0.6 0. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 1 1 1. 513.6 64 72.55 236 .31 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 90 100 47.152 0.3 130 13 88 3.87 4.24 2.1 1 1 1.41 0.6 0.21 0.67 6.5 55 78 0.5 36.2 10 10 15 15 10 10 15 15 10 15 10 16 16 10 10 18 18 72 80 32.12 2.1 1.71 5.5 25.1 1. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.27 (continuare) Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511. 514 dw rs A R H r1s r1s dg Dg 532.03 2.92 0.6 0.5 r1s min 0.6 0.3 47 49.571 2.16 0. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 95 110 9 11.32 1.6 0.53 1.5 56 78 0.37 2.5 1.49 2.1 1 1.5 72 80 50 50 50 50 50 72 90 30.

75 0.6 0.53 0.26 0.6 0.6 0.18 0.5 137 137 67 67 163 163 statică C0 kN 134 134 208 208 140 140 208 208 150 220 160 300 300 170 170 360 360 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.6 1 1 1 1 1 1 1 3200 3200 2400 2400 3000 3000 2200 2200 3000 2200 2800 1900 1900 2800 2800 3800 3800 U212 U312 U215 U315 237 .5 1.28 0.6 0.12 0.16 0.6 0.53 0.12 0.6 0.5 rg1 max 0.75 -1 Simbol Rulment FAG 52211 54211 52311 54311 52212 54212 52312 54312 52213 52313 52214 52314 54314 52215 54215 52315 54315 U314 Şaiba de reazem FAG U211 U311 Dimensiuni de montaj D1 min mm 55 55 55 55 60 60 60 60 65 65 70 70 70 75 75 75 75 D2 max 69 72 75 80 74 78 80 85 79 85 84 92 98 89 92 99 105 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 61 61 102 102 62 62 100 100 64 106 65.18 0.14 0.6 0.32 0.26 0.11 0.6 0.28 0.11 0.6 0.

5 31 36 39.074 0.5 62.74 1.67 0.5 2.139 0.1 1.275 0.052 0.5 41 47.08 15 17 20 15 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 25 30 35 40 45 50 55 60 238 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.557 1.546 0.751 0.5 55 61.5 66 77.17 0.399 0.5 77.29 0.6 1 1.1 1.1 1 1.5 1.6 0.488 0.5 71.5 85.1 2 1.5 68.28 Rulmenţi axial-radiali cu bile cu simplu efect a D α rs B d 7602.418 0.1 a ≈ Masa ≈ kg 35 40 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 11 12 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 27.5 48 55.992 0. 7603 Unghi de contact α=60º rs Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.1 1 1.5 1.409 0.5 2 1.147 0.5 86 98 0.232 0.5 91.1 1.5 1.94 2.

5 79 94 85.9 2.5 37.5 10 Nmm 20 30 50 60 65 85 85 130 115 170 170 225 190 300 230 360 250 460 350 540 FAG 7602015TVP 7602017TVP 7602020TVP 7603020TVP 7602025TVP 7603025TVP 7602030TVP 7603030TVP 7602035TVP 7603035TVP 7602040TVP 7603040TVP 7602045TVP 7603045TVP 7602050TVP 7603050TVP 7602055TVP 7603055TVP 7602060TVP 7603060TVP Dimensiuni de montaj D1 mm 20.5 2 1.6 4.3 8. în X sau în O.5 30 34.5 7 4.5 3. 239 .6 21.6 1 1 1 1 1 1 1 1.3 5.5 50 38 58.5 63 47.5 41.6 8.5 43.3 2.5 10.5 26 34.3 4.5 28 35.5 80 56 88 1) statică C0 kN 15 20 22.5 32 30.5 32 38 39.5 0.5 16.5 39 55 50 61 64 83 68 104 75 127 81.5 75 Turaţia limită Unsoare min -1 Prestrân.2 18 17 23.9 4.5 77 77 82.5 39 69.8 6.7 2.5 45 52 52.5 28 45 31.5 75.Moment Simbol gere 1) de frecare Fv Mr Rulment kN 1.1 D2 rg max 6700 6000 5000 4500 4500 3800 3800 3200 3200 3000 2800 2600 2600 2200 2400 2000 2200 1900 2000 1800 Forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii se montează pereche.5 61 60.5 73 85.6 19.2 26.5 67 69.5 30 36.3 1.5 63 72 69.5 1 2 1.5 146 112 166 Forţa axială maximă dinamică kN 6.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 12.5 40.6 14 13.5 1 1.3 3.5 53 33.3 2.5 1 1.6 0.5 51 53.5 39.5 57 64.9 7.6 4.8 4.5 23 27.5 30.5 101 96 107.6 24.5 2.5 45 46.5 22 28.5 56.

6 0.255 0.5 0.75 2.58 0.299 0.138 0.29 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Dw dw h h rs rs H dg Dg Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H h rs min Masa ≈ kg 16 18 21 26 32 32 37 37 42 42 45 47 52 52 57 57 62 62 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 9 9 10 11 11 16 12 18 13 19 14 20 14 22 16 25 17 26 2.079 0.5 5 4 5.026 0.3 0.368 0.75 7.055 0.037 0.25 3.6 0.5 5 7 4.5 4 6.6 1 0.6 1 0.115 0.6 1 1 1 0.208 0.25 3.653 15 17 20 25 30 15 17 20 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 35 40 45 50 55 60 240 .022 0.6 1 0.146 0.5 5.75 2.75 3 3 4.226 0.6 1 0.285 0.06 0.127 0.3 0.3 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.

