Inima

I. NOTIUNI DE ANATOMIE Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos si inainte, si cu baza in sus, la drea ta si ina oi.Din unctele de vedere anato!mic, fiziologic si atologic se deosebesc o inima "cord# stanga si o inima drea ta. Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, se arate rin orificiul atrioventricular.Atriul stang rimeste sange arterial, care vine din laman rin cele atru vene ulmonare.Orificiul atrioventricular stang sau mitral este revazut cu doua valve, care il inc$id in tim ul sistolei si il lasa desc$is in tim ul diastolei.%entriculul stang rimeste in diastola sangele care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta rin orificiul aortic, revazut cu trei valve de as ect semilunar "valvula sigmoida aortica#. Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardio atiilor reuma!tismale "stenoza mitrala si insuficienta aortica#. Inima drea ta este alcatuita din atriul si ventriculul dre t, se arate rin orificiul atrioventricular dre t. Atriul dre t rimeste sange venos din marea circulatie rin orificiile venei cave su erioare si al venei cave inferioare. Orificiul atrioventricular dre t sau orificiul tricus id este revazut cu trei valve, care inc$id orificiul in sistola si il desc$id in diastola.%entriculul dre t rimeste sangele din atriul dre t in tim ul diastolei si il evacueaza in tim ul sistolei in artera ulmonara, rin orificiul ulmonar, revazut ca si orificiul aortic ! cu trei valve de as ect semilunar.Inima drea ta este motorul micii circulatii.E&ista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara.'eretii atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic ( mai intai cele doua atrii, a oi cei doi ventriculi, sincron, e& ulzand aceeasi cantitate de sange e care o rimesc.Atriul dre t rimeste sangele venos din intreg organismul rin venele cave si il im inge in ventricu!lul dre t, de unde, rin arterele ulmonare, ajunge in lamani, unde se o&igeneaza, ierzand )O*.'rin venele ulmonare ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si de aici ! rin artera aorta ! este distribuit in toate tesuturile si organele.Inima este alcatuita din trei tunici ( endocardul, miocardul si ericardul. ! Endocardul sau tunica interna ca tuseste interiorul inimii, iar liurile sale formeaza a aratele valvulare.

! Miocardul sau musc$iul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din miocardul ro riu!zis sau miocardul contractil si din tesutul s ecific sau excitoconductor.Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi.Astfel, ventriculul stang, cu rolul de a ro ulsa sangele in tot organismul, are un erete mult mai gros decat cel dre t, care im inge sangele numai s re cei doi lamani.Atriile au un erete mult mai subtire decat al ventriculilor. Tesutul s ecific "fig. +# este constituit dintr!un musc$i cu as ect embrionar, foarte bogat in celule nervoase, si cu rinde ( ! nodul sino-atrial ,eit$!-lac., situat in eretele atriului dre t, a roa e de orificiul de varsare al venei cave su erioare /

imagine

! sistemul de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio! ventricular Asc$off!Ta0ara, situat in artea ostero!inferioara a se tului interatrial, si fasciculul 1is, care ia nastere din nodul Asc$off!Ta0ara, coboara in eretele interventricular si se im arte in doua ramuri "drea ta si stanga#, care se termina rin reteaua anastomotica 'ur.inje in miocardul ventricular. ! Pericardul este tunica e&terna a inimii ! o seroasa care cu rinde, ca si leura, doua foi ( una viscerala, care aco era miocardul, si alta arietala, care vine in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi se afla cavitatea ericardiaca. In stare atologica, cele trei tunici ot fi afectate se arat "miocardita, endocardita sau ericardita# sau simultan " ancardita#. %ascularizatia inimii este realizata rin cele doua artere coronare.%enele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se desc$ide in atriul dre t. Inervatia inimii se face rin firisoare nervoase rimite de la sistemul sim atic si arasim atic. II. NOTIUNI DE -I2IO3O4IE Revolutia cardiaca : trecerea sangelui din atrii in ventriculi si a oi in arborele vascular, im reuna cu fenomenele care determina si insotesc

aceasta de lasare de sange, oarta numele de revolutie cardiaca "fig. *#. 5evolutia cardiaca dureaza 6,7 secunde si cu rinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 6,+ secunde / contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara, care dureaza 6,8 secunde, rela&area "re ausul# intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza circa 6,9 secunde. Inima este o om a as iratoare ! res ingatoare, circulatia sangelui fiind osibila datorita contractiilor ei ritmice.5evolutia cardiaca ince e cu um lerea atriilor in tim ul diastolei atriale, sangele venos