1

leromonuh dr. Petru Pruteunu

www.teologie.net
5TUDIU I5TORICO-LITURGIC
A5UPRA 5LUJBEI CUNUNIEI
|n!uia|a pcsi-apcsic|ica !c |inccutniarc a nunii a !ctcnii S|uj|a a Cununici !csiu| !c irziu
(ccnparaiit cu a|ic rn!uic|i a|c Biscricii ncasirc), iar rupcrca accsici s|uj|c !c ca!ru| cunarisiic a inscnnai pasu|
!ccisit pcniru rc!aciarca rn!uic|ii !c asiazi, nu|i !ijcriia !c cca !in tccninc. Oc accca an ccnsi!crai ncccsar sa
scricn un siu!iu isicric asupra accsici rn!uic|i, ana|izn! criiic icxiu| accsicia i tcnin! cniar cu unc|c sugcsiii
pcniru in|unaiairca c!iii|cr tiiicarc a|c Mc|iijc|nicu|ui.
Oin pacaic, najcriiaica siu!ii|cr criiicc asupra ctc|uici cu|iu|ui ncsiru |iiurgic suni pritiic cu nu|ic
rczcrtc, iar cxprcsii|c ,c!iic criiica, ,siu!iu criiic, cu cxccpia unui nunar rcsirns sc ccrcciaicri, suni pcrccpuic
!car ncgaiit. Spcran insa ca prin cjcriuri|c ccnunc a|c |iiurgiii|cr !in inircaga |unc, inc|usit a cc|cr rcnni,
prccii, siu!cnii icc|cgi i cniar crc!incicii !c rn! sa sc c|inuiasca cu i!cca ca s|uj|c|c Biscricii au ctc|uai in iinp
i accsi prcccs nu s-a incnciai i nu sc ta incncia nicic!aia, iar !ijcrcnc|c |iiurgicc !inirc anuniic Biscrici nu au
!rcpiu| sa jic caia|cgaic !inir-c !aia ca jiin! ,cric!cxc sau ,crciicc.
Keyvords: cununic, cucnc|cgicn, cunarisiic, |cgc!na, nunia.
1. PRELIMINARII
In rimuI rnd, anun(m din slarl c acesl sludiu nu esle desre Taina Nunii in
in(eIesuI ei dogmalic i moraI-siriluaI, ci desre sIu|ba Iilurgic rin care se sfin(ele
Taina Nun(ii sIu|b numil in rezenl Cununic. Vom exune deci evoIu(ia Iilurgic a
S|uj|ci Cununici,
1
care de|a mai muIl de un miIeniu rerezinl acluI Iilurgic generaIizal aI
isericii Orlodoxe, rin care se binecuvnleaz Nunla a doi crelini.
Nu lrebuie deci s confundm ceIe dou no(iuni: Nunia i Cununia (aa cum muI(i,
din cale, o fac). Cnd vorbim desre Taina Nun(ii, ne referim Ia unirca irupcasca (jizica)
i !unctniccasca (nciajizica) a unui |ar|ai cu c jcncic, in tc!crca nniuirii |cr in Hrisics, prin
1
Inlrucl in Iilurgica romneasc Iisele un sludiu sau curs sislemalic asura aceslui subiecl (cu bibIiografia Ia zi),
care s oal fi foIosil i de sluden(ii leoIogi, am holrl s scriem o scurl sinlez asura aceslui subiecl, care in viilor
ar ulea fi exlins. Din cale, remarcabiIa lez de docloral a Ir. VasiIe GavriI, Cununia tiaa iniru |nparaic
(ucureli, 2004), esle muIl rea slufoas, iar uneori confuz i imrecis, i cu greu oale fi foIosil de sluden(ii
leoIogi Ia cursuI de ,Lilurgic SeciaI. Tolui noi am foIosil aceasl carle, aIluri de muIle aIle sludii i cr(i, ceIe mai
imorlanle dinlre eIe fiind aceslea: Ir. Irof. Dr. Ine ranile, Iiiurgica Spccia|a, ucureli 2005, Muxaua Aan S}.,
Hcpanntc cc+uncnu nc Aunqp.uxc, voI. 1 Taunc+na u:an+ucioio Inxoaoiun, Iux-Mocina 2003, ,uai. Muxaua
2ea+on, jcpxcsncc c.a.cc.cscnuc ncsncpntx cpaxcs // 2ynaa Mocioncio Ha+uaxuu, Moscova, 8/2005. . 7279,
Idem, Bcnqn.cnuc s cpax. cuc.cucxcc cc.tc.cnuc u cpxcsncc +uncncc.cccsanuc // Ma+euaam no,io+onu+eainmx
cexunaon Mex,ynao,no oiocaoncio ionqeenuu Iyccio Hanocaanno Heinu Hanocaannoe ynenue
o eionnmx Taunc+nax. M., 2007. . 198206, Ho+. . Hmnun & ,uai. Muxaua 2ea+on, |pax, // Hanocaannan
nuiaone,un, voI. 6, . 146-181, ,uai. Muxaua 2ea+on, Bcn+anuc cpaxa, // Hanocaannan nuiaone,un, voI. 7,
. 661668, Idem, Hcncpu +uncncc.cccsanu scn+anu s suannuucxcu npacuuu, // Referal cilil Ia Conferin(a
leoIogic inlerna(ionaI: ,Inv(lura Orlodox desre TaineIe isericii, Moscova (13-16 noiembrie 2007), AIexis
Ienlkovski|, Ic Ccrcncnia|c !u Mariagc !ans ||ucnc|cgc Bqzaniin !u X|
c
X||
c
sicc|c // Le mariage. Conferences Sainl-
Serge. LX
e
Semaine d'Iludes Lilurgiques, 1993. ibIioleca Ihemenides Lilugicae Subsidia, Roma 1994, . 259-
287.
2
pasirarca curaici irupcii i a ji!c|iiaii ccnjuga|c i prin naicrca i c!ucarca prunci|cr. |n
crciinisn accasia sc jacc inca !in sccc|u| | cu |inccutniarca sau cc| puin cu aprc|arca Biscricii.
Cnd ins ne referim Ia 5!u|ba Cununici sau a ncununrii, avem in vedere riiu| sau
s|uj|a aciua|a !c |inccutniarc a Biscricii asupra niri|cr, |a inccpuiu| inscirii |cr pcniru
inircaga tiaa. Accasia s|uj|a arc c isicric nai ncua i ca nu rcprczinia aciu| prinar !c
|inccutniarc a Nunii |a crciini. Deci, esle imroriu i oarecum greil s foIosim
exresia ,Taina Cununiei, enlru c ,Taina nu se reduce Ia acluI Iilurgic aI incununrii
miriIor, i nici aceasl incununare nu exrim Iinlalea Tainei (Nun(ii), ci esle doar o
binecuvnlare de inceul a ei, Taina insei dinuind i mai dearle.
2
In aI doiIea rnd, lrebuie s men(ionm c exislen(a mrluriiIor islorice desre
cslorie / nunl, inlInile inc din rimeIe agini aIe Scrilurii i aoi Ia rimii crelini,
nu inseamn inloldeaua i exislen(a mrluriiIor islorice desre un ril sau sIu|b de
binecuvnlare a miriIor, i cu all mai u(in de incununare (cununie) a Ior. Iar enlru a
in(eIege mai bine acesle Iucruri, va lrebui s recurgem u(in Ia isloria ,lainei, dar mai
aIes a ,sIu|bei.
Din Scrilur lim c inc de Ia inceul, Dumnezeu I-a fcul e om: brbal i
femeie, i acesle dou ersoane lrebuiau s vie(uiasc in comuniune i iubire, asemenea
IersoaneIor care i-au creal: TalI, IiuI i SfnluI Duh (cf. Iacere 1:27). inein(eIes, avem
aici i o deosebire foarle imorlanl, in sensuI c IersoaneIe Treimice sunl ,de o fiin(
i venic nedesr(ile, e cnd aici, brbaluI i femeia, se unesc in lim (adic Ia un
momenl dal i doar n Ia moarlea unuia din ei
3
), iar cei doi devin doar un |singurj
lru (cf. Iacere 2:24). MnluiloruI Hrislos a confirmal aceasl inv(lur sunnd c cei
cslori(i: ,Nu nai suni !ci, ci un irup. i cc a inprcunai Ounnczcu, cnu| sa nu !csparia
(Malei 19:6). Ial anume aceasla esle ,iaina cea narc de care vorbele Sf. AosloI IaveI
in ca. 5 aI IisloIei clre Ifeseni laina unirii brbaluIui cu femeia, du chiuI unirii
dinlre Hrislos i iseric, adic laina unirii a dou reaIil(i ce se imIinesc: nu una |nga
aIla, ci una in i prin aIla. Tradi(ia isericii din loldeauna a men(ional faluI c, dac
2
Aceasl confuzie ii are originea in leoIogia ausean, care a schimonosil sensuI cuvnluIui ,lain. Acesl lermen, Ia
origine, avea un in(eIes slricl dogmalic i, rin urmare, eI nu lrebuie s se rsfrng nearal i asura denumiriIor
Iilurgice a riluriIor care exrim o anumil Tain a isericii. De fal, Ialinii nici nu foIosesc in acesl caz cuvnluI ,lain
- myslerion, ci e ceI de ,sacramenl, iar acesla a fosl o cauz in Ius ca, du lraducerea calehismeIor i manuaIeIor
Ialine, s se a|ung Ia denumirea de ,Taina Cununiei.
3
Cf. Malei 22:30, I Corinleni 7:39.
3
brbaluI i femeia se inso(esc ,in DomnuI (I Corinleni 7:39, 11:11), Insui Dumnezeu
esle in mi|IocuI Ior, i binecuvnleaz unirea dinlre ei.