6 1 0.6 0.5 32.6 0.3 0.5 53 93 55 108 56 116 68 150 96.4 24.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 13.5 65.5 140 statică C0 kN 27 27 51 73.6 1 0.6 1 0.3 0.5 61 36.5 83 132 93 156 137 220 150 255 143 285 193 390 265 365 Turaţia limită min-1 14000 13000 11000 9500 8000 7500 7000 6300 6300 5600 5600 5300 5300 4800 4800 4300 4300 4000 6000 5600 4000 3200 2800 2400 2400 2400 2000 1800 1800 1600 1900 1400 1600 1300 1300 1300 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 81102LPB 81103LPB 81104TVPB 81105TVPB 81106TVPB1 81206TVPB 81107TVPB 81207TVPB 81108TVPB 81208TVPB 81109TVPB 81209TVPB 81110TVPB 81210TVPB 81111TVPB 81211TVPB 81112TVPB 81212LPB Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 27 32 38 43 48 48 56 56 63 61 68 66 73 73 84 80 89 D2 max 18 20 23 29 34 34 39 41 44 45 49 50 54 55 60 61 65 66 rg max 0.5 34.6 1 0.6 0.7 13.3 0.6 1 1 1 241 .

2 39. 294E Dimensiuni dw mm 60 65 70 75 80 85 60 65 70 75 80 85 85 90 90 100 100 110 110 120 120 130 130 140 140 150 150 160 160 170 170 88 94 102 108 116 111 123 115 130 129 142 142 158 158 172 169 187 181 194 192 211 206 224 215 239 115 125 135 140 150 135 160 140 170 155 185 175 205 190 220 205 240 220 250 230 270 245 285 255 305 130 140 150 160 170 150 180 155 190 170 210 190 230 210 250 225 270 240 280 250 300 270 320 280 340 42 45 48 51 54 39 58 39 60 42 67 48 73 54 78 58 85 60 85 60 90 67 95 67 103 20 21 23 24 26 19 28 19 29 20.1 4 2.9 13.5 39 26 43 30.30 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Dw dw rs Hw He h b rs dg Dg 293E.03 3.2 A rs He Hg rs Dw dw hb dg Dg A Hg H H Arborele 90 100 110 120 130 140 150 160 170 242 .8 32 23 35 26 37 28 41 29 41 29 44 32 45 32 50 15 16 17 18 19 14 21 14 22 15 24 17 26 19 28 21 31 22 31 22 32 24 34 24 37 27 29.5 2.3 47 34 50.5 36.1 4 2.38 3.1 4 2.04 13.1 4 3 5 3 5 36 38 40 43 45 33 48 33 50 36 55 41 60 46 64 49 69 51 69 51 74 56 78 57 84 38 42 44 47 50 50 54 52 56 58 62 64 69 70 74 76 81 82 86 87 92 92 99 96 104 dg Dw Dg H Hg Hw 29318E Masa ≈ He rs min hb A kg 2.1 6.6 14.87 21.9 16.9 9.5 35 24.6 31.5 31 33.71 4.5 37 24.5 54 38 58 42 60.1 1.3 8.49 12.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 2.38 10 5.54 5.5 54 38.5 3 2 3 2.1 1.28 2.65 7.4 3.1 1.4 5.89 2.5 2 2 2 2.5 26.5 42 65.5 1.9 10.

5 2.5 2.5 4 3600 3400 3000 2800 2800 3400 2600 3400 2400 3000 2200 2600 2000 2400 1800 2200 1700 2000 1700 2000 1500 2000 1400 1800 1300 243 .1 3 2.5 2.1 1.1 3 2.1 3 2.5 2 2 2 2.5 2.1 3 2.1 1.1 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor D3 D1 rg rg D4 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 335 380 430 490 550 345 600 355 670 415 830 530 950 640 1120 720 1250 800 1290 815 1460 965 1660 1000 1860 statică C0 kN 900 1020 1200 1370 1560 1060 1730 1100 1930 1370 2450 1700 2800 2080 3350 2360 3900 2700 4050 2850 4800 3350 5300 3450 6000 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 4800 4500 4000 3600 3400 3800 3200 3600 3000 3200 2600 3000 2400 2600 2200 2400 2000 2200 2000 2000 1800 1900 1700 1900 1600 29412E 29413E 29414E 29415E 29416E 29317E 29417E 29318E 29418E 29320E 29420E 29322E 29422E 29324E 29424E 29326E 29426E 29328E 29428E 29330E 29430E 29332E 29432E 29334E 29434E Dimensiuni de montaj D1 min mm 90 100 105 115 120 115 130 118 135 132 150 145 165 160 180 170 195 185 205 195 220 210 230 220 245 D2 max 107 115 124 132 141 129 150 135 158 148 175 165 192 182 210 195 227 208 237 220 253 236 271 247 288 D3 min 133 143 153 163 173 153 183 158 193 173 214 193 234 213 254 228 275 244 285 254 306 274 326 284 346 D4 max 70 73 80 86 91 93 97 99 103 109 112 119 125 132 135 141 151 152 158 163 171 174 181 184 191 rg max 1.5 4 2.1 2 2.

