In emisfera nordica, mediile tropicale se situeaza la sud de Tropicul Racului. Ele se intind, in Africa, din Senegal pana in Etiopia.

In emisfera sudica, mediile tropicale se gasesc la nord de Tropicul Capricornului, in Africa, in sudul Zairului, Angola, Zambia, Namibia, Zimbabwe si ozambic si c!iar insula adagascar. In regiunile tropicale, temperaturile sunt ridicate tot timpul anului si e"ista putine #ariatii$ temperatura medie lunara depaseste adeseori %& grade Celsius. Numai cantitatea ploilor #ariaza de la o zona la alta. Spre deosebire de mediile temperate, ritmul anotimpurilor este determinat aici nu de temperatura, ci de durata si abundenta ploilor. In general, ploile sunt rare in apropierea tropicelor si tot mai abundente cu cat ne apropiem de ecuator. In zonele mai apropiate de tropice, anotimpul ploios, numit si anotimpul umed, este foarte scurt, in timp ce anotimpul secetos este foarte lung$ acesta poate dura uneori ' luni fara a fi intrerupt decat de ploi slabe ca in ali, Africa. Este #orba in acest caz de un climat tropical secetos. In sc!imb, in zonele din apropierea ecuatorului, anotimpul ploios este foarte lung, acesta fiind climatul tropical umed. Anotimpul secetos este foarte scurt si durata lui scade cu cat ne apropiem de ecuator, fara a disparea insa total$ aceste regiuni cunosc cel putin doua luni de seceta. Aspectul general al peisa(elor tropicale depinde in mare masura de cantitatea ploilor. In regiunile cu un climat tropical arid, peisa(ele sunt aproape desertice$ iarba nu apare decat din loc in loc )aceasta este stepa*. Cu cat ne indepartam mai mult de tropice spre ecuator, cu atat iarba de#ine mai deasa, fiindca ploile sunt mai abundente+ sa#anele ierboase acopera solul. Imediat dupa aceea apar arborii$ aceasta este sa#ana arboricola si lemnoasa. Zonele cu umiditate mai mare sunt acoperite de paduri. SA,ANE-E A.RICANE In regiunile tropicale, iarba acopera mari suprafete$ acestea sunt sa#anele. Ele au un aspect diferit )predomina mai mult sau mai putin iarba si arborii*, in functie de cantitatea ploilor din timpul anului. Astfel, trecem de la sa#ana ierboasa, la sa#ana arboricola, apoi la cea lemnoasa. Sa#anele ocupa suprafetele cele mai mari din Africa$ la sfarsitul anotimpului ploios, ele de#in spatii nesfarsite cu ierburi #erzi si, uneori, cu anumite specii de arbori bine adaptati la caldura. In regiunile unde anotimpul secetos dureaza mai mult, solul este acoperit de iarba inalta, ca iarba/elefantului, care poate atinge o inaltime de 0 m. #egetatia formeaza un co#or foarte des, fara arbori sau arbusti$ aceasta se numeste sa#ana ierboasa sau sa#ana goala. In anotimpul secetos, #egetatia este in repaus+ ea isi re#ine foarte repede odata cu primele ploi. In regiunile unde anotimpul secetos este ce#a mai lung, apar arborii$ in acest caz, #orbim de sa#ana arboricola. Aici creste baobabul, cu trunc!iul gros, in care este inmagazinata apa, arborele de paine, ale carui fructe mari, galben/#erzui, sunt comestibile, acacia. Sa#anele care beneficiaza de o umiditate mai constanta si de un oarecare ec!ilibru intre anotimpul secetos si cel ploios, sunt sa#anele lemnoase. Talia arborilor nu depaseste %0m, dar radacinile lor foarte adanci pot atinge o lungime de 12 m. Numim 3sa#ana/parc4 tipul de peisa( in care arborii cresc grupati, in special in (urul surselor de apa. ANI A-E-E 5E SA,ANA Animalele cele mai numeroase din sa#ana sunt marile erbi#ore$ gnu, zebre, bi#oli, girafe si elefanti. Acestia din urma consuma cel putin %02 6g de #egetale pe zi. 5e aceea, ei trebuie sa se deplaseze rapid pentru a/si gasi !rana necesara. Astfel, cand iarba de#ine rara, gnu si zebrele inainteaza in siruri lungi spre noile pasuni+ migratia lor corespunde cu ritmul anotimpurilor. ,iata in turma face erbi#orele mai putin #ulnerabile in fata animalelor de prada ca leii, leoparzii, g!eparzii. Aceste animale salbatice ataca mai usor animalele izolate sau bolna#e. Star#urile, care se gasesc din abundenta, sunt imediat de#orate de #ulturi si !iene. In sa#ana mai traiesc si numeroase alte animale$ pasari )dropii, barbus, gangas*, reptile )soparle, serpi*, insecte )furnici, libarci, lacuste, termite*.

7878ARE-E SA,ANE-8R In sa#ane, unele popoare practica agricultura, altele traiesc din cresterea animalelor. In (urul satelor, se gasesc gradini si li#ezi in care cresc legume si pomi fructiferi )rosii, ceapa, cartofi, bananieri*. 5incolo de aceste gradini se intind lanuri de mei. In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai culti#ata cereala. In regiunile mai umede, intalnim si lanuri de sorg, porumb, manioc si igname. -a o distanta mai mare de sate se practica o agricultura itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc sa#anei pentru a o desteleni si defrisa. Cenusa rezultata in urma acestor incendii ser#este ca ingrasamant si a(uta culturilor, dar solul se epuizeaza repede. Atunci campurile sunt abandonate si zonele de cultura sunt mutate. 9neori, daca locurile de cultura sunt prea indepartate, se construieste un nou sat in apropiere. 7eulii, care traiesc in zona dintre Senegal si Sudan, sunt in principal crescatori nomazi+ ei au turme de capre, precum si de zebu si de camile. Aceste animale sunt foarte bine ingri(ite, fiindca furnizeaza !rana, imbracaminte, precum si produse lactate care sunt oferite culti#atorilor sedentari. 7entru a/si creste turmele, peulii trebuie sa se deplaseze, fiindca iarba nu se reface suficient de repede, iar sursele de apa s/ar epuiza daca #itele s/ar adapa in acelasi loc prea mult timp. Agricultorii si crescatorii de animale fac sc!imb de produse. In sc!imbul unei parti din recolta lor de cereale si legume, peulii ofera dogonilor carne si produse lactate, sare si peste uscat. 5ogonii ocupa in ali marginea unui platou, numit faleza :andiagara. Satele lor, cu case de pamant, sunt prinse de peretii falezei, care domina de la o inaltime de cate#a sute de metri sa#ana din (ur. 7entru a/si depozita recoltele, dogonii construiesc silozuri inguste si inalte, cu acoperisuri tuguiate, din paie. 7eretii sunt foarte netezi, ca sobolanii sa nu poata a(unge pana la desc!iderea aflata la peste 1 m de sol.

STEPA PREERIA CLIMA Clima este efectul pe termen lung al radiaiei solare asupra suprafeei variate i asupra atmosferei Pmntului, care se manifest prin schimbri ale factorilor atmnosferici n timp ce acesta se rotete. Cel mai bine poate fi neleas ca media schimbrilor de temperatur anuale combinat cu media precipitaiilor dintr-o anumit zon geografic. scatul i marea fiind foarte diferite, reacioneaz diferit cu atmosfera terestr, unde masele de aer circul permanent. !ariaiile zilnice ale factorilor meteorologici dintro anumit zon geografic constituie !"#$#%, n timp ce C&'$% este sinteza pe termen lung a acestora. Vremea este determinat de valorile factorilor meteorologici: temperatura umididatea aerului direc!ia "i vite#a v$ntului presiunea atmosferic tur%ulen!a aerului cantitatea "i felul precipita!iilor& Ace"ti factori se msoar cu instrumente specifice ' termometre %arometre (idrometre giruete "&a& Valorile msurate pe perioade lungi de timp )ani sau decenii* prelucrate statistic ne dau informa!ii despre clima unei regiuni& Climatul repre#inta ansam%lul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu %ine preci#at caracteri#ate printr+o anumita omogenitate si specificitate& Climatologia este stiinta care se ocupa cu studiul climei cu identificarea si definirea tipurilor de clima Clima nu este uniforma pe suprafata terestra datorita actiunii com%inate a factorilor genetici& Proprietatea elementelor climatice au un caracter #onal& In acest ca# vor%im de #onalitatea climei care este determinata de forma Pamantului inclinarea a,ei si miscarea de revolutie&

-actorii su%stratului )caracterul uprafetei terestre* si dinamica atmosferica nuantea#a si amplifica foarte mult repartitia strict #onala a radiatiei solare& Tipurile de clima )sau climatele* redau caracteristici ale temperaturii aerului vanturilor precipitatiilor precum si a altor elemente prin ceea ce au specific in raport cu alte regiuni mai apropiate sau indepartate& Clima unor regiuni de pe glo% este descris prin termeni generici sta%ili!i dup #onele unde aceste caracteritici se pot o%serva cel mai %ine& .in acest punct putem trasa mai multe #one climaterice care sunt a"e#ate su% forma unor centuri /n 0urul Ecuatorului p$n la poli /n fiecare dintre emisfere& 1onele climaterice respective pot fi diferen!iate dup aria v$nturilor dominante dup scara temperaturilor dup scara precipita!iilor sau dup rsp$ndirea vegeta!iei "i a faunei& E,ist numeroase clasificri ale #onelor climatice care /mpart glo%ul /n "ase #one climatice principale )numite A 2 C . E "i 3* "i apoi /n su%#one climatice /n func!ie de temperatura medie "i de natura precipita!iilor& Astfel: - #ona A este #ona tropical umed - #ona 2 este #ona tropical uscat )arid* - #ona C este #ona temperat cald - #ona . este #ona temperat rece )%oreal* - #ona E este #ona rece polar iar - #ona 3 este clima alpin& 1ona cu clim cald este cuprins /ntre 4 ' 54 latitudine nordic "i sudic "i se /mparte la r$ndul ei /n: - #ona cu clim ecuatorial /ntre 4 ' 6 latitudine 7& "i S& caracteri#at prin ploi #ilnice calme ecuatoriale "i un singur anotimp aflat /n prea0ma Ecuatorului este /n mod egal /ncl#it de ra#ele Soarelui care cad perpendicular pe suprafa!a solului - #ona cu clim su%ecuatorial /ntre 6 ' 89 latitudine 7& "i S& caracteri#at dou anotimpuri unul ploios + iarna "i unul secetos ' vara av$nd drept v$nturi dominante ali#eele iarna "i calme ecuatoriale vara - #ona cu clim tropical umed musonic pre#ent de e,emplu /n #ona :ceanului Indian unde sc(im%area anotimpurilor produce ploi toren!iale "i furtuni npra#nice - #ona cu clim tropical uscat pre#ent de e,emplu /n de"ertul Sa(ara unde cldura foarte mare a distrus orice form de vegeta!ie d$nd na"tere la de"erturi /ntinse& 1ona cu clim temperat este cuprins /ntre 54 ' ;4 latitudine nordic "i sudic "i se /mparte la r$ndul ei /n: - #ona cu clim temperat oceanic /ntre <4 ' ;4 latitudine 7& "i S& caracteri#at prin patru anotimpuri %l$nde multe ploi "i dominat de v$nturile de vest - #ona cu clim temperat continental /ntre <4 ' ;4 latitudine 7& "i S& caracteri#at prin patru anotimpuri cu veri foarte calde "i secetoase "i ierni friguroase cu mult #pad precum /n !ara noastr - #ona su%tropical mediteraneean /ntre 54 ' <4 latitudine 7& "i S& caracteri#at prin patru anotimpuri %l$nde cu veri secetoase "i calde "i ierni %l$nde fr /ng(e!&

1ona cu clim rece este cuprins /ntre ;4 ' =4 latitudine nordic "i sudic "i se /mparte la r$ndul ei /n: - #ona cu clim rece su%polar /ntre ;4 ' ;; latitudine 7& "i S& caracteri#at prin patru anotimpuri rcoroase var rcoroas iarn cu ger mare "i ninsoare a%undent cu teritorii ce cuprind /ntinse pduri de conifere de e,emplu taigaua si%erian "i cea canadian - #ona cu clim polar /ntre ;; ' =4 latitudine 7& "i S& caracteri#at prin dou anotimpuri o var cu #ile foarte lungi friguroas cu temperaturi /n 0ur de 6 C c$nd de#g(e!ul aduce e,plo#ia rapid a unei vegeta!ii mici "i o mul!ime de !$n!ari iarn lung cu ger mare "i aproape fr ninsoare& Aici la nord de pdurile de conifere dincolo de cercul polar se /ntinde tundra&

()#P%

(tepele ocup cele mai ntinse regiuni climatice de pe glob, n care domina vaste formaiuni ierboase, reprezentate de numeroase specii de graminee *erofile. #le sunt rspndite, n general, n climatul temperat-continental, unde predomin verile secetoase urmate de ierni friguroase, cu e*cepia climatului mediteraneean, unde verile lungi i secetoasesunt succedate de ierni blnde. (tepele au cea mai mare rspndire n #uropa, %sia i %merica de +ord, apoi n sudul %mericii de (ud i nordul %fricii.(tepele eurasiatice tipice se ntind din Cmpia ,rganului, sudul -obrogei i $oldovei, de pe teritoriul rii noastre i se continu cu stepele pontice din fosta niune (ovietic pn n $ongolia .riental. !egetaia ierboas a stepelor *erofile este reprezentat de piuul ngust, brboas i colilie. /n aceste zone de vegetaie se ntlnesc i unele tufriuri scunde de porumbar i migdal pitic. (tepele din fosta niune (ovietic ocup cele mai ntinse suprafee, att n nord ct i n sud, ele depind 0.111.111 2m ptrai. Cele nordice sunt nvecinate cu vastele pduri de foioase i conifere, unde climatul este mai umed, spre deosebire de cele sudice, care sunt nvecinate cu semideerturile, unde climatul este mai arid. (tepele nordice sunt formate din numeroase graminee ca 3ovsciorul, obsiga, colilia, nsoite de numeroase plante cu flori divers colorate 3oiele, aglica, 4aleul, etc. (tepele sudice sunt populate de unele graminee *erofite cu frunze nguste 3colilia, piuul nsoite de pelin, scaiul dracului i hodolean . (tepele din nordul %fricii ocup suprafee ntinse n %lgeria i )unisia , ele se nvecineaz cu semideerturile (aharei. %ici ntlnim stepe dominate de colilie, nalt de pn la 5 m, care vegeteaz n asociaie cu tufele de rozmarin i ienupr. -in frunzele de colilie n aceast zon se fabric hrtia, iar din fibrele sale se confecioneaz frnghii, rogo4ini i diferite obiecte casnice. /n aceast regiune se mai tlnesc insule de vegetaie dominate de pelinul alb, o important plant medicinal.

PREERIA (tepele nord-americane, cunoscute i sub denumirea de preerii , ocup partea central a continentului pn n partea vestic a Californiei. Preeriile sunt nvecinate , la nord-est, de pdurile mi*te de foioase i de conifere, la est i sud-est de pdurile de foioase, la nord-vest de pdurile de conifere, iar la sud i sud-vest de semideerturi. !egetaia lu*uriant a preeriilor propiu-zise ocup regiunile din -a2ota, +ebras2a, 6ansas i este dominat de numeroase specii de graminee nalte 3 brboasa, colilia, firua, nsoite de numeroase specii cu flori aprinse . (tepele sud-americane, numite i pampasuri, reprezint vastele esuri din %rgentine i rugua7. Clima se caracterizeaz n a*ceast zon prin alternana verilor foarte caldei ploioase cu ierni moderate i secetoase. !egeta- ia pamasurilor e dominat de gramineul gigant 87nerium argenteum, nalt de pn la 9.: m, cu un spic ce depete 5 m lungime, de culoare albicioas . "egiunile ntinse ale pampasurilor asigur punatul cornutelor mari i a hergheliilor de cai, iar pe solurile lor se cultivsuprafee ntinse cu gru, porumb, ovz i alte cereale.