Nevoile economice (seminar I) 1.Problema fundamentala a tuturor economiilor o reprezinta raritatea resurselor. ANS: T 2. aca resursele ar fi nelimitate!

costul de oportunitate ar fi e"al cu zero. ANS: T #.$icroeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul economiei nationale. ANS: % &.'anii indeplinesc functia de mi(loc de sc)imb atunci cand marfurile se ac)ita in momentul livrarii lor. ANS: T *.$a(oritatea tranzactiilor bilaterale de piata sunt formate din doua flu+uri economice: un flu+ real! si un flu+ monetar. ANS: T ,.'unurile economice au un caracter nelimitat. ANS: % -.%irmele produc numai bunuri materiale. ANS: % ../ostul de oportunitate reprezinta costul unei alternative la care se renunta in favoarea alteia. ANS: % 0. Pe masura ce se renunta din ce in ce mai mult la producerea unui bun este posibil sa se produca mai mult dintr1un alt bun. ANS: T 12.Trasarea frontierei posibilitatilor de productie se intemeiaza pe conceptele de raritate! ale"ere si cost de oportunitate. ANS: T 11.3+istenta concurentei este motivul pentru care a"entii economici cauta sa fie cat mai eficienti si competitivi pe piata. ANS: T 12.Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi complementare. ANS: T 1#.3conomia Politica este o stiinta economica functionala. ANS: % 1&.%lu+urile de bunuri de consum de la firme la mena(e constituie un e+emplu de flu+ economic real. ANS: T

1*.%lu+urilor de munca de la populatie la intreprinderi le corespund din directie opusa flu+urile monetare de plati reprezentand salariile pentru munca depusa. ANS: T 1,. Nevoilor locuitorilor din tarile dezvoltate sunt mai multe si mai mari decat ale cetatenilor din tarile subdezvoltate ANS: % 1.In raport cu evolutia nevoilor umane! resursele sporesc si se diversifica: a. mai lent4 c. in acelasi timp4 b. mai repede4 d. fara nici o le"atura. ANS: A 2. 5amenii saraci calatoresc mai mult cu autobuzul! dar oamenii bo"ati calatoresc de obicei cu avionul! deoarece: a. calatoria cu autobuzul este prea ieftina in c. autobuzul este un mi(loc de transport comparatie cu statutul lor social4 foarte scump pentru oamenii cu un cost de oportunitate ridicat al timpului4 b. oamenii bo"ati prefera confortul d. nu e+ista o le"atura. avionului4 # ANS: / . Analiza comportamentului economic al entitatilor individuale se realizeaza la nivel: a. mezoeconomic4 c. microeconomic4 b. mondoeconomic4 d. macroeconomic. ANS: / &.6a baza diviziunii muncii se afla: a. dorinta oamenilor de a1si satisface mai bine trebuintele4 b. un act politic4 ANS: A c. teoria economica clasica4 d. libertatea ale"erii.

*. /are din definitiile de mai (os nu definesc stiinta economica si rolul ei7 a. ofera a"entilor economici puterea de c. accelereaza sc)imbul de marfuri4 anticipare 4 b. studiaza comportamentul uman in d. e+plica modul in care decidem sa folosim activitatea de alocare si utilizare a resursele rare! cu intrebuintari alternative. resurselor4 ANS: / ,. e re"ula! pretul bunurilor economice! in conditii de libertate economica! se formeaza: a. prin ne"ociere4 c. prin decizii "uvernamentale4 b. prin calcule matematice4 d. prin licitatie. ANS: A -. elimitarea tipurilor de economie de piata se face! printre altele! si in raport de: a. nivelul venitului national4 c. forma de proprietate4 b. apartenenta la diferite or"anisme d. "radul de interventie a statului. economice internationale4 ANS:

.. Avanta(ul economic comparativ (relativ) are in vedere: a. "radul de specializare a productiei4 c. tipul de te)nolo"ie folosit in procesul de productie4 b. costul de oportunitate al ale"erii de d. numai bunurile materiale. specializare economica4 ANS: ' 0. Activitatea economica in economiile moderne este re"lata prin: a. consensul cumparatorilor cu vanzatorii4 c. e+istenta unui sistem concurential4 b. interventia statului pentru cresterea d. pro"ramare economica. ofertei4 ANS: / 12.$odelul economiei de piata 8directionata de consum9 se caracterizeaza prin: a. acordarea unui rol ma(or pietelor si a unui c. preponderenta invatamantului public4 rol minim statului4 b. e+istenta unui sistem public de asi"urari d. nivel al veniturilor stabilit in functie de sociale bine dezvoltat4 pre"atire si vec)ime. ANS: A 11. In functie de caracterul tridimensional al fiintei umane! nevoile pot fi clasificate: a. nevoi primare! sociale! secundare4 b. nevoi fiziolo"ice! sociale! rationale4 c. nevoi fiziolo"ice! sociale! secundare4 d. nevoi primare! sociale! comple+e. ANS: ' 12. /urba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta combinarile a doua bunuri care pot fi produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de: a. curba productiei4 b. curba costului de productie4 c. curba posibilitatilor de productie4 d. curba venitului. ANS: / 1#.:ata retra"erilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei recesiuni deoarece: a. costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus4 b. costul de oportunitate al continuarii facultatii este ridicat4 c. costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul4 d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie. ANS: A 1&./are dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice en"leze: a. %r. ;uesna<! Adam Smit)! avid :icardo4 b. Adam Smit)! avid :icardo! =o)n Stuart $ill4 c. Adam Smit)! avid :icardo! Paul Samuelson4 d. =o)n $a<nard >e<nes! Adam Smit)! Alfred $ars)all. ANS: ' 1*.3conomia politica este o stiinta economica: a. fundamentala4 b. de ramura4 c. functionala4 d. de "ranita.

ANS: A 1,.?n producator detine un avanta( comparativ ( relativ ) intr1o activitate! daca realizeaza bunul: a. cu cel mai mic cost de productie in raport cu ceilalti producatori4 b. cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori4 c. cu cel mai mic consum de resurse in raport cu ceilalti producatori4 d. cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori. ANS: ' 1-. $odelul economiei sociale de piata! caracterizata prin atentia deosebita acordata protectiei mediului! dezvoltarii adecvate a educatiei! ocrotirii sanatatii! asi"urarii locurilor de munca si infaptuirii unor pro"rame "uvernamentale de protectie sociala! este caracteristic pentru: a. S?A4 b. Italia4 c. @ermania si tarile nordice4 d. =aponia. ANS: / 1..In "eneral! relatia dintre nevoi (N) si resurse (:) este de urmatoarea forma: a. N A :4 b. N B :4 c. N C :4 d. nu se poate stabili o asemenea relatie. ANS: ' 10. 3+istenta tensiunii nevoi1resurse il determina pe individ: a. sa faca risipa pentru ca oricum resursele sunt insuficiente4 b. sa renunte la a mai consuma bunuri pentru producerea carora se folosesc resurse rare si sa se orienteze catre bunuri care se obtin cu resurse abundente4 c. sa consume doar bunuri pe care le ofera natura4 d. sa alea"a in conditiile constran"erilor e+istente. ANS: 1.?n consumator cu un bu"et disponibil de 2 mii :5N poate cumpara & bunuri D sau 12 bunuri E. Fn cazul in care se decide sa cumpere bunul D! determinati cate bunuri E reprezinta costul de oportunitate al unei unitati din bunul D. ANS: 2

1. Nevoile umane reprezinta GGGGGGGG materiale si spirituale! de bunuri si servicii! de mediu ecolo"ic etc. ale vietii si activitatii oamenilor. ANS: cerinte trebuinte necesitati cerintele trebuintele necesitatile

2. Nevoile oamenilor constientizate! devenite mobiluri ale acestora! reprezinta GGGGGGGGGGGG economice. ANS: interese interesele #. Totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri materiale si servicii destinate satisfacerii nevoilor reprezinta GGGGGGGGGGGG economice. ANS: resurse resursele &. Activitatea economica este o componenta fundamentala a actiunii umane! in cadrul careia! prin alocarea si folosirea resurselor economice! au loc procese de productie! circulatie! distributie si GGGGGGGGG de bunuri materiale si servicii! in vederea satisfacerii trebuintelor. ANS: consum consumul *. /omponenta esentiala a activitatii economice o reprezinta GGGGGGGGG. ANS: productia productie ,. GGGGGGGGGGGGGGGGGG reprezinta activitatea economica la nivelul intreprinderii. ANS: $icroeconomia $icroeconomie -. GGGGGGGGGGGGGGGGGG reprezinta activitatea economica la nivel de ramura economica si zona economica. ANS: $ezoeconomia $ezoeconomie .. GGGGGGGGGGGGGGGGGG reprezinta activitatea economica la nivelul economiei nationale. ANS: $acroeconomia $acroeconomie 0. GGGGGGGGGGGGGGGGGG reprezinta ansamblul economiilor nationale in interdependenta lor. ANS: $ondoeconomia $ondoeconomie