În această figură. η c este factorul care ţine seama de nivelul de contaminare a lubrifiantului cu particule solide. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. Dacă sarcina dinamică echivalentă Pe depăşeşte valoarea Pu .134) (5. K reprezintă raportul K= ν ν1 (5. respectiv la exterior (de exemplu roata dinţată montată pe colivia cu ace). diferiţii factori (mărimi) care apar au semnificaţiile de mai jos şi se determină conform explicaţiilor şi indicaţiilor care urmează.factorul de corecţie.36). atunci. Este mai practică utilizarea relaţiei (5.factor de corecţie care ţine seama de condiţiile de funcţionare.29).rot ) ⎝ Pec ⎠ Lna 16666 ⎛ C r ⎜ = a1 a vc n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (h) ⎠ p p (5. 5. atunci oboseala rulmentului trebuie luată în considerare. în afirmaţiile de mai sus.20). P . 8.34. Se calculează durabilitatea efectivă a rulmentului (rulmenţilor) cu ace cu relaţiile de mai jos. cu semnificaţia şi cu explicaţiile aferente de la relaţiile (5.33. Valori ale factorului η c sunt date în tabelul 5. avc .35.31 [23]. în milioane de rotaţii (relaţia 5.135) În aceste relaţii: C r este sarcina dinamică de bază a rulmentului (din catalog). în locul inelelor interior şi exterior se iau în considerare piesele conjugate cu care acele vin în contact la interior (de exemplu fusul).136) în care ν este vâscozitatea cinematică efectivă a lubrifiantului la temperatura de funcţionare. fără a exista inel interior sau inel exterior. 244 . Valorile lui Pu se dau în cataloage (a se vedea extrasele din tabelele 5. Factorul de corecţie a vc se determină din figura 5.21). 9. 5.Lagăre cu rulmenţi Dacă în montaj se utilizează doar colivii cu ace. 5.27) … (5.sarcina limită de oboseală („fatigue limit load”). Se determină sarcina dinamică echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. Pu . a1 .9 [23]. 7. (mm2/s).135). ⎛C ⎞ Lna = a1avc L10 = a1avc ⎜ r ⎟ ≥ Lnec ( mil.134) sau în ore de funcţionare (relaţia 5.135) [după 23].sarcina dinamică echivalentă (notată în acest volum cu Pe).

3 (pag. Pentru ηc (Pu/P) apropiat de zero. la temperatura de funcţionare să aibă o vâscozitate cinematică ν egală sau foarte apropiată de vâscozitatea nominală ν 1 (în acest caz. avc Factor de corecţie a durabilităţii Pentru K>4.vâscozitatea cinematică recomandată („nominală”) a lubrifiantului pentru rulmentul dat şi pentru turaţia de serviciu n a arborelui (rot/min). se utilizează curba K=4.10 [23].1 pentru orice valoare a lui K Fig. K=1). Valorile vâscozităţii ν 1 se dau în figura 5. 245 .9 Factorul de corecţie avc Figura 5.Alegerea şi calculul rulmenţilor ν 1 . avc tinde către 0.138) poate servi la alegerea unui ulei care. 5.

8 0.3..10 Vâscozitatea nominală ν1 Dacă rulmentul cu ace are o mişcare de oscilaţie cu un unghi total ϕ [°] ( ϕ = 2α . unde α este amplitudinea unghiulară a oscilaţiei [°]).0.1.5 0.. atunci se calculează o „turaţie” echivalentă: 246 .0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 0. cu o frecvenţă de nosc (oscilaţii pe minut). 5. provenite de la alte organe de maşini Contaminare mărită Mediul înconjurător este puternic contaminat Lagărele nu sunt etanşate corespunzător Contaminare severă ν1 Vâscozitatea nominală Diametrul mediu dM Fig.5.3 0.0 0 Puritate înaltă Ulei filtrat printr-un filtru foarte fin Rulmenţi cu etanşare proprie Puritate normală Ulei filtrat printr-un filtru fin Contaminare slabă Contaminare normală Rulmentul este contaminat cu particule de uzură..31 Factorul de contaminare Contaminare Puritate extremă Condiţii de laborator Factorul ηc 1 0....

Tabelul 5. alezajul carcasei în care se ajustează inelul exterior al rulmentului trebuie să aibă un câmp de toleranţă până la K7 inclusiv (H7.2 (Rz=1) Ra=0.32 Condiţii impuse arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Diametrul nominal al arborelui mm Peste Până la Câmpul de toleranţă al arborelui Jocul intern al rulmentului în timpul funcţionării mai mic mai mare normal decât normal decât normal Rugozitatea admisibilă (µm) 65 80 120 160 - 65 80 120 160 180 k5 k5 k5 k5 k5 h5 h5 g5 g5 g5 g6 f6 f6 f6 e6 Ra=0. 10.135) nu sunt îndeplinite.135). în ore de funcţionare. fusul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de precizie dimensională şi de rugozitate a suprafeţei (tab. De aceea.Alegerea şi calculul rulmenţilor ϕ (rot/min) (5.44). vezi tabelele 5. atunci jocul intern la montaj trebuie verificat (prin calcule sau prin măsurare).137) 180 cu care se operează în relaţia (5.135).4.34 [23]).6) Ra=0. se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5. atunci rulmentul trebuie calculat la sarcina statică. 247 . ei pot fi doar rulmenţi liberi. Dacă inegalităţile (5.5) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului. fusul trebuie călit. J7.6. Dacă inelul exterior este montat cu strângere. deoarece pe el rulează acele rulmentului.34) are câmpul de toleranţă F 6 .3 (Rz=1.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.32).8. C 0 nec ≤ C 0 r . 5. durabilitatea necesară Lhnec . dată în cataloage. De asemenea. 5. 5.33.33 şi 5. K7). în care C 0 r este sarcina statică de bază a rulmentului. La rulmenţii cu ace fără inel interior (tabelele 5. din relaţia (5.4 (Rz=2.138) n = nosc În continuare.2 Rulmenţi cu ace. abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului. Dimensiunea Fw (diametrul cercului tangent interior la acele rulmentului.4. fără sau cu inel interior Rulmenţii cu ace nu pot prelua sarcini axiale. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Această informaţie serveşte proiectantului pentru a putea aprecia natura relaţiei dintre rulment şi fus. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia : P0 = Fr (5. În formula (5.134) sau (5.

