Cuprins

Prefaţă .......................................................................................................................... 7 Foreword ...................................................................................................................... 9 1 RULMENŢI. CONSTRUCŢIE. PROPRIETĂŢI. .................................................. 11 1.1 Elemente constructive ........................................................................................ 11 1.2 Simbolizarea rulmenţilor.................................................................................... 18 1.3 Exemple de utilizare a rulmenţilor ..................................................................... 26 1.4 Tu eşti proiectantul............................................................................................. 29 2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. MONTAJE TIPICE ..................... 31 2.1 Funcţiile de speţa I în montaje tipice ................................................................. 31 2.1.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali, dintre care unul este rulment conducător..................................................................................................... 31 2.1.2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile, cu conducere reciprocă ........ 33 2.1.3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă, în X............................................................................................... 36 2.1.4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă, în O.. 38 2.1.5 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în X, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 40 2.1.6 Arbore rezemat, la o extremitate, pe o pereche de rulmenţi radiali–axiali cu role conice în O, iar la cealaltă extremitate – pe un rulment radial (liber).... 42 2.1.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile................ 43 3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI45 3.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui..................................................... 45 3.1.1 Precizia rulmenţilor....................................................................................... 45 3.1.2 Jocul intern al rulmenţilor ............................................................................. 48 3.1.3 Rigiditatea. Pretensionarea rulmenţilor......................................................... 57 3.1.4 Joc sau pretensionare?................................................................................... 67 3.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului.................................................... 69 3.3 Lubrifianţi .......................................................................................................... 71 3.3.1 Unsoare consistentă sau ulei?........................................................................ 71 3.3.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor ............................................. 72 3.3.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor................................................................ 76 3.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi.......................................................................... 77 3.4.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) ..................................................... 81 3.4.2 Lagăre cu etanşare exterioară ........................................................................ 84 3.4.2.1 Etanşări cu contact ............................................................................84 3.4.2.2 Etanşări fără contact ..........................................................................91 4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR ......................................... 109 4.1 Comentarii iniţiale............................................................................................ 109 4.2 Alegerea ajustajelor de montaj......................................................................... 111

5

5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR ................................................. 127 5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului............... 127 5.2 Durabilitatea. Sarcina dinamică de bază. ......................................................... 129 5.3 Sarcina dinamică echivalentă ........................................................................... 131 5.4 Durabilitatea nominală corectată ...................................................................... 136 5.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi.................................................................................................................... 139 5.5.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte......................................................... 139 5.5.2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar.................................................. 140 5.5.3 Forţă cu două componente radiale dintre care una este rotitoare ................ 140 5.5.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic.................................................. 141 5.5.5 Forţa şi turaţia sunt variabile, cu paliere constante ..................................... 142 5.5.6 Forţă combinată, a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere ............ 142 5.5.7 Forţă combinată, de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă . 142 5.6 Sarcina statică de bază...................................................................................... 143 5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente........................................................................................................ 145 5.8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor .......................................... 147 5.8.1 Metodologia generală .................................................................................. 147 5.8.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali, utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale, combinate sau axiale. ......................................... 149 5.8.2.1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie, sens şi mărime constante ........................................................................................149 5.8.2.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ................................................................................150 5.8.2.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante ..................................................................162 5.8.2.4 Rulmenţi radiali – axiali cu bile pe două rânduri ............................166 5.8.2.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact ...............................................174 5.8.2.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri ..........................174 5.8.2.7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice...................................................186 5.8.2.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie, sens şi mărime constante............................................196 5.8.2.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând .........................199 5.8.2.10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .................200 5.8.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali ................................................. 201 5.8.3.1 Metodologie generală de calcul.......................................................201 5.8.3.2 Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu sau cu dublu efect.....................223 5.8.3.3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect ...............................224 5.8.3.4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice ....................................................225 5.8.3.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice ...........................227 5.8.4 Calculul rulmenţilor cu ace ......................................................................... 228 5.8.4.1 Metodologie generală de calcul.......................................................228 5.8.4.2 Rulmenţi cu ace, fără sau cu inel interior........................................247 5.8.4.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace ................................................................253 Bibliografie .............................................................................................................. 255

6

Prefaţă
Lagărele cu rulmenţi sunt părţi componente ale ansamblelor. Prin rolul şi prin comportarea lor în serviciu, ele influenţează precizia de funcţionare, precum şi durabilitatea ansamblului respectiv (maşină motoare, maşină de lucru etc.). Într-o primă şi, poate, grăbită accepţiune, există percepţia că lagărele asigură doar rezemarea arborilor sau a altor organe de maşini în mişcare de rotaţie sau de oscilaţie. Ele, însă, trebuie să asigure şi poziţionarea axială a arborelui, precum şi posibilitatea de dilatare a acestuia la temperatura de lucru. De asemenea, prin construcţia lor, trebuie să facă posibilă ungerea, etanşarea şi, eventual, răcirea rulmenţilor din componenţa acestora. Lagărele pot prelua forţe de mărime şi direcţie variabile şi se pot adapta, dacă este necesar, nealinierilor unghiulare ale arborilor. Ele trebuie să permită, în unele cazuri, şi reglarea poziţiei roţilor dinţate în angrenaj, pentru o angrenare corectă (de exemplu la angrenaje conice sau la angrenaje melcate). Puse în această lumină, lagărele cu rulmenţi îşi dezvăluie complexitatea. Autorii au conceput şi elaborat acest volum, astfel încât, pe de o parte, conţinutul său să îi asigure utilitatea pentru un grup-ţintă cât mai larg, iar pe de altă parte, structura lui, precum şi stilul prezentării, să-l facă accesibil studenţilor şi tinerilor proiectanţi. Volumul de faţă este centrat pe rulment, elementul principal al lagărului. Privit din unghiul proiectantului începător, rulmentul, în ciuda geometriei sale, aparent prietenoase, cu sfere, cilindri, cercuri şi raze de racordare, se înfăţişează ca având multe „faţete”, care reflectă atât geometria lui internă, cât şi relaţiile directe, de montaj şi funcţionale, cu piesele conjugate, precum şi dependenţele de alte elemente constructive ale ansamblului, cu care rulmentul nu are contacte directe: roţi dinţate, cuplaje, transmisii prin curele sau prin lanţuri. Maşinile, instalaţiile, utilajele în construcţia cărora se utilizează rulmenţi au construcţii dintre cele mai diverse. Parametrii lor funcţionali variază într-o gamă extrem de largă. Dacă se consideră chiar şi numai câţiva dintre aceştia, cum ar fi turaţia, puterea de transmis, natura şi tipul forţelor, temperatura de lucru, se constată că plaja lor de valori este foarte largă. De pildă, rulmenţii cu încărcări neglijabile, dar cu turaţii mari, pun probleme de tipul patinării corpurilor de rostogolire pe căile de rulare, cu consecinţele de rigoare, dacă nu se iau măsuri pentru evitarea acesteia, prin pretensionarea rulmentului. Temperaturile de lucru pot determina alegerea unor anumiţi lubrifianţi, precum şi a unor anumite clase de jocuri interne ale rulmenţilor. Turaţiile mari 7

determină alegerea unor tipuri de etanşări specifice cazului, de exemplu etanşări fără contact. Sarcinile cu şocuri determină alegerea doar a unor tipuri de rulmenţi, precum şi a unor dimensiuni ale acestora. Tipul maşinii, precum şi scopul acesteia, determină alegerea unor anumiţi rulmenţi (de exemplu rulmenţi cu rigiditate mare pentru arborii principali ai maşinilor-unelte), precum şi a unui anumit montaj al acestora (de exemplu, pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile, utilizaţi la arborii maşinilorunelte, sau la arborii unor ansamble de precizie). În unele cazuri se impune ca rulmenţii să fie silenţioşi. Această condiţie influenţează, de pildă, alegerea unor anumite clase de jocuri, a unor anumite materiale pentru colivie (mase plastice). Din aceste câteva exemple, din marea diversitate de situaţii posibile, se înţelege cât de nuanţat trebuie să tratăm problemele de alegere şi de calcul ale rulmenţilor. Volumul de faţă nu oferă reţete, dar pune la dispoziţia celor interesaţi un material care îi poate conduce prin acel traseu complicat, ce porneşte de la citirea temei de proiectare sau de la schiţa de principiu a ansamblului care trebuie proiectat şi se termină cu prognoza privind durabilitatea rulmentului. A rulmentului care a fost, în prealabil, ales, montat, uns, etanşat. Autorii nu au avut în vedere, pentru acest volum, problemele de construcţie completă a lagărelor cu rulmenţi, ci numai acele aspecte legate de construcţia carcasei, care privesc ajustarea inelului exterior în carcasă, precum şi reglarea jocurilor din rulmenţi. De asemenea, nu au avut în vedere nici mentenanţa lagărelor, cu tot ceea ce implică acest concept. Aceste aspecte vor face obiectul unor lucrări viitoare. Autorii

8

Foreword
Bearings are important components of the mechanical assemblies. By their role and behaviour during their running duty, they influence the accuracy of working, as well as the expecting service life of the assembly itself (prime mover, actuated machine etc.) At first (and obviously hasty) sight, there is the common perception that the bearings assure only the supporting of the shafts or other machine elements in rotating or oscillating motion. But, the bearings have to assure the axial positioning of the shaft too, as well as the possibility of the thermal expansion of the shaft at the operational temperature. Besides these, by their design, the bearings have to make possible the lubrication, the sealing, and eventually the cooling of the enclosing rolling bearings. Bearings are often subjected to simultaneously acting radial and axial loads, constant or, more likely, inconstant in magnitude and direction, and they have to accommodate, if necessary, the angular bending deformations of the shafts. In some cases, the bearings must allow the adjustment of the meshing gears (e.g. bevel gearing and worm drive). These aspects reveal the complexity of the bearings. The authors conceived and worked out this volume so that, on the one hand, its content should assure its utility for a target-group as large as possible, and on the other hand, its structure should make it accessible to students and young designers. The present volume focuses on the rolling bearing, the main element of a bearing. From the tyro designer’s point of view, the rolling bearing, despite its seeming friendly geometry, encompassing spheres, cylinders, circles and fillet radii, imagines itself through a lot of “facets” that reflect both its internal geometry and the direct, mounting, and functional relationships with the conjugate elements, as well as the dependences upon other mechanical elements of the assembly: gears, couplings, belt or chain drives. The machineries, the equipments, and the appliances in which structure the rolling bearings are used, have the design among the most various ones. Their operational parameters vary within very large ranges. Even if one takes into account only a few of these parameters, as the speed, the power, the nature and the type of the acting loads, operational temperature, one finds that their ranges are very large. For example, the rolling bearings with negligible loads but operating at very high speeds, set problems regarding the sliding (skidding) of the rolling elements along the raceways. In order to avoid the destructive 9

g. lubricated. The present volume do not offer recipes. one could understand in how many ways we have to treat the problems of choice and calculus of the rolling bearings.consequences of this fact. This condition influences.g. From these only a few examples. those that regard the fitting of the outer ring into the housing. All these aspects will constitute the subject of future works. but it places at interested people’s disposal a material that could leads them along this complicated path which starts with the design goal or with the design draft and it finishes with the forecasting of the rolling bearing life (the rolling bearing that was previously chosen. machine tool spindle bearings have a higher degree of stiffness). the choice of a rolling bearing with a certain precision or with a suitable material for the cage (plastics). as well as the adjustment of the clearance of the rolling bearings. from the huge diversity of the possible cases. as well as a specific bearing arrangement (e.g. and sealed). as well as the choice of a rolling bearing with an appropriate internal clearance. The operating temperature influences the choice of a suitable lubricant. as well as its purpose. The machine type. Also. The presence of impact loads (shocks) acting on the rolling bearings causes the choice of only a few bearing types and dimensions. but only those aspects concerning the design of the housing. the problems regarding the complete construction of the bearings. the rolling bearings should have a quiet running. causes the choice of certain rolling bearings (e. mounted. the preloading of the angular contact ball bearings used for the machine tool spindles or for the shafts of the high precision assemblies). The authors did not take in consideration. non-contacting seals). for example. The authors 10 . the authors did not refer to the maintenance of the bearings (with everything this entire concept implies). the designer has to take in consideration a preloading method for those rolling bearings. In some cases. The high speeds induce the choice of a specific seal (e. in this volume.

Din contră. NKS). unghiul format de linia de acţiune a sarcinii rezultante („linie de presiune”). axiale sau de o direcţie oarecare. i. Principalele elemente constructive ale rulmenţilor sunt: inelul interior şi inelul exterior (la rulmenţii radiali şi radial-axiali. SL01 48). colivia. Există rulmenţi la care unele dintre componentele menţionate lipsesc: inelul interior (de exemplu la rulmenţii cu ace INA. osii (la vagoane) etc. prin definiţie. h. Pentru unele tipuri de rulmenţi.2). seriile „full complement single row” SL18 29. sarcini radiale. seria K) sau colivia (la rulmenţi cu unul sau două rânduri de role. cu atât rulmenţii pot prelua sarcini cu componente axiale mai mari. mese rotative. fig. e.2. 1. f. k). 1. seriile NK. d. f. Unghiul de contact este. Cu cât unghiul de contact este mai mare (fig. a. fig. b). care are un unghi de contact de fabricaţie α = 0.2. el va creşte sub acţiunea componentei axiale a unei sarcini combinate. volanţi. pe un corp de rulare şi un plan radial. în special.2. Punctul de intersecţie dintre linia de presiune şi axa rulmentului se numeşte centru de presiune. corpurile de rostogolire. a. e. g). 1. la alte tipuri de rulmenţi la care unghiul de contact de fabricaţie. şuruburi cu bile. 1.1 Elemente constructive Din punct de vedere constructiv.2. Capacitatea lor de a prelua astfel de sarcini depinde. sau „full complement double row” SL18 50. Rulmentul radial cu role cilindrice (fig. Rulmenţii pot prelua. g. precum şi de montajul acestora într-un ansamblu. PROPRIETĂŢI. SL18 32. are o anumită valoare (fig. CONSTRUCŢIE. j). el îşi păstrează valoarea şi sub sarcină. şaiba de fus şi şaiba de carcasă (la rulmenţii axiali şi axial-radiali. b. rulmenţii sunt organe de maşini complexe. capsule de protecţie. RNA. Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă egală între ele. linia de presiune este perpendiculară pe calea de rulare care are umăr de ghidare. 1. Ei sunt utilizaţi pentru rezemarea pieselor care execută mişcări de rotaţie sau de oscilaţie: arbori. c). unghiul de contact depinde numai de construcţia internă a rulmentului (fig. de exemplu la rulmenţii INA. La un rulment cu role conice (fig. al rulmentului neîncărcat. c. b.1. d. nu poate 11 . g).1.1 RULMENŢI. în funcţie de construcţia lor. În acest caz. g şi d). ambele inele (colivii cu ace INA. În construcţia unor tipuri de rulmenţi mai apar o serie de elemente care le conferă proprietăţi deosebite: elemente de etanşare (cu contact sau fără contact). 1. 1. 1. luând o valoare funcţională. inele elastice etc. 1.2. Pe inele (şaibe) sunt practicate căile de rulare. de unghiul de contact (unghiul de presiune) α (fig. turele de macara.

1. k . f .radial cu ace.radial cu role cilindrice tip NJ. d .radial cu role cilindrice tip N.Lagăre cu rulmenţi Inel exterior Corp de rostogolire (bilă) Colivie Cale de rulare Inel interior Inel liber Rolă cilindrică Colivie Suprafeţe de ghidare Cale de rulare Inel de reazem a b c Rolă butoi Guler de ghidare Inel de reazem d e f Faţa lată a inelului exterior Rolă conică Guler de ghidare g h i Suprafaţă de ajustare cu fusul Şaibă de fus d d<D1 Suprafaţă de ajustare cu carcasa Şaibă de carcasă D1 j k Fig.radial cu role cilindrice tip NUP.radial cu bile pe un rând.radial-axial cu bile.radial-axial cu role conice. e .radial oscilant tip CARB.axial cu bile cu simplu efect. j . g . h . 12 . c .radial-axial cu patru puncte de contact. i . b .1 Tipuri de rulmenţi a .radial oscilant cu role butoi. pe două rânduri.

Rulmenţi. f . d .radial cu bile pe un rând. 1. α α=0 a b α=0 c a Cp α=90º α=90º d e α α α Cp a f g Fig. b .radial-axial cu role conice. 13 .axial cu role cilindrice pe un rând.radial cu role cilindrice pe un rând. Construcţie. c .radialoscilant cu role butoi pe două rânduri.axial cu bile pe un rând. Proprietăţi.radial-axial cu bile pe un rând. e . g .2 Unghiul de contact la diferite tipuri de rulmenţi a .

rulmentul radial cu bile (fig. Unghiul său de contact nu se poate modifica sub acţiunea unei sarcini axiale. În schimb. inelele rulmentului au o deplasare relativă axială (posibilă datorită jocurilor interne. existente chiar şi după montarea rulmentului. sub acţiunea acesteia. respectiv deformaţiilor elastice ale elementelor implicate).Lagăre cu rulmenţi prelua sarcini axiale. α = 0° α ≤ 45° α = 0° α ≤ 45° α ≤ 45° α = 90° α > 45° α = 90° α > 45° Fig. 1. 14 . Rulmentul nu poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv.3 Sarcini preluate de rulmenţi Capacitate foarte bună de a prelua sarcina pe direcţia şi în sensul menţionat. rezultând un unghi de contact diferit de zero. deoarece. Rulmentul poate prelua o sarcina pe direcţia şi în sensul respectiv. a) poate prelua şi o sarcină axială. 1.2.

rulment radial cu role tip NUP. după recomandările INAFAG [9]. d . Proprietăţi. rulmenţii pot fi separabili sau neseparabili.Rulmenţi.rulment radial-axial cu patru puncte de contact.1. Construcţie. Pentru rulmenţii radial-axiali (fig.4 Tipuri de rulmenţi separabili f a . în raport cu faţa lată a inelului exterior. b . Cunoaşterea poziţiei centrului de presiune este foarte importantă. Punctul de aplicaţie a sarcinii se află în centrul de presiune al rulmentului. axiale sau combinate. a b c d e Fig. e . Din punct de vedere constructiv. Pentru ceilalţi rulmenţi din figura 1. c . f .rulment radial-axial cu role conice. 1. poziţia centrului de presiune Cp este dată în cataloagele de rulmenţi. deoarece în centrul de presiune se află „reazemul” arborelui. 15 . g).rulment axial cu bile. centrul de presiune se află în planul median al rulmentului.2. 1.rulment radial cu role tip NJ. conform INA-FAG [9].2.3 se prezintă disponibilitatea diferitelor tipuri de rulmenţi de a prelua sarcini radiale. precum alte importante caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor rezultă din tabelul 1. Aceste aspecte. În figura 1.rulment radial cu role tip N. Centrul de presiune este poziţionat prin cota a. c.

NJ+HJ Radial cu role cilindrice pe două rânduri. tip NJ Radial cu role cilindrice. tip NUP. tip NCF. NJ23VH Pot avea rol de rulment liber? Funcţionare la turaţii mari normală / posibilă limitată incompatibil / inaplicabil Sarcină axială în ambele sensuri * Capacitate de încărcare radială Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi Compatibilitate Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Pot avea rol de rulment conducător? Lagăre cu rulmenţi Funcţionare silenţioasă Rulmenţi separabili a Alezaj conic c a Pierderi mici prin frecare Rigiditate mare Precizie mărită a a 16 a c d a e a a f b b b b 16 .1 Caracteristici constructive şi funcţionale ale rulmenţilor Compensarea nealinierii foarte bună bună Tipul rulmentului Radial cu bile Radial-axial cu bile Radial-axial cu bile pe două rânduri Radial-axiali de precizie pentru arborii maşinilor unelte Cu patru puncte de contact Oscilant cu bile pe două rânduri Radial cu role cilindrice. tip NU. N Radial cu role cilindrice.Tabelul 1. tip NN Radial cu role cilindrice.

Proprietăţi. de tipul respectiv. pot prelua o sarcină axială numai în sensul indicat de săgeată. g Axial cu bile cu contact unghiular c a a Axial cu role cilindrice Axial oscilant Legendă: * Săgeata indică faptul că rulmenţii individuali sau în tandem. pentru montaj cu bucşă conică e) doar în cazul unei sarcini axiale f) excelent în cazul seriilor înguste 17 . în cazul montării pereche d) de asemenea. Construcţie. a) pentru montaj pereche b) pentru sarcini axiale mici c) compatibilitate limitată.Rulmenţi separabili incompatibil / inaplicabil Tipul rulmentului Cu role conice Cu role butoi Oscilant cu role butoi pe două rânduri Axial cu bile a Alezaj conic bună Rigiditate mare Precizie mărită limitată Funcţionare silenţioasă Pierderi mici prin frecare foarte bună c d d g a a Pot avea rol de rulment liber? a Funcţionare la turaţii mari Compensarea nealinierii normală / posibilă Sarcină axială în ambele sensuri Capacitate de încărcare radială Compatibilitate Pot avea rol de rulment conducător? Asigurarea dilatării arborelui prin construcţia internă Dilatarea arborelui pe seama ajustajului cu joc Etanşare pe o parte sau pe ambele părţi 17 Rulmenţi.

la simbolul rulmentului. şaiba de fus sau şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile.Lagăre cu rulmenţi La rulmenţii separabili.4 se prezintă câteva tipuri de rulmenţi separabili. Simbolul de bază Sufix Fig. astfel încât ei să poată fi identificaţi cu uşurinţă. între producător şi utilizator. În consecinţă. cercetările desfăşurate atât în cadrul firmelor producătoare de rulmenţi. cât şi în cel al institutelor de cercetare ori al universităţilor tehnice au condus la proiectarea şi realizarea unor tipuri de rulmenţi care să răspundă condiţiilor extrem de diverse din domeniile amintite. în capitolul 2. minerit ori la cele foarte pretenţioase din domeniul construcţiilor aeronautice sau navale. Este uşor de înţeles faptul că diversitatea tipo-dimensională a rulmenţilor a impus simbolizarea lor. în cazul general. durabilitate mărită la un gabarit cât mai redus.) sau pentru a indica un material pentru rulmenţi. se ataşează un prefix.5): simbolul de bază şi sufixul (sau mai multe sufixe scrise în serie). În figura 1. rulmenţii au o construcţie internă şi externă strâns legate de condiţiile amintite mai sus. Ca urmare. 1.2 Simbolizarea rulmenţilor Rulmenţii sunt utilizaţi în cele mai diverse aplicaţii. fără ca rulmentul să se deterioreze.5 Formarea simbolului rulmentului Totuşi. Proprietatea de a avea elemente separabile le conferă acestor rulmenţi avantaje legate de funcţiile lagărelor cu rulmenţi sau. silenţiozitate. unele dintre elementele componente ale acestora pot fi separate de celelalte. aceşti rulmenţi trebuie să aibă o serie de proprietăţi specifice destinaţiei lor: să asigure etanşeitatea chiar în condiţii grele de serviciu. la utilajele grele din construcţii. între proiectant şi constructor. din contră. pentru identificarea doar a unor elemente componente ale unui rulment (inelul liber al unui rulment separabil. 1. Cunoaşterea acestora permite judecarea şi a altor tipuri de rulmenţi din acest punct de vedere. Utilizarea simbolurilor permite stabilirea unei relaţii clare şi rapide între vânzător şi cumpărător. funcţionarea la turaţii mari şi foarte mari etc. dezavantaje care înseamnă tot atâtea restricţii sau precauţii la utilizarea lor. Simbolul unui rulment este format. aşa cum se va vedea mai departe. din două componente (fig. colivia împreună cu corpurile de rostogolire. la un rulment separabil etc. de la aparatele sensibile din mecanica fină. care arată despre ce parte componentă sau despre ce material este vorba. 18 . 1. diferit de cele uzuale (de exemplu oţel inoxidabil pentru rulmenţi). format ca mai sus. De asemenea. precizie de rotaţie. funcţionarea corectă la temperaturi ridicate.

acestea se separă. W – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu bile. el indică un unghi de contact de 30o. precum şi „citirea” acestuia rezultă din figura 1. S – mase plastice. semnificaţii concrete diferite. Mai jos este prezentată o selecţie de sufixe. 19 . Ţinând seama de multitudinea sufixelor.6 Sufixele permit identificarea acelor elemente constructive. Formarea simbolului de bază. sufixul A indică. R – rulmentul separabil. Există patru grupe de sufixe. acelaşi sufix A indică existenţa unui canal lărgit. fără inelul liber. WS – şaiba de fus a rulmentului axial cu role. L – inelul liber al unui rulment separabil. iar sufixele se înscriu în simbolul rulmentului în ordinea acestor grupe. Prefixe Prefixe pentru materiale H – oţel refractar. precum şi a diametrului alezajului inelului interior. ceramică. atunci acestea se înscriu după simbolul de bază într-o succesiune-tip. la un rulment cu bile pe două rânduri. pentru cele patru grupe.Rulmenţi. Prefixul se separă de restul simbolului printr-o liniuţă. poate avea.2). Grupa 1 (modificări ale construcţiei interne a rulmentului) Rulment radial cu bile: A – construcţie interioară modificată: rulment radial cu bile pe două rânduri sau rulment radial axial cu bile pe un rând fără canal de introducere a bilelor. la un rulment separabil. Simbolul de bază conţine informaţii asupra tipului rulmentului. Construcţie. Prefixe pentru părţile componente ale rulmentului E – şaiba de fus a rulmentului axial cu bile. la diferitele tipuri de rulmenţi. este necesară consultarea cataloagelor de rulmenţi ale firmelor. între ele. împreună cu corpurile de rostogolire. inexistenţa canalului de introducere a bilelor. funcţionale sau dimensionale care conferă rulmentului proprietăţi deosebite faţă de construcţia standard a rulmentului din categoria respectivă. Dacă un rulment are anumite particularităţi simbolizate prin mai multe sufixe. a gabaritului acestuia. Dacă un rulment conţine modificări sau particularităţi care corespund mai multor sufixe.1. La un rulment radial cu role cilindrice. La un rulment radial-axial cu bile pe un rând. la interpretarea unui desen sau la proiectarea unui ansamblu. X – oţel inoxidabil. K – colivia. Astfel. T – oţel de cementare. GS – şaiba de carcasă a rulmentului axial cu role. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului exterior. Se poate face observaţia că un sufix simbolizat prin aceeaşi literă (de exemplu A). prin punct (tab. Proprietăţi.

NNC. RNA N. NF NN. pe 1 rând Radial cu role cilindrice fără colivie. cu inel interior Cu ace. NJ. NUP..90 DIMENSIUNI SIMBOLUL DE BAZĂ Fig.6 Formarea simbolului de bază 20 . NU. în mm. 1. iar simbolul reprezintă d/5: 04.. NNCL SL18 18 SL18 22 SL18 29 SL18 30 SL18 50 SL01 48 SL01 49 SL02 49 C Seria de lăţimi pentru aceleaşi diametre Simbolul seriei de lăţimi 8 0 1 2 3 4 5 6 7 Seria de diametre (exterioare) pentru aceeaşi lăţime Simbolul seriei de diametre Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 7 8 9 0 1 2 3 4 d < 10 d ≥ 500 Este chiar valoarea. fără inel interior Radial cu role cilindrice pe 1 rând Radial cu role cilindrice pe 2 rânduri Radial cu role cilindrice fără colivie. NC. NA NK.. pe 2 rânduri Radial oscilant tip CARB Simbolul tipului rulmentului 0 1 2 3 4 5 6 7 8 NKI.Lagăre cu rulmenţi Tipul rulmentului Radial-axial cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu bile pe 2 rânduri Radial-oscilant cu role butoi pe 2 rânduri Axial oscilant cu role Radial-axial cu role conice Radial cu bile pe 2 rânduri Axial cu bile cu simplu sau cu dublu efect Radial cu bile Radial-axial cu bile Axial cu role cilindrice Cu ace. a diametrului interior 20 Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 10 00 12 01 15 02 17 03 Simbolul Simbolul Simbolul Simbolul tipului seriei seriei diametrului rulmentului de de interior lăţimi diametre SERIA DE Diametrul interior d (mm) Simbolul diametrului interior 20 ≤ d < 500 Diametrele variază din 5 în 5 mm.. NNCF. 05.

Z – şaibă (disc) de protecţie. Grupa 3 (construcţia coliviei) F – colivie masivă. Rulment radial-axial cu bile pe un rând: A – unghi de contact de 30o. Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri: E – construcţie internă optimizată. fără contact.Rulmenţi. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. Rulment radial cu role cilindrice: E – construcţie internă optimizată. Rulment radial cu role cilindrice fără colivie: A – canal lărgit. din oţel necălit. cu sau fără armătură. N – canal circular pe inelul exterior pentru inel de oprire. Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri: E – rulment cu role butoi simetrice. cu conicitatea 1:30. RS – etanşare cu contact. pe ambele părţi ale rulmentului. o literă după acest sufix indică o anumită construcţie a coliviei (ex. B – unghiul de contact de 40o. inelul de ghidare este centrat pe colivie. K – rulment cu alezaj conic. pentru inelul de oprire de pe suprafaţa inelului interior. N2 – rulment cu două canale la 180o situate pe muchia dintre suprafaţa frontală şi suprafaţa cilindrică exterioară. fără umeri la inelul interior. fără canal de introducere a bilelor. din cauciuc sintetic. din cauciuc sintetic. pentru d > 65mm . 2Z – şaibe (discuri) de protecţie pe ambele părţi ale rulmentului. un număr mai mare de role şi/sau cu diametrul mărit. EC – construcţie internă optimizată. cu armătură. stanţate din oţel şi inel de ghidare centrat pe inelul interior (la d ≤ 65mm ). 21 . K30 – rulment cu alezaj conic. contact îmbunătăţit între extremitatea rolei şi umerii inelului. Rulment radial-axial cu bile pe două rânduri: A – construcţie internă optimizată. cu colivii cu două „ferestre”. R – guler la inelul exterior al rulmentului. NR – canal circular pe inelul exterior şi inel de oprire. Grupa2 (modificări ale construcţiei externe a rulmentului) D – rulment cu inelul interior din două bucăţi. AC – unghi de contact de 25o. 2RS – etanşare cu contact. B – unghi de contact de 40o. J – colivie presată. prelucrată din oţel sau din fontă specială. J2). cu conicitatea 1:12. Proprietăţi. pe o parte a rulmentului. Construcţie. pe o singură parte a rulmentului.

Grupa 4 (Particularităţi constructive. cementate. HM – rulment sau elemente componente călite. MA – colivie masivă. HB – rulment sau elemente componente. cu inserţie textilă. Pentru o identificare mai precisă. HN – rulment sau elemente componente cărora li s-a aplicat un tratament termic superficial special. sufixului HN i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. T – colivie din material pe bază de răşină fenolică.) Subgrupa 4. cu structură bainitică. 2 – inelul exterior. HA – rulment sau elemente componente din oţel. Pentru o identificare mai precisă. călite. prelucrată din alamă.Lagăre cu rulmenţi JR – colivie din două şaibe presate.6 .1 (materiale. HV – rulment sau elemente componente din oţel inoxidabil călibil. sufixului HA i se ataşează una din următoarele cifre: 0 – rulmentul întreg. 1 – inelul exterior şi inelul interior. 6 – inelul exterior şi corpurile de rostogolire. sufixului HC i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. 5 – corpurile de rostogolire. HC – rulment sau elemente componente din materiale ceramice. 22 . Y – colivie presată din tablă de alamă. 4 – inelul exterior. V – rulment fără colivie. Pentru o identificare mai precisă. M – colivie masivă. HE – rulment sau elemente componente din oţel retopit în vid. sufixului HE i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. Pentru o identificare mai precisă. Pentru o identificare mai precisă. Pentru o identificare mai precisă. sufixului HB i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. TN – colivie injectată din poliamidă . MB – colivie masivă. sufixului HV i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. călită. cu structură martensitică. Pentru o identificare mai precisă. din oţel necălit. 7 – inelul interior şi corpurile de rostogolire. funcţionale etc. ghidată pe inelul interior. prelucrată din alamă. prelucrată din alamă. 3 – inelul interior. TN9 – colivie injectată din fibră de sticlă armată cu poliamidă 6. sufixului HM i se ataşează una din cifrele menţionate la sufixul HA. ghidată pe inelul exterior. inelul interior şi corpurile de rostogolire. tratament termic) H – colivie presată din oţel.

Construcţie. De aceea. P4. nu se trece. la proiectare trebuie să se ţină seama de aceste influenţe şi condiţii.Rulmenţi. jocul se modifică şi datorită dilatării termice diferite ale inelelor în timpul funcţionării. P5. Subgrupa 4. DIN 620 prescrie aceste toleranţe. C4. Q – set de patru rulmenţi. al rulmentului nemontat) se modifică la montarea acestuia. El este subînţeles. În ceea ce priveşte simbolizarea. 4. Clasa SP (clasă de precizie specială) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. inelul interior are o temperatură mai ridicată decât inelul exterior. în ordinea creşterii jocului) decât cel normal. rulmenţii axiali cu bile cu contact unghiular. În general rulmenţii se încadrează în următoarele clase: clasa de precizie normală (sufix PN). QBC – set de patru rulmenţi montaţi în O (câte doi sunt în tandem). se menţionează faptul că sufixul pentru jocul radial normal. Dacă în simbol nu apar sufixele care indică alte clase de precizie. P4S – pentru rulmenţii radiali-axiali ai arborilor maşinilor unelte. DF – pereche montată în X. PN. DT – pereche montată în tandem. atunci se subînţelege că rulmentul are precizia normală. 23 . C1. în ordinea crescătoare a preciziei). dacă în simbolul rulmentului nu apar sufixe care să indice alte jocuri decât cel normal.2 (precizie. precum şi clasele cu precizie mărită (sufixele P6. 3. C5. Jocul efectiv din timpul funcţionării trebuie să fie cât mai mic pentru a se asigura o centrare cât mai precisă a arborelui. CN. de exemplu rulmenţi FAG [9]. Clasa UP (ultraprecizie) – pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri.3 (rulmenţi montaţi pereche) DB – pereche montată în O. de exemplu rulmenţi FAG [9]. prin deformarea inelelor datorată ajustajelor cu strângere dintre unul sau ambele inele şi piesele conjugate. în simbolul rulmentului. în ordinea descreşterii jocului) sau mai mare (sufixele C3. ştiut fiind faptul că. de regulă. Clasa de precizie normală. În afara acestora se pot menţiona şi alte clase de precizie. realizate de firmele producătoare doar pentru anumite tipuri de rulmenţi: 1. nu se trece în simbolul rulmentului. Jocul intern al rulmentului (joc radial sau axial de fabricaţie. În funcţie de cerinţele concrete ale construcţiei proiectate (precizie de rotire.) pot fi utilizaţi rulmenţi cu joc intern normal (sufix CN) ori cu joc intern mai mic (sufixele C2. silenţiozitate etc. QFC – set de patru rulmenţi montaţi în X (câte doi sunt în tandem). 2. jocuri. De asemenea. Clasa P6X – pentru rulmenţii radiali-axiali cu role conice (fabricaţie în sistemul metric). Subgrupa 4. ca sufix. PN. funcţionare silenţioasă) Precizia dimensională şi geometrică a rulmenţilor este caracterizată de toleranţele corespunzătoare diferitelor clase de precizie. Proprietăţi.

DUL – doi rulmenţi pereche. S2 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +250oC. în O şi în tandem. QFT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. QBT – set de patru rulmenţi montaţi combinat. UL – montaj pereche cu uşoară pretensionare iniţială.5 (aspecte privind ungerea rulmenţilor) HT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare înalte. de tip U. în O şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). montaţi cu uşoară pretensionare (UL). cât şi unor temperaturi înalte (− 40oC … + 160oC). LHT – rulment uns cu unsoare destinată unui interval larg de temperaturi de funcţionare (− 40oC … + 140oC). MT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare medii (− 30oC … + 110oC). Subgrupa 4. TBT – trei rulmenţi montaţi combinat. WT – rulment uns cu unsoare destinată atât unor temperaturi joase. TFT – trei rulmenţi montaţi combinat. T – set de trei rulmenţi. S4 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +350oC. Subgrupa 4. DT (rulmenţi „universali”). U – rulmenţi care pot fi utilizaţi în oricare din montajele DB. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). DF.Lagăre cu rulmenţi QT – set de patru rulmenţi montaţi în tandem. în X şi tandem (trei rulmenţi sunt în tandem). de tip U. în X şi în tandem. montaţi cu uşoară pretensionare (UL). TUL – set de trei rulmenţi (T).4 (stabilitate dimensională la temperaturi mai mari de 120oC) S0 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +150oC. LT – rulment uns cu unsoare destinată unor temperaturi de funcţionare joase. TT – trei rulmenţi montaţi în tandem. 24 . W20 – trei găuri de ungere în inelul exterior. W – fără canal inelar sau fără găuri de ungere în inelul exterior. S1 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +200oC. QUL – set de patru rulmenţi (Q). de până la − 50oC (de la + 80oC). S3 – inelele sau şaibele (la rulmenţii axiali) sunt stabilizate pentru a putea fi utilizate până la temperaturi de funcţionare de +300oC. de până la 130oC (de la − 20oC). de tip U.

precum şi canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. 6207.P4S.Rulmenţi. W64 – lubrifiant solid. simbol de bază 32206 (prefix L) Rulment radial cu bile pe un rând Rulment radial-axial cu bile pe un rând Rulment radial axial cu bile pe un rând pentru arborii maşinilor-unelte Rulment radial-axial cu patru puncte de contact Rulment radial-oscilant cu bile pe două rânduri Rulment radial cu role cilindrice Rulment radial cu role cilindrice pe un rând. NA 4901 Simboluri ale rulmenţilor de diferite tipuri Note: 1.UL QJ 311N2.UL. 22210 EK 51201. 2. S 6200. W26 – şase găuri de ungere în inelul interior. 2315K.P4S.MA 2203. W203. numărul 14 reprezintă diametrul fusului.M. SL 18 5004. fără colivie Rulment radial-axial cu role conice Rulment radial-oscilant cu role butoi pe două rânduri Rulment axial cu bile pe un rând Rulment cu ace fără inel interior Rulment cu ace cu inel interior Cu prefixe R-32206 L-32206 6207. SL01 4832.2LS. simbol de bază 32206. Tabelul 1. 2315M. 25 . NNF5028B.TVP. 7228B.TVP2. fără inelul liber (inelul exterior) (prefix R) Inelul liber (inelul exterior) al rulmentului radialaxial cu role conice. iar numărul 20 reprezintă lăţimea rulmentului. La rulmenţii NKI.T. NUP2205E.T.TVP2 SL 18 3006.C3 N202E.V. Construcţie.C3.TVPB.2 sunt prezentate câteva exemple de simboluri.2ZR. 51200 NK 14/16. La rulmenţii NK. NJ2204E. 30302A. RNA 4900.MP B7202C.2 Exemple de simboluri ale rulmenţilor Exemple Simbol Rulment radial-axial cu role conice.TVP2.2RS NKI 12/20. W33 – canal inelar şi trei găuri de ungere în inelul exterior. Proprietăţi. numărul 12 reprezintă diametrul fusului. SL02 4844 32004X.TV. 32009XA 21307E. iar numărul 16 reprezintă lăţimea rulmentului. W513 – şase găuri de ungere în inelul interior. HSS7011C. SL 19 2322 NNC4928V.B 7200B. În tabelul 1. fără colivie Rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri.2RS. RNA 4900.

3 .Lagăre cu rulmenţi 1.rulment radial cu role cilindrice tip NUP. cu melc Roată melcată Arbore de ieşire Arbore intermediar Satelit Fig. 4 .3 Exemple de utilizare a rulmenţilor În figura 1.7 se prezintă o transmisie planetară cu angrenaj melcat [8].rulment cu ace fără inel interior. 26 . 5 . 2 . Arbore de intrare.rulment radial cu bile.rulment radial-axial cu bile pe două rânduri.7 Transmisie planetară cu angrenaj melcat 1 – colivii cu ace. 1.

în cazul unei ungeri insuficiente cu uleiul din baie.rulment radial-axial cu bile 7205 BE (sau. cu etanşare proprie pe ambele părţi). Se poate constata diversitatea tipurilor de rulmenţi utilizaţi. fără sau cu etanşare proprie.8 se prezintă un reductor cu roţi dinţate conice din fabricaţia INA-FAG [21]. respectiv radiali-axiali cu bile pe un rând.rulment radial cu bile 6010. preluarea unor sarcini axiale. În figura 1. Proprietăţi. Rulmenţii utilizaţi sunt radiali cu bile. pe ambele părţi (2RS). Construcţie. dilatarea liberă a arborilor. 2 . se utilizează rulmenţi 7205 BE 2RS. Fig. centrarea precisă a arborilor etc. de exemplu: rigiditatea montajului şi funcţionarea angrenajelor în condiţii mai apropiate de cele teoretice. Se asigură astfel. 27 .Rulmenţi. datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării. 1.8 Reductor cu roţi conice 1 . Ea decurge din necesitatea de a se asigura îndeplinirea anumitor condiţii legate de funcţionarea transmisiei la parametrii impuşi de tema de proiectare.

9) roţile dinţate cilindrice sunt cu dinţi drepţi. 1. cilindro-melcat (fig. Fig.Lagăre cu rulmenţi La reductorul cu două trepte.9 Reductor cilindro-melcat 28 . respectiv rulmenţi radial-axiali cu role conice. Se observă că în lagărele reductorului s-au utilizat rulmenţi radiali cu bile. montaţi pereche în X. 1.

7. Proprietăţi. la o transmisie este cea a durabilităţii rulmenţilor. atunci reazemul se află chiar în centrul de presiune al acestuia.Care este soluţia de etanşare cea mai adecvată pentru lagărele cu rulmenţi din tema de proiectare. care trebuie să fie durabilitatea rulmenţilor? .Ce tipuri de rulmenţi trebuie aleşi pentru tema respectivă de proiectare? . carcasă? .Ce raţionamente se parcurg pentru alegerea soluţiei de lăgăruire a arborelui (cu rulment conducător şi rulment liber.Ce soluţie trebuie adoptată pentru a se asigura dilatarea arborelui la temperatura de funcţionare? .9 rezultă atât complexitatea constructivă a ansamblelor. cu rulment axial conducător şi cu rulmenţi radiali liberi)? . cât şi diversitatea rulmenţilor utilizaţi. Ea se tratează nuanţat.Pentru ansamblul proiectat. de exemplu.8. tipul rulmenţilor. Dacă în lagăr există un singur rulment.Ce lubrifianţi trebuie aleşi? . în funcţie de o serie de factori. 1. mai întâi. Pentru calculul. se află în centrele de presiune ale rulmenţilor. temperatura de lucru.Ce raţionamente stau la baza alegerii corecte a ajustajelor dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate – arbore. trebuie determinate. după cum s-a menţionat anterior.4 Tu eşti proiectantul Din figurile 1. în O sau în X.În ce fel tipul forţelor care trebuie preluate de rulmenţi (şi pe care aceştia le transmit carcasei) influenţează alegerea tipului rulmenţilor? . Forţele care apar în angrenaje se transmit arborilor şi sunt preluate de lagăre (rulmenţi). cu rulmenţi montaţi pereche şi cu rulment liber. 29 . datorată încălzirii acestora în timpul funcţionării? . Acestea pot avea atât componente radiale cât şi axiale. atât al arborilor cât şi al rulmenţilor. cu conducere reciprocă în X sau în O. Construcţie. turaţia. Dacă în lagăr sunt. 1. care este poziţia reazemului în acest caz? O altă problemă care se pune.Rulmenţi. are o poziţie bine determinată. Centrul de presiune al unui singur rulment. ştiind că această soluţie depinde de factori ca: poziţia rulmenţilor în cadrul transmisiei. reacţiunile din reazeme. mediul ambiant şi tipul contaminanţilor. se pune întrebarea.Cum influenţează gabaritele disponibile alegerea tipului şi seriei rulmentului? . 1. întotdeauna. Din cele de mai sus rezultă complexitatea cadrului în care proiectantul trebuie să-şi pună şi să rezolve o multitudine de probleme de diferite naturi: . Reazemele.Ce măsuri trebuie luate pentru a sigura funcţionarea corectă a rulmenţilor în urma modificării radiale a dimensiunilor inelelor. doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche.

În afara acestora mai trebuie rezolvate şi alte aspecte. Informaţiile din volumul de faţă îi permit să ia deciziile adecvate pentru a soluţiona problemele menţionate. care depind de specificul temei de proiectare.Lagăre cu rulmenţi scopul în care se foloseşte utilajul respectiv? Ce calcule trebuie parcurse pentru a se asigura funcţionarea rulmenţilor fără defecţiuni (cu o probabilitate de 90% sau mai mare) de-a lungul duratei de utilizare impuse (durabilităţii impuse)? Iată principalele probleme cu care se confruntă proiectantul lagărelor cu rulmenţi. - 30 . După cum se vede. sarcina proiectantului este complexă şi prezintă importante dificultăţi.

dintre care unul este rulment conducător Montajul este prezentat în figura 2. ele trebuie să permită ungerea. răcirea rulmenţilor din componenţa acestora („funcţii de speţa II”). Ele vor fi exemplificate în cadrul unor montaje tipice.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. prin construcţia lor. I II Fig. Funcţiile de speţa II fac obiectul volumelor următoare. 2. 2.1.1. În cele ce urmează se vor trata funcţiile de speţa I. eventual. Pe de altă parte. MONTAJE TIPICE Lagărele cu rulmenţi trebuie să asigure rezemarea şi centrarea arborelui.2 FUNCŢIILE LAGĂRELOR CU RULMENŢI. etanşarea şi.1 Funcţiile de speţa I exemplificate în montaje tipice 2.1 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali. precum şi dilatarea lui liberă la temperatura de lucru („funcţii de speţa I”). dintre care unul este rulment conducător 31 . poziţionarea sa axială.

în stare montată. este realizată prin formă şi se bazează pe ajustarea inelelor rulmentului în piesele conjugate (arbore. este determinată de ajustajele alese între inelele rulmentului şi piesele conjugate. Se constată că rulmentul I este un rulment neseparabil. rulmentul se va deplasa axial împreună cu acesta. inclusiv precizia sa de rotaţie. acesta alunecă axial pe acele rulmentului. în ambele sensuri. 2. 2. d) rolele. inelul de siguranţă pentru alezaj (traseul marcat cu săgeată albastră). împreună cu inelul interior alunecă axial pe calea de rulare a inelului exterior atunci când arborele se dilată. făcând imposibilă deplasarea axială a arborelui. a arborelui. Centrarea arborelui.1). existând o alunecare între inelul său exterior şi carcasă. având semnificaţia de împiedicare a unei deplasări radiale a arborelui. la rulmenţii radiali cu role cilindrice (fig.2. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Această funcţie este realizată de rulmentul liber II. Precizia centrării depinde de jocul radial din rulment. e) la dilatarea arborelui. 2. din punctul de vedere al poziţionării axiale a arborelui. la dilatarea arborelui. fără ca această dilatare să fie împiedicată în vreun fel. Prin rulment liber se înţelege rulmentul care. inelul exterior. inelul interior al rulmentului bile. cât şi în raport cu carcasa. carcasă). La fel se pune problema atunci când rulmentul liber este un rulment oscilant cu bile sau cu role butoi. Prin rulment conducător se înţelege rulmentul care. Poziţionarea axială a arborelui Prin poziţionarea axială a arborelui se înţelege împiedicarea deplasării axiale a acestuia în ambele sensuri. capac. Deplasarea spre stânga este împiedicată de umărul arborelui.2. atât în raport cu inelul interior. permite dilatarea necondiţionată a arborelui. această funcţie este realizată de rulmentul conducător I. c). inelul interior al rulmentului. Ca rulmenţi liberi pot fi utilizaţi şi rulmenţii radiali care sunt separabili. În acelaşi mod se montează şi se comportă. atunci. inelul exterior. tendinţa de deplasare spre dreapta este anulată de inelul de siguranţă pentru arbore. Din figura 2.2 se prezintă trei variante de rulmenţi liberi neseparabili (a. şuruburile de fixare a capacului (traseul marcat cu săgeată roşie). Ei îşi îndeplinesc funcţia de rulment liber prin deplasarea axială a unor elemente componente ale acestora. bilele. La 32 . În figura 2. La rulmenţii cu ace fără inel interior (fig. care sunt neseparabili. Ambele sale inele sunt fixate axial în piesele conjugate. prin construcţia lui şi prin modul în care este montat. b. De exemplu. împiedică deplasarea axială. Dacă rulmentul liber este neseparabil (cazul din figura 2.1 rezultă care sunt piesele care concură la blocarea tendinţei de deplasare axială a arborelui. Astfel.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea. În montajul prezentat (fig.1). rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi.

c . ca în cazul tratat la § 2.rulment oscilant cu role butoi pe două rânduri. 2. f .rulment radial cu bile.rulment cu ace cu ambele inele. Montajul analizat are avantajul că nu necesită rezolvarea unor lanţuri de dimensiuni pe direcţia axială. Prin conducere reciprocă se înţelege situaţia în care fiecare din cei doi rulmenţi împiedică deplasarea axială a arborelui într-unul din cele două sensuri. 2. 2. Montaje tipice rulmenţii cu ace care au ambele inele (fig.rulment radial cu role cilindrice. dar.1. în principiu. în vederea reglării jocurilor din rulmenţi.rulment cu ace fără inel interior. d .2 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu bile. la montajul cu conducere reciprocă jocurile din rulmenţi pot fi modificate cu 33 . f) dilatarea arborelui este posibilă prin alunecarea axială a inelului interior faţă de acele rulmentului.1. precum şi acela al dilatării libere a arborelui.rulment oscilant cu bile pe două rânduri. a a a a b c d e Fig.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.3.1. e . Rezemarea şi centrarea arborelui Problema se pune.2. b . cu conducere reciprocă Montajul este prezentat în figura 2.2 Rulmenţi liberi f a .

dacă tendinţa de deplasare este spre stânga. în vederea asigurării angrenării corecte a acesteia cu roata conjugată. notate cu O1 şi O2. Cu alte cuvinte. 2. Prin reglarea jocurilor sau prin asigurarea unei pretensionări poate fi influenţată precizia de rotire a arborelui. traseul cu săgeată roşie indică piesele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. Acest fapt constituie un dezavantaj faţă de montajul cu rulment conducător. trebuie ca cele două capace să fie în contact cu rulmenţii. Astfel. trebuie rezolvată dependenţa dimensională Lc + l r1 + l r 2 − l c1 − l c 2 = La + B1 + B2 (2. Întrucât elementele metalice de reglare nu asigură o etanşare eficientă la ungerea rulmenţilor cu ulei.1) prin modificarea grosimii seturilor de elemente de reglare R1 sau R2 .3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali cu conducere reciprocă Poziţionarea axială a arborelui Pentru ca arborele să fie poziţionat axial. l r1 R1 lc1 O1 B1 Lc l r2 I II B2 lc2 R2 O2 La Fig. Prin transferul unor elemente de reglare dintr-o parte în cealaltă nu se modifică jocul din rulmenţi. 34 . 2. s-au prevăzut inelele O. capacul. rulmentul I. şuruburile de fixare. În acest fel se pot realiza chiar pretensionări ale rulmenţilor.3). În mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră).Lagăre cu rulmenţi ajutorul seturilor (pachetelor) de elemente de reglare R1 sau R2 montate între capace şi carcasă (fig. Din figura 2.3 rezultă cum se realizează împiedicarea deplasării axiale a arborelui în cele două sensuri. dar se poate modifica poziţia axială a roţii dinţate montate pe acest arbore.

dilatarea axială a arborelui este posibilă în limita jocului disponibil. cu consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii sale. în timp ce inelul exterior este blocat axial în capac (fig. 2. în majoritatea cazurilor. atunci arborele s-ar deplasa axial cu o cantitate egală cu această deformaţie. Problema dilatării arborelui poate fi rezolvată mai bine prin introducerea unor elemente elastice (arcuri) între capac şi rulment (fig. 3 . Problemele care se referă la jocul intern al rulmentului în stare nemontată. la modificarea acestuia în momentul montării rulmentului pe arbore. Montaje tipice Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La temperatura de funcţionare arborele se dilată. 2. cu exemplificări numerice. Dacă arcurile s-ar deforma la sarcina de serviciu. Ele sunt. se va micşora şi acesta din urmă. precum şi la influenţa dilatării arborelui asupra jocului intern sunt tratate detaliat.arc disc (Beleville).4 Montaj cu conducere reciprocă. pentru creşterea elasticităţii montajului. se recomandă la arbori scurţi şi în cazul unor temperaturi de lucru relativ mici. ceea ce ar fi. Având în vedere aceste aspecte. însă. 1 2 3 Fig. În această expansiune este antrenat şi inelul interior al rulmentului împreună cu corpurile de rulare. corpurile de rulare se apropie de inelul exterior. atunci rulmentul va fi tensionat. în varianta din figura 2. S-a montat o pereche de arcuri disc (Beleville).3).1. Deoarece între jocul axial şi cel radial există o dependenţă geometrică. Ca urmare. respectiv în carcasă.2. la § 3.3. 2. 35 . Dacă este depăşit acest joc. În concluzie.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.4). inacceptabil. micşorându-se jocul axial din rulment existent la temperatura ambiantă a montajului.distanţier.arc disc (Beleville). cu element elastic intercalat 1 . având o expansiune axială. montajul cu conducere reciprocă. suficient de rigide pentru ca deformaţia lor datorată sarcinii axiale de serviciu să fie neglijabilă. 2 .

în X Montajul este prezentat în figura 2.montajul.poziţia “în X” a liniilor de presiune.2) Pentru a se putea asigura precizia de rotaţie a arborelui trebuie ca. Una dintre ele. 1.4. ca în cazul. în X 1 2 a . rezultă un joc radial total jr ( jr = 2 AC ) astfel încât: jr = 2 ja tg ( α + 2β ) (2.5 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu conducere reciprocă. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice sunt rulmenţi separabili (fig. b . la montarea rulmenţilor. folosită şi în montajul din figura 2.5. 2. jocul să fie reglat.5.1. al rulmenţilor radiali cu bile.6).6 se observă că.Lagăre cu rulmenţi 2.1. în cazul acestora nu se poate vorbi despre un joc iniţial (joc de fabricaţie).3 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali cu role conice cu conducere reciprocă. Detalii privind jocul intern al rulmenţilor sunt date în § 3. I II 1 a. Denumirea montajului din figura 2.d şi fig. Ca urmare. Poziţia centrului de presiune este dată în cataloagele de 36 . 1.2.5. de pildă. Există mai multe posibilităţi constructive pentru rezolvarea acestei probleme. 2. la deplasarea axială a inelului exterior cu cantitatea AB (joc axial ja ). b). este utilizarea unor elemente de reglare calibrate. 2. l 2 linii de presiune b. 2 – centre de presiune (reazeme). Fig. introduse între capacele rulmenţilor şi carcasă. Din figura 2. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui.5 ca fiind „în X” se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig.

Într-un mod analog este blocată deplasarea axială spre dreapta (traseul marcat cu săgeată albastră). Se observă că deschiderea arborelui. pe direcţia axei. Astfel. rulmentul I.unde l c este lungimea consolei). astfel. de la acesta la faţa lată a inelului exterior. la montajul în X. l . aceeaşi temperatură a inelului interior şi a întregului arbore. Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La montajul în X. Montaje tipice rulmenţi. deci la dilatarea arborilor. pentru fiecare rulment în parte. şuruburile de fixare. jocul din rulment se micşorează (dacă se consideră acelaşi material pentru arbore şi carcasă. şi precizia de rotaţie dorită a arborelui. este mai mică decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. aceeaşi temperatură a inelului exterior şi 37 . la creşterea temperaturii ansamblului în timpul funcţionării. α+2β C B A 2β α Fig. precum şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. capacul. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui.5 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. prin distanţa. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. 2. Acest fapt poate deveni important dacă arborele are şi o consolă. întrucât trebuie să se realizeze o condiţie de stabilitate ( l ≥ 2l c . Se rezolvă.6 Apariţia jocurilor axiale şi radiale la deplasarea axială a inelului exterior Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate.

7. spre deosebire de montajul în X. în O b. în O Montajul este cel din figura 2. condiţia de stabilitate. cu conducere reciprocă. 2. cu conducere reciprocă. 4 . a .casetă. legată de prezenţa consolei ( l ≥ 2lc1 . De aceea. 2. b).1.7. l ≥ 2lc 2 ). 1. cu conducere reciprocă. deschiderea arborelui. 38 . este mai mare decât distanţa dintre planele mediane ale rulmenţilor. în X este aceeaşi cu cea prezentată la paragraful 2. La montajul de mai sus jocurile din rulmenţi se reglează cu ajutorul piuliţei canelate 3. 2. Ţinând seama de acest aspect. 2 – centre de presiune (reazeme). b .4 Arbore montat pe doi rulmenţi radiali-axiali. La acest tip de montaj. 3 .2.7 Arbore rezemat pe doi rulmenţi radiali-axiali.Lagăre cu rulmenţi a întregii carcase). la un asemenea montaj. se realizează cu un gabarit mai mic decât la montajul în X. 1 2 Fig.1. În funcţie de jocurile realizate se obţine precizia de rotaţie dorită a arborelui. problema dilatării arborelui la montajul pe rulmenţi radial-axiali cu role conice.piuliţă canelată. Denumirea montajului ca fiind „în O”.poziţia “în O” a liniilor de presiune. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţi. l . 4 I II 3 lc1 1 l 2 lc2 a. se datorează configuraţiei liniilor de presiune (fig.montajul.

şuruburile de fixare. rulmentul II. S R S a. caseta 4. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga.8 Situaţii posibile la montajul cu conducere reciprocă. c – conurile nu se intersectează. caseta 4. inelul distanţier. b – conurile se intersectează. Dacă tendinţa de deplasare axială (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. Montaje tipice Poziţionarea axială a arborelui Din figura 2. 39 . Fig. S R R S c. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3.vârfurile conurilor exterioare coincid. rulmentul I. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. 2. S R R S b.7 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. Astfel. în O a .

Lagăre cu rulmenţi Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare La dilatarea arborelui. 2. 2. se îndepărtează axial. De aceea. de inelele exterioare. c). reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. Prin aceasta. inelele interioare ale rulmenţilor. Astfel. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare. şi simplificări ale problemei (variantele A şi B). Rezemarea reală este pe trei reazeme. cu o anumită cantitate.9. jocurile tind să se micşoreze.8. figura 3. a). jocul axial din rulmenţi şi. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). 2.2. Dacă vârfurile conurilor exterioare sunt deplasate spre exterior (fig. însă. cu ajutorul elementelor de reglare calibrate R montate între capacul lagărului I şi carcasă. La montajul în O. 1’. În acelaşi timp. deci arborele este static nedeterminat.4 şi comentariile aferente). Se acceptă. jocul din rulment nu se modifică la temperatura de funcţionare. la o extremitate. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II. Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche. 2. atunci jocul se va micşora în urma expansiunii termice.8. figura 2. în funcţie de distanţa dintre centrele de presiune ale rulmenţilor (sau dintre vârfurile conurilor exterioare). pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în X. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare. 2. Prin aceasta. în urma creşterii lungimii acestuia. dacă vârfurile coincid (fig.spre exterior. Cele două tendinţe se compensează sau nu.8. trebuie ţinută seama de aceste situaţii. b). 40 . iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. cu inel distanţier inclus (vezi § 3. Dacă vârfurile conurilor sunt deplasate relativ spre interior (fig. respectiv. cel radial tind să crească. expansiunea termică a inelului exterior al rulmentului va fi spre interior (dacă ajustajul acestuia în carcasă nu este cu joc).5 Arbore rezemat. ajustate pe fusurile arborilor.1. 2. efectul dilatării simultane a arborelui şi inelelor diferă în funcţie de distanţa dintre vârfurile conurilor exterioare (fig. spre deosebire de cel în X. la reglarea jocurilor la montaj. Jocurile se reglează. În varianta B. în varianta din figura 2. 1. iar cea a inelului interior . atunci jocul va creşte în urma expansiunii termice.1.8). din cauza rigidităţii radiale mari a arborelui şi carcasei.9.8.

capacul. 2. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata liber. împreună cu inelul interior. 4 . inelul interior al rulmentului din stânga al perechii. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui.centre de presiune (reazeme). şuruburile de fixare. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta.elemente de reglare a jocurilor din rulmenţii pereche.piuliţă canelată. 2 . datorită prezenţei rulmentului radial cu role cilindrice. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. Din figura 2. respectiv cu rulment radial cu role cilindrice 1.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi. caseta 4. vor aluneca axial pe calea de rulare a inelului exterior. 41 .9 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. rolele.9 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în X. La dilatare. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. Montaje tipice R I 4 II 3 1 l1 l1 l1 3 3 3 1’ l1 l2 2 Rezemare reală 1 2 l Varianta A l1 2 l1 2 1 l 2 Varianta B Fig. inelul distanţier. Astfel. 1’.casetă. 3 . rulmentul din stânga al perechii. R . inelul interior al rulmentului din dreapta al perechii. rulmentul din dreapta al perechii.

Se acceptă. La montajul cu rulmenţi pereche în O trebuie introdus. 2. 3 . Rezemarea reală este pe trei reazeme. 1’. la o extremitate. În varianta B.6 Arbore rezemat.Lagăre cu rulmenţi 2. În varianta A se consideră că reazemul din stânga se află la o distanţă egală cu l1 / 3 de centrul de presiune al rulmentului aflat mai aproape de roata dinţată (sarcină). respectiv cu rulment radial cu bile 1. I 4 5 II 3 1 l1 3 l1 3 1’ l1 1 l1 2 l1 2 l1 3 2 l2 2 l 2 l Rezemare reală Varianta A 1 Varianta B Fig. iar la cealaltă extremitate pe un rulment radial (liber) Montajul este prezentat în figura 2. În acest montaj roata dinţată se află între lagărele I şi II.1.10 Arbore cu rulmenţi pereche montaţi în O. pe o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu role conice în O.casetă. 5 .inel distanţier. Pentru un calcul exact trebuie să se ţină seama de această nedeterminare.centre de presiune (reazeme).piuliţă canelată. 4 . 2. reazemul se află la jumătatea distanţei dintre centrele de presiune ale rulmenţilor pereche. între inelele exterioare ale rulmenţilor. 2 . 1’. pentru a se evita atingerea coliviilor. însă. 42 . simplificări ale problemei (variantele A şi B). un inel distanţier 5. 1.10. deci arborele este static nedeterminat.

