Cultura greaca

Cuprins
Introducere Literatura Istorie Religie Muzica

 Grecia este o tara de mare interes cultural, influentata de pozitia sa, de intersectia sa dintre Est si Vest, precum si de multele meserii ale grecilor de-a lungul istoriei.Grecii din insule si din Grecia sunt deosebiti de mandri de cultura, tara lor si vorbesc desprea ea cu o pasiune intensa,cu un sentiment privind cultura ca fiind o definitie a etniei lor.

 Obiceiurile si traditiile grecesti sunt fie de caracter religios fie provenite de la paganism. Mai mult decat atat, majoritarea traditiilor si festivalurilor ce se sarbatoresc astazi sunt tot religioase. Grecii sunt un popor foarte superstitios, foarte credinciosi, dar cred si in fenomene supranaturale si paranormale. Traditiile si superstitiile variaza de la o insula la alta, de la un sat la altul si de la o regiune la alta

Literatura
Homer este primul poet grec al carui nume ni s-a pastrat. Epopeile sale, Iliada si Odiseea - prima istorisind asediul Greciei si a doua prezinta intoarcerea lui Ulise in patrie -, exprima conceptia dintre om si lume a vechilor greci si, operele lui Homer pot fi considerate adevarate izvoare istorice. Ritmate si melodice, versurile Iliadei si Odiseei, sunt interpretate de aezi si predate in scoli. Hesiod (sec VII i.Hr) exploateaza alte izvoare de inspiratie in aceeasi versificatie. Opera lui, Theogonia, relateaza inceputurile lumii , iar cea de-a doua opera, Munci si zile, viata taranului grec. Asemenea operelor lui Homer , si cele ale lui Hesiod sunt studiate in scoala. Poezia lirica ( Tirteu,Sappho,Solon si Pindar) infloreste in sec. VI-V i.Hr. Acompaniate de muzica si dans, versurile se adreseaza unor cercuri restranse ; exista si lirica festiva.

Istoria
Drama greaca, cu cele doua ramuri, tragedia si comedia (creata in sec.VI i.Hr) se desprinde de lirica festiva a sarbatorilor dedicate lui Dionysos (zeul vinului) . Teatrul lui Dionysos poate primi pana la 30 000 de spectatori , pe locurile cele mai bune aflandu-se magistratii si preotii cetatii, pe banii carora aveau loc reprezentaiile teatrale , un juriu desemneaza un invingator : poetul Eschil ( 525 450 i.Hr Prometeu inlantuit, Persii, Cei 7 contra Tebei ) si Sofocle ( 496 406 i.Hr Oedip rege, Antigona , Electra )

Euripide ( 480 406 i.Hr Ancesta , Electra , Bacantele ) este autorul dramei psihologice eroii sai fiind oameni reali , reprezentantul comediei politice , ii ridiculizeaza pe demagogi, critica institutiile si pe mai-marii vremii. Din vasta oper a lui Euripide (circa 90 de piese) s-au pstrat 17 tragedii i o dram satiric (ntre care Ion, Ifigenia n Aulis, Troienele, Rugtoarele, Fenicienele, Heraclizii, Oreste, Hecuba, Medeea.) El a fost primul autor dramatic preocupat de prezentarea psihologiei feminine n variate nuane i ipostaze. Pornind de la legende cu caracter mitologic, Euripide a creat conflicte i caractere care laicizeaz n msur considerabil dramaturgia elin, mutnd accentul asupra omului i problemelor sale sufleteti. Personajele lui Euripide nu mai sunt victime oarbe ale fatalitii, ci purttori de pasiuni, adesea violente. Ele dezbat probleme filosofice i etice, nun maxime. Din acest motiv, Euripide a fost supranumit i filosoful scenei.

 Herodot ( cca 480 425 i.Hr) si Tucidide (460 400 i.Hr) sunt cei dintai mari istorici ai culturii europene. Completand informatia istorica cu cea geografica din Istorii , Herodot ofera un tablou complex al lumii Orientului si Europei , ramanand un model prin incercarea cercetarii adevarului. Tucidide, autor al Istoriei razboiului peloponesiac este adept al cercetarii riguroase a evenimentelor , studiind cauzele acestora si psihologia personajelor si astfel apropiindu-se de conceptia moderna , stiintifica a istoriei.

Religia
Numeroase povestiri ntocmite de grecii antici i descriu pe zeii ncare credeau. Pentru a-I venera, grecii se adunau n sanctuare vasteunde organizau mari srbtori. ncepnd cu anul 600 .Hr., Grecia este constituit din cetiindependente i rivale: Atena, Sparta, etc. n ciuda certurilor care lenvrjbesc, diferitele ceti mprtesc aceleai credine. Acestea constaudintr-un ansamblu de povestiri miraculoase, miturile, care explic originealumii i a oamenilor i nareaz aventurile zeilor i ale zeielor

 Conform cu istoria religiei ortodoxe, primul care a venit in lumea greaca sa raspandeasca crestinismul a fost Sfantul Paul in anul 49 D.Hr. Dar adevaratul fondator al ortodoxiei a fost regele Constantin cel Mare. El s-a convertit la crestinism in secolul 4 dupa ce a avut o viziune a crucii. Religia este prezenta in multe sectiuni ale societatii elene. De exemplu biserica ortodoxa este prezenta in sectorul educational, copii avand cursuri religioase obligatorii si se roaga in fiecare dimineata inainte de a incepe orele in toate scolile, private sau publice. Este, de asemenea, integrata in problemele politice ale tarii.

 Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiati de oameni prin comportament si prin prezenta in viata muritorilor. Grecii isi venerau zeii , iar sarbatorile religioase erau evenimente importante in viata polisului. Exista insa si ceremonii secrete, misterele, adresate unui grup restrans de initiati ( zeita Demeter, din Eleusius). Competitii sportive, insotite de concursuri de poezie si muzica ( Jocurile de la Delfi si cele din Olimpia) celebrau zeii . Din anul 776 i.Hr anul primei olimpiade , sunt datate evenimentele istoriei grecesti .

 Zeii greci nu sunt numai prin excelen antropomorfi, nu au numai firi omeneti, dar de fapt nu dispun de atribute divine n sens major (departe de absolutul concept ulterior din filozofia greac); n miturile timpurii, aceti zei au chiar puteri limitate (mai ales n epopeile homerice); de ex. cnd Zeus i izgonete fiica (Thetis), i cere: "Dute fr ca Hera s te poat zri" (Iliada, I, 522-523); acetia au nevoie de informatori i crainici, ca s afle despre mersul lumii; sunt supui surprizelor i manevrai de certuri, ambiii, orgoliu, capricii, fiind impulsivi i rzbuntori (dei unii "teologi" antici, ca Hesiod, au ncercat s justifice aceste trsturi). Tot panteonul olimpian - lipsit de mreie -duce o via de clan certre lipsit de norme morale, incestuos, excesiv n actele erotice. n ciuda faptului c hrana i butura lor sunt, teoretic, ambrozia i nectarul, zeii Helladei mnnc i beau din belug vin i crnuri, iar atunci cnd viziteaz pe oameni, dorm, sufer de boli i, ca orice societate primitiv, ascult muzica lui Apollon i a Muzelor numai la ospee. Dei lacomi de sacrificii, pe care le doresc adesea n hecatomb, n mod paradoxal, ei nu suport s vad cadavre

 Muzica greceasca este de o diversitate de necrezut, datorita asimilarii creative a diferitelor influente culturale estice si vestice ale Europei si Asiei. Muzica are o lunga istorie datand inca din antichitate. In aceea perioada muzica ,dansul si poezia erau inseparabile si au jucat un rol important in viata de zi cu zi. Dupa caderea Greciei antice si cu hegemonia Imperiului Roman, muzica greaca a dormit pentru aproape 2000 de ani;

 Imperiul Bizantin, precum si 400 de ani sclavie sub dominatie otomana au restrictionat dezvoltarea elenismului, cat si evolutia spirituala si artistica. Muzica greaca a renascut in secolul 19 prin compozitorii de opera Nikolaos Mantzaros (1795-1872), Spyridion Xyndas (1812-1896) si Spyros Samaras (1861-1917). Din acel moment, Grecia a produs multi artisti talentati, de la compozitori fabulosi la interpreti; muzica a devenit o expresie si o marturie a perioadei sclaviei si o modalitate de a exprima viata, moartea, temerile omenesti.

Sfarsit