5 0.47 22000 19000 1.8 0. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.47 24000 18000 2.7 84.7 17000 13000 3.3 15.55 19000 14000 1.4 28.4 30.4 0.8 26.8 0.5 23.3 13 0.1 21000 16000 2.05 16000 12000 3.5 19.3 22 0.6 17.6 25.6 20000 15000 3.5 0.3 32.3 17.08 22000 18000 2.1 35.3 15.3 21.35 20000 14000 2.4 0.2 13.3 13.3 12.6 29 28 22.6 0.8 15000 10000 248 .7 29.1 0.5 31.35 19000 14000 2.1 0.8 19000 12000 3.7 0.3 13.6 23 0.5 32.9 21000 17000 2.1 32.6 42 52.6 28.42 21000 16000 3.8 24.4 23.3 100 68.7 17.7 25.25 21000 17000 2.65 22000 17000 2.9 0.3 11.85 22000 17000 2.5 25.45 15000 10000 7.1 20000 15000 1.3 15 0.7 48.5 0.9 21.2 42.2 82 50.8 10.3 11 0.3 9.2 22 17.3 18.6 22.33 Rulmenţi cu ace fără inel interior NK.9 40 65.3 16.25 16000 12000 4.3 15.3 17.2 98 83.75 19000 14000 3.3 10.2 27 33.7 0.5 23.43 20000 15000 3.3 16 0.4 0.3 33 0.28 23000 20000 1.9 31.4 16000 11000 3.3 15 15 16 16 16 16 17 17 18 18 19 19 20 20 20 20 20 21 21 22 22 22 22 22 24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 28 28 28 28 28 29 29 D C Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.9 18.7 28.1 34 42 52.3 14.6 0.8 15000 10000 3.91 22000 19000 2.3 18.35 20000 14000 3.5 statică NK 15 16 NK 15/16 NK 15/20 NK 16/16 NK 16/20 NK 17/16 NK 17/20 NK 18/16 NK 18/20 NK 19/16 NK 19/20 NK 20/16 NK 20/20 NK 21/16 NK 21/20 NK 22/16 NK 22/20 NK 24/16 NK 24/20 NK 25/16 NK 25/20 NK 26/16 NK 26/20 NK 28/20 NK 28/30 NK 29/20 NK 29/30 RNA 49 17 18 19 20 21 22 24 25 26 28 29 RNA 4901 RNA 6901 RNA 4902 RNA 6902 RNA 4903 RNA 6903 RNA 4904 RNA6904 RNA 49/22 RNA 69/22 - 23 23 24 24 24 24 25 25 26 26 27 27 28 28 28 28 32 29 29 30 30 30 30 35 32 32 37 33 33 37 37 38 34 34 37 37 39 39 42 38 38 16 20 16 20 13 22 16 20 16 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 20 16 20 17 30 20 16 20 20 30 17 30 20 20 30 C0r kN 12.3 22.3 36 0.9 21.4 16.5 0.2 30 37 22.5 34 57 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de oboseală nG referinţă Pu nB -1 kN min min-1 1.6 16000 11000 4.1 18000 13000 4 18000 13000 4.8 13.3 14.2 15000 10000 4.3 21 0.3 0.9 0.35 17000 12000 6.3 19.5 0.4 15000 11000 7.4 17.3 0.3 13 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 69 NKS NKS 20 NKS 22 NKS 24 NKS 25 NKS 28 Masa FW ≈g 21.3 16.1 17000 12000 4 17000 12000 3.6 32 34 57 29.8 0.4 26.5 0.6 15 20.6 24.5 55 36.3 30.3 17.8 14000 11000 4.9 27 14.5 31 22.6 26 0.3 14 0.3 0.9 0.97 21000 13000 3.2 16000 12000 4.5 0.3 19 0.3 10.76 23000 20000 2.5 25 18.85 16000 10000 7.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 37.7 39.6 0.5 51 33.6 27.3 11.4 0.4 31 23.6 53.84 22000 14000 3.4 61.