8. Poziţionarea axială a arborelui Lagărul I este lagărul conducător. Se poate realiza. inelul distanţier 5. Montaje tipice Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui se asigură prin alegerea corectă a ajustajelor dintre inelele rulmenţilor şi piesele conjugate şi prin reglarea jocurilor din rulmenţii pereche. acesta are întotdeauna rolul de rulment conducător.1.10 rezultă cum se realizează fixarea axială a arborelui. precizia de rotaţie dorită a arborelui.7 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile Montajul este prezentat în figura 2. Într-un montaj care conţine un rulment axial. Din figura 2. Jocurile se reglează.11 s-au utilizat doi rulmenţi axiali. Astfel. c. care este neseparabil. La dilatarea arborelui. iar rulmentul A2 – spre dreapta. inelul exterior al rulmentului din stânga al perechii. rulmentul din stânga al perechii.4 şi comentariile aferente). traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea acestei deplasări: umărul arborelui. inelul exterior al rulmentului din dreapta al perechii. figura 3. va aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. 2. Dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre dreapta. caseta 5. Fiecare va prelua sarcina axială într-un singur sens. astfel. rulmentul din dreapta al perechii. În montajul din figura 2. inelul distanţier. rulmentul A1 – spre stânga. capacul. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata necondiţionat datorită prezenţei rulmentului radial cu bile (cu rol de rulment liber). inelul distanţier. 43 . inelul distanţier 4. în varianta din figura 2.2.1. Un joc precis şi un montaj uşor se asigură prin folosirea unui set de rulmenţi livrat ca atare. deoarece rulmenţii sunt foarte apropiaţi şi montajul se încadrează în condiţiile din figura 2. Jocul din rulmenţii perechii se va micşora datorită expansiunii termice. rulmentul.Funcţiile lagărelor cu rulmenţi.10.11. cu ajutorul piuliţei canelate 3. În montajul de mai jos roata dinţată (melcul) se găseşte între rulmenţii I şi II. dacă tendinţa de deplasare (forţa axială rezultantă din arbore) este spre stânga. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3. şuruburile de fixare. Ambii rulmenţi radiali cu bile I şi II sunt rulmenţi liberi. cu inel distanţier inclus (vezi § 3.

bucşa 2. dacă forţa axială rezultantă din arbore are sensul spre stânga. traseul cu săgeată roşie indică elementele care concură la blocarea deplasării arborelui spre stânga: umărul arborelui. Asigurarea dilatării arborelui la temperatura de funcţionare Arborele se poate dilata fără restricţii datorită prezenţei rulmenţilor radiali. rulmentul A2. între şaibele de carcasă ale rulmenţilor axiali şi alezajul casetei trebuie să existe un joc nominal. Astfel.piuliţă canelată. A1 . 2 .rulment axial cu bile. astfel.inel distanţier. capacul 4. 5 .bucşă. inelul interior al rulmentului I.rulment radial cu bile. bucşa II.capac. 2.Lagăre cu rulmenţi Rezemarea şi centrarea arborelui Rezemarea şi centrarea arborelui o asigură rulmenţii radiali cu bile I şi II. Trebuie observat că piesele pe care se sprijină şaibele rulmenţilor axiali trebuie să asigure o suprafaţă de sprijin până dincolo de axa bilelor. La dilatarea arborelui.rulment axial cu bile. atunci elementele care concură la blocarea acestei deplasări se află pe traseul marcat cu săgeată albastră: piuliţa canelată 3.11 Arbore având ca rulmenţi conducători doi rulmenţi axiali cu bile 1 . I . 44 . aceştia vor aluneca în carcasă pe o distanţă egală cu alungirea arborelui. inelul distanţier I. care sunt rulmenţi liberi. pentru ca forţa axială transmisă prin bile să fie preluată de aceste suprafeţe şi pentru a se evita. şuruburile de fixare. 3 . încovoierea şaibelor acestor rulmenţi. A1 A2 5 I II 4 3 2 1 Fig.casetă. II . A2 . Pentru evitarea dublei centrări. rulmentul A1. prin alegerea corectă a ajustajelor inelelor acestora cu piesele conjugate. caseta 5.rulment radial cu bile Poziţionarea axială a arborelui Fixarea axială a arborelui o realizează rulmenţii axiali. 4 . Dacă forţa axială rezultantă din arbore este orientată spre dreapta.

Tabelul 3. abateri de la perpendicularitate). Cei mai importanţi factori sunt precizia de formă şi de poziţie a căilor de rulare ale inelelor rulmentului (de pildă. AFBMA – Anti-Friction Bearing Manufacturers Association (SUA ). 5 – RBEC (Roller Bearing Engineers Committee) – Clase de precizie AFBMA. Normele DIN 620 sau ISO 1132.1 Clase de precizie şi corespondenţa lor în diferite standarde Standardul Clasele de precizie ISO 492 ISO 578 (rulmenţi cu role conice) Clasa 0 („normală” Clasa 6x) Clasa 6 P6 Clasa 6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 5 Clasa 3 P5 Clasa 5 ABEC 5 RBEC 5 Clasa 4 Clasa 0 P4 Clasa 4 ABEC 7 Clasa 2 Clasa 00 P2 Clasa 2 ABEC 9 Clasa 4 P0 Clasa 0 (Clasa 6x) DIN 6201 JIS B15142 ANSI/AFBMA 3 (standardul 20/1996) ABEC 1 RBEC 15 4 1 – DIN – Deutsch Industrie Norm (germania). pentru diferite tipo-dimensiuni de rulmenţi.1 Precizia rulmenţilor Precizia de rotaţie a arborilor rezemaţi în rulmenţi depinde de o serie de factori. 2 – JIS – Japanese Industrial Standard (Japonia). de formă şi de poziţie. precum şi corespondenţa acestor 45 . Mărimea acestor abateri. la diametrul exterior al inelului exterior. bătaia radială K ia a inelului interior pentru rulmentul montat).3 CONDIŢII REFERITOARE LA UTILIZAREA LAGĂRELOR CU RULMENŢI 3.1 se dau clasele de precizie ale rulmenţilor. încadrează rulmenţii în diferite clase de precizie („tolerance classes”). Clasele ABEC se folosesc la rulmenţii cu bile. pentru AFBMA. care se folosesc la rulmenţii cu role. În tabelul 3. la lăţimea inelelor. precum şi cele ale unor organisme naţionale de standardizare. prescriu valorile abaterilor dimensionale. la precizia de rotaţie (bătaie radială. care se referă la alezajul inelului interior. acest comitet elaborează standarde pentru rulmenţi. 4 – ABEC – Annular Bearing Engineers’ Committee (SUA).1. la razele de racordare ale celor două inele (şanfrenul). 3 – ANSI – American National Standard Institute (SUA). bătaie axială.1 Precizia de rezemare şi de rotaţie a arborelui 3.

iar pentru rulmenţii oscilanţi cu bile . Unele tipuri de rulmenţi se fabrică în toate clasele de precizie (de exemplu.mai precisă decât clasa 6 (P6). Tabelul 3.2 Clase de precizie ISO şi echivalente aplicate diferitelor tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali-axiali cu bile Oscilanţi cu bile Cu role cilindrice Rulmenţi cu ace Oscilanţi cu role Rulmenţi Magneto Cu bile pentru aparate (în ţoli) Radiali-axiali cu role conice (în mm) JIS2 DIN Standarde echivalente 2 Clasele de precizie aplicate rulmenţilor Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) BAS Normală Normală (Clasa 6x) Clasa 0 P0 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 Clasa 6 BAS Clasa 6 Clasa 6 P6 ABEC 3 RBEC 3 Clasa 2 ABMA Clasa 2 Clasa 6 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 Clasa 5 BAS Clasa 5 ABMA2 Clasa 5P Clasa 5 Clasa 5 P5 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 Clasa 4 ABMA Clasa 7P Clasa 4 Clasa 4 P4 Clasa 2 Clasa 2 Clasa 2 ABMA Clasa 9P Clasa 2 P2 Rulmenţi cu bile ABMA 1 ABEC 12 RBEC 12 Clasa 4 ABMA Clasa 4 Normală (Clasa 0) Normală (Clasa 0) ABEC 5 ABEC 7 ABEC 9 (Clasa 5P) (Clasa 7P) (Clasa 9P) RBEC 5 Clasa 3 ABMA Clasa 3 Clasa 5 Clasa 0 ABMA Clasa 0 Clasa 4 Clasa 00 ABMA Clasa 00 - Rulmenţi cu role Rulmenţi cu role conice (în mm) Rulmenţi cu role conice (în ţoli) Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali-oscilanţi cu role 1 – ABMA – American Bearing Manufacturers Association. pentru alte tipuri. pentru rulmenţii axiali-oscilanţi cu role se prevede doar clasa de precizie normală (P0). clasa 5 (P5) . se prevăd doar câteva din aceste clase.1. De exemplu. în timp ce. P6.2 sunt date clasele de precizie pentru diferitele tipuri de rulmenţi. iar clasa 2 (P2) – mai precisă decât clasa 4 (P4).clasele normală. P5). rulmenţii radiali-axiali cu bile. 46 .Lagăre cu rulmenţi clase în standardele diferitelor organisme de standardizare. În tabelul 3. Clasa de precizie 6 (P6) este mai precisă decât clasa normală (P0).mai precisă decât clasa 3 (P3). 6. rulmenţii cu role cilindrice). 5 (P0. rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. clasa 4 (P4) . 2 – Semnificaţiile sunt cele de sub tabelul 3.

4 Clase de precizie SKF pentru rulmenţii de înaltă precizie şi echivalenţa acestora cu cele din alte standarde Clasa SKF Clase de precizie pentru dimensiuni (ISO. pentru orientare. clasele SKF normală. ABEC 9 ISO 4. P4 Clasa 7P. Există. Clasa 5P Clasa 7P. P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. P4 Mai precisă decât P4 Mai precisă decât P4 Clasa 7P. câteva exemple în care rulmenţii trebuie să aibă o precizie mărită. ABEC 9 ISO 4.5. ABEC 7 ISO 2. ABMA) Clase de precizie pentru precizia de rotire (ISO. şi aplicaţii în care se utilizează rulmenţi din clase de precizie superioare clasei normale. însă. se folosesc rulmenţi din clasa de precizie normală (P0). ABEC 7 ISO 4. Clasa 5P Clasa 7P Clasa 7P. turbine Turaţii foarte mari Arbori Compresoare de supraalimentare Arbori principali ai motoarelor cu reacţie Moment rezistent mic şi variaţie nesemnificativă a acestui moment Servomecanisme Controlere potenţiometrice Cadrul (suspensia) giroscopului (în navigaţie) Clase de precizie P5 P5. ABMA) SP UP P4A P4C PA9A ISO 5. firma SKF prevede clasele din tabelul 3. ABEC 9 ISO 2. ABEC 9 În tabelul 3. P2 P5 P5.3 se prezintă. P5. ABEC 5 ISO 4. Tabelul 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În general. P6. Pentru rulmenţii din clase mai puţin precise decât cele din tabelul 3. ABEC 7 ISO 2. ABEC 7 ISO 4.4 [43]. În tabelul 3. în marea majoritate a construcţiilor. Tabelul conţine şi echivalenţele cu clasele de precizie ISO şi ABEC. ABEC 7 ISO 2. P4 P5. P4 Pentru rulmenţii de înaltă precizie.5 se prezintă clasele de precizie pentru diferite tipuri de rulmenţi de înaltă precizie [43]. P4.3 Situaţii care impun rulmenţi de precizie mărită Condiţii de funcţionare Exemple de utilizare Tamburul magnetic al videorecorderelor cu casetă Arbori principali ai maşinilor unelte Precizie înaltă de rotire Maşini rotative de imprimat Mese rotative ale preselor verticale Fusurile cilindrilor de susţinere ale laminoarelor la rece Lagărul pivotant al antenelor parabolice Aparate pentru stomatologie Giroscoape. Tabelul 3. P4 corespund cu clasele 47 .

la rulmentul anterior. măsurată în planul normal pe axa rulmentului (fig. în timp ce inelul celălalt rămâne fix. 3. Ele sunt jocuri intrinseci ale rulmentului.1. jocul j r ). La rulmenţii neseparabili.6 Clase de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO Clasa de precizie TIMKEN ISO K Normală (Clasa 0) N 6x C 5 B 4 A 2 AA - În simbolul unui rulment. iar inelele sunt coaxiale(fig. 6210P5). ci este subînţeleasă (de exemplu. va putea aprecia.6 sunt date clasele de precizie TIMKEN şi corespondenţa lor cu clasele ISO [46]. 3. 5. jocul radial. Tabelul 3. În tabelul 3. Proiectantul. 3. atunci această clasă de precizie apare ca sufix în simbol (de pildă. 6. pe direcţie axială. rulmentul radial cu bile. simbol 6210). care alege o anumită clasă de jocuri radiale.5 Clase de precizie SKF corespunzătoare diferitelor tipuri de rulmenţi Clasa SKF Tipul rulmenţilor P4A şi PA9A SP şi UP P4 SP şi UP P4C Radiali-axiali cu bile Radiali cu role cilindrice Axiali-radiali cu simplu efect Axiali-radiali cu dublu efect. respectiv cel axial sunt realizate la fabricaţia rulmentului. iar jocul axial desemnează mărimea deplasării totale a unui inel al rulmentului dintr-o poziţie extremă în cealaltă.2.2 Jocul intern al rulmenţilor Termenul de „joc intern” se traduce prin spaţiul interior dintre corpurile de rostogolire şi inele (căile de rulare). seriile BTM-A şi BTM-B Tabelul 3. seriile 2344(00) Axiali-radiali cu dublu efect. în stare nemontată. jocul j a ). radială sau axială a inelelor rulmentului. clasa de precizie normală (P0) nu apare ca sufix. de exemplu P5. Jocul radial al rulmentului nemontat desemnează jocul (distanţa) dintre căile de rulare şi corpurile de rostogolire. Jocurile axiale sunt o funcţie a jocurilor radiale. firmele producătoare indică jocurile radiale ale diferitelor tipuri de rulmenţi. Dacă proiectantul consideră necesară o precizie mai mare decât normală.Lagăre cu rulmenţi ISO respective (normală. 4). Deoarece între jocurile axiale şi cele radiale există o dependenţă geometrică.1. cu o 48 . care permite deplasarea relativă.

C2 – jocuri mai mici decât jocurile normale CN. dacă proiectantul consideră că sunt necesare alte jocuri decât CN. ori în clasa de jocuri CN.1. iar simbolul este 6210. jocurile axiale ale rulmenţilor aleşi. Exemple: a. încă din faza de proiectare.1 Jocul radial Fig. 3. 49 .1). C3 – jocuri mai mari decât CN. Astfel. La aceşti rulmenţi nu se poate vorbi de un joc axial. Ele sunt subînţelese. există următoarele clase de jocuri radiale: C1 – jocurile mai mici decât C2. În schimb. C5 – jocuri mai mari decât C4. Clasele de jocuri nu depind de clasele de precizie ale rulmenţilor (§3. clasa de precizie P0. simbol 6210. jocurile radiale. realizate la fabricaţia rulmentului.2 Jocul axial De asemenea.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi bună precizie. clasa de jocuri CN este subînţeleasă şi nu apare ca sufix. Rulmentul radial cu bile. pentru unele tipuri de rulmenţi separabili (rulmenţii radiali cu role cilindrice. C4 – jocuri mai mari decât C3. clasa de jocuri CN. atunci simbolul jocului prescris de proiectant apare ca sufix în simbolul rulmentului. 3. CN – jocuri „normale”. În acest caz. în accepţiunea de mai sus şi nici de dependenţa lui de jocul radial al rulmentului. P0 şi CN. În simbolul unui rulment. pentru jocurile normale se mai utilizează notaţia C0. un rulment se poate încadra în clasa de precizie P6 şi clasa de jocuri C2. jr ja Fig. de exemplu. în simbol nu apare nici un sufix referitor la cele două clase. aşa cum se va vedea în finalul acestui paragraf. rulmenţii cu ace) sunt jocuri intrinseci. Conform ISO.

dar nu se trece simbolul clasei de jocuri. max.Lagăre cu rulmenţi b. max. însă. clasa de jocuri C3. max. 50 . simbolul este 6210P62. simbol 6210. C4. CN. clasa de jocuri CN. În acest caz se trec atât sufixul referitor la clasa de precizie P6. C5. În acest caz se trece sufixul referitor la clasa de precizie.7 Jocul radial pentru rulmenţii radiali cu bile Jocul intern radial Diametrul (µm) alezajului rulmentului C2 CN C3 C4 C5 d (mm) min. min. care este diferită de cea normală. în tabelele 3. diferă de clasa de jocuri normale. min. Rulmentul radial cu bile. C3. care este subînţeleasă: 6210P6.8 sunt prezentate extrase din standardul ISO 5753. simbol 6210. c. Rulmentul radial cu bile. în timp ce clasa P0 este subînţeleasă: 6210C3. de asemenea. Analog. cu valorile jocurilor radiale pentru clasele C2. forma 6210P6C3. Pentru orientare. max. pentru clasele P6 şi C2. Datele din tabel se referă la rulmenţii radiali cu două rânduri de role cilindrice. 7 – 10 0 7 2 13 8 23 14 29 20 37 12 – 17 0 9 3 18 11 25 18 33 25 45 20 0 10 5 20 13 28 20 36 28 48 25 – 30 1 11 5 20 13 28 23 41 30 53 35 – 40 1 11 6 20 15 33 28 46 40 64 45 – 50 1 11 6 23 18 36 30 51 45 73 55 – 65 1 15 8 28 23 43 38 61 55 90 70 – 80 1 15 10 30 25 51 46 71 65 105 85 – 100 1 18 12 36 30 58 53 84 75 120 105 – 120 2 20 15 41 36 66 61 97 90 140 130 – 140 2 23 18 48 41 81 71 114 105 160 150 – 160 2 23 18 53 46 91 81 130 120 180 Clasa de jocuri C1 este prevăzută pentru rulmenţii de înaltă precizie. care conţine şi această clasă. În acest caz se trece sufixul referitor doar la clasa de jocuri. care. d. min. care este diferită de cea normală.7 şi 3. cât şi cel al clasei de jocuri C3. Tabelul 3. min. cu alezaj cilindric. În tabelul 3. clasa de precizie P0. ci forma „comprimată” 6210P63. max. respectiv cu alezaj conic. clasa de precizie P6. Valorile din tabele permit proiectantului să îşi formeze o idee mai precisă privind mărimea jocurilor pentru diferitele clase. clasa de precizie P6. simbol 6210. Simbolul nu va avea. care este diferită de cea normală.9 este dat un extras din standardul ISO 5753. Rulmentul radial cu bile. clasa de jocuri C3.

jocul intern de montaj. care este dat de relaţia: j f = j r − ∆j m − ∆jT + ∆j def (3. analizat mai sus. Se pot identifica următoarele situaţii (secvenţe). j r . trebuie luat în considerare jocul existent în timpul funcţionării. j f . cu ambele inele ale rulmentului ajustate în piesele conjugate. privind jocul din rulment: a. la sarcina şi la temperatura de lucru. respectiv carcasă. c. b. j m . arbore.9 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice pe două rânduri. carcasă). care diferă semnificativ de jocul intern de fabricaţie al rulmentului.8 Valorile jocurilor radiale pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice şi pentru rulmenţii cu ace Diametrul alezajului rulmentului Jocul intern radial (µm) d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 0 5 5 10 10 15 15 C2 max 25 30 35 40 45 50 55 min 20 25 30 40 40 50 50 CN max 45 50 60 70 75 85 90 C3 min 35 45 50 60 65 75 85 max 60 70 80 90 100 110 125 min 50 60 70 80 90 105 125 C4 max 75 85 100 110 125 140 165 min 70 80 95 110 130 155 180 C5 max 95 105 125 140 165 190 220 Tabelul 3. În ultimă instanţă interesează jocul intern de funcţionare. jocul intern iniţial (de fabricaţie). de înaltă precizie Diametrul alezajului rulmentului Jocul radial (µm) Rulmenţi cu alezaj cilindric Rulmenţi cu alezaj conic d (mm) 25 – 30 35 – 40 45 – 50 55 – 65 70 – 80 85 – 100 105 – 120 min 5 5 5 5 10 10 10 C1 max 15 15 18 20 25 30 30 SPC2 min max 10 25 12 25 15 30 15 35 20 40 25 45 25 50 CN min max 20 45 25 50 30 60 40 70 40 75 50 80 50 90 min 35 45 50 60 65 75 85 C3 max 60 70 80 90 100 110 125 min 15 15 17 20 25 35 40 C1 max 25 25 30 35 40 55 60 SPC2 min max 25 35 25 40 30 45 35 50 40 60 45 70 50 80 Notă: La clasa de jocuri C2. există varianta clasei de precizie SP sau a clasei UP (vezi tabelul 3. 51 . jocul intern de funcţionare.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.5) Pentru ca un rulment să corespundă condiţiilor de funcţionare.1) în care ∆j m reprezintă modificarea jocului datorită ajustajelor inelelor rulmentului cu piesele conjugate (fus.

deoarece la montarea cu strângere a inelelor apar deformaţii radiale ale acestora (expansiunea inelului interior.5) unde S i .65S i (3. încărcat cu o sarcină normală. fusul are câmpul de toleranţă k 6 ( φ50+ +0. Deformaţiile inelelor nu sunt egale cu mărimea strângerilor. cât şi din cauza deformării simultane a pieselor conjugate inelelor. Ele se pot calcula cu relaţiile: ∆d ≈ 0.021 (cap. respectiv S e . Pentru o suprafaţă la care Ra = 0.contracţia inelului exterior (cu corecţia ∆j r inclusă).2) în care R z1 şi R z 2 sunt înălţimile neregularităţilor suprafeţelor conjugate. iar strângerea efectivă se va diminua cu cantitatea: ∆j r = 1. variaţia jocului datorită ajustajelor inelelor este dată de relaţia: ∆j m = ∆d + ∆D (3.modificarea jocului datorită deformaţiilor elementelor rulmentului sub sarcina de serviciu. respectiv datorită aplatisării asperităţilor.55S e (3. ∆D . respectiv comprimarea inelului exterior). practice (dar care respectă. atât din cauza variaţiei radiale a tensiunilor din inelele presate. Astfel. cu inel interior rotitor şi inel exterior fix. +0. Pe de altă parte.002 ) iar alezajul carcasei. se prezintă mai jos calculul numeric al lui ∆j m . reprezintă strângerea teoretică medie dintre inelul interior şi fus.5) pentru un rulment radial cu bile.2(R z1 + R z 2 ) (3. parametrul R z are valoarea R z = 1 µm. pentru a calcula valoarea cu care se micşorează jocul intern iniţial datorită deformaţiilor inelelor. iar pentru Ra = 0. respectiv cea dintre inelul exterior şi carcasă. care produce o deplasare radială relativă a inelelor şi o mărire a jocului radial. în momentul presării a două piese conjugate. Jocul de montaj este mai mic decât cel iniţial.4). D = 90mm) .3) în care ∆d reprezintă expansiunea inelului interior (cu corecţia ∆j r inclusă). seria 6210 ( d = 50mm. Urmând recomandările pentru alegerea ajustajelor de montaj 0. Pentru orientare. cu relaţiile (3. (3. Ţinând seama de complexitatea problemei. Alezajul inelului interior al rulmentului are dimensiunea 52 . există soluţii rapide. (3.3).4) ∆D ≈ 0.4).4 µm valoarea lui este R z = 2 µm. ∆j def .2 µm. cu o bună precizie.022 H 6 ( φ900 ). realitatea).Lagăre cu rulmenţi ∆jT .modificarea jocului datorită diferenţei de temperatură dintre inelele rulmentului în timpul funcţionării. asperităţile de pe suprafeţele de contact se aplatisează.

pentru contacte hertziene.7).sarcina dinamică echivalentă. 315. C . ci o strângere: j f = 6 − 11 − 7.1) se constată că. rulmentul să aibă un joc intern dorit (sau apropiat de acesta). Dacă pentru rulmentul 6210 se alege clasa de jocuri CN (tab. Modificarea jocului (creşterea acestuia) datorită sarcinii care încarcă rulmentul poate fi calculată. ∆t .. ∆jT .012 . rulmentul nu va avea un joc intern radial de funcţionare.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 0 φ500 −0. Folosind relaţia (3. 3. la rulmentul de mai sus (6210). în timpul funcţionării. 011 ⋅ d M ⋅ ∆t ( µm ) (3. în care se pun la dispoziţia proiectantului relaţii pentru calculul deplasării radiale relative a inelelor (pag. Micşorarea jocului intern iniţial este ∆jm = 11µm . Alte informaţii asupra acestor deformaţii sunt oferite de [2]. care produc o deplasare radială relativă a inelelor).. Jocul de funcţionare este influenţat de temperatura inelelor (jocul se micşorează) şi de sarcina de serviciu (jocul se măreşte datorită deformaţiilor elementelor rulmentului. pentru valoarea minimă a acestui joc ( j r = 6 µm).7) 53 . P . iar diametrul exterior al inelului exterior este φ90 −0. d M = (d + D ) / 2 ( mm ) .1) rezultă că jocul intern radial de fabricaţie j r trebuie să satisfacă următoarea condiţie: j r > ∆j m + ∆jT − ∆j def (3. [18]. Un calcul estimativ al modificării jocului sub sarcină. Cataloagele firmelor nu oferă relaţii pentru calculul acesteia. Un studiu asupra deformaţiilor elastice sub acţiunea sarcinii de serviciu este prezentat în lucrarea [14]. Pentru rulmentul de mai sus (6210) şi pentru o diferenţă de temperatură ∆t = 10 oC rezultă o micşorare a jocului cu ∆jT = 7.23 µm. Pentru ca rulmentul să aibă un joc radial de funcţionare ( j f > 0 ). Cu aceste date rezultă Si = 0.sarcina dinamică de bază) conduce la o valoare ∆j def = 6.58 µm ..7 + 6.015 . [39] tratează deformaţiile corpurilor aflate în contact. Cunoscând modificările jocului intern ∆j m .diferenţa dintre temperatura inelului interior şi cea a inelului exterior. Modificarea jocului datorită temperaturii se determină cu relaţia [după 23]: ∆jT = 0. ∆j def se poate alege clasa de jocuri. pentru o sarcină normală ( P / C = 0. atunci jocul intern radial de fabricaţie are valorile j r = 6.6) în care d M este diametrul mediu al rulmentului.58 = −6. astfel încât. 316).din relaţia (3. Lucrările [6].1 .7 µm . 011mm = 11µm şi S e = 0 .12 µm.

montaţi pereche. care este clasa de jocuri preferabilă pentru o situaţie dată. 3. Există şi o variantă de montaj UO. Metodologia prezentată mai sus îi permite proiectantului să stabilească. Condiţii de funcţionare normale. . pentru care jocul minim este de 18 µm. conform INA-FAG [9] sunt date jocurile axiale ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile.7 − 6.Lagăre cu rulmenţi Pentru cazul de mai sus. MC3. ajustaje garantate prin 54 . j r > 11 + 7. Pe de altă parte.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). MC2. . . . firma NSK foloseşte.Vibraţii importante (ex: site vibratoare). C1 C2 CN C3 C4 C5 În afara claselor ISO pentru jocuri.. Tabelul 3.Temperaturi de funcţionare ridicate (ex: maşini pentru uscarea hârtiei). cu o mai mare apropiere de realitate. în varianta de montaj UA (adică un montaj în O sau în X cu un joc mic axial. unghiul de contact influenţează capacitatea rulmentului de a prelua sarcini axiale. În tabelul 3. Literatura tehnică oferă unele recomandări cu caracter general pentru alegerea claselor de jocuri. după cum se poate constata.10. La rândul său. firmele producătoare indică jocurile axiale. fără vibraţii. C5) este.Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere. Variaţii mari de temperatură. iar clasa MC5 corespunde aproximativ clasei ISO C3. . Evident.58 = 12. pentru rulmenţii miniaturali (rulmenţi cu diametrul d < 10 mm ).7) că această condiţie este îndeplinită de clasa de jocuri C3. Pentru rulmenţii radiali-axiali cu bile montaţi pereche. condiţia este îndeplinită şi de clasele C4 şi C5. Alegerea unei clase de jocuri (C1 …CN. MC6. cu creşterea jocului. respectiv cu carcasa. Cerinţe de funcţionare silenţioasă. Se observă (tab. O asemenea recomandare se găseşte în tabelul 3. Jocurile interne la aceşti rulmenţi montaţi pereche rezultă din ajustajele inelelor cu arborele.11. clasa MC3 este echivalentă sensibil cu clasa ISO de jocuri CN. o problemă destul de dificilă pentru proiectant. Sarcini variabile. încărcarea radială a bilelor rulmentului este mai defavorabilă. MC5. Pentru orientare. . cu perechea de rulmenţi în X sau în O. există şi alte clasificări.10 Recomandări pentru alegerea claselor de jocuri Clasa Exemple de situaţii Se cere o poziţionare foarte precisă a arborelui şi o rigiditate mare a montajului (ex: la cârma navelor). deoarece unghiul de contact depinde de jocul axial (creşte cu mărirea jocului axial). dar aceasta este o variantă fără joc axial). numai că precizia de poziţionare şi cea de rotire a arborelui scad cu creşterea jocului.12 µm.Vibraţii importante (ex: site vibratoare).Rulmenţi ale căror inele sunt montate cu strângere. Un unghi de contact mai mare indică faptul că rulmentul respectiv poate prelua o forţă axială mai mare. Astfel. MC4.. clasele de jocuri MC1.

C (joc mare).3).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi asigurarea. Între jocul axial j a şi jocul radial j r al rulmentului există o dependenţă.4 2 2.11 Jocuri axiale la rulmenţii radiali-axiali seriile 72B şi 73B în montaj pereche.12 [9].3 [9] indică această dependenţă şi permite determinarea valorii jocului axial la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă. la fabricaţie. a unor câmpuri de toleranţă corespunzătoare pentru suprafeţele de montaj ale celor două inele. Figura 3.4 1.3·Y0* 2. 73B Clasele de precizie PN şi P5 Abaterea jocului de la valoarea nominală (µm) d (mm) 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 Seria 72B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 Seria 73B PN P5 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +8 +12 +12 +12 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +6 +10 +10 +10 24 28 34 34 40 40 44 44 46 46 Tabelul 3. Pentru alte tipuri de rulmenţi.10) Rulmenţi cu patru puncte de contact Radiali-axiali cu bile. ci cu pretensionare (§ 3. extrase pentru diverse tipuri de rulmenţi) 55 .seriile 32B şi 33B Oscilanţi cu bile Radiali-axiali cu role conice montaţi pereche (N11CA) Oscilanţi cu role butoi *) Valoarea lui Y0 este cea din cataloage (cap. în tabelul 3.12 Raportul ja / jr pentru diferite tipuri de rulmenţi Tipul rulmenţilor ja / jr 1. tip UA (în O sau în X) Diametrul alezajului rulmentului Jocul axial al perechii Valoarea nominală a jocului (µm) Seriile 72B. seriile 72B şi 73B montaţi pereche (vezi şi tabelul 3.3·Y0* Radiali-axiali cu bile pe un rând.2 1.3·Y0* 2. valoarea raportului j a / j r se dă. conform INA-FAG.1.5. Tabelul 3.seriile 32 şi 33 . pe două rânduri: . o anumită modificare a jocului intern pe care îl avea rulmentul în stare nemontată. Există şi posibilitatea ca o pereche de rulmenţi radiali-axiali cu bile să asigure un montaj nu cu joc. în consecinţă. Unele firme asigură rulmenţi radiali-axiali pentru formarea perechilor cu trei tipuri de jocuri: A (joc mic). Un anumit ajustaj (implicit o anumită strângere) determină o deformaţie radială bine determinată a inelului respectiv şi. B (joc mediu).

dintre inelele exterioare ale rulmenţilor. determină. Acesta este cazul recomandabil. jocul prevăzut de producător.4). Perechea este livrată ca atare.4.3 Dependenţa dintre jocul axial şi jocul radial În cazul rulmenţilor radiali-axiali montaţi pereche există două situaţii: a. deoarece firma producătoare livrează setul. jr – jocul radial [µm]. 3. împreună cu inelele distanţiere.Lagăre cu rulmenţi 80 60 50 40 30 20 1 2 5 10 ja jr 10 8 6 5 4 3 2 10 jr=20 µm 50 100 200 20 30 d 40 50 60 80 100 Seriile rulmenţilor 160 mm 60 62 63 64 200 d – diametrul alezajului rulmentului [µm]. ja – jocul axial [µm]. prin lungimile lor. la montajul în X (fig. a) inelul distanţier calibrat. în O sau în tandem (fig. aceste inele. De pildă. împiedică deplasarea acestora până la contactul cu 56 . 3. setul de doi rulmenţi având configuraţia dorită: în X. Fig. 3. Or.

Rulmentul are unghiul de 57 . piuliţa 3).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi rolele şi deci asigură un anumit joc. elementele R). cu cât deformaţiile elementelor rulmentului. care face un unghi β cu planul radial. În cele ce urmează se fac o serie de consideraţii privind rigiditatea rulmenţilor şi. – montaj în X. dacă în timpul funcţionării jocurile se măresc din cauza uzării corpurilor de rostogolire sau ale căilor de rulare.10. Perechea este formată din rulmenţi individuali. la montajul în O (fig. 3. jocul poate fi reglat din nou. Ier Ier a Iir Ier b Iir c Fig. – montaj în tandem. 2. ceea ce înseamnă alte complicaţii. 2. de pildă. sunt mai mici. la montajul în X (fig. Jocul axial realizat astfel. în varianta din figura 2. trebuie măsurat.3 Rigiditatea.9. în legătură cu aceasta. Această variantă are dezavantajul că necesită o reglare a jocului perechii. – montaj în O. 3. privind pretensionarea lor. sau cu ajutorul unei piuliţe de reglare. b.4 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche a. Ca urmare. datorate sarcinilor. cu elemente de reglare. încărcat cu o sarcină combinată F . b.1. Un posibil avantaj al acestei soluţii este acela că. setul trebuie doar montat şi nu se mai face nici un alt reglaj (aşa cum.5 [7] este prezentat un rulment radial-axial cu bile. În figura 3.9 sunt necesare elementele de reglare R). Pretensionarea rulmenţilor Rigiditatea unui rulment este cu atât mai mare. c.

[7]. Qmax . Pentru o aceeaşi forţă radială Fr . 22 Fr tgα .5 Rulment radial-axial cu bile pe un rând Pentru un rulment cu joc radial iniţial egal cu zero.7.pentru rulmenţii cu bile şi 58 (3. întinderea zonei de încărcare a corpurilor de rostogolire depinde de mărimea forţei axiale Fa care încarcă rulmentul.5 ⎜1 + a tgα ⎟ (3. 3. Pentru ε = 0. [18]: Fa = 1. α β δa δ Fa O δr Fr F Fig.7 [2].9) . La o valoare ε = 0.5 . Punctul de aplicaţie al forţei F este centrul de presiune O al rulmentului. jumătate din corpurile de rostogolire sunt încărcate (fig. În această figură: d ci este diametrul căii de rulare a inelului interior. 3. Acesta este cazul pentru care au fost determinate diferitele relaţii de calcul pentru rulmenţi. Pentru caracterizarea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate se defineşte coeficientul de încărcare ε : ⎛ δ ⎞ ε = 0. c).8) ⎝ δr ⎠ Întinderea zonei în care corpurile de rostogolire sunt încărcate este dată de produsul ε ⋅ dci (fig.sarcina corespunzătoare bilei celei mai încărcate. Ea se datorează deformaţiilor elastice locale la nivelul corpurilor de rostogolire. 3.5 există dependenţele [7].6). Câteva situaţii sunt date în figura 3.Lagăre cu rulmenţi contact α . sarcina F provoacă o deplasare (translaţie) δ = δa + δ r a inelului interior faţă de cel exterior.

5 .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fa = 1. 3. 3. α α β Fa O ε·dci ψ dci (3.5 (forţa axială este prea mică. totuşi jumătate din corpurile de 59 . d şi 3. a şi 3.7.7 Cazuri de încărcare a corpurilor de rostogolire Situaţiile din figurile 3. 26 Fr tgα . e corespund valorilor ε < 0. Aceasta înseamnă că la montaj trebuie realizată o astfel de pretensionare. Pentru ca un rulment radial-axial să funcţioneze în condiţii satisfăcătoare trebuie ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. δ a < 0 ).pentru rulmenţii cu role. iar inelele se îndepărtează relativ.6 Zona de încărcare a corpurilor de rostogolire Modelul sarcinii combinate Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Fr Fa Zona încărcată radial a b c d e Fig. dacă forţa axială de serviciu sub sarcină tinde să micşoreze pretensionarea.10) Fa Qψcosα Qmaxcosα Fr Qmax a b Fr Qmax Fig.7. b – valorilor ε > 0.5 ). încât.7. iar cele din figurile 3.7.

8. pentru dezvoltarea raţionamentului privind variaţia forţei care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. acestea din urmă intră cu valoarea lor absolută. 3. δ0 II ale inelelor fiecărui rulment) vor fi egale (fig. deformaţiile axiale ale elementelor rulmenţilor (deplasările axiale relative δ0 I .Lagăre cu rulmenţi rostogolire să rămână încărcate. 3.marcajul aplicat rulmenţilor. Cele două curbe („caracteristici”) permit urmărirea corespondenţei forţă deformaţie. în cei doi rulmenţi. Acest aspect poate fi valorificat pentru a se putea urmări. se va considera doar pretensionarea rulmentului sub acţiunea forţelor axiale. b.. De asemenea. II I A a b Fig.. deci în sensul negativ sau pozitiv al axei deformaţiilor) nu are importanţă. mai uşor. atât forţa axială remanentă de tensionare a lor. Dacă se consideră cei doi rulmenţi ca fiind identici. pentru fiecare rulment în parte.8 Montaj cu rulmenţi-pereche a. Acest aspect se poate urmări pe baza figurii 3. la pretensionarea perechii. Forţa axială de pretensionare este Fa 0 . În această figură se dă un montaj în care.9). în lagărul conducător se află perechea de rulmenţi radiali-axiali cu bile. cât şi deformaţiile acestora (deplasările axiale relative ale 60 . cum se modifică. montaţi în O. simultan. atunci. Se admite că la montaj au fost pretensionaţi. In relaţiile care exprimă dependenţa dintre forţe şi deformaţii (deplasări). Sensul în care se produce deplasarea (axial spre stânga sau axial spre dreapta.secţiune longitudinală.

Noua situaţie este reprezentată de punctul M. pentru rulmentul I. în timp ce 61 . E Fa0 O D.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi inelelor). Se constată că rulmentul II este acum încărcat axial cu o forţă care corespunde punctului II.10).10. F O" δoII δoI O' Deformaţie Fig. 3. astfel încât poziţia să fie cea din figura 3. Se consideră cazul în care forţa axială A care acţionează asupra roţii dinţate montate pe acest arbore are sensul spre dreapta (fig. 3.10 Poziţionarea simetrică a curbelor caracteristice Arborele face parte dintr-o transmisie cu roţi dinţate. 3. Ea va produce o încărcare suplimentară a rulmentului II şi o „relaxare” a rulmentului I (fig. FaII . pentru rulmentul II. Se va proceda la o translaţie convenabilă a caracteristicii rulmentului I şi a ordonatei. respectiv de punctul N.11).9 Dependenţa forţă – deformaţie (deplasare) Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II B C. 3. Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II E B C Fa0 F D δoI O δoII Deformaţie Fig.

11 Variaţia încărcării axiale Forţă axială Rulmentul I Rulmentul II Mlim A=FaII Nlim δII δI=0 Deformaţie Fig.12 Încărcarea axială limită 62 . 3.5 ).12). respectiv Nlim (fig. F O" A FaI FaII δ0II δII δS δ0I δI O' Deformaţie Fig.Lagăre cu rulmenţi forţa remanentă care tensionează axial rulmentul I corespunde punctului N de pe caracteristica acestui rulment şi are valoarea FaI . Forţă axială Rulmentul II Rulmentul I M B C. Pentru ca. E N O D. la rulmentul cel mai puţin încărcat axial (rulmentul I) să se respecte condiţia ca cel puţin jumătate din corpurile de rostogolire să fie încărcate ( ε ≥ 0. 3. nu trebuie depăşite punctele Mlim. 3.

De aceea. ca sufixe. Dacă trebuia ca cei doi rulmenţi să fie montaţi în X. Sau. Pretensionarea se realizează datorită deformărilor radiale ale inelelor. la o anumită forţă axială A generată de angrenaj.b). chiar şi numai pentru faptul că măsurarea acesteia (controlul) nu este facilă.10). alegerea unor rulmenţi individuali (neîmperecheaţi) şi formarea perechii la montaj. mare (simbol C). firmele oferă fie rulmenţi individuali. dacă proiectantul optează pentru o pretensionare medie. pentru formarea perechii de rulmenţi din figura 3. forţa axială exterioară A nu trebuie să depăşească valoarea la care δ I devine egal cu zero. respectiv a 63 . prin aceea că temperatura de lucru (prin dilatarea inelelor). Pe suprafaţa frontală a inelului interior. respectiv cu carcasa. 3. Deformările şi tensionările radiale induc componente axiale.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Aceasta înseamnă că. Firmele producătoare de rulmenţi au realizat soluţii care permit proiectanţilor şi constructorilor să aleagă rulmenţii astfel încât să se asigure o pretensionare de un anumit nivel (din trei niveluri posibile). respectiv diametrul exterior al inelului exterior). figura 3. din fabricaţie. simbol care trebuie să conţină şi sufixul B al clasei de pretensionare medie. atunci el va prescrie un rulment cu simbolul din catalogul fabricantului pe care l-a ales ca furnizor. care asigură şi o tensionare axială a rulmentului. în tandem). trei sau patru rulmenţi. un marcaj în formă de săgeată pe inelul exterior (fig. Atunci când se discută pretensionarea rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe un rând se subînţelege că aceştia formează o configuraţie cu doi. opţiunea pentru una dintre variante o are proiectantul. modifică valoarea forţei axiale care tensionează rulmentul în timpul funcţionării. ei au. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă (de exemplu. altfel spus. atingerea unuia din cele trei niveluri de pretensionare. deci coborârea pe curba caracteristică a rulmentului I să se limiteze la punctul Nlim. Aceste simboluri intră. medie (simbol B). Ce nivel de pretensionare se poate asigura? Cum se realizează pretensionarea? Se pot realiza trei niveluri de pretensionare: pretensionare uşoară (simbol A). pentru pretensionarea realizată la montaj ( Fa 0 . precum şi turaţia (prin forţele centrifuge). fie seturi de rulmenţi cu o anumită configuraţie. din cauza ajustajelor acestora cu arborele. încât să nu fie permisă îndepărtarea inelelor până la apariţia jocurilor. atunci săgeţile ar fi trebuit să aibă vârfurile orientate unul spre celălalt.8). Cu alte cuvinte. cu aceşti rulmenţi individuali. Pe de altă parte.8. 1. trebuie ca pretensionarea să aibă o astfel de valoare. Pentru formarea realizarea acestor aranjamente. Fabricantul de rulmenţi asigură. marcat pe inelul său exterior. Problema realizării unei forţe de prestrângere date este una dificilă. (în O. situaţia este complicată în plus. în simbolul complet al rulmentului. în X. Pentru ca rulmenţii să poată fi montaţi corect. prin câmpurile de toleranţă efective ale diametrelor celor două inele (diametrul alezajului inelului interior. Vârful săgeţii este orientat înspre centrul de presiune al rulmentului.

3. DF DB DT a b Fig. Rezumând. c. 3. arată că diametrul efectiv al alezajului rulmentului este d = 39. 2. – montaj în tandem. gata formate de către furnizor. respectând strict recomandările cataloagelor şi să opteze pentru o clasă de pretensionare din cele trei. proiectantul trebuie să prescrie câmpurile de toleranţă ale arborelui. b.14) sau de patru rulmenţi (fig. Rulmenţii seturilor sunt şi ei marcaţi cu săgeţi.14 Seturi de trei rulmenţi c a. 3. – montaj tandem-O. acest lucru. c TBT TFT TT a b Fig. respectiv carcasei. de trei (fig. marcajul -6 pe suprafaţa frontală a inelului interior al unui rulment cu d = 40 mm. c. De exemplu. Rulmenţii se livrează în seturi de doi (fig. prin simbolul rulmentului. din acest paragraf.13). – montaj în X. 3. – montaj în O. – montaj în tandem. 3. Opţiunea trebuie să aibă în vedere şi consideraţiile anterioare. 64 . – montaj tandem-X. menţionând.Lagăre cu rulmenţi celui exterior este marcată valoarea abaterii efective. b. de la diametrul nominal respectiv. în micrometri.94 mm.15). dar marcajul diferă de cel al grupurilor de rulmenţi formate din rulmenţi individuali. 13 Seturi de doi rulmenţi a. Proiectantul prescrie pentru soluţia constructivă respectivă seturi de rulmenţi radiali-axiali.

16 Poziţionarea setului după marcaje Un set de patru rulmenţi în montaj QBT (tandem-O. – montaj „dublu” X. – montaj „dublu” O. figura 3. – montaj tandem-O. A Fig. e. iar vârful este orientat în sensul forţei axiale care poate fi preluată. Marcajele trebuie să fie „în continuare”. Forţa axială mai mare. c) poate prelua o forţă axială doar în sensul spre dreapta. figura 3. d. poate prelua forţe axiale în ambele sensuri. d).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Un set de doi rulmenţi montaţi în tandem (DT. – montaj în tandem. este cea orientată spre stânga. 3. c.16.15 Seturi de patru rulmenţi a. Ea se repartizează pe grupul de trei 65 . 3. Aranjarea setului pe arbore se face după schema din figura 3. – montaj tandem-X. pe care o poate prelua. b.13. QBC QFC QT a b c QBT QFT d e Fig.15.

1 2 3 4 Amax Amin Fig. dacă situaţia forţelor axiale este cea din figura 3. Dacă forţa axială ar fi orientată spre dreapta. De aceea. atunci setul de patru rulmenţi în aranjament QBT trebuie realizat şi orientat astfel încât marcajele să fie „în continuare”. (a se vedea deosebirea faţă de cazul dat în figura 3. Soluţia ar fi fost cea din figura 3. 4 (fig. sau dacă forţa axială poate avea ambele sensuri.15. 3.19. Dacă o problemă tehnică impune alte pretensionări decât cele pe care le oferă seturile de rulmenţi.18 Set de tip QBT. între ambele inele ale rulmenţilor 66 .17 Set de tip QBT.18. 3. cu forţa axială orientată spre stânga Aranjamentul trebuie să fie invers. atunci aranjamentul se făcea respectând comentariile de la punctul 1.17). valoarea ei trebuie să fie mai mică decât în cazul precedent. 3. atunci ea ar putea fi preluată doar de rulmentul 1 şi. iar vârful să fie orientat în sensul forţei axiale (sau al celei mai mari. d dar din rulmenţi independenţi şi nu cu un set furnizat ca atare.Lagăre cu rulmenţi rulmenţi. cu forţa axială orientată spre dreapta Dacă s-ar fi realizat un grup ca acela din figura 3. în consecinţă. 3.17). dacă ea poate avea două sensuri). 4 3 2 1 Amax Amin Fig. 2. dar valoarea maximă este a celei orientate spre stânga. dacă forţa axială din arbore este orientată întotdeauna spre stânga. atunci se montează.

aparatură medicală. care cer soluţii noi. jocurile mici mai asigură şi alte câteva avantaje importante: a. motoare electrice mici. o funcţionare mai silenţioasă a rulmentului. Amax Amin Fig. d. arborii principali ai maşinilor unelte.21). Modificând. f. b. 3. Pe de altă parte. o micşorare a vibraţiilor în timpul funcţionării.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nişte distanţiere (fig. e. El trebuie să fie cu atât mai mic. Clasele de jocuri (§ 3. 3. aparate de măsură. 3. h. g. 67 . c. Desigur. Fără a epuiza situaţiile.2) oferă proiectantului posibilitatea de a se adapta unei situaţii concrete.20. Pretensionarea Pretensionarea rulmenţilor este obligatorie în anumite situaţii. au în vedere situaţiile „tradiţionale”. prin rectificare. Jocul În marea majoritate a situaţiilor. nuanţate.1. ale problemei jocurilor sau pretensionărilor. rulmenţii trebuie să aibă un anumit joc de funcţionare. cu valabilitate mai generală. arbori care au o mişcare alternativă (reversibilă). se dau câteva exemple de pretensionare obligatorie: a.4 Joc sau pretensionare? Comentariile care urmează. în timp ce în altele are un caracter de recomandare sau de opţiune. apar mereu situaţii tehnice deosebite.19 Grup de patru rulmenţi format din rulmenţi individuali (montaj de tip tandem-O) 3. anumite ansamble ale motoarelor de aviaţie. c. cu cât precizia de centrare şi cea de rotire a arborelui trebuie să fie mai mari. Nu pot fi date „reţete” general valabile sau definitive. subansamble ale roboţilor. b. privind opţiunea pentru joc sau pentru pretensionare. lungimea acestor distanţiere. o repartizare mai favorabilă a sarcinii pe corpurile de rostogolire şi o durabilitate mai mare a rulmentului din acest punct de vedere. se poate realiza prestrângerea dorită. angrenajele conice de precizie (angrenajele diferenţialului la automobile). la care se impun şi abordări diferite.1.

ori la schimbări rapide ale direcţiei sarcinii. În aceste condiţii. iar în figura 3. O parte dintre acestea au fost prezentate în § 3.15. Ea poate fi realizată prin diverse metode. Fig. Patinarea este dăunătoare. Arcurile utilizate pentru pretensionarea rulmenţilor trebuie să aibă o rigiditate ridicată. poate fi axială (de exemplu. necesară în special la rulmenţii care funcţionează la turaţii mari sau care sunt supuşi unor acceleraţii importante. precum şi frecările care se opun rotirii coliviei (de exemplu cele determinate de rotirea coliviei în masa de unsoare consistentă) nu pot fi învinse de forţele de tracţiune care se dezvoltă la contactele corpurilor de rostogolire cu inelul rotitor.20 Axul păpuşii mobile Pretensionarea este. În figurile 3. Ea duce la creşterea temperaturii şi la micşorarea durabilităţii rulmentului (chiar la gripaj).1. de asemenea. Pretensionarea. la rulmenţii radiali cu role cilindrice).3.21 şi 3. chiar periculoasă.22 – un set de arcuri Beleville (arcuri-disc). 3. d (tandem-O). Pretensionarea cu arcuri poate fi aplicată 68 . forţele de inerţie ale corpurilor de rostogolire şi ale coliviei.22. conform FAG [8]. practic egale cu zero. la rulmenţii radiali cu bile) sau radială (de pildă. care urmăreşte evitarea patinării. dar cu distanţiere de lungime calibrată între inelele a doi rulmenţi vecini. sunt prezentate două asemenea soluţii. Cele două tipuri de arcuri din construcţiile de mai sus îndeplinesc această condiţie. la variaţiile normale ale sarcinii.20 [8] se dă soluţia constructivă a rezemării axului unei păpuşi mobile. pentru a avea deformaţii neglijabile.21 este folosit un arc elicoidal din sârmă cu secţiune dreptunghiulară montat central. Gruparea rulmenţilor este de tipul celei din figura 3. Consecinţa este patinarea (alunecarea) corpurilor de rostogolire pe căile de rulare („skidding”). O altă posibilitate o reprezintă pretensionarea cu ajutorul arcurilor. În construcţia din figura 3. Fenomenul este cu atât mai intens cu cât sarcina care încarcă rulmentul este mai mică.Lagăre cu rulmenţi În figura 3. Pretensionarea cu arcuri are avantajul că forţa de pretensionare este constantă pe întreaga durată de funcţionare a ansamblului respectiv.

d. axele inelelor rulmentului formează un anumit unghi. Dacă rulmentul a fost montat cu pretensionare. zona de antrenare zona de lucru Fig. 3.22 Arborele unei maşini pentru găuri adânci Recomandări privind mărimea forţelor de pretensionare (sau a sarcinilor minime care trebuie aplicate rulmentului) se găsesc în cataloagele firmelor. Jocul intern se micşorează.21 Arborele port-piatră al unei maşini de rectificat alezaje zona de antrenare zona de lucru Fig. datorită deformării unghiulare flexionale a arborilor. Deviaţia unghiulară are o asemenea valoare. 3. contactele vor fi încărcate suplimentar. c. atunci încărcarea contactelor va creşte suplimentar.2 Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului Dacă. Jocul intern devine egal cu zero. b. însă rulmentul mai are un joc intern de funcţionare. iar durabilitatea lui va scădea. atunci pot apărea următoarele situaţii: a. Nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului se datorează unei serii de cauze: 69 . iar durabilitatea lui va scădea. ci şi pentru celelalte cazuri menţionate mai sus.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi nu numai pentru evitarea patinării corpurilor de rostogolire. în timpul funcţionării. temperatura rulmentului va creşte. încât deplasarea relativă a inelelor depăşeşte valoarea jocului. 3. În acest caz. temperatura rulmentului va creşte.

239. 23.5º nu pot compensa 3º nu pot compensa 2 .Lagăre cu rulmenţi . 240 . .seriile 222 (d<52). Tabelul 3.05<P0/C0<0. 130 Radiali-oscilanţi cu role butoi pe un rând Radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri .5º 0. 248 . cu etanşare proprie (RS. 238. .3 P0/C0>0.seriile 213. 230 (d<56).3º 1.5º 2º 2. dintr-o singură prindere. rigiditatea carcasei în zona lagărelor etc.seriile 230 (d≥56).4' 1.seriile 13. 249 . Acestea sunt inevitabile.5º 2.seriile 232 (d≥52).13 Valori limită ale nealinierii unghiulare a inelelor Tipul rulmenţilor Valoarea limită a nealinierii unghiulare Radiali cu bile cu cale adâncă Radiali cu role cilindrice pe un rând Radiali cu role cilindrice pe două rânduri Radiali-axiali cu bile Radiali-axiali cu role conice Radiali-oscilanţi cu bile pe două rânduri . 22. 112 .).Lagărele constituie subansamble independente. 241 Axiali cu bile Axiali cu bile cu suport sferic Axiali cu role cilindrice Axiali-oscilanţi cu role P0/C0<0. 232 (d<52).1º 3º 70 . arborii vor avea o anumită înclinare ϕ în reazeme (centrele de presiune ale rulmenţilor).5º 3º 3.4' nu pot compensa 2 . minute) 2 .seriile 22. 231 (d≥60) . dar depind de rigiditatea construcţiei (forma şi dimensiunile secţiunii arborelui. poziţia forţelor în raport cu reazemele. 231 (d<60). 23.Deformaţiile arborilor sub sarcină. lungimile diferitelor tronsoane. Ele trebuie să fie aliniate. 222 (d≥52). 241 (d<64). alezajele trebuie prelucrate simultan. Pentru evitarea lor.Abaterile de la coaxialitate ale alezajelor carcasei în care se montează rulmenţii.10' 2 .seriile 223. 2RS) .05 0.5º 3º 4º 1. Ca urmare.seriile 12.10' 3 .3 . Există actualmente aparatura necesară care permite alinierea lor cu o mare precizie.3 Radiali-oscilanţi cu ace (grade.

Unele unsori consistente sunt aditivate cu lubrifianţi solizi (bisulfură de molibden sau grafit). cu degajare mai mare de căldură. datorită avantajelor pe care aceasta le oferă: a. reduce zgomotul.1. [17]. lubrifianţii solizi. b. c. aşa cum s-a văzut în § 3. frecarea internă este mai mare. situaţia la majoritatea reductoarelor de turaţii. care trebuie unse cu ulei.4). atât în plan vertical (propriile abateri ale înălţimii axelor capetelor de arbori de la talpa ansamblului. totuşi. [9]. deoarece cele două ansamble sunt entităţi separate. Pentru a se valorifica avantajele unsorilor consistente s-au luat măsuri ca dezavantajele acestora să nu aibă consecinţe care să determine ieşirea prematură din funcţiune a rulmentului. ale unor 71 . se limitează turaţia la care pot fi folosiţi rulmenţii unşi cu unsoare. în unele situaţii. Problema care se pune este ca nealinierea unghiulară a inelelor rulmentului să nu depăşească anumite valori limită (tab. unde roţile dinţate şi rulmenţii sunt unşi cu acelaşi ulei. de exemplu. uleiurile şi. patinarea este evitată prin pretensionarea rulmenţilor (§ 3. Vor exista atât abateri de la paralelismul axelor arborilor.3 Lubrifianţi Lubrifianţii utilizaţi pentru ungerea rulmenţilor sunt unsorile consistente. Rulmenţii se ung cu ulei în următoarele situaţii: a. avantaj important mai ales la arborii înclinaţi sau verticali. b. prin imersiune (de exemplu roţi dinţate).Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi . cât şi abateri unghiulare. Chiar dacă acestea se montează pe aceeaşi placă de fundaţie (pe acelaşi suport). 3. determină existenţa acestor nealinieri).4. Pe de altă parte. cât şi în plan orizontal. e. [23]. d. iar nivelul uleiului (impus de condiţia de ungere a roţilor dinţate) este suficient de ridicat pentru a asigura pătrunderea corpurilor de rulare ale rulmenţilor în lubrifiant. Alte exemple sunt cele ale cutiilor de viteze ale maşinilor-unelte. De aceea.Capetele arborilor a două ansamble succesive ale unei transmisii (de exemplu capătul arborelui de ieşire al unui reductor şi capătul arborelui de intrare al maşinii antrenate) nu pot fi coaxiale.3. Cu aparatura actuală se poate realiza. la sarcini mici şi turaţii mari. vor exista nealinieri. [42]). Atunci când rulmenţii se află în spaţii comune cu alte organe de maşini. pot provoca patinarea corpurilor de rostogolire. Unsorile au şi unele dezavantaje: a. Aceasta este.3. mentenanţa este mai uşoară. 3. etanşarea lagărului este mult mai simplă. asigură o protecţie foarte bună împotriva prafului. ale cutiilor de avansuri. este reţinută mai uşor în lagăr.13.1 Unsoare consistentă sau ulei? Majoritatea rulmenţilor (90%) sunt unşi cu unsoare. o aliniere de mare precizie.1.

pistonaşe. prin centrifugare.Lagăre cu rulmenţi tipuri de compresoare sau de pompe etc. unsorile consistente au două caracteristici (proprietăţi) specifice: punctul de picurare şi penetraţia. consistenţa 1.3. care circulă printrun sistem de răcire. dar nu numai. al maşinilor pentru fabricarea.2 Unsori consistente pentru ungerea rulmenţilor După cum se cunoaşte. b. la turaţii foarte mari se pretează ungerea cu ceaţă de ulei. din cauza procesului în care este implicat ansamblul în care se află rulmenţii. Atunci când. În tabelul 3. de exemplu. 3. şuruburi de alimentare se află în zone adiacente ale aceluiaşi carter. la care anumite organe ale acestora (roţi dinţate. După cum se constată. conform NLGI (National Lubricating Grease Institute). 2 şi.115 000 00 0 1 2 3 4 5 6 Unsorile pentru rulmenţi au. la temperatura de 25ºC. Acesta este uleiul. c. ambreiaje multidisc. Problema se reduce tot la evacuarea căldurii din lagăr. Tabelul 3. deoarece aici nu există o alternativă. deoarece este o metodă sigură de ungere şi de răcire în acelaşi timp. datorită condiţiilor de lucru (sarcini şi turaţii) temperaturile ar fi prea mari. ei s-ar încălzi la temperaturi nepermis de mari (cazul.14 Clase de consistenţă şi penetraţii NLGI Clasa NLGI Penetraţia (zecimi de mm) 445 – 475 400 – 430 355 – 385 310 – 340 265 – 295 220 – 250 175 – 205 130 – 160 85 . situaţie în care se impune răcirea forţată a lagărului cu ajutorul unui agent de răcire. Motivul selectării acestor clase este acela de a se evita două 72 . în aceste cazuri nu este vorba de a opta pentru ungerea cu unsoare sau cu ulei. a vatei minerale).. Atunci când.14 sunt date clasele de consistenţă şi penetraţiile corespunzătore. O unsoare cu consistenţa 3 poate fi utilizată la rulmenţii unor arbori verticali. Aceasta din urmă dă o măsură a consistenţei unsorii. ale aceloraşi carcase şi sunt unse cu acelaşi ulei cu care sunt unşi rulmenţii. de regulă. De pildă. în unele cazuri. doar că această căldură a fost produsă din cauze externe rulmentului şi nu din cauza parametrilor săi funcţionali. 3. came.

4. b.. Rulmenţii se ung la montarea lor în ansamblul respectiv (ungere iniţială) şi..+80 -50. dM=0..+180 (ulei de bază: ester) Gel SF 101 (ulei de bază: ester sau ulei -54.. Ungerea astfel asigurată este definitivă („for life”). pe bază de litiu (ulei de bază: mineral) Calciu-litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: diester) Litiu (ulei de bază: mineral) Litiu (ulei de bază: ester) Litiu (ulei de bază: mineral) Complexă. la temperaturile de funcţionare joase. iar unsoarea să curgă din lagăr..+120 -20.. fără a se mai apela la ungere de completare. la 40ºC temperaturi -1 2 -1 (min ·mm) (mm ·s ) SM 03 SM 11 SM 12 SM 161) SM 17 SM 182) SM 23 KP2N-25 K2E-20 KE2K-50 K3K-20 K3P-50 K2K-20 KP2N-20 Complexă. reungere).15 Unsori pentru ungerea iniţială a rulmenţilor Simbol INA Simbol DIN 51825 Tipul unsorii Consis. În aceşti rulmenţi.. pe de o parte..+120 -50.... O categorie aparte o constituie rulmenţii cu etanşare proprie.. 73 . să împiedice rotirea coliviei cu corpurile de rostogolire şi.Parametrul Vâscozitatea cinematică a Domeniul tenţa de viteză de uleiului de NLGI n·dM bază..Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi situaţii extreme: a..5 15 100 26 100 220 425 150 160 31 115 SM 28 KFK2U-40 Agent de îngroşare organic -40. pe de altă parte...+160 (hidrocarbură sintetică) Poicarbamidă SM 100/2 KPE2R-30 -30.+260 (FA 164. consistenţa unsorii să nu fie prea mică.+180 (ulei de bază: siliconic) 1) Unsoare standard pentru rulmenţi radiali-axiali.. -1 n . Tabelul 3. încât. pe bază de bariu (ulei de bază: mineral) -25.turaţia (min ). date în § 3.+140 2 2 2 3 3 2 1/2 2 1 2/3 1/2 3 500000 500000 1000000 500000 1000000 500000 350000 300000 500000 600000 - 160 14.5(d+D).. se procedează la împrospătarea unsorii (ungere de completare.+140 -40. ori cu alte tipuri de etanşări proprii. respectiv 2Z.. cu contact sau fără contact.. pe bază de sodiu SF 108 KSI3R-40 -40.+150 -20. consistenţa să nu fie prea mare.. dM – diametrul mediu al rulmentului (mm). la temperaturile de funcţionare din partea superioară a domeniului de temperaturi. unsoarea s-a introdus într-una din fazele finale ale fabricării lor.. uleiul de bază al unsorii să nu-şi poată îndeplini funcţia lubrifiantă. la anumite intervale de timp. 2) Unsoare standard pentru rulmenţi de precizie cu bile.. de tipul 2RS.1) Poicarbamidă SM 29 KHC1P-20 -30..+204 (FA 101T) mineral) Complexă.+120 -30.

UM 185 Li3EP*.16 [10]. Grease MU-EP-3* UM 185 Li 3M* UM 165 LiCa 1 Grease LP-1 UM 170 LiCa 2 Grease LP-2 Grease AC-1 Grease AC-2 săpun de litiu -25 130 2 - 3 săpun litiu + calciu săpun complex de calciu 100 -25 120 1 2 3 1 -25 150 2 3 1 săpun complex de aluminiu săpun complex de litiu -25 140 2 - UM 185 Li3. se prezintă. Tabelul conţine produse ale unor firme importante. UM 185 Li 3M* U230 Ca1/2EP* U230 Ca2/3EP* U230 Ca3 - UM 175 LiCa 3 - - - - 2 1 USB-300-2.15 sunt prezentate unsori pentru ungerea iniţială. UM 185Li2EP*. unsori recomandate pentru ungerea rulmenţilor. în tabelul 3.16 Unsori pentru lagăre cu rostogolire (rulmenţi) Agentul Temperatura. USB-300-2M-10EP# USB-300-3.Lagăre cu rulmenţi Numărul producătorilor de unsori consistente pentru rulmenţi este mare. Grease MU-EP-2*. Grease 30. USB-300-3M-3EP# U260 B2 U260 B2M* U260 B3 U260 B3M* Grease NF1 Grease NF2 - bentonă 0 240 2 3 - Notă: *=unsori aditivate „extremă presiune”. [32]. [15]. UM 185Li 2M* LUBRIFIN U 90 Ca1 U 90 Ca2 U 90 Ca3 AGIP Grease CC2 Grease CC3 GR 7036 UM 180 Li1-EP* Grease MU-1. Tabelul 3. Grease MU-3. precum şi echivalenţele unsorilor fabricate de aceste firme. ºC Clasa de minimă maximă NLGI îngroşare 1 săpun de calciu -15 60 2 3 -54 52 2 1 ASTRA ICERP UTJ 135Ca2 UM 180Li1. [16]. Grease MU-2. ca şi diversitatea mărcilor şi calităţilor de unsori [10]. Ţinând seama de marea diversitate a producătorilor şi a unsorilor. USB-300-2-M3EP#. b=biodegradabilă. UM 185 Li2EP*. a=unsori care pot fi utilizate şi pentru ungerea utilajelor din industria alimentară. Grease MU-EP-1* UM 185 Li2. 74 . UM 185Li2M* UM 185 Li2. recomandate de firma INA. USB-300-MG-8EP#. UM 185 Li2EP*. UM 185 Li3EP*. Grease MP* UM 185 Li3. UM 185Li 2M* Grease SM#. #=unsori cu bisulfură de molibden. În tabelul 3.

Axa GR Chevron. Mobilgrease Special* Mobilux 3 LZS-3. Motul 5039#. Retinax EPX2*#. Ca regulă generală. Rolexa 3 Energrease LS-EP-3* Spheerol EPL-3* Energrease HT-1 Energrease HT-2. B. Spheerol AP-3. Alvania EP-2*. Limolard# - Chevron. Nevastane HT/AW2a Multiplex TP Alukomplex-1. unsorile ale căror uleiuri de bază sunt diferite.P. StatermaMO10# - Mobiltemp1. Dacă se amestecă unsori de diferite tipuri. Calithia EPT 2* Alvania G3 Cassida RSL-1a Cassida RSL-2a Energrease LS-3. Mobilplex 46 Multimotive 1.b Energrease OG2 Epexelf 1 Epexelf 1 Mobilux 2. Alvania WR2*. H1Alton-2a Favorit 2 LC 300 - Staterma2. Alukomplex-2H. StatermaMO2#. Mobiltemp 78# Mobiltemp 2 Helos-2. Movex 2 - MOBIL Mobilux 1 Mobilux EP-1* MOL Carrier KZS-0/1 KZS-0/2 KZS-0/3 LZS-1 MOTUL SHELL Energrease LS-1. Rolexa 1 Energrease LS-EP-1* Spheerol EPL-1* Energrease LS-2. LZS-2. Rolexa 2 Energrease LS-EP-2* Spheerol EPL-2* Pressure Gun Rhodina RL-1 Graphit Rhodina RL-2 Grease Rhodina RL-3 Aeroshell Grease 14 Alvania R1. Spheerol AP-2. LZS-2EP* Mobilgrease MP. H1Alton-1a Alukomplex-2. Albida HD2. atunci consistenţa unsorii se modifică (de regulă. trebuie evitată amestecarea diferitelor tipuri (mărci) de unsoare. în nici un caz. nu trebuie amestecate. Spheerol AP-1. Biogrease EP2*. Energol Energrease PR 2 Energrease PR 3 - CASTROL Spheerol L2 Spheerol L3 - ELF Palissa 1 Palissa 2. Mobilux EP-2*. Hengermϋzsir-2. Retinax EP-2 Alvania R3 Alvania G1 Alvania G2. Molybden* MS 1805 Alvania R2.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi În procesul de mentenanţă (întreţinere) a lagărelor cu rulmenţi. Hengermϋzsir-2M. Mobilgrease 77. temperatura maximă de utilizare scade şi pot apărea şi alte modificări ale caracteristicilor acestora. Helios-2M# - Albida EP2*. Anfrol XP-2*. Mobilplex 47 Multimotive 2 Mobilplex 48 Nevastane HT/AW1a Cardrexa GEP-2. se micşorează). Retinax LX2 Darina 2 - - - 75 . Alvania EP-1* Top Cup*. precum şi unsorile care au agenţi de îngroşare diferiţi.

anumite unsori. unsorile fabricate de firme diferite. se poate stabili. înainte de utilizare. Nu înseamnă că rulmentul trebuie uns cu un ulei cu această vâscozitate. dacă ei se află în spaţii adiacente cu alte organe de maşini ale transmisiei (roţi dinţate etc. O gamă largă de uleiuri produse în România. O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească uleiul este ca vâscozitatea lui. precum şi alte proprietăţi relevante ale acestuia. având deci. 3. O alegere nuanţată a uleiului. Dar şi în această situaţie.3 (pag. dacă unsorile conţin aditivi diferiţi. cât şi de turaţie.3 Uleiuri pentru ungerea rulmenţilor S-au menţionat mai sus (§ 3. sub incidenţa aceluiaşi ulei. În cele ce urmează nu se mai insistă asupra ungerii rulmenţilor. 3. din figura 3. cu ajutorul ei. marca uleiului care corespunde acestei condiţii privind vâscozitatea minimă (de exemplu. să se testeze consistenţa. este prezentată în lucrarea [35]. El reprezintă doar ultima soluţie. cu proprietăţile lor esenţiale. Cunoscând sau apreciind temperatura de funcţionare. deoarece conţin aditivi diferiţi. este recomandabil ca.17 Vâscozităţi minime ale uleiurilor pentru rulmenţi (la temperatura de lucru) Tipul rulmentului Vâscozitatea cinematică mm2/s 13 20 30 Cu bile. iar comportamentul uleiurilor în condiţii de presiune este tratată în [30]. ISOVG 68 indică o vâscozitate de 68 mm2/s la temperatura de 40oC).23.3. din motive nenominalizate aici. calitatea unsorii rezultate ar putea fi necorespunzătoare. nu trebuie amestecate. axiali cu ace Axiali-oscilanţi cu ace 76 .Lagăre cu rulmenţi De asemenea.17). cu ace Cu role conice.). Dacă. dar nu din categoria celor mai sus menţionate. Tabelul 3. la limita de jos a vâscozităţii. trebuie să fie amestecate. De aceea. la temperatura de funcţionare (indiferent care este aceasta) să nu coboare sub o valoare minimă (tab. oscilanţi cu role butoi.3. care ţine seama atât de dimensiunile rulmentului. totuşi.1) situaţiile care impun ungerea cu ulei. cu role cilindrice. clasa de vâscozitate ISOVG (vezi şi tabelul 5. mărci diferite. se poate face pe baza figurii 5. precum şi [4].138). atunci ele trebuie să aibă acelaşi ulei de bază şi acelaşi agent de îngroşare. O tratare amplă asupra lubrifianţilor o oferă lucrarea [3]. Alegerea uleiurilor pentru angrenaje nu face obiectul acestui volum.9. dacă se face un amestec. [33]) şi.

77 .3.18 [10] conţine recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi 3000 2000 1000 Vâscozitatea minimă (tab. Prin etanşarea unui lagăr (sau a unui rulment) se urmăreşte.4 Etanşarea lagărelor cu rulmenţi Funcţionarea corectă a unui lagăr cu rulmenţi. exterior ansamblului. Cu vâscozitatea determinată ca mai sus.17) mm /s 500 300 200 100 50 30 20 15 10 8 6 5 4 3 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70 80 1:ISOVG320 2:ISOVG150 3:ISOVG68 4:ISOVG46 5:ISOVG32 6:ISOVG22 7:ISOVG15 2 1 2 3 4 6 5 7 90 100 110 120 130 140 150 160 Temperatura de funcţionare ºC Fig. depinde de o serie de factori. 3. în cazul în care rulmentul este uns cu un alt lubrifiant decât celelalte organe ale transmisiei. împiedicarea pătrunderii în lagăr a contaminanţilor şi. pe de o parte. 3. În ceea ce priveşte cel de al doilea scop. aflate în spaţii adiacente. pe de altă parte. se poate identifica un ulei care să corespundă problemei.23 Dependenţa vâscozitate – temperatură pentru uleiuri din diverse clase ISOVG Tabelul 3. reţinerea. în lagăr. sub aspectul ungerii. Unul dintre aceştia este etanşarea. de exemplu amestecarea lubrifianţilor. el nu se referă doar la împiedicarea lubrifiantului de a ieşi din lagăr în mediul ambiant. a lubrifiantului. Există situaţii în care trebuie împiedicată ieşirea lubrifiantului din lagăr spre interiorul carcasei transmisiei. pentru a se evita. şi ţinând seama de condiţiile de funcţionare din tabel.

Turbelf TSE 32. I 68 (PETROTEL-LUKOIL). THB-68 (B. KA 100**. Hyspin VG 32.).P. H32 A (PETROTEL-LUKOIL).Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. H15 EP. KA-68. Polytelis 32. RC-R 100.Turbinol 68. H 32 EP/1 (ICERP). D. K 100 (ASTRA).T.P. Radula 68.T. Tellus T 100 (SHELL) # K68. Magna 68. KA 100 S (ICERP). TbA 57E*. Hidrokomol U-100. Tegula 32 (SHELL) sub 500 50 500. OSO-C32. OTE 68.T. Morlina 32. D. Dacnis VS 32 (ELF). D. Oil Light. OSO-C68. 18. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). Dicrea TC 68. OTE 32. Aircol PD 32 (CASTROL). LA 32** (LUBRIFIN). Turbo T68. AN-32. TCL-15. Hidrokomol D-68 (MOL Carrier). Hyspin VG15. H32EP. RC-R 32. Dicrea 68 (AGIP). Safco D 100. Comptella 100. Tellus T 32. H32AS. TbA 57E*. Turbinol 32EP. Turbokomol 32K. THB 100 (B. 26. Elfolna DS 100. OSO-15. Elfolna DS 32. ACER 100. Magna 100. OTE 32. K68. L 56 *. Safco Rubric A 32. OSII 60 . H 15EP/1.P. Aircol PD 32 (CASTROL). Tellus S32. Safco Alterna 100 (MOTUL). H60A. Saf Drive S68 2 (MOTUL). THB 32 (B.18 Recomandări de uleiuri pentru ungerea rulmenţilor Temperatura. Perfecto T68. H 60A. H32 A (PETROTEL-LUKOIL).).T. RC-R68. HLP-HM68. Turbelf TSE 32.E. Safco Rubric D 100. H100 EP*.. ACER-MP 100. Vactra Oil Heavy Medium. HA 15S (ICERP). Comptella 68. H 100A*** (LUBRIFIN). Safco Vis 32 (MOTUL). Turbokomol 32K. H 100 # (PETROTEL-LUKOIL).T. Vactra Oil Heavy Medium. H18A. H68 EP/1 (ICERP). Safco Rubric C 68. Hidro HL-68. TCL-100. CS 68.Energol RC 68.). Dicrea 32 (AGIP). H68 EP. Polytelis 100.TH68EP1 (ASTRA). Tellus S68. Hidro HL-68.E. TK 32. Turbelf GB 32. 11 (MOBIL). Safco Rubric S 100Z. OSO-C 100. H 32 EP/1 (ICERP). Dacnis P68.T. Dicrea 68 (AGIP). Dacnis VS68 (ELF). Hidrokomol U-15 (MOL Carrier). H41 . Turbelf SA 68. Perfecto T 100 (CASTROL). SZK-100. Safco Rubric A 32.4000 peste 4000 -5 sub 500 100 500. Velocite Oil nr. RC-R 32.E. OSO-C68. Vectra Oil Light. Hidro HL-32. 13. D. RC-100. H60A. Hyspin AWS 32. H32A.P. Safco Rubric RU 100. Vitrea 100.P. D. LA 57** # (LUBRIFIN). D. Dacnis P 100 (ELF). Saf Drive S 32. H68.T. Hyspin VG 32. Polytelis 68. Hidrokomol U-68. Perfecto T 32. Polytelis 68. OSO-C32. Hidro HL-32. Hyspin AWS 100. Vitrea 32. 13. Elfolna DS 68. Hidrokomol P68. Vectra Oil Light. ACER 68.E. TCL-68. TCL-32. Turbo T32. Oil Light. Velocite Oil nr. Velocite OilS. K 100. I 68 (PETROTEL-LUKOIL). Vectra Oil Heavy. Dicrea TC 68. 26. Magna 15 (CASTROL). Hyspin AWS68. Tellus T68.E.. Vacuoline 525. Radula68.). ACER 68. OTE 68.THB-68 (B. Comptella 68. H41 . Safco Rubric S32 Z. Radula 15. Turbokomol 68K. 12.E 27 (MOBIL). H 68 EP/1 (ICERP). Velocite Oil nr. Energol HLP 32. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). Dacnis VS68 (ELF). D.E. D. Hyspin AWS68.T..T. D. Hyspin AWS 32. Aircol PD 68 (CASTROL). Hidrokomol P-32. Safco Rubric S 68 Z (MOTUL). LA57** # (LUBRIFIN). Safco Vis 32 (MOTUL). Turbelf SA 32. Vitrea 32. Comptella S68 (SHELL) H32.E. L8 (LUBRIFIN). Energol CS 100. Tegula 32 (SHELL) # # # L 10 .E. Rubrex 400. RC-R 68. THB 32 (B. Vitrea 68. OTE 100. 24. LA 100.T. Tellus T68. Hidrokomol U-32. TK 32. ºC minimă maximă Turaţia.T. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). Tellus T 32. L 100*. Dicrea TC 32. Hyspin VG68. ACER 32. 24.E. Polytelis 32. Radula 32. TCL-68. D. Hidrokomol P-68. Turbo T68. H32AS. Energol HLP 32. AN-68. Tellus S32. Hyspin VG 100. KA 100 (MOL Carrier). D. H 46 A . TH68EP1(ASTRA). D. H 100 EP/1. Hidrokomol P-32.). Oil Heavy Medium.E. H68 EP. Dacnis VS 32 (ELF). 12. H 60A. Perfecto T68. ACER 15 (AGIP). Tellus T15 (SHELL) # L 100. 8. Hidrokomol D-32 (MOL Carrier). Rubrex 400. TbA 32E*. Hidrokomol U-32. Morlina 32. Turbokomol 68K. I100. OSO 100. Viscolite Oil Heavy (MOBIL). Velocite Oil AX (MOBIL). Saf Drive S 32. Vitrea 68. CS 68. AN-100. LA 32** (LUBRIFIN). Morlina 100.E. HA 15. Oil Heavy Medium.E. Saf Drive S68. H32EP. Dicrea TC 32. Radula 32. H 10 (ASTRA). AN-32. Magna 68. Radula 100.. Turbo T32. Turbinol 32. Safco Rubric C 68. Elfolna DS 32. Elfolna DS 68. H68. rot/min # Tipul uleiului K68. K68. L 100. KA-68. Safco Rubric S32 Z.4000 peste 4000 78 . Comptella S68 (SHELL) H32. Tellus S68.Energol RC 68. Turbelf GB 32. LA 100. TbA 32E*. Turbelf SA 68. Turbelf SA 32. Turbelf SA 100. Spinelf 15 (ELF). Dicrea 32 (AGIP). HLP-HM68. Corena P 100. Hidrokomol U-68. Dacnis P68. Dicrea 100 (AGIP). Aircol PD 68 (CASTROL). H 46 A .T. H32A.T. Velocite Oil AX (MOBIL). TCL-32. Perfecto T 32. Tellus S 100. ACER 32. Hyspin VG68. D.

L 100. Transol 220. Vacuoline 528. Magna 100. Magna 220. Mobilgear 630. Vacuoline 133.. LA 100. OSII 60 .T. Safco Rubric S 100Z. TCL-150. Dicrea 150. Omala 100 (SHELL) Arnica 46 (AGIP). Etna Oil no. OSOC 100. H100 EP*. După natura lor. Safco D 100.P. Safco Rubric XP32Z (MOTUL). OSO-150. KA 150/1. L 150*. TCL-220. Hyspin AWH 32 (CASTROL). ** = utilizare peste 50ºC. GXP 100. Turbelf SA 100. KA 220 (MOL Carrier). Comptella 100. 19. rot/min Tipul uleiului L 220**.). Safco Rubric RU 220. Hyspin AWS 150. 15 (MOBIL). KA 100**. peste -5 D. Reductelf Synthese 220 (ELF). K220* (ASTRA). D.P. Reductelf SP 220.). # = vâscozitate la 50ºC. KA-100S (ICERP). Hyspin AWH 46 (CASTROL). Energol RC-150. Tellus T 32 (SHELL) Arnica 32 (AGIP). Bactran HV46 (B. TIN 150 EPS. c. Bactran HV32 (B. contaminanţi secundari. K220*. OSO-S 220. L100 * (LUBRIFIN). Tellus S 100.P.T.).T. Vectra Oil Heavy.E 27. Vactra Oil BB. Vacuoline 128. OSO-S 150. OSO-220. SZK-150. ACER 150. Polytelis 150. SZK-220. ºC minimă maximă Turaţia. Oil Extra Heavy (MOBIL). Hydrelf sub 1000 DS 46. Safco Alterna 100 (MOTUL).E. Comptella150. SIC-C 150 (AGIP). Energol CS 100.18 (continuare) Temperatura. Supraco MPL 220. Radula 220. RCR 100. AN-100. LA 100. ACER-MP 100. Hyspin VG 100.5000 DS 32. Mobilgear 627. Transzol 150. Komagmol 220. Bactran HV32 (B. 79 . L 100*. Vitrea 100. Hyspin AWH 32 (CASTROL). ### = utilizare la temperaturi mai mari de -15ºC. TIN 150EPS/1 (ICERP). Oil BB (MOBIL). sub 500 Metelia 220. Vitrea 150. H 100A*** (LUBRIFIN). TIN 220EPS/1 (ICERP). Supraco MPL 150. Blasia 150. H 100 # (PETROTEL-LUKOIL). Hidrokomol HV-U46 (MOL Carrier). Mobilgear 629. L 56 *. Delima 220. Metelia 100 (ELF). I100. Safco Rubric XP 46 Z (MOTUL). Vacuoline 333. Radula 150. Dacnis P 150. D.T. Vacuoline 533. GR-XF 220.4000 Viscolite Oil Extra Heavy. Hidrokomol U-100. Magna 150. *** = utilizare peste 10ºC. Hyrelf XV 432 (ELF). Safco Rubric FF 150. Morlina 100. Corena P 150. contaminanţi primari.T. OTE 100. Etna Oil no. L 220**. Energol CS 220 (B. D. Vacuoline 525. Safco Rubric RU 100. Aircol PD 150 (CASTROL). Alpha SP 220. I 220 (PETROTEL-LUKOIL). Safco Gear HD 220. TCL100. contaminanţi exteriori. SZK-100. Hidrokomol HV-U32 (MOL ## Carrier). LDE. GR-XP 220. D. KA-150 (MOL Carrier). CS-150 (B. Reductelf Synthese 100. ACER-MPK 150.. I 150 # (PETROTEL-LUKOIL). ACER-M230. Safco Rubric D 100. RC-100. 28. Komagmol 100 (MOL Carrier). Safco Alterna 150 (MOTUL). ACER –MP 150.P. Transzol 100. Safco Rubric RU 150. Hidrokomol HV-U15. Vacuoline 328. Rarus 427 (MOBIL). Elfolna DS 100. D.E.. L95 **. Dacnis VS150. Blasia 100 (AGIP).E. Dicrea 220 (AGIP). Blasia 220. Omala 220 (SHELL) # L 150*. Polytelis 220. TIN 100EP/1. Rarus 429. K150. Supraco MPL 100. ## = utilizare la temperaturi mai mari de -20ºC. Tellus TD 46 (SHELL) Arnica 32 (AGIP).3. Safco Rubric FF 220. Tellus T 100. KA 100. K150. Hidrokomol HV-U22 ## (MOL Carrier). 500.4. Omala 150 (SHELL) # L 100. OSO-C 220. Vactra Oil Extra 100 Heavy. Polytelis 100.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3. Hydrelf peste 5000 DS 32 (ELF). Dicrea 100. H 100 EP/1. Reductelf Synthese 150 (ELF). contaminanţii (poluanţii) sunt de trei tipuri: a. Perfecto T 100.E. Viscolite Oil BB. TIN 220 EPS (LUBRIFIN). Hyrelf XV 46 (ELF).E.T. Safco Gear HD 100. Alpha SP 150.E. D. Komagmol 150.T.P. ACER MPK 220. Dacnis P 100. Safco D150. D. OSO-C 150.Hyspin VG 150. Reductelf SP peste 4000 100. Safco D220 (MOTUL).E. Tellus T 15 (SHELL) NOTĂ: * = utilizare peste 0ºC. Morlina 150. Safco Gear HD 150.Hyspin VG 220 (CASTROL).T. LDE. K 100. SIC-C 220.P. Radula 100.). D. Corena P 100. Safco Rubric XP22Z (MOTUL). b.T. Hyspin AWS 100.). 13 (MOBIL). Misola MAP 220. 18. Hydrelf -30 50 1000. Vitrea 220. Morlina 220. THB 100 (B.E.. ACER –MP220. 11 (MOBIL). K 100 (ASTRA). ACER 100. Alpha SP 100 (CASTROL). KA95* (ASTRA).). Reductelf SP 150. Tellus T 46.

18 [40]. Ei sunt.25 [40] este sugestivă pentru constatarea influenţei diferiţilor factori asupra scoaterii din uz a rulmenţilor unor reductoare industriale. Este evident impactul important al impurităţilor din lubrifiant asupra scoaterii din uz a rulmenţilor (70%). 80 . Obiectul acestui subcapitol îl constituie contaminanţii exteriori. particule de uzură. Contaminanţii secundari provin din procesul de funcţionare a ansamblului. % Fig. de pildă. ori sunt introduşi odată cu lubrifiantul la prima ungere a ansamblului. la reductoare) ori prin etanşările deteriorate sau greşit proiectate. care.Lagăre cu rulmenţi Contaminanţii primari sunt aceia care provin din procesul de fabricaţie şi de montaj al ansamblului din care fac parte rulmenţii. parţial sunt reţinute de filtrele instalaţiei.24 Impactul contaminanţilor asupra cuplelor de frecare Figura 3. O caracterizare a nivelului de poluare a diferitelor medii în care se pot afla ansamble cu rulmenţi este dată de tabelul 3. 3.24 [40] se prezintă impactul contaminanţilor din lubrifiant asupra diferitelor cuple de frecare. Contaminanţii exteriori pătrund prin orificiile de aerisire (de exemplu. rulmenţi etanşări angrenaje cuzineţi robineţi ghidaje liniare piston / cilindru lanţuri frâne / ambreiaje cuplaje altele 0 10 20 30 40 incidenţa. Contaminanţi secundari sunt şi compuşii de oxidare (îmbătrânire catalitică) ai uleiului. Se observă că rulmenţii sunt cei mai afectaţi de contaminarea lubrifianţilor (28%). compuşi care sunt insolubili. În figura 3.

cu contact. în diferite medii Mediul Suspensia mg/m3 aer Încăpere „albă” (curăţenie „absolută”) Laborator Atelier de prelucrări mecanice Fabrică Centrul unui oraş Oţelărie Fabrică de ciment 0.25 Cauze ale deteriorării rulmenţilor Tabelul 3.03 0. elementul de etanşare se află în contact cu alunecare cu unul dintre inelele rulmentului sau cu unele părţi componente ale dispozitivului de etanşare. este posibil ca această fantă să fie formată între elementele dispozitivului de etanşare (labirint). % Fig.4.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi ungere defectuoasă impurităţi (contaminanţi) suprasarcini concepţie constructivă greşită uzură mediu înconjurător alte cauze 0 20 40 60 80 100 frecvenţa. 81 . din fabricaţia curentă a firmei INA [21. etanşare exterioară. 3. La etanşarea cu contact. b.18 Particule în suspensie în aer. 25]. etanşare proprie (interioară). 24. În tabelul 3. între elementul de etanşare şi unul din componentele rulmentului se formează o fantă de o anumită formă.5 1 5 320 1300 În raport cu rulmentul. etanşarea poate fi cu contact sau fără contact. 3.1 0.1 Rulmenţi cu etanşare proprie (interioară) Din punctul de vedere al relaţiei dintre elementul de etanşare şi componentele rulmentului. De asemenea. etanşarea unui lagăr cu rulmenţi poate fi: a.19 sunt prezentate soluţii de etanşare interioară. La etanşarea fără contact.

şaiba suplimentară realizează şi o etanşare suplimentară fără contact cu inelul interior al rulmentului... Manşeta. . . crt. E. cu armătură din oţel. GE..KRRB-CC. Are o şaibă suplimentară care le acoperă pe celelalte două şi care asigură o protecţie anticorozivă. pretensionată radial. . GNE..utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric.. . din cauciuc 2 NBR .. . . cu o manşetă cu 2 buză. ..cauciuc BR1..cauciuc NBR2 cu armătură din oţel.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.. din cauza frecării importante a celor trei buze cu inelul interior.o singură buză. .două buze de etanşare: cea interioară ..RRB. conferind o protecţie a buzei faţă de o acţiune mecanică asupra ei. . .etanşare destinată funcţionării într-un mediu puternic 2 contaminat. seriile GE. .KLLHB.KRRB.etanşare asemănătoare cu cea de tip R.. Simbol Construcţie Descriere 1 RS . GE..se utilizează la viteze mici. . 4 R 5 RCC 6 P3 1 – cauciuc butadienic.fără contact (cu interstiţiu)..etanşare cu 3 piese: manşetă cu buză.cu contact.şaiba exterioară protejează suplimentar buza contra unor deteriorări cauzate de acţiuni mecanice.durabilitate mare 3 RSR . . .utilizată la rulmenţii cu inelul interior lat simetric.manşetă cu buză.manşetă cu buză.KPPB3. 2 URS .şaiba exterioară este evazată la partea dinspre inelul interior. seriile GLE..KRRB...KRRB. 2 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.utilizată la rulmenţii seriile GE.. injectată din cauciuc NBR .KRRB.utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inel interior lat. seriile GSH.. zincată.şaibă (inel) din tablă din oţel. 82 . zincată. .KRRB. fixată între două şaibe din tablă din oţel. Buzele sunt pretensionate radial. zincată. are trei buze de etanşare şi se află în capsula formată din cele două şaibe din tablă din oţel. cea exterioară . din cauciuc NBR .19 Etanşări interne cu contact Nr. NE. pretensionată radial. .

utilizat la roata din spate a unui autovehicul [8]. Figura 3. INA [22]. În figura 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Etanşări interioare pot fi realizate la rulmenţi de diferite tipuri. 3.27 Rulmenţi cu ace cu etanşare proprie 83 .26 Rulment cu etanşare interioară cu contact Fig.26 se dă un exemplu de etanşare interioară a unui rulment radial-axial cu bile pe două rânduri. Fig.27 prezintă rulmenţi cu ace cu etanşare proprie. 3.

sunt date în tabelul 3.poate fi utilizată la viteze mari (elementul de etanşare nu atinge inelul interior).Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. .compusă din trei elemente metalice.. 25]. viteza periferică până la care se pot utiliza).etanşare cu fantă. la fel ca şi 84 .2 Lagăre cu etanşare exterioară Etanşările exterioare ale rulmenţilor pot fi cu contact sau fără contact.2.20 Etanşări interne fără contact Nr. 2 BRS . 3. Simbol Construcţie Descriere 1 Z . Tabelul 3. utilizate la rulmenţii firmei INA [21. precum şi alte tipuri de etanşări. precum şi indicaţii de utilizare şi anumite limite (de exemplu.etanşare eficientă.28. recomandată şi pentru temperaturi de funcţionare ridicate (nu conţine elemente din cauciuc).4.1 Etanşări cu contact O grupare a acestor etanşări. .etanşare cu labirint.etanşare cu labirint (format între elementul de etanşare şi inelul interior al rulmentului). 1 – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic.4. 24. .KLLHB.21 [23]. Tipul şi dimensiunile manşetelor de etanşare cu o buză sau cu două buze (o buză suplimentară pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi) din producţia INA sunt prezentate în tabelul 3. Trebuie menţionat faptul că firmele care produc manşete de etanşare. . 3. . . seriile GE.20 conţine etanşări interioare fără contact.destinată mediilor cu nivel de contaminare redus. crt..destinată mediilor cu nivel de contaminare redus.elementele de protecţie pot fi şi din cauciuc NBR1 cu armătură din oţel. sunt foarte numeroase.utilizată la rulmenţii radiali cu bile cu inelul interior lat simetric. . iar aspectul lor constructiv – în figura 3. 3 L . formată între şaibele de protecţie şi inelul interior.material: cauciuc NBR1 cu armătură din oţel. Piesa intermediară este presată pe inelul interior.22 [44]. .

proiectantul are la dispoziţie o largă paletă de posibilităţi.4 -0. în funcţie de problema concretă de proiectare. Tabelul 3.21 Manşete de rotaţie cu buză b b b d D d D d D GR (d≤7) Manşetă cu o Manşete cu buză buză suplimentară GR 4X 8X2 GR 5X 9X2 GR 5X10X2 GR 6X10X2 GR 6X12X2 GR 7X11X2 GR 7X14X2 G 8X12X3 G 8X15X3 G 9X13X3 G 9X16X3 G 10X14X3 G 10X17X3 G 12X16X3 G 12X18X3 G 12X19X3 G 13X19X3 G 14X20X3 G 14X21X3 G 14X22X3 G 15X21X3 G 15X23X3 G 16X22X3 G 16X24X3 G 16X25X3 G 17X23X3 G 17X25X3 G 18X24X3 G 18X26X4 G 19X27X4 G 20X26X4 − − − − − − − − SD 8X15X3 − − − SD 10X17X3 − SD 12X18X3 SD 12X19X3 − SD 14X20X3 − SD 14X22X3 SD 15X21X3 SD 15X23X3 SD 16X22X3 SD 16X24X3 − SD 17X23X3 SD 17X25X3 SD 18X24X3 SD 18X26X4 SD 19X27X4 SD 20X26X4 G (d≥8) Dimensiuni (mm) d D b +0.2 4 8 2 5 9 2 5 10 2 6 10 2 6 12 2 7 11 2 7 14 2 8 12 3 8 15 3 9 13 3 9 16 3 10 14 3 10 17 3 12 16 3 12 18 3 12 19 3 13 19 3 14 20 3 14 21 3 14 22 3 15 21 3 15 23 3 16 22 3 16 24 3 16 25 3 17 23 3 17 25 3 18 24 3 18 26 4 19 27 4 20 26 4 SD Dimensiuni (mm) Manşetă cu o Manşete cu buză buză d D b suplimentară +0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi variantele constructive ale acestor etanşări.4 -0. De aceea.2 G 20X28X4 SD 20X28X4 20 28 4 G 21X29X4 − 21 29 4 G 22X28X4 SD 22X28X4 22 28 4 G 22X30X4 SD 22X30X4 22 30 4 G 24X32X4 − 24 32 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 25 32 4 G 25X33X4 SD 25X33X4 25 33 4 G 25X35X4 SD 25X35X4 25 35 4 G 26X34X4 SD 26X34X4 26 34 4 G 28X35X4 SD 28X35X4 28 35 4 G 28X37X4 − 28 37 4 G 29X38X4 − 29 38 4 G 30X37X4 SD 30X37X4 30 37 4 G 30X40X4 SD 30X40X4 30 40 4 G 25X32X4 SD 25X32X4 32 42 4 G 32X45X4 − 32 45 4 G 35X42X4 SD 35X42X4 35 42 4 G 35X45X4 SD 35X45X4 35 45 4 G 37X47X4 SD 35X45X4 37 47 4 G 38X48X4 SD 38X48X4 38 48 4 G 40X47X4 SD 40X47X4 40 47 4 G 40X50X4 SD 40X50X4 40 50 4 G 40X52X4 SD 40X52X4 40 52 4 G 42X52X4 SD 42X52X4 42 52 4 G 43X53X4 − 43 53 4 G 45X52X4 SD 42X52X4 45 52 4 G 45X55X4 SD 45X55X4 45 55 4 G 50X58X4 SD 50X58X4 50 58 4 G 50X62X5 SD 50X62X5 50 62 5 G 55X63X5 − 55 63 5 G 70X78X5 − 70 78 5 85 .

cu vecinătatea locului de exemple şi montare a etanşării variante Materiale Baie Gaz °C min max Etanşare cu buză radială 12 (35) 12 <6 după presiune -40 -40 -40 -40 -40 +110 +110 +110 +110 +110 Inel NBR4 A B C D fără inserţie metalică >20 E F G 4 (10) 5 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3. Impurităţi grele.Etanşare cu Interstiţiu -90 -200 -240 -40 -40 +120 +350 +550 Etanşare cu buză axială Fibre vegetale (lubrifiere cu grafit) Fibre de poliamidă Folie flexibilă (grafit) +100 +100 Etanşare mecanică NBR4 12-18 20 20 10 -30 -30 -50 +180 +180 +110 Şaibă elastică Oţel carbon Ceramică Carburi sinterizate/ carburi sinterizate Oţel cu crom/ oţel cu crom 5 -40 +120 20 20 -30 -30 +150 +130 Etanşări pluşate Fibre de poliamidă pe folie de metal Şaibă de poliester pluşată în şaibe de etanşare Z 1) 2) 3) Se referă la acţiunea fizică a fluidului de etanşare Etanşare imersată/presurizată Valorile dintre paranteze indică vitezele ce pot fi atinse cu etanşări în variante speciale 4) NBR – cauciuc butadien-acrilo-nitrilic 86 .22 Identificarea şi alegerea etanşărilor cu contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împiedecată Praf. stropi etc. Nisip.5 -50 -30 -100 +100 +120 +200 Inel Pâslă Piele PTFE 2 (4) 4 6 -40 -40 -30 +110 +110 +100 Presetupă Inel O Inel X Inel O pe con NBR4 NBR4 NBR4 10 26 25 (40) 12-18 >18. umede 1) 2) de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid nelubrifiant Fluid pulverizat Fluid lubrifiant Unsoare Viteza periferică maximă 3) m/s Temperatura din Tipul etanşării. Impurităţi uşoare. uscate Funcţionare ca supapă de unsoare Aşchii metalice.

8) - La viteze mari. Inel X: frecare mică. Risc de frecare uscată dacă nu există o uşoară scurgere de ulei. Pentru diametre mari sunt disponibile etanşări separabile. arbore (0. Înlocuire dificilă a etanşării. frecare redusă. Pe con: strângerea inelului (îmbătrânirea). Tipul F este recomandat pentru cazuri cu vibraţii.6) - 0. Etanşările PTFE umplute cu carbon.8) presetupă (4-5) (3-5) - Alegerea etanşării este foarte importantă.35 Etanşare bună. Dacă substanţele conţin particule solide. La v>18 m/s. Inelele O trebuie comprimate cu 10-15%.1 Uşor de combinat cu alte etanşări / şaibe de etanşare.6-3.1 0. cu o valoare pv de max. Densitatea fibrelor: 50-60 fibre/mm2.0 (0. inele de lubrefiere cu grafit sau similare. După rodare ⇒ interstiţiu foarte mic.05 În principiu = 0 (0. Inelele O suportă valori mari pv la comprimare. 4.13 mare <0. Etanşarea se deteriorează uşor.5) La v> 4 m/s (1. Modele speciale sunt disponibile pentru p=10-5 torr – 25 MPa. Funcţionează ca deflector 1-5 1-5 - Autoreglabilă Autoreglabilă. Frecarea poate varia. Căldură degajată la frecarea din timpul montajului (3. Alegeţi etanşări ce rezistă la îmbătrânire. v=100 m/s şi t=+200°C la +400°C. 0. Etanşările din pâslă sunt disponibile sub formă de inel sau bandă.1 - 0.1 mm. cu excepţia celor grafitate.1 Eficientă Pâslă: diminuarea elasticităţii determină apariţia unui interstiţiu nedorit. DIN 3770. Dacă t>120°C este necesară răcirea forţată. în combinaţie cu barieră de fluid şi inel de oprire. de peste 10m/s.08 0. Pentru t> 100°C.3-0. d=1. Pluşare: fibre de naylon de lungime 1-3 mm.12 0. (0.0-1. Nu se recomandă la etanşarea radială 5) Pentru diferenţe de presiune maxime asupra etanşărilor.2 0. Inelul V necesită suport axial dacă v>7 m/s. Alegeţi densitatea potrivită.12 0. uşor de schimbat. Etanş la gaze.05-0. Degajare de căldură prin frecare.2) (0. Comprimarea: 0-0. Scurgeri de ulei în timpul rodajului Centrarea este critică! Buza etanşării trebuie să fie concentrică cu rulmentul.3-0. etanşarea acţionează ca deflector şi etanşare cu interstiţiu.1-0. Robustă şi uşor de montat Compact. a se vedea recomandările producătorilor 87 .05xdiametrul arborelui. Pentru v>12 m/s etanşarea este fixată cu un colier sau o bucşă suport. Adesea este necesară răcire separată Uşor de deteriorat la montare. Căldură de frecare mare.05 <0.5-2 0. Faţa laterală a rulmentului acţionează ca suprafaţă de sprijin. F G 1. duritatea suprafeţei trebuie să fie cel puţin 60 HRC. BS 1399.5-1.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Cerinţe speciale ale suprafeţelor de contact Bătaia radială maximă (la n=2000 rot/min) mm Observaţii 5) Rmax (Ra) µm Excentricitatea maximă (diametrul arborelui = 100 mm) Avantaje Dezavantaje Comentariu general: O combinaţie de două tipuri de etanşări rezolvă adesea problemele de etanşare A. lipite de şaiba metalică cu un adeziv epoxidic.25 0. presiune mare şi substanţe corozive. Degajare de căldură mare prin frecare. rigidizate printr-o armătură uşor de montat. în ciuda toleranţelor strânse.5) - 0. Efect de etanşare diminuat. B 1.5 MPa m/s au bune proprietăţi de funcţionare uscată. lubrifiantul/răcitorul trebuie alimentat printr-o conductă separată până la un inel de reţinere. Este necesară reajustarea.6 (0. Inelul de pâslă se poate strânge – scurgeri de ulei. Inel O pe con: simplu. Uşor de ajustat sau de înlocuit.05) Dacă >0 ⇒ scurgeri de ulei Compactă. Norma DIN 3760. Poate fi utilizată şi o bucşă de uzură. Pe con: unghiul conului 30°. Uşor de montat. Unele etanşări sunt realizate numai pentru un singur sens de rotaţie. alegeţi materiale sintetice. Suportă temperaturi înalte.2) - 0. După rodare se obţine o etanşare cu interstiţiu foarte mic.

Exemple de utilizare apar în figurile 2. permit excentricităţi mult mai 88 .9. Construcţia. Contactul buzei cu piesa conjugată asigură etanşarea. la V-ring. În figura 3. prezentate mai sus. rezultă din figura 3. pentru reţinerea prafului şi a altor contaminanţi solizi.Lagăre cu rulmenţi Fig.30. buza era radială (contact radial). 2. 2. Se observă că buza suplimentară a manşetelor este orientată spre mediul exterior. poziţia în lagăr. precum şi funcţionarea unei etanşări cu V-ring. Etanşările cu V-ring au câteva avantaje importante faţă de manşetele cu buză: pierderi prin frecare mult mai mici. În felul acesta se evită acţiunea contaminanţilor asupra buzei principale.10. sunt insensibile la bătaia radială a arborelui.7.28 Manşete de etanşare cu buză Etanşarea cu manşete de rotaţie cu buză („simering”) este utilizată în mod curent. buza este axială (contact axial). 3.11. Fig.29 Etanşări la rulmenţi cu ace O soluţie eficientă de etanşare o reprezintă şi inelele V (V-ring). În timp ce la manşetele de etanşare. precum şi uzarea ei rapidă. 3. 2.29 se prezintă soluţii de etanşare cu manşete la lagăre cu rulmenţi radiali cu ace.

31.. a... 3..30 Etanşare cu V-ring Tabelul 3.6 0. V-35 V-40 . 3. c).. atunci el trebuie montat pe o parte fixă a construcţiei (fig. la o lăţime B1.9 1..5.... de la o lăţime B. aşa cum rezultă din tabelele 3. 2 . ϕ = 4. Fig. La viteze cu valori între 12…18 m/s...Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi mari ale arborelui în carcasă (tab. montajul este mai simplu. Dacă viteza depăşeşte 18 m/s. permite înclinări mari ale arborelui în zona de etanşare (la d = 10. aşa cum se vede în figura 3.23).23 Excentricităţi admisibile ale arborelui în carcasă Dimensiunea inelului V Excentricitatea e (mm) 0.29). inelul trebuie cuprins şi radial (capsulat). Valorile maxime ale unghiului de înclinare ϕ sunt pentru diametrele minime din intervalul dat). Astfel...24…3..10 mm. ϕ = 2.1.31.2 iar la d = 50. figura 3.1 1. V-100 La proiectarea unei etanşări cu V-ring trebuie avute în vedere efectele forţei centrifuge. la viteze periferice ale arborelui cuprinse între 8…12 m/s. inelul trebuie rezemat axial (el poate fi rezemat axial şi la viteze mai mici. 3.. dar nu este strict necesar). V-8 V-10 .4 0.. V-18 V-20 .31. V-65 V-70 .4 V-5 ... 89 . combinate cu forţa elastică dezvoltată de inelul V (care la montaj este deformat axial. b.50 mm.

25.32 Comutator 90 . 3. 3. v >18 m/s După forma lor constructivă. v = 12…18 m/s. 3. c. AX.24.26. E. precum şi după domeniul de utilizare. inclusiv unele elemente care caracterizează montajul. V-8 S Fig.Lagăre cu rulmenţi a b c Fig.31 Montaje ale V-ring a. v = 8…12 m/s. 3. Simbolizarea acestora. b. 3.27. inelele V sunt de mai multe tipuri: A.29 [45]. precum şi dimensiunile lor.28. 3. RM. 3. se dau în extrasele din tabelele 3. S. L.

cu indicaţii privind domeniul de utilizare. Crearea unor fante cu o anumită configuraţie. a şi 3. pentru a se evita o eventuală percepţie eronată şi anume că între piese ar exista un contact direct. ceea ce contravine regulilor de reprezentare ale pieselor care formează ajustaje.33 [45].35. 3. d) sau pot fi porţiuni ale arborelui (cea notată cu Ic în figura 3. precum şi date privind performanţele acestora [44]. b). care nu permit ieşirea unsorii consistente din lagăr. care pot fi piese separate de arbore (piesele notate cu Ic din figurile 3. Această observaţie se aplică şi celorlalte construcţii. din acest subcapitol. Aceste fante constituie rezistenţe hidraulice. V-90 A Fig. Efectul combinat al celor două tipuri anterioare.2. interioară.4.34 prezintă etanşările cu fantă simplă.37. Centrifugarea uleiului pe vârfurile unor inele „de centrifugare”. c. deşi pe desen s-au trasat două linii distincte.37. între piesele care participă la realizarea etanşării.2 Etanşări fără contact Funcţionarea acestor etanşări se bazează pe: a. S-a procedat astfel. respectiv exterioară. În tabelul 3.32 şi 3.33 Etanşare suplimentară cu V-ring pentru medii puternic contaminate 3. b. în 91 . precum şi planul lor dimensional. Se face precizarea că între elementele între care se formează fanta există o relaţie de ajustaj. Figura 3.30 se prezintă diverse tipuri de etanşări fără contact.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu V-ring sunt prezentate în figurile 3.

7 d1+1 d1+6 3.55.4 5.5 4 2 V-6A 5. Tabelul 3.0±1.5 11.7 7.5.5 10.5 V-4A 3.17.6 3.0 5.83 72 6 V-85A 83 .78 67 6 V-80A 78 .8 4.5 9.0±1.5 9.5 d1+3 d1+12 6.5 2.5 d1+2 d1+9 4.0±1.5±0.5±0.0 5.56.0±1.8 4.24 20 4 V-25A 24 .6 3.5.5.0 d1+1 d1+4 2.88 76 6 V-90A 88 .2 6.68 58 5 V-70A 68 .8 11.7 7.0 d1+18 9.0 d1+4 9.0 d1+4 d1+18 9.5 d1+2 6.5.7 7.32 se dau dimensiunile fantelor de etanşare.58 49 5 V-60A 58 .5 3 V-13A 12.7 7.7 3 V-14A 13.5 9.58.4 2.5±0.0±0.38 34 4 V-40A 38 .4 2.0 d1+3 7.98 85 6 V-100A 98 .8 d1+2 d1+12 4.54.8 4.0±0.0 92 .5±0.0±0.8 11.7 7.8 4.0±1.5 5 2 V-7A 6.4 3.0±0.31 şi 3.3 d1+6 3.0±1.15.11.0 d1+4 d1+18 9.4 2.5 d1+2 d1+2 d1+9 4.0±1.48 40 5 V-50A 48 .63 54 5 V-65A 63 .5±0.0 5.7 7.0±1.Lagăre cu rulmenţi care apar etanşări fără contact.5 3 V-16A 15.0 d1+3 d1+15 7.5 12.7 d1+9 4.5 9.4 5.0 5.4 2.0±0.19 16 3 V-20A 19 .1 3.5 7 2 V-10A 9.8 11.5 9 3 V-12A 11.0 6 2 V-8A 8.0 d1+3 d1+15 7.8 11.5.4 3.5 1.5 d1+15 7.0±1.8 4.8 4.36 31 4 V-38A 36 .6 3.5 d1+3 d1+12 6.5 d1+3 d1+12 6.0 d1+4 d1+18 9.8 11.5 d1+2 d1+9 4.7 d1+1 d1+6 3.5 6.4 3.4 3.5 d1+2 d1+9 4.2 6.7 7.21 18 4 V-22A 21 .6 3.27 22 4 V-28A 27 .5 d1+2 d1+9 4.5 3.73 63 6 V-75A 73 .5 9.0±1.5±0.0±0.5 d1+3 d1+12 6. cu relaţie de ajustaj între piesele acestora.4 2.0 d1+4 d1+18 9.31 27 4 V-32A 31 .4 3.0 5.0±0.6 3.8 11.2 6.12.5±0.3.13.0±1.0 d1+3 d1+15 7.4 5.2 6. În tabelele 3.4 5.5 9.09.105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 2.2 6.29 25 4 V-30A 29 .33 29 4 V-35A 33 .0±1.8 11.0±0.5 14 3 V-18A 17.8 d1+2 d1+12 4.0±0.6 3.0 d1+4 d1+18 9.0 d1+3 d1+15 5.0±0.0 d1+3 d1+15 7.2 6.4 5.2 d1+4 d1+18 6.7 d1+1 d1+1 d1+6 3.0±0.5 d1+12 6.7.53 45 5 V-55A 53 .43 36 5 V-45A 43 .0±1.5.4 5.0±0.93 81 6 V-95A 93 .2 2 V-5A 4.5 d1+3 d1+12 6.0±0.7 7.7 d1+1 d1+6 3.24 Etanşare cu V-ring A B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-3A 2.

3 B=31.8 Simbolizare d3 B1=25±5 d2max=d1+12 d3min=d1+50 V-200AX V-205AX V-210AX V-215AX V-220AX V-225AX V-230AX V-235AX V-240AX V-250AX V-260AX V-270AX V-280AX V-290AX V-300AX V-310AX V-320AX V-330AX V-340AX V-350AX V-360AX V-380AX V-400AX V-425AX Diametrul arborelui d1 200 – 205 205 – 210 210 – 215 215 – 219 219 – 224 224 – 228 228 – 232 232 – 236 236 – 240 240 – 250 250 – 260 260 – 270 270 – 281 281 – 292 292 – 303 303 – 313 313 – 325 325 – 335 335 – 345 345 – 355 355 – 372 372 – 390 390 – 415 415 – 443 93 .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.25 Etanşare cu V-ring AX Dimensiunile profilului Cote de montaj C A B d B1 d2 d1 Diametrul interior d 192 196 200 204 207 211 215 219 223 227 236 245 255 265 275 285 295 305 315 322 328 344 360 385 A=17.0 C=17.

5 B=65.0 d2max=d1+24 d3min=d1+115 Simbolizare V-300E V-305E V-310E V-315E V-320E V-325E V-330E V-335E V-340E V-345E V-350E V-355E V-360E V-365E V-370E V-375E V-380E V-385E V-390E V-395E V-400E V-405E V-410E V-415E V-420E V-425E V-430E V-435E V-440E V-445E V-450E V-455E V-460E V-465E V-470E V-475E V-480E V-485E V-490E V-495E Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 475 – 480 480 – 485 485 – 490 490 – 495 495 – 500 94 .Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.0±12.0 c=30.26 Etanşare cu V-ring E Dimensiunile profilului Cote de montaj c 3x45º A B d A=32.0 B1 d2 d1 d3 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 463 468 473 478 483 B1=50.

Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.0 B=10.27 Etanşare cu V-ring L Dimensiunile profilului Cote de montaj c 1x45º B1 B1=8.5 Simbolizare d2 d1 d3 V-110L V-120L V-130L V-140L V-150L V-160L V-170L V-180L V-190L V-200L V-220L V-250L V-275L V-300L V-325L V-350L V-375L V-400L V-425L Diametrul arborelui d1 105 – 115 115 – 125 125 – 135 135 – 145 145 – 155 155 – 165 165 – 175 175 – 185 185 – 195 195 – 210 210 – 233 233 – 260 260 – 285 285 – 310 310 – 335 335 – 365 365 – 385 385 – 410 410 – 440 Diametrul interior d 99 108 117 126 135 144 153 162 171 182 198 225 247 270 292 315 337 360 382 95 .0±1.5 c=6.5 d2max=d1+5 d3min=d1+20 A B d A=6.

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.28 Etanşare cu V-ring RM Dimensiunile profilului 19 13 35 Cote de montaj 3 2 13 67.5 100 21 3x45º B1 d2 d1 Diametrul interior d 294 299 304 309 314 319 323 328 333 338 343 347 352 357 362 367 371 376 381 386 391 396 401 405 410 415 420 425 429 434 439 444 448 453 458 d Simbolizare d3 B1=85±12 d2max=d1+24 d3min=d1+115 V-300RM V-305RM V-310RM V-315RM V-320RM V-325RM V-330RM V-335RM V-340RM V-345RM V-350RM V-355RM V-360RM V-365RM V-370RM V-375RM V-380RM V-385RM V-390RM V-395RM V-400RM V-405RM V-410RM V-415RM V-420RM V-425RM V-430RM V-435RM V-440RM V-445RM V-450RM V-455RM V-460RM V-465RM V-470RM Diametrul arborelui d1 300 – 305 305 – 310 310 – 315 315 – 320 320 – 325 325 – 330 330 – 335 335 – 340 340 – 345 345 – 350 350 – 355 355 – 360 360 – 365 365 – 370 370 – 375 375 – 380 380 – 385 385 – 390 390 – 395 395 – 400 400 – 405 405 – 410 410 – 415 415 – 420 420 – 425 425 – 430 430 – 435 435 – 440 440 – 445 445 – 450 450 – 455 455 – 460 460 – 465 465 – 470 470 – 475 96 .

4 3.0 16 3 V-20S 19 .7±0.5 10.68 58 5 V-70S 68 .5 9.5 13.0±0.5.0±1.7 d1+2 d1+2 d1+9 6.4 3.0±0.7±0.3 15.0 6 2 V-8S 8.2 d1+1 d1+1 d1+6 4.0 d1+3 d1+15 11.0 d1+18 13.88 76 6 V-90S 88 .0±0.5 d1+4 d1+18 13.5 d1+3 d1+12 9.17.2 d1+1 d1+6 4.5.5±1.6 5.0 d1+3 d1+15 11.5±1.0±0.6 7.8 7.9 10.0±0.6 5.5 d1+3 d1+12 9.9 10.11.5 d1+4 d1+18 13.6 7.19.0 d1+3 d1+15 11.29 Etanşare cu V-ring S B c A d2 d B1 d1 d3 Simbolizare Diametrul Diametrul Înălţimea arborelui interior c d1 d V-5S 4.7 d1+12 9.2 11.7 d1+2 d1+9 6.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Tabelul 3.6 5.5.5.5±0.9 5.5±0.5 13.24 20 4 V-25S 24 .83 72 6 V-85S 83 .0±0.5 d1+3 d1+12 9.3 15.5 97 .3 15.8 d1+2 d1+12 7.6 5.5±1.9 10.9 5.9 10.8 7.2 d1+9 6.3 15.5±1.5 13.0 9.0 9.58.5±1.5±1.0±0.27 22 4 V-28S 27 .5 7 2 V-10S 9.21 18 4 V-22S 21 .0±1.5 5 2 V-7S 6.2 d1+1 d1+6 4.9 10.48 40 5 V-50S 48 .5 14 3 V-18S 17.56.93 81 6 V-95S 93 .6 5.2 11.53 45 5 V-55S 53 .7±0.5 d1+2 9.78 67 6 V-80S 78 .105 90 6 Dimensiuni în mm Cota maximă Cota Dimensiunea Lăţimea Lăţimea A înainte de recomandată minimă după montaj B d2 d3 montaj B1 d1+6 4.5 4 2 V-6S 5.58 49 5 V-60S 58 .0±1.09.5 13.0±1.3 15.73 63 6 V-75S 73 .0 9.5.5 12.9 10.0 9.38 34 4 V-40S 38 .7 d1+2 d1+9 6.5 d1+4 d1+18 13.9 5.63 54 5 V-65S 63 .5 3 V-14S 13.13.5±1.5 d1+4 d1+4 d1+18 13.6 7.5 d1+15 11.8 7.0±1.5 13.6 7.2 11.5 d1+4 d1+18 13.36 31 4 V-38S 36 .5 d1+3 d1+12 9.3 15.5 d1+4 d1+18 13.0±0.0 d1+3 d1+15 11.2 11.8 d1+3 d1+12 7.9 10.2 11.0 9.0±1.8 d1+2 d1+12 7.31 27 4 V-32S 31 .0 d1+3 d1+3 d1+15 11.8 7.15.5 9 3 V-12S 11.2 11.33 29 4 V-35S 33 .9 10.98 85 6 V-100S 98 .7 d1+2 d1+9 6.29 25 4 V-30S 29 .5 3 V-16S 15.6 7.43 36 5 V-45S 43 .4 3.5±0.5 13.3 15.8 7.7±0.5±0.4 3.5 9.0 9.7±0.9 5.55.2 11.

uscate Aşchii metalice. Etanşare cu interstiţiu Unsoare A Etanşare cu interstiţiu cu deflector Etanşare cu interstiţiu şi canal elicoidal B Ulei C D Labirint radial fără restricţii Dacă interstiţiul este umplut cu unsoare. etc. Nisip.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.30 Identificarea şi alegerea etanşărilor fără contact =Recomandabil =Nerecomandabil Substanţe (impurităţi) pătrunderea trebuie împedecată Praf. temperatura maximă şi cea minimă sunt dictate de temperaturile limită de utilizare a unsorii. umede 1) Funcţionare ca supapă de unsoare de reţinut Ulei Pulverizat (ceaţă) Nivelul deasupra etanşării Alte cerinţe Preluarea dezaxării arborilor Fluid pulverizat Viteza periferică maximă m/s Temperatura din vecinătatea locului de montare a etanşării Tipul etanşării. Impurităţi grele. stropi. cu exemple şi variante Unsoare Baie Gaz fără restricţii Aceste etanşări se pot utiliza pentru o gamă largă de temperaturi dacă materialele elementelor cu care ele formează interstiţii au acelaşi coeficient de dilatare termică. Impurităţi uşoare. E F Labirint axial 50 Risc de congelare la temperaturi foarte scăzute G H fără restricţii °C min max Etanşare cu şaibă Z Etanşare cu şaibă elastică 15 -40 +120 Inel segment de piston fără restricţii Inel lamelar fără restricţii Ansamblu inel labirint 20 Şaibă de etanşare -30 +110 material plastic 1) Etanşare imersată/presurizată 98 Se presupune că interstiţiile sunt umplute cu unsoare .

Abaterea maximă de Compact. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă. 99 .4 0.3 0. Fără generare de căldură suplimentară. Reungerea îmbunătăţeşte mult eficienţa etanşării. Dacă un singur tip de etanşare nu este suficient.25 0. Trebuie luată în considerare deplasarea axială a arborelui pentru calculul interstiţiului axial. Elemente geometrice ale zonei de etanşare Avantaje Dezavantaje Interstiţiile labirintului axial Diametrul exterior al proeminenţelor axiale („arbore”) mm Grosimea interstiţiului Robust. 2. Etanşările cu interstiţiu ar trebui utilizate numai atunci când riscul pătrunderii în carcasă a impurităţilor şi umezelii este mic.4 0. „F” acceptă dezaxări ale arborelui.6 0.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Indicaţii şi recomandări de aplicare Observaţii Comentariu general: 1. Spaţiul dintre cele două inele se umple cu unsoare. Reducerea presiunii în timpul răcirii postoperaţionale este adeseori cauza pătrunderii impurităţilor şi umezelii în rulment. Uşor de montat.3 0. Fără uzură.10 de mai multe seturi Şaiba carcasei trebuie montată cât mai aproape de rulment.10 0. pentru a permite modificări în lungime ale arborelui. D: Etanşarea funcţionează numai când arborele se roteşte (şi numai într-un sens) 20-30 32-50 52-80 82-120 125-180 185-250 260-310 320-400 410-500 Robust Necesită mult spaţiu a1: Pentru montaj de rulmenţi presupus complet rigid a2: Pentru locaşurile din carcasă ale rulmenţilor oscilanţi cu role Excentricitatea maximă mm Robust.12 0.10 0. „H” suportă dezaxarea arborelui. a1 0.30 0. La viteze mari se poate produce un efect de pompare. Sunt necesare carcase separabile sau capace. o combinaţie de două tipuri de etanşare rezolvă adesea problema.5 0.2 0. Compact. Eficienţa la circularitate etanşării este uşor de mm îmbunătăţit prin utilizarea 0. Interstiţiul axial trebuie să fie larg. Pentru şaibe pluşate Z a se vedea pagina 86 Compact Uşor de deteriorat la montare.4 a2 0. Eficienţa etanşărilor cu interstiţii umplute cu unsoare creşte cu lungimea interstiţiului.8 0. Reungerea este dificilă Nu este necesară prelucrarea suplimentară a locaşurilor de montare ale etanşărilor. efectul de pompare se va exercita în direcţia opusă rulmentului. Este permisă o anumită deplasare axială – inelele alunecă.0 A-D: Impurităţile şi umezeala pot pătrunde în lungul arborelui. se poate utiliza un deflector pentru a proteja intrarea contaminanţilor în interstiţiu. La montajele verticale. fără să afecteze eficienţa etanşării.9 1.3 0. G: permite unele deplasări axiale. Inelul trebuie presat pe elementul nerotativ.7 0.15 0. Astfel. Reungerea este dificilă Compact.

.35.45 Exemple de utilizare a etanşărilor cu fantă simplă sunt date în figurile: 3. – etanşare exterioară Tabelul 3. – etanşare interioară.... b . 3. 3. 100 .180 Lungimea fantei L (mm) 15...etanşare bilaterală.34 Etanşare cu fantă simplă a.180 Lungimea fantei l (mm) 13..36 23.36 22.50 51.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic.37... b .. a.. 3.50 51.35. 3..27 18.Lagăre cu rulmenţi L l de A11 de h10 a. b.. Fig..37.. 3..120 121..47..45 Tabelul 3..120 121..în combinaţie cu o etanşare cu manşetă (spre exterior) şi cu inele de centrifugare Ic.conform INA [22] . D H10 D a11 b...28 18... a .31 Lungimi ale fantei la etanşarea interioară Diametrul tronsonului de etanşare de (mm) 10. practicate pe acelaşi disc 1 (spre interior).32 Lungimi ale fantei la etanşarea exterioară Diametrul porţiunii de etanşare D (mm) 25.

... a).36..50 51.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi L Ic 1 D l L D a. de b. a.33 Dimensiuni ale etanşării cu canale Diametrul tronsonului de etanşare Diametrul (lăţimea) canalului b (mm) Lungimea de etanşare l (mm) de (mm) 10. Fig. 3.35 Etanşări cu fantă simplă a. respectiv cu profil pătrat (fig. Tabelul 3. – canale cu profil pătrat.36 de A11 de h10 1. – canale cu profil circular.27 18.bilaterală Etanşările cu canale cu profil circular (fig. b.120 121.... 3. Fig.. – combinată.. au dimensiunile date în tabelul 3. b.33..36. 3.5b b.5b b 0.5b b 0. 3. .44 101 . b).180 3 4 5 14..5b l b b de A11 de h10 a. l r0.36 23..

b. 3. Fig.în combinaţie cu inelul de centrifugare Ic. 3. – combinat cu o etanşare cu manşetă. – cu fantă şi inel de centrifugare. d. d. c. b.37.37. sub forma unui traseu frânt. 102 . – combinat cu o etanşare cu canale. Fig. Labirintul poate fi axial (fig. c. – cu fantă. – cu canale cu profil circular. Ic a.37 Etanşări fără contact la rulmenţi cu ace a. Ic c. b. 3. 3. 3.38 Etanşări cu labirint axial b.Lagăre cu rulmenţi Exemple de utilizare a etanşărilor cu canale [22] se dau în figurile: 3.38) sau radial (fig. – cu canale cu profil circular şi inel de centrifugare. Etanşarea cu labirint se bazează pe existenţa unei fante de lungime mare. formată între piesele dispozitivului de etanşare. a. a.39). d .

3. În figura 3.34 – dimensiunile acesteia. 3.39 Etanşare cu labirint radial Denumirea este dată de direcţia fantelor de lungime mai mare. l r r Φ…H8/k7 Ga l d1 A11 d2 A11 Fig.40 sunt date elementele dimensionale ale unei etanşări cu labirint axial.40 Labirint axial – dimensiuni principale 103 dn h10 dn A11 d1 h10 d2 h10 L de .Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig. iar în tabelul 3.

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 3.. prin orificiul C. Fig. în drumul său spre exterior. Uleiul care. la care au fost prevăzute găurile de alimentare a labirintului cu unsoare.42. ajunge la vârful V al bucşei distanţiere. labirintul se umple cu unsoare consistentă (aceeaşi cu cea folosită pentru ungerea rulmentului).5 2 2.. realizată de firma FAG..180 1. este prezentată în figura 3.36 22. În acest scop s-a prevăzut o gaură de alimentare (Ga. 104 . O etanşare bilaterală cu labirint axial.5 14.44 ≥ 4r Pentru asigurarea unei etanşări mai eficiente. este centrifugat în colectorul aflat în planul vârfului.41 [8].34 Dimensiuni ale etanşărilor cu labirint axial de (mm) r (mm) L (mm) l (mm) 10..50 51.....27 18... 3. iar de aici este drenat spre baia de ulei. fig.40)..41 Etanşare bilaterală cu labirint axial alimentat cu unsoare consistentă Etanşarea cu inel de centrifugare este prezentată în figura 3.. 3.120 121.

37 (în care inelul a fost notat cu Ic).43 Etanşare bilaterală cu inele de centrifugare şi labirint 105 . etanşarea este bilaterală. După cum se observă. cu câte un labirint. De fiecare parte au fost prevăzute câte două zone care au practicate porţiuni inelare ascuţite pentru centrifugarea uleiului. iar zonele de centrifugare nu permit uleiului să iasă din lagăr. Se observă pe figură şi găurile de drenaj a uleiului spre baia de ulei.42 Etanşare cu inel de centrifugare Exemple de utilizare a etanşării cu inel de centrifugare sunt date şi în figurile 3.43 [8]. 3. ea poate fi utilizată pentru etanşarea uleiului.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi V C Fig.35 şi 3. precum şi în figura 3. În această figură. Etanşarea este una combinată. Este o etanşare eficientă. Fig. 3.

În figurile 3. [21]. Fig. montate frontal (fig. reprezentarea din figură ar putea sugera existenţa unui contact metalic direct.44).47 sunt prezentate aplicaţii ale etanşării fără contact. Φ… k6 b.44 Etanşare cu inele Z Etanşarea rulmenţilor se poate realiza şi cu şaibe elastice (inele NILOS). [47]. 3. 1 1 a.45 Etanşare cu şaibe elastice (inele NILOS) Ele funcţionează ca etanşări fără contact. 3.46 şi 3. Φ… h8 Fig. cu inele NILOS. [3]. la un gabarit axial relativ redus (fig. [38].45). Fiind fixat axial. existente între inelul NILOS. 106 .Lagăre cu rulmenţi O variantă a etanşării cu labirint radial este etanşarea cu inele Z. dar acest contact nu există. inelul NILOS se roteşte împreună cu arborele. 3. Ea are avantajul unei foarte bune eficienţe. Datorită fantei de dimensiuni foarte mici. propuse de INA-FAG [8]. notat cu 1 şi inelul rulmentului. Recomandări şi detalii asupra etanşărilor oferă şi lucrările [1]. 3.

46 Role ale echipamentului unui scripete cu cârlig 107 . 3.Condiţii referitoare la utilizarea lagărelor cu rulmenţi Fig.

3.47 Rola de rulare pe cablu a unui teleferic 108 .Lagăre cu rulmenţi Fig.

figura 4. de data aceasta. astfel. În privinţa cotării ajustajelor. intermediar sau cu strângere. Fiind un câmp pentru rulment (Bearing). simbolul KB KB . 4. de exemplu roată dinţată pe arbore (fig.4 AJUSTAJELE DE MONTAJ ALE RULMENŢILOR 4. cotarea este cea H6 clasică φ35 (fig. În felul acesta. 109 . la roata dinţată-arbore. respectiv ale arborelui. adică φ35 k6 (varianta 1. deoarece alezajul inelului interior are câmpul de φ35 k6 toleranţă sub linia zero. Poziţia specifică a câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmenţilor induce anumite particularităţi: a. respectiv ale pieselor conjugate. a). în ceea ce priveşte cotarea ajustajului dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate.1 Comentarii iniţiale Ajustajele de montaj ale inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate (arborele. Acest câmp ar avea. b). având abaterea superioară egală cu zero.1). O altă variantă de cotare este aceea în care se indică doar câmpul de toleranţă al piesei conjugate (arborele): φ35k 6 (varianta 2. figura 4. dacă arborele conjugat roţii are câmpul de toleranţă tot k 6 . de exemplu. 4. ajustajul roată dinţată-arbore în sistemul alezaj unitar este. (fig. a). În funcţie de poziţia câmpurilor de toleranţă ale alezajului carcasei. dacă fusul conjugat rulmentului are. Pentru ajustajul inel interior-arbore o cotare de tip k6 H6 este complet greşită. în comparaţie cu ajustarea a două piese cilindrice oarecare.1. în timp ce simbolul H indică un câmp de toleranţă situat deasupra acesteia. Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior este un câmp de tipul K .1. un ajustaj intermediar.1. respectiv carcasa) rezultă din poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor.1. 4. Considerând prima particularitate. lui K i se ataşează iniţiala B a termenului Bearing. ajustajul se poate cota ca unul clasic. Câmpurile de toleranţă ale ambelor inele ale rulmenţilor sunt plasate sub linia zero. atunci ajustajul inelului interior (care are câmpul de toleranţă KB ) cu arborele este cu strângere (fig. b. câmpul de toleranţă k 6 . În cazul unei roţi dinţate. în realizarea unui anume tip de ajustaj. b). a).1. 4. va rezulta unul din cele trei tipuri de ajustaje: cu joc.

a). H6 k6 + - Var. Analog se pune problema la cotarea ajustajului dintre inelul exterior al rulmentului şi carcasă (fig. 110 Φ35 H6/k6 . Inelele rulmentului cu piesele conjugate.1 Comparaţie privind ajustajele a.Lagăre cu rulmenţi Câmpul de toleranţă al inelului exterior + H7 hB Câmpul de toleranţă al alezajului inelului interior + - k6 KB Varianta I Φ72 H7/hB Varianta II Φ72 H7 Var. deci inelul exterior trebuie să poată aluneca în carcasă). 1 Φ35 KB/k6 a. de exemplu. 2 Φ35 k6 b. b.a). figura 4. φ72 H 7 (varianta II. Prin acelaşi tip de raţionamente se H7 ajunge la variantele de cotare: clasică. care trebuie să asigure dilatarea arborelui. sau hB simplificată. de un rulment liber.1.1. seria 6207. cazul în care alezajul carcasei are câmpul de toleranţă H 7 (este vorba.a). 4. Considerăm.1. Fig. 4. de pildă. Roată dinţată cu arborele conjugat. φ72 (varianta I. figura 4.

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

4.2 Alegerea ajustajelor de montaj
Opţiunea privind ajustajele inelelor rulmentului cu piesele conjugate este determinată de o serie de factori: a. Tipul sarcinii care încarcă inelele (sarcină locală, sarcină circumferenţială); P b. Mărimea sarcinii (exprimată prin raportul , în care P este sarcina C dinamică echivalentă, iar C - sarcina dinamică de bază); c. Soluţia de lăgăruire a arborelui (cu sau fără rulment liber); d. Condiţiile de lucru (sarcini cu şoc, vibraţii, temperatura, turaţia); e. Construcţia carcasei (carcasă monobloc sau din două bucăţi, grosimea pereţilor, materialul carcasei) şi a arborelui (arbore cu secţiunea plină, arbore cu secţiunea inelară); f. Jocul intern al rulmentului; seria rulmentului; precizia de rotire a arborelui; g. Uşurinţa montării şi demontării rulmentului.
Tipul sarcinii care încarcă rulmentul Se pot menţiona două cazuri care apar mai frecvent: Sarcină locală (încărcare locală) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă numai un acelaşi punct de pe calea de rulare.

a.
Fig. 4.2 Tipuri de sarcini
a. b.

b.

Sarcină locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior; Sarcină circumferenţială pe inelul exterior şi locală pe inelul interior.

111

Lagăre cu rulmenţi

Sarcină circumferenţială (încărcare circumferenţială) – se referă la situaţia în care sarcina încarcă succesiv toate punctele căii de rulare. În cazurile din figura 4.2, a sarcina este locală pe inelul exterior şi circumferenţială pe inelul interior, în timp ce în cazurile din figura 4.2, b sarcina este locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior. Săgeata este plasată pe inelul care se roteşte.
Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul interior Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul interior

Tipul încărcării Sarcină (încărcare) circumferenţială pe inelul exterior

Exemplu

Sarcină (încărcare) locală pe inelul exterior

Fig. 4.3 Aplicaţii cu diverse tipuri de încărcări

112

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

În figura 4.3 sunt prezentate aplicaţii [23] din care reies tipurile de încărcări ale inelelor rulmentului.
Mărimea sarcinii Mărimea sarcinii se poate exprima prin raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C a rulmentului respectiv (tab. 4.1).
Tabelul 4.1 Tipurile de sarcini, funcţie de raportul dintre sarcina dinamică echivalentă P şi sarcina dinamică de bază C
Tipul sarcinii Diametrul alezajului rulmentului, mm Mică Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Normală Rulmenţi Rulmenţi cu bile cu role Mare Rulmenţi cu role

Valoarea raportului

P C

≤ 40 45 ... 60 65 ... 100 105 ... 200 220 ... 500

< 0,08 < 0,1

< 0,08 < 0,1 < 0,1

> 0,08 > 0,1

> 0,08 0,1...0,15 0,1...0,15 < 0,15

> 0,08 > 0,15

Soluţia de lăgăruire a arborelui Dacă arborele este rezemat în varianta cu rulment conducător şi rulment liber, atunci ajustajul inelului exterior (care suportă o încărcare locală) al rulmentului liber se alege în funcţie de tipul rulmentului liber. Dacă rulmentul liber este un rulment neseparabil, de exemplu un rulment radial cu bile seria 6207, atunci ajustajul inelului exterior cu carcasa se alege cu joc, pentru ca, la dilatarea arborelui, inelul exterior să poată aluneca în carcasă. Un exemplu de asemenea ajustaj îl constituie cel în care câmpul de toleranţă al alezajului carcasei este, de pildă, H 7 (vezi tabelul 4.8). Dacă rulmentul liber este un rulment separabil, de exemplu un rulment radial cu role cilindrice tip N (cu umeri de ghidare la inelul interior) sau NU (cu umeri de ghidare la inelul exterior) (N207E, NU2207E), atunci ajustajul ambelor inele cu piesele conjugate trebuie sa fie cu strângere, deoarece la aceşti rulmenţi dilatarea arborelui se asigură printr-o deplasare axială internă: la rulmentul tip N, deplasarea are loc între role şi inelul exterior fix, iar la rulmentul de tip NU ea are loc între inelul interior si role, care au o poziţie axială fixă. La rulmenţii cu ace, cu ambele inele sau doar cu inel exterior, problema se pune la fel ca la rulmenţii radiali cu role cilindrice. Condiţiile de lucru Influenţa sarcinii Pentru sarcini cu şocuri şi vibraţii importante, se recomandă alegerea unor ajustaje cu strângere mare.

113

Lagăre cu rulmenţi

Influenţa temperaturii Rulmentul se încălzeşte în timpul funcţionării. În general, fluxul de căldură este orientat de la inelul interior spre cel exterior, evacuarea căldurii din zona inelului exterior este mai intensă. Inelul exterior va avea o temperatură mai mică decât cel interior. Ca urmare, jocul intern iniţial din rulment se va micşora (§ 3.1). Pe de altă parte, dilatările diferite ale inelelor faţă de piesele lor conjugate conduc la modificarea ajustajului teoretic dintre acestea. Influenţa turaţiei Influenţa turaţiei se ia în considerare pentru prescrierea ajustajului dintre acel inel al rulmentului la care încărcarea (sarcina) este locală şi piesa conjugată (arbore, carcasă). Se au în vedere două situaţii: a. La turaţii n ≤ 0,8 ⋅ nlim (unde nlim este turaţia limită a rulmentului), iar inelul încărcat cu sarcină locală este cel interior, se recomandă, pentru arbore, câmpul de toleranţă h6 . Dacă sarcina locală este pe inelul exterior, atunci câmpul de toleranţă al alezajului carcasei se recomandă a fi H 7 . b. La turaţii n > 0,8 ⋅ nlim , pentru situaţiile de mai sus se recomandă câmpurile de toleranţă j 6 , respectiv J 7 sau j 5 , respectiv J 6 .
Construcţia carcasei La montarea rulmenţilor trebuie să se realizeze un contact cât mai intim între inelele acestuia şi piesele conjugate. Doar în această situaţie poate fi utilizată întreaga capacitate de încărcare a rulmentului respectiv. Dacă rulmentul este montat într-o carcasă separabilă (din două bucăţi) şi ajustajul inelului exterior în carcasă ar fi unul cu strângere mare, atunci inelul exterior s-ar putea deforma neuniform, din cauza discontinuităţilor carcasei, chiar dacă cele două părţi componente ale carcasei au fost centrate cu ştifturi. De aceea, în această situaţie, se recomandă câmpurile de toleranţă H sau J pentru alezajul carcasei. În cazul carcaselor din aliaje uşoare (de exemplu, pe bază de aluminiu) şi al carcaselor cu pereţi subţiri, atât la un rulment cu încărcare locală pe inelul exterior, cât, mai ales, la unul cu încărcare circumferenţială, se recomandă ajustaje cu strângere mai mare ale acestui inel cu carcasa, decât ajustajele recomandate pentru carcase cu pereţi groşi, executate din fontă sau din oţel. Aceste carcase sunt mai deformabile şi, în consecinţă, din cauza cedării carcasei, strângerea reală este mai mică decât cea teoretică. De aceea trebuie prevăzută o strângere teoretică majorată. Dacă rulmentul este montat pe un arbore tubular, atunci ajustajul inelului interior cu fusul trebuie să aibă strângeri mai mari decât în cazul arborilor cu secţiune plină. Explicaţia este de acelaşi tip cu cea de la carcasele cu pereţi subţiri sau de la cele din aliaje uşoare.

114

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

Jocul intern al rulmentului. Seria rulmentului. Precizia de rotire a arborelui. Problema jocului intern din rulmenţi este tratată la capitolul 3, paragraful 3.1. Prin montarea unui rulment cu ajustaje cu strângere la ambele inele, deformaţia inelului interior este de întindere, iar a celui exterior, de compresiune. Ca urmare, jocul intern iniţial se va micşora. În cazul rulmenţilor neseparabili, jocul intern de fabricaţie este astfel stabilit, încât un rulment cu joc intern normal şi montat cu un ajustaj corect ales (a se vedea tabelele din acest capitol), va avea un joc intern suficient bunei funcţionări, chiar şi după încălzirea rulmentului la o temperatură uzuală, în timpul funcţionării. Există, totuşi, numeroase situaţii în care se impune alegerea unor rulmenţi cu jocuri interne iniţiale mai mari decât jocul normal (de pildă C 2, C 3, C 4 ), pentru a preveni pretensionarea acestora la montarea lor cu ajustaje cu strângere mare şi la funcţionarea în condiţii de temperaturi ridicate.

E8

+

linia zero

∆Dmp

F7 F6 G7 G6 H8 H7 H6 H5 J7 J6 JS7 JS6 JS5 JS4 K7 K6 K5 M7 f6 g6 h7 h6 h5 h4 h3 j5 j6

Carcasă

-

∆Dmp= Toleranţa inelului exterior ∆dmp= Toleranţa alezajului
js3 js4 js5 k4 k5 k6 m5 m6 n4 n5 n6 p5 p6 p7 r6 r7 s6 s7

+

linia zero

∆dmp

-

Arbore Ajustaj cu strângere

Ajustaj cu joc Ajustaj intermediar Câmpurile de toleranţă ale inelelor

Fig. 4.4 Poziţia relativă a câmpurilor de toleranţă

Cantitatea cu care se reduce jocul intern iniţial datorită ajustajelor cu strângere depinde de tipul şi dimensiunile rulmentului, deci de seria lui. 115

M6 N7 N6 P7 P6 R6 S6

Lagăre cu rulmenţi

Pentru a se asigura o precizie de rotire ridicată a arborelui, nu se vor utiliza ajustaje cu joc, ci ajustaje intermediare sau cu strângere mică.
Uşurinţa montării şi demontării rulmentului Condiţia de asigurare a montării şi demontării uşoare a rulmentului se poate afla în opoziţie cu aceea privind precizia de rotire a arborelui, precum şi cu aceea privind necesitatea evitării rotirii inelelor faţă de piesele conjugate, pe suprafaţa comună de contact. Un montaj uşor şi, respectiv, o demontare uşoară ar impune ajustaje intermediare sau cu strângere mică. Dacă aplicaţia concretă impune prescrierea unor strângeri mari (sarcini cu şocuri, sarcini reversibile, vibraţii) şi se doreşte să se asigure o montare şi demontare uşoare, atunci se vor utiliza rulmenţi cu alezaj conic şi, eventual, rulmenţi separabili, la care inelele pot fi montate şi demontate succesiv. Cataloagele firmelor producătoare conţin recomandări precise privind alegerea ajustajelor inelelor rulmenţilor cu piesele conjugate. În figura 4.4 se prezintă sintetic poziţia câmpurilor de toleranţă ale inelelor rulmentului, arborelui şi alezajului carcasei [9]. Studiul poziţiei relative ale câmpurilor de toleranţă oferă o imagine a ajustajelor posibile dintre inelele rulmentului şi piesele conjugate. În tabelele 4.2....4.8 se dau câmpurile de toleranţă recomandate pentru arbori şi carcase la rulmenţi de diferite tipo-dimensiuni.

Tabelul 4.2 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace care au ambele inele
Tipul sarcinii pe inelul interior Condiţii de lucru Diametrul alezajului rulmentului, mm Simbolul câmpului de toleranţă

Locală

Montaj uşor Montaj normal Montaj foarte precis Circumferenţială Sarcini mici Sarcini normale Sarcini mari; Condiţii de funcţionare grele sau şocuri

Toate dimensiunile ≤ 50 ≤ 50 50 ... 150 > 150 ≤ 150 > 150

g6 h6 h5 j5 k5 m5 n6 n6 p6

116

.r7 se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal... 117 ..100 >100....280 − − − − − − ≤18 >18.65 >65......100 >100.100 >100.200 Toate diametrele − − − ≤ 40 >40..... maşini pentru prelucrarea lemnului Lagăre pentru osii de material rulant greu. mm Rulmenţi cu Rulmenţi role cilindrice.. cutii cu angrenaje.100 − ≤ 40 >40.. motoare electrice..100 >100.......100 >100.500 > 500 > 50.200 − ≤ 40 >40.140 >140. Rulmenţi cu rulmenţi cu oscilanţi cu bile ace.140 >140.. motoare de tracţiune.140 >140.........280 >280. Pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri se prevede câmpul j5.200 >200. turbine...... În cazul unei strângeri mai mari se vor utiliza rulmenţi cu joc mai mare decât normal. Pentru câmpurile de toleranţă n6... Câmpurile de toleranţă înscrise între paranteze se recomandă pentru rulmenţi cu role conice sau pentru rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând.140 >140. lagăre din mecanisme încărcate uşor Construcţii de maşini în general. pompe. b.100 >100…140 ≤18 >18. rulmenţi role cu role conice Simbolul câmpului de toleranţă Sarcină locală pe inelul interior şi circumferenţială pe inelul exterior Sarcină circumferenţială pe inelul interior şi locală pe inelul exterior Este necesară deplasarea uşoară a inelului interior Deplasarea inelului interior nu este necesară Sarcini mici şi variabile Sarcini normale sau mari Roţi de rulare pe arbori staţionari (roţi libere) Role de întindere Role de cablu Instalaţii de transport...200 > 200 − ≤ 40 >40. c.200 >200.400 − − >50.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4.140 >140.200 > 200 − − − − j6 k6 j5 k5 (k6) m5 (m6) m6 n6 p6 r6 r7 n6 p6 r6 h5 j5 k5 m6 h9 h10 Sarcini mari şi şocuri în condiţii grele de lucru Precizie mare de rotire la sarcini mici Rulmenţi cu alezaj conic şi bucşă conică Fusul osiei pentru material rulant Construcţii de maşini în general OBSERVAŢII: a.... laminoare Maşini unelte Toate diametrele g6 k6 18..3 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii cu bile sau cu role Condiţii de lucru Exemple Diametrul arborelui ..

.4 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţi cu ace fără inel interior Diametrul nominal al arborelui.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4. mm Jocul Mai mic decât jocul normal Joc normal Mai mare decât jocul normal Până la 80 Peste 80 k5 h5 g7 f6 Obs: Alezajul carcasei va avea câmpul de toleranţă K6 Tabelul 4. 2 C 118 Toate tipurile Rulmenţi axiali cu bile Rulmenţi axiali cu role conice Rulmenţi axial-oscilanţi cu role butoi E8 H6 G6 J7 K7 M7 Sarcină locală pe şaiba de carcasă Sarcină circumferenţială pe şaiba de carcasă Obs: Sarcină radială relativ mare . 2 C P > 0..7 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor în care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi Tipul sarcinii pe şaiba de carcasă Condiţii de lucru Tipul rulmentului Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv axială Sarcină normală Sarcină mare Indiferent P ≤ 0.5 Câmpurile de toleranţă ale arborilor şi alezajelor carcaselor în care se montează colivii cu ace Jocul Diametrul nominal al arborelui. mm Câmpul de toleranţă Sarcină exclusiv Axial cu bile axială Axial-oscilant cu role Sarcină Axial-oscilant cu role combinată Toate diametrele ≤ 200 220 . până la 140 Peste 140 h5 h5 h5 H6 G6 G6 h5 g6 f5 G6 G6 H6 f6 f6 f6 H6 G6 G6 Tabelul 4.6 Câmpurile de toleranţă ale arborilor pe care se montează rulmenţii axiali şi axial-oscilanţi cu bile sau cu role Tipul sarcinii pe şaiba de fus Tipul rulmentului Diametrul alezajului şaibei de fus. 400 > 400 j6 k6 m6 n6 Tabelul 4. mm Mai mic decât jocul normal Arbore Carcasă Joc normal Câmpul de toleranţă Arbore Carcasă Mai mare decât jocul normal Arbore Carcasă Până la 80 Peste 80.

. respectiv ale alezajelor carcasei.. roţi libere pentru macarale Role de transport.9. De asemenea. cutii de unsoare pentru material rulant Transmisii Cilindri de uscare. lagărul liber al compresoarelor cu turaţie înaltă Maşini electrice mici Simbolul câmpului de toleranţă Observaţii Inelul exterior nu este deplasabil P71) N72) M7 M7 K7 J7 H7 H8 G7 M6 N6 K6 J6 Carcase neseparabile (monobloc) Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior de regulă este deplasabil Inelul exterior este uşor deplasabil Carcase separabile (din două bucăţi) sau neseparabile (monobloc) Sarcină locală pe inelul exterior Inelul exterior nu este deplasabil Inelul exterior de regulă nu este deplasabil Inelul exterior este de regulă deplasabil Inelul exterior uşor deplasabil Mers fără zgomot H6 OBSERVAŢII: 1) Pentru rulmenţi cu D>500mm. atât ale inelelor rulmenţilor.2. sunt date ajustajele extreme care rezultă pentru fiecare caz. mers fără zgomot Carcase neseparabile (monobloc) Sarcini mici nedeterminate (ca tip de încărcare) Deplasarea inelului exterior este de dorit Exemple Butucul roţilor cu rulmenţi cu role. maşini electrice mari cu rulmenţi oscilanţi cu role Arborii principali D≤125 pentru maşini unelte cu rulmenţi D>125 cu role Partea de lucru a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). câmpul de toleranţă va fi M7 în loc de N7. 119 . 2) Pentru rulmenţi cu D>600mm. sarcini cu şocuri Sarcini normale şi mari Sarcini mici şi variabile Sarcini cu şocuri Sarcină nedeterminată Sarcini normale şi mari Deplasarea inelului exterior nu este necesară Sarcini normale şi mici Deplasarea inelului exterior este de dorit Orice fel de sarcini Sarcini normale şi mici la condiţii uşoare de lucru Transmiterea căldurii prin arbore Rigiditate mare. cât şi ale fusurilor. roţi de cablu. lagăr de bielă Butucul roţilor cu rulmenţi cu bile. precum şi ajustajul probabil.8 Câmpurile de toleranţă ale alezajelor carcaselor pentru rulmenţi radiali şi radiali-axiali cu bile şi cu role Condiţii de lucru Sarcină circumferenţială pe inelul exterior Sarcini mari pentru carcase cu pereţi subţiri. În tabelele 4. corespunzătoare câmpurilor de toleranţă din tabelele 4. lagăr de bielă. pompe. 4. lagărul fix al compresoarelor cu turaţie înaltă Partea de antrenare a arborilor maşinilor de rectificat (cu rulmenţi cu bile). lagăre principale pentru arbori cotiţi Construcţii de maşini în general.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4.8. role de întindere Motoare de tracţiune Motoare electrice. la sarcini variabile Precizie mare de rotire.4. pompe. lagăre principale pentru arbori cotiţi Motoare electrice mijlocii.10 se dau după recomandările INA-FAG [9] valorile numerice ale abaterilor. câmpul de toleranţă va fi N7 în loc de P7.

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 Valori numerice ale abaterilor inelului interior şi fusului. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

f6 g5 g6 h5 h6 j5 j6 js5 js6 k5 k6 m5 m6

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 2 5 8 10 -10 8 -13 11 -16 15 -20 17 -25 -18 18 -22 22 -27 27 -33 33 -41 -4 -9 -4 -12 0 -5 0 -8 +3 -2 +6 -2 +2.5 -2.5 +4 -4 +6 +1 +9 +1 +9 +4 +12 +4 4 0 9 4 1 12 8 4 5 8 3 8 11 7 2 14 8 2 11 6 3 12 7 4 14 9 1 17 11 1 17 13 4 20 15 4 -5 -11 -5 -14 0 -6 0 -9 +4 -2 +7 -2 +3 -3 +4.5 -4.5 +7 +1 +10 +1 +12 +6 +15 +6 +6 18 10 5 3 2 11 3 3 14 8 3 6 8 2 9 12 7 2 15 9 2 11 6 3 13 7 5 15 10 1 18 12 1 20 15 6 23 17 6 -6 -14 -6 -17 0 -8 0 -11 +5 -3 +8 -3 +4 -4 +5.5 -5.5 +9 +1 +12 +1 +15 +7 +18 +7 2 3 14 2 4 17 8 3 8 8 2 11 13 8 3 16 10 3 12 6 4 14 8 6 17 12 1 20 14 1 23 18 7 26 20 7 -7 -16 -7 -20 0 -9 0 -13 +5 -4 +9 -4 +4.5 -4.5 +6.5 -6.5 +11 +2 +15 +2 +17 +8 +21 +8 3 3 16 3 5 20 10 4 9 10 2 13 15 9 4 19 11 4 15 9 5 17 9 7 21 15 2 25 17 2 27 21 8 31 23 8 -9 -20 -9 -25 0 -11 0 -16 +6 -5 +11 -5 +5.5 -5.5 +8 -8 +13 +2 +18 +2 +20 +9 +25 +9

13 22 41 3 5 20 3 6 25 12 4 11 12 3 16 18 10 5 23 14 5 18 10 6 20 11 8 25 17 2 30 21 2 32 24 9 37 27 9

-30 -49 -10 -23 -10 -29 0 -13 0 -19 +6 -7 +12 -7 +6.5 -6.5 +9.5 -9.5 +15 +2 +21 +2 +24 +11 +30 +11

15 26 49 5 4 23 5 6 29 15 6 13 15 4 19 21 12 7 27 16 7 22 13 7 25 13 10 30 21 2 36 25 2 39 30 11 45 34 11

Exemplu: Diametrul fusului 40 j5 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

-5

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

120

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

15

-30 26 -49 49
5

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-36 -58 -12 -27 -12 -34 0 -15 0 -22 +6 -9 +13 -9 +7.5 -7.5 +11 -11 +18 +3 +25 +3 +28 +13 +35 +13

16 30 58 8 4 27 8 6 34 20 8 15 20 6 22 26 14 9 33 19 9 28 16 8 31 17 11 38 26 3 45 31 3 48 36 13 55 42 13

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-43 -68 -14 -32 -14 -39 0 -18 0 -25 +7 -11

18 34 68 11 3 32 11 6 39 25 11 18 25 8 25 32 18 11

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13 +16 -13 +10 -10 +14.5 -14.5 +24 +4 +33 +4 +37 +17 +46 +17

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13 46 26 13 40 23 10 45 25 15 54 37 4 63 43 4 67 50 17 76 56 17

-50 -79 -15 -35 -15 -44 0 -20 0 -29 +7 -13

20 40 79 15 2 35 15 5 44 30 13 20 30 10 29 37 20 13

-10 4 -23 23
6

-10 6 -29 29
15 6 0 -13 13 15 4 0 -19 19

+6 -7

21 12 7 27

+12 16 -7 7
22

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

39 +14 22 -11 11 +9 -9 34 20 9

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

46 +16 26 -13 13 40 +10 23 -10 10 45 +14.5 25 -14.5 15 54 +24 37 +4 4 63 +33 43 +4 4 67 +37 50 +17 17 76 +46 56 +17 17

+6.5 13 -6.5 7
25

+9.5 13 -9.5 10
30

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

38 +12.5 21 -12.5 13 46 +21 32 +3 3 53 +28 36 +3 3 58 +33 44 +15 15 65 +40 48 +15 15

+15 21 +2 2
36

+21 25 +2 2
39

+24 30 +11 11
45

+30 34 +11 11

121

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.9 (continuare)
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomi- de la nală a fusului până la Câmpul de toleranţă al alezajului rulmentului ∆dmp Câmpul de toleranţă al fusului ∆dmp -0+

3 6 0 -8

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -10

30 50 0 -12

50 65 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală)

n5 n6 p6 p7 r6 r7

Abaterile fusului; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 21 24 28 34 +13 17 +16 19 +20 23 +24 28 +28 +8 8 +10 10 +12 12 +15 15 +17 +16 +8 +20 +12 +24 +12 +23 +15 +27 +15 24 19 8 28 23 12 32 25 12 31 25 15 35 28 15 +19 +10 +24 +15 +30 +15 +28 +19 +34 +19 27 21 10 32 26 15 38 30 15 36 30 19 42 34 19 +23 +12 +29 +18 +36 +18 +34 +23 +41 +23 31 25 12 37 31 18 44 35 18 42 35 23 49 40 23 +28 +15 +35 +22 +43 +22 +41 +28 +49 +28 38 30 15 45 37 22 53 43 22 51 44 28 59 49 28 +33 +17 +42 +26 +51 +26 +50 +34 +59 +34

40 32 17 45 36 17 54 45 26 63 51 26 62 53 34 71 59 34

+33 +20 +39 +20 +51 +32 +62 +32 +60 +41 +71 +41

48 39 20 54 43 20 66 55 32 77 62 32 75 64 41 86 71 41

Exemplu: Diametrul fusului 200 n6 Abaterea superioară a fusului Abaterea inferioară a fusului

+60

90 70 31

+31

Strângere (sau joc) extrem, superior – fus maxim, alezaj minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – fus minim, alezaj maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

122

Ajustajele de montaj ale rulmenţilor

65 80 0 -15

80 100 0 -20

100 120 0 -20

120 140 0 -25

140 160 0 -25

160 180 0 -25

180 200 0 -30

200 225 0 -30

225 250 0 -30

48

+33 39 +20 20
54

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +73 +51 +86 +51

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 93 79 51

+38 +23 +45 +23 +59 +37 +72 +37 +76 +54

58 46 23 65 51 23 79 65 37 92 73 37 96 82 54

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

70 +45 56 +27 27 77 +52 60 +27 27 93 +68 76 +43 43

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+51 +31 +60 +31

81 64 31 90 70 31

81 +51 64 +31 31 90 +60 70 +31 31

+39 43 +20 20
66

+51 55 +32 32
77

109 +79 89 +79 +50 50 +50

109 109 89 +79 89 50 +50 50 126 126 101 +96 101 50 +50 50 139 143 119 +113 123 80 +84 84 156 160 131 +130 135 80 +84 84

+62 62 +32 32
77

108 108 +83 87 +83 87 +43 43 +43 43 113 115 +88 97 +90 99 +63 63 +65 65

108 126 +83 87 +96 101 +96 +43 43 +50 50 +50 118 136 +93 102 +106 116 +109 +68 68 +77 77 +80 133 153 +108 112 +123 128 +126 +68 68 +77 77 +80

+62 66 +43 43
88

+73 73 +43 43

106 87 +89 51 +54

109 128 130 90 +103 107 +105 109 54 +63 63 +65 65

123

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4.10 Valori numerice ale abaterilor inelului exterior şi carcasei. Ajustaje
Dimensiuni, în mm Dimensiunea nomide la nală a alezajului până la Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei

6 10 0 -8

10 18 0 -8

18 30 0 -9

30 50 0 -11

50 80 0 -13

80 120 0 -15

Abateri, în micrometri (0,001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp

E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7

Abaterile alezajului carcasei; strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile, în micrometri (0,001 mm) 25 32 40 50 60 +47 35 +59 44 +73 54 +89 67 +106 79 +126 +25 55 +32 67 +40 82 +50 100 +60 119 +72 +28 +13 +14 +5 +20 +5 +9 0 +15 0 +22 0 +5 -4 +8 -7 +4.5 -4.5 +7.5 -7.5 +2 -7 +5 -10 13 21 36 5 11 22 5 13 28 0 6 17 0 8 23 0 10 30 4 2 13 7 1 16 +34 +16 +17 +6 +24 +6 +11 0 +18 0 +27 0 +6 -5 +10 -8 16 25 42 6 12 25 6 15 32 0 6 19 0 9 26 0 12 35 5 1 14 8 1 18 +41 +20 +20 +7 +28 +7 +13 0 +21 0 +33 0 +8 -5 +12 -9 20 30 50 7 14 29 7 17 37 0 7 22 0 10 30 0 14 42 5 2 17 9 1 21 +50 +25 +25 +9 +34 +9 +16 0 +25 0 +39 0 +10 -6 +14 -11 25 37 61 9 18 36 9 21 45 0 9 27 0 12 36 0 17 50 6 3 21 11 1 25 8 1 19 +60 +30 +29 +10 +40 +10 +19 0 +30 0 +46 0 +13 -6 +18 -12 +9.5 -9.5 30 44 73 10 21 42 10 24 53 0 11 32 0 14 43 0 20 59 6 5 26 12 2 31 +71 +36 +34 +12 +47 +12 +22 0 +35 0 +54 0 +16 -6 +22 -13

72 85 141 36 53 86 12 24 49 12 29 62 0 12 37 0 17 50 0 23 69 6 6 31 13 4 37 11 1 26 17.5 1 32.5 18 6 19 25 8 25

4.5 2 +5.5 12.5 -5.5 7 1 +9 15.5 -9 7 1 10 10 2 13 +2 -9 +6 -12

5.5 1 +6.5 13.5 -6.5 9 0 17 9 3 10 12 3 14 +10.5 -10.5 +2 -11 +6 -15

6.5 0 +8 15.5 -8

9.5 0 +11 22.5 -11 15 1 28 15 4 17 21 7 22 +17.5 -17.5 +4 -18 +10 -25

10.5 12.5 1 +12.5 1 +15 19.5 -12.5 23.5 -15 11 4 11 15 5 15 +3 -13 +7 -18 13 4 14 18 6 18 +4 -15 +9 -21

Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 K6 +4 18 Abaterea superioară a alezajului carcasei 6 Abaterea inferioară a -18 19 alezajului carcasei

Strângere (sau joc) extrem, superior – inel exterior maxim, alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem, inferior – inel exterior minim, alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri. Celelalte reprezintă jocuri

124

5 5 +16 44. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 120 150 0 -18 150 180 0 -25 180 250 0 -30 250 315 0 -35 315 400 0 -40 400 500 0 -45 Abateri. Celelalte reprezintă jocuri 125 .5 20 1 45 21 4 29 28 6 37 +23 -23 +5 -24 +13 -33 14.5 +20 -20 +4 -21 +12 --28 43 62 +83 101 +43 14 28 57 14 33 72 0 14 43 0 19 58 0 27 81 7 7 36 14 5 44 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 43 64 +96 108 +50 14 31 64 14 36 79 0 17 50 0 22 65 0 29 88 7 10 43 14 8 51 +44 +15 +61 +15 +29 0 +46 0 +72 0 +22 -7 +30 -16 50 75 +108 126 +56 15 35 74 15 40 91 0 20 59 0 25 76 +49 +17 +69 +17 +32 0 +52 0 56 85 143 17 39 84 17 46 104 0 22 67 0 29 87 0 39 116 7 15 60 16 13 71 16 7 51 26 3 61 27 5 40 36 7 51 +119 +62 +54 +18 +75 +18 +36 0 +57 0 +89 0 +29 -7 +39 -18 +18 -18 +28. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem.5 -12.10 (continuare) Dimensiuni.5 3 +31.Ajustajele de montaj ale rulmenţilor Tabelul 4. alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.5 29 4 47 40 8 57 +8 -32 +18 -45 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 560 K6 0 44 Abaterea superioară a alezajului carcasei 12 Abaterea inferioară a -44 50 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem.5 -16 23 2 53 24 4 35 33 8 43 +26 -26 +5 -27 +16 -36 28.5 68. superior – inel exterior maxim. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile.5 32 4 53 45 9 63 18 50 +83 115 +20 0 25 76 0 32 97 +40 0 +63 0 0 34 +81 102 0 7 13 52 16 9 60 +25 -7 +36 -16 0 43 +97 129 0 7 18 69 18 14 79 18 6 58 +33 -7 +43 -20 +20 -20 12.5 30.5 3 +14.5 -14.5 -31.5 37. inferior – inel exterior minim.5 4 76. în micrometri (0.5 20 1 38 21 7 22 28 9 30 +20 -20 +4 -21 +12 -28 12.001 mm) 85 85 100 110 125 +148 112 +148 114 +172 134 +191 149 +214 168 +232 +85 166 +85 173 +100 202 +110 226 +125 254 +135 +83 +43 +39 +14 +54 +14 +25 0 +40 0 +63 0 +18 -7 +26 -14 +12. în micrometri (0.5 -12.5 -28.5 1 +12.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp E8 F7 G6 G7 H6 H7 H8 J6 J7 JS6 JS7 K6 K7 Abaterile alezajului carcasei.5 +7 -29 +17 -40 62 94 +131 159 +68 18 43 94 +60 +20 135 182 277 68 104 176 20 48 105 20 56 128 0 28 85 0 36 108 0 47 142 7 21 78 20 16 88 20 8 65 31.

10 (continuare) Dimensiuni. Celelalte reprezintă jocuri 126 .001 mm) 33 17 20 24 28 -8 19 -8 -4 10 -4 11 -5 13 -6 16 -33 10 -33 -17 5 -20 7 -24 8 -28 9 0 -21 -11 -24 -7 -28 -18 -31 -14 -35 21 11 9 24 17 2 28 18 2 31 24 9 35 25 5 0 -25 -12 -28 -8 -33 -21 -37 -17 -42 25 13 11 28 19 1 33 21 3 37 28 10 42 30 6 0 -30 -14 -33 -9 -39 -26 -45 -21 -51 30 16 13 33 22 1 39 25 4 45 34 13 51 37 8 0 -35 -16 -38 -10 -45 -30 -52 -24 -59 35 18 5 38 26 1 45 28 5 52 40 15 59 42 9 0 -40 -20 -45 -12 -52 -36 -61 -28 -68 40 21 18 45 31 2 52 33 6 61 47 18 68 49 10 0 -40 -20 -40 -12 -52 -36 -61 -28 -68 33 16 17 40 18 25 45 28 5 52 30 13 61 44 11 68 46 3 Exemplu: Diametrul alezajului carcasei 100 M6 0 35 Abaterea superioară a alezajului carcasei 18 Abaterea inferioară a -35 15 alezajului carcasei Strângere (sau joc) extrem. în micrometri (0. strângeri (sau jocuri) extreme şi probabile. alezaj carcasă minim Strângere (sau joc) probabil Strângere (sau joc) extrem. alezaj carcasă maxim Numerele cu roşu reprezintă strângeri.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 4. în micrometri (0. superior – inel exterior maxim.001 mm) (precizie normală) ∆dmp ∆Dmp M6 M7 N6 N7 P6 P7 Abaterile alezajului carcasei. în mm Dimensiunea nominală a alezajului Câmpul de toleranţă al inelului exterior Câmpul de toleranţă al aleza-0+ jului carcasei de la până la 30 50 0 -9 50 80 0 -11 50 80 0 -13 80 120 0 -15 120 150 0 -18 150 180 0 -25 Abateri. inferior – inel exterior minim.

5. În cele ce urmează se vor analiza deosebirile care apar în ceea ce priveşte solicitarea variabilă în secţiunea cea mai încărcată a căilor de rulare. Se consideră mai întâi un caz general. se datorează solicitărilor ciclice (de oboseală) ale căilor şi corpurilor de rulare.1 Relaţii cinematice la rulmenţi Analog.1).turaţia inelului interior. dacă se roteşte inelul interior sau inelul exterior al rulmentului. 5. Pentru exemplificare se ia cazul unui rulment radial cu role.5 ALEGEREA ŞI CALCULUL RULMENŢILOR 5. ni . B ne A Fr ni D cD i De Ve Vc Vi Dw Fig. (m). (rot/min). acela când ambele inele se rotesc (fig. La rostogolirea fără alunecare.1) 60 unde Di este diametrul căii de rulare a inelului interior. viteza punctului A al rolei este egală cu viteza periferică a punctului conjugat de pe calea de rulare a inelului interior: π ⋅ Di Vi = ⋅n i (m/s) (5.1 Relaţii cinematice şi solicitările ciclice ale elementelor rulmentului Ieşirea din uz a rulmenţilor. în cazul unui montaj şi a unei exploatări corecte a lor. viteza punctului B este: 127 .

ale corpurilor de rulare peste un anumit punct din zona încărcată de pe calea de rulare. (rot/min). ne .6) şi (5.3) 2 60 în care: D + De = Di + Dw = De − Dw . ni = 0 . ne = n şi. iar relaţia (5. ne = 0 . Dw .4) Dc = i 2 Dc este diametrul cercului centrelor rolelor.6) nci = ⎜1 − w ⎟ Dc ⎠ 2⎝ Când inelul interior este fix şi cel exterior se roteşte.5).Lagăre cu rulmenţi π ⋅ De (5.turaţia inelului exterior.diametrul rolelor.7) ⎜1 + ⎟ Dc ⎠ 2⎝ În aceste relaţii. Centrul rolei execută o mişcare de rotaţie în jurul axei rulmentului. din relaţia (5. interioară sau exterioară.3) reiese: n ⋅D n ⋅D (5. iar cel exterior este fix.5) devine: n⎛ D ⎞ (5. Dacă inelul interior este rotitor.turaţia centrului rolei (turaţia coliviei). rezultă: n ⎛ Dw ⎞ (5.2). Viteza sa periferică este: V + Vi π ⋅ Dc Vc = e = ⋅ nc (5. indicii i şi e arată care este inelul rotitor.2) ⋅ ne (m/s) 60 unde De este diametrul căii de rulare a inelului exterior.1) şi (5. în unitatea de timp. Deoarece rola este rigidă. Ţinând seama de (5. Durabilitatea rulmentului depinde de numărul de treceri. ni = n .5) nc = i i + e e 2 ⋅ Dc 2 ⋅ Dc Ve = Cazul în care ambele inele se rotesc este întâlnit mai rar. din relaţia (5. (5. trec toate cele z corpuri de rulare printr-un anumit punct al inelului. nce = 128 . deci există z treceri. nc . (m). La o rotaţie completă a coliviei faţă de un inel.7) se observă că turaţia coliviei este mai mare atunci când inelul exterior este rotitor. Comparând relaţiile (5. viteza punctelor sale cuprinse între A şi B variază liniar.

11) Numărul de treceri peste punctul B al inelului exterior.15).8).10).2 (vezi relaţia 5. În realitate rulmenţii unui lot 129 .12) 2 Comparând relaţiile (5.12).11). iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante. cel exterior .Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă inelul interior este rotitor. la turaţie constantă. iar numărul de treceri peste punctul A al inelului interior este: f ii = (n − nci ) ⋅ z (5. în acest caz. iar forţa radială Fr are direcţia şi sensul constante. la calculul sarcinii dinamice echivalente Pe a rulmenţilor se ţine seama dacă se roteşte inelul exterior. care funcţionează în aceleaşi condiţii.10). este cea a inelului interior (punctul A. este: n − nce ⋅z (5.11). În consecinţă. Inelul interior va fi. analog cu (5. sub sarcină. ca urmare. atunci numărul de treceri în unitatea de timp peste punctul B al inelului exterior este: f ei = nci ⋅ z (5. până la apariţia primelor semne de oboseală (pitting) pe unul din inelele rulmentului sau pe corpurile de rulare. relaţia 5. sau numărul de ore de funcţionare ale rulmentului.10) 2 Dacă inelul exterior este rotitor. inelul cel mai solicitat al rulmentului şi.fix. jumătate din contacte se fac în zona neîncărcată şi deci numărul de treceri care trebuie luat în considerare este: n − nci f ii = ⋅z (5. el determină în final durabilitatea rulmentului. nu ating aceeaşi durabilitate. atunci numărul trecerilor în unitatea de timp peste punctul A al inelului interior fix este: f ie = nce ⋅ z (5. Sarcina dinamică de bază. (5. în această situaţie. (5. Prin durabilitatea unui rulment se înţelege numărul de rotaţii (în milioane de rotaţii).2 Durabilitatea. iar forţa are direcţia şi sensul constante. se realizează în cazul rotirii inelului exterior. cel interior .8) Turaţia relativă a coliviei faţă de inelul interior este (n − nci ) .9) Deoarece inelul interior se roteşte. prin introducerea unui coeficient de multiplicare V = 1.fix. se observă că numărul cel mai mare de treceri ale rolelor peste un punct al căii de rulare. f ee = 5. (5. iar încărcarea cea mai defavorabilă. Aplicaţiile practice şi încercările de laborator au demonstrat că rulmenţii “identici”.

cu aceeaşi tehnologie de tratament termic etc. Aceasta este (în milioane de rotaţii): ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ (mil. care funcţionează în aceleaşi condiţii. prevăzute. Se ajunge. atunci probabilitatea ca ei să funcţioneze fără a se defecta în acest interval este de 90%. pentru duritate etc. atunci durabilitatea rulmentului va fi mai mică. Pornind de la relaţia (5. Rulmenţii astfel calculaţi au o fiabilitate de 90% (fiabilitatea este probabilitatea ca o piesă să funcţioneze fără defecţiuni într-un interval de timp dat). Relaţia (5. Durabilitatea nominală este durabilitatea atinsă sau depăşită de 90% din rulmenţii aparent identici ai unui lot.sarcina pur radială care încarcă rulmentul. adică 10% din rulmenţi nu au atins această valoare a durabilităţii). aşa cum se va arăta mai jos (relaţiile 5. În majoritatea situaţiilor. În acest caz P este sarcina pur axială din rulment. în funcţie de precizia urmărită.un exponent care are valoarea 3 pentru rulmenţii cu bile şi 10/3 pentru cei cu role. dacă rulmenţii se calculează pe baza durabilităţii nominale. inelul exterior fix. unde P . chiar dacă sunt fabricaţi din aceeaşi şarjă de material. cu aceleaşi reglaje iniţiale ale maşinilor. Oricât ar fi de mici. sens şi mărime constante.27. de direcţie.29). sens şi mărime constante pentru care durabilitatea nominală L10 a unui lot de p 130 .13) şi făcând L10 = 1 se poate deduce semnificaţia sarcinii dinamice de bază C (C = P) . Ele conduc la existenţa unei plaje de durabilităţi pentru rulmenţii “identici”. Durabilitatea nominală se notează cu L10 ( 100 − 90 = 10 . la definirea durabilităţii nominale (conform normelor ISO). Dacă se doreşte ca rulmenţii să aibă o fiabilitate mai mare. Relaţia durabilităţii Relaţia prin care se poate calcula durabilitatea nominală a fost stabilită de Lundberg şi Palmgren în următoarele condiţii de încercare a loturilor de rulmenţi “identici”: sarcină radială de direcţie. 5. Ea este sarcina pur radială. 5.28. astfel. p .13) ⎝P⎠ C este sarcina dinamică de bază a rulmentului. De aceea. sens şi mărime constante. inelul interior rotitor. Scăderea ei se reflectă printr-un factor de corecţie subunitar. de direcţie. Faptul acesta se datorează abaterilor (toleranţelor) dimensionale. rulmenţii sunt calculaţi luându-se în considerare durabilitatea nominală L10 . rot) (5. este necesar ca predicţia unei durabilităţi să se bazeze pe evaluarea statistică a durabilităţii unui mare număr de rulmenţi “identici” care funcţionează în aceleaşi condiţii.13) se poate aplica şi pentru rulmenţii axiali. încărcaţi cu o sarcină pur axială.Lagăre cu rulmenţi sunt doar aparent identici. de formă. acestea totuşi există. Altfel spus.

care să se conformeze condiţiilor menţionate. după cum se va vedea mai departe (§ 5. Pentru evitarea unor confuzii pe care le-ar putea induce modul de utilizare a diferitelor notaţii. sens şi mărime constante care determină aceeaşi durabilitate nominală ca şi sarcina reală.13) pentru determinarea durabilităţii nominale L10 pentru cazul real de încărcare. Problema constă.17) în funcţie de valoarea raportului Fa / Fr . În relaţia (5.15) Dacă un rulment care are inelul interior rotitor şi cel exterior fix este încărcat cu o sarcină combinată. Se atrage atenţia să nu se confunde forţa axială totală din rulmenţi cu forţele axiale care acţionează asupra roţilor dinţate de pe arborele respectiv sau cu rezultanta acestor forţe. Prin sarcină dinamică echivalentă se înţelege sarcina pur radială. sens şi mărime constante.7). încărcat cu o sarcină radială Fr . în cele ce urmează se va nota sarcina dinamică echivalentă cu Pe .Alegerea şi calculul rulmenţilor rulmenţi aparent identici . de direcţie. se poate utiliza relaţia (5.3 Sarcina dinamică echivalentă Dacă rulmenţii funcţionează în alte condiţii decât cele în care s-a stabilit relaţia (5. constantă ca direcţie.14) - Dacă un rulment.factorul forţei axiale. atunci sarcina dinamică echivalentă este: Pe = VFr (5. având componentele Fr (radială) şi Fa (forţa axială totală din rulmentul respectiv). Relaţia (5. inel exterior fix). 5. fictivă. inel interior rotitor. sens şi mărime are inelul exterior rotitor şi cel interior fix.17) X este factorul forţei radiale. cu inelul interior rotitor şi inelul exterior fix.16) sau Pe = XFr + YFa (5. în calcularea unei sarcini dinamice echivalente celei reale.13) devine: ⎛C L10 = ⎜ ⎜P ⎝ e ⎞ ⎟ ⎟ (mil.5. iar Y . este de 1 milion de rotaţii. atunci sarcina dinamică echivalentă poate avea una din expresiile: Pe = Fr (5. rot) ⎠ p (5. sens şi mărime constante.13) (sarcină pur radială de direcţie. de direcţie. de fapt. O dată calculată sarcina dinamică echivalentă. Forţa axială totală din rulmenţi 131 - . atunci situaţia reală trebuie transformată în una echivalentă.

3 1. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) este: Pec = f d Pe (5. sens şi mărime constante dar are inelul exterior rotitor şi cel interior fix. atunci se va utiliza coeficientul de multiplicare V = 1.3 [1]).1 1. valorile lui Pe trebuie corectate cu coeficienţi care ţin seama de încărcările suplimentare datorate angrenajelor.20).0 fpb. ff ≤ 20 µm fpb.1 – 1.2 : Pe = VFr Pe = XVFr + YFa (5. ff > 100 µm Cu coeficientul dinamic din relaţia (5. în tabelele 5. 5.21) iar relaţia finală pentru calculul durabilităţii nominale L10 devine: ⎛C ⎞ L10 = ⎜ ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil. 5. ff = 20-100 µm fpb.2 [14]). Tabelul 5.14 şi 5. neuniformităţii funcţionării maşinii etc.1 [1]). 5. f m ia în considerare sarcinile suplimentare care apar la rulajul autovehiculelor (tab.21). f s ţine seama de forţele suplimentare care rezultă din funcţionarea maşinii (tab.18) (5.5 – 2. se ia în considerare coeficientul dinamic care are expresia [1]: fd = fk fs fm (5. În realitate rulmenţii sunt încărcaţi cu sarcini efective diferite de cele nominale.20) unde f k ţine seama de precizia roţilor dinţate montate pe arborii rezemaţi în rulmenţii calculaţi (tab. rot ) (5.15) – (5.05 – 1.19) Valorile sarcinilor dinamice echivalente care ar rezulta din relaţiile (5. Astfel. De aceea.1 Valori pentru coeficientul fk Angrenaj Precizie ridicată Precizie normală Angrenaje turnate neprelucrate Abaterea pasului de bază fpb şi eroarea de formă a profilului ff fk 1.19) sunt calculate pe baza forţelor nominale (teoretice) care apar în elementele transmisiei (de exemplu în angrenaje).22) 132 .Lagăre cu rulmenţi - se calculează după o metodologie care se prezintă în paragrafele în care sunt tratate diferitele situaţii (de exemplu. Dacă un rulment este încărcat cu o sarcină combinată de direcţie.

recomandate pentru diferite tipuri de maşini şi utilaje.3 -2 1.1 – 1.2 Valori pentru coeficientul fs Utilizarea Utilaje de prelucrare Laminoare – transportor unisens cu role – transportor în ambele sensuri Laminor la cald pentru sârmă şi benzi.0 – 1. Laminor la rece.0 1. Banc pentru trefilat sârmă Ghilotine.3 1. Tabelul 5.2 1.5 1.0 – 1. maşini de rectificat Strunguri Maşini pentru prelucrarea materialului lemnos-fibros Maşini pentru hârtie Defibrator.2 – 1.1 1.1 – 1. maşini de spălat Maşini pentru industria alimentară Mori pentru cereale Mori pentru aluat Valţ de frământat Maşini de forţă Motoare electrice.4 sunt date durabilităţile nominale.2 1. adesea.6 1. n (rot/min).0 – 1. moară cu conuri Calandru Fierăstraie circulare sau cu bandă.1 – 1.1 1.5 – 2.5 – 2. mai practic ca durabilitatea nominală să se exprime direct în ore de funcţionare (L10h ): L10 h 16666 16666 ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ n n ⎝ Pec ⎠ p (h) (5. funiculare.2 1. ascensoare Transport minier Transport vibrator Maşini de preparare şi extracţie Cuptoare rotative de ciment şi răcitoare rotative Uscător cu tobă Maşini de sortat după granulaţie şi sortat minereu Mori cu bile.2 – 1.4 – 1. maşini de filat Războaie.2 1. atunci este.8 1. turbine Motoare folosite la mijloacele de transport Maşini de ridicat şi transportat Benzi de transportor.3 1.5 133 .5 1.5 – 2. teleferice Macarale.5 1. rafinor.3 1.2 – 1.1 – 1. site oscilante Excavator fs 1.1 – 1.5 – 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Dacă turaţia este constantă. concasoare. strunguri Maşini textile Cadre. în ore de funcţionare.8 1.2 – 1.7 1.3 – 1.5 1.1 – 1.23) În tabelul 5.2 – 1. maşini de ştanţat Maşini de găurit.3 – 1.0 – 1. freze.5 – 2.0 1.3 1.3 – 1.1 1.4 1. mori cu ciocane.3 1.6 1.5 – 1. mori tubulare.

autoutilitare cu remorcă Autovehicule „cross .1.3 Valori pentru coeficientul fm [după 9] Tipul autovehiculului Automobile. tractoare agricole fm 1.50 3.5 1.7 Tabelul 5.country” (pentru orice teren).100 20 12 . în mii ore 1.50 134 .4 Valori recomandate pentru durabilitatea nominală (ore de funcţionare) Utilizarea Motoare electrice Pentru aparate menajere Mici de serie Medii şi pentru tracţiune electrică Mari Echipamente de birou şi de calcul Laminoare Laminoare Reductoare pentru laminoare Construcţii navale Lagărele arborelui port-elice Reductoare mari de navă Construcţii mecanice Compresoare Reductoare universale mici Reductoare universale medii Ventilatoare mici Ventilatoare medii Ventilatoare mari Pompe centrifuge Centrifuge Transportoare cu bandă Concasoare Malaxoare mari Maşini de imprimat Maşini pentru hârtie Maşini textile Maşini-unelte Maşini pentru prelucrat lemnul Maşini pentru mase plastice Maşini pentru materiale de construcţii Durata de funcţionare.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.22 5 – 10 20 .5. autobuze.5 – 20 8 – 20 15 – 30 8 – 20 15 – 45 45 – 85 8 – 45 15 – 30 15 – 85 20 – 30 30 – 50 20 – 50 50 – 200 20 – 50 15 – 30 20 – 50 20 – 50 10 .3 1...7 – 4 8 – 20 15 – 32 20 – 45 15 . motociclete Camioane.

5 3 3. în milioane de kilometri.. cu o amplitudine unghiulară α [°]. Variaţia lui ft este liniară. cu relaţia: L10 s πD πD ⎛ C ⎞ = L10 = ⎜ ⎟ 1000 1000 ⎝ Pec ⎠ p ( mil.. durabilitatea nominală.666 300 0. în special pentru rulmenţii roţilor. La calculul unor astfel de rulmenţi se corectează sarcina lor dinamică de bază cu un coeficient de temperatură ft (tab. atunci capacitatea lor portantă se micşorează. În tabelul 5.5 se indică durabilităţile nominale L10s pentru diferite tipuri de vehicule. autocare Osii de vehicule feroviare: Vagoane (cu sarcina maximă constantă pe osie) Vagoane de transport urban şi suburban Vagon pentru liniile magistrale Automotoare pentru liniile magistrale Locomotive diesel sau electrice pentru liniile magistrale L10s (mil.5 Durabilităţi nominale pentru rulmenţii autovehiculelor Tipul autovehiculului Roţi de vehicule rutiere: Automobile Camioane..8 1. cicluri ) 2α 2α ⎝ Pec ⎠ Dacă amplitudinea este foarte mică. (m).800 250 0.5 În cazul rulmenţilor care efectuează nu o mişcare de rotaţie.6 Coeficientul de temperatură ft Temperatura de funcţionare (ºC) Coeficientul de temperatură.6 0. ft 150 1 175 0. Tabelul 5. exprimată în milioane de cicluri. km) 0.24) unde D este diametrul exterior al roţii. 5.867 225 0.733 275 0. durabilitatea nominală se exprimă.. se determină cu relaţia: 180 180 ⎛ C ⎞ (5.3 0. în general. ci una de oscilaţie. atunci calculul lui L10osc nu se justifică.4 3.Alegerea şi calculul rulmenţilor Pentru vehiculele rutiere sau feroviare. Tabelul 5.934 200 0. Dacă rulmenţii funcţionează la temperaturi ridicate (peste 150 oC).25) L10 osc = L10 = ⎜ ⎟ ( mil. km ) (5.6).600 p 135 . Cauza principală o constituie micşorarea durităţii.

iar indicele a indică faptul că s-a ţinut seama de factorii de corecţie a(1. cât şi în milioane de km: p 16666 ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ n ⎝ Pec ⎠ πD ⎛ C ⎞ Lna = a1a2 a3 ⎜ ⎟ 1000 ⎝ Pec ⎠ p p (h) (5.27) Lna = a1a2 a3 L10 = a1a2 a3 ⎜ ⎟ ( mil.24). pentru anumite fiabilităţi. atunci durabilitatea corectată poate fi exprimată atât în ore. Ea nu ţine. însă. seama de alte situaţii posibile.29) ( mil.23) şi (5. indicele n. Norma ISO 281/1 prevede relaţia de calcul a durabilităţii nominale pentru situaţiile de mai sus: ⎛C ⎞ (5. adică L4a ).26) 5. cu relaţia: 136 . se va scrie L(100 – 96)a. materialul rulmenţilor – diferit de cel “standard”. În aceste relaţii. rot ) (5. km ) În relaţiile de mai sus: a1 este factorul de corecţie pentru o fiabilitate diferită de 90%. însă. reprezintă diferenţa dintre 100 % şi fiabilitatea impusă rulmentului (de exemplu.Lagăre cu rulmenţi În acest caz. a2 – factor de corecţie ce ţine seama de materialul rulmentului (pentru materiale uzuale. relaţia de calcul a durabilităţii nominale (5.7.22) pentru calculul durabilităţii nominale ţine seama doar de sarcină (cu corecţiile respective) şi implică o fiabilitate de 90% a rulmenţilor. atunci factorul de corecţie a1 are valoarea a1=1.3).2. la o fiabilitate de 96%. El poate fi.28) (5. Dacă proiectantul nu consideră necesară o fiabilitate mărită. care influenţează durabilitatea: fiabilitatea peste 90% a rulmenţilor. din simbolul Lna. a3 – factor de corecţie pentru condiţii de funcţionare neconvenţionale (în special pentru condiţiile de ungere). Factorul de corecţie a1 se dă.22) devine: ⎛ fC⎞ L10 = ⎜ t ⎟ ⎝ Pec ⎠ p ( mil.4 Durabilitatea nominală corectată Relaţia (5. calculat pentru orice valoare a fiabilităţii. în tabelul 5. a2=1) . vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare – diferită de cea necesară. rot ) ⎝ Pec ⎠ Dacă se ţine seama de relaţiile (5.

1 0.7 d M 0.44 L2a 0.8 [14]. dM.7 Valori pentru factorul de corecţie a1 Fiabilitatea R (%) 90 95 96 97 98 99 2 (5. n – turaţia (rot/min).5a 0.8 n0.53 L3a 0. Tabelul 5.5 1 2 λ 5 7 a – condiţii “standard” de ungere. trebuie calculată mai întâi valoarea parametrului de ungere λ [după 26]: λ = 60 ⋅10−6 ν 0.2 Factorul de corecţie a3 137 .2 [26].8 Valori pentru factorul de corecţie a2 Tehnologia de elaborare Topire în aer Dezoxidare în vid Retopire în vid cu electrod consumabil a2 1 3 6 Pentru determinarea valorii factorului de corecţie a3.Alegerea şi calculul rulmenţilor ⎛ 100 ⎞ 3 a1 = 4.62 L4a 0. b – lubrifianţi cu aditivi EP şi filtrare fină.33 L1a 0.21 L0.31) unde ν este vâscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcţionare (mm /s).05 0.diametrul mediu al rulmentului: d M = ( d + D ) 2 (mm). Cu valoarea lui λ se determină a3 din figura 5. 5. care ţine seama de lubrifiant.5 L(100-R)a a1 L10a 1 L5a 0.2 0.5 0.48⎜ ln ⎟ R ⎠ ⎝ Factorul de corecţie a2 se dă în tabelul 5.2 a 0.6 (5.1 0. Fig.14 Tabelul 5. 2 3 2 a3 1 b 0.30) 99.

8 6.42 ISO VG 3 3.9 Clasele ISO de vâscozitate Limitele vâscozităţii Clasele ISO Vâscozitatea cinematice la 40ºC (mm2/s) de cinematică medie la 40ºC (mm2/s) vâscozitate min max ISO VG 2 2.2 1.50 16.20 ISO VG 46 46 41.14 5.40 50.50 ISO VG 22 22 19.20 74. 5.52 ISO VG 5 4.6 4.00 11.12 7.06 ISO VG 7 6.20 ISO VG 32 32 28. 10mm·s-1 /40ºC.80 35.2 2.80 ISO VG 100 100 90 110 ISO VG 150 150 135 165 ISO VG 220 220 198 242 ISO VG 320 320 288 352 ISO VG 460 460 414 506 ISO VG 680 680 612 748 ISO VG 1000 1000 900 1100 ISO VG 1500 1500 1350 1650 Din figura 5.3 Determinarea vâscozităţii necesare ν la temperatura de funcţionare a rulmentului Tabelul 5.98 2.80 24.3 [după 26] se poate determina vâscozitatea necesară a lubrifiantului pentru un rulment cu un anumit diametru mediu dM şi o anumită 138 .60 ISO VG 68 68 61.88 3. IV 95 200 300 500 mm 1000 20 30 40 50 60 70 80 ºC 100 Diametrul mediu al rulmentului dM Temperatura de funcţionare t Fig.00 ISO VG 15 15 13.Lagăre cu rulmenţi 500 mm 2 s 5 10 20 30 50 680 460 320 220 150 100 68 46 32 22 15 10 ISO VG 200 100 200 300 500 1000 20 2000 3000 5000 10000 20000 5 10 20 30 50 100 min-1 100 Vâscozitatea necesară ν Turaţia 50 n 10 Vâsc.48 ISO VG 10 10 9.

23) turaţia apare chiar explicit.Alegerea şi calculul rulmenţilor turaţie n. În relaţia (5. în interiorul unui interval.5 Sarcini echivalente la funcţionarea cu forţe şi turaţii variabile după anumite legi În relaţiile (5. (5. De asemenea. Turaţia este constantă. Direcţia şi sensul sunt constante dar mărimea ei variază continuu după o lege care poate fi asimilată unei variaţii în trepte (histograma cu linie întreruptă). [49]. De asemenea. va avea vâscozitatea necesară determinată anterior.21). există situaţii în care direcţia şi sensul se schimbă la anumite intervale de timp.9 se dau clasele de vâscozitate ISO (după norma ISO 3448). dacă turaţia n ≠ ct . De asemenea. din diagrama din dreapta se poate găsi clasa de vâscozitate.23). 5. Este de reţinut faptul că diagrama din dreapta este valabilă pentru un ulei cu indicele de vâscozitate IV egal cu 95. dar. sensul şi mărimea constante. La fel. În cele ce urmează se prezintă diverse situaţii. se va calcula o turaţie echivalentă cu care se va opera în relaţia (5.4 cu o sarcină radială. turaţia s-a considerat constantă. a uleiului care. (5.5. În tabelul 5. dar mărimea ei variază în timp. O serie de alte aspecte privind durabilitatea rulmenţilor sunt tratate în lucrările [48]. cu care.23) forţa care încărca rulmentul avea direcţia constantă (radială sau nu). 5.32) 139 . apoi. (5.19). pentru toate cazurile pentru care s-au folosit relaţiile de mai sus. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni forţa are valoarea constantă Fi. atunci rezultă că uleiul care va fi ales trebuie să aibă la 40oC o vâscozitate cinematică medie de 100 mm2/s (clasa ISO VG 100). ele rămân constante. Dacă temperatura de funcţionare este de 80oC (diagrama din dreapta). În acest caz sarcina dinamică echivalentă este: Pe = p ∑F 1 n p i Ni N (5. Există situaţii în care forţa rămâne constantă ca direcţie şi sens. la un diametru mediu de 90 mm al rulmentului şi o turaţie de 1000 rot/min rezultă o vâscozitate necesară de 20 mm2/s la temperatura de funcţionare. În toate acestea se vor propune relaţii pentru calculul sarcinii dinamice echivalente Pe.1 Forţă a cărei mărime variază în trepte Se consideră cazul unei încărcări a rulmentului ca în figura 5. În exemplul din figură.14) – (5.22). se va opera în relaţiile mai sus menţionate. după ISO. la temperatura de funcţionare considerată cunoscută.

F N1 N2 N3 N Nn Nr. 140 .13). p – exponentul menţionat la relaţia (5. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = f e (F1 + F2 ) (5. Fi – forţa de valoare constantă (N) pe parcursul a Ni rotaţii.5.5.4 Variaţie continuă.33) Pe = min 3 5.6. la turaţie constantă.34) unde coeficientul fe se determină din diagrama din figura 5. 5. de mărime constantă (de exemplu o masă dezechilibrată aflată pe acel rotor).2 Forţă radială a cărei mărime variază liniar Dacă forţa are direcţia (radială) şi sensul constant. dintre care una este rotitoare Dacă forţa (fig. dar mărimea ei variază liniar între o valoare minimă Fmin şi una maximă Fmax.3 Forţă cu două componente radiale. atunci sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: F + 2 Fmax (5. rotaţii Fig.5) are o componentă radială F1 de direcţie. asimilabilă unei variaţii în trepte 5.Lagăre cu rulmenţi unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul. sens şi mărime constante (de exemplu greutatea unui rotor) şi o componentă F2 rotativă. 5.

3 0.0 0.70 0 0.0 Fig.80 0.9 a b c 0.90 F2 0.85 0.35) Coeficienţii de sarcină V1 şi V2. respectiv celei minime Fmin. 26]: Pe = V1 Fmax + V2 Fmin (5.6 0. 26].5 f) Sinusoidală 0.6 g) Parabolică 0.6 v1 0. care se aplică valorii maxime Fmax a forţei. 5.4 v2 d) Sinusoidală e) Liniară 0.7 0.2 0.2 b) Parabolică 0.1 a) Eliptică F t Fmax Fmin 0. se determină din figura 5.95 0.3 0.0 F1 F1 + F2 Fig.7 d e 0. 0. 5.8 1.9 1.6 Coeficientul fe 5.5 Fmin/Fmax 0.5.4 0.6 0.2 0. 5.4 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor fe 1.75 F1 0.4 h 0.5 Forţă cu o componentă rotativă Fig.8 0.7 Coeficienţii de sarcină 141 .1 0.4 Forţă radială a cărei mărime variază ciclic În acest caz forţa are direcţie radială şi sens constant dar mărimea ei variază ciclic după o anumită lege.5 f g 0. Turaţia este constantă.8 0.3 c) Sinusoidală 0.7 [după 22. Pentru această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [22.7 h) Eliptică 0 0.

37) N unde N este numărul total de rotaţii pe care îl efectuează rulmentul în intervalul de timp pentru care este calculat.17). cu perioada T. pentru calculul rulmenţilor unui arbore. ∑P 1 m p ei Ni 5. Cu alte cuvinte. iar expresiile sarcinii dinamice echivalente sunt cele date de relaţia (5. Turaţia este constantă. de o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă Situaţia aceasta a fost amintită la § 5. Utilizarea uneia sau alteia dintre cele două formule. atunci sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = ∑q n F i i p 1 m p i ∑q n i 1 m (5.17): Pe = XFr + YFa pentru care semnificaţiile diferiţilor termeni sau factori au fost prezentate sub relaţia (5.5. Pe parcursul unui număr de rotaţii Ni . Dacă se face notaţia qi = t i / T . cu paliere constante Sarcina (de direcţie radială) variază ciclic. având o componentă radială şi una axială. În această situaţie sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = p (5.13). există un număr m de intervale (“paliere”) de timp ti în care turaţia are o valoare constantă ni.3. În cadrul acestei perioade. de 142 . a cărei direcţie şi mărime se modifică pe paliere Forţa este combinată.Lagăre cu rulmenţi 5. sarcina combinată variază atât ca direcţie cât şi ca mărime. 5. iar sarcina are valoarea constantă Fi.16): Pe = Fr sau de relaţia (5. dar pe fiecare palier are o anumită direcţie (constantă pe acel palier) şi o anumită mărime (constantă pe acel palier).5 Forţă şi turaţie variabile.36) i unde p are semnificaţia de la relaţia (5. iar sarcina dinamică echivalentă este Pei ( Pei = Fri sau Pe i = XFr i + YFa i ).6 Forţă combinată.5. dacă ei sunt încărcaţi cu o forţă combinată.5. componentele au valori constante Fri şi Fai.7 Forţă combinată.

care.38) Fr atunci se aplică relaţia (5.39) Pe = XFr + YFa 5. . atinge valoarea de 4000 MPa.rulmentul se roteşte sub sarcină cu turaţii n < 10 rot/min . în cataloagele firmelor producătoare. . Dacă forţa exterioară F aplicată unui rulment care funcţionează în condiţiile de mai sus este o forţă combinată. Această sarcină produce o deformaţie plastică de 1/10000 din diametrul corpului de rulare.rulmentul nu se roteşte şi este încărcat cu o sarcină continuă sau intermitentă. pentru toţi rulmenţii la care este cazul.Alegerea şi calculul rulmenţilor o direcţie constantă oarecare şi de mărime constantă. dacă: Fa ≤e (5. C0. iar la rulmenţii radiali cu bile. . având o componentă radială Fr şi una axială Fa atunci se operează cu o sarcină statică echivalentă P0 care este o forţă fictivă radială sau axială (în cazul rulmenţilor axiali) care produce o deformaţie plastică identică cu cea produsă de forţa reală. sub sarcină. Mărimea unui rulment care trebuie ales într-o aplicaţie tehnică se stabileşte pe baza sarcinii statice de bază şi nu pe baza sarcinii dinamice de bază în următoarele situaţii: . Valoarea numerică a acestei mărimi e este dată. depinde de geometria internă a rulmentului. încărcaţi şi cu o componentă axială. depinde de valoarea raportului. Acest raport se compară cu o mărime e.6 Sarcina statică de bază Sarcina statică de bază ( C 0 ) este sarcina radială (pentru rulmenţii radiali) sau sarcina axială centrică (pentru rulmenţii axiali) sub acţiunea căreia tensiunea hertziană. dintre forţa axială totală Fa din rulmentul respectiv şi forţa radială Fr care încarcă acel rulment.17) Pe = Fr Fa >e Fr (5. 143 .rulmentul se roteşte cu turaţii n > 10 rot/min dar în intervalul unei fracţiuni de rotaţie suportă şocuri severe. pentru fiecare rulment. la contactul dintre calea de rulare şi corpul de rulare cel mai încărcat. la rulmenţii radiali-axiali cu role conice. mici oscilaţii.16) iar dacă atunci se aplică relaţia (5. după cum ea poate fi regăsită şi în tabelele din acest volum. Astfel. mărimea e mai depinde şi de sarcina statică de bază a rulmentului.rulmentul efectuează.

10 Valori ale coeficientului de siguranţă static S0 Condiţii de funcţionare Fără şocuri Nu sunt cerinţe deosebite privind funcţionarea lină Mişcări de oscilaţie cu frecvenţă mică Normale Mişcări line şi rotire precisă Cu şocuri Cerinţe ridicate privind precizia de rotaţie şi funcţionarea lină S0 ≥1 ≥2 ≥3 ≥4 Condiţia de verificare a rulmentului la solicitarea statică este: C 0 nec ≤ C 0 (5. cu care se verifică rulmentul (sau se alege mărimea rulmentului) se determină cu relaţia: C 0 nec = S 0 P0 (5. rulmenţi axiali-radiali sarcina statică echivalentă se determină cu o relaţie de forma: P0 = X 0 Fr + Y0 Fa (5. Valori orientative pentru acest coeficient se dau în tabelul 5. rulmenţii oscilanţi cu bile sau cu role butoi. 144 .42) Pentru rulmenţii axial-oscilanţi cu role se utilizează relaţia de tipul (5. Fa .factorul radial. Tabelul 5.41) Pentru rulmenţii axiali cu bile sau cu role: P0 = Fa (5. X 0 . Pentru rulmenţii radiali cu role cilindrice. rulmenţii cu ace: P0 = Fr (5.43) unde S 0 este coeficientul de siguranţă static. Y0 . respectiv axială a forţei combinate.10 [după 23].40) unde Fr .Lagăre cu rulmenţi Pentru rulmenţii radiali şi radiali-axiali cu bile.44) în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului.componenta radială.40). dată în cataloagele de rulmenţi. Sarcina statică de bază necesară.factorul axial.

axiale. care permit proiectantului să-şi stabilească o strategie de alegere şi de calcul al rulmenţilor. cu tronsonul care urmează. se poate alege 145 16666 ⎛ C ⎜ a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec p .Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. în primul rând. un rulment trebuie să aibă o durabilitate efectivă (cu fiabilitatea aleasă de proiectant) cel puţin egală cu durabilitatea necesară. tipul sarcinilor (radiale.1 şi figura 1.28) a durabilităţii. în principiu. precum şi din condiţia ca toate organele care se află pe arborele respectiv. Cunoscând diametrul fusului rulmentului. tronsonul pentru etanşare. Dimensionarea arborelui Dimensionarea arborelui implică şi stabilirea diametrului fusurilor pentru rulmenţi. Pentru exemplificare şi pentru continuarea prezentării. în tabelul 5. Această condiţie. se va utiliza relaţia (5.4). Un rulment este considerat. combinate) etc. De aceea. de montaj. cel mult egal. De asemenea pot rezulta turaţia arborelui. fără şocuri). Traseul „direct” Acest traseu se bazează pe logica proiectării unei transmisii. Alegerea tipului rulmentului La alegerea tipului rulmentului se ţine seama de condiţiile temei de proiect. exprimată în ore de funcţionare (pentru care se dau valorile recomandate. Explicitând. cu particularităţile sale funcţionale. Etapele sale principale sunt: 1. dacă este îndeplinită condiţia enunţată mai sus: Lna ≥ Lhnec (5. în funcţie de rolul funcţional al fiecărui tronson (capăt de arbore. 2. Sunt posibile. de exemplu roţi dinţate etc. Tabelul 1.).46) ⎟ ≥ Lhnec ⎠ Această relaţie ne permite să urmărim logica alegerii unuia din cele două trasee de calcul al rulmenţilor. fusul de rulment. bine ales. diametrele fusurilor pentru rulmenţi rezultă cu o destul de mare probabilitate de a fi corect determinate.45) unde Lhnec este durabilitatea necesară. rezultă: ⎞ ⎟ (5.7 Consideraţii privind alegerea şi calculul rulmenţilor pe baza sarcinii dinamice echivalente O temă de proiectare conţine întotdeauna date iniţiale. doar pe baza acestor considerente funcţionale şi de montaj. Din aceste condiţii rezultă. În condiţiile unei teme date. tronsonul pentru montarea unor organe pe arbore. două trasee pentru alegerea şi calculul rulmenţilor. în final. implică faptul ca un tronson anterior să aibă diametrul nominal mai mic. tipul încărcării (cu şocuri. Acest lucru decurge din logica succesiunii tronsoanelor unui arbore. să poată fi montate. utilajul de proiectat.3 pot oferi informaţii utile pentru alegerea unui anumit tip de rulment.

precum şi condiţia (5. montate pe arbore. Stabilind. ceea ce conduce la alte valori ale reacţiunilor şi la alte valori ale lui Pec . 2. se poate alege un rulment de alt tip. ci numai cu o anumită aproximaţie. Din acestea două rezultă: ⎛ ⎞p nLhnec C ≥ Pec ⎜ (5. Pe de altă parte se poate poziţiona centrul de presiune al rulmentului. în acest caz se ajunge la premizele traseului direct. În final se poate calcula.5. atunci se poate calcula durabilitatea corectată Lna. 2. să se cunoască lungimile diferitelor tronsoane ale arborelui. De asemenea. Pec să fie cunoscută.45) nu este îndeplinită. trebuie. a roţilor de curea etc. metodologia de alegere şi de calcul a rulmenţilor. se poate observa că. după ce rulmentul a fost ales pe baza relaţiei (5. pentru fiecare rulment. la acest moment. 3. În felul acesta rezultă. va avea în vedere traseul direct. care va fi prezentată în cele ce urmează. Din relaţia de mai sus rezultă că. 1 146 .47).47) ⎟ ⋅ a a a 16666 1 2 3 ⎠ ⎝ Traseul acesta are un neajuns important. dar care îndeplineşte condiţiile funcţionale necesare pentru încărcarea din tema de proiectare. pornind de la durabilitatea necesară Lhnec şi folosind relaţia (5.9.29). Calcului ei presupune ca proiectantul să cunoască poziţia centrelor de presiune ale rulmenţilor (deci poziţia reazemelor). deci centrele de presiune nu pot fi precis poziţionate. Dacă condiţia (5. rulmenţii nu au fost încă aleşi. poziţia reazemelor arborelui şi cunoscând şi poziţia roţilor dinţate. Or. atunci se alege un rulment de acelaşi tip. sarcina dinamică echivalentă corectată (de calcul) Pec . Ţinând seama de consideraţiile de mai sus. În plus. dar de o serie care are sarcina dinamică de bază C mai mare (pentru acelaşi diametru al fusului). deoarece centrele de presiune nu sunt sau nu pot fi plasate în poziţiile luate iniţial cu aproximaţie. trebuie ca sarcina dinamică echivalentă de calcul. precum şi comentariile legate de acestea). care depinde de experienţa proiectantului şi de abilitatea lui.45). pentru a putea calcula reacţiunile.7. De asemenea. în acest mod. oricum. pentru a calcula reacţiunile. 2. cu nişte raţionamente simple pot fi stabilite şi diametrele tronsoanelor şi. De aceea. Verificarea rulmentului Dacă se cunosc valorile lui C şi Pec . iar rulmentul poate fi verificat cu formula (5. sarcina dinamică de bază C a rulmentului.45). nu este exclus ca. Traseul „indirect” Acest traseu pleacă de la ideea calculării sarcinii dinamice de bază C. tot din catalog. să fie necesar să se reia calculul. pentru a calcula C. adică se stabileşte poziţia reazemului (vezi figurile 2.Lagăre cu rulmenţi dimensiunea rulmentului (seria lui) din catalog.10. se pot calcula reacţiunile din reazeme.

să fie stabilizat termic. . condiţiile de mediu.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. 5. predimensionare. Pentru rulmentul ales. 1. Alegerea tipului rulmentului. axiale) care acţionează asupra acestor organe ale 147 . Aceste condiţii pot fi. un rulment dintr-o anumită serie. la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. prezentată mai jos. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. să aibă precizie mărită.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. să aibă joc mărit. condiţiile de gabarit. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. să aibă etanşare proprie pe o parte sau pe ambele părţi etc. Lhnec . care reies din tema de proiectare. b. să fie silenţios. Se alege. relaţiile dimensionale între piesele vecine. precum şi alte specificaţii necesare calculului.8.1 Metodologia generală Metodologia generală. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . unele din condiţiile iniţiale vor servi la alegerea ulterioară a seriei de rulmenţi.).rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). Lnec . De asemenea. preliminar. în ore. Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui. Ea are în vedere traseul direct şi este exemplificată pentru un arbore montat pe două lagăre. 2. satisfăcute. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice. Rezultatul acestei etape constă în: a.). 4. Se pot calcula forţele (tangenţiale. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. în general.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. Stabilirea durabilităţii necesare. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. 3. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5. sau în milioane de rotaţii. b. regimul de lucru. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: .8 Metodologie de alegere şi de calcul al rulmenţilor 5. . Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. roţi de curea etc. radiale. .

în numeroase situaţii. FrI atunci PeI = FrI (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . reacţiunile vor fi H I şi H II .49) şi FrII = H II + V II 2 2 6. respectiv FaII / FrII . Acestea sunt forţe axiale totale din rulmenţii calculaţi (a nu se confunda cu forţele axiale din angrenaje sau cu rezultanta acestora în cazul că pe arbore se află două roţi dinţate).53) În aceste relaţii valorile lui e (I şi II) se dau în cataloagele de rulmenţi pentru fiecare rulment. Opţiunea pentru una din aceste două relaţii este determinată de raportul FaI / FrI .52) (5. Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. Fie componentele axiale FaI şi FaII . Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. Cazul 2 F Dacă aI > e I . FrI 148 . aceste reacţiuni sunt forţe radiale. se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme.49).fix) (5. Componentele radiale se determină cu relaţiile (5. Ca urmare.48) (5. în cele două plane reciproc perpendiculare. precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe.Lagăre cu rulmenţi transmisiei. H şi V .38) şi (5. dacă atunci PeII = FrII sau PeII = VFrII (5. 7.17). roţi de curea etc. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului. Rulmenţii sunt încărcaţi.48) şi (5. cu sarcini combinate. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5.39): Cazul 1 F Dacă aI ≤ e I . conform situaţiilor (5. respectiv V I şi V II . Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţiile (5.50) sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . care au o componentă radială şi una axială. Ele se calculează după o metodologie care va fi prezentată la fiecare dintre cazurile tratate în acest volum. notaţi cu I şi II .51) FaII ≤ e II . FrII Analog.fix)(5..16) sau (5.

fix) (5. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară.54) sau PeI = X I VFrI + YI FaI (inel exterior rotitor şi inel interior fix) (5. sens şi mărime constante O asemenea situaţie se întâlneşte la: rulmenţii liberi. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară.58) nu este îndeplinită.8.57) Valorile factorilor forţei radiale X I . 8. 10.58) ⎠ p unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5.8.55) Analog. combinate sau axiale 5. Folosind formula (5. Dacă inegalitatea (5. 5.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale pe arbore: etapa a 6-a lipseşte.21).59) 149 . II . dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. 9. dacă arborele nu este încărcat cu o forţă axială. respectiv axiale YI . rulmenţii cu conducere reciprocă. utilizaţi în diverse montaje şi încărcaţi cu forţe radiale. 11.4. dar din altă serie sau un alt tip de rulment.28) avem: Lna I 16666 ⎛ C I ⎜ = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ PecI ⎞ 16666 ⎛ C II ⎟ ⎟ ≥ Lhnec şi LnaII = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎜P ⎝ ecII ⎠ p ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (5. FrII atunci PeII = X II FrII + YII FaII sau PeII = X II VFrII + YII FaII (5.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi.56) (5. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip.2 Calculul rulmenţilor radiali şi radiali-axiali.8. Din relaţiile (5. Se aplică metodologia de la § 5. rulmenţii conducători. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5.2. II se dau în cataloagele de rulmenţi. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .1 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină radială de direcţie.27) sau (5.20). Se consideră cazul în care turaţia este constantă.Alegerea şi calculul rulmenţilor atunci PeI = X I FrI + YI FaI (pentru inel interior rotitor şi inel exterior fix)(5. dacă FaII > e II .

12 [după 9].61) şi (5. În acest tabel. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.2 Rulmenţi radiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. iar valorile factorului f 0 sunt date în tabelul 5.62) forţa axială din rulment este FaI = A .13). sens şi mărime constante Rulmentul conducător dintr-un montaj de tipul celui din figura 2.40). C0 nec ≤ C0 .44). Valorile lui e.8.1 poate fi încărcat cu o sarcină combinată. atunci sarcina statică echivalentă P0 se calculează cu relaţiile [9]: 150 . X . Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.60) În continuare se parcurg etapele 8-11. Dacă rulmentul este încărcat cu o sarcină combinată şi funcţionează în condiţiile precizate la § 5.1. în funcţie de raportul f 0 FaI / C 0 I ( C 0 I fiind sarcina statică de bază a rulmentului I) şi pentru diferite jocuri [9]. în care C0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.61) FrI . Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu bile sunt date în tabelul 1. 5. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu bile cu cale de rulare adâncă se dă în tabelul 5. pentru Fa = 0 şi X 0 = 1 : P0 = Fr Din relaţia (5.6. Această forţă se va nota cu A . Y se dau în tabelul 5.1.1 rulmentul conducător este rulmentul I.fix) (5. La etapa a 7-a se precizează următoarele: FaI .62) În inegalităţile (5. dacă pe arbore sunt montate două roţi dinţate în care operează forţe axiale. 5.6. În figura 2.8. Calculul rulmentului se desfăşoară după metodologia de la § 5.dacă FaI >e FrI atunci PeI = X I FrI + YI FaI (5.Lagăre cu rulmenţi sau PeI = VFrI (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior . El va prelua forţa axială din arbore. Ea este egală cu forţa axială care acţionează asupra roţii dinţate montate pe arbore (de exemplu o roată dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi) sau cu rezultanta forţelor axiale. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere.11. sarcina statică echivalentă se deduce din relaţia (5.dacă ≤e atunci PeI = FrI (5. În continuare se parcurg etapele 8 – 11.13 [9].43) se calculează sarcina statică de bază necesară C0 nec .2. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

43 0.43 0.56 0.52 0.1 13.56 0.43) se determină sarcina statică de bază necesară C 0 I nec cu care se verifică rulmentul.2 12. X şi factorul forţei axiale Y la rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Joc intern normal f 0 ⋅ Fa C0 Joc intern C3 Fa >e Fr Joc intern C4 Fa >e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr e Fa ≤e Fr Fa >e Fr X 0.5 0.3 12.9 14.4 13 13.46 0.56 0.44 0.32 0.3 63 12.46 0.46 0.11 Factorul forţei radiale.8 1. C 0 Inec ≤ C 0 .Alegerea şi calculul rulmenţilor P0 I = FrI P0 I = 0.43 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.2 1 0.3 13.44 0.5 62 13.16 1.63) (5.54 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.1 16. Tabelul 5.1 13.3 60 13.31 1.35 0.1 13. Din relaţia (5.48 0.1 13.2 15.1 13.56 1.8 FrI FaI > 0.3 14.3 0.39 0.56 0.1 14.8 13.45 0.4 12.1 12.22 0.8 15.1 16.3 14.44 0.6 FrI + 0.9 16.4 11 12.5FaI dacă dacă FaI ≤ 0.1 12.3 14.8 13.2 12.8 14.32 0.1 12.5 14.58 1.4 1.4 13 13.9 14.23 1.46 0.6 3 6 0.3 14. 5.2 151 .44).64) Dacă din calcul rezultă o valoare P0 I < FrI .6 15.12 Factorul f0 pentru rulmenţii radiali cu bile cu cale adâncă Diametrul Factorul f0 alezajului rulmentului Seriile rulmenţilor 618 160 161 15 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 13.1 13.56 0. atunci se va lua P0 I = FrI .1 13 13 13 64 12.46 0.46 Y 1.4 15.3 15.36 0. unde C 0 este valoarea sarcinii statice de bază din catalog a rulmentului (tab.2 12.24 0.9 15.8 FrI (5.8 13.9 1.2 13.56 X 1 1 1 1 1 1 Y 0 0 0 0 0 0 X 0.28 0.8 14 14.6 16 15.1 13 13 13 12.3 622 13.9 14.44 0.4 0. Trebuie să aibă loc inegalitatea (5.7 1.1 12.9 13.8 14 14.27 1.08 1 Tabelul 5.14 1 0.8 13.13).4 15.41 1.1 12.56 Y 2 1.1 13.48 0.1 13.4 15.1 623 12.44 Y 1.4 1.44 0.

2 36.045 0.068 0.8 34.3 0.1 33.4 37.5 35.9 35 35 35 35 35 35 30.1 33.4 34.3 0.4 29.9 37.3 0.6 0.087 0.6 1 1 1 1 1 1 1.9 37.6 23.4 29.3 33.6 0.2 26.04 0.3 39.5 36.6 23.6 0.9 37.6 0.04 0.6 H ≈ 29.7 35.045 0.088 0.04 0.4 33.045 0.8 30.6 0.5 29.1 23.8 30.6 0.1 37.3 39.9 37.3 29.114 0.9 30.03 0.6 23.154 0.6 0.09 0.1 21.3 0.09 0.038 0.4 37.9 30.6 22.6 22.05 0.5 35.067 0.5 35.064 0.043 0.6 22.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.043 0.6 0.6 22.5 35.2 26.4 27.9 30.1 21.6 24 24 24 24 24 24 26.5 33.6 0.6 0.4 34.09 0.4 29.5 33.8 30.6 0.3 29.6 0.5 33.3 39.6 26.9 30.4 J ≈ kg 21.5 33.3 0.4 34.1 21.6 1 1 1 1 1 1 0.4 37.6 23.1 33.3 39.2 26.3 39.6 26.071 0.6 26.111 0.269 0.3 29.6 22.1 21.071 0.067 0.1 37.13 Rulmenţi radiali cu bile cu cale adâncă rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 35 35 35 35 35 35 42 42 42 42 42 42 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 62 42 42 42 42 42 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 30.3 29.065 0.2 26.4 34.5 29.6 22.1 33.4 34.3 29.6 26.3 0.6 0.115 0.118 0.9 37.3 0.1 0.067 0.2 34.088 0.4 37.6 23.1 33.9 50.114 0.3 52.117 0.057 0.1 21.2 26.4 29.6 0.5 11 11 11 11 11 14 13 13 13 13 13 13 8 10 10 10 10 10 12 12 12 12 12 16 14 14 14 14 14 19 17 8 12 12 12 12 12 152 .038 0.8 30.9 30.5 33.2 26.9 30.065 0.4 39.067 B rs min 0.

75 4.W203B 6203.2 22.75 6.55 6.75 3.6 20.W203B 6302.25 3.4 36.3 0.2RSR.2RSR S6302.4 6 6 6 6 6 6 9.6 22.6 0.5 9.8 7.W203B 6303.6 19 19 19 19 19 19 21.2RSR S6203.4 5.6 1 1 1 1 1 1 1 0.2ZR 6003.4 53 40 38.2ZR 6303.6 22.55 6.2RSR S6303.2ZR 6302.6 20.6 20.75 3.6 0.6 20.2RSR 22000 22000 22000 6302 S6302.25 3.4 33 33 33 33 33 33 35.2RSR.4 13.4 41.55 6.25 3.2RSR 20000 22000 22000 22000 16003 6003 S6003.6 22.3 9.3 9.6 0.4 13.2ZR 6202.55 11.2RSR S6003.75 4.2 23.8 30.4 36.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 7.8 36.8 30.6 0.2 21.6 0.2RSR S6202.6 0.4 13.2 21.2ZR 6203.8 7.75 3.4 5.4 3.W203B 62303.2RSR.2 23.95 9.4 22.3 0.75 4.3 0.8 11.2ZR 6004.6 20.3 9.8 35.2 20.4 41.4 36.6 22.05 5 5 5 5 5 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 24000 24000 24000 6202 S6202.8 7.8 38.4 13.6 26 22 23.6 0.2 21.2 19.6 0.W203B 62202.5 13.2 23.4 36.W203B 62302.4 5.55 6.8 30.2 19.8 30.2RSR 17000 16000 20000 20000 20000 6403 16004 6004 S6004.8 35.75 5.4 4.25 3.75 3.4 41.4 36.2 21.8 7.8 38.2 19.W203B 62203.8 35.4 5.55 6.6 26000 26000 20000 14000 14000 14000 43000 43000 18000 12000 12000 12000 28000 28000 28000 22000 14000 14000 22000 22000 18000 12000 12000 12000 19000 19000 16000 11000 11000 11000 28000 22000 20000 20000 17000 12000 12000 20000 20000 20000 153 .2 D3 max 30.3 0.2RSR.2 19.2 23.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.3 0.2 19.8 38.6 0.W203B 6203 S6203.75 4.8 41.4 41.4 11.8 35.4 5.3 0.8 7.3 9.8 30.25 3.4 13.5 9.2 21.2RSR 20000 20000 20000 6303 S6303.5 9.8 rg max 0.3 statică C0 kN 3.2RSR.W203B 6003.6 0.4 11.4 11.5 9.W203B 6202.8 35.25 4.8 38.5 9.6 0.6 1 1 1 1 1 1 0.6 0.W203B 6004.6 22.2RSR.4 41.4 6.4 11.3 0.6 0.75 3.2RSR S6004.4 11.75 4.6 0.

13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 72 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 80 55 55 55 55 55 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 41 41 41 41 41 41 44.1 1.105 0.125 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.3 38.6 0.209 0.1 47.109 0.5 52.4 J ≈ kg 28.3 30.055 0.24 0.9 41.3 0.2 40.3 30.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.7 40.9 42.5 42.083 0.4 44.2 49.3 38.8 28.3 38.155 0.6 43.1 1.109 0.5 52.2 32 32 32 32 32 33.4 44.6 0.108 0.415 0.5 33.4 36.4 38.1 1.4 44.1 42.56 0.155 0.4 45.3 0.5 33.1 0.8 28.2 37.4 38.6 43.4 45.4 44.245 0.3 30.082 0.5 52.8 28.2 63.2 47.1 1.272 0.7 38.242 0.1 1.4 41.237 0.125 0.1 1.1 1.4 38.1 1.122 0.6 43.109 0.6 0.2 14 14 14 14 14 18 15 15 15 15 21 19 8 12 12 12 12 12 15 15 15 15 15 18 17 17 17 17 17 24 21 9 13 13 13 13 154 .9 41.5 45.2 43.4 36.132 0.1 55 39.132 0.5 32.105 0.5 33.128 0.6 1 1 1 1 1 1 1.5 0.2 50.8 49.2 40.8 28.2 40.08 0.3 30.156 0.5 42.084 0.082 0.4 45.5 52.153 0.2 50.4 45.2 49.5 52.4 38.3 1 1 1 1 H ≈ 38.1 1.151 0.234 0.4 48.5 47.4 52.2 47.2 50.5 33.1 1.5 33.2 47.1 1.6 43.128 0.5 36.4 36.083 0.3 37 41.4 38.4 45.2 50.2 49.132 0.8 30.4 36.4 45.6 43.4 36.6 0.139 0.8 28.5 42.6 50.2 40.9 41.5 42.2 50.

8 15 4.6 27 27 27 27 27 29 27 28.W203B 62305.6 32 32 32 32 32 32 36 32 34.4 22.8 7.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.85 5.35 8 8 8 8 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 19000 19000 19000 6204 S6204.W203B 6205.7 12.6 34.7 12.7 12.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.6 25.4 41.4 50.8 7.6 0.2RSR 15000 14000 17000 17000 17000 6404 16005 6005 S6005.4 11.2ZR 6005.85 5.4 36 11.6 30.W203B 62204.2 10 10 10 10 10 14 14 14 14 14 14 22.W203B 6205 S6205.4 11.4 46.6 30.2RSR.7 12.65 5.W203B 6006.6 0.55 6.8 7.4 41.2RSR 14000 12000 15000 15000 15000 6405 16006 6006 S6006.2RSR.W203B 6005.2RSR 18000 18000 18000 6304 S6304.8 7.4 41.8 11.3 1 1 1 1 18000 18000 15000 10000 10000 10000 34000 34000 14000 9500 9500 26000 19000 36000 36000 15000 10000 10000 17000 17000 14000 9000 9000 9000 28000 28000 11000 7500 7500 7500 22000 16000 32000 32000 13000 8500 17000 17000 17000 155 .4 45 45 45 45 45 63 45 43.6 25.2 28.6 30.7 12.5 7.2RSR S6305.2 28.2ZR 6006.4 50.4 11.4 41.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.85 7.4 22.4 46.8 43.2ZR 6304.2RSR 62304.8 46.6 25.55 6.4 46.2RSR S6005.85 5.2ZR 6204.6 30.6 D3 max 41.2 28.5 0.2 30.7 12.6 25.4 41.W203B 62205.4 22.2 28.8 7.6 34.8 7.4 46.7 16 16 16 16 16 30.3 0.W203B 6304.2RSR.6 0.7 statică C0 kN 6.4 19.6 34.85 5.7 12.8 7.8 7.4 46.4 55 55 55 55 55 55 69 53 50.8 43.W203B 6305.2RSR 15000 15000 15000 6305 S6305.55 6.2RSR S6205.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.3 7.6 0.4 22.2ZR 6205.8 43.6 25.4 22.2RSR S6204.8 7.W203B 6204.6 30.55 7.4 50.55 6.4 11.8 43.55 6.7 12.2 12.4 11.2ZR 6305.2RSR.

6 59.7 65.5 65.6 61.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 90 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 100 68 68 68 68 68 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 54.3 63.6 85.1 1.1 59.3 63.3 53.6 50.3 62 49.6 67.301 0.1 1.6 44.5 65.9 54.9 61.3 49.6 61.1 52.303 0.1 54.1 52.2 47.9 54.2 0.2 47.471 0.201 0.1 52.5 1.1 16 16 16 16 16 20 19 19 19 19 19 27 23 9 14 14 14 14 14 17 17 17 17 17 23 21 21 21 21 21 31 25 9 15 15 15 15 156 .7 60.1 1.163 0.1 1.6 44.291 0.157 0.211 0.2 43.393 0.6 61.5 83.6 70.7 60.365 0.163 0.157 0.7 60.3 49.3 1 1 1 1 1 1.7 60.194 0.245 0.3 67.3 49.6 49.1 1.6 61.6 44.5 1.6 59.3 53.9 54.1 52.2 49.687 0.9 54.3 49.481 0.5 0.3 63.205 0.7 43.5 65.2 47.4 63.1 1.3 1 1 1 1 H ≈ 52.196 0.355 0.4 55.6 59.1 1.5 0.76 0.5 1.363 0.5 1.6 67.355 0.3 49.6 61.483 0.6 J ≈ kg 40 40 40 40 40 40 44.6 67.201 0.1 1.2 43.3 60.4 55.1 52.4 55.2 47.6 67.2 47.6 61.1 59.971 0.6 44.8 55.6 59.3 63.499 0.105 0.3 53.1 1.3 59.1 1.3 49.3 59.195 0.202 B rs min 1 1 1 1 1 1 1.12 0.6 44.4 55.1 1.6 43.3 49.6 61.3 63.163 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.483 0.6 61.5 65.9 54.2 47.5 53.1 53.6 59.6 67.1 59.299 0.5 1.2 43.285 0.5 65.1 1.7 60.2 43.471 0.3 53.5 1.1 59.365 0.3 0.4 61.3 49.

5 0.2RSR Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.3 15.3 29 29 29 29 29 29 42.2ZR 6307.2RSR S6307.W203B 62207.W203B 6007.6 16.2 8.2RSR.3 19.2RSR 12000 10000 13000 13000 13000 6406 16007 6007 S6007.5 0.5 1.6 37 37 37 37 37 37 41 37 39.2RSR S6007.2 15.5 1.5 53 13.2 11.W203B 6206.2RSR.6 39.5 1.6 44.2RSR S6207.2 16.3 19.4 56.2ZR 6007.2 16.6 35.2 16 16 16 16 16 25.3 15.W203B 6207.2 10.3 23.6 39.4 57.3 15.6 16.5 25.6 D3 max 56.4 56.5 12.3 16.6 11.2 10.4 56.2 10.2RSR S6306.6 statică C0 kN 11.3 1 1 1 1 14000 14000 11000 7500 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 19000 14000 28000 28000 11000 7500 7500 24000 24000 9500 6300 6300 6300 20000 20000 8500 5600 5600 5600 16000 13000 26000 26000 10000 6700 12000 12000 12000 157 .4 63.2RSR S6206.5 25.2RSR.5 33.6 35.5 1.6 39.4 63.5 33.W203B 62206.3 15.2 10.5 1.2ZR 6207.2ZR 6206.6 39.3 16.W203B 6008.3 16.3 19.5 25.5 1.6 35.W203B 6307.4 56.4 65 65 65 65 65 65 79 60 57.2 11.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 25.2ZR 6008.4 56.2RSR.W203B 6306.5 33.4 63.2ZR 6306.3 19.3 19.6 44.5 33.2 11.6 35.2 11.4 57.2RSR.4 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 89 66 63.W203B 6207 S6207.2 11.8 10.3 19 19 19 19 19 19 31.6 11.W203B 62306.6 35.5 33.5 25.6 11.5 33.3 16.2RSR 13000 13000 13000 6306 S6306.3 16.4 57.2RSR 12000 12000 12000 6307 S6307.4 57.2RSR 11000 9000 12000 12000 12000 6407 16008 6008 S6008.W203B 62307.5 10.6 44.6 16.2 11.3 15.6 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 44 46 42 44.3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 19.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 14000 14000 14000 6206 S6206.

384 0.5 65.244 0.1 70.6 74.5 76.8 59.6 74.5 76.2 57.8 71.5 67.272 0.6 74.869 0.6 74.1 18 18 18 18 18 23 23 23 23 23 33 27 10 16 16 16 16 16 19 19 19 19 19 23 25 25 25 25 25 36 29 10 16 16 16 16 16 158 .6 74.1 1.6 1 1 1 1 1 H ≈ 67.371 0.1 70.9 72.9 72.8 59.2 62 62 62 62 62 62 75.6 85.6 74.4 70.1 1.382 0.6 85.1 1.5 55.903 1.26 0.1 J ≈ kg 53 53 53 53 53 53 55.1 1.4 70.429 0.6 85.257 0.5 55.97 0.3 54.5 76.167 0.5 71.6 91.859 0.8 59.1 1.5 76.8 83.6 74.441 0.6 1 1 1 1 1 1.4 76.5 1.2 57.5 1.253 0.5 2 0.429 0.5 55.9 70.1 1.1 1.5 67.1 70.8 71.654 0.2 54.4 70.5 2 0.5 1.8 71.5 1.384 0.1 70.1 1.8 59.5 74.6 65.1 1.234 0.2 57.9 72.6 74.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.654 0.2 57.5 70.6 104.6 85.441 0.477 0.5 1.5 65.5 68 55 68 67.6 85.3 83.5 1.1 1.2 60.8 71.2 57.1 1.641 0.12 0.283 0.181 0.3 83.2 54.5 67.867 0.1 1.371 0.4 70.2 54.3 83.247 0.522 0.9 72.9 74.5 1.271 B rs min 1.2 54.8 0.5 65.441 0.9 59.5 1.5 1.282 0.879 1.847 0.5 67.3 100.6 65.64 0.2 1.2 57.5 55.1 72.4 70.3 83.9 68 68 67.5 65.3 83.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 110 75 75 75 75 75 75 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 120 80 80 80 80 80 80 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 70.6 85.5 67.6 74.5 95.8 71.

8 20.W203B 62309.4 20.2ZR 6208.2 54.2RSR S6010.6 15.6 15.6 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 54 58 53.W203B 6208.2RSR S6208.5 1.5 1.8 75.3 14.5 2 0.4 75.W203B 6010.2RSR.2RSR.5 16 20.5 1.5 62 15.2RSR 10000 10000 10000 6309 S6309.8 70.2ZR 6009.4 70.6 54.6 15.5 31.4 70.6 54.4 rg max 1 1 1 1 1 1 1.W203B 6209 S6209.5 42.6 20 20 20 20 20 31 31 31 31 31 31 53 53 53 53 53 53 76.5 31.4 75.W203B 62208.2RSR.6 1 1 1 1 1 20000 20000 8500 5600 5600 5600 18000 18000 7500 5000 5000 14000 22000 22000 22000 9000 6000 6000 19000 19000 8000 5300 5300 5300 16000 16000 6700 4500 4500 4500 13000 20000 20000 20000 8500 5600 5600 10000 10000 10000 159 .4 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 107 76.5 47.6 49.5 1.2RSR.3 14.6 49.6 54.2RSR 11000 11000 11000 6308 S6308.2 14.5 31.4 20.2ZR 6010.3 20.3 14.6 D3 max 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 97 71.W203B 6209.2RSR S6309.4 20.8 statică C0 kN 18 18 18 18 18 18 25 25 25 25 25 38 12.W203B Dimensiuni de montaj D1 min mm 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 53 48.6 49.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 29 29 29 29 29 29 42.2ZR 6309.8 20.3 14.5 42.2RSR S6009.5 1.2 49.2RSR S6209.W203B 62209.5 2 0.5 1.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.2RSR 62308.2RSR.2ZR 6209.6 15.6 54.4 20.5 31.2 15.4 70.4 75.2RSR 10000 8500 11000 11000 11000 6408 16009 6009 S6009.5 1.6 49.5 42.2RSR 9500 7500 10000 10000 10000 6409 16010 6010 S6010.2ZR 6308.8 20.W203B 6009.W203B 6308.4 70.8 20.W203B 6309.5 31.5 1.5 13.4 31.5 42.6 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 11000 11000 6208 S6208.4 20.4 75.5 1.

4 78 78.79 1.6 108.9 78.632 0.1 81.2 88.1 113.9 100.1 1.1 86.1 1.12 1.3 81.1 1.7 75.1 100.9 77.432 0.11 1.3 71.1 1.6 95.1 1.89 B rs min 1.5 2 2 2 2.9 83.1 86.1 95.2 66.1 113.6 108.403 0.43 1.2 75.9 78.5 1.1 1.43 1.1 2.6 91.809 1.397 0.8 75.789 0.13 (continuare) rs rs H d J D H1 d rs rs J D H1 d rs rs J D H1 d rs rg J D B Arborele Dimensiuni d mm 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 130 90 90 90 90 90 100 100 100 100 120 120 120 140 95 95 95 95 95 110 110 110 110 130 130 130 150 D B B 2ZR B 2RSR Masa ≈ H1 ≈ 80 80 80 80 80 95.12 1.5 1.9 20 20 20 20 23 27 27 27 27 40 31 11 18 18 18 18 21 21 21 21 29 29 29 33 11 18 18 18 18 22 22 22 22 31 31 31 35 160 .469 0.416 0.3 71.2 68.59 1.1 1.478 0.1 J ≈ kg 62 62 62 62 62 68 68 68 68 68 81.632 1.3 104.1 95.408 0.5 1.6 95.7 113.2 104.2 88.1 2.5 1.75 1.617 0.1 1.6 91.5 82.1 95.9 78.39 1.1 0.7 68.41 0.2 66.8 81.1 1.1 1.79 2.9 83.48 0.807 0.1 1.6 67.9 117.2 66.8 75.5 1.3 75.1 1.431 0.3 71.6 95.7 68.8 75.4 108.4 108.2 88.283 0.5 1.3 104.7 97.9 86.2 71.9 83.3 122.9 95.5 88.1 95.7 97.1 130.4 124.9 77.9 77.9 100.6 1.543 1.7 68.6 72.419 0.1 113.96 0.1 1.3 81.1 0.5 2.9 77.1 2.2 75.616 0.1 86 86 86 97.9 91.7 97.6 91.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 86.5 81.795 0.1 H ≈ 77.2 66.466 0.3 95.5 81.6 91.6 1.2 88.1 2 2 2 2 2 2.266 0.1 0.5 81.38 0.9 83.

2ZR 6310.2 61 61 61 61 64 64 64 64 66 66 66 69 63.6 23.3 21.2 21.W203B 6011.1 2.5 1.5 76.2ZR 6312.2RSR 6312 6312.3 28.5 28.2 29 29 29 29 47.5 36.2 21.2RSR 6411 16012 6012 S6012.6 1 1 1 1 1.2 23.W203B 6012.2RSR 6211 S6211.2RSR 6412 Dimensiuni de montaj D1 min mm 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 58.5 2.5 28.W203B 6210.1 161 .5 1.5 2 2 2 2.5 1.2ZR 6311.2 36 36 36 36 52 52 52 68 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 9500 9500 9500 6210 S6210.5 19.W203B 62310.1 0.5 47.1 2.2RSR 6311 6311.W203B 6212.2RSR S6310.2RSR 6212 S6212.5 93 20 29 29 29 29 52 52 52 52 81.5 76.5 47.5 28.2ZR 6012.2 66 66 66 66 69 69 69 69 72 72 72 74 D3 max 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 116 86.5 36.5 60 17.6 1 1 1 1 1.2ZR 6210.W203B 6211.5 43 43 43 43 76.1 2.5 62 62 62 62 62 81.5 1.1 0.8 89 89 89 89 101 101 101 101 118 118 118 136 rg max 1 1 1 1 1 2 18000 18000 7500 4800 4800 14000 6000 4000 4000 4000 12000 18000 18000 18000 7500 5000 16000 16000 6700 4300 13000 5300 3600 11000 17000 17000 16000 7000 4500 14000 14000 6000 4000 12000 5000 3400 10000 2 2 2 2 2 2.5 1.8 84 84 84 84 91 91 91 91 109 109 109 126 91.5 104 statică C0 kN 24 24 24 24 24 38 38 38 38 38 52 16.5 36.5 81.2RSR 9500 9500 6310 6310.2ZR 6211.5 81.2ZR 6212.2RSR 9000 7000 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9000 9000 8500 6300 8500 8500 8500 8000 8000 8000 8500 8500 8000 6410 16011 6011 S6011.2 23.2ZR 6011.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D3 rg D1 D3 Sarcina de bază dinamică C kN 36.2 23.2 21.5 36.2RSR 62210.2RSR.5 1.

14 FrI şi. analog. Luând în considerare această particularitate.5C 0 .8.8. Pentru rulmenţii de mici dimensiuni sau din serii uşoare (seriile de diametre 8. cu precizările care urmează. forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5. la rândul ei. Pe de altă parte.1.66) 162 . în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O . calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”.3 Rulmenţi radiali-axiali cu bile încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie.14.Lagăre cu rulmenţi Dacă un rulment radial cu bile este supus acţiunii unei sarcini pur axiale.15). 0.25C 0 .1. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). 1) ea nu trebuie să depăşească 0. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la inel la bilă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact. astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă.dacă atunci PeI = FrI (5. 5.14. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie. mărimea forţelor). 5. În acel rulment. pentru rulmenţii din seriile 72B şi 73B. La etapa a 7-a. Pe de o parte. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi. cu unghiul de contact de 40o (tab. 9. sens şi mărime constante Caracteristici şi disponibilităţi ale rulmenţilor radiali-axiali cu bile sunt date în tabelul 1. aşa cum rezultă din tabelul 5. La etapa a 6-a.14 FrII atunci PeII = FrII (5. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie.65) ≤ 1. La acest tip de rulmenţi. dacă FaII ≤ 1. se procedează astfel [9]: FaI . § 1. aceasta nu trebuie să depăşească valoarea de 0.2.

14 F − F FaI = 1.14 FrI FaII = FaI − A 2a A < 1.14 FrI FaII = FaI + A Montaj în X rI rII F = 1.14 F − F FaI = FaII + A FaII = 1.14 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu bile Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X rI rII 1a A < 1.14 FrI FaII = FaI + A ( rII rI ) F <F II FrI A I FrI 1c FrI ≥ FrII A≥0 FaI = 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.14 FrII ( rI rII ) F >F II FrII A I FrI 2c FrI ≤ FrII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 1.14 FrII ( rII rI ) F <F I A II FrI FrII Montaj în O rI rII 1b A ≥ 1.14 F − F FaI = FaII − A FaII = 1.14 F − F ( rI rII ) aI F >F I FrI A FrII II Montaj în O rI rII 2b A ≥ 1.14 FrII 163 .

Lagăre cu rulmenţi . cu relaţiile de mai jos. pentru fiecare rulment.67) (5. atunci din relaţia (5.14 FrI FaII > 1.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec . Montaj în tandem Montaj în O Montaj în X DT DB DF Fig. 5. pentru rulmenţii din seriile 72B.35FrI + 0. dacă FaI > 1. Sarcina statică echivalentă se determină.35FrII + 0. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6. C 0 nec ≤ C 0 . Dacă din calcul rezultă P0 < Fr .8). 73B. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din catalog).70) unde. analog.8 Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche 164 .68) Calculul continuă cu etapele 8 -11. 5. Rulmenţi radiali-axiali cu bile montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu bile pot fi montaţi pereche: în tandem (simbol DT). în O (simbol DB) sau în X (simbol DF) (fig.14 FrII atunci atunci PeI = 0.57 FaII (5.5 Fr + 0.9 atunci Fr . cu unghiul de contact de 40o. radială şi axială.dacă P0 = Fr (5.44).69) ≤ 1. care trebuie să respecte inegalitatea (5.26 Fa (5. în funcţie de cele două situaţii: Fa .9 Fr atunci P0 = 0. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente.dacă Fa > 1.57 FaI PeII = 0.dacă şi. atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr .

Alegerea şi calculul rulmenţilor

Montajul în O sau în X Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător. Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. În această situaţie, forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore), deoarece forţele axiale interioare, care se datorează înclinării căii de rulare a inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru, deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). Ca urmare, la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.8.1) se va ţine seama de acest lucru. La etapa a 7-a de calcul (§ 5.8.1), se utilizează relaţiile: Fa - dacă ≤ 1,14 atunci Pe = Fr + 0,55Fa (5.71) Fr

- dacă

Fa > 1,14 atunci Fr

Pe = 0,57 Fr + 0,93Fa

(5.72)

În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5.8.1). Legat de etapa a 10-a , verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.58): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec
⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠
p

(5.73)

în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X, valoarea lui C per este dată de relaţia: C per = 1,625 ⋅ C (5.74)

unde C este sarcina dinamică de bază a unui rulment al perechii (valoarea din catalog). Sarcina statică echivalentă a perechii de rulmenţi se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + 0,52 Fa (5.75) Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să fie cel mult egală cu valoarea sarcinii statice de bază a perechii (valoare de catalog): C 0 nec ≤ C 0 per (5.76) Sarcina statică de bază a perechii este dată de relaţia: C 0 per = 2 ⋅ C 0
165

(5.77)

Lagăre cu rulmenţi

în care C 0 este sarcina statică de bază a unui rulment al perechii (tab. 5.15). Montajul în tandem Dacă perechea de rulmenţi este montată în tandem, atunci ea poate face parte doar dintr-un montaj cu conducere reciprocă. Ca urmare, perechea se calculează după metodologia aplicată la montajul cu conducere reciprocă (deci cu relaţiile 5.65 – 5.70) cu următoarele precizări: - Sarcina dinamică de bază a perechii, C per este egală cu dublul sarcinii dinamice de bază, din catalog, a unui rulment al perechii, C : C per = 2 ⋅ C (5.78)

- Sarcina statică de bază a perechii este egală cu dublul sarcinii statice de bază a unui rulment (relaţia 5.77). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile se dă în tabelul 5.15 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. La montajulpereche, turaţia limită trebuie considerată cu 20% mai mică decât turaţia limită din catalog, valabilă pentru un rulment.
5.8.2.4 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri

Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.1. Rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri, din seriile 32B şi 32B nu au canale de umplere. De aceea ei pot prelua sarcini axiale la fel de mari pe ambele părţi. Rulmenţii din seriile 32 şi 33 au canale de umplere. De aceea ei trebuie montaţi astfel încât sarcina axială principală să fie preluată de calea de rulare la care nu există canal de umplere. Rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, care au inelul interior format din două bucăţi sunt recomandaţi pentru sarcini axiale mari, reversibile. Calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5.8.1, cu precizările care urmează. În legătură cu etapa a 6-a de calcul, se menţionează că rulmentul radialaxial cu bile pe două rânduri este rulment conducător. Ca urmare, arborele, care are la o extremitate acest rulment, are la cealaltă extremitate un rulment liber. În consecinţă, întreaga forţă axială rezultantă din arbore (care este rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore) va fi preluată de rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri. Se poate admite, de asemenea, că forţele axiale interne („proprii”), datorate înclinării celor două căi de rulare, se 166

Alegerea şi calculul rulmenţilor

anulează reciproc, astfel că forţa axială totală Fa din rulmentul radial-axial cu bile pe două rânduri este chiar forţa axială rezultantă din arbore. La etapa a 7-a, pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), se procedează astfel [după 9]: Fa - dacă ≤ 0,68 atunci Pe = Fr + 0,92 Fa (5.79) Fr Fa - dacă > 0,68 atunci Pe = 0,67 Fr + 1,41Fa (5.80) Fr Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o, avem situaţiile: Fa - dacă Pe = Fr + 0,47 Fa (5.81) ≤ 1,33 atunci Fr Fa > 1,33 atunci Pe = 0,54 Fr + 0,81Fa (5.82) - dacă Fr Calculul continuă cu etapele 8 -11. Pentru calculul sarcinii statice echivalente, relaţiile depind de seria rulmentului şi de unghiul de contact. Pentru rulmenţii din seriile 32B şi 33B, cu unghiul de contact de 25o (tab. 5.16), sarcina statică echivalentă se calculează astfel: P0 = Fr + 0,67 Fa (5.83) Pentru rulmenţii din seria 33DA, cu unghiul de contact de 45o (tab. 5.16) sarcina statică echivalentă este: P0 = Fr + 0,44 Fa (5.84) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.6, atunci din relaţia (5.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec , care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.44), C 0 nec ≤ C 0 , în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. 5.16). Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5.16 [9]. În acest tabel, turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.

167

Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.15 Rulmenţi radiali-axiali cu bile
a rs rs D H d r1s rs α J

B
Arborele Dimensiuni d mm 10 12 10 12 12 15 15 17 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 65 65 30 32 37 35 42 40 47 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 120 140 9 10 12 11 13 12 14 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 23 33 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1,1 1 1,1 1 1,1 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 1,5 1,1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1,1 1 1,1 13 14 16 16 18 18 20 21 23 24 27 27 31 31 35 34 39 37 43 39 47 43 51 47 55 51 60 22,1 24,6 27,2 27,6 31,8 31,2 35,8 36,6 39,9 41,6 48,1 49,8 56 57,8 63,1 64,6 71,3 70 79,5 74,4 87,6 83 95,3 91,1 103,4 98,9 111,5 D B rs min r1s min a ≈ H ≈ J ≈

Unghiul de contact α=40º Masa ≈ kg 18,2 19,7 22,3 22,7 25,7 26,4 28,7 30,6 32,6 35,4 39,5 43,1 46,8 49,8 52,9 56 59,5 60,8 66,2 66,5 73,1 72,6 80,3 79,5 87,3 86,4 94,3 0,032 0,035 0,06 0,044 0,082 0,065 0,109 0,104 0,143 0,127 0,223 0,196 0,341 0,282 0,447 0,367 0,609 0,405 0,812 0,458 1,05 0,604 1,38 0,78 1,72 1 2,12

15

17

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

168

Alegerea şi calculul rulmenţilor

rg

rg1

D2

rg D1 D3

rg D1 D3

Sarcina de bază dinamică C kN 5 6,95 10,6 8 12,9 10 16 13,4 19 14,6 26 20,4 32,5 27 39 32 50 36 60 37,5 69,5 46,5 78 56 90 64 102 statică C0 kN 2,5 3,4 5 4,3 6,55 5,5 8,3 7,65 10,4 9,3 15 13,4 20 18,3 25 23,2 32,5 26,5 40 28,5 47,5 36 56 44 65,5 53 75

Turaţia limită min
-1

Turaţia de referinţă

Simbol Rulment FAG

Dimensiuni de montaj D1 min mm 14,2 16,2 17,6 19,2 20,6 21,2 22,6 25,6 27 30,6 32 35,6 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 74 77 D2 max 25,8 27,8 31,4 30,8 36,4 35,8 41,4 41,4 45 46,4 55 56,4 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 111 128 D3 max 27,6 29,6 32,8 32,6 37,8 35,8 42,8 42,8 47,8 47,8 57,8 57,8 67,8 67,8 74,4 75,8 84,4 80,8 94,4 85,8 104,4 94,4 114,4 104,4 123 114,4 133 rg max 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1 1,5 1 1,5 1 2 1,5 2 1,5 2,1 1,5 2,1 rg1 max 0,3 0,3 0,6 0,3 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 0,6 1 0,6 1 0,6 1 1 1 1 1 1 1

32000 28000 24000 24000 20000 20000 18000 18000 17000 16000 14000 13000 11000 11000 9500 9500 8500 8500 7500 8000 7000 7000 6300 6300 5600 6000 5300

26000 26000 19000 22000 17000 20000 15000 18000 13000 16000 11000 13000 10000 12000 9000 10000 8500 9500 7500 9000 7000 8500 6700 7500 6300 7000 6000

7200B.TVP 7201B.TVP 7301B.TVP 7202B.TVP 7302B.TVP 7203B,TVP 7303B.TVP 7204B.TVP 7304B.TVP 7205B.TVP 7305B.TVP 7206B.TVP 7306B.TVP 7207B.TVP 7307B.TVP 7208B.TVP 7308B.TVP 7209B.TVP 7309B.TVP 7210B.TVP 7310B.TVP 7211B.TVP 7311B.TVP 7212B.TVP 7312B.TVP 7213B.TVP 7313B.TVP

169

3 21.2 41 40 40 40 44 44 44 48.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.289 0.7 43.1 a ≈ 15 15 17 17 18 18 18 21 20 20 20 24 24 24 24 26 26 26 26 26 26 31 31 31 56 31 31 31 36 36 36 67 36 36 36 H ≈ 23.2 30.7 42.177 0.7 55.6 60.6 1 0.1 25.1 21.9 18.1 1.2 22.1 21.124 0.7 43.2 37.7 55.6 60.2 20.1 41.9 17.16 Rulmenţi radiali-axiali cu bile pe două rânduri a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.6 35.067 0.5 17.6 0.154 0.4 23.9 58.2 47.2 64.2 33.2 27 27 27 17.6 20.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.6 20.1 33.2 30.8 34.2 31.9 31.657 0.2ZR.6 24 24 24 26.5 17.1 31.1 28.6 0.095 0.6 0.052 0.1 52.1 1.182 0.1 53.9 19 17.7 28.558 0.454 0.9 15.7 50 50 50 51.1 1.9 33.065 0.1 40 41.6 0.548 0.6 20.4 25.1 1.2 20.093 0.1 1 1 1 1.5 62.222 0.9 25.3 18.6 0.9 23.158 0.1 52.2 28.7 43.2 37.8 28.7 42.2 22.6 H1 ≈ 26 26 28.7 25.9 58.8 23.8 23.2 31.295 0.7 38.1 1.6 0.9 28.445 0.353 0.9 33.9 15.7 62.359 0.053 0.16 0.1 58.9 61.178 0.1 45 45 45 46.359 0.067 0.6 25.296 0.4 47.2 47.1 J ≈ Masa ≈ kg 30 30 32 32 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 14 14 15.2 0.8 28.1 1.1 1.095 0.051 0.1 35.6 20.9 37.221 0.8 52.5 35 35 35 35 64.1 41.4 25.2 30.6 0.6 22.4 25.2RSR.5 60.9 15.2ZR B 32B.7 38.558 0.6 31.454 10 10 10 12 12 15 15 15 15 12 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 55.1 53.2 170 .7 38.182 0.1 53.1 46.1 33.341 0.9 28.9 15.5 22.1 1.6 36.7 42.05 0.1 1.5 33. 33B.6 0.5 62.2 64.1 35.1 1.217 0. 33B.8 30.1 37.1 46.1 1 1 1 1.1 1.6 1 1 1 1 1.6 31. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.

2 21.TVH 3205B.6 0.TVH 3205B.2 21.55 5.6 10.2RSR.2RSR.8 41.TVH 3207B.TVH 3306B.2ZR.2 22.5 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 14.TVH 3204B.TVH 3206B.6 0.2 21.TVH 3304B.6 0.4 56.6 14.5 28.2 23.6 20 20 20 23.8 11.6 25.TVH 3203B.5 34.2 16.6 21.5 12.6 25.8 25.TVH 3305B.8 30.6 19.2 21.8 35.8 30.2 21.2ZR.6 25.6 1 0.TVH 14000 14000 10000 10000 10000 12000 12000 9000 9000 9000 11000 11000 171 .6 0.TVH 3302B.6 11.5 28.TVH 3203B.2RSR.85 5.TVH 3204B.5 12.1 10 9 9 9 12.2ZR.6 0.2 14.1 7.6 27 27 27 30.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 22000 16000 20000 15000 19000 14000 12000 16000 17000 12000 10000 15000 15000 10000 8500 13000 9000 8000 12000 8500 7500 10000 7500 6700 10000 9500 7000 6300 8500 6300 5600 8500 8500 6300 5300 24000 24000 24000 24000 20000 20000 14000 18000 18000 13000 16000 16000 11000 11000 3200B.2ZR.5 39 39 39 statică C0 kN 4.2RSR.TVH 3204B.8 11.2ZR.4 45 45 45 46.2 20.5 41.TVH 3202B.8 30.85 7.3 14.TVH 3305DA.2 21.5 28.6 14.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 7.2RSR.4 41.6 14.TVH 3207B.TVH 3305B.TVH 3201B.6 35.2ZR.TVH 3202B.6 0.6 23.4 46.1 7.2ZR.4 65 65 65 65 65 65 65 rg max 0.5 41.2 21.5 15 15 15 14.TVP 3206B.8 7.8 19.6 0.8 27.5 28.2RSR.4 46.TVH 3203B.2ZR.5 41.6 37 37 37 37 42 42 42 D2 max 25.TVH 3303B.4 41.55 4.6 30.TVH 3306B.8 10.2 21.TVH 3202B.2 19.2 19.5 12.2 16.6 30.2 28.2ZR.8 35.4 35.6 32 32 32 32 35.6 19.6 14.4 55 55 55 55 56.2RSR.TVH 3206B.8 16.TVH 3200B.8 27.6 20.2RSR.TVH 3304B.2 19.5 28.TVH 3305B.TVH 3201B.2 30 30 30 30 30 30 30 41.4 41.TVH 3304B.TVH 3205B.TVH 3306DA 3207B.2ZR.8 36.TVH 3306B.2RSR.4 56.6 0.6 35.2ZR.2 23.

7 39.4 98.954 0.1 2.739 0.6 75.5 69.9 85.8 2.1 1.1 2.3 33.5 86.4 44.63 4.605 0.9 67.2 105.5 1.984 0.5 1.2 30.6 124.5 54 54 38.24 0.2 49.32 2.9 81.5 1.5 1.5 1.5 77.1 105.1 1.9 55 55 55 55 55 55 55 89.4 0.19 0.6 79.969 2.5 1.5 1.9 77.2ZR B 32B.6 91.3 71.3 62 70 62 62 62 68.5 1.5 50 50 50 50 50 50 80.2 57.36 2.5 2.9 84.3 98.7 30.5 65.4 77.2 30.9 30.693 1.8 75.4 45 45 45 45 45 45 45 75.604 0. 33B Unghi de contact α=25º B 32B.29 2.5 86.6 67.5 65.66 3.9 74.5 36.5 36.2 62.1 1.3 85.5 68.7 115.3 55.9 72.3 49.1 1.3 71.7 58.3 49.2 30.5 94.9 72.92 3.85 1.3 77.2 49.998 0.6 98.5 61.6 74.9 34.4 72.2RSR.1 38.889 0.7 49.1 1.692 0.9 34.9 89.5 2.7 75.9 84.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 81.627 0.5 108.2 36.5 75.5 2 2 2 2 1.2 53 53 53 55.8 103. 33B.29 1.16 (continuare) a rs α α rs D H1 J d rs α α rs D H1 J d a rs α α rs D HJ d a rs α α rs D a H J d B 32B.5 55.2 30. 33B.1 1.34 1.657 0.4 105.5 55.3 94.4 33.5 1.2 60 60 60 60 60 60 98.2 36.4 98.1 2 2 1.3 69 68.39 1.9 80.6 65 65 65 65 65 107.5 J ≈ Masa ≈ kg 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 85 85 85 100 100 100 90 90 90 110 110 100 100 120 120 120 120 110 110 110 130 130 120 120 140 140 34.2ZR.667 0.4 77.5 1.594 0.5 30.57 0.3 77.1 a ≈ 41 41 41 75 41 41 41 46 46 46 85 43 43 43 50 50 93 45 45 45 55 104 50 50 61 61 61 111 55 55 55 67 122 60 60 71 131 H ≈ 65.2 75.5 94.8 75.5 36.2 81.2RSR B 33DA Inel interior separabil Unghi de contact α=45º Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 1.35 2.998 1.5 36.1 58.5 36.64 1.5 117.64 1.5 1.1 1.68 0.7 39.5 1.5 96.5 68.27 1.6 74.3 H1 ≈ 68.7 57.5 88.2 172 .2 49.2 30.1 1.2 57.64 0.2 39.5 1.36 1.5 75.9 67.2 105.5 1.2 30.5 103.9 80.9 34.6 98.9 77.2 44.38 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 71.5 81.5 1.3 49.2 75.

TVH 3209B.TVH 3308B.5 41.5 2 2 2 2 1.TVH 3307B.2RSR.5 37.TVH 3311B.5 73.2RSR.5 112 137 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 8500 8500 8500 10000 10000 7500 7500 7500 9000 9000 7000 6700 8000 8000 6700 6300 7500 6000 6000 6000 7500 7500 5600 5600 6700 5300 5000 3307B.TVH 3311B.TVH 3308B.TVH 3308DA.MA 3211B.5 36.TVH 3310B.2ZR.TVH 3309B.5 2.5 37.TVH 3208B.TVH 3311B.5 1.2ZR.2RSR.MA 3209B.5 34.5 1.5 1.1 2.1 2.TVH 3211B.5 42.TVH 3209B.TVH 3307B.5 1 1 1 1.5 2.5 1.TVH 3210B.5 36.TVH 3309B.TVH 3212B.2ZR.TVH 3313DA Dimensiuni de montaj D1 min mm 44 44 44 44 47 47 47 49 49 49 49 52 52 52 54 54 54 57 57 57 61 61 64 64 66 66 66 66 69 69 69 72 72 74 74 77 77 D2 max 71 71 71 71 73 73 73 81 81 81 81 78 78 78 91 91 91 83 83 83 99 99 91 91 109 109 109 109 101 101 101 118 118 111 111 128 128 rg max 1.TVH 3309DA 3210B.TVH 3213B.2ZR.5 36.TVH 3208B.5 34.5 1 1 1 1.5 1.1 7500 5600 5000 7500 7500 5600 4800 6700 5000 4000 6300 6700 5000 4500 6000 4000 6000 6300 4800 4000 5300 5300 5600 3800 5000 3800 3400 5000 5000 3800 3400 4500 4500 4500 3000 4300 4300 173 .5 1.TVH 3311DA.2ZR.5 42.2RSR.2RSR.2RSR.5 90 58.2ZR.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 51 51 51 50 48 48 48 62 62 62 62 48 48 48 68 68 75 51 51 51 81.5 1.5 1 1 1 2 2 1.TVH 3212B.2RSR.MA 3212B.2RSR.2RSR.5 62 85 49 49 78 78 78 100 61 61 61 98 118 73.TVH 3210B.TVH 3312B.5 1.5 1.1 1.2ZR.5 1.5 45 45 45 53 37.5 102 102 102 110 72 72 72 125 127 80 80 143 143 statică C0 kN 34.TVH 3312DA 3213B.TVH 3307DA 3208B.2RSR.5 51 51 64 42.TVH 3308B.TVH 3310DA.5 1.5 1.5 58.TVH 3313B.

sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [42]: P = 1. rulmentul se încarcă doar cu forţa axială din arbore. De asemenea.2). h) pot prelua forţe axiale mari. fapt care. atunci trebuie subliniat faptul că forţele axiale pe care le pot prelua sunt mici (tab.1).1. Dacă au rol de rulmenţi conducători. explică disponibilitatea lui de a suporta sarcini axiale mari. atunci etapa a 5-a nu se aplică. cât şi ca rulmenţi liberi. 174 . Inelul exterior al rulmentului cu patru puncte de contact nu este centrat în carcasă (el este montat cu joc nominal). De aceea. Deoarece inelul interior este format din două bucăţi.07 Fa (5. De aici decurge faptul că rulmentul cu patru puncte de contact este rulmentul conducător. care sunt rulmenţi liberi. se utilizează ca rulmenţi axiali şi sunt montaţi ca aceştia.8. dar de mică valoare. Dacă rulmentul este utilizat şi montat ca un rulment axial.1. precum şi geometria internă a rulmentului. aşa cum rezultă şi din tabelul 1.85) în care forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).1. pot suporta şi forţe radiale. Calculul continuă cu etapele 8-11. deşi ei pot fi clasificaţi ca rulmenţi radiali-axiali. 1. Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5.6 Rulmenţi radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri sunt date în tabelul 1.2. rulmentul are un număr mai mare de bile.1.8.1) pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi conducători. Rulmenţii radial oscilanţi cu bile pe două rânduri (tab. în ambele sensuri.8. 5. Aceşti rulmenţi se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori mari ale arborilor (§ 3. iar arborele este rezemat şi centrat pe alţi doi rulmenţi radiali. împreună cu unghiul de contact de 35o. cu precizările de mai jos. Pentru etapa a 7-a: având în vedere faptul menţionat la etapa a 6-a. 1.17 [9]. În felul acesta rulmentul preia doar forţa axială din arbore.5 Rulmenţi cu patru puncte de contact Rulmenţii cu patru puncte de contact (fig. Un extras cu date despre rulmenţii cu patru puncte de contact se dă în tabelul 5.Lagăre cu rulmenţi 5. Pentru etapa a 6-a: ţinând seama de afirmaţiile din primul aliniat.2.1. cele radiale fiind preluate de rulmenţii radiali (liberi).

Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel.Alegerea şi calculul rulmenţilor Calculul rulmenţilor de acest tip urmează metodologia de la § 5. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz.65Fr + YFa (5.88) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .8.86) Fr . Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: Fa .1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. 175 . Turaţia se consideră constantă. Calculul se continuă cu etapele 8-11.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . C 0 nec ≤ C 0 . atunci din relaţia (5. Y) se găsesc în tabelul 5.1. forţa axială totală din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). 5. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu bile pe două rânduri se dă în tabelul 5. În acest tabel. cu precizările pentru situaţiile de mai jos.87) Elementele necesare calcului (e.18). Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .8.fix) (5. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. În acest tabel.6. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.fix) (5. rulmentul suportă doar forţe radiale. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.89) În continuare se parcurg etapele 8-11.18.44).18 [9].dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.dacă ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5. pentru factorul Y se dau valori diferite pentru cele două cazuri. Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a.18. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.90) în care Y0 are valorile date în tabelul 5.

9 50.5 1.399 0.6 77.1 1.5 2 1.8 66.89 2.2 30 35 40 45 50 55 60 176 .3 84.3 89.359 0.1 1 1.76 0.6 58 59 64.171 0.2 D B rs min H ≈ J ≈ B N2 Două canale de reţinere Masa ≈ a ≈ 26 27 31 32 36 38 41 42 46 45 51 49 56 54 61 60 67 an bn rn kg 0.504 0.609 1.6 70.1 1.6 63.7 76.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 77.1 1.934 0.9 30.8 93 106.17 Rulmenţi cu patru puncte de contact a rs rs α α H J d D H J d α α rs rs D rn rn a 45º an bn B Unghi de contact α=35º Arborele Dimensiuni d mm 20 25 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 1.5 1.8 73.1 2 1.2 37.1 1.379 0.5 84.3 44 47.4 63.704 0.6 58.256 0.184 0.6 56.3 72 81.1 41.5 1.4 43.5 50.7 97.39 0.697 1.5 2.5 40.7 53.1 1 1.6 34.254 0.1 49.467 0.8 70.

5 58.5 27.5 64 102 61 110 80 127 96.5 2.1 min -1 FAG QJ304MPA QJ205MPA QJ305TVP QJ206MPA QJ306TVP QJ207MPA QJ307TVP QJ208TVP QJ308TVP QJ209TVP QJ309TVP QJ210MPA QJ310MPA QJ211TVP QJ311MPA QJ212TVP QJ312MPA 28000 26000 14000 20000 11000 18000 9500 9500 8500 8500 7500 13000 11000 7000 10000 6300 9000 177 .5 44 36.5 2 1.5 1 2 1.6 18.5 43 35.5 146 statică C0 kN 19.5 76.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 30 25.5 108 93 127 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 31 32 36 37 42 44 47 49 52 54 57 61 64 66 69 72 D2 max 45 46 55 56 65 65 71 73 81 78 91 83 99 91 109 101 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1.5 68 57 83 56 91.5 44 62 56 86.5 1 1.5 51 46.6 31.5 1 1.

3 32.048 19 0.2 38.3 37.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.054 0.2 41.1 53.176 0.1 50.161 0.111 0.1 1.6 0.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 20.1 37.9 43.118 0.163 27.7 43.3 26.2 29.6 0.2 0.1 26.335 0.098 0.226 30.3 46.152 0.157 0.9 20.1 1.3 43.151 0.8 50.1 31.206 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1.328 Di ≈ H ≈ 29.6 0.1 44 40 D B rs min Bi ≈ K K.7 26.8 32.135 0.1 22.5 29.228 0.1 32.2 29.085 25.9 38.2 29.6 0.1 39.1 H1 ≈ 30.6 29.3 33.3 33.3 20.5 41.2 46.061 0.7 35.9 0.5 0.3 33.1 38.6 1 0.6 0.057 0.138 0.3 32.8 43.134 0.8 50.2 29.116 0.7 40.9 45.3 37.9 23.5 33.3 34.7 43.1 38.1 1.1 35.3 32.8 44.1 1.1 34.073 21.155 0.18 Rulmenţi oscilanţi cu bile rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 42 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 62 11 14 14 17 12 16 16 14 19 19 14 14 14 18 18 15 21 21 15 15 15 18 18 18 18 17 17 24 24 24 0.152 0.7 30.9 0.5 23.9 41.7 28 28.258 0.7 0.363 0.4 31.2 38.1 1.2 23.1 J1 ≈ kg 0.1 1 1 1 1 1 1 1 1.7 50.5 38 41.5 178 .9 32.5 38 35.254 33.9 44.065 23.5 29.1 1.8 50.

37 2.28 0.48 1.2RS.C3 2205K.2RS.6 25.93 1.66 3.38 Turaţia limită min-1 26000 24000 15000 18000 22000 19000 14000 18000 17000 11000 18000 18000 13000 17000 11000 16000 16000 10000 16000 16000 10000 15000 9500 15000 9500 14000 14000 13000 8000 13000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 19.5 12.6 32 32 32 32 32 D3 max 30.6 0.55 2.6 30.86 1.34 2.08 1.6 22.29 2.13 2.34 1.5 0.2 21.TV.4 45 45 45 46.6 0.76 3.4 46.5 17 12.65 3.4 8 12.46 0.55 5 6.2 17 12.27 0.4 41.4 41.04 3.37 1.6 30.28 0.5 13.TV 1304TV 2304TV 2304.29 0.33 0.C3 11204TV 24000 24000 20000 19000 18000 2204TV 2204.3 10 12.65 2.4 41.75 2.32 0.TV 2305K.99 3 1.6 25.35 1.29 1.4 46.2 2.TV.38 2.24 3.44 1.2RS.03 1.03 2.TV 1204TV 1204K.95 1.17 2.35 3.28 0.28 0.48 2.4 3.2 19.76 2.4 46.4 41.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 28000 24000 20000 26000 22000 20000 19000 1202TV 2202TV 2202.25 2.45 2.24 2.8 36.86 1.88 1.94 1.6 30.2 17 12.35 4.24 1.12 2.2 21.2 18 18 24.15 7.35 4.32 2.34 2.46 3.48 0.03 2.04 1.5 10 10 10 14.35 0.28 0.86 2.48 1.4 1.27 0.86 2.65 2.9 3.27 0.17 1.6 30.4 41.4 1.54 2.37 1.6 25.48 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.2 22.2RS.37 1.51 0.5 9.65 3.44 0.6 25.35 3.91 2.5 18 24.53 0.85 3 3.29 2.78 2.TV 2205K.4 46.48 2.4 46.35 3.4 41.4 35.C3 1305TV 1305K.54 2.4 2.4 46.TV.6 30.46 3.88 2.2RS.23 2.2RS.75 3.32 0.99 2.35 5 5 6.28 0.6 21.2RS.48 2.C3 2305TV 2305.2 3.32 2.23 1.03 1.75 3.93 1.34 0.66 2.35 4.6 25.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 7.35 3.46 2.C3 179 .TV 1205TV 1205K.54 3.34 0.C3 11205TV 20000 20000 17000 17000 16000 16000 15000 15000 2205TV 2205.TV.94 2.34 2.8 30.95 1.75 2.66 3.8 35.46 3.37 1.TV 1303TV 2303TV 2303.6 0.37 2.27 0.43 2.19 1.29 1.2RS.8 30.6 27 27 27 30.51 2.46 0.24 2.29 0.2 19.8 41.6 22.5 16 8 11.2 20.TV 2302TV 1203TV 2203TV 2203.4 3.6 0.33 0.04 3.TV.35 0.2 12.24 2.28 0.27 0.6 30.27 2.04 2.8 35.37 2.66 3.29 2.2 12.25 3.2 3.4 41.55 1.27 1.4 12.78 2.4 55 55 55 55 55 rg max 0.6 1 0.TV.51 0.66 2.

3 59.1 1.8 57.1 1.8 53.3 46.3 54.7 67.5 43.1 40.476 0.554 43.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 16 16 16 20 20 20 20 19 19 27 27 27 17 17 17 23 23 23 23 21 21 31 31 31 18 18 18 23 23 23 23 23 23 33 33 33 1 1 1 1 1 1 1 1.1 J1 ≈ kg 0.5 1.364 37.5 1.1 1.5 54 57.1 1.5 54 52.221 0.8 69.5 1.5 45.4 59.8 70.5 39.476 0.465 0.2 0.1 1.3 59.7 47.1 1.7 45.38 0.1 1.528 0.414 0.5 0.1 1.5 67.6 0.1 71.507 0.442 0.3 37.268 0.5 47.9 51.1 1.9 54 54 54 54 67.9 54 51.1 52.5 1.1 1.246 0.2 49.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.252 0.9 H1 ≈ 40.3 75 78 71.1 1.3 51.698 50.5 66.1 1.1 1.3 38.6 63 54.744 0.5 45 45.96 0.8 59.1 40.7 67.7 47.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 40.319 0.3 41.5 1.389 0.922 1.9 0.384 0.5 1.5 1.1 64.708 0.5 62.7 47.8 67.01 0.3 0.5 1.8 67.6 62.1 51.9 0.722 49.7 59.1 1.324 0.8 75.5 39.1 41.4 59.8 70.7 47.5 66.1 1.5 56 52 48 D B rs min Bi ≈ K K.3 75.6 59.55 0.1 1.3 46.3 75 75.975 0.1 1.9 51.432 0.8 54 51.5 38.488 0.5 1.3 45.7 57.4 59.517 0.5 67.899 Di ≈ H ≈ 51.408 0.217 0.3 64.9 59.7 47.9 59.1 1.273 0.7 180 .5 44.379 40.8 67.7 51.7 53.

82 2.47 0.95 4.43 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.2RS.59 1.2 9 5.53 2.13 2.9 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 15.35 2.49 3.94 2.25 4.25 0.94 2.13 2.91 3.4 56.3 8.51 1.TV.53 2.29 3.2 21.65 6.51 1.51 2.43 2.2 9 5.2RS.17 3.5 19.22 0.TV 2306K.53 2.2 8 8 11 8 11 6.92 2.47 2.C3 11206TV 14000 14000 14000 14000 14000 14000 15000 15000 2206TV 2206.5 19.26 0.C3 1306TV 1306K.TV 2308K.9 2.47 1.C3 2308TV 2308.23 2.6 37 37 37 37 37 42 42 42 42 42 42 42 44 44 44 44 44 47 47 47 47 47 47 47 49 49 49 49 49 D3 max 56.6 35.45 0.5 17000 17000 1206TV 1206K.29 4.2 5.52 2.3 19.49 4.3 31.5 15.39 2.52 1.54 3.4 56.82 2.22 0.TV.3 6.8 2.94 2.76 4.5 1.59 1.04 3.9 3.5 1.5 21.23 2.34 3.34 3.4 2.2RS.26 0.65 13.22 0.53 2.82 3.C3 2307TV 2307.2RS.25 3.4 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 73 73 73 73 73 73 73 81 81 81 81 81 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.65 6.65 9.6 35.2RS.04 2.9 2.C3 1307TV 1307K.C3 11208TV 11000 11000 12000 12000 12000 12000 2208TV 2208.47 0.6 21.TV 2307K.TV.65 2.2 31.6 25.9 2.34 3.26 0.26 0.25 0.91 3.13 2.65 2.TV.65 5.2RS.91 3.5 1.25 0.2RS.9 2.55 9.3 31.04 2.71 2.3 0.34 4.34 4.8 2.49 3.52 1.9 2.35 2.TV 2208K.49 4.91 3.43 0.95 4.22 0.55 9.TV.5 1.42 2.26 0.47 2.C3 11207TV 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 13000 2207TV 2207.04 3.5 6.25 0.3 29 29 45 29 45 0.4 9.26 0.C3 2206K.76 4.23 2.64 1.6 15.22 0.43 2.65 4.TV.17 4.TV.TV.04 2.TV.C3 2208K.C3 2207K.4 56.C3 181 .2RS.65 13.52 2.6 15.22 0.64 1.8 2.49 3.64 2.65 4.TV 2206K.TV.53 2.25 0.59 2.C3 2306TV 2306.6 35.39 1.5 1.1 3.45 3.5 1 1 1 1 1 1 1 1.6 35.4 56.65 2.65 6.3 0.71 3.5 6.TV.91 3.TV.TV.8 2.5 15.4 56.3 19.13 2.39 1.4 2.5 1.42 3.45 0.6 35.26 0.47 1.55 6.C3 1308TV 1308K.22 0.6 25.47 2.8 2.3 8.22 0.TV 2207K.54 3.2 5.9 2.5 16 16 16 32 16 32 16 25 25 39 25 39 19.TV.45 2.52 Turaţia limită min-1 14000 14000 8500 12000 8000 12000 8000 11000 11000 10000 6700 10000 12000 12000 7500 9500 7000 9500 7000 9500 9500 9000 6000 9000 10000 10000 6700 9000 6300 9000 6300 8500 8500 8000 5300 8000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 35.25 0.65 2.55 6.2 31.3 0.65 6.22 0.C3 1207TV 1207K.6 35.5 1.29 4.25 0.29 3.3 0.1 4.4 2.TV.71 2.26 0.2RS.55 9.25 0.5 1.4 56.C3 1208TV 1208K.22 0.65 2.23 2.94 2.

939 57.54 1.7 72.1 1.7 57.7 72.13 68 68 0.8 53.1 1.6 81 77.1 1.7 J1 ≈ kg 0.73 0.5 0.27 2.7 91.2 77.7 77.5 1.548 0.5 69.4 65.19 0.5 86.5 1.593 1.7 62.55 70.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 19 19 19 23 23 23 23 25 25 36 36 36 20 20 20 23 23 23 23 27 27 40 40 40 21 21 21 25 25 25 25 29 29 43 43 43 1.78 53.5 1.2 71.4 2.8 1.7 77.5 1.825 0.9 91.6 69.9 96 80 80 64 62.6 100.1 2 2 2 2 2 1.693 0.5 1.8 92 86.7 62.4 1.5 1.7 64 62.1 1.8 100.7 81 77.8 69.5 1.1 1.6 77.746 0.5 60.59 0.7 64 64 60 63.454 0.8 71.5 69.9 69.866 60.682 1.57 1.9 88.505 0.7 71.6 101.543 0.07 2.1 1.9 60 62.7 62.606 0.1 1.1 1.9 92 91.22 1.8 0.2 65.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.462 0.808 1.34 1.516 0.9 101.9 71.6 86.5 2 2 2 2 2 60 58 58 D B rs min Bi ≈ K K.9 72.5 1.953 0.1 1.7 107 88.02 Di ≈ H ≈ 72.7 57.5 1.4 75.1 1.9 90 86.535 0.526 0.6 75.5 75.517 0.9 69.6 84 84 84.7 H1 ≈ 57.9 86.7 182 .7 75.9 90 86.6 69.5 69.556 0.4 59 57.7 101.82 1.52 65.5 1.7 59 57.8 78 78 71.63 1.1 1.5 1.1 1.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 57.9 72.2 84 84.

5 1.TV.5 1.TV.C3 2210K.TV.43 0.8 41.15 9.43 3.24 0.TV 2309K.25 0.8 28 22.2RS.62 1.24 0.26 0.9 16.TV.TV 2311K.TV.12 4.27 4.73 1.18 3.5 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 1.7 3.33 4.66 2.74 3.2RS.21 0.79 1.21 0.TV.C3 2211K.32 2.47 3.3 12.05 4.5 64 41.8 22.5 41.06 3.55 2.54 3.24 0.47 3.43 0.47 3.7 10 18 18 23.TV 2209K.25 0.79 2.47 3.5 1.35 7.04 3.C3 183 .12 5.9 4.5 2 2 2 2 2 13000 13000 1209TV 1209K.TV.42 0.TV.29 3.17 3.C3 11211TV 9000 9000 9500 9500 9500 9500 2211TV 2211.48 2.15 8.51 4.61 3.2RS.47 2.04 2.C3 1311TV 1311K.12 4.61 3.TV.51 2.92 3.C3 11209TV 10000 10000 11000 11000 11000 11000 12000 12000 2209TV 2209.19 0.54 3.5 1.2RS.19 0.2 0.18 2.21 0.66 1.74 3.5 2.12 5.5 1.6 2.58 Turaţia limită min-1 9000 9000 6000 8500 5600 8500 5600 7500 7500 7000 4800 7000 8500 8500 5600 8000 5300 8000 5300 6700 6700 6300 4300 6300 7500 7500 5000 6700 4800 6700 4800 6000 6000 5600 3800 5600 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 52 52 52 52 52 52 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 61 61 61 61 61 64 64 64 64 64 64 64 66 66 66 66 66 D3 max 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1.04 3.15 8.12 4.6 1.TV.2RS.05 4.2RS.87 2.6 1.24 0.31 2.TV.19 0.2 0.32 2.5 8.C3 2311TV 2311.52 5.TV.C3 1310TV 1310K.87 2.2RS.47 2.35 9 7.58 2.42 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.43 0.17 3.3 14.2RS.7 4.9 4.9 16.62 1.5 64 27 27 27 39 27 39 27 51 51 75 51 75 0.87 3.3 20 14.92 3.03 2.6 3.25 0.18 3.C3 11210TV 9500 9500 10000 10000 10000 10000 11000 11000 2210TV 2210.8 28 22.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 22 22 22 28 22 28 22 38 38 54 38 54 22.55 3.TV 2211K.9 4.17 2.31 2.48 3.04 2.TV.32 3.3 20 10 10 10 12.32 2.47 3.7 3.8 22.03 2.73 2.7 3.18 2.31 3.5 1.2RS.54 2.TV.18 2.33 7.26 0.29 4.5 1.2 0.35 9 7.76 4.32 3.22 0.C3 2209K.35 12.7 4.3 8.15 9.24 0.62 2.17 2.24 0.43 3.C3 2309TV 2309.12 4.7 10 12.C3 2310TV 2310.21 0.52 5.TV.24 0.C3 1210TV 1210K.9 12.17 2.TV 2310K.79 1.5 1.31 2.15 14.35 7.C3 1309TV 1309K.24 0.12 2.76 4.C3 1211TV 1211K.12 2.5 1.27 5.2 0.04 2.06 3.21 0.54 3.6 18 23.43 0.5 1.9 4.9 4.22 0.5 1.2 0.19 0.03 4.73 1.5 8.19 0.5 1.66 1.TV 2210K.31 3.

8 95.52 Di ≈ H ≈ 95.4 70.58 2.5 1.97 1.03 1.2RS Alezaj conic (conicitatea 1:12) 112 Inel interior lat Masa ≈ J ≈ 78 78 78 J1 ≈ kg 0.5 1.1 109.9 98.894 0.5 76.4 1.5 1.5 2.5 1.5 1.05 1.2 109.1 2.6 78 76.88 1.5 98.94 2.8 98.8 95.1 2.51 70.6 78 87 87 77 77 184 .1 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 H1 ≈ 78 95.8 95.18 (continuare) rs rs H J d D H1 J1 d rs rs D H J d rs rs D H1 J1 d rs rs D H d 7 9 rs rs Di D Bi B B B B B 2RS Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 22 22 22 28 28 28 28 31 31 46 46 1.05 1.1 62 D B rs min Bi ≈ K K.9 112.5 1.1 98.13 1.2 112.

37 5.TV.C3 1312TV 1312K.23 0.5 1.64 2.5 1.5 30 57 57 86.16 5.23 0.64 2.47 2.TV.TV.TV 2212K.2RS.C3 2212K.C3 2312TV 2312K.TV.TV.18 0.1 2.4 2.8 20.47 3.82 3.6 11.5 2.82 3.37 4.6 11.1 10000 10000 1212TV 1212K.5 86.8 28 28 3.18 0.5 30 47.23 0.18 0.6 11.77 1.69 3.62 Turaţia limită min-1 6700 6700 4500 6300 4300 6300 4300 5300 5300 5000 5000 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 69 69 69 69 69 69 69 72 72 72 72 D3 max 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 rg max 1.47 3.5 1.62 1.9 1.47 2.1 2.64 3.28 2.6 16.18 0.37 4.5 0.41 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg rg D1 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 30 30 30 47.5 1.37 4.28 4.69 3.41 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 3.6 11.4 11.64 2.C3 11212TV 8500 8500 9000 9000 8500 8500 2212TV 2212.37 5.18 0.6 16.C3 185 .5 1.5 1.16 5.9 2.55 5.64 3.47 2.6 20.2RS.1 2.23 0.77 2.55 1.

91) în care FaH este forţa axială admisibilă. f b = 0. vâscozitatea uleiului de bază din componenţa unsorii (la ungerea cu unsoare consistentă) (mm2/s).19).8. precum şi o şaibă laterală. d . De aceea. Turaţia se consideră constantă.Lagăre cu rulmenţi 5.diametrul alezajului rulmentului (mm). Calculul rulmenţilor radiali cu role cilindrice urmează metodologia de la §5. care formează al doilea umăr la inelul interior. inelul HJ. rulmentul NUP poate fixa arborele în ambele sensuri. Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. n – turaţia rulmentului (rot/min). care materializează al doilea umăr la inelul interior. ν . cu precizările pentru situaţiile de mai jos.diametrul mediu al rulmentului (mm). permiţând acum rulmentului NJ+HJ să preia forţe axiale în ambele sensuri. Rulmentului de tip NJ i se poate ataşa un inel. Ea are expresia [9]: FaH ⎡ fb ⋅ d M ⋅ n ⋅ ν ⋅ ( D 2 − d 2 ) ⎤ ⎥ =⎢ 7 ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ 1/ 2 ( N) (5.8.vâscozitatea uleiului la temperatura de funcţionare (mm2/s).5 ( D + d ) .8. Rulmenţii de tip NUP pot folosiţi şi ca rulmenţi conducători. un rulment NJ poate fixa axial arborele într-un singur sens. D diametrul exterior al rulmentului (mm).7 Rulmenţi radiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1.0048 pentru rulmenţii care au colivie.1.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: 186 . Rulmenţii de tip NJ au doi umeri la inelul exterior şi unul singur la cel interior. deoarece au doi umeri la inelul interior şi câte un umăr la inelul interior. d M = 0. De aceea.1. rulmentul suportă doar forţe radiale. Un rulment radial cu role cilindrice de tip N sau NU se utilizează numai ca rulment liber.0061 pentru rulmenţii „full-complement” (rulmenţi fără colivie). Forţa axială Fa care poate fi preluată de rulmenţii de tip NUP sau NJ+HJ trebuie să satisfacă inegalitatea: Fa ≤ FaH (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.2.92) unde f b este un factor care are valorile: f b = 0. opusă umărului de la inelul interior (vezi şi tabelul 5.

93) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .Alegerea şi calculul rulmenţilor Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .93Fr + 0. 5. 50C Fa / Fr ≤ 0.08 Fa / Fr > 0. Rulmentul este utilizat ca rulment conducător Rulmenţii de tipul NUP sau NJ+HJ (tab.44).11 Fa / Fr ≤ 0.17 Fa / Fr ≤ 0.fix) (5. 10.4 Calculul se continuă cu etapele 8-11.6. sarcina dinamică echivalentă se determină pe baza tabelului 5. atunci din relaţia (5.96 Fr + 0. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).fix) (5.20) pot fi utilizaţi ca rulmenţi conducători. La etapa a 6-a. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. Un extras cu date despre rulmenţii radiali cu role cilindrice se dă în tabelul 5.95) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. pentru forţe axiale mici ( Fa ≤ 0. C 0 nec ≤ C 0 .33Fa Pe = Fr Pe = 0. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. 3E 29V .94) În continuare se parcurg etapele 8-11.23 Fa / Fr > 0.17 Fa / Fr > 0.93Fr + 0.08 Pe = Fr Pe = 0.69 Fa Pe = Fr Pe = 0. 4 Fr ). 5.20). 3. La etapa a 7-a. În acest tabel. Tabelul 5.93Fr + 0. 23VH 30V 50 B.11 Fa / Fr > 0. 22.23 Fa / Fr ≤ 0. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr (5. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. 22 E 23. 2 2 E . 23VH 23. 187 .45Fa Pe = Fr Pe = 0. 23E.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .19 [9]. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.5Fa Valoarea maximă admisă a raportului Fa / Fr este Fa / Fr = 0. 23E .20 [9].19 Sarcini dinamice echivalente la rulmenţii radiali cu role cilindrice Raportul Sarcina dinamică Seria de dimensiuni Fa / Fr echivalentă 19.

2 41.1 22.5 7 4 1.6 0.015 0.7 1.7 29.5 31.3 0.124 0.6 27.145 0.048 0.6 0.1 24.019 0.3 0.5 2.8 38.5 3 1.5 26.119 0.8 43.5 3.4 34.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.219 0.7 29.4 42.3 22.3 0.5 27.1 1.5 3 6 3 6.5 26.7 6 3 1.5 31.14 0.5 31.7 34.5 54 54 54 54 19.1 22.6 1 1 1 1 1 1 1 1.5 46.3 0.068 0.5 41.047 0.5 26.6 0.15 0.5 3 6.1 1.154 0.9 6.3 0.6 0.1 1.083 0.8 38.1 35.5 32.7 24.2 26.1 3 3.8 38.5 5.6 21.018 0.5 4 7.5 4 38.4 42.6 0.5 46.1 1.9 27.135 0.4 39.7 38.6 0.3 0.3 1.5 41.164 0.9 24.6 1.6 1.6 0.6 0.2 40.5 45.1 24.3 43.3 0.6 1.5 1.5 27.3 0.1 35.5 34 34 34 34 28 28 5 2.7 29.7 31.2 1.6 29.4 1.5 27.6 50.005 0.2 17 32.2 24.5 41.1 r1s min 0.5 3 0.3 30.5 46.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 42.5 41.053 0.16 0.3 31.8 43.8 1 0.049 0.6 0.5 26.6 0.6 0.122 0.6 0.6 0.1 0.2 24.3 35.1 1.1 0.012 0.1 22.6 0.073 0.7 34.224 0.6 0.5 31.1 1.5 32.7 24.6 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.6 0.6 0.2 1.6 0.256 30.174 0.112 0.156 0.009 0.5 46.2 1.1 35.5 0.01 0.20 Rulmenţi radiali cu role cilindrice a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FE D J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 15 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 47 47 47 47 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 47 52 52 52 52 52 52 52 62 62 62 62 11 11 11 12 12 12 12 16 16 16 14 14 14 14 14 14 14 18 18 18 15 15 15 21 21 21 12 15 15 15 15 18 18 18 17 17 17 17 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 0.3 19.1 E F H ≈ J ≈ 21.7 34.5 4 2.5 32.8 50.245 0.3 19.3 30.5 2.5 45.1 1.8 38.051 0.8 38.012 0.5 27.8 1.069 0.5 46.9 24.3 3.5 46.7 29.6 0.5 37.3 0.8 43.055 0.4 42.2 1.6 0.2 1.1 22.1 38.5 31.7 1.1 22.6 0.1 40.5 32.5 1.25 0.5 41.8 43.012 0.3 31.025 0.6 50.5 26.146 0.3 0.5 45.2 188 .5 45.1 38.07 0.5 31.127 0.1 1.1 1.6 1.5 30.4 42.117 0.7 34.5 27.9 1.014 0.6 0.153 0.5 41.5 45.6 0.8 43.1 35.6 5.242 0.6 0.137 0.169 0.5 26.4 42.1 35.1 35.6 0.8 1.5 45.6 0.5 41.5 2.7 1.1 37.3 31.1 1.1 37.8 1 1 1.1 22.5 31.5 46.6 0.6 0.6 0.5 32.Inelul ment HJ kg 0.2 40.5 3 2.5 3 6.6 0.5 27.1 1.114 0.215 0.

6 0.6 0.3 0.6 0.2 24.2 21.6 24 24 24 25.5 32.5 23.5 27.TVP2 29 N305E.TVP2 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG HJ202E D1 min mm 17.TVP2 N204E.TVP2 NUP205E.5 37.6 14.6 1 0.4 29 29 29 29 34.5 32.TVP2 HJ304E NU304E.5 27.TVP2 NUP203E.5 24.TVP2 NU202E.6 0.6 0.5 21.5 34.6 1.5 41.6 1 0.TVP2 21 NUP2203E.7 12.5 23.5 statică C0 kN 10.TVP2 HJ2203E 21 NU2203E.8 42.3 0.5 37.4 14.6 1 0.8 41 41 41 41 41 41 41 45 45 45 45 45 45 44 46 46 46 46 46 46 46 55 55 55 55 55 53 48 45 43 40 D5 min 31 D6 max 29 rg max 0.6 0.6 14.5 21.TVP2 27 29 29 29 29 NJ2205E.TVP2 HJ2204E 24 NU2204E.TVP2 24 NUP2204E.5 27.TVP2 21 NJ303E.TVP2 NUP303E.5 24.7 12.6 0.4 17.TVP2 NJ202E.5 34.5 27.TVP2 36 34 NJ2203E.2 21.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.6 0.2 21.6 0.TVP2 HJ305E NU305E.6 1 0.TVP2 NJ205E.5 21.5 31.6 0.5 41.1 1 1.2 24 24 24 24 NJ2204E.TVP2 24 NUP2304E.5 24.TVP2 29 NUP2205E.5 32.6 0.5 21.5 37.5 23.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.5 25.TVP2 NJ305E.6 0.TVP2 HJ2304E 24 NU2304E.5 21.TVP2 21.5 31.5 31.5 26 26 26 26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 30 31 31 31 31 31 31 31 33 33 33 33 D2 min 20 20 20 23 23 23 23 23 23 23 25 25 25 29 29 29 29 29 29 29 30 30 30 30 30 30 32 34 34 34 34 34 34 34 37 37 37 37 D3 min 22 22 22 28 28 28 28 26 26 26 28 28 28 32 32 32 32 32 32 32 33 33 33 33 33 33 33 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 D4 max 32.5 21.6 14.4 17.6 32.6 0.5 34.6 0.6 36 36 36 36 36 36 36 42.5 41.5 41.5 25.3 0.6 17.5 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 22000 22000 22000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 14000 14000 14000 14000 14000 14000 28000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 15000 12000 12000 12000 12000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 18000 16000 16000 16000 16000 16000 16000 15000 15000 15000 15000 13000 13000 13000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 15000 14000 14000 14000 14000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 FAG N202E.6 17.6 0.6 32.TVP2 NUP304E.5 27.TVP2 32 32 32 32 189 .6 17.2 21.5 34.TVP2 HJ303E NU303E.3 0.4 10.6 22 22 22 21.TVP2 HJ203E NU203E.TVP2 HJ205E NU205E.6 0.TVP2 24 24 24 NJ2304E.5 27.5 21.TVP2 HJ2205E 29 NU2205E.6 0.5 18.5 31 31 31 27 27 27 39 39 39 12 27.5 41.5 13.3 0.6 1 1 1 1 N203E.6 0.7 17.TVP2 24 NJ304E.6 0.5 41.6 0.TVP2 24 NU1005 N205E.6 0.5 41.6 0.3 0.4 10.TVP2 HJ204E NU204E.5 37.3 0.8 42.5 34.TVP2 NJ203E.TVP2 NUP305E.TVP2 NUP204E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 12.6 0.6 0.5 27.5 18.6 0.6 0.TVP2 NJ204E.6 0.4 21 21 21 21 D1 max 18.

255 0.2 46.5 55.Inelul ment HJ kg 0.1 E F H ≈ 50.376 0.5 34 34 34 36.5 71.2 70.6 1.5 49.1 1 1.6 46.723 0.5 59.6 0.2 59.5 2.5 40.5 0.5 6 0.6 1.5 1.486 0.1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.551 0.6 0.1 41.1 1.5 49.208 0.2 59.06 0.379 0.6 66.2 70.317 0.1 1.1 1.5 62.2 70.1 1.027 0.6 0.6 0.1 1.5 40.3 45 45 45 45 45 4.129 0.2 52.6 0.2 59.6 0.5 62.385 0.736 0.6 0.3 41.5 1.366 0.2 46.5 37.5 40.7 0.6 3 8.2 59.6 0.1 52.6 66.23 0.6 0.4 61 61 61 61 61 61 66.1 1.034 0.5 55.5 52.1 1.3 68.6 66.5 55.1 0.2 70.6 0.213 0.5 52.1 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.5 62.5 4 1.1 38.389 0.2 7 4 0.1 1.7 0.5 9.5 1.6 50.2 46.3 41.205 0.5 40.6 48 48 48 48 48 51 51 51 51 51 5 2.1 1.9 1.1 1.1 1.1 1.1 1.5 62.1 1.1 1.7 3.2 46.2 61 71.6 0.035 0.356 0.2 59.5 8.181 0.6 0.406 0.1 1.5 9.5 37.5 55 64 64 64 64 64 64 64 70.363 0.1 1.5 52.2 2.5 71.6 0.1 r1s min 1.2 46.3 68.2 47 49.1 1.5 8.5 1.5 55.6 0.5 71.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 62.6 0.5 40.6 66.6 1.5 52.1 1.1 0.1 1.268 0.3 J ≈ 38.1 1.5 8 4 4 1.6 0.5 49.043 0.2 3.3 41.2 68.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 62 62 62 55 62 62 62 62 62 62 62 72 72 72 72 72 72 72 62 72 72 72 72 72 72 72 80 80 80 80 80 80 80 68 80 80 80 80 24 24 24 13 16 16 16 16 20 20 20 19 19 19 19 27 27 27 14 17 17 17 17 23 23 23 21 21 21 21 31 31 31 15 18 18 18 18 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.2 46.261 0.5 11 6 2.9 30 2.1 1.5 37.6 58.358 0.1 1.219 0.427 0.2 1.1 1.303 0.5 1.6 1.486 0.6 7 4 1.301 0.1 1.1 3 4.1 1.5 55.1 1.5 37.496 0.5 62.026 0.5 37.1 1.5 5 2.309 0.751 0.1 1.5 55.54 0.1 1.506 0.2 70.1 1.5 1.1 3.5 37.6 50.025 0.5 62.5 40.5 37.5 1.5 4 2.042 0.5 40.5 1 1.1 1.6 66.1 1.1 1.399 54 54 54 48.349 0.4 41.5 5 0.5 190 .2 3 7.5 55.5 5 1 1 1 3.5 52.2 2.416 0.064 0.5 42 44 44 44 44 44 44 44 46.6 1.7 54 54 54.529 0.368 0.05 0.2 70.1 1.4 1.

5 50 50 50 48 48 48 48 75 75 75 26 50 50 50 50 65.TVP2 HJ208E NU208E.6 0.TVP2 NJ207E.5 91.5 1.TVP2 NUP306E.6 0.TVP2 39 NUP2207E.TVP2 32 NUP2305E.TVP2 NJ307E.6 0.6 0.6 39 39 39 39 49 49 49 51 51 51 51 73.5 1.TVP2 HJ2307E 42 NU2307E.5 1.TVP2 42 42 42 42 NJ2307E.TVP2 HJ2207E 39 NU2207E.TVP2 32 NU1006 N206E.5 1.TVP2 NJ306E.6 0.5 91.TVP2 HJ2206E 34 NU2206E.TVP2 HJ207E NU207E.6 0.TVP2 NJ208E.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 43 47 47 47 47 191 .TVP2 39 N307E.TVP2 42 NU1008M1 N208E.TVP2 34 N306E.5 50 50 50 50 62 62 62 64 64 64 64 91.6 0.6 0.6 1 1 1 1 NJ2305E.TVP2 37 NU1007M1 N207E.5 73.TVP2 NUP307E.TVP2 NUP207E.5 73.6 0.6 0.5 63 63 63 63 98 98 98 32 53 53 53 53 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 12000 12000 12000 24000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 20000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 10000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 9000 19000 9000 9000 9000 9000 10000 10000 10000 13000 11000 11000 11000 11000 9500 9500 9500 11000 11000 11000 11000 8500 8500 8500 11000 9500 9500 9500 9500 8500 8500 8500 9500 9500 9500 9500 8000 8000 8000 10000 9000 9000 9000 9000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 33 33 33 35 37 37 37 37 37 37 37 40 40 40 40 40 40 40 41 43 43 43 43 43 43 43 45 45 45 45 45 45 45 46 49 49 49 49 D2 min 37 37 37 38 40 40 40 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 44 46 46 46 46 46 46 46 48 48 48 48 48 48 48 49 52 52 52 52 D3 min 40 40 40 40 44 44 44 44 44 44 44 48 48 48 48 48 48 48 45 50 50 50 50 50 50 50 53 53 53 53 53 53 53 51 56 56 56 56 D4 max 55 55 55 50 56 56 56 56 56 56 56 65 65 65 65 65 65 65 57 65 65 65 65 65 65 65 71 71 71 71 71 71 71 63 73 73 73 73 73 70 71 69 65 63 64 61 57 54 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.5 37.5 37.5 29 53 53 53 53 statică C0 kN 56 56 56 16 37.5 1 1 1 1 1 rg1 max 1 1 1 0.5 24.TVP2 HJ306E NU306E.5 65.TVP2 HJ206E NU206E.5 65.TVP2 38 39 39 39 39 NJ2207E.TVP2 37 NUP2306E.5 37.TVP2 NUP208E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 57 57 57 16.TVP2 HJ307E NU307E.TVP2 33 34 34 34 34 NJ2206E.6 0.6 0.TVP2 NJ206E.TVP2 42 NUP2307E.TVP2 37 37 37 37 NJ2306E.5 1.6 0.5 1.TVP2 HJ2305E 32 NU2305E.TVP2 NUP206E.TVP2 HJ2306E 37 NU2306E.6 1 1 1 1 1 1 1 0.TVP2 34 NUP2206E.6 0.

6 1.891 0.544 0.1 1.5 80 80 80 80 80 80 80 67.5 58.5 1.5 81.5 1.5 58.1 84.5 2.5 71.5 7 1 1 1 3.5 88.674 0.5 54.3 73.1 1.559 0.5 0.5 J ≈ 54 54 57.5 n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.1 1.82 0.5 1.5 59.75 1.518 0.4 64.5 0.5 76.5 59.5 58.9 64.5 49.5 88.5 57.2 1.1 84.5 5.3 73.1 1.5 81.457 0.517 0.2 2.5 76.5 1.5 59.5 58.1 1.5 76.5 54.5 72.158 192 .1 1.5 65 65 65 65 65 65 65 9 4 11 4 12.3 68.3 75.5 88.5 5 1 1.445 0.488 0.7 2.051 0.3 1.16 1.5 59.5 76.268 0.5 54.055 0.2 4 13 8 1.5 1.1 1.5 8 4.6 1.16 1.5 1.5 1.5 1.1 1.5 1.5 81.5 97 97 97 97 97 97 97 49.1 1.5 57.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 90 90 90 90 90 90 90 75 85 85 85 85 85 85 85 100 100 100 100 100 100 100 80 90 90 90 90 90 90 90 110 110 110 110 110 110 110 23 23 23 23 23 23 23 33 33 33 16 19 19 19 19 23 23 23 25 25 25 25 36 36 36 16 20 20 20 20 23 23 23 27 27 27 27 40 40 40 D B B NJ B NU B NUP s 1) rs min 1.5 52 52 52 52 52 52 52 52.5 1.3 78.1 1.5 1.5 88.958 0.3 78.5 1.1 1.3 68.3 1.3 1.1 1.5 76.3 4.5 1.3 71.5 1.7 1.5 88.5 1.503 0.49 0.1 1.5 1.3 73.5 9 5 1.3 92.093 0.1 84.1 1.5 81.573 0.3 78.1 1.1 1.5 5 14.3 78.9 75.1 1.19 1.1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.913 0.5 1.5 4 11.5 88.656 0.1 1.5 58.5 1.33 1.3 71.21 1.978 0.532 0.1 2 2 2 2 2 2 2 E F H ≈ 68.5 64.688 0.2 3.1 1.5 13 7 2.5 92.5 59.5 54.5 58.151 0.5 59 59 59 59 59 64.5 54.9 75.5 1.586 0.3 71.3 84.4 64.5 73.5 57.5 81.061 0.5 1.Inelul ment HJ kg 0.5 76.5 6 2 64 64 64 64 64 71.5 1.1 2 2 2 2 2 2 2 r1s min 1.5 59.9 75.1 1.5 76.061 0.5 1 1.4 64.055 0.5 54.893 0.3 73.5 54.6 1.5 81.5 5 1.5 1.5 71.1 1.5 57.116 71.5 1.5 59.492 0.1 69.5 58.5 1.1 84.1 1.5 88.5 78.5 1 1.3 9 5 1.3 73.5 8.5 57.77 1.5 81.088 0.434 0.1 1.1 1.7 7 7 2.1 1.1 1.5 92.7 1.1 1.3 78.5 92.5 1.934 1.5 92.11 0.3 71.5 49.1 1.28 0.36 0.9 1 0.7 4 9 5 1.5 1.1 1.1 84.3 6.659 0.504 0.1 1.9 75.5 92.1 1.3 1.3 1.999 0.9 75.434 0.5 1.

5 1.5 0.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1.TVP2 47 N308E.5 1.TVP2 HJ2210E 57 NU2210E.TVP2 HJ210E NU210E.5 81.TVP2 HJ308E NU308E.5 98 98 98 98 137 137 137 36 64 64 64 64 78 78 78 110 110 110 110 163 163 163 statică C0 kN 75 75 75 78 78 78 78 120 120 120 39 63 63 63 63 81.TVP2 HJ2209E 52 NU2209E.5 1.5 61 61 61 61 73.TVP2 61 193 .TVP2 53 57 57 57 57 NJ2210E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 71 71 71 81.5 73.TVP2 49 NU1009M1 N209E.TVP2 61 61 61 61 NJ2310E.5 1.5 81.TVP2 49 49 49 49 NJ2308E.TVP2 NJ210E.5 73.TVP2 52 N309E.TVP2 NUP309E.TVP2 HJ310E NU310E.5 81.TVP2 54 NUP2309E.5 112 112 112 34.5 81.TVP2 57 NUP2210E.TVP2 NJ209E.5 1.5 1.5 1.5 1.TVP2 47 NUP2208E.TVP2 HJ2309E 54 NU2309E.6 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 NJ2208E.TVP2 52 NUP2209E.TVP2 54 54 54 54 NJ2309E.TVP2 NUP209E.TVP2 HJ2208E 47 NU2208E.5 1.5 1.TVP2 NUP210E.TVP2 54 NU1010M1 N210E.5 1.5 1.5 68 68 68 68 88 88 88 114 114 114 114 186 186 186 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 9000 9000 9000 7500 7500 7500 7500 7500 7500 7500 16000 8500 8500 8500 8500 8500 8500 8500 6700 6700 6700 6700 6700 6700 6700 15000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 7500 7500 7500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 9500 8500 8500 8500 8500 7000 7000 7000 7500 7500 7500 7500 6300 6300 6300 8500 8000 8000 8000 8000 6300 6300 6300 7000 7000 7000 7000 6000 6000 6000 FAG Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm D1 max 49 49 49 51 51 51 51 51 51 51 52 54 54 54 54 54 54 54 57 57 57 57 57 57 57 57 58 58 58 58 58 58 58 63 63 63 63 63 63 63 D2 min 52 52 52 55 55 55 55 55 55 55 54 57 57 57 57 57 57 57 60 60 60 60 60 60 60 59 62 62 62 62 62 62 62 67 67 67 67 67 67 67 D3 min 56 56 56 60 60 60 60 60 60 60 56 61 61 61 61 61 61 61 66 66 66 66 66 66 66 62 67 67 67 67 67 67 67 73 73 73 73 73 73 73 D4 max 73 73 73 81 81 81 81 81 81 81 70 78 78 78 78 78 78 78 91 91 91 91 91 91 91 75 83 83 83 83 83 83 83 99 99 99 99 99 99 99 98 96 83 80 90 87 78 75 81 79 D5 min D6 max rg max 1 1 1 1.TVP2 49 NUP2308E.TVP2 57 N310E.5 100 100 100 100 153 153 153 41.5 1.TVP2 HJ2308E 49 NU2308E.TVP2 HJ209E NU209E.TVP2 NUP308E.5 1.TVP2 HJ2310E 61 NU2310E.6 1 1 1 1 1 1 1 1.TVP2 HJ309E NU309E.5 1.TVP2 48 52 52 52 52 NJ2209E.TVP2 61 NUP2310E.TVP2 NUP310E.5 1.TVP2 NJ310E.5 81.5 1.5 0.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.TVP2 NJ309E.5 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 rg1 max 1 1 1 1.TVP2 NJ308E.

089 0.5 16 9 3.31 0.89 1.5 69.5 1.1 1.8 0.5 2 2 2 2 2 2 2 1.5 3.6 109.1 r1s min 1 1.1 2.6 1.5 106.1 96.668 0.1 2.5 77.3 96.5 84.679 0.824 0.8 1.5 1.5 70.1 2.6 86.8 3.1 96.Inelul ment HJ kg 0.5 100 100 100 100 100 100 100 115 115 115 115 115 115 115 64.5 106.5 70.6 86.5 70.6 10 6 1.9 1.5 77.45 0.1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.5 1.1 1.54 2.4 101.3 9.5 1.1 1.4 101.5 106.5 77.84 1.241 ) Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.1 1.5 90 90 90 90 90 90 90 106.51 1.6 86.8 4 10 6 1.5 66 66 66 66 66 66 66 70.1 1.1 1.693 0.8 70.665 0.20 (continuare) a r1s rs J F d E D H F d rs r1s rs JED H F d rs r1s E D H J d rs r1s n rs FED J F d HJ r1s b NJ rs rs H ED B N Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 1 B NJ B NU B NUP s 1) D B rs min 1.1 2.6 86.5 85.6 86.5 77.3 84.6 109.1 2.796 0.6 109.1 109.1 E F H ≈ 77.5 1.1 96.3 3.5 9 3.5 1.4 70.23 2.5 9 1.1 2.5 106.5 6 0.5 1.5 7 5.4 101.6 5 15.202 0.48 1.8 77.3 77.8 0.85 1.8 70.5 72 72 72 72 72 72 72 77 77 77 77 77 77 77 2.8 70.1 1.8 70.827 0.3 4 14 9 1.6 101.1 2.5 1.478 0.5 2.108 0.27 2.4 82.5 70.5 1.845 0.5 70.5 2.1 1.5 77.8 1.5 84.5 1.6 109.6 1.5 6.5 77. în raport cu poziţia centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului) 194 .5 1.5 106.087 0.5 10 6 1.4 101.3 84.88 0.5 3.1 2.3 86.231 0.5 106.108 0.1 96.5 1.48 1.3 1.5 1.1 2.6 109.83 2.1 2.93 2.6 J ≈ n a b B NJ + HJ Masa ≈ Rul.8 0.5 1.6 1.5 70.5 77.5 1.4 101.5 77.1 2.5 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.5 1.1 96.909 1.5 1.08 1.3 84.812 0.194 90 100 100 100 100 100 100 100 120 120 120 120 120 120 120 95 110 110 110 110 110 110 110 130 130 130 130 130 130 130 18 21 21 21 21 25 25 25 29 29 29 29 43 43 43 18 22 22 22 22 28 28 28 31 31 31 31 46 46 46 80.1 2.5 4 14.828 1.8 1.12 1.78 2.

TVP2 72 72 72 72 NJ2312E.TVP2 HJ212E NU212E.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg1 s rg D6 D1 D5 D4 D1 rg rg D3 D4 D1 rg rg1 D2 D4 rg rg D3 Sarcina de bază dinamică C kN 41.5 1.TVP2 HJ2311E 66 NU2311E.TVP2 NJ211E.5 2 2 2 2 2 2 2 1 1.5 1.5 83 83 83 83 98 98 98 134 134 134 134 200 200 200 44 95 95 95 95 129 129 129 150 150 150 150 224 224 224 statică C0 kN 50 95 95 95 95 118 118 118 140 140 140 140 228 228 228 55 104 104 104 104 153 153 153 156 156 156 156 260 260 260 Turaţia Turaţia de Simbol limită referinţă Rulment min-1 14000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 7000 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 13000 6300 6300 6300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 8000 6700 6700 6700 6700 5600 5600 5600 6700 6700 6700 6700 5300 5300 5300 7500 6300 6300 6300 6300 5300 5300 5300 6300 6300 6300 6300 5000 5000 5000 FAG NU1011M1 Dimensiuni de montaj Inelul HJ FAG D1 min mm 60 62 62 62 62 D1 max 63 65 65 65 65 65 65 65 69 69 69 69 69 69 69 68 71 71 71 71 71 71 71 75 75 75 75 75 75 75 D2 min 66 68 68 68 68 68 68 68 72 72 72 72 72 72 72 71 75 75 75 75 75 75 75 79 79 79 79 79 79 79 D3 min 69 73 73 73 73 73 73 73 80 80 80 80 80 80 80 74 80 80 80 80 80 80 80 86 86 86 86 86 86 86 D4 max 84 91 91 91 91 91 91 91 109 109 109 109 109 109 109 89 101 101 101 101 101 101 101 118 118 118 118 118 118 118 116 114 101 99 108 105 91 89 D5 min D6 max rg max 1 1.5 1.1 2.5 1.TVP2 NJ212E.TVP2 HJ2212E 69 NU2212E.TVP2 69 N312E.5 1.5 1.5 1.TVP2 NUP312E.1 2.5 1.TVP2 65 69 69 69 69 NJ2212E.5 1.TVP2 NUP211E.TVP2 NUP311E.TVP2 HJ211E NU211E.5 1.TVP2 NUP212E.5 1.1 2.TVP2 NJ311E.5 1.TVP2 72 195 .5 1.1 2.TVP2 72 NUP2312E.TVP2 69 NUP2212E.1 2.1 2.1 rg1 max 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 1 1.1 N211E.TVP2 NJ2211E.1 2.1 2.5 1.1 2.5 1.1 2.5 2.TVP2 HJ2312E 72 NU2312E.5 1.5 1.TVP2 62 N311E.TVP2 66 NU1012M1 N212E.TVP2 62 NUP2211E.TVP2 HJ2211E 62 NU2211E.TVP2 66 66 66 66 NJ2311E.TVP2 NJ312E.TVP2 66 NUP2311E.TVP2 HJ312E NU312E.5 2.1 2.1 2.TVP2 HJ311E NU311E.5 1.

8. În rulmentul opus forţa axială totală va fi doar forţa axială proprie. fiecare rulment transmite arborelui componenta sa axială proprie. în funcţie de situaţia concretă din transmisia proiectată (montaj în X sau în O . Luând în considerare această particularitate. forţele axiale totale din cei doi rulmenţi se determină pe baza tabelului 5. care se obţine din însumarea algebrică a celor două forţe axiale proprii (generate de cei doi rulmenţi) şi a forţei A (care este. Calculul se continuă cu etapele 8-11. la care contactul este oblic (adică la care forţa se transmite de la un inel la rolă după o direcţie care face un anumit unghi cu perpendiculara pe axa rulmentului – unghi de contact. analog. aşa cum rezultă din figurile 2.21. Pe de altă parte.2. În funcţie de sensul rezultantei şi de tipul montajului (O sau X) ea va fi preluată de unul din cei doi rulmenţi.99) atunci FaII > e atunci FrII Elementele necesare calculului (e.4 FrI + YFaI PeII = 0. calculul rulmenţilor se face după metodologia de la § 5. Y) se găsesc în tabelul 5. dacă FaII ≤ e atunci FrII FaI >e FrI PeII = FrII PeI = 0. La etapa a 6-a. La acest tip de rulmenţi. cu precizările care urmează. La etapa a 7-a se procedează astfel [9]: FaI . analog.4 FrII + YFaII (5.1. astfel încât arborele va fi încărcat axial de o rezultantă. Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi cu conducere reciprocă Montajul cu conducere reciprocă poate fi în X sau în O. Forţele radiale FrI şi FrII se consideră pozitive indiferent ce sens au.8.97) (5. § 1. la rândul ei.98) (5.22.1. mărimea forţelor).7. În acel rulment. Pe de o parte. Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi fie cu conducere reciprocă.dacă ≤ e atunci PeI = FrI (5. dacă . sens şi mărime constante Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali-axiali cu role conice sunt date în tabelul 1.5 şi 2.dacă şi.1) forţa radială din rulment generează o forţă axială “proprie” sau “internă”.8 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice încărcaţi cu o sarcină combinată de direcţie. fie pereche („sistem de rulmenţi”). forţa axială totală va fi suma dintre forţa axială proprie şi rezultanta axială din arbore.Lagăre cu rulmenţi 5. fiecare inel al rulmentului este încărcat cu această forţă.96) FrI şi. rezultanta forţelor axiale care acţionează asupra roţilor dinţate montate pe arborele respectiv). 196 .

21 Forţele axiale totale din rulmenţii radiali-axiali cu role conice Tipul montajului Cazul Condiţii de încărcare Forţa axială totală din rulmenţi Rulmentul I Rulmentul II Montaj în X 1a FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ YII ⎠ ⎝ YI FaI = 0.5 FrII YII II FrII A I FrI 2c FrI FrII ≤ YI YII A≥0 FaI = FaII + A FaII = 0.5 FrII YII Sarcina statică echivalentă se calculează.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FrI FrII < YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 FrI YI FaII = FaI − A I FrI A FrII II 2b Montaj în O FaI = FaII + A FaII = 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.5 FrI YI FaII = FaI + A Montaj în X 2a FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A < 0.5 ⎜ rII − rI ⎟ YI ⎠ ⎝ YII FaI = FaII − A FaII = 0. în funcţie de situaţiile de mai jos: 197 .5FrII YII I FrI A FrII II 1b Montaj în O FaI = 0.5 ⎜ rI − rII ⎟ Y YII ⎠ ⎝ I FrI FrII > YI YII ⎛F F ⎞ A ≥ 0.5 FrI YI FaII = FaI + A II FrII A I FrI 1c FrI FrII ≥ YI YII A≥0 FaI = 0.

Rulmenţi radiali-axiali cu role conice montaţi pereche Rulmenţii radiali-axiali cu role conice pot fi montaţi pereche („sistem de rulmenţi”) în X sau în O (fig.8. 2.102) . deşi cei doi rulmenţi ai perechii nu sunt încărcaţi identic). 198 . atunci se va continua calculul cu valoarea P0 = Fr . care se datorează înclinării căilor de rulare ale inelelor rulmenţilor se anulează reciproc (se admite acest lucru.44).103) În aceste relaţii. FrII ). C 0 nec ≤ C 0 . Arborele respectiv va avea la extremitatea opusă un rulment radial liber. respectiv FaII . sunt date în tabelul 5.dacă ≤e Fr . atunci din relaţia (5. forţele au indicele I sau II. se utilizează relaţiile: Fa atunci Pe = Fr + YFa (5. Perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X formează întotdeauna un lagăr conducător.9.23 [9].1).102 şi 5.103). Ca urmare. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. deoarece forţele axiale interioare.1) se va ţine seama de acest aspect. La etapa a 7-a de calcul (§ 5.10). turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5. În acest tabel. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. FaI .6.100) (5.22 [9].67 Fr + YFa (5.8. pentru fiecare rulment. În această situaţie.dacă Fa 1 ≤ Fr 2 ⋅ Y0 Fa 1 > Fr 2 ⋅ Y0 atunci atunci P0 = Fr P0 = 0.43) se calculează pentru fiecare rulment sarcina statică de bază necesară C 0 nec .5Fr + Y0 Fa (5.dacă .dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0. se iau valorile corespunzătoare pentru cele două componente.22).101) unde. forţa axială totală Fa care încarcă perechea de rulmenţi va fi forţa axială rezultantă din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe acel arbore). la etapa a 6-a de calcul (conform § 5.Lagăre cu rulmenţi . după cum perechea de rulmenţi se află în lagărul I sau în lagărul II. radială şi axială ( FrI . în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (din tabelul 5. Dacă din calcul rezultă P0 < Fr . care trebuie să respecte inegalitatea (5. 2. Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori. Un extras cu date despre rulmenţii radiali-axiali cu role conice se dă în tabelul 5.

8.9 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali cu role butoi pe un rând sunt date în tabelul 1.44). Rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând pot prelua sarcini radiale mari şi se adaptează unor deformaţii unghiulare flexionale importante ale arborelui (§ 3. verificarea perechii de rulmenţi se face cu o relaţie de tipul (5.2.23). care trebuie să respecte inegalitatea (5.8. cât şi ca rulmenţi conducători. Legat de etapa a 10-a.1. C 0 nec ≤ C 0 . atunci din relaţia (5.104) în care C per este sarcina dinamică de bază a perechii de rulmenţi.Alegerea şi calculul rulmenţilor În continuare calculul urmează etapele 8-11 (§ 5. se menţionează că ei au o capacitate limitată de a prelua sarcini axiale. Robusteţea lor asigură o foarte bună comportare la sarcini radiale cu şocuri. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.1). Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. valoarea lui C per este dată în tabelul 5. Dacă perechea de rulmenţi funcţionează în condiţiile de la § 5. Pentru perechea de rulmenţi montaţi în O sau în X.8.23 (notată cu C).105) în care valorile factorului Y0 se dau în tabelul 5.8. iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior . Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .2). forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore). Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: P0 = Fr + Y0 Fa (5. (5. în care C 0 este sarcina statică de bază a perechii de rulmenţi (din tabelul 5.fix) În continuare se parcurg etapele 8-11.57): 16666 ⎛ C per ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5.107) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5.23. rulmentul suportă doar forţe radiale. 5.6.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. 199 .1).106) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .fix) (5. În acest din urmă caz.

iar la etapa a 7-a se procedează astfel: Pe = Fr (dacă inelul interior este rotitor şi cel exterior .Lagăre cu rulmenţi La etapa a 7-a (§ 5.8. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab.8. atunci din relaţia (5. Se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale de valori relativ mari ale arborelui (§ 3.fix) (5. rulmentul suportă doar forţe radiale.24). sarcina dinamică echivalentă depinde de următoarele situaţii: Fa ≤e atunci Pe = Fr + YFa (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. sarcina dinamică echivalentă se determină cu relaţia: Pe = Fr + 9.1).dacă Fr . Rulmentul este utilizat ca rulment liber În acest caz. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.8.112) .8.2).fix) În continuare se parcurg etapele 8-11. (5.6.1).111) Rulmentul este utilizat ca rulment conducător La etapa a 6-a (§ 5. forţa axială totală Fa din rulment este chiar forţa axială din arbore (rezultanta forţelor axiale din roţile dinţate montate pe arbore).1).8.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .dacă Fa >e Fr atunci Pe = 0.5 Fa (5. 5.5.67 Fr + YFa 200 (5. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe un rând se dă în tabelul 5.110) sau Pe = VFr (dacă inelul exterior este rotitor şi cel interior .24 [9]. Aceşti rulmenţi pot fi utilizaţi atât ca rulmenţi liberi.109) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.44). La etapa a 7-a (§ 5.108) Calculul se continuă cu etapele 8-11.1. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + 5Fa (5.2. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de funcţionare.1 cu deosebirile provenite din absenţa forţei axiale: etapa a 6-a lipseşte. C 0 nec ≤ C 0 .10 Rulmenţi radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri sunt date în tabelul 1.113) . cât şi ca rulmenţi conducători.

în funcţie de situaţia reflectată de relaţiile 5.112 şi 5. în ore. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată.25 [9]. Rezultatul acestei etape constă în: a. Stabilirea durabilităţii necesare.25). deci un rulment din altă serie. explicat la § 5. 5.8. la verificarea rulmentului.Alegerea şi calculul rulmenţilor În aceste relaţii.7. condiţiile de mediu. Lhnec sau în milioane de rotaţii.3 Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali 5. Alegerea seriei are un caracter preliminar. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice.5. b. prezentată mai jos. Valorile lui e şi Y (pentru Y se dau două valori. b. Un extras cu date despre rulmenţii radiali oscilanţi cu role butoi pe două rânduri se dă în tabelul 5. Lnec . care reies din tema de proiectare. 201 .43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia. prin calcule. forţele au indicele I sau II. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia: P0 = Fr + Y0 Fa (5. În acest tabel.114) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.25. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale. atunci din relaţia (5.3.113) sunt date în tabelul 5. dacă.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală.8. De asemenea. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi pentru stabilirea intervalelor de reungere. regimul de lucru. Calculul se continuă cu etapele 8-11.44).6. relaţiile dimensionale între piesele vecine. Ea are în vedere traseul direct. unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. 1. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. condiţiile de gabarit. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică de bază mai mare. C 0 nec ≤ C 0 . 2. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca. după cum rulmentul se află în lagărul I sau în lagărul II. predimensionare. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.

274 0.5 16 14 23 13 14 15 19 22 11.394 0.16 0.5 0.2 39.269 0.25 22 18.013 0.5 1.75 17 18 18.5 1 1 1.5 1.133 0.334 0.3 41 44.5 1 1 1 1 1 1.5 0.25 13.22 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice r4s r3s C r1s r2s B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 25 28 30 28 30 30 30 30 30 30 30 32 35 32 35 35 35 35 35 42 40 40 47 47 42 47 52 52 52 47 52 52 52 62 62 62 52 55 62 62 62 72 72 72 58 62 72 72 72 11 13 12 16 14 19 15 14 15 15 21 15 15 18 22 17 17 24 16 17 16 20 25 19 19 27 17 18 17 23 28 10 11 11 14 12 16 12 12 13 11 18 11.182 0.6 42.6 53.108 0.6 1 1.108 0.5 0.75 20.5 1.5 1.5 33 34.289 0.25 15.1 45.188 0.1 49.75 28.441 0.445 0.1 37.9 53 D B C T r1s.5 40.5 1 1 1 1 1 1.25 16.225 0.3 54 49.6 1 1 1 1 1 0.75 14.5 1.25 20.25 24.25 25.25 15 15.25 28 0.237 0.25 17.25 15 16. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.8 31.5 1.188 0.5 1.25 21.482 0.3 46.8 35.5 50 52.585 Masa ≈ 202 .5 10 10 10 11 10 12 10 11 11 16 14 12 13 14 14 13 20 16 13 14 14 16 16 15 24 18 14 15 15 18 18 26 28.5 1.5 45.3 42.5 1.6 1 1.5 1.25 16.223 0.6 1 1 1 1 1 0.25 25 20.8 28.362 0.5 1.082 0.6 1 1 1 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 1 1 1 1.297 0.9 46.5 1.5 13 16 18 15 13 20 12 13 14 17 19.25 22.12 0.7 31.5 1.2 36.3 38 38.25 18.156 0.3 46.25 16 17 17.195 0.5 1.098 0.174 0.25 16.587 0. r2s min r3s.5 1 1 1.1 28.188 0.057 0.5 1.5 1.

11 0.8 20.5 1.16 0.5 1 1 3 1 4 1 5.5 1.5 33.5 5.31 1.5 34.39 0.32 0.3 2 0.5 47.43 1.05 0.88 0.5 38 63 34 39 44 54 65.39 0.5 1.8 19 30 25 36.5 1.35 1.29 2.1 0.5 5.77 0.5 39 65.73 0.5 46.3 2 0.5 1.35 1.5 32.5 1.29 2.67 0.6 1 1 1 1.88 0.88 0.46 1.74 0.31 1.05 0.97 1.3 2 0.37 1.82 0.5 40.6 3 2 3 3 4 3 3 3 5 4 1 1 1 1 1 0.5 0.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 12.77 0.5 1.43 1.Rulment ţă DIN -1 min FAG ISO 355 24000 20000 20000 20000 18000 18000 18000 17000 15000 14000 15000 15000 14000 14000 14000 13000 12000 13000 13000 13000 12000 12000 11000 10000 10000 10000 12000 11000 10000 10000 10000 15000 13000 13000 11000 11000 11000 9500 11000 10000 9500 9500 8000 9500 8500 7500 8500 8500 8000 7000 7000 7500 7000 6700 7500 7500 7000 6300 6000 6700 6000 5600 30202 Dimensiuni de montaj D1 max mm 20 D2 min 19 21 23 23 23 23 25 26 27 27 27 30 31 31 31 32 32 32 34 36 36 36 36 37 37 37 38 41 42 42 42 D3 min 29 36 34 34 40 39 36 40 44 40 43 40 44 44 43 54 47 53 45 48 53 52 53 62 55 59 50 54 62 61 61 D3 max 29 36 34 34 41 41 37 41 45 45 45 42 46 46 46 55 55 55 46 49 56 56 56 65 65 65 52 56 65 65 65 D4 min 32 38 37 37 42 43 39 43 47 48 47 44 48 49 49 57 59 57 49 52 57 59 59 66 68 66 55 59 67 67 68 a1 a2 rg1.6 1 1.6 0.5 1 1 1.3 2 0.73 0.5 29 27.5 23.6 0.37 1.5 30.45 1.6 1 1.5 60 85 106 0.5 49 63 78 61 47.6 0.5 81.5 49 47.1 0.06 1.1 0.5 1.96 1.43 1.88 0.5 1.72 1.16 0.76 0.5 1.37 1.5 54 71 86.37 1.96 1.5 40 46.5 24 27.5 0.35 1.92 0.5 1.6 0.45 1.5 1.73 0.94 1.1 0.5 1.74 0.5 0.4 1.77 0.5 6.6 0.71 0.5 40.5 90 50 58.5 45 58.92 0.rg4 min max max max 2 2 2 3 2 3 3 2 2 3 3 3 2 3 4 2 3 3 3 3 2 3 5 3 3 4 3 4 3 3 5 1.5 1 1 1 1 1 1.34 1.31 1.73 0.39 0.3 29 28 36.6 1 1 1 1 1 0.93 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 0.5 1.9 0.32 0.83 0.5 1.6 3 3 4 3 5 5 4 4 1 1 1 1.29 2.5 1 4.5 1.rg2 rg3.5 60 45.7 30302A T2FB015 22 30203A T2DB017 23 32203A T2DD017 22 30303A T2FB017 25 32303A T2FD017 24 32004X T3CC020 25 30204A T2DB020 27 30304A T2FB020 28 31304 27 32304A T2FD020 27 32005X T4CC025 30 30205A T3CC025 31 32205A T2CD025 31 33205 T2DE025 30 30305A T2FB025 34 31305A T7FB025 34 32305A T2FD025 33 320/28X T4CC028 33 32006X T4CC030 35 30206A T3DB030 37 32206A T3DC030 37 33206 T2DE030 36 30306A T2FB030 40 31306A T7FB030 40 32306A T2FD030 39 320/32X T4CC032 38 32007X T4CC035 40 30207A T3DB035 44 32207A T3DC035 43 33207 T2DE035 42 3.5 203 .37 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.5 Y statică C0 Y0 kN 11.9 0.31 0.88 0.5 48 34 35.4 1.5 26.5 0.36 1.37 1. a1 a2 rg1.11 0.5 31 46.45 1.35 1.73 0.5 6 1.16 1.83 0.88 0.2 19.11 0.5 4 4 1 1 3 1.6 0.

812 0.8 55 58.5 2.5 1.5 1.25 42.8 70.5 19 20.75 32 29 27.75 32 25.5 1 1.9 55.75 24.5 1.43 1.21 1.75 22.5 25 25 36 36 20 24 26 20 23 32 29 27 27 40 40 18 15 25 25 14.5 16 19 25 20 22 18 30 30 15.3 68.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 81.5 2.7 75.25 35.1 63.5 3 2 2 2 2 16 26 20 25 15 18 17 19 21 20 30 23 28 17 16 19 18 20 22 33 21 32 25 30 18 17 20 20 21 23 36 23 35 29 33 55.18 0. r2s min r3s.5 1.5 22 23 19 33 33 22.602 0.75 32.75 24.312 0.5 2.5 1.25 38.5 2.741 0.5 1.543 0.5 1.5 1.432 0.5 1.895 0.6 81.2 73.5 1.25 2 2 2 2 1 1.5 1.2 67.5 1.75 32.25 20 24 26 20.526 0.546 0.2 59.5 1.5 1.25 29.3 77.5 20.9 Masa ≈ 40 204 .5 1.5 1.386 0.5 1.9 1.4 78 82.9 1.1 68.5 1.42 0.5 1.5 1.5 1.5 16 19 25 20 17 27 27 15.75 19 26 19.5 1.8 64 64.971 1.5 2.329 0.5 1.38 2.8 1.5 1.48 0.8 70 71.5 1 1 1.25 27.802 0.3 67 62 60.8 66.25 42.2 63.6 D B C T r1s.03 1.25 20 24 26 21.22 (continuare) r3s r4s C r1s r2 B d J a D T Arborele Dimensiuni d mm 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 80 80 68 75 80 80 80 90 90 90 90 75 75 80 85 85 85 95 100 100 100 100 80 80 85 90 90 90 105 110 110 110 110 21 21 31 31 19 26 18 23 32 23 23 33 33 20 24 26 19 23 32 26.736 0.5 3 2.47 0.5 1.582 0.5 65.5 1.1 74.933 1 0.8 69.5 63.4 60 60.25 25.5 2 2 2 2 1 1 1.604 0.5 1 1 1.75 24.5 1. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.7 58.573 0.57 0.5 1.5 2 2 2 2 1 1 1.8 71.47 0.5 1.998 1.5 19 20 17 19 24.75 32 32 29.2 59.555 0.25 38.25 35.5 1.

83 0.74 1.83 0.35 0.93 0.87 0.74 1.56 0.5 1.88 0.5 1 1 1.83 0.36 1.38 0.55 1.73 1.5 1.5 3 2 2 2 2 0.04 0.88 0.87 0.42 1.38 1.32 1.rg4 min max max max 3 4 4 4 4 4 3 3 5 3 4 4 4 4 4 4 3 3 5 5 3 4 4 5 4 4 4 3 3 5 5 4 4 5 5 4.39 1.5 1.79 0.6 0.96 0.5 4.29 2.4 1.5 60 100 96.5 1.81 0.74 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.86 0.rg2 rg3.37 1.37 1.9 0.5 1.4 0.6 0.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.5 1 1.69 0.84 1.5 9 5 9 8 8 2.73 1.6 0.55 Y 1.5 7 1.05 0.4 1.83 0.5 7.5 156 146 64 75 86.5 1.5 5.9 0.42 1.87 0.92 0.5 7.8 0.41 1.96 0.96 0.5 1.5 7.5 1.6 0.53 0.1 32009XA T3CC045 51 33009 T2CE045 51 33109 30209A 32209A 33209 T3CE045 52 T3DB045 54 T3DC045 53 T3DE045 52 4.5 1.5 1.5 1.5 76.35 0.1 T3CC050 56 T2CE050 56 T3CE050 56 T3DB050 58 T3DC050 58 T3DE050 57 4.5 5.5 T7FC050 T7FC050 59 30310A 31310A 32310A 32310B T2FB050 T7FB050 T2FD050 T5FD050 65 62 62 60 205 .35 0.1 32008XA T3CD040 46 33108 30208A 32208A 33208 30308A 31308A 32308A 32308B T2CE040 47 T3DB040 49 T3DC040 48 T2DE040 47 T2FB040 T7FB040 T2FD040 T5FD040 52 51 50 50 4.46 0.5 1.1 statică C0 Y0 kN 76.04 0.6 0.5 1.5 1.5 1 5 1 6 1.12 0.5 110 163 137 150 127 236 224 1.5 1 5 1 5.35 0.35 0.5 104 116 83 100 146 110 127 110 193 190 95 114 122 96.5 1.38 1.5 2 2 2 2 T7FC045 T7FC045 53 30309A 31309A 32309A 32309BA 32010X 33010 33110 30210A 32210A 33210 T2FB045 T7FB045 T2FD045 T5FD045 59 56 56 55 0.96 0.5 1.43 0.5 54 80 62 80 106 91.55 1.5 1 1 1.36 1.5 7 1.4 a1 a2 rg1.78 1.81 0.48 0.5 1.35 0.9 1.73 1.4 0.43 0.38 0.5 1 5.4 1.68 0.41 1.48 0.8 0.5 1.5 10 3 6 10 9 9 2.5 1.5 2.5 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 73.5 2.5 120 122 61 72 85 71 83 108 90 112 96.5 1.79 0.5 1.31 0.5 5 8 8 8 2 2 2 2 0.73 1.5 80 88 114 108 132 112 186 166 0.4 0.5 1.5 7.5 2 2 2 2 1.69 0.42 1.55 1.5 1.74 0.96 0.5 1.05 0.86 0.5 2.58 0.31 0.Rulment ţă -1 min FAG 9500 9000 9500 9000 10000 9000 9000 9000 8500 8000 7500 8000 7500 9000 9000 8500 8000 8000 8000 7000 7000 6700 7000 7000 8000 8000 7500 7500 7500 7000 6300 6300 6300 6300 6300 6700 6300 6300 6300 5600 5300 6000 5300 5300 6000 6000 5600 5600 5000 4800 4800 5600 5000 4800 5600 5300 5300 5000 5000 4500 4300 4300 5000 4500 4500 5300 5000 4800 4800 4800 30307A 31307A 32307A 32307B Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 T2FB035 T7FB035 T2FE035 T5FE035 D1 max mm 45 44 44 42 D2 min 44 44 44 44 46 47 47 47 47 49 49 49 49 51 51 52 52 52 52 59 54 54 54 54 56 56 57 57 57 57 65 60 60 60 60 D3 min 70 62 66 61 60 65 69 68 67 77 71 73 69 67 67 69 74 73 72 71 86 79 82 76 72 72 74 79 78 77 78 95 87 90 83 D3 max 71 71 71 71 62 68 73 73 73 81 81 81 81 69 69 73 78 78 78 83 91 91 91 91 74 74 78 83 83 83 91 100 100 100 100 D4 min 74 76 74 76 65 71 74 75 76 82 86 82 85 72 71 77 80 80 81 91 92 95 93 94 77 76 82 85 85 87 100 102 104 102 103 a1 a2 rg1.5 1.74 1.96 0.5 5.5 4.69 0.5 1.5 3.5 2.57 0.5 65.39 1.5 1.5 1.74 0.5 114 118 71 104 68 95 134 102 83 146 150 86.45 0.42 0.

5 2.47 0.85 2.19 3.673 0.5 1.5 2.1 96.5 3 2 2 2 2 1.64 0.8 1.01 0.5 2.5 3 2.5 1.5 45.5 1.5 1.8 89.7 88 85 89.3 84.3 86.5 1.8 85.5 2.5 1.73 1.3 92.5 3 3 3 3 3 1.5 2.75 29.5 2.05 2.5 48.5 1.3 76.68 0.2 78.2 76.5 31.5 2.5 31 31 46 46 17.5 25 21 35 35 17.3 82.75 38 40 37 33.872 1.8 74.5 21 23 18 21 27 23.5 1.17 3. r2s min r3s.5 23 27 30 23.5 21 23 19 24 29 33 26 26 22 37 37 23 27 30 22.6 80 79 81.5 2 2 2 3 2.3 82. r4s min a ≈ J ≈ kg 0.75 26.1 95 D B C T r1s.2 75.5 48.5 45.5 1.5 1.4 92.919 1.5 1.5 1.33 2.5 2 2 2 2.5 1.894 0.8 1.1 95.5 1.57 2.5 20 19 22 21 23 26 40 25 39 30 36 21 20 23 22 24 28 28 42 26 41 32 39 75.5 1.15 Masa ≈ 206 .5 1.17 1.75 35 34 31.5 1.14 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.05 2.804 0.22 (continuare) r4s r3s r1s r2s B D a d J C T Arborele Dimensiuni d mm 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 90 90 95 100 100 100 115 120 120 120 120 95 95 100 110 110 110 115 125 130 130 130 130 23 27 30 21 25 35 31 29 29 43 43 23 27 30 22 28 38 39 33.5 33.

5 1.6 0.4 0.5 1.4 1.2 D3 D1 D2 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 81.4 0.5 1.5 3 2.5 2.5 5.87 0.5 1.5 93 114 91.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.82 0.83 0.74 1.5 2.35 0.5 2.38 0.33 1.43 1.4 0.5 11.5 8 10.5 T3CC055 63 T2CE055 63 T3CE055 62 T3DB055 64 T3DC055 63 T3DE055 62 0.5 1.4 0.39 0.83 0.88 0.55 1.5 2.96 0.5 1.96 0.96 0.4 0.51 1.35 0.1 T7FC055 T7FC055 65 30311A 31311A 32311A 32311B 32012X 33012 33112 30212A 32212A 33212 T2FB055 T7FB055 T2FD055 T5FD055 71 68 68 65 0.5 1.81 0.5 5.4 0.48 T4CC060 67 T2CE060 67 T3CE060 67 T3EB060 70 T3EC060 69 T3EE060 69 88 91 88 90 93 96 101 103 101 104 101 105 103 108 111 119 118 118 118 118 120 123 120 122 0.5 6 7 4.48 0.5 10.5 10.35 0.5 10.5 1.81 1.1 T2EE060 T2EE060 70 T7FC060 T7FC060 71 30312A 31312A 32312A 32312BA T2FB060 T7FB060 T2FD060 T5FD060 77 73 74 71 207 .73 1.5 1.6 Turaţia Turaţia Simbol limită de referin.31 1.74 1.5 0.74 0.33 1.5 1.5 9 7 11 7.4 1.5 11.5 1.06 0.73 0.5 3 2 2 2 2 1.5 11.83 0.5 3 3 3 3 3 1.35 0.5 110 137 129 153 125 212 196 83 96.83 0.5 2.5 2 2 2 2.5 2.Rulment ţă -1 FAG min 7000 7000 6700 6700 6700 6700 5600 6000 5600 6000 5600 6700 6700 6300 6300 6000 6000 6000 5300 5300 5300 5300 5300 4300 4000 4000 4800 4300 4000 4800 4500 4500 4300 4300 4000 3800 3800 4300 4000 3800 3800 4500 4300 4300 4000 4000 32011X 33011 33111 30211A 32211A 33211 Dimensiuni de montaj DIN ISO 355 D1 max mm D2 min 62 62 62 64 64 64 72 65 65 65 65 67 67 67 69 69 69 73 78 72 72 72 72 D3 min 81 81 83 88 87 85 86 104 94 99 91 85 85 88 96 95 93 98 94 112 103 107 100 D3 D4 max min 83 86 83 86 88 91 91 94 91 95 91 96 101 109 110 110 110 110 111 113 111 112 a1 a2 min max 4 5 5 4 4 6 5 4 4 5 5 4 5 5 4 4 6 7 6 5 5 6 6 5.rg4 max max 1.5 2 2 2 3 2.77 1.5 1.37 1.01 0.96 0.83 0.55 1.69 0.5 1.41 1.82 0.48 1.73 1.48 1.5 1.5 2.81 0.4 0.rg2 rg3.4 0.5 116 104 134 170 190 153 176 146 245 224 Y statică C0 Y0 kN 118 143 163 108 137 196 166 176 140 270 270 125 150 173 122 170 240 255 200 204 170 310 305 0.8 0.5 1.81 0.5 6.5 6 7 4.99 0.74 0.4 a1 a2 rg1.81 0.5 5.5 rg1.48 1.48 1.92 0.4 0.

5 21 23 26 26 28 31 33 33 33 35 1.8 14 95 208 .5 2 2 2.9 10.5 1.5 16.2 8.5 2.1 2.9 3.5 18.13 1.4 11.5 2.5 1.5 2.5 3 3 3 3 D 2B 2T A r3s.2 7.5 54.67 2.5 2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.23 Rulmenţi radiali-axiali cu role conice.5 63 67 72 76 80 85 89 93 93 99 13.85 1. r4s min Masa ≈ Perechea de rulmenţi kg 0.4 4.5 50.5 1.6 6.5 15.5 20.5 45. montaţi pereche A r4s r3s 2B D d 2T Arborele Dimensiuni d mm 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 90 95 72 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 190 200 38 42 46 50 54 58 62 66 70 74 78 82 86 86 90 41.5 58.8 11.2 5.

82 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg3.N11CA 31316.8 0.A60.82 0.N11CA 8000 7000 6000 5300 5000 4500 4300 4000 3800 3600 3600 3400 3200 3200 2800 31314A.A100.82 0.A120.82 0.82 0.8 0.A80.N11CA 31313A.8 0.120.8 0.N11CA 31319.A100.22 1.120.22 1.8 0.100.A60.5 1.140.8 0.N11CA 31318.83 0.A120.83 0.160.22 1.8 0.83 0.N11CA 31317.22 1.N11CA 31307A.82 0.8 0.22 1.200.83 0.N11CA 31318.8 0.A120.5 3 3 3 3 FAG 31306A.8 0.82 0. rg4 max 1.22 1.5 2.A80.8 Turaţia Simbol limită Perechea Rulment min -1 Dimensiuni de montaj D1 max mm 40 44 51 56 62 68 73 79 D3 min 55 62 71 79 87 94 103 111 118 127 134 143 151 151 157 D3 max 65 71 81 91 100 110 118 128 138 148 158 166 176 176 186 a1 min 3 4 4 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6 6 6 rg3.5 1.N11CA 31310A.5 2 2 2.A100.22 1.22 1.83 0.5 2.70.A160.82 0.83 0.22 1.100.N11CA 91 97 103 109 109 114 209 .5 1.8 0.160.83 0.8 0.22 1.83 0.4 a1 a1 D3 D1 D1 D3 Sarcina de bază a perechii dinamică Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică C e Y Y C0 Y0 kN kN 78 104 132 166 190 212 255 280 320 345 390 440 475 475 520 0.N11CA 31308A.83 0.A50.82 0.83 0.8 0.83 0.N11CA 84 31315.N11CA 31311A.83 0.22 1.82 0.22 1.8 0.N11CA 31309A.A50.83 0.82 0.N11CA 31312A.22 95 129 166 220 250 280 340 380 440 475 540 610 655 655 735 0.83 0.82 1.160.90.5 2.22 1.82 0.82 0.22 1.83 0.5 2.90.A40.120.140.140.82 0.A80.

5 1.914 0.9 53 53 60.5 1.5 2.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi rs rs H d D H d D rs B Alezaj cilindric Arborele Dimensiuni d mm 20 20 20 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 47 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 90 85 85 100 90 90 110 100 100 120 120 110 110 130 130 14 15 15 15 17 16 16 19 17 17 21 18 18 23 19 19 25 20 20 27 21 21 29 29 22 22 31 31 1 1.1 1.1 1.642 1.1 1.243 0.203 0.37 0.8 97.1 D B rs min B Alezaj conic ( conicitatea 1:12) Masa ≈ H ≈ kg 39 43.3 67.1 2.5 79.671 0.5 1.152 0.38 0.836 0.9 43.499 0.489 1.301 0.2 101.5 94.296 0.822 1.8 101.9 51.4 70 70 76.441 0.134 0.2 0.5 1.5 43.5 1.1 1.3 62.8 111.4 89.8 74.386 0.49 0.53 1.114 0.7 62.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.17 0.1 1.89 210 .653 0.1 1 1 1.433 0.8 97.92 1.1 1.6 74.6 85.2 111.1 1.1 1.1 1 1 1.493 0.207 0.2 89.132 0.5 2 2 1.1 2 1.2 79.

4 55 56.6 27 30.4 45 46.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 20.5 28.5 40.1 min -1 FAG 20204T 20304T 20205T 20205K.5 120 120 85 85 146 146 statică C0 kN 19.6 32 35.T.5 58.5 49 49 76.C3 20309T 20210T 20210K.C3 7500 7000 6700 6700 6000 5600 5600 5000 4800 4800 4500 4300 4300 4000 4000 4000 3600 3600 3600 3400 3400 3400 3000 3000 3200 3200 2800 2800 211 .C3 20212T 20212K.T.4 65 65 65 71 73 73 81 78 78 91 83 83 99 91 91 109 109 101 101 118 118 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.C3 20306T 20207T 20207K.T.5 49 40.6 35.T.T.C3 20308T 20209T 20209K.5 57 57 95 68 68 118 85 85 137 137 100 100 170 170 Turaţia limită Simbol Rulment Dimensiuni de montaj D1 min mm 25.C3 20311T 20311K.5 1 1 2 1.5 49 43 43 61 53 53 81.T.5 25 25 34.5 58.3 24.5 52 52 86.T.5 27.T.5 108 73.T.T.5 73.5 1.5 58.5 1.C3 20305T 20206T 20206K.C3 20307T 20208T 20208K.5 2.C3 20312T 21312K.4 56.4 46.6 30.C3 20310T 20211T 20211K.6 37 42 42 44 47 47 49 52 52 54 57 57 61 64 64 66 66 69 69 72 72 D2 max 41.5 1 1 1.1 2.4 27 24 24 36 27.5 2 2 1.5 1 1 1.5 28.

393 0.5 2 2 2 3 d1 D B rs min B Masa ≈ Rulment kg 43.6 79.8 111.09 1. cu bucşă de strângere rs l Dm d1 d H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 35 40 45 50 25 30 35 40 45 50 55 55 60 60 65 65 75 80 85 90 90 20 25 30 35 40 45 50 50 55 55 60 60 65 70 75 80 80 52 62 72 80 85 90 100 120 110 130 120 140 130 140 150 160 190 15 16 17 18 19 20 21 29 22 31 23 33 25 26 28 30 43 1 1 1.1 1.292 0.1 38 45 52 58 65 70 75 75 80 80 85 85 98 105 110 120 120 26 27 29 31 33 35 37 45 38 47 40 50 43 46 50 52 65 9 9 10 11 12 13 13 13 13 13 14 14 15 17 18 18 18 0.1 115.3 70 74.14 1.89 1.433 0.9 124.296 0.5 2.1 1.29 1.19 2.39 H ≈ Dm l c ≈ Bucşa de strângere 55 60 65 70 75 80 212 .25 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.17 0.642 1.132 0.344 0.49 0.56 2.822 1.1 105.373 0.2 101.68 6.1 1.17 0.1 1.264 0.876 1.9 143.24 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi.777 0.8 165.5 89.216 0.5 2.069 0.452 0.091 0.9 53 62.1 1.1 1.06 2.5 133.203 0.8 97.5 2 1.129 0.2 105.35 0.489 0.38 0.

T.4 65 73 78 83 91 109 101 118 111 128 121 129 139 149 176 D3 min 28 33 38 43 48 53 60 60 64 65 70 70 80 85 90 95 96 D4 max 33 39 45 51 56 61 68 72 73 78 80 84 90 96 102 108 113 b min 6 5 5 5 5 5 6 6 6 5 5 5 5 5 6 6 6 rg max 1 1 1 1 1 1 1.C3 20207K.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C kN 24 27.5 49 52 58.T.C3 20216K.T.5 2 2 2 2.T.C3 20218K.C3 20318K.C3 20211K.T.C3 20209K.5 2.C3 20313K.C3 20206K.5 73.T.C3 20213K.MB.T.T.C3 20212K.C3 20312K.MB.T.5 43 53 57 68 85 137 100 170 116 196 143 163 200 220 360 Turaţia limită min -1 Simbol Rulment FAG 20205K.5 120 85 146 95 170 112 125 156 173 300 statică C0 kN 25 28.T.MB.5 2.1 1.C3 20215K.1 1.C3 Bucşa de strângere FAG H205 H206 H207 H208 H209 H210 H211 H311 H212 H312 H213 H313 H215 H216 H217 H218 H318 Dimensiuni de montaj D2 max mm 46.C3 20217K.5 2 1.T.4 56.C3 20210K.C3 20311K.5 6700 5600 4800 4300 4000 3600 3400 3000 3200 2800 3000 2800 2800 2600 2400 2000 1900 213 .MB.5 40.T.T.C3 20208K.

2 3.9 31.2 0.947 0.16 4.8 66.2 0.8 54.8 43.2 3.2 3.3 35.1 1.3 92.696 4.5 1.9 1.2 3.8 4.5 66.5 1.5 1.8 4.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.1 2 2 2 2 2 H ≈ 43 44.19 6.3 31.175 0.496 4.577 0.1 1 1 1.8 47.5 92.5 44.7 53.8 4.7 63 63 63 K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 20 25 20 25 25 25 52 52 52 62 62 62 72 72 72 80 80 80 80 90 90 90 90 90 85 85 100 100 100 100 100 90 90 110 110 110 110 110 15 18 18 17 20 20 19 23 23 21 21 23 23 23 23 33 33 33 23 23 25 25 36 36 36 23 23 27 27 40 40 40 0.589 0.622 0.8 4.5 1.5 6.8 3.269 0.608 1.934 6.5 43.1 1.4 52.275 0.6 48.434 0.3 75.386 4.7 80.5 1.1 1.5 51 53.4 52.5 62.5 1.2 0.8 4.05 1.706 0.8 4.5 1.3 70.9 62.5 3.8 3.5 92.5 6.5 75.2 3.18 0.39 1.2 3.7 52.8 80.8 3.7 53.6 53.2 1.7 84.1 1 1 1.5 84 84 84.7 84.1 1.2 3.8 4.1 1.8 3.2 1.5 4.8 92.528 0.8 3.2 3.425 0.9 41.9 37.2 3.2 3.4 47.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.8 4.5 6.4 54.5 70.5 66.8 60 60 59 59 59 59.5 75.7 59.9 1.2 37.8 59.5 6.5 76 76 76 75.2 1.21 1.2 3.254 4.39 1.7 66.36 0.1 1.3 92.05 1.86 30 30 30 30 35 35 35 35 35 40 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 214 .8 3.503 0.8 4.5 1.1 1.5 1.2 3.2 3.1 1.517 0.5 1.2 0.03 0.2 3.5 J1 ≈ 28.4 48.5 1.5 1.

TVPB 54 21309EK.31 0.62 2.28 0.2 3.24 0.16 2.75 2.34 0.2 3.5 1 1 2 2 2 2 2 15000 17000 17000 13000 13000 13000 10000 11000 11000 9500 9500 10000 10000 8000 8000 7500 7500 7500 10000 10000 7500 7500 6700 6700 6700 9500 9500 6700 6700 6000 6000 6000 12000 11000 11000 10000 9500 9500 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 7000 7000 7000 7000 7000 6700 6700 6700 6700 6300 6300 6300 6000 6000 6300 6300 6000 6000 6000 21304E.62 1.82 Turaţia limită min -1 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 27 30.TVPB 54 22309E 22309E.9 3.TVPB 22207E 22207EK 21307E.62 2.86 1.34 2.5 1 1 1.86 2.15 4.37 2.86 1.24 0.5 73.26 0.26 0.36 0.5 45 45 40.82 1.24 0.27 0.77 2.36 0.31 0.28 0.TVPB 44 22208E 22208EK 47 47 21308E.56 2.31 0.36 0.77 2.9 1.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 34.82 2.22 3.86 2.5 95 95 100 100 143 143 143 106 106 120 120 176 176 176 114 114 137 137 216 216 216 2.T41A 22310EK 61 61 61 215 .5 1.43 2.4 55 56.36 0.41 2.TVPB 22206E 22206EK 21306E.82 1.4 54.73 2.77 3.36 0.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.5 1.77 2.8 3.5 58.93 1.5 43 43 42.TVPB 61 22310E 22310E.12 2.19 4.81 2.62 2.55 2.6 37 42 42 D2 max 45 46.5 129 129 129 93 93 108 108 156 156 156 98 98 122 122 190 190 190 0.TVPB 44 21307EK.62 2.36 0.56 2.1 2.62 1.31 0.6 65 65 65 71 71 73 73 81 81 81 81 81 78 78 91 91 91 91 91 83 83 99 99 99 99 99 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.61 3.5 62 78 78 71 71 88 88 91.9 3.19 4.26 0.56 2.5 91.5 2.9 2.93 2.94 2.16 2.86 1.75 2.9 2.36 0.26 0.86 1.5 1.59 3.79 2.4 46.28 0.26 0.35 2.86 1.73 1.5 1.36 0.5 1.15 2.9 3.22 3.71 3.5 1.TVPB 22205E 22205EK 21305E.TVPB 61 21310EK.5 1.T41A 22308EK 22209E 22209EK 49 49 49 52 52 21309E.15 2.82 1.24 0.43 2.5 1.5 58.9 1.26 0.83 2.15 2.5 1 1 1.81 2.T41A 22309EK 22210E 22210EK 54 54 54 57 57 21310E.83 4.5 1.2 1.56 2.98 1.26 0.59 3.9 3.79 1.26 0.9 2.5 62 62 63 83 83 73.94 3.TVPB 49 22308E 22308E.35 2.49 2.TVPB 49 21308EK.77 33.56 1.55 2.1 2.82 1.6 32 35.8 3.77 2.3 0.5 2.86 3.83 2.98 2.86 1.12 2.34 0.6 35.25 1.6 30.41 2.56 1.

1 2.825 1.2 3.8 109.2 2.3 119.1 1.1 110.9 4.1 101.2 0.4 79.8 3.1 2.25 (continuare) ns ds rs rs J1 d H D J1 d H D rs ns ds B B Arborele Alezaj cilindric Dimensiuni d mm D B rs min 1.72 1.1 1.8 4.93 1.8 79.5 6.55 1.5 6.2 3.9 68.5 6.22 2.6 83.5 3.5 112.8 101.4 118.5 9.8 4.9 68.8 4.2 86.09 1.5 3.1 2.3 67.5 2 2 2 2 2 2 1.7 135.3 118.4 71.91 70 70 70 70 70 70 70 70 70 9.5 2.2 2.83 2.21 4.5 9.68 3.4 98.5 6.5 98.49 1.5 6.42 2.3 112.2 4.1 107.5 1.2 92.1 79.5 1.4 74.2 83.5 9.39 65 65 65 65 65 65 65 65 65 9.1 85.53 6.5 9.9 60 60 60 60 60 60 60 60 60 6.1 2.8 110.55 1.7 89.5 4.3 119.1 2.8 89.7 86.22 1.57 3.1 2.5 6.1 H ≈ 89.8 89.61 2.2 3.8 74.5 6.12 1.2 3.3 J1 ≈ K Alezaj conic (conicitatea 1:12) Masa ≈ ns ds kg 55 55 55 55 55 55 55 55 55 100 100 120 120 120 120 120 120 110 110 130 130 130 130 130 130 120 120 140 140 140 140 140 140 125 125 150 150 150 150 150 150 130 130 160 160 25 25 29 29 43 43 43 43 28 28 31 31 46 46 46 46 31 31 33 33 48 48 48 48 31 31 35 35 51 51 51 51 31 31 37 37 67.1 1.5 1.1 2.4 101.1 101.9 68.12 1.85 0.3 73 73 68.57 3.8 4.5 6.5 2.2 83.5 1.1 2.75 3.27 2.2 3.5 1.5 2.5 6.1 2.5 4.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2 3.7 86.1 110.5 6.1 2.1 2.65 1.3 135.5 75 75 75 75 75 216 .8 3.3 107.4 92.5 6.2 3.5 6.1 2.4 101.1 2.89 2.8 98.8 128 128 128 128 117.5 9.1 2.2 3.2 3.2 83.49 3.2 84.4 79.52 2.5 9.2 3.4 119.2 3.8 3.21 4.5 2.6 85.1 110.9 71.8 74.4 84.4 101.7 86.5 126.1 2.83 1.8 4.8 4.89 2.5 6.1 2.8 74.9 98.2 3.95 2.2 3.3 119.27 2.5 6.5 109.7 117.2 3.8 126.8 4.12 4.

23 0.1 2.23 0.4 4.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg rg D1 D2 Sarcina de bază dinamică C e kN 120 120 146 146 224 224 224 224 143 143 166 166 260 260 260 260 173 173 196 196 290 290 290 290 180 180 220 220 325 325 325 325 183 183 250 250 0.1 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5600 5300 5300 5300 5300 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4500 4500 4800 4800 4800 4800 4300 4300 4300 4300 4500 4500 4500 4500 22211E 22211EK 21311E.85 4.84 2.98 2.35 2.62 4.85 2.1 3.34 0.1 2.91 1.76 1.95 2.24 0.91 2.85 2.91 1.89 2.23 4.81 2.23 0.4 146 146 166 166 255 255 255 255 166 166 193 193 300 300 300 300 208 208 228 228 355 355 355 355 228 228 265 265 375 375 375 375 236 236 305 305 2.T41A 22312EK 22312EK.81 4.96 1.34 0.5 2.95 2.86 2.T41A 22212E 22212EK 66 66 66 66 69 69 21312E.35 4.1 1.1 1.86 2.1 1.96 2.T41A 22313EK 22313EK.23 2.35 0.78 2.1 2.11 2.89 2.T41A 22214E 22214EK 77 77 77 77 79 79 21314E.1 2.35 0.24 0.TVPB 87 217 .03 3.5 1.1 2.5 1.T41A 22213E 22213EK 72 72 72 72 74 74 21313E.89 2.92 2.84 2.35 0.87 1.84 2.89 1.5 1.81 2.36 0.34 0.87 1.96 1.03 2.98 2.24 0.27 2.1 2.1 2.4 4.87 2.TVPB 77 21313EK.T41A 22314EK 22314EK.19 4.11 4.89 Turaţia limită min-1 8500 8500 6000 6000 5600 5600 5600 5600 7500 7500 5600 5600 5000 5000 5000 5000 6700 6700 5300 5300 4800 4800 4800 4800 6300 6300 5000 5000 4500 4500 4500 4500 6300 6300 4800 4800 Turaţia de referinţă Simbol Rulment FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 64 64 D2 max 91 91 109 109 109 109 109 109 101 101 118 118 118 118 118 118 111 111 128 128 128 128 128 128 116 116 138 138 138 138 138 138 121 121 148 148 rg max 1.TVPB 82 21314EK.24 0.34 0.1 2.23 0.TVPB 82 22314E 22314E.34 0.84 2.23 4.23 0.5 2.91 1.8 2.TVPB 66 21311EK.5 1.81 2.89 1.78 2.23 0.89 2.87 1.24 0.75 2.1 2.96 3.96 1.87 2.81 2.84 1.95 2.1 2.98 2.1 2.84 1.35 4.1 2.24 0.1 2.95 4.78 2.7 2.86 2.81 2.98 4.86 1.85 2.5 2 2 2 2 2 2 1.TVPB 87 21315EK.96 1.22 0.T41A 22311EK 22311EK.98 4.24 0.1 2.34 0.76 2.8 1.1 2.87 1.36 0.98 2.84 2 2 2 2 2.5 1.1 2.84 1.T41A 22215E 22215EK 82 82 82 82 84 84 21315E.5 2.19 4.96 1.78 1.TVPB 72 22312E 22312E.96 1.TVPB 66 22311E 22311E.35 4.TVPB 77 22313E 22313E.24 0.7 1.89 1.22 0.98 2.36 0.62 4.34 0.24 0.5 2.27 4.75 2.23 0.92 2 2 2 2 3.36 0.34 0.23 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.4 4.35 0.92 2.TVPB 72 21312EK.98 2.92 2.23 4.24 0.1 2.

246 0.22 2.8 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de strângere kg 0.1 1.8 47.7 80.222 0.8 60 59 59.2 38 45 52 52 29 31 35 35 36 36 46 39 39 50 42 42 55 45 45 59 59 4.3 73 68.2 75 75 218 .8 4.2 70 75 75 101.075 0.2 65 70 70 6.35 0.577 0.8 3.36 0.8 3.19 1.4 48.8 4.696 1.3 75.5 1.86 0.5 3.5 66.825 1.1 101.4 6.426 0.2 3.25 Rulmenţi radiali-oscilanţi cu role butoi pe două rânduri cu bucşă de strângere ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 20 25 30 25 30 35 35 35 40 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 55 55 55 55 20 25 30 30 35 35 35 40 40 40 45 45 45 50 50 50 50 52 62 72 80 80 90 90 85 100 100 90 110 110 100 120 120 120 18 20 23 21 23 23 33 23 25 36 23 27 40 25 29 43 43 1 1 1.175 0.269 0.2 3.8 3.4 54.53 2.8 92.2 3.425 0.5 4.3 37.608 1.1 2 2 1.2 58 65 65 6.9 43.283 0.5 89.8 3.147 0.517 0.5 1.8 3.5 1.1 1.5 6.2 3.2 3.301 0.1 0.496 0.301 0.5 1.426 J1 ≈ 31.2 3.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 92.6 53.8 4.9 ns ds Dm l c ≈ 9 9 10 10 11 11 11 12 12 12 13 13 13 13 13 13 13 4.7 62.03 0.2 58 58 4.5 1.8 66.22 0.353 0.5 2 2 2 44.35 0.5 53.147 0.934 1.5 84 84.246 0.185 0.4 101.7 52.9 68.7 63 67.5 4.5 70.1 1.185 0.5 76 75.

9 2.34 0.81 45 62 83 73.5 2.TVPB H307 22208EK H308 21308EK.75 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 43 58.86 2.36 0.5 1.77 3.79 1.36 0.15 2.26 0.89 2.73 1.83 4.28 0.98 2.9 2.84 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 11000 9500 8500 8000 7500 7000 7000 6700 6700 6300 6000 6300 6000 5600 5600 5600 5600 22205EK 22206EK 22207EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H305 H306 H307 46.23 0.62 1.4 54.5 1.TVPB H309 22309EK 22210EK H2309 H310 10 1 5 5 2 2 21310EK.5 6 6 6 2 2 2 21311EK.9 2.86 2.26 0.59 3.5 78 71 88 91.5 1 1.1 2.TVPB H310 22310EK 22211EK H2310 H311 10 1.9 3.77 4.31 0.5 95 100 143 106 120 176 114 137 216 146 166 255 255 1.T41A H2311 H2311 219 .26 0.76 1.16 2.35 2.92 2.55 2.TVPB H311 22311EK 22311EK.36 0.56 1.5 1 1.TVPB H308 22308EK 22209EK H2308 H309 21309EK.82 2.94 3.24 0.81 2.62 2.62 1.26 0.56 2.93 2.86 2.24 0.36 0.5 17000 13000 11000 9500 10000 8000 7500 10000 7500 6700 9500 6700 6000 8500 6000 5600 5600 21307EK.81 2.5 129 93 108 156 98 122 190 120 146 224 224 0.89 1.56 1.35 4.82 2.12 2.6 65 71 73 81 81 78 91 91 83 99 99 91 109 109 109 D3 min 28 33 39 39 44 44 45 50 50 50 55 55 56 60 60 61 61 D4 max 31 37 43 47 48 53 52 54 59 58 59 66 63 67 72 67 67 b rg min max 5 5 5 8 5 5 5 8 5 5 1 1 1 1.22 3.86 2.31 0.2 3.7 1.24 0.19 4.41 2.11 2.36 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 1.15 2.84 1.8 3.

5 126.2 84.8 128 128 6.8 92 92 220 .452 0.5 9.533 0.895 J1 ≈ 71.49 3.3 112.1 2.723 0.553 0.7 ns ds Dm l c ≈ 13 13 13 13 14 14 14 14 14 14 14 14 6.52 2.09 1.2 80 80 47 47 62 62 50 50 65 65 52 52 68 68 109.1 2.8 110.83 1.2 86.533 0.1 2.2 3.895 0.553 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 118.5 3.5 6.373 0.5 3.2 80 80 85 85 6.7 86.9 2.49 1.5 6.61 2.5 d1 D B rs min H ≈ B Masa ≈ Rulment Bucşa de srtângere kg 1.5 2.5 6.6 83.4 79.83 2.2 3.452 0.1 1.723 0.373 0.1 2.2 83.5 2.91 4.5 2.1 2.39 3.1 98.2 85 85 92 92 9.4 119.25 (continuare) ns rs ds l Dm d1 d J1 H D c Arborele Dimensiuni d mm 55 60 60 60 60 60 65 65 65 65 70 70 70 70 55 55 55 55 60 60 60 60 60 60 60 60 110 130 130 130 120 140 140 140 125 150 150 150 28 31 46 46 31 33 48 48 31 35 51 51 1.1 110.5 4.12 4.5 3.5 6.2 3.3 119.4 92.1 107.1 1.4 74.8 79.8 74.8 4.1 85.1 2.12 0.2 3.

5 2.24 0.8 1.34 0.TVPB H314 22314EK 22314EK.98 2.34 0.96 2.1 2.98 166 193 300 300 208 228 355 355 228 265 375 375 2.23 0.T41A 22214EK H2313 H2313 H314 11 1.86 1.89 2.84 2.23 4.85 2.87 1.87 1.78 2.1 7500 5600 5000 5000 6700 5300 4800 4800 6300 5000 4500 4500 21312EK.35 0.1 2.98 2.1 1.27 2.1 2.84 2 2 2.T41A 22213EK H2312 H2312 H313 21313EK.1 2.24 0.23 2.75 2.91 2.1 2.85 4.81 2.35 2.4 4.1 2.87 2.34 0.96 1.98 4.5 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor rg b D2 D3 D4 Sarcina de bază dinamică C e kN 143 166 260 260 173 196 290 290 180 220 325 325 0.34 Fa/Fr≤e Fa/Fr>e statică Y Y C0 Y0 kN 2.T41A H2314 H2314 221 .23 0.1 21314EK.5 6 5 5 2.24 0.19 4.96 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 5300 5300 5000 5000 5000 5000 4500 4500 4800 4800 4300 4300 22212EK Dimensiuni de montaj Bucşa D2 de max strângere mm H312 101 118 118 118 111 128 128 128 116 138 138 138 D3 D4 b rg min max min max 65 65 66 66 70 70 72 72 75 75 77 77 71 79 74 74 79 85 83 83 84 92 86 86 8 5 5 5 8 5 5 5 1.TVPB H313 22313EK 22313EK.91 1.96 1.24 0.TVPB H312 22312EK 22312EK.92 2 2 4.78 1.35 0.95 2.

iar rulmentul axial sau axial-radial (cu bile cu dublu efect).alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate.rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. atunci acest rulment este ajustat şi în carcasă şi contribuie la centrarea 222 . care se calculează conform metodologiei de la § 5. II) vor prelua forţele radiale ( FrI . Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect. se va încărca integral cu forţa axială din arbore. rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice. 5. Dacă rulmentul face parte din prima categorie (punctul 4. rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C . un rulment dintr-o anumită serie.). . Fa . b. să fie stabilizat termic. Pentru rulmentul ales. Forţe combinate Ei pot prelua forţe combinate. b. De aceea: a. rulmenţii axiali cu role cilindrice. având în vedere marea varietate dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. Rulmenţii axiali şi axiali-radiali pot prelua. cu componenta axială predominantă şi cu o componentă radială limitată. preliminar. punctul 5. în general. . Dacă rulmentul axial-radial face parte din a doua categorie (punctul 4. în final. satisfăcute. Rulmentul axial sau axial-radial este rulmentul conducător al arborelui. Această forţă este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil oferit de piesele vecine. b).1. 4. în funcţie de construcţia lor următoarele tipuri de forţei: a. a). să asigure montajului o anumită rigiditate. Forţe axiale. precum şi alte specificaţii necesare calculului. Capacitatea rulmenţilor axiali şi axiali-radiali de a prelua numai forţe axiale sau şi forţe combinate influenţează soluţia constructivă de rezemare („lăgăruire”) a arborelui. Ca urmare. atunci centrarea arborelui se realizează cu alţi doi rulmenţi radiali care trebuie să fie rulmenţi liberi. rulmenţii liberi (notaţi cu I. Aceste condiţii pot fi.8. . calculul lor. Din această categorie fac parte: rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect (care pot prelua sarcini axiale într-un singur sens) şi cu dublu efect (care preiau sarcini axiale în ambele sensuri). El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: .Lagăre cu rulmenţi 3. Se alege. să aibă precizie mărită.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). să fie silenţios etc. precum şi. a cărei mărime este o fracţiune din forţa axială. FrII ).

28) avem: 16666 ⎛ C ⎜ Lna = a1 a 2 a3 n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec ⎠ p (5. astfel încât să rezulte o durabilitate mai apropiată de cea necesară. Mai jos se prezintă calculul diferitelor tipuri de rulmenţi axiali sau axialiradiali. în funcţie de tipul acestor rulmenţi.117) unde Lhnec se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie. Se determină sarcina echivalentă de calcul Pec (relaţia 5. 8. 7. sau chiar un rulment de alt tip.20).1. Dacă inegalitatea (5. a şi 5. cu simplu sau cu dublu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu bile cu simplu sau cu dublu efect sunt date în tabelul 1. exponentul p are valoare 3 pentru rulmenţii cu bile şi 3.8.28) se verifică durabilitatea efectivă a rulmenţilor aleşi. 6. Rulmenţii radiali liberi.27) sau (5. Forţa axială Fa care încarcă numai rulmentul axial-radial este rezultanta tuturor forţelor axiale generate de diferitele organe (de exemplu roţi dinţate) montate pe arbore. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5.8. Folosind formula (5. 5.3. Cu una din relaţiile (5.Alegerea şi calculul rulmenţilor arborelui.33 pentru rulmenţii cu role. FrII care încarcă cei doi rulmenţi se va proceda conform metodologiei de la § 5.2 Rulmenţi axiali cu bile. de la punctele 5. Factorii X şi Y sunt daţi în cataloagele rulmenţilor. atunci se pot alege rulmenţi de acelaşi tip.1. Dacă durabilitatea efectivă este cu mult mai mare decât cea necesară. b se calculează conform metodologiilor de la § 5. Cu alte cuvinte arborele mai necesită încă un rulment.21). În relaţia (5. punctul 5. pentru calculul forţelor radiale FrI . într-un sens (cei cu simplu efect) sau în ambele sensuri (cei cu dublu efect).117) nu este îndeplinită. Rulmenţii de acest tip pot prelua forţe axiale. 9. Ca urmare. dar nu preiau forţe radiale. care trebuie să fie un rulment radial liber.115) sau Pe = XFr + YFa (5.117).116) în funcţie de tipul rulmentului. dar din altă serie sau un alt tip de rulment. Calculul rulmenţilor axiali şi axiali-radiali continuă cu determinarea sarcinii dinamice echivalente.2. 10. Pentru a se adapta mai bine unor abateri de aliniament ale arborelui sau 223 .8. cu una din relaţiile de tipul: Pe = Fa (5.4.

Pentru a se evita patinarea bilelor la sarcini mici. atunci din relaţia (5.120) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5.1 (rulmentul axial cu bile cu contact unghiular).3 Rulmenţi axiali-radiali cu bile cu simplu efect Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali-radiali cu bile sunt date în tabelul 1. la rulmenţii unşi cu unsoare şi. Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. Dacă forţa axială care încarcă rulmentul în timpul funcţionării nu are o valoare cel puţin egală cu cea dată de (5. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5.8.118). pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra bilelor la turaţii mari.27 [9]. Se impune precizarea 224 .2.Lagăre cu rulmenţi deformaţiilor sale. cu arcuri). rulmenţii axiali trebuie tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: ⎛n ⎞ Fa min = M ⎜ max ⎟ (kN) ⎝ 1000 ⎠ 2 (5. nmax .26. Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu bile cu simplu efect se prezintă în tabelul 5. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. au o rigiditate mare şi frecări mici. de asemenea. se aplică succesiunea de calcul de la punctul 5. Aceşti rulmenţi sunt rulmenţi de precizie. La etapa a 6-a. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. C 0 nec ≤ C 0 . cu precizările de mai jos. sau cu şaibe sferice conjugate cu şaibe de reazem. (rot/min).26. 5.3. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.118) în care M este constanta sarcinii minime şi are valori date pentru fiecare rulment (tab.3.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . pentru rulmentul axial cu bile.2. aceşti rulmenţi pot fi prevăzuţi cu şaibe sferice.6.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării. aşa cum se poate vedea în tabelul 5.44). realizaţi cu toleranţe mici (precizie P 4 ).26). atunci rulmentul trebuie pretensionat la montaj (de pildă.119) Calculele continuă cu etapele 7-10.26). Ei se pot adapta la deformaţii unghiulare flexionale ale arborilor ale căror valori limită sunt date în § 3. iar pentru cei cu dublu efect − în tabelul 5. 5. La etapa a 5-a. 5.8. a.

2.8.121) De asemenea. Nu se pot adapta deformaţiilor unghiulare flexionale ale arborelui. deci este un coeficient de siguranţă static. Sarcina statică echivalentă se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. într-un singur sens (sunt rulmenţi cu simplu efect). în O sau în X. forţa axială care încarcă rulmentul nu trebuie să depăşească valoare limită dată în cataloage (tab. Un extras cu date despre rulmenţii axiali-radiali cu bile cu simplu efect se dă în tabelul 5. Aceşti rulmenţi suportă sarcini axiale mari.1. cu şocuri. la rulmenţii unşi cu unsoare şi. Dacă arborele are un singur rulment cu simplu efect.Alegerea şi calculul rulmenţilor importantă că rulmenţii de acest tip se pot utiliza până la forţe radiale care satisfac inegalitatea: Fr ≤ 0.28). În acest tabel. Pentru a se evita patinarea rolelor la sarcini mici. forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii cu simplu efect se montează pereche.numărul rulmenţilor care preiau sarcina axială. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5.8. în regim de funcţionare dinamic (turaţii peste 10 rot/min).6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s [9] să nu fie mai mic de 2.3. i = 1 şi se observă că f s devine f s = C 0 / P0 .5 (5.124) P0 C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului.3. Cu rulmenţii axiali cu role cilindrice se realizează montaje rigide ale arborelui. unde i . rulmenţii axiali trebuie întotdeauna tensionaţi cu o forţă axială a cărei valoare minimă este dată de relaţia [9]: 225 .4 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali cu role cilindrice sunt date în tabelul 1. de asemenea. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. 5. 5. La etapa a 6-a. cu precizările de mai jos.5: C ⋅i f s = 0 ≥ 2.122) Calculele continuă cu etapele 7-10.28 [9]. pentru a se evita influenţa negativă a forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor la turaţii mari.47 Fa (5.123) În condiţii de încărcare statice (§ 5.

pentru rulmentul axial cu role cilindrice. n . Un extras cu date despre rulmenţii axiali cu role cilindrice se prezintă în tabelul 5. De aceea. poziţionarea radială a arborelui. cât şi a celor doi rulmenţi radiali. H se găsesc în tabelul 5. 226 . se determină cu relaţia: P0 = Fa (5. H .127) Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. Valori numerice pentru C 0 .6. precum şi centrarea lui o realizează doi rulmenţi radiali liberi. (kN).3. (mm). În acest tabel.003 pentru seria 811.factor care depinde de seria rulmentului A = 0. D g . care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.125) în care C 0 este sarcina statică de bază. în care C 0 este sarcina statică de bază a rulmentului (tab. cu precizările de mai jos.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec . C 0 nec ≤ C 0 . sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia: Pe = Fa (5. Rulmentul axial cu role cilindrice este întotdeauna rulmentul conducător.44).29).126) Calculele continuă cu etapele 7-10. Sarcina statică echivalentă. pentru rulmentul axial. El.8. La etapa a 6-a. atunci din relaţia (5. iar rulmentul axial nu are şaiba de carcasă ajustată în carcasă. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. (mm). însă.diametrul exterior al şaibei de carcasă. A = 0. 5. Aceste particularităţi determină metodologia de calcul atât a rulmentului axial.29 [9].înălţimea rulmentului.29. (rot/min). turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. D g .turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării.0025 pentru seria 812.Lagăre cu rulmenţi Fa min ⎛ Dg ⋅ H ⋅ n ⎞ C0 = + A⋅⎜ ⎜ 10 6 ⎟ ⎟ (kN ) 22000 ⎝ ⎠ 2 (5. A .2. nu poate prelua sarcini radiale.

A = 0.130) Calculele continuă cu etapele 7-10.128) Şaiba sferică de carcasă asigură rulmentului capacitatea de a se adapta abaterilor de aliniere ale arborelui sau deformaţiilor unghiulare flexionale ale acestuia (§ 3.30 [9]. ei pot prelua şi sarcini radiale. (mm). Arborele mai are un rulment radial liber. să fie diminuate.înălţimea rulmentului.1. la turaţii mari. H . (rot/min).diametrul exterior al şaibei de carcasă.0021 pentru seria 294E.factor care depinde de seria rulmentului A = 0. cu precizările de mai jos.8. se determină cu relaţia: 227 . Sarcina statică echivalentă.8. dar preia şi forţe radiale. A = 0. H se găsesc în tabelul 5. dar de valori limitate.129) în care C 0 este sarcina statică de bază. şaiba de carcasă fiind ajustată în carcasă.0027 pentru seria 292E. aceşti rulmenţi trebuie întotdeauna să fie încărcaţi axial (tensionaţi) cu o forţă care să nu fie mai mică decât valoarea de mai jos [9]: Fa min ⎛ D ⋅H ⋅n ⎞ C = 0 + A ⋅ ⎜ g 6 ⎟ (kN) 1400 ⎝ 10 ⎠ 2 (5.3. La etapa a 6-a. A . pentru rulmentul axial oscilant. Valori numerice pentru C 0 .2).55Fa (5. D g .0031 pentru seria 293E.5 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Caracteristicile şi disponibilităţile rulmenţilor axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice sunt date în tabelul 1.2. Pentru calcul se aplică metodologia de la § 5. sarcina dinamică echivalentă se calculează cu relaţia [9]: Pe = Fa + 1. ca fracţiuni din forţa axială preluată de rulment: Fr ≤ 0.2 Fr pentru Fr ≤ 0. Acest specific constructiv determină metodologie de calcul. Ei sunt destinaţi unor condiţii grele de încărcare axială. pentru rulmentul axial oscilant. (kN). n . (mm).55Fa (5. D g . Pentru ca efectele nefavorabile ale forţelor de inerţie care acţionează asupra rolelor.Alegerea şi calculul rulmenţilor 5.3. Datorită înclinării căilor de rulare. Rulmentul axial oscilant cu role butoi este întotdeauna rulmentul conducător.turaţia maximă pe care o atinge rulmentul în timpul funcţionării.

date în tabelul 5. să se constate că trebuie ales un rulment cu o sarcină dinamică mai mare. explicat la § 5.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate pe întreaga lor suprafaţă. condiţiile de gabarit. În acest tabel. Se face un studiu al condiţiilor iniţiale.7.7 Fr pentru Fr ≤ 0.55Fa (5.124) să se conformeze următoarelor valori [9]: f s ≥ 8 . predimensionare.8. turaţia de referinţă serveşte pentru rezolvarea unor probleme privind alegerea lubrifianţilor şi stabilirea intervalelor de reungere. prezentată mai jos. Ea are în vedere traseul direct. tipurile de forţe care acţionează pe arborele ai cărui rulmenţi se calculează. deoarece nu este exclusă posibilitatea ca. Se alege.4. deci un rulment din altă serie. Alegerea tipului rulmentului şi a seriei acestuia.131) În condiţii de încărcare statice (§ 5. b. pe lângă condiţia ca şaibele rulmentului să fie rezemate pe întreaga lor suprafaţă şaiba de carcasă este ajustată în carcasă cu un câmp K7 . f s ≥ 4 . dat de relaţia (5. ţine seama de logica proiectării elementelor unei transmisii mecanice.Lagăre cu rulmenţi P0 = Fa + 2. Din etapa de dimensionare a arborelui (a. preliminar. dacă. stabilirea diametrelor şi lungimilor tronsoanelor acestuia) sau a axului (de exemplu. relaţiile dimensionale între piesele vecine. Un extras cu date despre rulmenţii axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice se prezintă în tabelul 5. regimul de lucru. un rulment dintr-o anumită serie.4 Calculul rulmenţilor cu ace 5. Rezultatele acestei etape constau în: a. la o transmisie planetară) rezultă diametrul d al fusului rulmentului. Din aceste condiţii rezultă: scopul utilajului proiectat. Turaţia care nu poate fi depăşită este turaţia limită din tabel. Alegerea seriei are un caracter preliminar.8. axul pe care se montează rulmenţii cu ace ai unui satelit. în ore Lhnec sau în milioane de rotaţii Lnec .30. b. condiţiile de mediu.dacă şaibele rulmentului sunt rezemate axial pe umeri având diametrele D1 şi D2 . rezultă că doar prin schimbarea tipului rulmentului se poate rezolva tema dată.dacă.1 Metodologie generală de calcul Metodologia generală. care reies din tema de proiectare. El trebuie să răspundă următoarelor condiţii: 228 . 1. De asemenea. Stabilirea durabilităţii necesare. f s ≥ 6 . unele din condiţiile iniţiale vor servi şi la adoptarea unor coeficienţi de corecţie etc.6) trebuie ca indicele de tensionare statică f s . la verificarea rulmentului. 2. prin calcule.30. 5. 3. Nu este exclusă nici posibilitatea chiar a schimbării tipului rulmentului.

6.. se pot calcula mai întâi reacţiunile din reazeme. având în vedere diversitatea dimensională (diverse serii de rulmenţi) şi constructivă oferite de firmele producătoare. în locul inelului interior se ia în considerare fusul pe care se montează rulmentul cu ace. roţi de curea etc. Ca urmare. Centrele de presiune constituie reazemele arborelui. să permită compensarea unor deformaţii unghiulare flexionale ale arborelui. să aibă etanşare proprie. Pentru cei doi rulmenţi ai arborelui. . 229 . să aibă un gabarit radial minim. notaţi cu I şi II . iar cel interior este fix (situaţie frecventă la transmisii planetare).Alegerea şi calculul rulmenţilor . Pe baza forţelor radiale şi tangenţiale din angrenaje. în cele două plane reciproc perpendiculare. Se calculează sarcina dinamică echivalentă PeI şi PeII cu relaţia (5. Aceste condiţii pot fi. se cunoaşte poziţia satelitului pe ax.). rezultă din catalog sarcina dinamică de bază C r . În cazul axului unui satelit. aceste reacţiuni sunt forţe radiale. dacă inelul rotitor este inelul interior. în general. rezultantele lor sunt tocmai forţele radiale FrI şi FrII care încarcă rulmenţii: FrI = H I + V I 2 2 (5.17). 5. precum şi alte specificaţii necesare calculului. Se cunoaşte poziţia pe arbore a diferitelor organe de transmitere a momentului de torsiune (roţi dinţate. precum şi a momentelor încovoietoare concentrate datorate forţelor axiale din aceste organe. Se cunoaşte deci deschiderea arborelui (axului). axiale) care acţionează asupra acestor organe ale transmisiei. satisfăcute.alte condiţii care decurg din scopul şi restricţiile impuse transmisiei proiectate. H şi V . roţi de curea etc. dacă se roteşte inelul exterior. în afirmaţiile de mai sus. . reacţiunile vor fi H I şi H II . Se poziţionează centrele de presiune ale rulmenţilor pe fusurile arborelui.16).rulmentul să răspundă unor cerinţe legate de condiţiile specifice de funcţionare (de exemplu. Raportate la direcţiile ataşate rulmentului. 4. Pentru rulmentul ales.133) Rulmenţii cu ace preiau numai sarcini radiale. sau cu relaţia (5.rulmentul să aibă diametrul interior corespunzător diametrului d al fusului (vezi punctul 2). să fie silenţios etc.132) şi FrII = H II + V II 2 2 (5. . radiale.). Se pot calcula forţele (tangenţiale. La rulmenţii cu ace care nu au inel interior.diametrul exterior D al rulmentului să corespundă gabaritului disponibil. respectiv V I şi V II .

351 0.6 0.057 0.203 0. 513.2 10 14 14.084 0.855 0.052 0.044 0.6 32 17 17 17 17 20 20 20 20 25 25 25 25 25 25 25 30 30 30 30 30 30 30 35 35 35 35 35 35 35 230 .6 1 1 1 0.015 0. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.114 0.7 18 19.6 0.032 0. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.437 0.3 9 12 13.022 15 0.5 7 40 45 19 21 36 38 50 55 5.1 50 56 24 24 48 52 65 72 7 7. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 6 36 18 30 42 5 32 16 26 38 4 28 12 24 35 4 R A du Du su 532.577 0.043 0.7 11 15 16.265 0.014 15 15 15 15 16 17 17 18 19 19 21 22 22 26 27 27 27 27 27 32 32 32 32 32 32 37 37 37 37 37 37 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 28 32 32 30 35 35 35 40 40 42 47 47 52 52 60 47 52 52 60 60 70 52 62 62 68 68 80 9 12 13. 512.026 15 0.076 0.066 20 25 0.045 0.095 0.3 0.6 0.6 0.3 0.147 0.02 0. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.8 21 22.9 24 25.6 0.5 45 50 22 22 42 45 55 62 5.198 0.6 1 1 1 0.363 0.6 1 1 1 1 1.6 28 12 18 19.303 0.038 17 0.038 0.056 0.085 22 28 0.05 0.6 0.8 24 11 16 17.3 0.26 Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect Dw dw rs H rs dg Dg 511.244 0.6 0.154 0.136 0.121 0.6 0.6 0.6 0.058 19 22 0.

5 46.6 17.01 0.6 0.4 22.8 37.3 27.028 0.6 0.5 37.6 16.5 27.004 0.01 0.6 1 1 1 0.08 0.004 0.01 0.5 20.5 67 67 88 88 156 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.5 65.13 -1 Simbol Rulment FAG 51102 51202 53202 51103 51203 53203 51104 51204 53204 51105 51205 53205 51305 53305 51405 51106 51206 53206 51306 53306 51406 51107 51207 53207 51307 53307 51407 U207 U307 U206 U306 U205 U305 U204 U203 U202 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 23 25 25 25 28 28 29 32 32 35 38 38 41 41 46 40 43 43 48 48 54 45 51 51 55 55 62 D2 max 20 22 24 22 24 26 26 28 30 32 34 36 36 38 39 37 39 42 42 45 46 42 46 48 48 52 53 rg max 0.6 0.5 50 50 86.3 0.6 1 1 1 0.6 9.5 29 50 50 55 55 80 33.04 0.028 0.7 22.6 35.05 0.5 125 37.6 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 9.002 0.6 0.5 34.3 12.004 0.5 35.013 0.6 0.001 0.5 46.6 25 25 38 38 72 17.5 51 16.5 65.3 0.3 17.6 0.008 0.01 0.3 16.019 0.028 0.05 0.6 0.019 0.003 0.6 1 1 1 1 1 8500 6700 6700 8500 6700 6700 7000 5600 5600 6300 5000 5000 4300 4300 3600 5600 4800 4800 4000 4000 3200 5300 4000 4000 3600 3600 3000 231 .01 0.4 15.004 0.008 0.6 0.6 28 28 34.3 0.6 0.028 0.5 statică C0 kN 14 25 25 15.01 0.

1 1.3 51 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 55 55 55 55 55 55 55 11.3 48 17 26 28 35 38.561 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.148 24 33 0.3 26 28.125 23 31 0.5 R A du Du su 532.5 31 34.28 0.07 0.1 0.5 11 56 64 26 25 60 65 78 90 7.7 0.259 0. 533 Şaiba sferică de carcasă şi şaibă de reazem U2.5 41 78 85 100 115 9 72 80 35 30 72 80 95 110 9 64 72 32.97 2.5 10 56 64 28.098 0. 533 Şaibă sferică de carcasă A Dw dw rs Hu su rs dg du Du H Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H rs min 0.5 72 90 32. 512.278 0.12 40 40 40 40 40 40 40 42 42 42 42 42 42 47 47 47 47 47 47 52 52 52 52 52 52 57 57 57 57 57 57 62 62 62 62 62 62 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 60 68 68 78 78 90 65 73 73 85 85 100 70 78 78 95 95 110 78 90 90 105 105 120 85 95 95 110 110 130 13 19 20.609 1.17 0.17 0.26 (continuare) Dw dw rs H rs dg Dg 511.3 1.1 1.649 0.6 1 1 1.783 1.1 1.42 3.1 39 14 22 23.31 0.247 30 42 0.165 26 37 0.817 31 42 0.1 1.5 0.536 0.5 28 55 60 72 82 7 8.5 1 1 1 1. 513.5 36 14 20 21.6 1 1 1 1 1. U3 Masa ≈ Hu Rulment Şaiba de reazem kg 0.6 1 1 1 1 1.932 0.612 0.346 0.5 60 60 60 60 60 60 60 11.36 1.16 0.3 28 30.341 0.1 1.18 0.91 0.655 1.3 35 39.152 0.1 1.6 1 1 1.5 232 .1 0.382 0.279 0.5 28 62 72 82 100 7. 514 Dw dw rs R dg Dg 532.087 0.6 0.38 2.23 0.257 0.3 43 16 25 27.

18 0.18 0.05 0.5 156 31 61 61 102 102 180 36.043 0.22 0.07 0.5 62 62 100 100 200 statică C0 kN 50 98 98 112 112 204 57 80 80 140 140 245 63 106 106 170 170 310 78 134 134 208 208 360 93 140 140 208 208 400 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.5 61 61 112 24.2 46.5 1 1 1 1 1 1.32 0.02 0.5 46.26 0.05 0.12 0.5 4500 3800 3800 3200 3200 2400 4500 3600 3600 3000 3000 2200 4300 3400 3400 2800 2800 2000 3800 3200 3200 2400 2400 1800 3600 3000 3000 2200 2200 1700 233 .6 1 1 1 1 1 0.043 0.5 86.12 0.024 0.6 1 1 1 1 1.05 0.11 0.85 -1 Simbol Rulment FAG 51108 51208 53208 51308 53308 51408 51109 51209 53209 51309 53309 51409 51110 51210 53210 51310 53310 51410 51111 51211 53211 51311 53311 51411 51112 51212 53212 51312 53312 51412FP U212 U312 U211 U311 U210 U310 U209 U309 U208 U308 Şaiba de reazem FAG Dimensiuni de montaj D1 min mm 52 57 57 63 63 70 57 62 62 69 69 78 62 67 67 77 77 86 69 76 76 85 85 94 75 81 81 90 90 102 D2 max 48 51 55 55 60 60 53 56 60 61 65 67 58 61 62 68 72 74 64 69 72 75 80 81 70 74 78 80 85 88 rg max 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg rg D1 rg D1 rg D2 D2 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 23.6 1 1 1 1 1 0.26 0.11 0.67 0.07 0.28 0.016 0.12 0.08 0.5 0.5 50 50 86.08 0.48 0.038 0.6 1 1 1 1 1.5 39 39 75 75 129 25.28 0.12 0.

435 0.1 1.038 0.6 0.3 0.087 0.056 30 30 30 30 30 30 30 30 50 56 56 21 21 25 48 52 55 65 72 72 7 7.5 6 36 42 0.3 0.76 1.27 Rulmenţi axiali cu bile cu dublu efect Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511.749 0.7 7 7 8 8 7 7 9 9 8 8 10 10 9 9 12 9 9 12 12 9 9 14 14 40 45 16.3 0.3 0.11 0.6 0.771 0.044 20 20 20 20 20 27 27 27 27 32 32 32 32 37 37 37 37 42 42 42 47 47 47 47 52 52 52 52 47 47 52 52 52 52 60 60 62 62 68 68 68 68 78 73 73 85 85 78 78 95 95 28 31.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0. 514 dw rs A H R r1s r1s dg Dg 532.5 11 47 70 0.6 52 56.2 36 38.5 23 62 72 82 100 7.6 0.3 0.6 0.537 1.07 35 35 35 35 35 56 64 23 21 60 65 78 90 7.6 29 32.23 234 .5 7 37 46 0.5 42 45 55 62 5.6 0.6 1 1 0.269 0.6 0.6 0. 512. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 0.6 38 41.1 r1s min 0.221 0.291 0.3 0.6 0.4 34 37.15 0.303 0.8 44 47.5 18 36 38 25 25 25 25 25 45 50 20 19.3 34 37. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 50 55 5.5 7 42 52 44 0.513 0.3 0.635 1.539 0. 513.3 0. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.236 0.84 0.3 0.098 0.6 R A du 532.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.215 0.6 49 37 39.3 0.25 1.63 1.986 0.3 0.6 0.17 40 40 40 40 40 64 72 30.6 0.057 0.3 39 42 58 64.3 0.084 0.6 0.509 0.5 10 45 62 0.15 2.032 0.371 0.

18 0.3 0.3 0.3 0.5 50 50 46.3 0.3 0.3 0.6 0.3 0.6 0.028 0.019 0.6 5000 5000 4300 4300 4800 4800 4000 4000 4000 4000 3600 3600 3800 3800 3200 3600 3600 3000 3000 3400 3400 2800 2800 U206 U306 U207 U307 U208 U209 U309 U210 U310 235 .12 0.5 25 25 38 38 35.07 0.3 0.043 0.6 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 28 28 34.18 -1 Simbol Rulment FAG 52205 54205 52305 54305 52206 54206 52306 54306 52207 54207 52307 54307 52208 54208 52308 52209 54209 52309 54309 52210 54210 52310 54310 Şaiba de reazem FAG U205 U305 Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 25 25 25 30 30 30 30 35 35 35 35 40 40 40 45 45 45 45 50 50 50 50 D2 max 34 36 36 38 39 42 42 45 46 48 48 52 51 55 55 56 60 61 65 61 62 68 72 rg max 0.3 0.08 0.013 0.5 61 39 39 75 75 50 50 86.5 86.5 46.6 0.043 0.6 0.013 0.6 0.5 46.3 0.07 0.05 0.05 0.019 0.6 0.6 0.01 0.5 statică C0 kN 50 50 55 55 46.6 0.028 0.6 0.05 0.5 65.6 0.6 1 1 0.5 67 67 88 88 98 98 112 80 80 140 140 106 106 170 170 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.3 0.01 0.5 34.028 0.6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 rg1 max 0.12 0.5 35.6 0.028 0.3 0.05 0.5 65.

32 1.5 78 85 100 115 9 11.6 64 72.3 47 49.6 0.571 2.3 130 13 88 3.1 1 1 1.6 46 50 64 70.55 236 .5 1.31 55 55 55 55 55 55 60 60 60 60 60 90 100 47.5 25. 513.1 1. 533 Şaibe sferice de carcasă dw sw H r1s r1s su rs dg du Du sw Hu Arborele Dimensiuni dw mm dg Dg H sw rs min 1 1 1.16 0.19 2.28 45 45 45 45 45 57 57 57 57 62 62 62 62 67 67 72 72 72 77 77 77 77 90 90 105 105 95 95 110 110 100 115 105 125 125 110 110 135 135 45 49.12 2.5 36.71 5.53 1.6 0.6 0.24 2. 512. 533 Şaibe sferice de carcasă şi şaibe de reazem U2.5 32.1 1 1 1.5 72 80 50 50 50 50 50 72 90 30.5 92 105 115 140 9.5 56 78 0.21 0.27 (continuare) Dw dw rs r1s r1s rs sw dg Dg 511. U3 Masa ≈ Hu Du su Rulment Şaiba de reazem kg 95 110 9 11.5 55 78 0.1 1.6 0.67 6.6 1 1 1 1 1 1 1 100 39 98 R A du 532.49 2.6 0.1 1 1.1 1.48 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 0.37 2.6 0.6 0.87 4.92 0.152 0.5 r1s min 0.1 1 1.7 47 65 47 72 80.5 15 57 95 0.6 79 87.6 0.41 0. 514 dw rs A R H r1s r1s dg Dg 532.6 1.5 1.2 10 10 15 15 10 10 15 15 10 15 10 16 16 10 10 18 18 72 80 32.03 2.

6 0.5 rg1 max 0.26 0.11 0.26 0.5 137 137 67 67 163 163 statică C0 kN 134 134 208 208 140 140 208 208 150 220 160 300 300 170 170 360 360 Constanta Turaţia sarcinii minime limită M min 0.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 A rg1 rg D2 D1 D1 rg1 R A rg1 rg D2 R D2 Sarcina de bază dinamică C kN 61 61 102 102 62 62 100 100 64 106 65.28 0.12 0.53 0.11 0.53 0.75 -1 Simbol Rulment FAG 52211 54211 52311 54311 52212 54212 52312 54312 52213 52313 52214 52314 54314 52215 54215 52315 54315 U314 Şaiba de reazem FAG U211 U311 Dimensiuni de montaj D1 min mm 55 55 55 55 60 60 60 60 65 65 70 70 70 75 75 75 75 D2 max 69 72 75 80 74 78 80 85 79 85 84 92 98 89 92 99 105 rg max 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1.18 0.32 0.6 0.6 0.16 0.6 0.6 1 1 1 1 1 1 1 3200 3200 2400 2400 3000 3000 2200 2200 3000 2200 2800 1900 1900 2800 2800 3800 3800 U212 U312 U215 U315 237 .5 1.6 0.6 0.18 0.12 0.6 0.14 0.28 0.6 0.75 0.6 0.

1 1.751 0.992 0.5 1.94 2.5 41 47.5 91.17 0.5 62.488 0.28 Rulmenţi axial-radiali cu bile cu simplu efect a D α rs B d 7602.409 0.1 1.557 1.5 2.5 66 77.5 85.5 86 98 0.5 1.74 1.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.67 0.147 0.1 1 1.232 0.5 71.546 0.5 2 1.1 2 1.6 1 1.399 0.1 1.5 48 55.1 1.6 0.1 a ≈ Masa ≈ kg 35 40 47 52 52 62 62 72 72 80 80 90 85 100 90 110 100 120 110 130 11 12 14 15 15 17 16 19 17 21 18 23 19 25 20 27 21 29 22 31 27.5 55 61.5 1.275 0.5 77.052 0.1 1 1.5 31 36 39. 7603 Unghi de contact α=60º rs Arborele Dimensiuni d mm D B rs min 0.5 68.139 0.29 0.418 0.08 15 17 20 15 17 20 20 25 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 25 30 35 40 45 50 55 60 238 .074 0.

6 14 13.8 6.6 0.3 2.3 5.5 16.5 39 69. 239 .6 19.6 4.7 2.5 7 4.5 75 Turaţia limită Unsoare min -1 Prestrân.3 2.5 30.5 41.9 7.8 4.5 28 45 31.5 30 36.5 56.6 4.5 75.5 0.5 32 30.5 22 28.5 79 94 85.5 30 34.2 26.5 39 55 50 61 64 83 68 104 75 127 81.3 3.5 10.3 8.1 D2 rg max 6700 6000 5000 4500 4500 3800 3800 3200 3200 3000 2800 2600 2600 2200 2400 2000 2200 1900 2000 1800 Forţa de prestrângere Fv se referă la situaţia în care rulmenţii se montează pereche.5 1 2 1.5 37.9 4.5 67 69.5 45 52 52.5 73 85.5 39.3 1.Moment Simbol gere 1) de frecare Fv Mr Rulment kN 1.5 61 60.5 26 34.6 24.6 1 1 1 1 1 1 1 1.5 63 72 69.5 57 64.5 80 56 88 1) statică C0 kN 15 20 22.5 50 38 58. în X sau în O.5 10 Nmm 20 30 50 60 65 85 85 130 115 170 170 225 190 300 230 360 250 460 350 540 FAG 7602015TVP 7602017TVP 7602020TVP 7603020TVP 7602025TVP 7603025TVP 7602030TVP 7603030TVP 7602035TVP 7603035TVP 7602040TVP 7603040TVP 7602045TVP 7603045TVP 7602050TVP 7603050TVP 7602055TVP 7603055TVP 7602060TVP 7603060TVP Dimensiuni de montaj D1 mm 20.5 43.3 4.5 2.6 21.Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 12.5 101 96 107.9 2.5 1 1.6 8.5 2 1.5 23 27.5 63 47.5 51 53.5 32 38 39.5 28 35.5 77 77 82.5 1 1.5 3.5 45 46.5 40.2 18 17 23.5 146 112 166 Forţa axială maximă dinamică kN 6.5 53 33.

6 1 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.6 1 1 1 0.5 0.127 0.5 5 4 5.25 3.6 1 0.5 5.299 0.75 2.226 0.6 0.5 5 7 4.25 3.75 3 3 4.653 15 17 20 25 30 15 17 20 25 30 30 35 35 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 35 40 45 50 55 60 240 .055 0.138 0.285 0.026 0.58 0.6 1 0.3 0.079 0.3 0.6 0.037 0.3 0.115 0.208 0.6 1 0.06 0.146 0.75 7.75 2.5 4 6.29 Rulmenţi axiali cu role cilindrice Dw dw h h rs rs H dg Dg Arborele Dimensiuni dw mm dg Dw Dg H h rs min Masa ≈ kg 16 18 21 26 32 32 37 37 42 42 45 47 52 52 57 57 62 62 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 28 30 35 42 47 52 52 62 60 68 65 73 70 78 78 90 85 95 9 9 10 11 11 16 12 18 13 19 14 20 14 22 16 25 17 26 2.022 0.255 0.6 0.368 0.

Alegerea şi calculul rulmenţilor D1 rg rg D2 Sarcina de bază dinamică C kN 13.6 0.6 1 0.4 24.3 0.7 13.5 140 statică C0 kN 27 27 51 73.3 0.6 1 0.5 53 93 55 108 56 116 68 150 96.6 0.5 61 36.3 0.5 32.5 65.6 1 0.6 1 1 1 241 .6 1 0.5 83 132 93 156 137 220 150 255 143 285 193 390 265 365 Turaţia limită min-1 14000 13000 11000 9500 8000 7500 7000 6300 6300 5600 5600 5300 5300 4800 4800 4300 4300 4000 6000 5600 4000 3200 2800 2400 2400 2400 2000 1800 1800 1600 1900 1400 1600 1300 1300 1300 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 81102LPB 81103LPB 81104TVPB 81105TVPB 81106TVPB1 81206TVPB 81107TVPB 81207TVPB 81108TVPB 81208TVPB 81109TVPB 81209TVPB 81110TVPB 81210TVPB 81111TVPB 81211TVPB 81112TVPB 81212LPB Dimensiuni de montaj D1 min mm 25 27 32 38 43 48 48 56 56 63 61 68 66 73 73 84 80 89 D2 max 18 20 23 29 34 34 39 41 44 45 49 50 54 55 60 61 65 66 rg max 0.5 34.6 0.

54 5. 294E Dimensiuni dw mm 60 65 70 75 80 85 60 65 70 75 80 85 85 90 90 100 100 110 110 120 120 130 130 140 140 150 150 160 160 170 170 88 94 102 108 116 111 123 115 130 129 142 142 158 158 172 169 187 181 194 192 211 206 224 215 239 115 125 135 140 150 135 160 140 170 155 185 175 205 190 220 205 240 220 250 230 270 245 285 255 305 130 140 150 160 170 150 180 155 190 170 210 190 230 210 250 225 270 240 280 250 300 270 320 280 340 42 45 48 51 54 39 58 39 60 42 67 48 73 54 78 58 85 60 85 60 90 67 95 67 103 20 21 23 24 26 19 28 19 29 20.1 1.9 16.5 54 38.5 36.38 10 5.6 14.04 13.5 35 24.5 1.65 7.38 3.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.1 1.4 5.5 26.1 4 2.89 2.1 6.5 42 65.3 47 34 50.49 12.03 3.2 A rs He Hg rs Dw dw hb dg Dg A Hg H H Arborele 90 100 110 120 130 140 150 160 170 242 .1 4 2.28 2.3 8.4 3.5 39 26 43 30.6 31.1 4 3 5 3 5 36 38 40 43 45 33 48 33 50 36 55 41 60 46 64 49 69 51 69 51 74 56 78 57 84 38 42 44 47 50 50 54 52 56 58 62 64 69 70 74 76 81 82 86 87 92 92 99 96 104 dg Dw Dg H Hg Hw 29318E Masa ≈ He rs min hb A kg 2.5 37 24.9 13.5 2.1 4 2.5 2 2 2 2.8 32 23 35 26 37 28 41 29 41 29 44 32 45 32 50 15 16 17 18 19 14 21 14 22 15 24 17 26 19 28 21 31 22 31 22 32 24 34 24 37 27 29.71 4.2 39.5 31 33.87 21.5 3 2 3 2.30 Rulmenţi axiali oscilanţi cu role butoi asimetrice Dw dw rs Hw He h b rs dg Dg 293E.9 9.1 1.9 10.5 2.5 54 38 58 42 60.

1 3 2.1 3 2.5 2.1 1.5 4 2.5 2 2 2 2.5 2.1 3 2.5 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor D3 D1 rg rg D4 D2 Sarcina de bază dinamică C kN 335 380 430 490 550 345 600 355 670 415 830 530 950 640 1120 720 1250 800 1290 815 1460 965 1660 1000 1860 statică C0 kN 900 1020 1200 1370 1560 1060 1730 1100 1930 1370 2450 1700 2800 2080 3350 2360 3900 2700 4050 2850 4800 3350 5300 3450 6000 Turaţia limită min -1 Turaţia de Simbol referinţă Rulment FAG 4800 4500 4000 3600 3400 3800 3200 3600 3000 3200 2600 3000 2400 2600 2200 2400 2000 2200 2000 2000 1800 1900 1700 1900 1600 29412E 29413E 29414E 29415E 29416E 29317E 29417E 29318E 29418E 29320E 29420E 29322E 29422E 29324E 29424E 29326E 29426E 29328E 29428E 29330E 29430E 29332E 29432E 29334E 29434E Dimensiuni de montaj D1 min mm 90 100 105 115 120 115 130 118 135 132 150 145 165 160 180 170 195 185 205 195 220 210 230 220 245 D2 max 107 115 124 132 141 129 150 135 158 148 175 165 192 182 210 195 227 208 237 220 253 236 271 247 288 D3 min 133 143 153 163 173 153 183 158 193 173 214 193 234 213 254 228 275 244 285 254 306 274 326 284 346 D4 max 70 73 80 86 91 93 97 99 103 109 112 119 125 132 135 141 151 152 158 163 171 174 181 184 191 rg max 1.5 2.1 1.1 2 2.1 1.1 3 2.5 4 3600 3400 3000 2800 2800 3400 2600 3400 2400 3000 2200 2600 2000 2400 1800 2200 1700 2000 1700 2000 1500 2000 1400 1800 1300 243 .

Lagăre cu rulmenţi Dacă în montaj se utilizează doar colivii cu ace.sarcina limită de oboseală („fatigue limit load”). în locul inelelor interior şi exterior se iau în considerare piesele conjugate cu care acele vin în contact la interior (de exemplu fusul). atunci. Valorile lui Pu se dau în cataloage (a se vedea extrasele din tabelele 5. ⎛C ⎞ Lna = a1avc L10 = a1avc ⎜ r ⎟ ≥ Lnec ( mil.21).34. în milioane de rotaţii (relaţia 5.rot ) ⎝ Pec ⎠ Lna 16666 ⎛ C r ⎜ = a1 a vc n ⎜ ⎝ Pec ⎞ ⎟ ⎟ ≥ Lhnec (h) ⎠ p p (5. cu semnificaţia şi cu explicaţiile aferente de la relaţiile (5.136) în care ν este vâscozitatea cinematică efectivă a lubrifiantului la temperatura de funcţionare. Dacă sarcina dinamică echivalentă Pe depăşeşte valoarea Pu .134) sau în ore de funcţionare (relaţia 5. Este mai practică utilizarea relaţiei (5. P . K reprezintă raportul K= ν ν1 (5. a1 . (mm2/s). Factorul de corecţie a vc se determină din figura 5.sarcina dinamică echivalentă (notată în acest volum cu Pe).29).33. Pu .31 [23].factor de corecţie care ţine seama de condiţiile de funcţionare.36). 8. atunci oboseala rulmentului trebuie luată în considerare.factorul de corecţie.135) [după 23]. 9. fără a exista inel interior sau inel exterior.9 [23]. Se calculează durabilitatea efectivă a rulmentului (rulmenţilor) cu ace cu relaţiile de mai jos. Valori ale factorului η c sunt date în tabelul 5. 244 .134) (5. respectiv la exterior (de exemplu roata dinţată montată pe colivia cu ace). 5. Se calculează coeficientul dinamic f d (relaţia 5. 7.27) … (5. diferiţii factori (mărimi) care apar au semnificaţiile de mai jos şi se determină conform explicaţiilor şi indicaţiilor care urmează. avc .20). η c este factorul care ţine seama de nivelul de contaminare a lubrifiantului cu particule solide. 5.135). Se determină sarcina dinamică echivalentă de calcul Pec (relaţia 5.35. În această figură. în afirmaţiile de mai sus. 5.135) În aceste relaţii: C r este sarcina dinamică de bază a rulmentului (din catalog).

245 . 5. avc tinde către 0. K=1).9 Factorul de corecţie avc Figura 5.138) poate servi la alegerea unui ulei care. se utilizează curba K=4. Valorile vâscozităţii ν 1 se dau în figura 5. Pentru ηc (Pu/P) apropiat de zero.Alegerea şi calculul rulmenţilor ν 1 .vâscozitatea cinematică recomandată („nominală”) a lubrifiantului pentru rulmentul dat şi pentru turaţia de serviciu n a arborelui (rot/min).10 [23]. avc Factor de corecţie a durabilităţii Pentru K>4.3 (pag.1 pentru orice valoare a lui K Fig. la temperatura de funcţionare să aibă o vâscozitate cinematică ν egală sau foarte apropiată de vâscozitatea nominală ν 1 (în acest caz.

1. cu o frecvenţă de nosc (oscilaţii pe minut).1 0.0.10 Vâscozitatea nominală ν1 Dacă rulmentul cu ace are o mişcare de oscilaţie cu un unghi total ϕ [°] ( ϕ = 2α .. provenite de la alte organe de maşini Contaminare mărită Mediul înconjurător este puternic contaminat Lagărele nu sunt etanşate corespunzător Contaminare severă ν1 Vâscozitatea nominală Diametrul mediu dM Fig.0 0 Puritate înaltă Ulei filtrat printr-un filtru foarte fin Rulmenţi cu etanşare proprie Puritate normală Ulei filtrat printr-un filtru fin Contaminare slabă Contaminare normală Rulmentul este contaminat cu particule de uzură.31 Factorul de contaminare Contaminare Puritate extremă Condiţii de laborator Factorul ηc 1 0.5 0. 5.8 0. atunci se calculează o „turaţie” echivalentă: 246 . unde α este amplitudinea unghiulară a oscilaţiei [°])...3.5.3 0..Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5...0.

4. 10. atunci se alege un rulment dintr-o altă serie sau chiar un rulment de alt tip.Alegerea şi calculul rulmenţilor ϕ (rot/min) (5. C 0 nec ≤ C 0 r .2 Rulmenţi cu ace.138) n = nosc În continuare. Dimensiunea Fw (diametrul cercului tangent interior la acele rulmentului. La rulmenţii cu ace fără inel interior (tabelele 5.6) Ra=0.3 (Rz=1.33.4 (Rz=2. Dacă inegalităţile (5.34 [23]). 5.34) are câmpul de toleranţă F 6 .8. De asemenea. Dacă rulmentul funcţionează în condiţiile de la § 5. fără sau cu inel interior Rulmenţii cu ace nu pot prelua sarcini axiale.137) 180 cu care se operează în relaţia (5. În formula (5. 247 . alezajul carcasei în care se ajustează inelul exterior al rulmentului trebuie să aibă un câmp de toleranţă până la K7 inclusiv (H7. Sarcina statică echivalentă se calculează cu relaţia : P0 = Fr (5. dată în cataloage. atunci rulmentul trebuie calculat la sarcina statică. Această informaţie serveşte proiectantului pentru a putea aprecia natura relaţiei dintre rulment şi fus.135).2 (Rz=1) Ra=0.32). fusul trebuie să îndeplinească anumite condiţii de precizie dimensională şi de rugozitate a suprafeţei (tab. K7). se poate alege pe baza recomandărilor din tabelul 5. atunci jocul intern la montaj trebuie verificat (prin calcule sau prin măsurare). abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului.43) se calculează sarcina statică de bază necesară C 0 nec .33 şi 5.32 Condiţii impuse arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Diametrul nominal al arborelui mm Peste Până la Câmpul de toleranţă al arborelui Jocul intern al rulmentului în timpul funcţionării mai mic mai mare normal decât normal decât normal Rugozitatea admisibilă (µm) 65 80 120 160 - 65 80 120 160 180 k5 k5 k5 k5 k5 h5 h5 g5 g5 g5 g6 f6 f6 f6 e6 Ra=0. în care C 0 r este sarcina statică de bază a rulmentului.44).5) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului. care trebuie să satisfacă inegalitatea (5.135). ei pot fi doar rulmenţi liberi. din relaţia (5. J7. Dacă inelul exterior este montat cu strângere. 5. deoarece pe el rulează acele rulmentului.135) nu sunt îndeplinite.4. durabilitatea necesară Lhnec . fusul trebuie călit. De aceea. 5.6. în ore de funcţionare. Tabelul 5.134) sau (5. vezi tabelele 5.

1 20000 15000 1.5 0.5 0.3 32.85 22000 17000 2.25 21000 17000 2.5 0.9 21.5 0.6 17.6 32 34 57 29.3 14.9 0.8 15000 10000 3.3 15 0.6 0.7 28.6 15 20.8 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 69 NKS NKS 20 NKS 22 NKS 24 NKS 25 NKS 28 Masa FW ≈g 21.35 20000 14000 2.8 13.2 16000 12000 4.75 19000 14000 3.1 18000 13000 4 18000 13000 4.4 0.1 32.3 13 0.2 15000 10000 4.1 34 42 52.3 17.3 18.3 0.3 14 0.8 19000 12000 3.8 14000 11000 4.8 0.6 23 0.3 11 0.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.3 11.8 26.7 0.55 19000 14000 1.9 21.5 0.3 21.3 100 68.8 24.2 13.6 25.8 15000 10000 248 .42 21000 16000 3.6 42 52.3 15.3 15.9 31.7 29.4 0.3 0.6 20000 15000 3.5 0.35 17000 12000 6.9 21000 17000 2.1 35.08 22000 18000 2.33 Rulmenţi cu ace fără inel interior NK.3 18.5 34 57 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de oboseală nG referinţă Pu nB -1 kN min min-1 1.3 21 0.45 15000 10000 7.7 17.28 23000 20000 1.5 23.3 19 0.5 55 36.7 48.91 22000 19000 2.35 20000 14000 3.5 19.3 16.9 27 14.5 32.6 0.7 17000 13000 3.3 19.9 40 65.2 27 33.4 16.4 15000 11000 7.85 16000 10000 7.65 22000 17000 2.9 0.3 30.3 33 0.1 17000 12000 4 17000 12000 3.3 22 0.7 0.3 16.2 98 83.25 16000 12000 4.5 31 22.5 statică NK 15 16 NK 15/16 NK 15/20 NK 16/16 NK 16/20 NK 17/16 NK 17/20 NK 18/16 NK 18/20 NK 19/16 NK 19/20 NK 20/16 NK 20/20 NK 21/16 NK 21/20 NK 22/16 NK 22/20 NK 24/16 NK 24/20 NK 25/16 NK 25/20 NK 26/16 NK 26/20 NK 28/20 NK 28/30 NK 29/20 NK 29/30 RNA 49 17 18 19 20 21 22 24 25 26 28 29 RNA 4901 RNA 6901 RNA 4902 RNA 6902 RNA 4903 RNA 6903 RNA 4904 RNA6904 RNA 49/22 RNA 69/22 - 23 23 24 24 24 24 25 25 26 26 27 27 28 28 28 28 32 29 29 30 30 30 30 35 32 32 37 33 33 37 37 38 34 34 37 37 39 39 42 38 38 16 20 16 20 13 22 16 20 16 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 16 20 13 23 20 16 20 20 16 20 17 30 20 16 20 20 30 17 30 20 20 30 C0r kN 12.5 31.5 25.76 23000 20000 2.47 22000 19000 1.3 10.2 30 37 22.4 28.1 0.3 13.3 17.35 19000 14000 2.2 42.47 24000 18000 2.6 0.7 25.6 27.6 28.84 22000 14000 3.6 29 28 22.1 21000 16000 2.3 14.9 0.9 18.5 0.3 22.8 0.3 13.4 31 23.3 16 0.3 11.3 9. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.3 36 0.3 15.3 17.4 61.3 37.7 39.5 51 33.3 12.3 13 0.4 17.3 10.5 23.6 22.6 53.7 84.6 24.05 16000 12000 3.4 26.2 82 50.1 0.4 16000 11000 3.6 16000 11000 4.5 25 18.3 15 15 16 16 16 16 17 17 18 18 19 19 20 20 20 20 20 21 21 22 22 22 22 22 24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 28 28 28 28 28 29 29 D C Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.4 0.8 10.6 26 0.4 0.4 30.2 22 17.97 21000 13000 3.4 23.3 0.43 20000 15000 3.

3 26.3 28.1 15000 9500 0.6 10000 7500 0.3 24.2 11000 8000 0.3 9000 6500 1 42.8 14000 9500 0.3 40.65 13000 8000 0.65 14000 10000 0.5 5.3 25 35.4 126 118 77 113 123 79.9 11000 8500 0.9 43.3 36.3 33.5 63 8.7 12000 8500 0.6 36 4.5 8500 6500 Sarcina de bază 249 .5 63 8.5 4. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria Seria RNA 69 (FW ≥ 40 mm) Dimensiuni RNA 49 RNA 69 NKS NKS 30 NKS 32 NKS 35 NKS 37 NKS 40 NKS 43 NKS 45 NKS 50 Masa FW ≈g 65 97.7 125 89.3 39.7 9500 7000 0.3 10000 7500 0.5 71 9.95 13000 10000 0.6 12000 9000 0.5 53 6.6 50 106 14.3 40.4 11000 8000 0.3 38 76 10.5 5.4 13000 9000 0.3 23.3 43 94 13 9500 7000 0.5 4.3 22.5 45 5.2 10000 7000 0.5 47.1 13000 10000 0.5 69 9.5 85 11.4 9500 7000 0.5 60 7.5 12000 7500 0.5 12000 9500 0.5 60 8.3 34.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.8 112 69.5 50 6.6 48 86 11.5 142 140 256 158 221 157 30 30 30 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 35 37 37 37 38 38 40 40 40 40 40 42 42 42 42 43 43 43 45 45 45 47 47 48 48 50 50 50 D C NK 30 NK 30/20 NK 30/30 NK 32/20 NK 32/30 NK 35/20 NK 35/30 NK 37/20 NK 37/30 NK 38/20 NK 38/30 NK 40/20 NK 40/30 NK 42/20 NK 42/30 NK 43/20 NK 43/30 NK 45/20 NK 45/30 NK 47/20 NK 47/30 NK 50/25 NK 50/35 - 32 35 37 38 40 42 43 45 47 48 50 RNA 4905 RNA 6905 RNA 49/28 RNA 69/28 RNA 4906 RNA 6906 RNA 49/32 RNA 69/32 RNA 4907 RNA 6907 RNA 4908 RNA 6908 - 40 40 42 42 45 42 42 45 45 47 45 45 47 47 50 47 47 52 48 48 50 50 52 52 55 52 52 55 55 53 53 58 55 55 60 57 57 62 62 62 62 65 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 17 30 22 20 30 22 20 30 20 30 20 36 22 20 30 20 36 20 30 22 20 30 22 20 30 22 40 25 35 22 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă rmin dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 0.3 43.6 40.7 10000 7500 0.5 139 145 94.5 9000 6500 0.6 38 54 6.3 24.3 41.3 9500 7500 0.9 11000 7500 0.33 (continuare) NK. NKS RNA 49 RNA 69 (FW ≤ 35 mm) Dimensiuni.1 162 129 85.6 32 40 5.9 61 112 104 68 102 73.5 9500 6000 0.3 13000 8500 0.6 30.5 4.4 33.5 10000 7000 0.3 24.6 36.5 67 8.6 31.4 11000 8500 0.7 13000 9500 0.2 135 110 73.3 41 88 12.5 49 6.3 27.6 35 47 6 12000 8500 0.3 37 73 10 12000 8500 0.5 6.8 130 107 193 86 133 139 91.6 38 74 9.3 14000 10000 0.3 39 79 10.9 11000 8000 0.5 5.8 10000 7500 0.6 31.4 10000 8000 0.3 26 47 6.3 25.4 12000 7500 0.6 39 57 7.6 33.5 9000 6500 0.5 82 11.4 12000 9000 0.1 37.3 27 51 6.3 39 59 7.9 10000 7500 0.5 56 7.5 50 6.6 66 116 14.5 4.5 43.6 47 82 10.4 116 82.8 11000 7000 0.6 43 67 8.3 23.

3 0.36 [23] sunt daţi rulmenţii cu ace cu inel interior cu etanşare proprie pe o parte (RS) sau pe ambele părţi (2RS).3 24. în special.5 4.4.2RS RNA 4905.2RS RNA 4909.8 6. conferindu-i o rigiditate mai mare.8.2RS RNA 4904.5 39.59 17. Motivul îl constituie.1.3 1.8 11 1.5 23 56 60 69 107 154 157 160 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 13000 12000 10000 9000 7500 6500 5500 4800 4200 3900 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare În comparaţie cu rulmenţii cu ace cu inel interior.1 28.3 19.19 8.RS Dimensiuni.3 0.2RS RNA 4906.4 21.2 36 53 6.9 1 7. [23]).2RS RNA 4910. Valorile din tabelul 5.3 0.3 0.2RS Masa FW 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 D C rmin 0.6 0.34 Rulmenţi cu ace fără inel interior. La rulmenţii cu ace cu inel interior (tabelul 5.6 10. 250 .6 0.2RS RNA 4901. trebuie să se asigure posibilitatea ca inelul interior să se deplaseze axial..Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.2RS RNA 4907. Dacă este necesară o deplasare mai mare decât cea din tabel.3 1.6 0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).6 Sarcina de bază Sarcina limită de dinamică statică oboseală Cr C0r Pu kN kN kN 6.3 0.9 Turaţia limită 1) nG Unsoare RNA 49.35 nu trebuie depăşite.5 5.3 0.6 8. atunci trebuie folosit un rulment cu ace cu inel interior mai lat.3 40 64 7. Rulmenţii cu ace fără inel interior sau cu inel interior se calculează cu metodologia de la § 5.9 2..3 0.2RS RNA 4903. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria RNA 49…2RS Dimensiuni RNA 49…2RS RNA 4900. etanşaţi RNA 49. având un gabarit radial mai mic. cu o valoare s.35.05 26.8 19. cei fără inel interior.6 38 59 7. În tabelul 5. necesitatea de a se asigura dilatarea liberă a arborelui la temperatura de funcţionare fără a se modifica condiţiile de contact dintre ace şi calea de rulare.RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g min-1 14 16 20 22 25 30 35 42 48 53 58 1) RNA 4900 RS RNA 4901 RS RNA 4902 RS RNA 4903 RS RNA 4904 RS RNA 4905 RS RNA 4906 RS RNA 4907 RS RNA 4908 RS RNA 4909 RS RNA 4910 RS 16 18 21.2 3.2RS RNA 4902.2RS RNA 4908.48 8. permit proiectantului să mărească diametrul arborelui.

5 10.6 0.5 28 18. Dacă este necesară o deplasare mai mare.3 0.4 12000 Turaţia de referinţă nB min-1 14000 14000 14000 13000 11000 13000 13000 12000 11000 10000 12000 12000 11000 10000 9000 11000 11000 9500 9000 10000 9500 9500 9000 8500 9000 9000 8500 8500 8500 8000 8000 7500 7500 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.6 0.3 1 23.5 0.5 13 0.7 14000 4.6 92 42.4 13000 9.5 0.3 0.5 63 33.3 1 39 0.3 0.5 32.5 0.4 80 150 79. NKIS NA 49.3 1.3 0.4 124 88 161 162 96.6 25.6 32 29.5 0.4 37 72 98 49 61 75.84 22000 3.4 13000 6.2 16000 4.5 24.3 1.5 0.85 16000 7.3 13000 5.6 0.6 0.45 16000 7.7 34 63.4 0. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.3 1 21. 251 .3 0.97 21000 3.3 0.3 0.6 0.5 37.5 23.6 13000 4.7 182 112 170 101 192 184 F D B 17 20 22 25 28 30 15 15 15 15 15 17 17 17 17 17 20 20 20 20 20 22 22 22 22 25 25 25 25 25 28 28 28 28 30 30 30 30 30 19 19 20 20 22 21 21 22 22 24 24 24 25 25 28 26 26 28 28 29 29 30 30 32 32 32 32 32 35 35 35 35 37 27 27 28 28 35 29 29 30 30 37 32 32 37 37 42 34 34 39 39 38 38 42 42 47 42 42 45 45 45 45 47 47 52 16 20 13 23 20 16 20 13 23 20 16 20 17 30 20 16 20 17 30 20 30 17 30 22 20 30 17 30 20 30 17 30 22 rmin s ) dinamică Cr kN 0.35 22000 3.5 17.6 29 31 22.3 1 17.8 16000 4.5 63 41.5 28.8 21000 4.5 0.5 59 43.5 0.3 1 36 0.3 0.3 1 43.6 17000 4.5 19.65 13000 9.1 19000 4 19000 3.5 14000 4.1 0.5 14.5 25.3 0.7 20000 2.5 55 34 57 31.1 15000 7.4 23.3 0.3 1 40.3 30.3 0.25 18000 4. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Dimensiuni Seria NKI 15 NKI 15/16 NKI 15/20 NKI 17/16 NKI 17/20 NKI 20/16 NKI 20/20 NKI 22/16 NKI 22/20 NKI 25/20 NKI 25/30 NKI 28/20 NKI 28/30 NKI 30/20 NKI 30/30 1) NA 49 NA 4902 NA 4903 NA 4904 NA 49/22 NA 4905 NA 49/28 NA 4906 - NA 69 NA 6902 NA 6903 NA 6904 NA 69/22 NA 6905 NA 69/28 NA 6906 - NKIS NKIS 15 NKIS 17 NKIS 20 NKIS 25 NKIS 30 Masa d ≈g 38.5 0.6 1 36.5 71 50 Sarcina Turaţia limită de limită oboseală nG Pu kN min-1 2.6 21000 3.4 13000 8.8 25 0.6 1 33.6 13.5 19 0.35 21000 1.3 0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).5 1 Sarcina de bază statică C0r kN 17.3 1 36.4 53.5 146 97.5 0.4 0.3 0.5 11 0.3 0.35 17000 6.3 0.5 24.8 23.5 15 0.2 141 129 52 65.5 34.9 0.8 22.8 0.5 37.95 14000 8.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.5 51 36.5 0.2 18000 3.3 0.6 0.3 1 18.05 18000 3.5 69 35.5 16.5 15.5 26 0.5 0.42 22000 3.8 15000 5.8 48.3 0.3 0.8 16000 3.1 0.1 22000 1.7 25.35 Rulmenţi cu ace cu inel interior NKI.8 21 0.3 0.8 24.3 0.5 13.

5 56 7.6 2 50 106 14.6 1 43 67 8.5 9000 6500 322 45 50 62 35 0.6 0.3 1 40.3 11000 6500 136 38 43 53 20 0.6 11000 7000 207 38 43 53 30 0.5 50 6.6 0.5 38 74 9.3 9000 6000 271 45 52 68 22 0.3 0.9 43.5 24.2 10000 6500 230 40 48 62 22 0.3 1 39 79 10.6 1. 252 .4 8500 5500 495 45 52 68 40 0.5 85 11.6 0.8 31.3 1 41 88 12.3 0.6 2 53 118 16 8500 6000 274 50 58 72 22 0.6 0.35 (continuare) NKI.2 8000 5000 515 50 58 72 40 0.5 5.3 0.5 12000 7000 288 32 40 52 36 0.5 48 86 11.9 12000 7500 170 35 42 55 20 0.5 40 82 10.5 42. NA 69 (d ≤ 30 mm) Dimensiuni. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria Seria NA 69 (d ≥ 32 mm) Deplasarea axială admisibilă „s” Seria NKI 32 NKI 32/20 NKI 32/30 NKI 35/20 NKI 35/30 NKI 38/20 NKI 38/30 NKI 40/20 NKI 40/30 NKI 42/20 NKI 42/30 NKI 45/25 NKI 45/35 NKI 50/25 NKI 50/35 1) NA 49 NA 49/32 NA 4907 NA 4908 NA 4909 NA 4910 - NA 69 NA 69/32 NA 6907 NA 6908 NA 6909 NA 6910 - NKIS NKIS 35 NKIS 40 NKIS 45 NKIS 50 35 38 40 42 45 50 Sarcina Turaţia Turaţia limită de limită de referinţă Masa d F D B rmin s ) dinamică statică oboseală nG Cr C0r Pu nB -1 kN kN kN min min-1 ≈g 118 32 37 47 20 0.5 67 8.7 12000 8000 180 32 37 47 30 0.5 47.8 8500 5500 336 45 55 72 22 1 0. NKIS NA 49.5 53 6.4 10000 6500 222 42 47 57 30 0.5 39 57 7.8 11000 7000 310 35 42 55 36 0.5 9500 6000 281 40 50 65 22 1 0.5 9500 5500 148 42 47 57 20 0.4 8500 5500 270 50 55 68 25 0.6 0.5 73 139 17.5 66 116 14.2 12000 7500 193 35 40 50 30 0.3 0.6 0.7 7500 5000 1 Dimensiuni Sarcina de bază Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior.5 28.3 1 43 94 13 10000 6500 229 45 50 62 25 0.5 47 82 10.5 69 127 15.5 27. atunci se vor utiliza rulmenţi cu ace cu inel interior de lăţime mărită.3 0.9 12000 7000 127 35 40 50 20 0.3 1 37 73 10 12000 8000 158 32 40 52 20 0.6 1 47 80 10. Dacă este necesară o deplasare mai mare.6 1 45 73 9.6 8500 6000 379 50 55 68 35 0.9 10000 7000 216 40 45 55 30 0.6 0. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).5 26 47 6.6 0.5 45 74 9.5 11000 7000 220 35 43 58 22 0.7 11000 7000 142 40 45 55 20 0.8 30.Lagăre cu rulmenţi Tabelul 5.5 9500 6000 430 40 48 62 40 0.5 27 51 6.5 6.6 1.3 8000 4900 518 50 60 80 28 1.1 2 63 98 12.

abaterea maximă de la paralelism: 50% din toleranţa diametrului. Ei pot avea sau nu.6 0.1 0. Comentariile privind particularităţile constructive şi funcţionale.8 0.5 0.2 4800 6.4 6500 4. 253 . inelul exterior este sferic şi poate oscila în caseta din tablă.8 (Rz=4) h6 Ra=0.6 0.2RS NA 4905. inel interior.2RS NA 4902.2RS NA 4910. etanşaţi NA 49.37 Condiţii impuse arborelui şi carcasei Materialul carcasei Abaterea alezajului carcasei Abaterea arborelui pentru rulmenţii fără inel interior Oţel sau fontă Aliaje uşoare Rugozitatea admisibilă (µm) - N6 R6 Ra=0.3 10.5 104 175 252 290 295 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 14 16 20 22 25 30 35 42 48 52 58 22 24 28 30 37 42 47 55 62 68 72 13 13 13 13 17 17 17 20 22 22 22 14 14 14 14 18 18 18 21 23 23 23 C0r kN 6.8.05 5500 5.3 0..4.2RS NA 4908.3 21. căptuşită cu material plastic antifricţiune.3 17..RS Etanşat pe o parte Etanşat pe ambele părţi ≈g 10 12 15 17 20 25 30 35 40 45 50 1) NA 4900 RS NA 4901 RS NA 4902 RS NA 4903 RS NA 4904 RS NA 4905 RS NA 4906 RS NA 4907 RS NA 4908 RS NA 4909 RS NA 4910 RS 24.6 36 0.2 (Rz=1) abaterea maximă de la circularitate: 25% din toleranţa diametrului.2RS NA 4904.36 Rulmenţi cu ace cu inel interior.3 3900 7.2RS NA 4903.3 0. în mm Diametrul Simbol arborelui Seria Seria NA 49…2RS Dimensiuni NA 49…2RS NA 4900. cu precizările de mai jos.4.8 7500 3.5 37 40 80 89.3 7.3 11 19.2RS NA 4907.6 26. sunt cele de la § 5.9 3500 Turaţia limită pentru ungerea cu unsoare 5.48 10000 1.5 27.8 0.9 24.6 38 0.6 40 statică NA 49. care derivă din absenţa sau prezenţa inelului interior.2RS NA 4906.2RS Masa d F D C B Sarcina de bază rmin dinamică Cr kN 0.19 12000 1.2RS NA 4901.59 9000 2.Alegerea şi calculul rulmenţilor Tabelul 5.6 4200 7. Construcţia lor rezultă din tabelul 5.3 Rulmenţi oscilanţi cu ace La aceşti rulmenţi.3 19.3 8. Tabelul 5.3 8.2RS NA 4909.RS Dimensiuni.2 28.2.3 6.8.5 53 59 64 Sarcina Turaţia limită de limită 1) oboseală nG Pu kN min-1 1 13000 1.9 8.38 [23].5 39.

2).43 21000 4 18000 4.5 C0r kN 7.8 0.37).5 36.38 Rulmenţi oscilanţi cu ace C r r C r s D D1 FW D D1 d F B RPNA Dimensiuni.8 0. În acelaşi tabel sunt date abaterea dimensională a fusului.65 15000 5.8 0.4 13000 6.5 0.8 0.5 58 r min.9 12.5 13 18. Căptuşeala din masă plastică limitează temperatura de utilizare a rulmentului la intervalul +100oC … − 30oC.6 24.43 21000 4 18000 4. 5.8 0.5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 D1 24.3 0.8 22 22.5 42 47.5 27 30.3 0.5 0.3 26 27.9 12. rugozitatea alezajului carcasei.3 26 27.5 50.3 0.8 0.5 38.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.11 24000 2.4 13000 6.8 0.5 13 18.5 Cr kN 6.5 0.25 22000 2.2 11000 6.9 10000 Deplasarea axială admisibilă s a inelului interior. Pentru ungerea cu unsoare turaţia limită este 60% din cea din tabele. în mm Diametrul Seria PNA arborelui Simbol Dimensiuni Masa ≈g 37 62 73 136 145 157 181 177 227 d F D C ±0. Rulmenţii oscilanţi cu ace se calculează cu metodologia de la § 5.2 17.5 0.65 15000 5.4 16000 4.11 24000 2. în mm Diametrul Seria RPNA arborelui Simbol PNA Dimensiuni Masa ≈g 32 52 62 109 112 125 131 141 176 FW 15 18 20 25 28 30 35 40 45 D C ±0.5 34 36 41.3 0.5 34 36 41.8 0. Tabelul 5.3 0.5 0.5 27 30.9 16.5 0.5 50.5 47 53 Sarcina Turaţia limită de limită 2) oboseală nG Pu kN min-1 1.6 24. precum şi cea a fusului.Lagăre cu rulmenţi Ajustajul dintre caseta rulmentului şi carcasă este cu strângere (tab.9 16.5 30.8 0. 0.5 38.2 17.2 11000 6.5 36.8 0. Rulmenţii oscilanţi cu ace se pot adapta unor deformaţii unghiulare flexionale mari ale arborilor (§ 3.8 0.9 10000 Dimensiuni.5 58 r min 0. 0.8 r1 min.5 30.4 16000 4.5 0.8 0.5 42 47.3 0.3 0.5 12 16 16 20 20 20 20 20 20 B D1 24. în raport cu poziţia sa centrică (poziţia în care planul median al inelului interior se află în planul median al rulmentului).3 0.8 22 22.8 0.8 Deplasarea axială admisibilă „s” Sarcina de bază dinamică statică 15 18 20 25 28 30 35 40 45 RPNA 15/28 RPNA 18/32 RPNA 20/35 RPNA 25/42 RPNA 28/44 RPNA 30/47 RPNA 35/52 RPNA 40/55 RPNA 45/62 28 32 35 42 44 47 52 55 62 Cr kN 6.4. 2) 254 .8 0.25 22000 2.1. Turaţia limită este pentru ungerea cu ulei.5 C0r kN 7.8 0.8 0.3 s 1) Sarcina de bază dinamică statică 12 15 17 20 22 25 30 35 40 1) PNA 12/28 PNA 15/32 PNA 17/35 PNA 20/42 PNA 22/44 PNA 25/47 PNA 30/52 PNA 35/55 PNA 40/62 12 15 17 20 22 25 30 35 40 15 18 20 25 28 30 35 40 45 28 32 35 42 44 47 52 55 62 12 16 16 20 20 20 20 20 20 0.5 0.8.

23. 255 . „Balkantrib 99”.a. 1997. 6.. 9. Al. R. Tribotehnica. Document 004875. Boca Raton. Editura Universal Cartfil. Guillot. CETIM. vol. 12. 2001. Paris. 14. E. 13. INA. Sinaia. 16. INA. Rulmenţi. 1996. Bucureşti. Greases for High Temperatures. 17. ş. Needle roller bearings. théorie et dimensionnement. 18. Tribology Data Handbook. Stelian. Aublin. Cylindrical roller bearings. Bucureşti. CETIM. I. Editura „Gh. 21. 19. INA-Schaeffer KG. 2002. Toulouse. 2001.. Sinaia. Reductoare.. Rolling bearings. 1984. Thèse de doctorat. Roulements. Catalogue 307. Bearings and asembly systems for universal joints. Paris. WL 00200-4 DA. 1985. Dunod. Asachi”.a. Friction and Wear Properties of Grease with new Molybdenum Organic Compound Additive. M... Expert Verlag. Gafiţanu. J. UT Press. Toulouse. 20. Fabricare şi utilizare. Editura Tehnică. 2004.. 3. M. 1993. Iaşi. 2. ş. 8.. M. Creţu. INA. Gafiţanu.. Editura Tehnică. Florea. Le lubrifiant – véritable matériau de construction. 1994.a. 3. Florea.Bibliografie Bibliografie 1. 2000.. Haasis.a. 5. I. Ploieşti. C. Medias professional system. Mecanica contactului. 22. Damian. 2002. 3. 1992. 1999. „Balkantrib 99”. vol. D. Fl. Fl. O. INSA. Editura Tehnică. A. New York. 2. Florea. Florescu. ş.. Tipocart Braşovia. Publ.. Systèmes mécaniques. Bucureşti. Possibilités des huiles à base minérale et des fluides de synthèse. Document 004876. Grigoraş. A.. Cluj-Napoca. ş. L. S. S. INSA. CRC Press... Modélisation des systhèmes mécaniques. 1987. FAG. Kostengerechte Konstruction von Getrieben. 1999. M. API 12.. 4. Lubrifianţii plastici. Crişan. J. Catalogue WL 41 520-3 EA. Needle roller bearings. Etudes des mécanismes. Proiectare şi tehnologie. INA Wälzlager Schaeffer HG. Constantinescu. G. 7. Toulouse. Catalogue 352. INA USA Corporation. 10. Université Paul Sabatier. Booser. INA. INA Wälzlager Schaeffer HG.. 11. vol. Îndrumar pentru utilizarea unsorilor în industrie. P. Antal. FAG. ş. vol. Guillot. 1999. 1995. 2002... Paris. Die Gestaltung von Wälzlagerungen. Conception automatique de liaisons pivot par roulements utilisant les méthodes de l’intelligence artificielle. 1999. Braşov.a. Organe de maşini.. – Nr. vol. 15. Georgescu.

.. 39. V. M.. Leroy. Tribology 2000-Plus. M. INA Schaeffer KG.. în Mechanical Engineers’ Handbook.3. SKF. Editura Todesco. V. Poplawski. Precision radial ball bearings. Zaretsky. Catalogue 901. SKF. 44. Editura „Gh. 2003. SKF.. INA Wälzlager Schaeffer HG. B. 1997. NASA/TM-1998-206981. 34. SKF. Pascovici. Rockwell Automation. High – Precision bearings. 27. Naka. Present and Future... Pop. Miller. Maxwell Macmillan International. Springer Verlag. 30. Mott. Conception. 42. INA. Engineering Design. Pinnel. Seal Technology. E. Cicone. INSA. Pahl. Asachi” Iaşi. Dodge Bearing Seal Selection Guide. Signer. Loderer. 33. I.. Catalogue 305. Donadieu. Muscă. M. Second edition. ş. 37. The tapered roller bearing guide. publication 5002E. Popa. 2001. Bucureşti. 1988. INA. R. C. Publication LFR. 2000. International Tribology Conference. nr. B.. E. Design and Operating Characteristics of High-Speed. Bucureşti. Rulmenţi. Toronto. Editura The Flower Power. Cluj-Napoca. 12th International Colloquium. 29. R. Bucureşti. 41. 2003. Research and Development of Lubrication Greases by NSK. Zaretsky. 2003.a. D.. V.. OEM Design ’86 Conference. Kardinal. 35. Elemente de tribologie. 1985. V. INA. N.a. 2004. Ostfildern. D. 45. Lifetime Lubrication of Bearings at High Temperatures. 49. INA Schaeffer KG. 26. Angular contact ball bearings. Machine Elements in Mechanical Design. Catalogue 520. 2000... Track rollers. Roulments. 1987. 36. R. Revue des roulements. Lubricant Effects on Bearing Life. 31. New York. Radial insert ball bearings. Tr. H. Editura BREN. 256 ... Nagasaki. Rolling Bearing Life Prediction – Past. Fundamente de lubrificaţie. 47. H. D. D. 2002. Toulouse.. 2000. 2002. Comportarea uleiurilor lubrifiante sub presiune. Beitz. Small-Bore. 48. 2000. 25. 1997. 43. 32. Editura Didactică şi Pedagogică. Etancheité axiale V-RING. Problemele fundamentale ale contactului cu rostogolire. 2000. I. Manual de întreţinere. Reductoare cu două trepte. 2003.. New York. Popinceanu. Zaretsky. Editura Tehnică. 1998.. J.. E. 28. ş. G. Catalogue 5000E. INA. Etanşări. 2000. Motion&Control. 40. Angular-Contact Ball Bearings. nr. Olaru. Steinetz.. Housed bearing units... 2002.Lagăre cu rulmenţi 24.. 38. Piteşti. N. John Wiley&Sons. TIMKEN. Second Edition. 1986. 1993. L. INA Wälzlager Schaeffer KG. 1997. A Systematic Approach. publicaţia 4100 E. 46. 242.S. W.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful