Alexandru Lapusneanu - comentarea celor 4 capitole

Aparuta in martie 1840 in primul numar al revistei Daica literara, opera literara Alexandru Lapusneanul este una intre cele mai cunoscute nuvele istorice ale lui C. Ne ru!!i. Acesta opera este o nuvela in primul rand datorita "aptului ca este o creatie epica, in pro!a cu actiune ampla. #n alt ar ument care sustine aparteneta acestei scrieri la specia numita nuvela este dimensiunea acesteia, Alexandru Lapusneanul este mai intinsa decat povestirea si sc$ita insa mai redusa decat romanul. Acesta creatie pune accentul pe caractere si pe con"licte, spre deose%ire de povestire care este caracteri!ata de epicul pur. Alexandru Lapusneanul este o scriere care se caracteri!ea!a prin o%iectivitatea relatarii, naratorul nu se implica in evenimente si nu le comentea!a, acesta nici macar nu-si "ace simtita pre!enta. Naratorul acestei opere literare este neutru si ast"el nu se mai poate pune pro%lema unei le aturi intre cititor si acesta. &oate acestea indica "aptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela. 'ursa de inspiratie a lui Ne ri!ii este istoria, ast"el, aceasta opera literara dovedeste ca este o nuvela istorica incercand sa reconstituie artistic o serie de evenimente relatate in cronica lui (ri ore #rec$e, si cea a lui )iron Costin. *ersonalitatile istorice pre!ente in aceste cronici devin persona+e ale nuvelei istorice, aceasta metamor"o!a are loc prin intermediul trans"i urarii artistice care este datorata talentului autorului ale carui idei artistice sunt sustinute de aceste persona+e. , alta caracteristica a nuvelei istorice intanlita in aceasta creatie este "aptul ca, spre deose%ire de textul istoric a carui sin ura menire este relatarea "aptelor asa cum au avut loc, nuvela istorica uneori pre!inta adevarul prin intermediul talentului artistic al autorului, sacri"icand ast"el adevarul istoric pentru a-l salva pe cel artistic. -aptul ca Alexnadru Lapusneanul este o nuvela istorica este indicat si de atentia deose%ita pe care Ne ru!!i o acorda detaliilor care o"era culoarea locala si atmos"era epocii respective. #tili!area ar$aismelor in scopul unei mai reconstituiri cat mai i!%utite a epocii relatate repre!inta un %un exemplu in acest sens. Alexnadru Lapusneanul a aparut intr-o perioada in care literatura auto$tona era dominata de traduceri de o calitate indoielnica "iind un raspuns la apelul "acut de catre )i$ail .o alniceanu in /ntroductie la Dacia Literara. /n acesta articol .o alniceanu atra ea atentia asupra pericolului pe care-l repre!inta traducerile, promova ideea unei literaturi ori inale 0propunand si eventuale surse de inspitatie1 istoria patriei, "rumusetea acesteia si "olclorul2, si nu in ultimul rand su era reali!area unei lim%i unitare. Ne ru!ii accepta propunerea "acuta de .o alniceanu, ale and ca sursa de inspiratie pentru opera sa istoria patriei. Nuvela Alexnadru Lapusneanul este o creatie ori inala care se ridica nivelul pretentiilor impuse de catre .o alniceanu deoarece are rolul de a intrai spiritul roman si de a promova o lim%a unitara1 lim%a romana. Nuvela este alcatuita din patru capitole, "iecare capitol avand cate un moto semni"icativ, care su erea!a, exprima tensiunea capitolului respectiv. I Daca voi nu ma vreti io va vreu /nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde persona+ul ce o"era numele nuvelei intrand in )oldova intovarasit de vornicul 3o dan si o armata numeroasa avand intentia de a-si recapata tronul pierdut din cau!a tradarii %oierilor. Lapusneanul intentionea!a sa "aca acest lucru inlaturandul de la tron pe 'te"an &omsa.

La un moment dat Lapusneanu poposeste undeva in apropierea &ecuciului unde este intampinat de patru %oieri1 4ornicul )otoc, postelnicul 4everita si spatarul 'pancioc si 'troici, acestia vin din partea lui 'te"an &omsa si incearca sa-l intoarca din drum pe Lapusneanu spunandu-i ca poporul nu il vrea. /nsa acesta intele and ca %oierii doar incearca sa-l descura+e!e se in"urie si le promite rasplata cuvenita de indata ce isi va recapata tronul. Dupa plecarea celorlalti trei %oieri, )otoc, impresionat "iind de mania lui Lapusneanu ii cade la picioare si ii cere iertare acestuia si il roa a sa intre in )oldova "ara armata straina deoarece va "i spri+init de %oieri si de popor. Domnitorul nu are incredere insa in cuvintele ama itoare ale %atranului vornic, ramanand neclintit in $otararea sa. Acest capitol constituie expo!itiunea. II Ai sa dai sama Doamna Acela de al doilea capitol al nuvelei repre!inta intri a acesteia. Alexnadru Lapusneanul nu intampina nici un "el de re!istenta din partea lui &omsa si instalandu-se la tronul )oldovei incepe sa duca la indeplinire ceea ce le promisese celor patru %oieri. Ast"el voievodul omora %oierii la cea mai mica a%atere si le distru e catatile. Doamna 5uxandra, in ro!ita "iind de "aptele sotului sau il roa a pe acesta sa incete!e si o%tine promisiunea ca acest lucru se va intampla curand, Lapusneanul de asemenea ii promite sotiei sale ce ii va o"erii un leac pentru "rica. III Capul lui motoc vrem /n cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele /n acest capitol Lapusneanul ii invita pe toti %oierii la un ospat care are loc intr-o !i de sar%atoare dupa slu+%a reli ioasa la care domnitorul participa. Acesta intar!ie la slu+%a, si dupa ce aceasta se inc$eie Lapusneanul se inc$ina la icoane si saruta cu mare smerenie moastele lui /oan. Acesta se suie din nou in strana si se caieste de "aptele sale promitandu-le %oierilor ca le va aduce pacea. )ai mult domnitorul le cere %oierilor iertare si apoi ii invita la un ospat. 3anuind intentiile necurate ale domnitorului, 'pancioc si 'troici nu se duc la masa domneasca. Com"irmand temerile celor doi %oieri ospatul se trans"orma pe neasteptate intr-un macel in care sunt ucisi 46 de %oieri. *oporul vine la palat amenintand sa "orte!e portile. &oate nemultunirile multimii se indreapta impotriva lui )otoc, considerat a "ii cau!a tuturor relelor, de aceea poporul cere intr-un las capul lui )otoc. Alexnadru Lapusneanul il arunca pe motoc multimii care omorandul pe motoc se ra!%una pentru su"erintele indurate. Acest moment constituie punctul culminant. Dupa ce 4ornicul )otoc este ucis de multime Alexnadru Lapusneanul porunceste sa "ie taiate capetele %oierilor din care "ace o piramida pe care o arata Doamnei 5uxandra pentru a-i da un leac de "rica. Dupa ce- ucide pe %oieri, domnitorul porunceste sa "ie cautati 'pancioc si 'troici insa acestia reusesc da treaca ranita nu inainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea inainte de a muri. IV De ma voi scula pre multi am sa popesc eu &imp de patru ani Lapusneanul nu mai porunceste nici o executie insa, totusi, ii sc$in iuieste pe unii %oieri considerati suspecti.

/n timpul sederii sale la 7otin Lapusneanul se im%onlaveste si ca!and la pat, intr-un moment de delir cere sa "ie calu arit. Dorinte ii este indeplinita si acesta primeste numele de *aisie. ,data revenit la realitate, Lapusneanul, ii alun a pe cei care l-au calu arit. Acesta o alun a si pe 5uxandra, care, la s"atul lui 'pancioc pune otrava in %autura sotului sau care isi aseste ast"el s"arsitul. Acest ultim capitol repre!inta, %ineinteles, de!nodamantul nuvelei. Cele mai importante persona+e ale acestei opere literare sunt Alexnadru Lapusneanul, voievodul )oldovei, doamna 5uxandra sotia acestuia si %oieri 4everita, )otoc, 'troici si 'pancioc. /nteractiunea dintre aceste persona+e constituie con"lictul romanului1 Lapusneanul ii uraste pe %oieri pe care initial ii ameninta si ulterior ii omoara si ii sc$in iuieste. Atitudinea lui Lapusneanul in relatie cu %oierii si "aptele acestuia scot la iveala o "iinta sadica, aceasta delectandu-se cu su"erinta altora. Lapusneaul si sotiia acestuia sunt pre!entati in antite!a1 in timp ce 5uxandra este in ro!ita de ororile sotului sau acesta pune alte "apte in ro!itoare. )otoc su erea!a ima inea tipica a %oierului lin usitor care ar "ii in stare de orice pentru a-si apara interesele. Caracteristice acestei nuvele sunt1 im%inarea ec$ili%rata dintre naratiune si dialo , Ne ru!!i reusind ast"el sa o%tina dinamica adecvata nuvelei sale *erspectiva auctoriala este o%iectiva naratiunea reali!andu-se la persoana a treia, naratorul este ast"el omniscient iar "ocali!area utili!ata este de tip !ero, aceasta caracteristica este speci"ica nuvelei. 'peci"ica nuvelei este si o constructie ec$ili%rata care aminteste de structura operelor clasice. /n opera lui C. Ne ru!!i pot "i intanlite o serie de particularitati speci"ice artei autorului, acesta are capacitatea de a reali!a scene dialo ate avand trasaturile unei autentice piese de teatru. , alta trasatura semni"icativa a stilului acestui autor este atentia deose%ita pe care acesta o acorda detaliului care are rolul de a anticipa uneori evenimentele, semni"icativa este secventa din %iserica unde, departe de a "i smerit Lapusneanul vine im%racat cu multa pompa si avand !alele care su erea!a macelul ce va urma. Autorul reali!ea!a scenele cu multa "inete si le com"era dinamism, ast"el Ne ru!!i isi dovedeste maiestria prin intermediul scenei uciderii celor 46 de %oieri care este reali!ata ca un adevarat spectacol totul este conturat din perspectiva lui Lapusneanul si a lui )otoc care privesc macelul de la palat in reali!area scenei scriitorul ver%e care asi ura impresia de miscare, se apelea!a in special la timpul imper"ect al modului indicativ care imprima actiunii o valoare durativa. Autorul surprinde cu multa "inete psi$olo ia multimii in secventa in care poporul adunat in "ata palatului isi exprima nemultumirea. /n aceasta nuvela sunt pre!ente si elemente romantice1 /nspiratia aceasta opera literara este inspirata din trecutul *atriei, autorul ascultand s"aturile o"erite de .o alniceanu in /ntroductie la Dacia Literara. Caracterul puternic al lui Alexnadru Lapusneaul repre!inta un alt element romantic deoarece personalitatea exceptionala este de "actura romantica. /ntroducerea in opera a poporului este tot un element romantic spre deose%ire de operele clasice in care persona+ele apartineau doar aristocratiei.