7 12000 8500 0.5 8500 6500 Sarcina de bază 249 .5 63 8.5 45 5.9 43.6 39 57 7.5 9000 6500 0.3 39.3 10000 7500 0.3 27.5 49 6.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.8 130 107 193 86 133 139 91.3 28.4 12000 9000 0.5 69 9.3 39 79 10.3 23.6 30.5 50 6.3 43 94 13 9500 7000 0.6 43 67 8.5 71 9.5 5.1 15000 9500 0.7 9500 7000 0.6 48 86 11.3 26 47 6.6 66 116 14.6 36.3 40.3 23.1 13000 10000 0.5 9000 6500 0.3 37 73 10 12000 8500 0.5 139 145 94.5 50 6.3 14000 10000 0.5 12000 9500 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 49 RNA 69 NKS NKS 30 NKS 32 NKS 35 NKS 37 NKS 40 NKS 43 NKS 45 NKS 50 Masa FW ≈g 65 97.5 60 7.3 39 59 7.65 14000 10000 0.6 33.7 13000 9500 0.3 24.3 41.5 5.3 38 76 10.8 14000 9500 0.6 38 74 9.4 33.6 32 40 5.2 11000 8000 0.4 12000 7500 0.6 36 4.3 9500 7500 0.5 67 8.6 38 54 6.9 11000 7500 0.3 24.5 4.3 22.4 11000 8000 0.4 9500 7000 0.9 10000 7500 0.4 13000 9000 0.6 12000 9000 0.5 142 140 256 158 221 157 30 30 30 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 35 37 37 37 38 38 40 40 40 40 40 42 42 42 42 43 43 43 45 45 45 47 47 48 48 50 50 50 D C NK 30 NK 30/20 NK 30/30 NK 32/20 NK 32/30 NK 35/20 NK 35/30 NK 37/20 NK 37/30 NK 38/20 NK 38/30 NK 40/20 NK 40/30 NK 42/20 NK 42/30 NK 43/20 NK 43/30 NK 45/20 NK 45/30 NK 47/20 NK 47/30 NK 50/25 NK 50/35 - 32 35 37 38 40 42 43 45 47 48 50 RNA 4905 RNA 6905 RNA 49/28 RNA 69/28 RNA 4906 RNA 6906 RNA 49/32 RNA 69/32 RNA 4907 RNA 6907 RNA 4908 RNA 6908 - 40 40 42 42 45 42 42 45 45 47 45 45 47 47 50 47 47 52 48 48 50 50 52 52 55 52 52 55 55 53 53 58 55 55 60 57 57 62 62 62 62 65 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 22 20 30 20 30 20 36 22 20 30 20 36 20 30 22 20 30 22 20 30 22 40 25 35 22 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă rmin dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 0.4 11000 8500 0.7 125 89.3 13000 8500 0.6 31.5 12000 7500 0.95 13000 10000 0. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.8 112 69.3 43.2 135 110 73.4 10000 8000 0.65 13000 8000 0.5 85 11.5 63 8.6 10000 7500 0.2 10000 7000 0.6 31.4 126 118 77 113 123 79.3 41 88 12.5 10000 7000 0.3 36.9 11000 8000 0.3 40.5 82 11.9 61 112 104 68 102 73.4 116 82.5 5.5 9500 6000 0.6 35 47 6 12000 8500 0.3 34.3 9000 6500 1 42.6 40.5 4.3 25.3 33.5 43.3 27 51 6.3 25 35.33 (continuare) NK.3 24.5 60 8.6 50 106 14.9 11000 8500 0.5 53 6.5 6.3 26.8 11000 7000 0.6 47 82 10.7 10000 7500 0.5 4.5 47.5 4.1 162 129 85.1 37.5 56 7.8 10000 7500 0.

6 8.4.2RS Masa FW 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 D C rmin 0.6 0.3 0. permit proiectantului să mărească diametrul arborelui.3 0.1.. trebuie să se asigure posibilitatea ca inelul interior să se deplaseze axial. conferindu-i o rigiditate mai mare.3 24.36 [23] sunt daţi rulmenţii cu ace cu inel interior cu etanşare proprie pe o parte (RS) sau pe ambele părţi (2RS).9 Turaţia limită 1) nG Unsoare RNA 49.5 5.RS Dimensiuni.8 6.35.3 1.1 28.3 0.2RS RNA 4904. Dacă este necesară o deplasare mai mare decât cea din tabel.8 11 1.48 8. cei fără inel interior.2RS RNA 4910.6 38 59 7..3 1.59 17.3 0. etanşaţi RNA 49.2 36 53 6.3 19.5 4.2RS RNA 4901.2RS RNA 4907.35 nu trebuie depăşite.3 0. Valorile din tabelul 5. necesitatea de a se asigura dilatarea liberă a arborelui la temperatura de funcţionare fără a se modifica condiţiile de contact dintre ace şi calea de rulare.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 10.8 19. În tabelul 5.2RS RNA 4903.2RS RNA 4906. având un gabarit radial mai mic.2RS RNA 4902.19 8.4 21. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).05 26.5 23 56 60 69 107 154 157 160 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 13000 12000 10000 9000 7500 6500 5500 4800 4200 3900 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare În comparaţie cu rulmenţii cu ace cu inel interior. în special.3 40 64 7.2RS RNA 4905.6 0.6 Sarcina de bază Sarcina limită de dinamică statică oboseală Cr C0r Pu kN kN kN 6.3 0. Motivul îl constituie. cu o valoare s.2 3.5 39. Rulmenţii cu ace fără inel interior sau cu inel interior se calculează cu metodologia de la § 5. 250 . [23]).9 1 7. La rulmenţii cu ace cu inel interior (tabelul 5.6 0. atunci trebuie folosit un rulment cu ace cu inel interior mai lat.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g min-1 14 16 20 22 25 30 35 42 48 53 58 1) RNA 4900 RS RNA 4901 RS RNA 4902 RS RNA 4903 RS RNA 4904 RS RNA 4905 RS RNA 4906 RS RNA 4907 RS RNA 4908 RS RNA 4909 RS RNA 4910 RS 16 18 21.3 0.2RS RNA 4909. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria RNA 49…2RS Dimensiuni RNA 49…2RS RNA 4900.2RS RNA 4908.8.9 2.34 Rulmenţi cu ace fără inel interior.