4
Sf. Ioan Gur de Aur, ducnd mai dearle aceslei idei, sune c nunla are un
inlreil sco: 1) imreuna-mnluire a ceIor doi rin iubirea de Dumnezeu, care lrebuie s
fie mai mare decl cea a unuia fa( de aIluI i care lrebuie s o sfin(easc e cea
lrueasc, 2) lrirea in cur(ie lrueasc, inlrucl fiecare brbal are o singur femeie i
fiecare femeie are un singur brbal, i aceasl fideIilale reciroc esle i ea un feI de
feciorie |mai degrab in sensuI de ,inlreag-in(eIeciune aa cum numesc Sfin(ii
Irin(i fecioriaj, 3) nalerea de runci, care lrebuie s fie crescu(i i educa(i ca buni
crelini.
5
Mai men(ionm c lol ,nunl, iserica numele i aIle liuri de inso(iri mislice
recum: inso(irea dinlre Dumnezeu i IsraeI (ooruI aIes)
6
, cea dinlre HrislosMireIe i
isericMireasa (cf. Ifeseni 5), recum i cea dinlre un monah care devine mireas a
Iui Hrislos
7
, iar Acesla MireIe.
2. MRTURII I5TORICE DE5PRE BINECUVANTAREA DE CTRE BI5ERIC
A NUNJII
A. Inlrucl famiIia esle ceIuIa de baz a oricrei sociel(i, loale reIigiiIe i
civiIiza(iiIe Iumii i-au acordal o alen(ie deosebil, dei nu loale aceslea au avul viziuni
corecle desre laina inso(irii dinlre brbal i femeie. De exemIu, e Ing mnnngamic
(csloria dinlre un singur brbal i o singur femeie) modeIuI de cslorie afIal de Ia
inceul in IanuI Iui Dumnezeu i singuruI accelal de crelinism, anumile ooare au
4
Cf. TerluIian, Grigore de Nazianz i CanonuI 13 TruIan, aud |pascc.asna nux.cnccu, +ox. 6, . 147.
5
Am arafrazal i sinlelizal du: Ho+. . Hmnun & ,uai. Muxaua 2ea+on, |pax, // Hanocaannan nuiaone,un,
voI. 6, . 148-149. Mai men(ionm c leoIogia romano-caloIic a consfin(il in CalehismuI su, ca rim sco aI
csloriei nalerea de runci. Nu esle momenluI s dezvoIlm aceasl idee aici, dar aminlim c aceasl viziune nu esle
inlru loluI corecl i a dal nalere unor inlerrelri greile in decursuI isloriei. Din cale, aslfeI de idei au lruns i
in Mrlurisirea de Credin( a Iui Ielru MoviI i aoi i in aIle Calehisme. Dei nalerea de runci esle un sco aI
csloriei, eI nu esle ceI mai imorlanl, mai aIes c, coii se ol nale i in afara csloriei (ceea ce nu e osibiI i cu
ceIeIaIle 2 rinciii / scouri de mai sus), iar uneIe famiIii nu ol avea coii i asla nu inseamn c eIe nu i-au alins
scouI rinciaI, chiar dac unuI dinlre eIe ereluarea neamuIui nu a fosl alins, lol rinlr-o rnduiaI a Iui
Dumnezeu.
6
Isaia ca. 49, 54, 61 i 62, IezechieI ca. 16 i Oseea ca. 2.
7
Indiferenl de sexuI acesluia (brbal-monah / femeie-monahie), monahuI esle mireas a Iui HrislosMireIe, aici
deindu-se inlr-un feI sexuaIilalea monahuIui.
4
adolal pn!igamia (csloria dinlre un singur brbal i mai muIle femei)
8
sau, mai rar
pn!iandria (csloria unei femei cu mai muI(i brba(i)
9
. Cl rivele ,inso(iriIe dinlre
homosexuaIi sau Iesbiene au fosl i sunl considerale neIigilime i bIeslemale in
ma|orilalea reIigiiIor i, cu all mai muIl, Ia evrei i crelini.
B. Revenind Ia subiecluI csloriei in vechiIe reIigii, ulem sune c esle lol
exislau anumile forme de cuIl care consfin(eau csloria. IIe erau neIisile i Ia grccn-
rnmani. Acelia, uneau Ia baza csloriei accr!u| (tcr|a| sau cniar scris) !inirc sci sau
parinii accsicra, urmale de a!uccrca uncr jcrijc zci|cr, in prczcna ,prcciu|ui. DreluI |uridic
roman mai avea i aIle revederi imorlanle Iegale de nunl dinlre care, una foarle
imorlanl, cerea rezen(a a ceI u(in 10 marlori Ia ceremonia de nunl. inein(eIes,
exislau i anumile obiceiuri lradi(ionaIe recum: imbrcarea miresei, imreunarea
miniIor miriIor, schimbuI de daruri dinlre rin(ii miriIor (ca semn de garan(ie) elc. Un
obicei foarle imorlanl, mai aIes Ia greci, era imodobirea camerei nu(iaIe cu fIori i
unerea e caeleIe miriIor a unor coroni(e (cununi) lol din fIori, care erau scoase abia
du sfriluI ziIeIor de nunl. Mai lrziu, acesl eIemenl a fosl reIual i de crelini.
C. La cvrci, binecuvnlarea de nunl era un eIemenl indisensabiI csloriei. CeI
mai grilor lexl aI VechiuIui Teslamenl desre nunla Ia iudei, incIusiv cu formuIe de
binecuvnlare, iI avem in carlea Tobil: cailoIeIe 7-8, dar anumile informa(ii afIm i Ia
Iacere 24, .a. IIemenleIe de baz aIe nun(ii sunl urmloareIe: 1) iaia| nircsci unca nini|c
niri|cr, 2) ii |inccutnia, 3) sc scnna accr!u| !c casaicric ( - k
c
iutajn}) c|cncni jcaric
inpcriani a| nunii |a iu!ci,
10
4) nasa ccrcncnia|a, 5) nirc|c inira in canara !c nunia a nircsci,
6) in !inincaa cc|ci !c-a !cua zi|c, nunia sc rc|ua i sc puica prc|ungi nai nu|ic zi|c. Observm
c rugciuniIe de binecuvnlare sunl foarle simIe i scurle. Incend cu sec. II d. Hr.,
rabinii au dezvoIlal un ril mai comIex, cu dou r(i comonenle: Iogodna i nunla.
Ini(iaI eIe se fceau searal, dar de rin sec. XI imreun. Se binecuvinleaz un ahar
8
lim c Dumnezeu a ingduil i ooruIui evreu oIigamia, i aceasla enlru o ra(iune foarle simI, de a se inmuI(i
cl mai muIl ooruI aIes, care i aa era mai mic Ia numr decl ooareIe invecinale, dinlre care ma|orilalea
raclicau oIigamia. Chiar anumi(i dre(i ai VechiuI Teslamenl (Avraam, Iacov, David, SoIomon .a.) au avul mai
muIle so(ii. In generaI ins, evreii aveau o singur so(ie enlru c dreluI Ia mai muIle so(ii iI aveau doar acei inslri(i,
caabiIi s inlre(in mai muIle so(ii i coiii aceslora.
9
Aceasla se raclica in vechime in Oceania i in lriburiIe din Africa i America. In asemenea cazuri, de muIle ori, so(ii
aceIei femei erau fra(i inlre ei, aa cum esle cazuI ,csloriei de Ieviral Ia evrei (cf. Deuleronom, ca. 25).
10
ReaImenle, se unea un accenl foarle imorlanl e ,suma care lrebuia Ilil enlru mireas. De aceea, aa cum
observ seciaIilii, nu inlmIlor verbuI in ebraic inseamn ,a vinde, iar in aramaic a clal de|a sensuI de
,a le insura.
5
comun aI miriIor, aoi mireIe une ineI in dreala miresei i se conlinu cu masa
ceremoniaI.
D. I greu ins de sus cum se fcea nunla Ia primii crctini. SimIa arliciare a
MnluiloruIui Ia Nunla din Cana GaIiIeii (cf. Ioan ca. 2), nu sune aroae nimic
desre nunla Ia crelini, cci DomnuI nu a schimbal nimic in riluaIuI nun(ii (care era
unuI iudaic), ci doar a asislal Ia ea, iar Ia momenluI olrivil a refcul aa in vin. Deci
binecuvnlarea Iui Dumnezeu Ia aceasl nunl s-a fcul rin insi rezen(a DomnuIui
Ia nunl i nu rin anumile riluri sau rugciuni cu secific crelin.
Anume i!cca prczcnci |ui Hrisics |a nunia, va marca i mai dearle nunla crelin,
enlru c rimeIe mrlurii islorice nu vorbesc desre nici un eIemenl secific aI nun(ii Ia
crelini, decl aceIa ca ea lrebuie s fie fcul ,in DomnuI (I Corinleni 7:39, 11:11).
Adic, inso(irea dinlre mire i mireas lrebuie s refIecle mislic ideaIuI unirii dinlre
Hrislos i iseric (Ifeseni, ca. 5). In resl, forma exlerioar a nun(ii era, robabiI, ca in
lol ImeriuI Roman, cu exce(ia aducerii de |erlfe idoIiIor aceasla fiind inIocuil, inc
de Ia inceul, cu imrlirea euharislic a miriIor.
La inceuluI secoIuIui aI II-Iea crelin, Sf. Dionisie AreoagiluI, nu enumer
|inccutniarca nunii rinlre sIu|beIe rinciaIe ase sIu|be aIe isericii, aa cum Ie
inlInim descrise in lralaluI su Ocsprc icrarnia |iscriccasca.
11
O informa(ie simiIar
inlInim i Ia 5I. Ignatic TcnInru! (1 107), care in IisloIa clre Smirnieni (VIII), vorbele
desre rezen(a obIigalorie a eiscouIui Ia Iuharislie, olez i Aga, dar nu i Ia
Nunl.
12
Tolui, aceIai Sfnl Irinle, in IisloIa sa clre Sf. IoIicar (V, 2) sune:
,Trc|uic ca cci carc sc inscara i cc|c carc sc nariia, sa jaca unirca |cr cu cunotln(u (j.:o
vojq,) cpisccpu|ui, ca sa jic casaicria |cr dup DomnuI (xo:o Kitov), i nu !upa pcjia.
Tcaic accsica sa sc jaca sprc cinsica |ui Ounnczcu.
13
Nu e cIar dac aceal cunciina
(robabiI cu sensuI de aprc|arc) insemna i rezen(a eiscouIui Iui nunl sau svrirea
unei anumile sIu|be Iilurgice de binecuvnlare a ei` IersonaI considerm c aceasl
11
Cf. SfnluI Dionisie AreoagiluI, in voIumuI: Opcrc ccnp|cic, lrad. Ir. Dumilru SlniIoae, Id. Iaideea, 1996, . 71-
101. Men(ionm c dei unii cercellori consider aceasl Iucrare (i ceIeIaIle din coIec(ia ,areoagiliceIor) ca fiind aIe
unui aulor anonim din a doua |umlale a secoIuIui aI V-Iea, Tradi(ia isericii a consideral din loldeauna c loale
oereIe use e seama Sf. Dionisie AreoagiluI aar(in chiar aceslui ucenic aI Sf. A. IaveI.
12
||i!cn, . 222.
13
Trad. rom. in IS 1: Scricri|c Parini|cr Apcsic|ici, Id. 1995, . 227.
6
cunciina / aprc|arc a eiscouIui, de care vorbele Sf. Ignalie, insemna i o
binecuvnlare, dar c aceasla avea Ioc inlr-un cadru reslrns, nu ubIic, din cauza IegiIor
gnde vaIabiIe e alunci.
14
inein(eIes, chiar i in aceI conlexl, crelinii duceau un mod
de via( diferil de ceI aI gniIor cslori(i i binein(eIes, se imrleau ermanenl cu
SfinleIe Taine, iar aceasla sfin(ele in mod deosebil via(a creliniIor cslori(i. O mrlurie
concrel in acesl sens inlInim Ia Tcrtu!ian (arox. 160-220) care sune c Nunla
creliniIor esle sfnl, inlrucl ,csic rca|izaia in Biscrica, ccnjirnaia prin a!uccrc (Ial: c||aiic,
adic cunarisiic), pccci|uiia prin |inccutniarc, asisiaia !c ingcri i incutiinaia !c Taia|
15
.
Aa cum se oale uor observa, aceasla esle prima mcn(iunc cnncrct privind
binccuvntarca Nun(ii dc ctrc Biscric i sIin(irca ci prin Euharistic. Isle adevral c
nici un izvor Iilurgic din secoIeIe III-IV (Tra!iia Apcsic|ica, |tnc|cgnicnu| |ui Scrapicn !c
Tnuis, Papirusu| !c |a Barcc|cna, Ccnsiiiuii|c Apcsic|icc, Tcsiancniun Ocnini .a.
16
) dei
con(in uneori rugciuni enlru anumile ierurgii mai u(in imorlanle, nu aminlesc de
vreo rugciune de binecuvnlare a nun(ii. Nu-i excIus ca reaImenle, Ia acea vreme, s nu
fi exislal vreun riluaI Iilurgic concrel aI nun(ii, accenluI cznd e imrlirea
euharislic a miriIor care era (i ar lrebui s fie i acum) eIemenluI ceI mai imorlanl.
Mai muIl decl all, avem loale moliveIe s credem c cei mai muI(i dinlre crelini,
reseclau anume obiceiuriIe greco-romane aIe nun(ii (cu exce(ia |erlfeIor aduse
idoIiIor), de aceea, aceIai TerluIian crilica faluI c mirii crelini ii uneau Ia nunl
coroane de fIori e ca, aa cum fceau gnii.
17
Sre sfriluI secoIuIui aI IV-Iea Sf. Grigore TeoIoguI incuviin(eaz obiceiuI unirii
miniIor miriIor i masa ceremoniaI, rounnd inIocuirea eilaIamuriIor cu IsaImi.
18
De asemenea eI holrle slrarea obiceiuIui ca lalI miresei s un cununiIe miriIor,
cIericiIor revenindu-Ie doar rugciuniIe.
19
i Sf. Ioan Gur de Aur va accela coroni(eIe
de fIori Ia miri, sunnd c eIe sin|c|izcaza |iruina niri|cr asupra pcjic|cr irupcii
20
, dar nu
14
IrobabiI, crelinii ii incheiau csloria civiI (conslnd dinlr-un acord scris sau oraI dinlre rin(ii miriIor) conform
IegisIa(iei romane, dar Ia acesl acl ubIic nu uleau arlicia i cIericii isericii.
15
A! uxcrcn, ||,9.
16
Desre acesle scrieri carlea noaslr: Iiiurgnia Oric!cxa. |sicric i aciua|iiaic, Sohia, 2008, . 32-50. In carle noi am
abordal doar robIema Iuharisliei, lolui, anumile informa(ii Ia zi desre acesle izvoare ol fi uliIe i aici.
17
Oc Ccrcna 13.4, 14.2
18
Cf. |pisic|c|c 193, 194, 231, 232, aud, |pascc.asna nux.cnccu, voI. 6, . 168.
19
Cf. IisloIa 231: ,...TalI s un cununiIe inlocmai cum a doril. Aa am holrl enlru noi, cnd avem ocazia de a
asisla Ia nunl: c unerea cununiiIor revine rin(iIor, iar nou ne revin rugciuniIe.
20
Cf. Ccncniariu |a | |p. cairc Tincici, Oni|ia 9, aud, |pascc.asna nux.cnccu, voI. 6, . 168.
7
men(ioneaz c aceslea ar fi fosl use de reol. Sf. Ioan ins, ne sune ceva mai muIl cu
rivire Ia rugciunea reoluIui i Ia insemnlalea ei: ,...cncnai prccii j|a nuni}, ca prin
rugaciuni|c i |inccutniari|c |cr sa sc iniarcasca unirca inirc sci, pcniru ca !ragcsica scu|ui sa
crcasca, iar cunincnia scici sa sc narcasca.
21
Irin urmare, observm c sre sfriluI secoIuIui aI IV-Iea aar rimeIe men(iuni
concrele rivind rugciuni de binecuvnlare a nun(ii creliniIor,
22
dar acesle rugciuni i
binecuvnlri, de care aminlele i Sf. Ioan Gur de Aur, nu resuuneau i unerea
cununiiIor de clre reol. Aceasla se va inlmIa mai lrziu, rin infIuen(a riluIui de
unere a coroanei imrleli e cauI monarhuIui, de clre alriarh
23
, cnd unerea
cununeIor e caeleIe miriIor va deveni un acl imIicil binecuvnlrii nun(ii luluror
creliniIor din Rsril, dnd aceslei sIu|bei denumirea de S|uj|a a Cununici (|ncununarii).
Drel argumenl enlru ceIe exuse mai sus, ne servele descrierea de clre
TheofiIacl Samocala a ceremoniei de nunl a imraluIui Mauriciu, in anuI 582.
24
IsloricuI aral c ceremonia, desfural in una din inceriIe aIaluIui imeriaI din
ConslanlinooI, consla din unirea de clre alriarh a miniIor miriIor, binecuvnlarea i
imrlirea Ior cu Sf. Taine. Du aceasla, mirii au bul din aharuI comun i aoi s-a
inceul masa ceremoniaI. TheofiIacl mai men(ioneaz c Ia aceasl mas, miriIor nu Ii s-
au us cununi, inlrucl, ei au fosl incununa(i (incorona(i) dinainle, ca imra(i.
25
Din
aceasl reIalare, Iilurgilii lrag lrei concIuzii imorlanle:
1) in cazuI oameniIor de rnd
26
, incununarea miriIor, adic unerea cununiIor era
svril (de obicei) de lalI miresei i (inea de masa ceremoniaI, deci nu era Iegal de
vreun ril Iilurgic,
2) in cazuI imra(iIor, dac mireIe de|a fusese incoronal (ca imral)
27
, acesl riluaI
nu se mai reela i Ia nunl, ci se rosleau doar anumile rugciuni de binecuvnlare,
21
Cf. Oni|ii |a |accrc, 48.6, lrad. Ir. D. Iecioru, in IS 22, Id. IM aI OR, 1989, . 166.
22
Nu s-a slral nici un lexl din vreo aslfeI de rugciune.
23
Acesl Iucru se va vedea din reIalriIe de mai |os.
24
Hisl. I, 10, aud ,uai. Muxaua 2ea+on, Bcn+anuc cpaxa, // Hanocaannan nuiaone,un, voI. 7, . 662.
25
||i!cn.
26
Din loale acleIe IegisIalive aIe vremeii observm c nunla, sub loale asecleIe ei, era diferil ca ceremoniaI, in func(ie
de ranguI oIilic aI miriIor.
27
IrimuI imral bizanlin incoronal de alriarhuI de ConslanlinooI a fosl Leon I in anuI 457. IrobabiI de Ia aceasl
dal, riluI incoronrii a devenil ,mai Iilurgic i inlr-un anumil mod a infIuen(al i rnduiaIa incununrii miriIor. Abia
incend cu anuI 1208, rin infIuen( Ialin, imra(ii bizanlini, incend cu Theodor Lascaris relras Ia Niceea du
1204, au inceul s fie uni cu SfnluI i MareIe Mir.
8
3) dac nunla se fcea odal cu incoronarea, ceea ce se raclica mai aIes in cazuI
desemnrii moleniloruIui Ia lron (deci nu nearal Ia reIuarea roriu-zis a lronuIui),
riluI Iilurgic de incoronare i ceI de nunl se surauneau, iar insi unerea cununiIor
de clre alriarh avea un dubIu in(eIes, conform ceIor dou evenimenle srblorile.
28
Deci, ceIe dou riluri de incununare de mai lrziu: a imra(iIor i a miriIor, ambeIe
cu ,imIicarea isericii, erau Ia inceul unuI singur, dar cu limuI eIe s-au searal
enlru loldeauna, iar obiceiuI unerii cununiIor e caeleIe miriIor de clre un cIeric aI
isericii s-a generaIizal i in cazuI oameniIor simIi
29
, dar ceva mai lrziu i nu fr
imIicarea direcl a unor imra(i bizanlini mai evIavioi (a sc tc!ca nai jcs).
Trebuie s mai recizm c in izan(, lo(i oamenii, incIusiv cei care aveau un slalul
oIilic inferior, erau obIiga(i rin Iege s resecle rescri(iiIe civiIe aIe csloriei, fr ca
SlaluI s-i obIige s incheie i ,nunl reIigioas. Observm c nici ,DigesleIe
imraluIui Iuslinian (527-565) i nici ,|c|cga / x.oq :o vojov Iui Leon aI III-Iea i
Conslanlin aI V-Iea (anuI 741), nu vorbesc decl de ,nunla civiI bazal e un acord
scris (.yyoo,). Isle inleresanl i faluI c ,IcIoga admile, ca exce(ie, csloria
fcul fr acesl acord scris (oyoo,), dac ea esle incheial in rezen(a rieleniIor sau
cu binecuvnlarea isericii (.u\oyio).
30
IrobabiI, aceasl binecuvnlare a isericii de
care aminlele ,IcIoga consl din rnduiaIa e care o avem in CodexuI Bar|crini 336
(lol din sec. VIII) sau oale aIla asemnloare acesleia.
Din daleIe e care ni Ie ofer isloria, conslalm c aceasl sIu|b bisericeasc, reIaliv
comIex Ia acea vreme, nu devenise inc obIigalorie enlru lo(i cei ce se csloreau.
IzvoareIe canonice, omiIelice sau de aIl nalur nu ofer nici o informa(ie cIar in acesl
sens. Iresuunem lolui c iserica ii indemna e linerii crelini s se csloreasc doar
cu binecuvnlare, dar in aceIai lim, daloril unui numr mare de cslorii civiIe fcule
fr binecuvnlarea isericii, dar oale i din cauza unor resiuni din arlea SlaluIui,
iserica recunolea lacil (,rin iconomie) i csloriiIe civiIe. Ca dovad, ,|sagcga sau
28
De muIle ori, nunla dinlre imraluI-mire i so(ia sa co-imrleas avea i o imorlan( oIilic foarle mare (mai
aIes in cazuI aIian(eIor rin cslorie), Iegilimnd i asigurnd, rin rezenla alriarhuIui, domnia aceslei famiIii.
29
Cf. ,uai. Muxaua 2ea+on, Bcn+anuc cpaxa, // Hanocaannan nuiaone,un, voI. 7, . 662.
30
Observm c LegiIe bizanline un un accel foarle mare e caracleruI |uridic-formaI aI csloriei civiIe, cernd
rezen(a marloriIor. Acesl rinciiu se va exlinde i Ia rnduiaIa bisericeasc. De exemIu, in Irochiron (Ho_.io,
voo,) anuI 907, se inlerzice Cununia fcul in lain, deci i riluI Iilurgic avea un caracler |uridic-formaI foarle
ronun(al. Se are ins c, eI cla i unuI lol mai duhovnicesc. In uneIe IisloIe aIe Sf. Teodor SludiluI, de|a se
vorbele desre cununie ca binecuvnlare ce con(ine o invocare a haruIui Iui Dumnezeu.
9
,|panagcga scris cu conlribu(ia alriarhuIui Iolie in anuI 886, vorbele inc desre 3
moduri oarecum aIlernalive de a incheia o cslorie: a) rin semnarea unui acord scris
(ouo\oiov), b) rin incununare/cununie (o+.ovoo), i c) rin binecuvnlarea
isericii (.u\oyio).
31
SeciaIilii consider c aici, ,cununia lrebuie vzul ca un ril
o(ionaI i mai muIl ,decIaraliv, avnd ca rim sco rocIamarea ubIic i soIemn a
acluIui |uridic de cslorie condi(ie foarle imorlanl a dreluIui romano-bizanlin, iar
,binecuvnlarea isericii lrebuie in(eIeas ca un ril Iilurgic mai Iarg rsndil care,
robabiI, resuunea i unerea ineIeIor.
32
Un as holrlor in rocesuI de generaIizare a riluIui Iilurgic de binecuvnlare a
nun(ii I-a fcul imraluI Leon aI VI-Iea IiIosofuI / In(eIeluI (886-912)
33
, care, rin
NoveIa 89, obIig e lo(i, cu exce(ia scIaviIor, de a rimi binecuvnlare enlru
,cslorie (ouvoii.oiov). Ceva mai lrziu, imraluI AIexios I ComnenuI, in NoveIa 24
(anuI 1084) vorbele de|a desre generaIizarea a dou binecuvnlri: una Ia !ngndn
(vqo+.io) i aIla Ia nunt (yoo,), iar in anuI 1092, lol eI, rin NoveIa 31, exlinde
obIigalivilalea aceslor binecuvnlri aIe isericii i asura scIaviIor.
34
Isle imorlanl s men(ionm c, incend cu sec. XI-XII, all izvoareIe Iilurgice, cl
i ceIe |uridice, asociaz lol mai des lermenuI de ,binccuvntarc / .u\oyio |a nun(iij cu
lermenuI de ,!ngndn
35
/ vqo+o sau vqo+.io , iar lermenuI de ,nunt / yoo, cu
31
Cf. Muxaua Aan S}., Hcpanntc cc+uncnu nc Aunqp.uxc, voI. 1, . 591-592. Isle rima dal cnd se face
dislinc(ie inlre ,binecuvnlare i ,cununie. Dei acesl documenl (Ianagoga sau Isagoga) nu a avul ulere de Iege,
eI esle imorlanl enlru faluI c e uIlimuI documenl bizanlin conform cruia, ,nunla reIigioas nu era obIigalorie.
32
Cf. AIexis Ienlkovski|, Ic Ccrcncnia|c !u Mariagc !ans ||ucnc|cgc Bqzaniin !u X|
c
X||
c
sicc|c, Roma, 1994, . 259-287.
33
i locmai eI a|unge in cenlruI unui scandaI de roor(ii, din cauza ceIei de-a alra cslorii e care iserica nu voia
s o recunoasc.
34
Cu limuI, n sre secoIeIe XIV-XV, acesle reguIi bizanline s-au rsfrnl i asura ceIorIaIle (ri orlodoxe din
Rsril, incIusiv in |riIe Romne i SIave lol mai inli asura ceIor de Ia curle, iar mai aoi i asura ceIorIaI(i
crelini. (Cf. Ho+. . Hmnun & ,uai. Muxaua 2ea+on, |pax, // Hanocaannan nuiaone,un, voI. 6, . 151.) CeI
u(in Ia romni, in rezenl, nici nu se une robIema unii cslorii fr Cununie. In aceIai lim, aceasla nu esle nici
e dearle o dovad a conlienlizrii deIine sau mcar ar(iaIe a ,Tainei i nici un semn aI reIigiozil(ii luluror ceIor
care se csloresc.
35
Dei (incIusiv in DIX) se sune c acesl cuvnl romnesc esle de origine sIav (i aarenl nedumeririIe disar),
elimoIogia i sensuI Iui rmn inc neeIucidale, enlru c in nici una din IimbiIe sIave nu gsim vreun cuvnl
asemnlor. Dac e s lraducem exacl lermenuI grecesc, ar lrebui s vorbim desre o ,reglire a nun(ii sau ,|inliaj
imreunare, alunci cnd miriIor Ii se ermilea s slea imreun, s discule unuI cu aIluI i s se cunoasc, binein(eIes,
excelnd dreluI Ia imreunare lrueasc (reIa(ii sexuaIe). Se lie c aceasl reglire resuunea nile eIemenle
foarle imorlanle dinlre care aminlim: in(eIegerea dinlre rin(ii miriIor, schimbuI de daruri (ooovo, arvon) i
unerea ineIeIor. In lrecul, Logodna, incIusiv cea reIigioas, se fcea cu cleva Iuni inainle de nunl-cununie, iar in
rezenl, doar ,Iogodna civiI (in(eIegerea dinlre viilorii so(i i rin(ii aceslora) se face cu ceva lim inainle, e cnd
cea reIigioas se face de obicei odal cu Cununia.
10
ceI de ,ncununarc sau cununic |a nun(ii, adic a miriIorj
36
/ o+.ovoo |+of
yoouj.
37
SIavii foIosesc enlru |cgc!na lermenuI: opuenue, iar enlru ceI de cununic
cenuunue.
3. MRTURII LITURGICE PRIVIND 5LUJBA DE BINECUVANTARE A
NUNJII
IrimeIe rugciuni Iegale de nunl a|unse Ia noi, sunl ceIe din CodexuI Burberlnl gr.
336 (IoI. 186-191) o varianl sud-ilaIian a IvhoIoghionuIui bizanlin, ce daleaz din a
doua |umlale a sec. VIII.
38
Acesl IvhoIoghion are o rnduiaI reslrns a Logodnei i
Nun(ii, cu: 2 rugaciuni |a Icgc!na, 2 |a Nunia, inc c rugaciunc numil ,a panaru|ui ccnun
loale 5 inlrebuin(ale i aslzi, i se incheie cu o ,a|ia rugaciunc |a nunia care aslzi nu
se mai foIosele, dar aIe crei idei au fosl reformuIale i sunl foIosile in aIle rugciuni din
rnduiaIa de aslzi. RnduiaIa nu aminlele de ineIeIe de Iogodn (care robabiI inc se
uneau inlr-un cadruI famiIiaI), nici de vreo formuI de unere a cununiiIor, ci doar de
incununarea roriu-zis i de unirea miniIor. RnduiaIa incIudea i imrlirea cu
DaruriIe mai inainle Sfin(ile.
Trebuie s men(ionm c lexluI din acesl IvhoIoghion nu red o lradi(ie ur
conslanlinooIilan, ci una ,eriferic, de aceea, enlru o mai bun in(eIegere a
rnduieIiIor din Rsril, lrebuie s ne adresm Ia izvoareIe Iegale direcl de
ConslanlinooI acoIo unde s-a dezvoIlal sIu|ba nun(ii, chiar dac acesle izvoare sunl
ceva mai lrzii.
O aslfeI de surs o rerezinl Codex ColsIln 213 un IvhoIoghion ce daleaz din
anuI 1027, aar(innd reoluIui Slraleghios de Ia ,Marea iseric (CaledraIa Sf. Sofia
din ConslanlinooI n.n.) i care acum se slreaz in ibIioleca Na(ionaI din Iaris.
Aceasl rnduiaI era deslinal cuIuriIor imeriaIe, iar cu limuI ea s-a exlins i asura
36
Am fcul acesle recizri locmai enlru c exisl i o rnduiaI de incununare a imra(iIor. In Iimba romn
aroae nu e osibiI o aslfeI de confuzie, inlrucl enlru nunl se foIosele aroae excIusiv lermenuI de ,cununie.
In IimbiIe greac i sIav ins, inlre ceIe 2 rnduieIi de incununare nu exisl nici o diferen( lerminoIogic.
37
A. Ienlkovski|, aud Muxaua Aan S}., Hcpanntc cc+uncnu nc Aunqp.uxc, voI. 1, .593.
38
Singura lraducere romneasc, dei nu foarle reuil a aceslui manuscris, a fosl reaIizal recenl de clre diaconuI
Ioan Ic |r., in carlea: Cancnu| Oric!cxici, tc|. 1. Cancnu| Apcsic|ic a| princ|cr sccc|c, Id. Deisis / SlavrooIeos, 2008, .
909-1032.
11
oameniIor de rnd. Ia( de rnduiaIa din Codex arberini 336, aici avem urmloareIe
deosebiri:
Du unerea cununiiIor de clre eisco / reol, se cnla enlru mire i aoi
enlru mireas (searal): ,Ocannc, Ounnczcu| ncsiru, cu s|ata i cu cinsic, incununcaza-| pc
c| / incununcaz-c pc ca i aceasla abia mai lrziu a devenil formuI de binecuvnlare
indisensabiI riluIui,
Isle men(ional rugciunea ,Taia| ncsiru,
se men(ioneaz cIar imrlirea cu DaruriIe mai inainle Sfin(ile, recedale de
IcfonisuI: ,Cc|c nai inainic Sjiniic, Sjinic|c Sjini|cr, du care urma guslarea i din
,aharuI comun,
inlInim o rugciune de ridicare a cununiiIor afIal i aslzi in uz,
aare enlru rima dal o rugciune seciaI de binecuvnlarea ceIei de a doua
cslorii.
Ie Ing acesle dou manuscrise de baz, mai sunl i aIleIe, de asemenea foarle
imorlanle, dinlre care, doar ceI descoeril de eiscouI Iorfirii Usenskiy i aIle 2 din
Sinai sunl mai vechi (sec. IX-X), iar resluI sunl de du sec. XIII i eIe con(in de|a o
RnduiaI diferil
39
Icnd o sinlez a rnduieIii din sec. VIII-XII, aa cum o inlInim in manuscrise,
observm urmloarea rnduiaI:
A: Lngndna
1) |prc|a|i|. O binecuvnlare i o Icleniej,
2) 2 rugciuni: una rinciaI i a doua de Iecare a caeleIor (foIosile i aslzi),
3) unerea ineIeIor generaIizal mai lrziu,
B: Cununia (ncununarca)
1) lmierea soIemn (men(ional in mod deosebil in Ccis|in 213),
2) O Iclenie Mare, cu cereri seciaIe enlru miri,
3) 2 rugciuni: una inainle de incununare i a doua de Iecare a caeleIor, du incununare.
40
Aceslea sunl rugciuniIe a 3-a (de dinainle de AosloI) i a 4-a (de du IvangheIie) din RnduiaIa
de aslzi,
39
Anumile delaIii vezi Ia Ir. V. GavriI, cp. cii., . 119-148.
40
Aa cum observ seciaIilii, ceIe 2 grue a cle 2 rugciuni, de Ia Logodn i Cununie, formeaz un araIeIism
deIoc inlmIlor. In rimuI rnd vedem c in ambeIe cazuri rima rugciune e rinciaI, iar a doua secundar, de
Iecare a caeleIor. De asemenea observm c in ambeIe silua(ii, rima rugciune are lemalic velero-leslamenlar, iar
a doua nou-leslamenlar. In RnduiaIa de azi, mai aIes rin inlerunerea AosloIuIui i IvangheIiei inlre ceIe 2
12
4) unerea cununiiIor, uneori fr a rosli vreo formuI,
5) ,TalI noslru arul oale mai lrziu in aceasl RnduiaI,
6) rugciunea de binecuvnlare a ,aharuIui comun sau ,cuei comune (fr a bea din ea in acesl
momenl, ci u(in mai lrziu)
41
,
C: mprtirca
1) ,Sa |uan aninic! Cc|c nai inainic Sjiniic, Sjinic|c Sjini|cr,
2) imrlirea miriIor cu Daruri mai inainle Sfin(ile consideral ca eIemenl aI unirii mislice a
miriIor in Hrislos,
D: "Cupa cnmun"
1) mirii beau din ,cua comun, du care o srgeau de ardoseaIa bisericii (aa cum
men(ioneaz uneIe manuscrise),
2) miriIor Ii se ridicau sau desfceau cununiIe,
42
3) ieirea soIemn din biseric, inso(il de anumile cnlri de veseIie i mergerea sre masa fesliv.
Du cum observm, aceasl rnduiaI seamn foarle muIl cu cea de azi, avnd
ins i uneIe deosebiri in Ius, iar aIleIe in minus:
a) in Ius avem imrlirea miriIor cu DaruriIe mai inainle Sfin(ile, care a
disrul din ,RnduiaIa Cununiei in sec. XVII-XVIII,
b) in minus cleva rugciuni, cilirea AosloIuIui i IvangheIiei i lroareIe ,|saia
!anuicic.... Toale acesle eIemenle au inceul s aar ceva mai lrziu, rin sec. XIII-
XV, i s-au generaIizal definiliv abia in sec. XVII.
Rnduia!a din prczcnt a 5!u|bci Lngndnci i Cununici arc urmtnarca schcm:
A: Lngndna
1) inecuvnlarea i Iclenia Mare,
2) 2 rugciuni: una rinciaI i a doua de Iecare a caeleIor,
3) unerea ineIeIor rin formuIe ce se reel de 3 ori enlru mire i mireas, urmale de schimbarea
ineIeIor
43
,
4) o rugciune mai Iung (desre ineI),
44
rugciuni de Ia Cununie, acesl araIeIism nu mai esle all de evidenl. Tolui, acesle observa(ii ne fac s re(inem faluI
c anume acesle 4 rugciuni (2x2) sunl ceIe mai vechi i oale mai imorlanle din loal RnduiaIa.
41
In mod cu loluI greil, r. VasiIe GavriI (cf. cp. cii., . 125) consider c aceasl rugciune esle roslil asura
IoliruIui cu DaruriIe mai inainle Sfin(ile, or se lie foarle cIar c esle vorba de dou panarc / ,pciirc, dinlre care unuI
euharislic, iar aIluI simboIic. ,Cua comun niciodal nu a fosl vzul ca un subslilul aI Sfinlei Imrlanii. Chiar i
alunci cnd mirii nu erau vrednici s se imrleasc cu SfinleIe Taine, in dou IvhoIoghii (sec. XV i XVI) esle
revzul o ,imrlire cu miere i slafide, du care urma i ,cua comun.
42
Desre aceasl vezi mai |os, Ia comenlariiIe desre ,Rugciunea in a ola zi du Cununie.
43
Dei exisl mai muIle lradi(ii de schimbare a ineIeIor, in generaI, acesl Iucru se inlmI aslfeI: reoluI une e
degeluI mireIui ineIuI miresei, iar e degeluI miresei e ceI aI mireIui. Aoi nauI Iund ineIuI de Ia mireas iI une
Ia mire, in lim ce naa, Iund ineIuI de Ia mire, iI une Ia mireas. Reelnd acesl Iucru inc de 2 ori (adic in lolaI 3
ori), ineIe miriIor sunl use in ceIe din urm definiliv e degeluI ineIar aI minii drele a miriIor. In OR, schimbarea
ineIeIor consl in schimbarea ineIeIor (o singur dal) de e mna dreal, e cea slng.
13
5) |Iclenia inlreil i AoIisuI in cazuI svririi searale a Logodneij
45
B: Cununia (ncununarca)
1) Tmierea soIemn
46
i cnlarea Is. 127,
2) inecuvnlarea Mare i o Iclenie Mare, cu cereri seciaIe enlru miri,
3) 2 rugciuni mari (arule mai nou)
47
+ rugciunea rinciaI, a 3-a (numil i ,eicIeza SIu|bei
Cununiei) Ia care se unesc miniIe miriIor
48
,
4) Iunerea cununiiIor rin formuIe ce se reel de 3 ori enlru mire i mireas + binecuvnlarea de
3 ori a miriIor, rin cuvinleIe: ,Ocannc, Ounnczcu| ncsiru, cu s|ata i cu cinsic, incununcaza-i pc
!nii,
5) AosloIuI (Ifeseni 5:20-33) i IvangheIia (Ioan 2:1-11), urmale de o Iclenie inlreil
49
,
6) O aIl rugciune, a 4-a (care in vechime era rugciunea de Iecarea caeleIor, du cea
rinciaI, azi a 3-a),
7) Iclenia cereriIor i ,TalI noslru,
C: "Cupa cnmun" i Hnra simbn!ic"
1) Rugciunea de binecuvnlare a ,aharuIui comun sau ,cuei comune,
2) Mirii beau de 3 ori din ,cua comun
50
, iar slrana cnl: ,IaharuI mnluirii voi Iua i numeIe
DomnuIui voi chema
51
,
3) Slrana cnl 3 lroare (incend cu ,|saia !anuicic)
52
, iar reoluI imreun cu mirii i cu naii
incon|oar masa e care sl Sf. IvangheIie.
53
In uneIe Iocuri, Ia fiecare incon|ur mirii srul Sf.
IvangheIie,
44
SludiiIe crilice asura manuscriseIor i vechiIor liriluri aral c aceasl rugciune esle comus din aIle 3
rugciuni i c, in forma de aslzi, ea s-a generaIizal desluI de lrziu. De aceea, alunci cnd din molive obieclive sau
subieclive se scurleaz SIu|ba Cununiei, aceasl rugciune esle surimal.
45
In iserica Rus (mai aIes daloril holrrii SinoduIui Rus din anuI 1775) i nu numai, Logodna se svrele lol
limuI Iegal de SIu|ba Cununiei i in acesl caz, se sare esle acesl uncl care esle vaIabiI doar in cazuI svririi
searale a ceIor 2 r(i aIe sIu|bei.
46
CeI u(in in iserica Rus, aceasl lmiere de ceIe mai muIle ori se surim (nu i Is. 127) i, rin urmare, cdeIni(a
nu se foIosele niciodal Ia SIu|ba Cununiei, nici mcar Ia AosloI.
47
Acesle rugciuni, aa cum se oale observa Ia o cilire mai alenl, sunl comuse din mai muIle r(i surause, cu
mai muIle reelri i adugiri uneIe chiar recenle, fcule de edilorii romni. IIe rovin din lradi(ii i erioade
diferile, iar redaclarea Ior in aceasl sIu|b ar lrebui s fie recedal de o redaclare crilic a Ior (binein(eIes nu du
bunuI Iac aI fiecruia). Dei unii reo(i Ie cilesc exacl aa cum aar eIe in MoIilfeInic, fr s fie deran|a(i de Iungimea
exageral i mai aIes incongruen(a lexluIui, aI(ii incearc s Ie adaleze (mai muIl ,din mers) sau chiar nu Ie cilesc.
48
Aceasl unire a miniIor lrebuie fcul in limuI roslirii cuvinleIor: ,...uncic pc rc|u| Tau (N), cu rca|a Ta (N)..., iar
du sfriluI rugciunii (sau ceva mai lrziu mai aIes in iserica Rus), miniIe miriIor sunl Iegale cu un ervel.
49
Aceasl Iclenie inlreil, ca i cea ,a cereriIor ce urmeaz, au fosl adugale mai lrziu, coiind inlr-o anumil
msur schema Lilurghiei i asemnnd-o cu aceasla.
50
Ie aIocuri se obinuiele ca e Ing aceI ahar comun s se dea miriIor i o bucal de ine sau cozonac.
MoIilfeInicuI acluaI vorbele doar desre aharuI cu vin i nimic aIlceva.
51
Acesla esle vechiuI chinonic care se cnla Ia imrlirea miriIor, nu Ia guslarea din ,aharuI comun.
52
Tol acesle lroare se cnl i Ia hirolonia in diacon i reol (alunci cnd candidaluI incon|oar Sf. Mas), numai c
acoIo lroareIe au o aIl ordine. I vorba de accenleIe duhovniceli care se un inlr-un caz i in aIluI: Ia hirolonie se
incee cu lroaruI ,Sjini|cr nuccnici... fcnd lrimilerea Ia sIu|irea |erlfeInic a reoluIui, iar Ia Cununie se incee
cu ,|saia !anuicic accenlundu-se in rimuI rnd bucuria momenluIui.
53
Aceslei ac(iuni i se d o inlerrelare simboIic menil s arale rinciiuI hrislocenlric aI vie(ii creline de famiIie,
du rinciiiIe Sf. IvangheIii.
14
4) Ridicarea cununiiIor rin roslirea unor urri seciaIe enlru mire i mireas (,Marii sa jii nirc ca
Atraan..., ,i iu nircasa, nariia sa jii ca Sarra...),
5) AIle 2 rugciuni i OlusluI (seciaI),
D: Rugciunca n a npta zi dup Cununic
1) 2 Rugciuni asura miriIor (una rinciaI i aIla de Iecare a caeleIor),
2) OlusluI mic i ducerea in biseric a miriIor.
Ie Ing aceasl rnduiaI normaliv enlru lo(i orlodocii (cu mici diferen(e IocaIe
nesemnificalive), mai nou, in iserica greac se raclic i o rnduiaI a Cununiei
incadral in Lilurghia Sf. Ioan Gur de Aur
54
. Trebuie ins s aminlim c nu avem nici o
referin( isloric veche care s vorbeasc desre o incadrare a SIu|bei Cununiei inlr-o
Lilurghie comIel (aa cum avem men(iuni desre olez i Sf. MasIu). Irin urmare, o
aslfeI de rnduiaI arul in rezenl in iserica Greciei
55
, nu lrebuie vzul ca o
revenire Ia un obicei vechi, ci mai degrab ca e o inova(ie Iilurgic, nu nearal rea, ci
chiar bun, care ornele de Ia ideea de a uni Taina Nun(ii cu imrlirea euharislic a
miriIor, aa cum se inlmIa in vechime rin foIosirea DaruriIor mai inainle Sfin(ile.
Obscrva(ii i Cnnc!uzii:
1. Din SIu|ba Cununiei a disrul eIemenluI care odinioar era ceI mai imorlanl
imrlirea miriIor. Considerm c acesl eIemenl oale fi reinlrodus Ia cererea miriIor
(sau sugeslia reoluIui), exacl in momenluI in care a fosl cndva i chiar oale fi
recomandal luluror ceIor care nu au imedimenle de a se imrli. Imrlirea se
oale face cu Daruri mai inainle Sfin(ile (slrale in Sf. Chivol) sau chiar cu Sfinle Taine
de Ia Lilurghia comIel svril in acea zi, in cazuI in care Cununia se svrele
imedial du Lilurghie sau chiar in cadruI Lilurghiei, cum se obinuiele uneori Ia greci.
2. RiluI Iilurgic aI Tainei Nun(ii s-a dezvoIlal in lim, in eI fiind adugale: c rugaciunc
narc |a Icgc!na !csprc inc| (care, in raclic, uneori se Ias), 2 rugaciuni |a Cununic i
cleva riiuri jina|c, de asemenea insciic !c rugaciuni.
54
Cf. Arnicraiikcn, Alhena 1994, aud Ir. V. GavriI, cp. cii., . 433-439.
55
Conform aceslei rnduieIi, Logodna se svrele du Ulrenie (inainle de Lilurghie), iar Cununia e combinal cu
Lilurghia. La sfril mirii se imrlesc cu SfinleIe Taine inainlea luluror ceIorIaI(i mireni. Amnunle vezi Ia Ir. V.
GavriI, cp. cii., . 433-439.
15
3. RnduiaIa de aslzi revede ca inlr-a ola zi du Cununie mirii s vin iari Ia
iseric, enlru a Ii se cili o rugciune seciaI. Dei s-au fcul numeroase secuIa(ii
rivind sensuI i rosluI aceslei rugciuni
56
, du con(inuluI rugciunii rinciaIe (eIe
fiind 2 in lolaI) vedem c rnduiaIa are ca sco dezIegarea miriIor de a se imrli cu
SfinleIe Taine. Se are c aceasl dezIegare ii are originea inc in erioada cnd crelinii
se imrleau reIaliv des i, binein(eIes, reseclau loale reguIiIe duhovniceli, incIusiv
osluI con|ugaI in ziIeIe de miercuri, vineri i duminic. In cazuI acesla ins, iserica,
resuunnd neinfrnarea, inlr-un feI scuzabiI, a miriIor in reIa(iiIe sexuaIe (in ziIeIe de
osl) e arcursuI rimei slmni de du Cununie, nu-i orele nici in acesl caz de Ia
Sfnla Imrlanie, ci Ie d dezIegare sre aceasla, avndu-se in vedere c de acum
inainle, mirii vor resecla loale rnduieIiIe, iar in caz c nu Ie vor resecla, robIema nu
se va mai rezoIva rin iconomie ca aici, ci Ia Taina Mrlurisirii.
57
4. TrebnicuI (MoIilfeInicuI) rusesc a inlrodus in SIu|ba Cununiei, inainle de
,binecuvnlarea mare, cle 2 inlrebri enlru fiecare mire: rima !aca sc insccsc !c
|unatcic, !in !ragcsic i cu nciarrc sinccra, iar a doua !aca jin acc| ncncni} nu au |cganni
cu a|icincta. RsunsuI Ia acesle inlrebri esle vzul ca o fgduin( sau |urmnl in fa(a
Iui Dumnezeu. Dei acesl adaos nu are a fi o greeaI, ci, mai degrab, o incercare de a-i
resonsabiIiza e miri in fa(a Iui Dumnezeu enlru asuI e care-I fac imreun, lrebuie
s men(ionm c inlroducerea unor aslfeI de inlrebri nu esle deIoc molival i, du
rerea noaslr, eIe ar fi ulul a|unge aici din: a) riluI Ialin aI Tainei Nun(ii
58
, b)
ceremonia civiI a csloriei
59
, c) incercarea de a face o anaIogie cu inlrebriIe i voluriIe
56
Unii au crezul c abia aceasl rugciune Ie ermile miriIor imreunarea lrueasc i c aceasl slmn dinlre
Cununie i ,Rugciunea din a ola zi ar fi o erioad de incercare i ,dovad a faluIui c ei s-au csloril nu doar
enlru imreunare lrueasc. Ideea esle mai muIl decl deIasal i Iisil de orice lemei leoIogic sau Iogic. Mai sunl
i unii care numesc acesle rugciuni ,de dezIegare a Cununiei. Aminlim c ea se oale numi ceI muIl ,de dezIegare a
cununiiIor, adic a cununiIor de fIori e care, in anumile Iocuri i limuri, mirii Ie urlau e ca lim de o
slmn, du care venea Ia biseric i reoluI desIelea acesle cununi. Acum ins cununiiIe sunl ridicale de e
caeleIe miriIor chiar in cadruI sIu|bei Cununiei, iar foIosirea aceslei exresii de ,dezIegare a Cununiei lrebuie scoas
in generaI din uz, enlru c ea d nalere numai Ia secuIa(ii i inlerrelri greile.
57
In via(a con|ugaI, in loale ziIeIe i erioadeIe de osl, Ius (ceI u(in) o zi inainle i aIla du imrlire, so(ii
lrebuie s se ab(in de imreunarea lrueasc, iar incIcarea aceslei reguIi lrebuie mrlurisil Ia duhovnic. Ca i in
reguIa ab(inerii de Ia mncarea ,de duIce / frul, in anumile silua(ii mai seciaIe, duhovnicuI oale face anumile
ogorminle (innd conl de sfaluI Sf. A. IaveI I Cor. 7:5.
58
Avnd in vedere c acesle inlrebri au arul abia in sec. XVII, in TrebnicuI ,Ialinizal aI Iui Ielru MoviI, ulem
consider c i acesle inlrebri au fosl Iuale anume din riluI Ialin, unde se are c au arul muIle mai devreme i se
slreaz n aslzi.
59
Se lie c, inlr-o vreme, lol reo(ii erau cei care fceau i inregislrarea civiI i Cununia. In acesl caz, ei erau robabiI
obIiga(i s un aslfeI de inlrebri inlre Logodn i Cununie cnd avea Ioc inscrierea civiI. Observm chiar c eIe au
mai muIl cu roI |uridic, decl duhovnicesc.
16
de Ia cIugrie
60
. Accenlum ins faluI c, iserica UniversaI nu a sim(il niciodal
nevoia de a inlroduce in rnduiaIa Cununiei un aslfeI de Iegmnl (rin inlrebri sau
fgduin(e), locmai enlru c a recunoscul din loldeauna imorlan(a i necesilalea
IegmnluIui civiI, e care iserica doar iI ecelIuiele sre desvrire duhovniceasc.
Anume Ia ,csloria civiI (inscrierea Ia OficiuI Slrii CiviIe) se conslal dac vreunuI
dinlre miri nu esle de|a (sau inc) csloril i lol organeIe slalaIe sunl ceIe care (rin
diferile Iegi i acle normalive) ol reveni orice cslorie iIegaI, nedoril sau for(al.
Tocmai de aceea, all reguIamenleIe bisericeli, cl i ceIe slalaIe, obIig e svriloruI
SIu|ba Cununiei s verifice CerlificaluI de Cslorie, fr de care nu are dreluI s
svreasc Cununia.
61
4. A DOUA $I A TREIA NUNT
62
IrobIema canonic a divor(uriIor i recsloririIor esle exlrem de comIex i nu
inlr in reocuriIe sludiuIui de fa(. SinguruI Iucru e care lrebuie s-I men(ionm esle
faluI c, sre deosebire de romano-caloIici
63
, iserica Orlodox admile divor(uI
64
i,
imIicil, recslorirea mireniIor
65
(cf. I Corinleni 7: 8-9). Dei SlaluI nu Iimileaz numruI
csloriiIor civiIe, iserica Orlodox recunoale (rin iconomie), doar a doua i lreia
cslorie, nu i a alra.
66
In cazuI vduviei, du cuvnluI Sf. A. IaveI (I Corinleni 7:39), so(uI rmas in
via( esle Iiber s se recsloreasc, fr a avea nevoie de vreo arobare din arlea
SlaluIui sau a isericii. De obicei, recslorirea du vduvie nu se face decl ceI u(in Ia
un an du moarlea so(uIui decedal. In cazuI divor(uIui ins, enlru a doua sau a lreia
60
In sec. XVII, cnd CIugria nu mai era consideral ,Tain, iar Nunla da, nu ulea sIu|ba Cununiei s ar mai
u(in serioas i s nu aib nile formuIe care s se asemene cu ceIe de CIugrie (lransformal e nedrel inlr-o
,simI Ierurgie). Ioale de aceea, Ia acesle inlrebri, erceule uneori ca ,voluri, mirii rsund cu adresarea
,cinsiiic parinic (ca i Ia cIugrie).
61
Cf. ArlicoIuI 15, uncluI 7, din Icgca pritin! Cu|ic|c rc|igicasc i pari|c |cr ccnpcncnic, adolal de IarIamenluI
ReubIicii MoIdova in anuI 2007. De remarcal c loale cuIleIe reIigioase din ReubIica MoIdova sunl obIigale s
resecle acesle norme i chiar s-i modifice roriuI Slalul, in conformilale cu aceasl Iege organic a (rii.
62
In aceasl robIem am consuIlal arlicoIuI diaconuIui MihaiI }eIlov, Bncpccpa+uc, in H, +ox IX, . 725-727.
63
Acelia nu recunosc divor(uI, iar recslorirea o accel doar in cazuI vduviei, i binein(eIes cu un so( care: ori nu a
mai fosl csloril, ori esle i eI vduv.
64
inein(eIes, divor(uI esle admis numai enlru molive foarle seriose, care nu mai au soIu(ii de imcare. IreoluI
lrebuie s fac mai muIle incercri de imcare a so(iIor i s-i fac resonsabiIi in fa(a Iui Dumnezeu i unuI fa( de
aIluI, desre asuI e care vor s-I fac (adic divor(uI).
65
Am fcul aceasl recizare (,a mireniIor) locmai enlru c diaconiIor i reo(iIor de mir Ie esle inlerzis
recslorirea, fie i in cazuI vduviei. Dac lolui unuI dinlre acelia se recslorele, eI se deune aulomal din lreal.
66
Cf. CanonuI 4 aI Sf. VasiIe ceI Mare.
17
Cununie, e Ing rocedura civiI de divor(, esle nevoie i de aciu| !c !csjaccrc a
Cununici jrc|igicasc} din arlea ChiriarhuIui
67
, cu slabiIirea unei epltlmll
68
. Deci, in aslfeI
de silua(ii, reoluI nu oale svri a doua sau a lreia Cununie, decl du rezenlarea
ceIor 2 acle de divor(: din arlea SlaluIui i a isericii.
Referindu-ne i mai dearle Ia asecluI canonico-Iilurgic aI robIemei, lrebuie s
men(ionm c rnduiaIa enlru a doua i a lreia Nunl (aceeai du con(inul) a arul,
cum e i Iogic, mai lrziu decl SIu|ba rimei Nun(i. Se lie c Ia inceul iserica doar
loIera aslfeI de cslorii, dar nu Ie binecuvnla i chiar inlerzicea rezen(a cIericiIor Ia
aslfeI de nun(i locmai enlru a nu se subin(eIege recunoalerea Ior |Ia vaIoarea rimei
csloriij (cf. CanonuI 7 de Ia Neocezareea, anuI 315, Acesl Canon aslzi nu mai esle
vaIabiI, chiar dac nu a fosl anuIal oficiaI).
Necesilalea unei rnduieIi de binecuvnlare a Nun(ii a doua s-ar ulea dalora i
cazuriIor frecvenle de recsloriri, mai aIes Ia imra(ii izan(uIui din secoIeIe IX-X,
recum i ,imosibiIil(ii de a svri in aslfeI de silua(ii sIu|ba rimei Nun(i. IrobabiI,
in aceasl eoc, iserica, raclic s-a adalal din mers Ia cerin(eIe de binecuvnlare a
recsloririIor, in conlexluI rocesuIui inc nefinisal de generaIizare a CununiiIor
obinuile. De aceea oale, in rim faz, Irin(ii isericii ori inlerziceau Cununia enlru
cei ce se recsloresc (cf. CanonuI 2 aI Sf. Nichifor MrlurisiloruI), ori o accelau, dar
fr a une cununiiIe e caeleIe miriIor, ci doar e umeri (cf. Sf. Teodor SludiluI,
|pisic|c|c | i ||) sau chiar deIoc. Cu limuI ins, sIu|ba enlru a doua Cununie a fosl
unanim accelal i Iasal aIluri de sIu|ba rimei Cununii, uneori cu aceeai indica(ie:
de a nu une cununiiIe e ca, ci doar e umeri sau chiar deIoc.
67
ChiriarhuI lrebuie eI insui s sludieze cazuI sau, ceI u(in, s aib un raorl scris de Ia reoluI aroh de unde vine
cererea de desfacere a csloriei reIigioase. Desfacerea csloriei se face doar du consumarea luluror incercriIor de
a-i convinge s lriasc in conlinuare aa cum i-au Iual anga|amenluI, mai aIes dac so(ii in rag de divor( au i coii.
68
In urma conlroverseIor canonice rivind csloria a alra a imraluIui Leon aI VI-Iea IiIosofuI, in anii 912-913, Ia
ConslanlinooI, s-a (inul un Sinod care a emis un Tomos (abia in anuI 920), cu reguIi recise rivind recslorirea i
eilimiiIe care se dau in cazuI aceslora. Durala aceslor eilimii urmeaz reguIiIor mai vechi, in seciaI ceIor aIe Sf.
VasiIe ceI Mare. Conform aceslui Tomos, casaicria a !cua csic pcrnisa !car in cazu| ncrii sau !ispariici jara tcsic a unui
!inirc sci, !ar nu ccnita|caza cu prina casaicric. Casaicria a ircia csic acccpiaia cu urnaicarc|c ccn!iii. !aca cc| cc trca sa sc
casaicrcasca a ircia cara arc 30 !c ani i nu arc ccpii c| csic cprii !c |a inpariairc pc 3 ani, iar !aca arc ccpii pc 4 ani, atn!
!upa accca !rcpiu| !c a sc inpariai !car !c 3 cri pc an, !aca insa cc| cc trca sa sc casaicrcasca a ircia cara arc 40 !c ani i nu arc
ccpii c| sc cprcic pc 4 ani !c |a inpariairc, iar !upa accca sc inpariacic !car |a Paii, cc| carc arc pcsic 40 !c ani i arc i
ccpii, nu sc pcaic casaicri a ircia cara . Din cale, in rezenl nu se resecl nici acesle reguIi, chiar dac e alunci eIe era
vzule ca desluI de IiberaIe. (Vezi arlicoIuI diaconuIui MihaiI }eIlov, Bncpccpa+uc, in H, voI 9, . 725-726.)
18
In rezenl, in MoIilfeInic, SIu|ba ceIei de a doua Cununii esle asemnloare cu
rima, cu urmloareIe deosebiri:
IcleniiIe sunl rescurlale i uor modificare
69
,
IrimeIe 2 rugciuni din SIu|ba Cununiei sunl diferile de ceIe aIe rimei
Cununii i au mai muIl un caracler enilen(iaI,
Imrlirea nu se oale face (chiar dac s-ar dori), cci se amn din cauza
eilimiei.
Ie Ing SIu|ba rimei i ceIei de a doua Cununii ambeIe cu rnduiaI de|a
slabiIil in iseric, s-a raclical, enlru silua(ii de exce(ie, i o 5!u|b spccia! dc
Cununic a cc!nr vrstnici (esle 45 de ani), care au lril mai muI(i ani cslori(i civiI,
nefiind ins cununa(i in iseric. In aslfeI de silua(ii, chiar dac esle vorba de rima
Cununie, reoluI va excIude din Iclenia Mare cererea ce se refer Ia naicrca !c prunci i
rimeIe 2 rugciuni aIe Cununiei (oricum arule mai lrziu) care au reonderenl
aceiai lemalic, desre pcrpciuarca ncanu|ui i a naicrii !c ccpii. In resl, sIu|ba rmne
neschimbal.
Trebuie men(ional faluI c aslfeI de sIu|be ,se imun mai aIes ornind de Ia
ideea c un brbal i o femeie, chiar dac sunl cslori(i civiI i sunl fideIi unuI fa( de
aIluI (!), dar dac nu sunl i cununa(i, lriesc in desfrnare. O aslfeI de idee s-a acredilal
mai aIes in uIlimiIe secoIe, daloril IidaIionuIui (sfriluI sec. XVIII) i a aIlor cr(i de
drel bisericesc sau indrelare de sovedanie. Mai muIl decl all, iserica ii indeamn
foarle insislenl s se cunune, fie i mai lrziu, iar dac nu o fac, ii orele i Ia
imrlire i ii canonisele desluI de asru.
inein(eIes, obIigalivilalea Cununiei esle i va rmne un ideaI generaI
recomandabiI, dar eI nu lrebuie fcul doar in virlulea unei lradi(ii, ci lrebuie e deIin
conlienlizal i Iiber asumal de ambii miri, all ca acl in sine, cl i ca resonsabiIil(i ce
rezuIl din acesl acl.
Ie de aIl arle, aa cum am arlal i in arlea isloric a sludiuIui, un cuIu care
esle csloril civiI (ceea ce de|a nu esle concubina|), nu oale fi invinuil de aduIler.
69
Nu esle omenil nici chiriarhuI Ia Iclenie, lransformnd (arc) sIu|ba inlr-o simI Ierurgie.
19
Ividenl, aceasl robIem nu se une in (riIe sau regiuniIe unde loale famiIiiIe
obIigaloriu se cunun ceea ce e foarle bine i IudabiI (mai aIes dac Cununia e fcul
conlienl), dar se une foarle acul acoIo unde exisl foarle muIle cuIuri necununale: fie
din cauza rigoanei comunisle care a avul Ioc (in sciaI in fosluI sa(iu sovielic), fie din
cauza c unuI dinlre so(i esle aleu sau de aIl reIigie/confesiune. Tocmai de aceea,
ornind de Ia acesle considerenle islorice, dar mai aIes de Ia ceIe asloraIe i misionare,
MareIe Sobor Arhieresc aI isericii Ruse, in |un!ancnic|c Ccnccpici sccia|c (din anuI 2000)
recunoale, rin iconomie, vaIabiIilalea csloriei civiIe, chiar i in Iisa ceIei bisericeli,
dac aceasla nu s-a ulul svri din molive obieclive. Acesl documenl, Ius aIluI din
1998 deslinal duhovniciIor, aral cIar c inso(irea ceIor cslori(i civiI, dar necununa(i, nu
esle aduIler, i mai aIes in cazuI in care unuI dinlre so(i se oune Cununiei, ceIuiIaIl i se
d voie s se imrleasc, fr vreo eilimie seciaI.
Reelm c in acesl caz esle vorba de iconomie i nu de o reguI a isericii. Aceasl
exce(ie, des inlInil mai aIes in Rusia, dar e aIocuri i in ReubIica MoIdova, esle
vaIabiI doar in condi(ii seciaIe bine cunoscule de duhovnic.
In mod normaI, reguIiIe canonice aIe isericii Orlodoxe obIig mirii orlodoci s se
cunune in iseric de clre reol, fr ca aceasl Cununie s surime rocedura civiI de
cslorie, i ea foarle imorlanl.
5. TIMPUL 5VAR$IRII 5LUBEI CUNUNIEI
Sre deosebire de aIle rnduieIi aIe isericii, Cununia nu se oale svri in orice zi
a anuIui, exislnd nile ziIe i erioade seciaIe din an in care svrirea ei esle calegoric
inlerzis. inein(eIes, svrirea Cununiei in acesle ziIe nu o face nevaIid, dar rerezinl
o necinslire a ziIeIor de osl sau srbloare ceea ce oale alrage du sine edesirea
adminislraliv a reoluIui, dar i o edeas divin asura luluror ceIor imIica(i.
In rimuI rnd lrebuie s men(ionm c esle inlerzis svrirea Cununiei in limuI
no(ii, enlru c Nunla lrebuie s fie un acl ubIic fcul obIigaloriu in rezen(a
marloriIor roIuI acesla fiind indeIinil in seciaI de clre nai
70
. Irin urmare, Cununia
70
Dei roIuI naiIor de Ia Cununie esle mai mic decl aI nauIui de olez, lolui, iserica recomand ca mirii s-i
aIeag ca nai o famiIie de buni crelini orlodoci, mai mari ca vrsl decl ei, care ar ulea s-i a|ule linerii cslori(i
nu doar in robIemeIe Ior maleriaIe, ci in rimuI rnd ceIe duhovniceli i famiIiaIe, fr s se subsliluie in feIuI acesla
20
esle bine s fie fcul ziua, imedial du Lilurghie sau chiar inainle, sau in limuI
acesleia, dac mirii doresc s se imrleasc. inein(eIes, in silua(ii de rzboi sau
ersecu(ie, se ingduia svrirea Cununiei i e lim noale i chiar in absen(a
marloriIor, singuruI marlor (vzul) fiind insui reoluI.
Revenind Ia robIema ziIeIor de svrire a Cununiei, lrebuie s men(ionm c
iserica a recomandal enlru aceasla, in seciaI, ziua !c !uninica. Cununia se oale ins
svri i in aIle ziIe de esle slmn din cursuI anuIui, cu anumile exce(ii.
ZiIeIe in care nu se admile svrirea cununiiIor sunl urmloareIe:
CeIe alru osluri de esle an,
ZiIeIe de osl din limuI slmnii
71
,
Slmna Luminal i erioada dinlre Crciun i oboleaz,
Slmna rnzei, incend cu Duminica LsaluIui sec de carne (incIusiv),
IrazniceIe imrleli de esle an i a|unuI aceslora
72
,
Tierea CauIui Sf. Ioan olezloruI (29 augusl),
In ziua hramuIui isericii din comunilalea resecliv.
In generaI, iserica nu vorbele desre cazuri exce(ionaIe sau de urgen( in
svrirea Cununiei, de aceea nu lrebuie admise incIcri aIe reguIii rivind ziIeIe orile
de svrire a aceslei sIu|be de binecuvnlarea a Nun(ii.
73
duhovnicuIui. Insi inslilu(ia ,naiIor de cununie rovine de Ia obiceiuI vechi de a aIege nile ,marlori de onoare
(de obicei, din arlea mireIui) care s-i a|ule e lineri in via(, aIluri de rin(ii Ior lrueli i duhovniceli. Ruii i
aslzi numesc naii de cununie csuccnc.u, adic naricri. Mai men(ionm c nu esle obIigaloriu ca naii de cununie s
devin i naii de bolez ai coiiIor aceIor lineri, aa cum se raclic in asarabia. De asemenea, nu esle normaI ca Ia
Cununie sau Ia olez, s fie Iua(i mai muI(i nai obicei de asemenea inlInil in asarabia i ucovina.
71
inein(eIes, aici ne referim Ia ziIeIe de micrcuri i vincri numai c, unii in(eIeg aici insei ziIeIe de osl, iar aI(ii (in
seciaI ruii) a|unuI aceslora. Logic ar fi ca in ziIeIe aslronomice de miercuri i vineri (adic de Ia ora 00.00 n Ia
24.00) s nu svreasc Cununia enlru c exacl in acesl inlervaI (inem i osluI aIimenlar, iar ceremonia de Cununie
esle aroae obIigaloriu secundal de mas i veseIie care nu se ol svri inlr-o zi de osl. Ruii ins, negIi|nd
arc robIema mesei, merg e ideea c imreunarea lrueasc a so(iIor ce se cunun va avea Ioc (ceI mai robabiI)
du miezuI no(ii i de aceea inlerzic CununiiIe in ziIeIe de mar(i i |oi (adic sprc miercuri i sprc vineri), dar Ie
accel in ziIeIe de miercuri i vineri (adic sprc |oi i sprc smbl). Considerm c aceasl robIem desluI de deIical
meril s fie disculal ceI u(in inlr-un sinod IocaI din asarabia, unde se inlInesc, iar uneori chiar se confrunl, dou
lradi(ii leoIogice (rus i romn) care se deosebesc in aceasl robIem.
72
Iornind de Ia ideea de a cinsli sfin(enia srbloriIor i a ziIeIor de duminic, Biscrica intcrzicc svrirca
Cununii!nr n a|unu! Praznicc!nr mprtcti, prccum i n zi!c!c dc smbt.
73
In cazuI Cununiei ersoaneIor care sunl de mai muIl lim cslori(i civiI i care nu fac Ia Cununie nici mas
ceremoniaI i nici nu se avnl sre reIa(ii lrueli chiar in acea zi, se une lolui inlrebarea dac esle all de ,grav
incIcarea ziIeIor de osl in svrirea Tainei. IrobIema de fal aare alunci cnd unuI dinlre so(i esle boInav sau
lrebuie s Iece inlr-o deIasare de dural, iar aceI cuIu, uneori mai muIl din fric, vrea s fie cununal ,de urgen(.