12. Activitatea din ramura constructiilor se incadreaza in sectorul GGGGGGGGGGG . ANS: secundar 11. Activitatea din ramurile piscicultura si apicultura se incadreaza in sectorul GGGGGGGGGGG . ANS: primar 12. Activitatea din servicii se incadreaza in sectorul GGGGGGGGGGGGG . ANS: tertiar 1#. Activitatile le"ate de informatica se incadreaza in sectorul GGGGGGGGGGGGG . ANS: cuaternar 1&. 3conomia de piata se caracterizeaza prin mai multe trasaturi printre care si aceea ca re"ulatorul principal este GGGGGGGGGGGGG . ANS: concurenta 1*. Totalitatea flu+urilor economice reale si monetare formeaza GGGGGGGG economic. ANS: circuitul 1,. Piata e+prima relatiile economice dintre oameni! dintre a"entii economici! ce se desfasoara intr1un anumit spatiu! in cadrul carora se confrunta cererea cu oferta de marfuri! se formeaza GGGGGGGG! au loc ne"ocieri si acte de vanzare 1 cumparare! in conditii de concurenta. ANS: preturile preturi

/ererea Hi oferta (seminar II )

1. /ererea se afla in raport GGGGGGGG proportional fata de pret: cand pretul creste! cantitatea ceruta scade! deoarece la un venit dat posibilitatea de cumparare se micsoreaza! si invers! cand pretul scade! cantitatea ceruta creste. ANS: invers 2. /ererea GGGGGGG e+prima e+ceptiile de la le"ea cererii! adica situatiile in care cererea de marfuri evolueaza in acelasi sens cu pretul. ANS: atipica #. 3fectul @iffen este o situatie de cerere GGGGGGGG. ANS: atipica &. /ererea are drept suport puterea de GGGGGGGGa oamenilor. ANS: cumparare *. /ererea GGGGGGGG e+prima ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor la toate bunurile si serviciile e+istente. ANS: a"re"ata "lobala ,. 5ferta reprezinta cantitatea de bunuri si servicii destinata vanzarii! pe GGGGGGG! la un moment dat. ANS: piata piete -. Parado+ul ofertei e+prima o e+ceptie de la GGGGG GGGGGGGG! cand oferta creste c)iar si in cazul scaderii pretului de vanzare. ANS: le"ea ofertei .. 3c)ilibrul pietei reflecta situatia in care cantitatile oferite si cele cerute sunt GGGGGG! la pretul pietei. ANS: e"ale aceleasi identice

0. 6a preturi situate peste pretul de ec)ilibru se manifesta GGGGGGGG de oferta si o presiune de reducere asupra pretului. ANS: e+ces e+cesul e+cedent e+cedentul surplus surplusul 12. /and cantitatea oferita scade! presupunand cererea constanta! curba ofertei se deplaseaza spre stan"a si pretul de ec)ilibru GGGGGGGGGG. ANS: creste 11. 'unurile de stricta necesitate pentru consumatori au! de re"ula! o cerere in functie de pret: a. elastica4 b. inelastica4 c. unitara4 d. perfect elastica. ANS: ' 12.

/oeficientul de elasticitate al cererii in raport de venit poate avea valoarea: a. 1 la o cerere elastica4 b. 2 la o cerere inelastica4 c. 2!* la o cerere elastica4 d. 2!* la o cerere inelastica.
ANS:

1#. /and oferta creste! pretul si cantitatea de ec)ilibru cunosc urmatoarele evolutii: a. ambele cresc4 b. ambele scad4 c. pretul de ec)ilibru creste! cantitatea de ec)ilibru scade4 d. pretul scadede ec)ilibru ! cantitatea de ec)ilibru creste. ANS: 1&. /and oferta scade! pretul si cantitatea de ec)ilibru cunosc urmatoarele evolutii: a. ambele cresc4 b. ambele scad4 c. pretul de ec)ilibru creste! cantitatea de ec)ilibru scade4 d. pretul de ec)ilibru scade! cantitatea de ec)ilibru creste. ANS: / 1*. /and cererea scade! pretul si cantitatea de ec)ilibru cunosc urmatoarele evolutii: a. ambele cresc4 b. ambele scad4 c. pretul de ec)ilibru creste! cantitatea de ec)ilibru scade4 d. pretul scade de ec)ilibru! cantitatea de ec)ilibru creste.

ANS: ' 1,. /and cererea creste! pretul si cantitatea de ec)ilibru cunosc urmatoarele evolutii: a. ambele cresc4 b. ambele scad4 c. pretul de ec)ilibru creste! cantitatea de ec)ilibru scade4 d. pretul de ec)ilibru scade! cantitatea de ec)ilibru creste. ANS: A 1-. In conditii perfect concurentiale: a. cererea firmei si cererea pietei sunt e"ale4 b. oferta firmei este perfect elastica4 c. profitul firmei este ma+im la orice nivel de pret4 d. cererea pietei are panta ne"ativa. ANS: 1.. /are din afirmatii este corecta! in situatia in care pretul unei marfi creste: a. cererea este inelastica! venitul total creste4 c. cererea este inelastica! venitul total se reduce4 b. cererea este elastica! venitul total creste4 d. cererea este elastica! venitul total ramane constant. ANS: A 10. In cazul in care pretul unicului substituent al bunului D a scazut! in mod normal: a. va scadea cererea pentru substituent4 b. va scadea cererea pentru bunul D4 c. va creste oferta pentru substituent4 d. va creste oferta pentru bunul D. ANS: ' 22. Presupunand ca pretul unicului substituent al bunului A a scazut! In mod normal: a. va scadea cererea pentru bunul A4 b. va creste oferta pentru substituentul bunului A4 c. va creste oferta pentru bunul A4 d. va scadea cererea pentru substituentul bunului A. ANS: A 21. In situatia in care pretul unui bun economic! avand elasticitate unitara! creste cu 0J! cantitatea ceruta din acel bun: a. creste cu 0J4 c. creste cu 01J4 b. scade cu 0J4 d. scade cu 01J. ANS: ' 22. Presupunand ca pretul bunului + scade cu -J! iar veniturile incasate se reduc cu -J! in acest caz cererea este: a. elastica4 b. inelastica4 ANS: c. cu elasticitate unitara4 d. perfect inelastica.

2#. In situatia in care pretul unui bun creste de la 1222 u.m. la 1222 u.m. iar oferta creste de la 122 bucati la 1#2 bucati! oferta este: a. elastica4 b. inelastica4 c. cu elasticitate unitara4 d. perfect elastica. ANS: A 2&. /oeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este cel mai ridicat la cate"oria: a. medicamente4 c. bunuri pentru care e+ista substituenti4 b. bunuri alimentare de prima necesitate4 d. bunuri ai caror inlocuitori nu se "asesc pe piata. ANS: / 2*. /and pretul unei marfi este la un moment dat de 122 u.m. si a(un"e la 2#2 u.m.! inseamna ca pretul: a. a crescut cu 2#2J4 b. a crescut la 1#2J4 c. a crescut cu 1#2J4 d. a crescut de 1!# ori. ANS: / 2,. 'razii sunt mai scumpi in decembrie decat in cursul anului deoarece: a. oferta de brazi este mai mica4 c. cererea de brazi este mai redusa4 b. cererea de brazi este mai mare4 d. veniturile populatiei sunt mai mari. ANS: ' 2-. /alculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret! in cazul in care pretul unui bun scade cu &2J! iar cantitatea ceruta din acel bun creste cu 22J. ANS: 2!* 2.. /oeficientul elasticitatii incrucisate a doua produse substituibile (berea si vinul) este #. Precizati cu cate procente se modifica cantitatea de bere ceruta daca pretul vinului creste cu #2J. ANS: 02 20. /alculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret! in cazul in care pretul unui bun creste de la 222 la #22 u.m. iar cantitatea ceruta din acel bun scade de la *22 la &22 buc. ANS: 2!& #2. In cazul in care coeficientul de elasticitate a ofertei in raport de pret este 2!*! iar pretul bunului creste de la &22 la ,22 u.m.! cu cat va creste cantitatea oferita din acel bun stiind ca initial a fost de .22 buc.7 ANS: 222

#1. /u cate procente ar fi necesar sa creasca pretul pentru o crestere a ofertei cu &2J! in situatia in care coeficientul elasticitatii ofertei in raport de pret este e"al cu 1. ANS: &2 #2. Stiind ca functia cererii in raport de pret este: C(px) = 60 - px! iar functia ofertei in raport de pret este O(px) = 20 + px, sa se calculeze cantitatea de ec)ilibru. ANS: &2 ##. ependenta cererii si ofertei pentru bunul 8A9 in raport cu pretul unitar al acestuia (P A) se e+prima prin functiile: /(PA) C ,2 1 #PA si 5(PA) C 12 K2PA. Sa se determine pretul de ec)ilibru pentru acest bun. ANS: 12 #&. /antitatea ceruta si pretul pentru bunul D evolueaza astfel: Saptamana /antitate ceruta (buc.) Pret unitar (u.m.) T2 .2 12 T1 122 . eterminati coeficientul de elasticitate a cererii In functie de pret. ANS: 1!2* #*.In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale pretului acestuia. /at este pretul de ec)ilibru7 Pret unitar (:5N) /antitate ceruta (buc.) /antitate oferita (buc.) * #2 21 , 2. 22 2, 2& . 2* 2* 0 2# 2. 12 21 #1 ANS: . #,. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale pretului acestuia. /at este cantitatea de ec)ilibru7 Pret unitar (:5N) /antitate ceruta (buc.) /antitate oferita (buc.) * #2 21 , 2. 22 2, 2& . 2* 2* 0 2# 2. 12 21 #1 ANS: 2*

#-. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale pretului acestuia. /alculati deficitul de oferta la nivelul pretului de 11 :5N. Pret unitar (:5N) /antitate ceruta (buc.) /antitate oferita (buc.) 12 2* 1, 11 2# 1. 12 22 21 1# 22 22 1& 1. 2# 1* 12, ANS: * #.. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale pretului acestuia. /alculati e+cedentul de oferta la nivelul pretului de 1& :5N. Pret unitar (:5N) /antitate ceruta (buc.) /antitate oferita (buc.) 12 2* 1, 11 2# 1. 12 22 21 1# 22 22 1& 1. 2# 1* 12, ANS: * #0. In perioada t21t1! pretul si cererea pentru un anumit bun au inre"istrat urmatoarea

evolutie: Indicatori T2 T1 Pretul pe bucata (u.m.) 1222 2222 /ererea (buc) #2 12 Sa se determine cate u.m. reprezinta variatia absoluta a c)eltuielilor cumparatorilor.

&2.In cazul bunurilor inferioare e+ista o relatie inversa intre modificarea pretului si modificarea cantitatii cerute din aceste bunuri. ANS: T &1. 3fectul de venit nul in cazul bunurilor de lu+! foarte scumpe nu constituie o situatie de cerere atipica. ANS: % &2. aca cererea este inelastica! scaderea pretului determina cresterea venitului total al firmei. ANS: % &#. aca cererea este elastica! cresterea pretului duce la scaderea venitului total al firmei. ANS: T

&&.

aca cererea are elasticitate unitara! scaderea pretului influenteaza marimea venitului total al firmei. ANS: %

&*. 5ferta este o functie crescatoare fata de pret. ANS: T &,. 3+tinderea si contractia ofertei se manifesta sub influenta altor cauze decat cele le"ate de evolutia pretului. ANS: % &-. /resterea costurilor de productie va determina cresterea ofertei pentru ca preturile pe piata vor

creste si ele.
ANS: % &.. 3lasticitatea ofertei in raport de pret reprezinta sensibilitatea ofertei la modificarile pretului bunului. ANS: T &0. :educerea ta+elor Hi impozitelor permit deplasarea curbei ofertei la dreapta! in conditiile in

care pretul nu se modifica..

ANS: T *2. Parado+ul ofertei poate fi e+emplificat prin produsele perisabile. ANS: T *1.Actiunea efectului de substitutie este concordanta cu cea a efectului de venit in cazul tuturor bunurilor pentru care se verifica le"ea "enerala a cererii. ANS: %

%actorii de producLie (seminar III)

1. GGGGGGGGGG este factorul de productie derivat. ANS: capitalul capital 2. /apitalul GGGGGGGG reprezinta acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie! consumandu1se treptat si inlocuindu1se la intervale mai mari de timp. ANS: fi+ #. /apitalul GGGGGGGG reprezinta acea parte a capitalului care se consuma inte"ral intr1un sin"ur ciclu de fabricatie si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie. ANS: circulant &. ?zura GGGGGGG reprezinta deprecierea treptata a masinilor! ec)ipamentelor! instalatiilor ca urmare a folosirii lor in activitatea economica sau a actiunii factorilor naturali. ANS: fizica *. %unctia de productie e+prima relatia dintre factorii de productie si GGGGGGGGG. ANS: productie rezultate ,. /ombinarea factorilor de productie se analizeaza pe termen scurt si pe termen GGGGG. ANS: lun" -. GGGGGGGGGGGGG reprezinta posibilitatea de asociere a unei fractiuni dintr1un factor cu o cantitate din alt factor. ANS: adaptabilitatea .. GGGGGGGGGGGGGGGG reprezinta procesul prin care se stabilesc raporturile cantitative ale factorilor de productie ce participa la producerea unui anumit bun economic. ANS: complementaritatea 0. GGGGGGGGGGGG reprezinta posibilitatea de a inlocui o cantitate dintr1un factor de productie printr1o cantitate determinata dintr1un alt factor in conditiile mentinerii aceluiasi nivel al productiei.

ANS: substituibilitatea 12. :andamentele de scara crescatoare si descrescatoare se e+plica prin GGGGGGGG si pierderi interne ale scarii. ANS: economii economiile 11./are din afirmatiile urmatoare! referitoare la pamant (sol)! nu este corecta: a. factor de productie limitat4 c. factor de productie ori"inar4 b. factor de productie nere"enerabil4 d. factor de productie primar. ANS: ' 12. /are din caracteristicile de mai (os nu pot fi atribuite muncii ca factor de productie: a. factor activ si determinant al productiei4 b. activitate constienta4 c. factor derivat4 d. consum concomitent de ener"ie fizica si intelectuala. ANS: / 1#. /apitalul 1 factor de productie se refera la: a. creditele contractate la banci4 b. bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii4 c. investitiile unei firme4 d. bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata. ANS: ' 1&. In capitalul fi+ al unei firme industriale nu intra: a. cladirile sectiilor de productie4 c. ma"aziile si depozitele4 b. masinile si utila(ele4 d. materiale si semifabricate. ANS: 1*. /onsumul de capital fi+ se include in costul de productie: a. sub forma uzurii fizice a acestuia4 b. sub forma uzurii fizice si morale a acestuia4 c. proportional cu productia obtinuta4 d. prin amortizare. ANS: 1,. 3+presia monetara a uzurii capitalului fi+ este e+primata de: a. cifra de afaceri4 c. uzura fizica4 b. amortizare4 d. uzura morala. ANS: ' 1-. 3+presia baneasca a uzurii capitalului fi+ este: a. costul total4 b. c)eltuiala cu capitalul circulant4

c. amortizarea4 d. cifra de afaceri. ANS: / 1.. /lasificarea elementelor capitalului te)nic in capital fi+ si capital circulant are la baza si criteriul: a. modalitatii de ac)izitionare4 c. duratei de amortizare4 b. tipului uzurii4 d. modului in care se consuma. ANS: 10. 5biectivul principal al producatorului este: a. obtinerea de casti"uri le"ale4 b. inre"istrarea de profit mediu4 c. ma+imizarea profitului4 d. minimizarea pierderilor. ANS: / 22. 6a baza combinarii factorilor de productie nu sta: a. diviziunea muncii4 c. complementaritatea4 b. adaptabilitatea4 d. substituibilitatea. ANS: A 21. /ombinarea factorilor de productie se reprezinta "rafic prin: a. curba posibilitatilor de productie4 c. curba de indiferenta4 b. curba isocuantei (isoproductiei)4 d. curba de isoutilitate. ANS: ' 22. %unctia de productie e+prima le"atura obiectiva e+istenta intre: a. cost si profit4 b. factorii de productie folositi si rezultatele obtinute4 c. cantitatea si calitatea factorilor de productie folositi4 d. profitul brut si profitul net. ANS: '

2#. Maloarea ramasa de amortizat a unui ec)ipament de productie! dupa & ani de utilizare! este de 22 mil u.m. /are a fost valoarea initiala a produsului in situatia in care a mai ramas doar un an de plata pentru amortizare. ANS: 122

Productivitatea 1. Productivitatea e+prima GGGGGGGG combinarii factorilor de productie cu scopul obtinerii ma+imului de efecte utile cu minimum de eforturi. ANS: eficienta 2 .GGGGGGGGGGGGG muncii e+prima eficienta cu care este consumat factorul munca. ANS: productivitatea productivitate #. /and productivitatea medie a muncii este e"ala cu cea mar"inala! atunci productivitatea medie este: a. minima4 c. descrescatoare4 b. ma+ima4 d. crescatoare. ANS: ' &. Productivitatea muncii creste pe masura ce: a. se asimileaza noi factori de productie4 b. scad cantitatile din alti factori de productie utilizati4 c. factorul munca utilizat sporeste cantitativ4 d.

se imbunatateste calificarea fortei de munca si se introduce pro"resul te)nic.

ANS: *. Productia a #222 de bunuri necesita ,2 de salariati. An"a(area a inca 22 de salariati determina un spor de productie de 1222 de bunuri. /at este productivitatea mar"inala a muncii7 a. 1,!&4 b. *,4 c. -*4 d. *2. ANS: ,. /u cate procente creste productivitatea medie a muncii daca productia creste cu *22J iar numarul salariatilor cu 222J7 ANS: 122 -. 5 firma are 222 de salariati si realizeaza &222 de produse. /ati salariati ar fi nevoie sa mai an"a(eze firma pentru a1si tripla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu *2J7 ANS: 222 .. aca o firma realizeaza o productivitate medie a muncii de 2222 produseNsalariat! sa se deteremine productivitatea mar"inala a muncii! in cazul sporirii cu ,2J a productiei si cu #2J a numarului de salariati. ANS:

&222 0. Productivitatea medie a capitalului la momentul T a fost de 2222 de bucati. In perioada T 1T productia totala a crescut cu #2J! iar volumul capitalului cu 22J. Sa se determine productivitatea mar"inala a capitalului. ANS: #222 12. In luna mai! productia inre"istrata de o firma este de #222 bucati. %ata de luna aprilie! numarul salariatilor a crescut cu 22! devenind -2! iar productia s1a dublat. /alculati productivitatea mar"inala a muncii. ANS: -* 11. 6a o anumita firma! productivitatea medie a muncii se dubleaza! iar productia se tripleaza. Sa se determine cu cate procente se modifica numarul de salariati. ANS: *2 12. Productia totala este ma+ima pentru acea cantitate din factorul de productie variabil care corespunde e"alitatii dintre productivitatea mar"inala si productivitatea medie. ANS: % 1# . aca pentru realizarea unui bun este necesara utilizarea mai multor factori de productie dintre care! pentru unul se adau"a pro"resiv o cantitate constanta! in timp ce cantitatile celorlalti factori nu se modifica! produsul mar"inal al factorului variabil creste pana la un punct! apoi descreste. ANS: T 1&. Atunci cand curba productivitatii medii se afla deasupra curbei productivitatii mar"inale! productia totala scade. ANS: % 1*. Productivitatea medie este minima atunci cand este e"ala cu productivitatea mar"inala. ANS: % 1,. /oeficientul mar"inal al capitalului se determina prin formula:

unde: O 1 coeficientul mar"inal al capitalului > 1 capitalul ; 1 volumul productiei ANS: % 1-. Productivitatea medie a capitalului se determina cu formula de calcul:

unde: P 1 productivitatea medie a capitalului ;1 productia

> 1 capitalul ANS: T 1.. Productivitatea mar"inala a capitalului se calculeaza cu formula:

unde: P 1 productivitatea mar"inala a capitalului O 1 coeficientul mar"inal al capitalului ANS: T 10. :andamentele de scara crescatoare si descrescatoare se e+plica prin fenomenele interne scarii: economii si pierderi.