7 34 63.1 22000 1.6 25. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Dimensiuni Seria NKI 15 NKI 15/16 NKI 15/20 NKI 17/16 NKI 17/20 NKI 20/16 NKI 20/20 NKI 22/16 NKI 22/20 NKI 25/20 NKI 25/30 NKI 28/20 NKI 28/30 NKI 30/20 NKI 30/30 1) NA 49 NA 4902 NA 4903 NA 4904 NA 49/22 NA 4905 NA 49/28 NA 4906 - NA 69 NA 6902 NA 6903 NA 6904 NA 69/22 NA 6905 NA 69/28 NA 6906 - NKIS NKIS 15 NKIS 17 NKIS 20 NKIS 25 NKIS 30 Masa d ≈g 38.5 13 0.3 0.5 63 33.5 0.8 0.5 25.5 0.3 0.85 16000 7.3 0.3 0.5 19.6 21000 3.8 21000 4.5 55 34 57 31.6 1 36.6 1 33.6 0.5 0.1 0.5 13.4 53.5 11 0.3 0.3 0. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.5 10.3 1 40.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.6 0.3 0.5 71 50 Sarcina Turaţia limită de limită oboseală nG Pu kN min-1 2.5 1 Sarcina de bază statică C0r kN 17.5 37.6 0.5 0.35 22000 3.5 37.3 0.8 48.3 1 17.5 24.5 24.3 1 23.3 0.5 17.6 29 31 22.5 0.8 24.3 1 18.5 16.6 92 42.3 0.8 23. NKIS NA 49.1 15000 7.3 0.5 0.7 25.1 0.5 32.45 16000 7.65 13000 9.8 22.3 0.4 0.4 0.5 63 41.6 17000 4.7 20000 2.3 1.5 26 0.7 14000 4.3 0.5 0.8 25 0.8 15000 5.7 182 112 170 101 192 184 F D B 17 20 22 25 28 30 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 22 22 22 22 25 25 25 25 25 28 28 28 28 30 30 30 30 30 19 19 20 20 22 21 21 22 22 24 24 24 25 25 28 26 26 28 28 29 29 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 37 27 27 28 28 35 29 29 30 30 37 32 32 37 37 42 34 34 39 39 38 38 42 42 47 42 42 45 45 45 45 47 47 52 16 20 13 23 20 16 20 13 23 20 16 20 17 30 20 16 20 17 30 20 30 17 30 22 20 30 17 30 20 30 17 30 22 rmin s ) dinamică Cr kN 0.1 19000 4 19000 3.3 13000 5.3 0.5 0.5 0.3 0.6 13.5 15 0.9 0.4 12000 Turaţia de referinţă nB min-1 14000 14000 14000 13000 11000 13000 13000 12000 11000 10000 12000 12000 11000 10000 9000 11000 11000 9500 9000 10000 9500 9500 9000 8500 9000 9000 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.5 15.3 30.3 1 21.3 1 39 0.3 0.3 1.6 0.8 16000 4.6 32 29.4 80 150 79.4 124 88 161 162 96.95 14000 8.5 51 36.5 0.4 37 72 98 49 61 75.4 13000 8.35 17000 6.97 21000 3.2 141 129 52 65. Dacă este necesară o deplasare mai mare.3 1 36.35 21000 1.8 16000 3. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.4 13000 6. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).4 23.84 22000 3.6 13000 4. 251 .05 18000 3.3 0.5 19 0.5 14.35 Rulmenţi cu ace cu inel interior NKI.5 69 35.5 28 18.5 14000 4.2 16000 4.3 0.3 0.6 0.5 0.5 59 43.5 23.42 22000 3.3 0.3 1 36 0.6 0.5 34.8 21 0.5 146 97.5 28.25 18000 4.3 1 43.4 13000 9.2 18000 3.

5 66 116 14.6 0. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni.6 2 53 118 16 8500 6000 274 50 58 72 22 0.6 0.2 12000 7500 193 35 40 50 30 0. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.5 24.5 5.3 1 41 88 12.6 8500 6000 379 50 55 68 35 0.5 39 57 7.9 43.5 47 82 10.3 11000 6500 136 38 43 53 20 0.6 2 50 106 14.5 27.5 47.4 10000 6500 222 42 47 57 30 0.3 1 40.5 38 74 9.6 1.5 53 6.6 11000 7000 207 38 43 53 30 0.6 0.7 12000 8000 180 32 37 47 30 0.5 26 47 6.5 50 6.6 0.2 10000 6500 230 40 48 62 22 0.2 8000 5000 515 50 58 72 40 0.8 31.6 0.5 9500 5500 148 42 47 57 20 0.4 8500 5500 270 50 55 68 25 0. Dacă este necesară o deplasare mai mare. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Seria NKI 32 NKI 32/20 NKI 32/30 NKI 35/20 NKI 35/30 NKI 38/20 NKI 38/30 NKI 40/20 NKI 40/30 NKI 42/20 NKI 42/30 NKI 45/25 NKI 45/35 NKI 50/25 NKI 50/35 1) NA 49 NA 49/32 NA 4907 NA 4908 NA 4909 NA 4910 - NA 69 NA 69/32 NA 6907 NA 6908 NA 6909 NA 6910 - NKIS NKIS 35 NKIS 40 NKIS 45 NKIS 50 35 38 40 42 45 50 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă Masa d F D B rmin s ) dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 ≈g 118 32 37 47 20 0.3 1 39 79 10.8 8500 5500 336 45 55 72 22 1 0.6 1.5 73 139 17.6 0.9 12000 7000 127 35 40 50 20 0.8 11000 7000 310 35 42 55 36 0.3 0.3 1 37 73 10 12000 8000 158 32 40 52 20 0.7 7500 5000 1 Dimensiuni Sarcina de bază Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.5 85 11.5 27 51 6.3 1 43 94 13 10000 6500 229 45 50 62 25 0.6 1 45 73 9.3 0. 252 .5 48 86 11.3 0.5 11000 7000 220 35 43 58 22 0.6 1 43 67 8.9 10000 7000 216 40 45 55 30 0.3 0.9 12000 7500 170 35 42 55 20 0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).8 30.1 2 63 98 12.5 69 127 15.3 0.5 6. NKIS NA 49.6 1 47 80 10.6 0.5 9500 6000 430 40 48 62 40 0.5 67 8.35 (continuare) NKI.7 11000 7000 142 40 45 55 20 0.5 9000 6500 322 45 50 62 35 0.5 45 74 9.4 8500 5500 495 45 52 68 40 0.5 28.5 12000 7000 288 32 40 52 36 0.5 9500 6000 281 40 50 65 22 1 0.5 56 7.3 9000 6000 271 45 52 68 22 0.3 8000 4900 518 50 60 80 28 1.5 42.6 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 40 82 10.

cu precizările de mai jos. Comentariile privind particularităţile constructive şi funcţionale. abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului.2RS NA 4908.4 6500 4.3 7.3 10.RS Dimensiuni.6 36 0.3 19.2RS NA 4904.3 21.8.2 (Rz=1) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului.9 24.9 8.37 Condiţii impuse arborelui şi carcasei Materialul carcasei Abaterea alezajului carcasei Abaterea arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Oţel sau fontă Aliaje uşoare Rugozitatea admisibilă (µm) - N6 R6 Ra=0.6 40 statică NA 49.2RS NA 4901.2RS Masa d F D C B Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.2RS NA 4906.9 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare 5. Tabelul 5. Ei pot avea sau nu.5 39. Construcţia lor rezultă din tabelul 5.3 11 19.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace La aceşti rulmenţi.8 0.2 4800 6.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 1) NA 4900 RS NA 4901 RS NA 4902 RS NA 4903 RS NA 4904 RS NA 4905 RS NA 4906 RS NA 4907 RS NA 4908 RS NA 4909 RS NA 4910 RS 24.48 10000 1.59 9000 2.2.3 0.36 Rulmenţi cu ace cu inel interior.2RS NA 4907..6 0. care derivă din absenţa sau prezenţa inelului interior. etanşaţi NA 49.2RS NA 4910.3 8.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5..3 8.6 26.19 12000 1. inelul exterior este sferic şi poate oscila în caseta din tablă.2RS NA 4905. căptuşită cu material plastic antifricţiune.8 (Rz=4) h6 Ra=0.6 38 0.6 0. inel interior.3 3900 7.4.2 28. sunt cele de la § 5.1 0.2RS NA 4909.5 104 175 252 290 295 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 14 14 14 14 18 18 18 21 23 23 23 C0r kN 6.8 0.5 53 59 64 Sarcina Turaţia limită de limită 1) oboseală nG Pu kN min-1 1 13000 1.6 4200 7.4.3 17.8.3 0.3 6.38 [23].2RS NA 4902.5 37 40 80 89.5 0.5 27.2RS NA 4903. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria NA 49…2RS Dimensiuni NA 49…2RS NA 4900.05 5500 5.8 7500 3. 253 .

5 50.5 0.5 30.5 50.5 C0r kN 7. 0.5 13 18.6 24.3 0.8 0.4 16000 4.5 0. 2) 254 .5 30.3 26 27.5 27 30. precum şi cea a fusului.11 24000 2.5 0.5 C0r kN 7.65 15000 5.8 0.8.5 38.8 0.Lagăre cu rulmenţi Ajustajul dintre caseta rulmentului şi carcasă este cu strângere (tab.5 36.2 17.9 16.5 36. Căptuşeala din masă plastică limitează temperatura de utilizare a rulmentului la intervalul +100oC … − 30oC.3 0. Turaţia limită este pentru ungerea cu ulei.5 13 18.2 17.5 58 r min.5 0.5 42 47.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.8 22 22.5 58 r min 0.5 27 30.8 r1 min.9 16.5 42 47.3 0.5 0.8 0. În acelaşi tabel sunt date abaterea dimensională a fusului.2 11000 6.9 12.5 38.9 10000 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.38 Rulmenţi oscilanţi cu ace C r r C r s D D1 FW D D1 d F B RPNA Dimensiuni.8 0.8 0.3 0.5 34 36 41.8 0.5 34 36 41. în mm Diametrul Seria RPNA arborelui Simbol PNA Dimensiuni Masa ≈g 32 52 62 109 112 125 131 141 176 FW 15 18 20 25 28 30 35 40 45 D C ±0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului). Tabelul 5.3 0. 0.2 11000 6.2).4 16000 4.65 15000 5.5 Cr kN 6. rugozitatea alezajului carcasei. Rulmenţii oscilanţi cu ace se calculează cu metodologia de la § 5.8 0.3 0.25 22000 2.8 0.43 21000 4 18000 4.8 0.3 s 1) Sarcina de bază dinamică statică 12 15 17 20 22 25 30 35 40 1) PNA 12/28 PNA 15/32 PNA 17/35 PNA 20/42 PNA 22/44 PNA 25/47 PNA 30/52 PNA 35/55 PNA 40/62 12 15 17 20 22 25 30 35 40 15 18 20 25 28 30 35 40 45 28 32 35 42 44 47 52 55 62 12 16 16 20 20 20 20 20 20 0.8 0.9 10000 Dimensiuni.8 22 22.8 0.3 26 27.8 0. în mm Diametrul Seria PNA arborelui Simbol Dimensiuni Masa ≈g 37 62 73 136 145 157 181 177 227 d F D C ±0.25 22000 2.5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 D1 24.5 0.4 13000 6.9 12.5 0.3 0.4 13000 6.5 0.8 0. Rulmenţii oscilanţi cu ace se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale mari ale arborilor (§ 3.8 Deplasarea axială admisibilă „s” Sarcina de bază dinamică statică 15 18 20 25 28 30 35 40 45 RPNA 15/28 RPNA 18/32 RPNA 20/35 RPNA 25/42 RPNA 28/44 RPNA 30/47 RPNA 35/52 RPNA 40/55 RPNA 45/62 28 32 35 42 44 47 52 55 62 Cr kN 6. Pentru ungerea cu unsoare turaţia limită este 60% din cea din tabele.5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 B D1 24.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.43 21000 4 18000 4.8 0. 5.8 0.6 24.11 24000 2.4.1.3 0.37).

Tribology Data Handbook.. J. Le lubrifiant – véritable matériau de construction. ş. Boca Raton. ş. 4. 1999. 1993. Bucureşti. 1999. INA. Kostengerechte Konstruction von Getrieben.. D. R. Sinaia. 1999.. Bucureşti. Document 004875. Catalogue WL 41 520-3 EA.. 16. 3. 3. M. ş. Needle roller bearings... 1985.. ş. I.. CETIM.. 12. INA Wälzlager Schaeffer HG. 2. Publ. Florea. J. Al. INA-Schaeffer KG. 23. I. INA Wälzlager Schaeffer HG. 17. Editura Tehnică. Editura Tehnică. Ploieşti. 20. 2002.. L. Reductoare. Université Paul Sabatier. M. 2001.. Mecanica contactului.. 2002. Needle roller bearings. INA USA Corporation. vol. vol. Florea. Tipocart Braşovia. Lubrifianţii plastici. Fl. Gafiţanu. 19. Iaşi. S. Document 004876. Aublin. Florescu. Rulmenţi. A. Paris. 5. Antal. 1999..a. WL 00200-4 DA. – Nr. Thèse de doctorat. vol. 7. 2002. 1996. Georgescu. Dunod. 1994.a. Systèmes mécaniques. INSA. S. 1984. Guillot. Asachi”. 3. UT Press. 1995. Possibilités des huiles à base minérale et des fluides de synthèse. Toulouse.. A. 2000. 6. 255 . Sinaia. „Balkantrib 99”. Organe de maşini. 2004. Rolling bearings. Expert Verlag. Medias professional system.a. Bucureşti. Cylindrical roller bearings. Damian. vol. CETIM. Catalogue 307. INA. Fl. Bearings and asembly systems for universal joints. 14. Stelian. Îndrumar pentru utilizarea unsorilor în industrie. 1992. 2001. Fabricare şi utilizare.. Greases for High Temperatures. INSA. Die Gestaltung von Wälzlagerungen. Proiectare şi tehnologie. E. 15. Cluj-Napoca. M. 1997. „Balkantrib 99”. Editura Universal Cartfil. FAG. Editura „Gh. Editura Tehnică. Conception automatique de liaisons pivot par roulements utilisant les méthodes de l’intelligence artificielle. Paris. FAG. 9. Modélisation des systhèmes mécaniques.a. Guillot. Gafiţanu. P. Braşov. 1987. 2. 8. Toulouse.. Etudes des mécanismes. M. INA. ş. O. G. Constantinescu. Florea. 11. 21. théorie et dimensionnement. Booser. Toulouse. C. INA. Friction and Wear Properties of Grease with new Molybdenum Organic Compound Additive. API 12.. 22. CRC Press. Tribotehnica. 18. Grigoraş. vol.Bibliografie Bibliografie 1. 10. Roulements. 13.a. New York. Paris.. Crişan. Haasis. Creţu. Catalogue 352..

NASA/TM-1998-206981. în Mechanical Engineers’ Handbook. SKF. Seal Technology.. John Wiley&Sons. V. C. publicaţia 4100 E. Angular-Contact Ball Bearings. Loderer. Rolling Bearing Life Prediction – Past. Roulments. Small-Bore. Lifetime Lubrication of Bearings at High Temperatures. Reductoare cu două trepte. I. Pascovici. Motion&Control. J. Poplawski. Cluj-Napoca. D. Engineering Design. 256 ..3. Toronto. W. D. Problemele fundamentale ale contactului cu rostogolire.. 1993.. Comportarea uleiurilor lubrifiante sub presiune. Editura The Flower Power.S. 47. 45. 1987. Bucureşti. Second edition. 1985. 32. International Tribology Conference. Naka. INA Wälzlager Schaeffer HG. 36. SKF. Etancheité axiale V-RING. Beitz... 2003.. 2000. G. 1997.. E. Second Edition. Revue des roulements. Catalogue 520. Springer Verlag. 27. A Systematic Approach. INSA.. Pahl.a. SKF. Design and Operating Characteristics of High-Speed. 41. M. TIMKEN. 2000. ş. 1988. 12th International Colloquium. INA. nr. OEM Design ’86 Conference. 2002. R.. Mott. Catalogue 5000E.. 31. Catalogue 901. Present and Future. Donadieu. 2003. N. 2000. 2000.. I. B. 43. Publication LFR. Ostfildern. Bucureşti. D. Catalogue 305. V. 49. 2004. 38. R. Research and Development of Lubrication Greases by NSK. Editura Todesco. 46. Zaretsky... publication 5002E. Machine Elements in Mechanical Design. Asachi” Iaşi. Manual de întreţinere. 48. 1997. Steinetz. 39. New York. 44.. Lubricant Effects on Bearing Life.. ş. 1986. 2002. Editura Didactică şi Pedagogică. New York. Precision radial ball bearings. 25. Elemente de tribologie. INA Wälzlager Schaeffer KG. INA Schaeffer KG.. Angular contact ball bearings. Housed bearing units. Fundamente de lubrificaţie. 35. Editura Tehnică. Leroy. Zaretsky. Editura „Gh. 1998. E. 2001. H. SKF. 34. L. 1997. Popinceanu. 40. 30.. M. INA. Tr. Signer. INA.. Rockwell Automation. 242. Miller. Track rollers. Zaretsky. 2002. INA Schaeffer KG. 37. Popa. Conception. 2000. R. Pop. Muscă. 26. INA. 2003. Olaru. V. 2003. Cicone. High – Precision bearings. Bucureşti.a. Toulouse. 28. Dodge Bearing Seal Selection Guide. N. Piteşti. 33. Kardinal.. Maxwell Macmillan International. D. Radial insert ball bearings.Lagăre cu rulmenţi 24. Etanşări. Rulmenţi. B. H. 29. Editura BREN. 42. Nagasaki... nr.. Pinnel. V. E. Tribology 2000-Plus. The tapered roller bearing guide. 2000. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful