Desen Topografic

1.
GENERALITI

Spre deosebire de celelalte desene tehnice, desenul topografic se execut n bun parte
cu mna liber, iar mijloacele de reprezentare presupun o selectare din punctul de
vedere al preciziei si al aspectului lor estetic, care poate afecta calitatea desenului.
De asemenea ca utilizare desenul topografic serveste unor numeroase si diferite
sectoare ale produc|iei sau cercetrii stiin|ifice. Aceasta impune ca elementele
caracteristice ale teritoriului reprezentat s difere. De asemenea difer si scara la care
se execut desenele, precum si modul lor de prezentare.
Planul topografic este reprezentarea grafic conven|ional a unei suprafe|e de teren mai
restrnse, care se ntocmeste la scri mai mari sau egale cu 1:10000, unde proiectarea
punctelor de pe suprafa|a terestr se face ortogonal, iar efectul de curbur al
Pmntului se neglijeaz. Pe planurile topografice ntocmite la scrile: 1:500; 1:1000;
1:2000; 1:5000 si 1:10000 se reprezint n mod fidel forma geometric si dimensiunile
elementelor de planimetrie, precum si relieful terenului.
Harta topografic este reprezentarea grafic conven|ional a unei suprafe|e terestre
mari, care |ine seama de forma curb a Pmntului, pe baza folosirii unei proiec|ii
cartografice. Din punct de vedere al con|inutului, hr|ile topografice redau n mod
generalizat detaliile planimetrice si nivelitice ale suprafe|ei topografice, prin diferite
semne conven|ionale. Hr|ile se ntocmesc la scri mai mici de 1:20 000. Se
men|ioneaz c numrul scrilor folosite pentru reprezentarea unei por|iuni din
suprafa|a terestr poate fi nelimitat, dar dintre acestea se utilizeaz numai scrile de
baz: 1:25000; 1:50000; 1:100000; 1:200000: 1:500000 si 1:1000000 la care se adug
si planurile directoare militare, la scara 1: 20000.
n func|ie de scara de reprezentare si de modul de ntocmire, desenele topografice
poart denumirea de planuri sau de hr|i.
Planurile topografice necesare elaborrii documenta|iei tehnice pentru investi|iile
industriale sunt:
n cadrul elaborrii studiului tehnico-economic, pentru justificarea
amplasamentului propus: planul teritoriului localit|ii la scara 1:10000 sau
1:5000 ; planul topografic pentru variantele de amplasament la scara 1:2000 -
1: 500 ;
la elaborarea proiectului de ansamblu al investi|iei, la capitolul planul
general sunt necesare: schi|a regiunii geografice la scara 1:50 000 - 1: 5000
pentru indicarea amplasamentului general al investi|iei; planul de situa|ie al
ntreprinderii cu regiunea nconjurtoare, la scara 1:5000 - 1:1000,
con|innd localit|ile nvecinate, ntreprinderile sau unit|ile existente,
cursurile de ap cu bornele cadastrului de ap, cile ferate, drumurile, re|elele
edilitare etc.; planul topografic al ntreprinderii sau unit|ii proiectate, la scara
1:1 000 sau 1:500, pentru variantele studiate, con|innd curbele de nivel cu
echidistan|a corespunztoare scrii, cile ferate etc.; planul topografic al
ntreprinderii sau unit|ii proiectate la scara 1:500 - 1:200, limitat la zona
variantei propuse, con|innd curbe de nivel la echidistan|e corespunztoare
scrii si limitele propriet|ilor cu indicarea proprietarilor; planul general de
trasare la scara 1:1000 1:500, completat cu re|eaua de construc|ii
aleas n func|ie de amplasarea investi|iei, repere pentru urmrirea tasrilor si
date necesare trasrilor (unghiuri, lungimi, cote etc. j; planul topografic la
scara 1:1000 - 1:500, pentru cile de comunica|ii exterioare (ci ferate,
drumuri) ; planul topografic la scara 1:2000 - 1:1000, pentru re|ele electrice,
funiculare etc.;
la elaborarea proiectelor de execu|ie pe obiecte, pentru amplasament sunt
necesare : planul topografic al zonei de amplasare a investi|iei la scara 1:500 -
1:200 ; planul topografic al zonei cilor de comunica|ii, re|ele electrice,
funiculare etc. la scara 1:1000 - 1:500; planul general de trasare la scara 1:1000
- 1:500 ; schi|a de trasare la scara 1:200 cu completarea re|elei de construc|ii
din planul general de trasare si cu datele necesare de trasare a obiectului;
profile transversale ale incintei si ale cilor de comunica|ie exterioare si
interioare, la scara 1:100, pentru lungimi si pentru cote; profile longitudinale la
scara 1:1000 - 1:100. La elaborarea acestor proiecte se utilizeaz n msur tot
mai mare material fotogrammetrie (fotograme, fotoplanuri, planuri restituite).
Nomenclatura hr|ilor si planurilor topografice, lucrrile topografice care se execut n
prezent pentru nevoile proiectrii, sistematizrii si investi|iilor sunt legate de re|eaua de
sprijin de stat (geodezic) ; exist deci un sistem unic de referin| att plani-metric (un
singur sistem de proiec|ie) ct si altimetric.
Pentru o identificare operativ a planurilor, acestea se completeaz n mod obligatoriu
cu o serie de date si anume:
nomenclatura planurilor vecine, la care se racordeaz planul topografic;
notarea coordonatelor X si Y la caroiaj pe latura Sud si Est;
denumirea si numrul planului (serie, simbol etc.);
nomenclatura planului conform graficului de racordare;
scara si echidistan|a;
sistemul de referin| (coordonate X, Y, proiec|ie, cot) ;
executan|ii lucrrii;
ini|ialele unit|ii executante ;
data executrii planului;
legenda pentru anumite semne conven|ionale special aplicate ;
observa|ii asupra planului topografic, n cazul cnd de exemplu se face o
reambulare, completare etc.
Planurile topografice, prin detaliile planimetrice pe care le con|in, ilustreaz realit|ile
de pe teren la un moment dat si sunt valabile pentru o perioad de timp limitat,
deoarece ritmul executrii construc|iilor schimb foarte repede conFig.|ia terenului.
Din aceast cauz apare necesitatea ca planurile topografice s fie actualizate periodic
(reambulate), prin operarea schimbrilor survenite. Cnd modificrile nsumeaz mai
pu|in de 2/3 din suprafa|a planului existent acestea se execut pe planul vechi; n
caz c depsesc 2/3 din datele acestuia, planul se redacteaz din nou. De asemenea
re|eaua de sprijin planimetric si nivelitic trebuie refcut sau verificat.

Fig. 1.1. Formatul planurilor topografice avnd la baz proiecia Gauss.
Foile si planurile topografice la scrile 1:2 000, 1:1000 si 1:500 sunt limitate de linii
ale sistemului de coordonate rectangulare Gauss-Kruger pe fuse de 3. Cadrul este de
form ptrat cu latura de 500 mm (Fig. 1.1.).
Nomenclatura planurilor topografice la scrile 1:2000, 1:1000 si 1:500 se formeaz
prin coordonatele rectangulare ale col|ului de sud-vest al cadrului planului dat, cu
indicarea n parantez a nomenclaturii hr|ii topografice la scara 1:5000 n care se
cuprinde planul respectiv.
Caroiajul rectangular al planurilor topografice la aceste scri se traseaz pe tot
cuprinsul planului, la intervale de 100 mm.

Fig. 1.2.Caroiajul rectangular al planurilor topografice
1:1000
484228
100.00mm
1:500
1:100
5
0
.
0
0
m
m
50.00mm
2
5
.
0
0
m
m
25.00mm
1:1000
1
0
0
.
0
0
m
m
2
0
4
7
9
2
484128
2
0
5
0
9
2
2
0
4
9
9
2
2
0
4
7
9
2
484228
484128
484228
484128
484228
484128
2
0
4
8
9
2
2
0
4
8
9
2
2
0
4
9
9
2
484228
2
0
5
0
9
2
1:500
1:100
Dimensiunile planurilor topografice, la aceleasi scri, avnd la baz un sistem local de
coordonate sunt planului (cnd caroiajul este oblic fa| de chenar) se deseneaz sgeata
care indic nordul (aceasta este paralel cu caroiajul) pentru evitarea unor eventuale
confuzii (Fig. 3). Pentru planurile topografice pe benzi, racordarea planurilor si
formatul acestora este creat pentru fiecare lucrare n parte si se utilizeaz cnd planul
se desfsoar mai mult pe una din axele de coordonate cum ar fi planurile pentru
proiectarea de drumuri, conducte etc.conform STAS 157. Aceste planuri se
orienteaz astfel ca lucrarea s poat fi cuprins ntr-un format ct mai redus. Caroiajul
rectangular se orienteaz dup direc|iile punctelor cardinale (avnd liniile paralele
sau nclinate fa| de chenar), intervalele de cte 100 mm corespunznd deci cu valorile
indicate si la planurile n sistemul proiec|iei Gauss.

Fig. 1.3. Plan topografic cu sistem local de coordonate

2. NTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE. SEMNE
CONVENIONALE "TOPOGRAFICE"

Redactarea planurilor topografice difer n func|ie de felul msurtorilor, de re|eaua
cartografic (sistemul de proiec|ie), de scara la care se ntocmesc si de destina|ia lor.
Succesiunea opera|iunilor de realizare a planurilor, avnd la baz sisteme locale de
coordonate, este urmtoarea:
opera|iunile de ntocmire a originalului de teren care cuprind : stabilirea
scrii si a formatului;
pregtirea hrtiei de desen; trasarea axelor de coordonate ; raportarea
punctelor;
opera|iunile de cartografiere sau de nnegrire a planurilor si de
cartografiere a elementelor planimetrice si de nivelment care cuprind:
balustrarea punctelor; scrierea numerelor de ordine si a cotelor punctelor;
trasarea limitelor obiectelor (detaliilor) si suprafe|elor (legarea punctelor);
alegerea si aplicarea semnelor conven|ionale (cartografierea elementelor
planimetrice); reprezentarea reliefului; executarea inscrip|iilor (cartogra-
fierea scrierilor, a cadrului rectangular, geografic, ornamental);
colorarea.
ntocmirea planului de teren (originalul). Pentru executarea acestor opera|ii snt
necesare o serie de instrumente utilizate n general n desenul tehnic, precum si unele
instrumente sau aparate speciale, de o construc|ie mai mult sau mai pu|in preten|ioas,
n func|ie de precizia cerut lucrrii. coordonatograful rectangular, coordonatograful
polar, raportoarele de precizie, masinile de cartografiere etc.
Scara planurilor se alege conform STAS 259, n func|ie de mrimea terenului, de
mul|imea detaliilor si de scopul lucrrii pentru care se ntocmeste planul. Formatul se
alege astfel nct suprafa|a de reprezentat s ncap n ntregime pe o foaie de format
obisnuit sau mrit, sau pe mai multe foi de acelasi format (STAS 157). Se prefer
formatele usor de utilizat (de exemplu A2, Al). Originalul de teren (minuta
topografic), se execut pe hrtie alb de desen sau pe hrtie milimetric. n primul
caz, opera|iunile de cartografiere se pot face pe acest desen, acesta devenind astfel un
original, n caz contrar, se copiaz minuta pe calc de pe hrtia alb de desen sau de pe
hrtia milimetric si acest desen pe calc devine originalul. De regul minuta se
ntocmeste n creion de ctre operatorul topograf si va fi apoi cartografiat n tus sau
copiat n tus pe calc. Coala de hrtie se fixeaz pe planseta de desen prin prindere cu
piuneze sau prin lipire, acest din urm caz fiind indicat atunci cnd planul se
cartografiaz.
Astfel, liniile n desenul topografic se trag ct mai sub|iri (0,1 - 0,2 mm), pentru a
permite reprezentarea pe plan a unui numr ct mai mare de obiecte. Distan|a minim
ntre dou linii trebuie s fie de 0,2 mm pentru a putea fi percepute n mod distinct.
Aceast distan| reprezint distan|a minim admis ntre semnele conven|ionale sau
orice alte reprezentri de pe planurile topografice. Cnd planul urmeaz a fi cartografiat
de ctre un cartograf, operatorul de teren trebuie s execute n creion o parte din
cartografiere si anume unirea n creion a punctelor, semne conven|ionale, nscrierea
cotelor punctelor.
Numerele punctelor se scriu cu litere standardizate (STAS 18671) cu caractere
avnd nl|imea de 2,5 (2,0) mm pentru detalii, sau 3 mm pentru punctele de sprijin.
Scrierea pentru elementele principale ale terenului, numerotri topografice etc. se face
de exemplu cu caractere de 5 mm, iar a celor mai pu|in importante cu caractere de 4
mm; unele denumiri (mai importante) se scriu cu nl|imea de 6, 8, 10 sau 12 mm (cu
majuscule). Scrierea cartografic are rolul de a completa desenul topografic cu
explica|iile necesare. Scrierea cartografic nu se limiteaz la scrierea indicat n STAS
18671, ci cuprinde si alte categorii de scrieri utilizate mai cu seam la hr|ile si
planurile care se ntocmesc prin prelucrarea planurilor originale de teren.
Scrierea desenelor topografice care cuprind centre populate, elemente hidrografice,
orografice, diviziuni administrative etc. se face conform Normativului C. 100
69.
Semnul conventional este o figur geometric, cu form si mrime stabilit n mod
conventional, care urmreste s sugereze imaginea si natura unui obiect sau detaliu
topografic.
Unele detali topografice se pot transpune la scar, prin desenarea conturului lor, n
interior scriindu-se semnul conventional.
Mrimea si formele semnelor conventionale sunt standardizate si cuprinse n Atlasul
de semne conventionale.
Semnele conventionale sunt grupate n 7 categorii:
baza geodezic: cu punctele de triangulatie, poligonometrice, de intersectie si
de nivelment;
detalii din interiorul localittilor: reteaua stradal, spatii verzi, constructii
industriale agricole, social- culturale si civile, cvartale, elemente topografice;
instalatii: fabrici, cosuri, uzine, sonde, centrale, silozuri;
conducte, retele, mprejmuiri si limite: conducte de gaz, ap, gaze naturale,
petrol, retele elctrice, telefonice, mprejmuiri de zid, garduri metalice, de lemn,
de beton, de srm, frontiere si limite administrative;
retele de comunicatie: ci ferate cu constructii auxiliare, reteaua de drumuri si
autostrzi, sosele, drumuri, poteci;
hidrografia si constructiile hidrotehnice: zvoare, fntni, ape curgtoare, diguri,
baraje, poduri, podete. Se reprezint pe planuri cu culoarea albastr;
relieful, n general reprezentat prin curbe de nivel de culoare sepia si puncte
colorate. Prin semne conventionale se reprezint urmtoarele detalii: rupturi de
teren, terase, rpe, viroage, ravene, alunecri de teren, grohotisuri, prpstii.
Semnele conventionale folosite pentru realizarea hrtilor si a planurilor topografice
sunt date de Atlase de semne conventionale, avnd caracter de standarde
n situatiile n care pe hrti se folosesc semne nestandardizate, semnificatia lor trebuie
explicat printr-o legend.
Acelasi obiect poate fi reprezentat diferit pe un plan sau pe o hart, n functie de scara
aleas a planului sau a hrtii.
Exist mai multe tipuri de semne conventionale, dintre care amintim:
semne conventionale care nu reprezint obiectl la scar (aceste tipuri de semne
au dimensiuni fixe, specificate n altlas):
semne pentru puncte geodezice;
semne pentru podete;
semne pentru unele cldiri:
o semne cu dimensiuni fixe- pentru cldiri ce nu pot fi
reprezentate la scar;
o semne pentru reprezentarea la scar a cldirii;
semne conventionale care reprezint obiectul din teren la scara planului sau a
hrtii:
parcele din teren;
cldri;
drumuri ce depsesc o anumit ltime;
semne conventionale de umplutur:
vegetatie: vie, livad, psune;
tipuri de sol: pietros, nisipos.
Plasarea semnelor conventionale pe planuri sau hrti se face dup urmtoarele criterii:
1. pozitia real a elementelor din teren trebuie s corespund cu centrul semnului
conventional de tip geometric: cerc, ptrat, triunghi:
2. orientarea semnelor conventionale va fi:
paralel cu latura planului pentru: puncte baz, cosuri, statii radio- TV,
statii meteorologice, monumente, etc.;
conform cu orientarea real a elementelor de pe teren: cldiri, stadioane,
terenuri de sport, etc.;
paralel cu latura cea mai lung a reprezentrii: sere, livezi;
3. axul semnului conventional trebuie s corespund cu axul elementului
topografic: ci ferate, drumuri, poduri, diguri, baraje;
4. distanta minim ntre dou semne conventionale s fie de 0,5mm.
Exist o mare varietate de detalii si deci o mare varietate de semne conven|ionale, ceea
ce a dus la posibilitatea clasificrii acestora n mai multe grupe:
Puncte caracteristice

puncte astronomice la sol si pe movile;178,0 si 173,0 =
cota; +15 = nl|imea movilei n m;

puncte geodezice; 1-la sol; 2-pe movile; 3-pe biserici;

puncte geodezice; 4-pe cldiri; 5-pe cldiri proeminente;

puncte topografice; 1-la sol; 2-pe movile; 3-pe biserici;

puncte topografice; 4-pe cldiri; 5-pe cldiri proeminente;
6-pe cosuri;

puncte de nivelment; 167,75 = cota n m;

puncte cotate n metri situate deasupra nivelului mrii; 1-pe
nl|imi dominante; 2-pe alte forme de teren;

Relief

curbe de nivel principale (cele groase), normale (cele
sub|iri) si valorile lor;

movile si gropi care nu pot fi reprezentate prin curbe de
nivel; 1-nu se pot reprezenta la scara hr|ii; 2-se pot
reprezenta la scara hr|ii; +5 nl|imea movilei n m; -5
adncimea gropii n m;

1-suprafe|e cu ondula|ii mici; 2-sprncene;

ridicturi n terenuri nisipoase

1-pietre izolate; 2-ngrmdiri de pietre; 3-col|i de stnc;
+5 nl|imea pietrei sau a stncii n m;

gropi n terenuri nisipoase;

1-zone stncoase; 2-intrri n pesteri, grote; 5-3 l|imea si
nl|imea intrrii n m; 150-lungimea pesterii n m;

alunecri de teren;

rupturi de teren, terase, rpe; -5, -8 adncimea n m;

viroage; 1-se pot reprezenta la scara hr|ii; -2,5
adncimea n metri; 2-nu se pot reprezenta la scara hr|ii;
4 l|imea n m, -2,5 adncimea n m;

1-suprafe|e nisipoase; 2-suprafe|e nisipoase cu pietre;

suprafe|e cu crpturi

halde (conuri de zgur, steril) si exploatri la suprafa|;
ptr. = piatr; crb. = crbune; +10 nl|imea haldei n m; -
10 adncimea exploatrii n m; 1-nu se pot reprezenta la
scara hr|ii; 2-se pot reprezenta la scara hr|ii;
Hidrografie

faruri; 1-pe construc|ii n form de turn; 2-
plutitoare; 3-balize plutitoare;

1-izvoare amenajate; min. = mineral; 2-pu|uri
pentru captarea apei; 3-fntni fr cumpn; 4-
fntni cu cumpn; 8 m adncimea pn la
suprafa|a apei;

1-fntni arteziene; 2 si 3-rezervoare, bazine,
instala|ii pentru purificarea apei, descoperite si
acoperite

ruri, praie cu maluri abrupte neamenajate si
amenajate; -1,7 si -5 adncimea malului n m;

sta|ii, posturi hidrometrice; 182,5 cota la captul
mirei; (4,50) grada|ia la care s-a determinat cota;
181,5 cota nivelului mediu al apei n m;

ruri, praie canalizate cu diguri neconsolidate;

canale de iriga|ie, desecri cu maluri neconsolidate;
20 l|imea n m; -3,0 adncimea n m

canale de iriga|ie; desecri cu maluri consolidate

diguri de-a lungul apelor reprezentate cu dou linii;

vaduri la apele reprezentate cu o linie;

linii de mal invariabile;

albiile lacurilor, rurilor sau praielor secate;

maluri abrupte; 1-fr plaj; 2-cu plaj; -3,0
adncimea malului n m;

maluri consolidate; 1-cu piatr, beton; 2-cu fascine;
3-rupturi de maluri consolidate;

valuri de mal de plaj care nu se pot reprezenta la
scara hr|ii; +3,0 nl|imea valului n m;

diguri cu maluri neconsolidate si consolidate ce nu
se pot reprezenta la scara hr|ii; 4,0 l|imea
coronamentului n m; +3,0 nl|imea digului n m;

diguri cu maluri neconsolidate care se pot
reprezenta la scara hr|ii

diguri cu maluri consolidate care se pot
reprezenta la scara hr|ii; 12,7 l|imea
coronamentului n m; +5,3 nl|imea digului n m;

1-pietre la suprafa|a apei; 2-insule

zone inundabile;

lacuri; 3 adncimea apei n m;

ruri, praie, canale si date caracteristice; 0,2 viteza
de curgere a apei n m/s; 20 l|imea apei n m; 1,5P
adncimea ape si natura fundului (P = piatr);

1-ro|i pentru iriga|ii; 2-ecluze; 2 numrul camerelor
de ecluzare; 65-15 lungimea camerei de ecluzare si
l|imea por|ilor n m; -3,7 adncimea apei n m;

por|iuni subterane ale rurilor, praielor sau
canalelor reprezentate cu o linie;

baraje, stvilare; 1-necarosabile; 2-carosabile; pmt.
si P materialul de construc|ie; 50 lungimea n m; 8
l|imea pr|ii carosabile n m; 62,3 cota la partea
superioar n m; 54,5 cota la partea inferioar n m;

1-cascade, cataracte; -3 cderea de ap n m; 2-
locuri de ancorare, rade;

1-locuri de adunare a lemnului pentru plute; 2-cale
de construc|ie, lansare; 3-locuri de acostare, dane

Vegetaie i soluri

terenuri srate; 1-inaccesibile, greu accesibile; 2-
accesibile

terenuri umede; 1-cu iarb; 2-cu muschi; 3-cu stuf;

mlastini; 1-inaccesibile, greu accesibile; 2-accesibile; 2 si
0,6 adncimea n m;

pduri si linii de somiere; 5 l|imea liniei somierei n m;
17 si 20 numrul parchetelor; stj. = stejar, adic esen|a
copacilor; 18 nl|imea medie a copacilor n m; 0,30
diametrul mediu al copacilor n m; 5 distan|a medie ntre
copaci n m;

1-pduri care nu se pot reprezenta la scara hr|ii; 2-fsii
de pdure, perdele de protec|ie a cror l|ime nu se poate
reprezenta la scara hr|ii; 8 nl|imea medie a copacilor n
m;

pduri rare; stj. = esen|a copacilor;

grupuri de arbori; 1-care constituie repere de orientare; 2-
care nu constituie repere de orientare;

1-livezi, pepiniere de pomi fructiferi; 2-planta|ii diverse
(trandafiri, coacze, hamei, zmeur);

vii; 1-cu pomi; 2-fr pomi;

culturi de orez;

1-fne|e, ierburi nalte; 2-izlazuri, psuni;

pduri tiate cu lstris;

elemente liniare pe linii de somier

limite; 1-ale rezerva|iilor naturale si parcurilor na|ionale;
2-ale elementelor de vegeta|ie;

Elemente social-economice

cldiri fr cur|i

1-cldiri izolate cu cur|i; 2-cldiri proeminente

1-biserici, mnstiri; 2-capele; 3-
moschei;

1-cet|i, palate, castele, castre romane; 2-ruine de
cet|i, palate, castele, castre romane;

1-construc|ii fortificate; czm. = cazemat; 2-
construc|ii subterane; gj. = garaj;

strzi principale; 1-se pot reprezenta la scara
hr|ii; 2-nu se pot reprezenta la scara hr|ii;

strzi secundare;

por|iuni de strzi sau alei cu trepte;

treceri subterane;

cvartale cu cldiri peste dou etaje; 51 nl|imea
cldirii n m;

cvartale cu cldiri pn la dou etaje inclusiv; sc =
scoal;

cvartale cu construc|ii industriale; met. = metale
(fabric, uzin);

cvartale cu cldiri distruse;

fabrici; chim. = chimice; siderg. = siderurgie

1-fabric textile (nu se poate reprezenta la scara
hr|ii); 2-uzin electric (se poate reprezenta la
scara hr|ii);

cosuri de fabrici; 55 nl|imea cosului n m;

mori, motoare, gatere; 1-ac|ionate de vnt; 2-
ac|ionate de ap; 3-cuptoare de var, mangal

sonde de petrol, gaze; 1-cu turle; 2-fr turle;

1-depozite, rezervoare pentru petrol, gaze, ulei,
vin; 2-sta|ii pentru alimentare auto

mine; 1-n exploatare; 2-scoase din exploatare; Pb.
= plumb

exploatri la suprafa|; 1-de turb; 2-de sare;

1-aeroporturi, aerodromuri, hidroscale; 2-locuri de
aterizare, amerizare;

faruri pentru naviga|ia aerian; 1-izolate; 2-pe
cldiri;

1-transformatoare electrice; 2-sta|ii de
radioemisie, televiziune;

1-antene de radioemisie, relee de televiziune; 2-
oficii telegrafice, telefonice, radio-telegrafice; 3-
sta|ii meteo;

1-construc|ii n form de turn; silz. = siloz; 2-
cantoane forestiere; 3-cldiri cu folosin| divers;
stn. = stne;

1 si 2-sere; 3-prisci;

1-terenuri de sport; 2-stadioane;

1-monumente, statui; 2-troi|e, cruci, morminte

izolate; cimitire; 1-fr arbori; 2-cu arbori;

linii electrice; 1-pe stlpi de lemn; 2-pe stlpi
metalici sau de beton; 20 kv = tensiunea
curentului n kilova|i; 15 = nl|imea stlpilor n
m;

linii de transmisiuni;

conducte de gaze la suprafa| cu sta|ii de
compresiune;

conducte de gaze subterane sau sub ap;

conducte de petrol la suprafa| cu sta|ii de
pompare;

conducte de petrol subterane sau sub ap;

conducte de ap la suprafa| cu sta|ii de pompare;

conducte de ap subterane sau sub ap

jghiaburi; 1-pentru iriga|ii; +5,5 nl|imea
deasupra solului n m; 4 l|imea n m; -1,3
adncimea n m; 2-pentru coborrea lemnului si a
altor materiale

1-ziduri istorice; 18 nl|imea zidului n m; 2-
ziduri de piatr, crmid, ziduri de consolidare
si garduri metalice;

garduri; 1-vii; 2-de lemn sau srm;

valuri istorice; +3 nl|imea n m

limite de jude|e;

ci ferate cu ecartament normal; 1-duble
neelectificate; 2-duble electrificate;

ci ferate cu ecartament normal; 3-simple
neelectrificate; 4-simple electrificate;

ci ferate cu ecartament normal n construc|ie;

ci ferate cu ecartament ngust simple, duble
neelectrificate;

1-ci ferate trasate schematic; 2-tunele; 6-10
nl|imea si l|imea n m; 100 lungimea n m;

terasamente fr sine;

linii de tramvai;

funiculare, teleferice;

benzi transportoare permanente;

1-sta|ii de cale ferat; 2-halte; 3-cantoane;

1-puncte de oprire; 2-rampe;

por|iuni de ci ferate cu pante peste 2 %;

ci ferate pe rambleu si n debleu; +7 nl|imea
rambleului n m; -7 adncimea debleului n m;

anexe feroviare; 1-linii de triaj; 2-depouri;

anexe feroviare; 1-linii de garare; 2-puncte
terminus; 3-semafoare;

autostrzi; 2 numrul benzilor pe un sens de
circula|ie; 4 l|imea unei benzi n metri; B =
beton, materialul de acoperire;

por|iuni de autostrzi pentru aterizare sau
decolare; 40 l|imea autostrzii n m; B = beton,
materialul de acoperire

sosele modernizate; 1A numrul soselei na|ionale;
7 l|imea pr|ii carosabile n m; (10) l|imea
soselei din san| n san|; As = asfalt, materialul de
acoperire;

sosele modernizate; 1-trasate schematic; 2-n
construc|ie;

sosele; 6 l|imea pr|ii carosabile n m; (8) l|imea
soselei din san| n san| n m; As = asfalt,
materialul de acoperire;

drumuri naturale mbunt|ite; 6 l|imea drumului
din san| n san| n m; P = piatr, materialul de
acoperire;

drumuri naturale mbunt|ite n construc|ie

drumuri naturale

drumuri de exploatare pe cmp sau prin pdure;

1-poteci pentru transporturi samarizate, poteci de
picior; 2-pun|i suspendate, cornise artificiale; 1,2
l|imea cea mai mic n m; 20 lungimea n m;

limite de schimbare a materialului de acoperire
al soselelor; As = asfalt; B = beton

1-poduri; B = beton, materialul de construc|ie; 15-
9,1 lungimea si l|imea carosabil a podului n m;
50 rezisten|a la sarcin n tone; 2-poduri cu
dispozitiv de deschidere sau de ridicare;

1-pietre kilometrice; 10 numrul pietrei
kilometrice; 2-por|iuni de sosele, drumuri cu raz
de curbur sub 25 de metri;

poduri; 1-pe supor|i plutitori; 2-suspendate;

1-poduri tubulare, poduri cu lungimea sub 3m; 2-
pun|i pentru pietoni;
Semne convenionale folosite pentru redactarea planurilor
topografice

Punct din Re|eaua Geodezic Na|ional
cu determinare astronomic


Punct din Re|eaua Geodezic Na|ional,
materializat pe cldiri

(biserici)

pe movil

Punct de ndesire al Re|elei Geodezice
Na|ionale

Punct topografic de poligona|ie sau
punct transmis la sol, bornat

Sta|ie de poligona|ie marcat prin pichet
de fier

Sta|ie de poligona|ie marcat prin pichet
de lemn

Punct de hotar marcat prin born

Reper de nivelment de baz ncastrat n
borne

Reper de nivelment de baz ncastrat n
construc|ii

Punct de sta|ie cotat

Punct cotat pe pardoseala construc|iei

Magazie de lemn sau de tabl

Cldire n construc|ie sau funda|ie

Pivni| izolat sau beci pentru depozitare

Sopron

Sopron ntre dou construc|ii

Ser

Ruin

Construc|ie subteran

Chiosc

Intrare acoperit la subsol

Intrare descoperit la subsol

Pasarel ntre dou cldiri

Biseric

Capel

Biseric

Biseric sau Capel

Moschee

Cimitir crestin

Troi| sau cruce izolat

Monument

Cabin-adpost sta|iile de transport n
comun

Post de transformare electric suprateran

Post de transformare electric subteran

Foraj
Fg-geotehnic
Fh-hidrologic

Sond petrolier

Rezervor la suprafa| pentru produse
petroliere sau gaze
p-petrol
u-ulei
g-gaze

Cmin de vizitare ap

Cmin de vizitare apeduct

Cmin de vizitare ap industrial

Cmin de vizitare gaze

Cmin de vizitare termoficare

Cmin de vizitare telefon

Cmin de vizitare canal

Cmin de vizitare cablu electric

Gur de canal la rigola strzii, cu grtar
de scurgere
Curbele de nivel se ob|in de cele mai multe ori plecnd de la un plan cotat (cu cote ale
punctelor caracteristice). Numrul punctelor cotate este reglementat prin instruc|iuni
(Tabelul 2.1.).
Tabelul 2.1. Numrul de puncte coninute ntr-un plan topografic n funcie de scar
Scara Echidistan|a
Centre populate
Celelalte zone
Ses Usor accidentate Accidentate
1 : 5
000
1 m
2 m
5 m
1 punct
4 puncte
3 puncte
2 puncte
10 puncte
5 puncte
2 puncte
6 puncte
1 : 2
000
1 m
2 m
3 puncte
2 puncte
10 puncte
6 puncte
15 puncte
10 puncte
12 puncte
1 : 1
000
0,5 m
1 m
10 puncte
6 puncte
40 puncte
20 puncte
60 puncte
30 puncte
28 puncte
1 : 500
0,25 m
0,50 m
35 puncte
25 puncte
100 puncte
60 puncte
200 puncte
100 puncte
112 puncte
1 : 200 0,25 m - - - 200 puncte
Trasarea curbelor de nivel ncepe prin interpolarea ntre punctele cotate a punctelor de
cot rotund. Apoi aceste puncte de cot rotund se unesc ntre ele prin linii curbe,
sinuoase. Interpolarea se poate face numeric sau grafic.
Un procedeu des utilizat este cel de interpolare grafic cu hrtie milimetric (Fig. 3). n
acest caz marginea hrtiei milimetrice se aseaz n lungul distan|ei AB, iar pe verticale
se marcheaz punctele a, respectiv b, n puncte corespunztoare altitudinilor punctelor
A, respectiv J5. Pentru aceasta, pe marginea hrtiei milimetrice n dreptul liniaturii
centimetrice pe dreapta sau pe stnga, se nscriu valorile curbelor de nivel care vor fi
interpolate ntre A si B. Punctele a si b (interpolate) se unesc printr-o linie. La inter-
sec|ia liniei care le uneste cu liniile centimetrice se afl punctele pe a cror vertical, pe
marginea hrtiei milimetrice ntre A si B, se gsesc punctele de cot rotund dintre
acestea (n exemplul dat punctele prin care trec curbele de 220 m, 225 m si 230 m).

Fig.2.1. Interpolarea grafic cu hrtie milimetric
Prin reprezentarea reliefului prin curbe de nivel, ct si prin aplicarea pe plan a
semnelor conven|ionale, cu att mai detaliate cu ct scara este mai mare,
complexitatea planurilor creste, fiind de regul mai mare n reprezentarea terenului
intravilan.
Precizia redactrii grafice a planurilor topografice n vederea utilizrii lor n proiecta-
rea si executarea construc|iilor este dat de Normativul C. 110-69 (Tabelul 2.2.).

Tabelul 2.2. Redactarea grafic a planurilor topografice
Denumirea erorii
Erori
n plan
(mm)
Erori pe teren
(mm)
1:5000 1:2000 1:1000 1:500 1:100
Eroarea maxim admis de
trasare a obiectelor si detaliilor
terenului

0,4

2,0

0,8

0,4

0,2

0,04
Erorile maxime admise de
trasare a contururilor bine
delimitate n intravilan

0,4

2,0

0,8

0,4

0,2

0,04
Erorile maxime admise de
trasare a contururilor bine
delimitate n extravilan

0,8

4,0

1,6

0,8

0,4

0,08
Erorile maxime admise n
trasarea unor obiecte de detalii
de pe teren cu aprecierea
limitelor

1,2

6,0

2,4

1,2

0,6

0,12
Utilizarea planurilor si a hr|ilor topografice n executarea studiilor si proiectelor
diferitelor lucrri, precum si n alte scopuri, impune reproducerea acestora n mai multe
exemplare. Reproducerea se poate face la aceeasi scar sau la o scar diferit de scara
originalului.
Reproducerea la aceeasi scar a planurilor se execut prin mai multe metode: prin
copiere pe hrtie de calc, prin metoda caroiajului (cadrilrii), prin heliografiere,
fotografiere si gravare.
Metoda caroiajului const n trasarea unui caroiaj pe original si a unuia identic pe
hrtia pe care se face copierea.
Carourile se numeroteaz pe dou laturi (exemplu pe latura de sus de la stnga la
dreapta si pe latura din stnga de sus n jos), apoi se transpun pe copie elementele n
fiecare ptrat, folosind distan|ierul, compasul etc.
Planurile pot fi reproduse si la o alt scar dect aceea a originalului. Scara copiei
poate fi mai mare sau mai mic. Cazul frecvent este acela al micsorrii.
Metodele de reproducere la scri diferite sunt: metoda caroiajului, metoda coordonate-
lor, metoda pantografierii si metoda fotografierii (fotografic).
Metoda caroiajului const n trasarea unor ptrate sau dreptunghiuri att pe original ct
si pe copie, col|urile acestora avnd aceleasi coordonate. leaturile lor vor fi n raportul
scrii planului. Avnd carourile trasate, raportarea se face cu ochiul liber, cu compase
de reduc|ie (Fig. 4) sau cu ajutorul scrii grafice.

Fig. 2.2. Reproducerea planurilor la scar diferit prin metoda caroiajului

3. PLANURI TOPOGRAFICE

Spre deosebire de celelalte desene tehnice, desenul topografic se execut n bun parte
cu mna liber, iar mijloacele de reprezentare presupun o selectare din punctul de
vedere al preciziei si al aspectului lor estetic, care poate afecta calitatea desenului.
De asemenea, ca utilizare, desenul topografic serveste unor numeroase si diferite
sectoare ale produc|iei sau cercetrii stiin|ifice. Aceasta impune ca elementele
caracteristice ale teritoriului reprezentat s difere. Totodat difer si scara la care se
execut desenele, precum si modul lor de prezentare.
Planurile topografice redau suprafe|e mici de teren la scri mari, ne|innd seama de
curbura pmntului, n timp ce hr|ile redau suprafe|e mai ntinse, la scri mai mici,
lund n considerare curbura pmntului.
n func|ie de scara de reprezentare si de modul de ntocmire, desenele topografice
poart denumirea de planuri sau de hr|i.
Clasificarea desenelor topografice si a hr|ilor se poate face dup mai multe criterii si
anume: dup scar (Tabelul 3.1.), dup con|inut, dup destina|ie, dup cromatic, dup
modul de reprezentare a reliefului, dup natura exemplarului (unicat, multiple).

Tabelul 3.1. Clasificarea hrilor i planurilor topografice dup scar

Nr.
crt.
Denumirea Scara (1:n) Obs.(destinaie)
1 Hr|i geografice
1: 400000-
1: 5000000
Redau elementele cele mai generale
ale terenului.
2 Hr|i topografice
1: 20000 -
1: 300000
Se ob|in de regul din prelucrarea
planurilor 1:10000 sau pe cale
fotogrametric.
Au caroiaj rectangular.

3
a) Planuri topografice
la scri mici
1:10000
1: 5000
-Plan general de ansamblu.
-Plan topografic fundamental.
b) Planuri topografice
la scri mijlocii
1: 2000
1: 1000
-Plan de situa|ie (sau cadastrale),
sistematizare.
-Planuri de sistematizare, execu|ie,
etc.
a) Planuri topografice
la scri mari
n<1000
Planuri tehnice de detalii, de
proiectare, etc.

Etapele de elaborare ale proiectelor sunt n general urmtoarele: studiul tehnico-
economic (STE), proiectul de ansamblu (PA), proiectul de execu|ie (PE). La un volum
mic de proiectare ultimele dou etape se unesc ntr-una singur numit proiect de
ansamblu si de execu|ie (PAE).
Pe baza msurtorilor topografice de teren si a opera|iunilor de calcul necesare
ntocmirii de noi planuri topografice sau de actualizare a celor existente, se trece la
executarea originalului planului topografic, denumit si ,originalul de teren. n acest
scop se folosesc o serie de metode si instrumente de raportare, clasice si moderne,
pentru ob|inerea planului topografic al terenului, care a construit obiectul ridicrii.

3.1. METODE DE NTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE

Metodele de ntocmire a planurilor topografice se stabilesc n func|ie de categoriile de
msurtori de teren destinate noilor planuri topografice, ce se aleg n func|ie de
mrimea suprafe|ei, scara planului si precizia necesar, din care, se men|ioneaz:
- metoda fotogrammetric, se aplic n cazul teritoriilor cadastrale, unde
urmeaz s fie ntocmite planuri topografice de baz la scrile 1:10000;
1:5000 si 1:2000;
- metoda fotogrammetric + topografic, se foloseste n cazul localit|ilor
urbane si rurale, unde se vor ntocmi planuri topografice la scara 1:2000 si
1:1000;
- metode topografice clasice i moderne se recomand pentru municipii si orase
mari, n care se vor ntocmi planuri topografice la scrile 1:1000 si 1:500.

3.2. INSTRUMENTE I ECHIPAMENTE FOLOSITE LA
NTOCMIREA I REDACTAREA PLANURILOR PRIN METODE
CLASICE I MODERNE

n vederea raportrii n plan a punctelor caracteristice ale terenului se folosesc o serie
de instrumente si echipamente de raportat si desenat, n sistem clasic sau automatizat,
din care, se prezint:
a) coordonatograful rectangular este construit pe principiul axelor
perpendiculare, fiind format dintr-o mas la care sunt montate dou bra|e
gradate, riguros perpendiculare ntre ele, reprezentnd axa absciselor si axa
ordonatelor;
b) coordonatograful polar este format dintr-un semicerc gradat si o rigl gradat,
care servesc la raportarea punctelor determinate prin orientare (q) sau unghiul
orizontal (b) fa| de o direc|ie de referin| si distan|, n raport cu punctul de
sta|ie;
c) instrumente clasice de raportat i desenat: raportoare sub form de cercuri sau
semicercuri din material plastic, gradate n sistem sexagesimal sau centesimal;
rigle confec|ionate din metal, lemn sau material plastic; echere de desen din
lemn sau plastic; compasul sau distan|ierul si altele;
d) echipamente de cartografiere editare n sistem automatizat.
Datele topo-geodezice provenite sub o form digital de la diferite sisteme de culegere
a lor din teren: sta|ii totale de msurare, tahimetre electronice si altele sunt prelucrate
de echipamentele hardware de cartografiere, editare si arhivare formate din:
plottere, ce servesc la transpunerea datelor digitale sub form grafic, la
diferite scri de reprezentare cu o precizie n pozi|ie planimetric a punctelor
raportate de 0,01mm;
imprimantele, se diferen|iaz prin calitatea imprimrii, vitez de lucru si alte
criterii, dintre care, se men|ioneaz o serie de tipuri, n func|ie de modul
imprimare: cu ace, cu jet de cerneal si laser.

3.3. OPERAIILE PREGTITOARE I DE REDACTARE A
PLANURILOR TOPOGRAFICE

n vederea ntocmirii unui plan topografic, se vor efectua o serie de opera|iuni
pregtitoare si de redactare, ce se desfsoar n fazele:
a) operaii pregtitoare:n aceast faz se ntocmeste inventarul de coordonate a
punctelor ce urmeaz s fie raportate din coordonate rectangulare (X,Y) si din
coordonate polare (q, do) sau (b, do), se procur hrtia si instrumentele de
raportare si de desen necesare.
Redactarea planurilor topografice la scri mai mici sau egale cu 1:2 000, se
realizeaz pe trapeze geodezice, n sistemul proiec|iei stereografice 1970,
ce se raporteaz pe hrtie de desen lipit pe un suport nedeformabil,
alctuit dintr-o foaie de zinc, aluminiu sau plastic. Pe acest suport
nedeformabil, se raporteaz mai nti din coordonate rectangulare col|urile
cadrului interior al trapezului, dup care se traseaz cadrul geografic si
cadrul ornamental, iar n interiorul trapezului se raporteaz punctele din
teren, n sistemul axelor de coordonate ale proiec|iei stereografice 1970.
Redactarea planurilor topografice la scri mai mari de 1:2 000 se face, n
mod obisnuit, pe hrtie milimetric, pe care se traseaz formatul de desen
si axele de coordonate n sistemul proiec|iei stereografice 1970 sau n
sistem local de coordonate.
Pentru stabilirea formatului de desen, se vor extrage valorile maxime si minime ale
absciselor si ordonatelor din inventarul de coordonate, pe baza crora se calculeaz
diferen|ele:
min max
X X X - = D 3.1
min max
Y Y Y - = D 3.2
Cele dou valori ob|inute (DX, DY) se reduc mai nti la scara planului 1: N, dup care,
se adaug un plus de 10.20 cm, ob|inndu-se lungimea si l|imea formatului de desen
al hrtiei milimetrice.
Dup stabilirea formatului se vor alege pentru originea sistemului rectangular de axe
niste valori rotunde (X
0
, Y
0
), care s fie mai mici dect valorile minime (X
min
, Y
min
) ale
coordonatelor punctelor din inventarul de coordonate. Deci trebuie s fie ndeplinite
condi|iile:
min 0
X X < si
min 0
Y Y < , 3.3
ceea ce asigur posibilitatea raportrii tuturor punctelor n sistemul stabilit de axe.
n func|ie de scara planului, se traseaz caroiajul rectangular pe ambele axe de
coordonate cu latura de 50, 100, 200, 500 si 1 000m, corespunztor scrii de raportare
(Fig. 3.1.).

Fig. 3.1 Sistemul de axe i caroiajul rectangular

b) raportarea punctelor: pe originalul planului topografic, care se execut la una
din scrile de baz 1: 500; 1: 1000; 1: 2000; 1: 5000 si 1: 10000, se raporteaz
toate punctele din inventarul de coordonate, dup cum urmeaz:
prin metoda coordonatelor rectangulare se raporteaz toate punctele de
triangula|ie, de intersec|ie, de drumuire si de radiere, determinate prin
coordonatele rectangulare (X,Y) n raport cu col|ul de sud-vest al
ptratului cu latura de 50 m (Fig. 3.1.);
prin metoda coordonatelor polare se raporteaz toate punctele determinate
prin coordonate polare (b, do), cu ajutorul raportorului si a riglei gradate,
din puntele de triangula|ie sau de drumuire, n raport cu direc|iile de
referin| fa| de care au fost msurate pe teren;
prin metoda coordonatelor echerice se raporteaz punctele determinate
prin abscise si ordonate, conform schi|elor ntocmite n timpul ridicrii
topografice.
c) verificarea raportrii punctelor: pentru verificarea raportrii punctelor prin
coordonate rectangulare, se compar distan|ele msurate grafic pe planul de
situa|ie la scara de redactare dintre dou puncte de drumuire cu valorile
corespunztoare msurate pe teren si reduse la orizont.
Dac diferen|ele dintre cele dou mrimi considerate sunt mai mici dect eroarea
grafic de raportare, care n func|ie de importan|a punctelor este cuprins ntre 0,2
mm si 0,5 mm rezult c, punctele au fost raportate corect, iar n caz contrar, s-a
produs, o greseal de raportare, care trebuie verificat si corectat. Dup verificarea
tuturor punctelor raportate, se definitiveaz raportarea prin desenarea semnului
conven|ional respectiv si nscrierea numrului punctului n partea stng sau n partea
dreapt a acestuia.
d) unirea punctelor raportate: se face mai nti n creion n conformitate cu
schi|ele ntocmite pe teren n timpul msurrilor, ob|inndu-se forma detaliilor
planimetrice care determin limitele de hotare, categorii de folosin| ale
ternului agricol si neagricol si altele.
e) cartografierea planului: n func|ie de modul de redactare, se efectueaz
trasarea n tus a con|inutului planului topografic si scrierea elementelor de
toponimie pentru foile de plan ntocmite pe suporturi nedeformabile.
Pentru planurile de situa|ie raportate pe hrtie milimetric, se efectueaz numai
definitivarea lor n creion, cu toate elementele cartografice specifice acestor planuri.
Dup caz, se completeaz planul topografic ntocmit cu urmtoarele elemente
cartografice: proiec|ia folosit, sistemul de referin| pentru cote, teritoriul cuprins,
nomenclatura, scara de redactare, anul ridicrii si redactrii, dimensiunile si suprafa|a
trapezului, denumirea planului, autorul si altele.

4. STANDARDE, NORME, CONVENII FOLOSITE N
DESENUL TOPOGRAFIC

Proiectarea si executarea n condi|ii tehnice a planurilor topografice se realizeaz
utiliznd: standarde de stat romnesti (STAS sau SR), conven|ii, normele interne (NI)
si interna|ionale (ISO), norme europene (EN).
Standardele sunt simbolizate si clasificate alfanumeric pe sectoare, grupe si subgrupe.
Sectoarele sunt notate cu o liter A, B, C, .. grupele sunt notate cu o cifr de la 0
la 9, iar subgrupele cu o a doua cifr de la 0 la 9.
n cadrul fiecrei subgrupe, standardele sunt prezentate n ordine numeric si grupate,
dup caz, n:
I standarde interna|ionale adoptate de standardele romne;
E standarde europene adoptate de standarde romne;
R standarde romne.
Fiecare standard cuprinde: - indicativul format din sigl si numrul standardului; - anul
ultimei edi|ii; - titlul. Exemplu de notare: SR (sigl standard) ISO 7200 (nr. standard):
1994 (an edi|ie)- Desene topografic. Indicator (titlul standardului)
Standardele generale utilizate la ntocmirea desenelor topografice se refer la: Linii;
Scrierea standardizat; Formatele planurilor topografice; Indicatorul (cartusul) si
tabelul de componen|; Scrile numerice utilizate n desenul topografic; Plierea
(mpturirea).
Liniile utilizate n desenul topografic, conform standardelor n vigoare (STAS 103-84),
se clasific n patru tipuri: continu, ntrerupt, linie punct, linie dou puncte si n
func|ie de grosimea (b) n dou clase: linii groase si linii sub|iri (2/3b) (Fig. 4.1.).
Grosimea de baz a liniei se alege din sirul de valori exprimate n mm: 0,18; 0,25;
0,35; 0,5; 0,7; 1,4; 2,0.
ntr-un desen topografic, grosimea liniei de baz si a celei sub|iri trebuie s fie aceeasi
pentru toat reprezentarea si se aleg n func|ie de mrimea, complexitatea si spa|iul
disponibil, iar la trasarea liniilor dicontinue (ntrerupte sau linii punct) trebuie
respectate anumite principii:
linia discontinu ncepe si se termin cu un segment;
intersectarea acestor linii se face segment pe segment.
Linia continu groas se foloseste pentru contururi si muchii reale, sec|iuni intercalate,
tabele, chenarul formatului, curbe de nivel principale si este preferabil s fie constant
pentru toate reprezentrile aceluiasi ansamblu.
Linia continu subire se foloseste, de obicei, la reprezentarea liniilor de cot, liniilor
ajuttoare, liniilor de indica|ie, hasurilor, liniilor de ax scurte (mai mici de 10 mm),
curbelor de nivel secundare.
Linia continu subire ondulat este folosit ca linie de ruptur pentru delimitarea
vederilor si sec|iunilor.
Linie continu subire n zigzag folosit ca linie de ruptur pentru delimitarea vederilor
si sec|iunilor pentru desenele pe calculator.

Fig.. 4.1. Exemplificarea tipurilor de linii

Scrierea n desenul topografic (scrierea cartografic) are rolul de a completa planurile
si hr|ile topografice cu inscrip|ii si explica|ii pentru usurarea citirii acestora.
Elementele scrierii cartografice sunt grupate n 8 categorii:
1. portativul cartografic este definit de spa|iile corespunztoare fiecrui tip de
scriere;
2. formatul literei este definit de tipul de scriere al literei respective (litere
romane, litere romane capitale, litere italice, litere rotunde, litere tip bloc etc.);
3. spaiul literelor este definit de locul liber dintre litere pe un rnd;
4. baza literei se defineste ca fiind linia orizontal fa| de care se scriu literele,
paralele ntre ele si cu aceeasi nl|ime;
5. nclinarea literei se exprim n grade fa| de direc|ia vertical a portativului
cartografic;
6. grosimea literei este dat de partea ngrosat a formatului literei;
7. nlimea literei este definit de lungimea formatului literei, nl|imea literelor
variind n raport cu importan|a obiectivului descris;
8. limea literei reprezint lrgimea formatului literei; l|imea si grosimea literei
se exprim n unit|i de nl|ime.
n desenul topografic cifrele pot fi de dou tipuri: arabe si romane.
Scrierea standardizat (ISO 3098/1-93) stabileste modul de nscriere a caracterelor
cu mna liber sau cu sablonul. Pentru scrierea caracterelor cu mna liber, este
necesar s se foloseasc o re|ea ajuttoare de linii echidistante orizontale si verticale, n
care pasul dintre liniile orizontale este egal cu pasul dintre cele verticale.
Se utilizeaz, la alegere, scrierea nclinat cu caracterele nclinate la 75 spre dreapta
fa| de linia de baz a rndului sau scriere dreapt cu caractere perpendiculare pe linia
de baz a rndului (Fig. 4.2.). Este obligatoriu ca pe un desen, sau un ansablu ce se
refer la o singur lucrare, s se utilizeze un singur mod de scriere, fie nclinat, fie
drept.
Dimensiunea nominal a scrierii, h (nl|imea majusculelor), msurat n milimetri, se
alege din sirul de valori: 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20.

Fig. 4.2. Exemple de scriere tehnic

Grosimea liniei de scriere, egal cu distan|a dintre liniile re|elei de scriere, poate fi:
h/14 - scriere de tip A sau h/10 - scriere de tip B (Tabelul 4.1.).

Tabelul 4.1. Dimensiuni nominale i grosimea liniei de scriere

Dimensiunea
nominal a
scrierii
Raport 2,5 3,5 5 7 10 14 20

Grosimea liniei de
scriere (mm)

h/14 (tip A) 0,18 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4
h/10 (tip B) 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4 2,0

Formatele desenelor topografice (SR ISO 5457: 1994) reprezint spa|iul delimitat pe
coala de desen prin conturul dreptunghiular avnd dimensiunile a x b.
Formatul unui desen poate fi de tip ,portrait (,n picioare) (Fig. 4.3.a.) sau
,landscape (,culcat) (Fig. 4.3.b.).

Fig. 4.3.a. Formatul tip portrait Fig. 4.4.b. Formatul tip landscape
S-au stabilit dou tipuri de formate: formate normale si formate derivate. Pornind de la
formatul A4, ca modul, se stabilesc formatele normale A3, A2, A1, A0 si se noteaz n
desen prin simbolul formatului urmat, n paranteze, de dimensiunile a x b (Fig. 4.4.).
De exemplu: A0(841 x 1189), A1(594 x 841) s.a.m.d.
Formatele derivate pot fi, de exemplu: A3 x 3 (420 x 891), A3 x 4 (420 x 1189), A4 x
3 (297 x 630), A4 x 4 (297 x 841), A4 x 5(297 x 1051).
1
1
8
9
m
m
841mm
A0
1189mm
8
4
1
m
m
A0

Fig. 4.4. Dimensiunile formatului A0

A1
5
9
4
m
m
840mm
A1
594mm
8
4
0
m
m


5
9
4
m
m
420mm
A2
594mm
4
2
0
m
m
A2



2
9
7
m
m
210mm
A4
297mm
2
1
0
m
m
A4

484228
2
0
4
7
9
2
484128
2
0
4
9
9
2
2
0
4
7
9
2
484128 484128 484128
2
0
4
8
9
2
2
0
5
0
9
2
DENUMIRE INSTITU?IE
?EF PROIECT
NTOCMIT
DESENAT
VERIFICAT
DENUMIREA PROIECTULUI
DENUMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC SCARA
DATA
Nr.Plan?
1
5
2
3
4
Elemente grafice:
1- formatul
2- chenarulul
3- indicatorul
4- cmpul desenului
5- sistemul de coordonate

Fig. 4.10. Elementele grafice ale formatului

Elementele grafice permanente ale formatului (Fig. 4.10.) sunt:
fia de ndosariere este situat pe latura din stnga a formatului si se traseaz
cu linie continu sub|ire, la 20 mm de marginea formatului, cu nl|imea de
297 mm;
chenarul se traseaz cu linie continu groas la distan| de 10 mm de marginile
formatului. Mijlocul spa|iului fsiei de ndosariere se indic printr-o linie
sub|ire.
Indicatorul se aplic pe fiecare desen si serveste la identificarea si exploatarea
desenelor tehnice. Se amplaseaz n col|ul inferior dreapta al formatului alipit de
chenar. Forma si dimensiunile indicatorului utilizat n desenul tehnic se stabilesc prin
standard (SRISO 7200: 1994).
Completarea csu|elor indicatorului se face astfel: numele respectiv semntura
persoanei care a proiectat, desenat, verificat, aprobat desenul, scara sau scrile la care a
fost executat desenul (ISO 5455), unitatea/unit|ile de msur ale dimensiunilor liniare
(altele dect mm), numrul plansei/numrul total de planse, numele institu|iei,
denumirea desenului, numrul de nregistrare sau identificare al desenului (Fig. 4.11).
75mm 90mm 15mm
2
0
m
m
3
0
m
m
5
0
m
m
180mm
25mm
7
.
5

m
m
20mm
DENUMIREAINSTITUTIE
SEFPROIECT
INTOCMIT
DESENAT
VERIFICAT
DENUMIREAPROIECTULUI
DENUMIREAPLANULUI TOPOGRAFIC SCARA
DATA
Nr.Plansa
25mm
25mm

Fig. 4.11. Forma i dimensiunile indicatorului folosit n desenele topografice

Scrile numerice (SR EN ISO 5455: 1997) utilizate n desenul tehnic se exprim sub
forma unui raport ntre dimensiunea liniar a reprezentrii unui element pe desenul
original si dimensiunea liniar real a elementului unui obiect n: 1 n cazul scrilor de
mrire, 1:n n cazul scrilor de micsorare si 1:1 n cazul scrilor de mrime natural.
Mrimea scrilor se alege din sirul de valori stabilite prin standarde (Tabelul 4.2.).

Tabelul 4.2. Scrile numerice

Mrime real Scara 1 : 1
Reducere Scrile
1 : 2 1 : 5 1 : 10
1: 20 1: 50 1 : 100
Mrire Scrile
1: 200 1: 500 1 : 1000
2 : 1 5 : 1 10 : 1
20 : 1 50 : 1 100 : 1

Plierea (mpturirea) desenelor (SR 74: 1994) executate pe formate conform cu SR
ISO 5457: 1994, n vederea ndosarierii sau pstrrii n mape sau plicuri, se realizeaz
prin reducere la formatul modul A4. Desenele se mpturesc astfel nct zona de
identificare a desenului si fsia de ndosariere s fie complet vizibile.
mpturirea se face n asa fel nct s se ajung n final la formatul A4 (210 x 297)
(Fig. 4.12.), considerat modul de pliaj, iar pe latura de jos a desenului mpturit, trebuie
s apar indicatorul n ntregime, n pozi|ia normal de citire a desenului. n cazul
mpturirii n scopul perforrii, fsia de ndosariere trebuie s rmn complet
neacoperit pe toat lungimea sa.

Fig. 4.12. mpturirea formatului de baz A4

Desenele se mpturesc executnd mai nti plierea dup linii perpendiculare pe baza
formatului si apoi, dac mai este cazul, plierea dup linii paralele cu acestea.
Copiile desenelor se mpturesc dup una din urmtoarele metode:
- mpturirea modular;
- mpturirea n scopul aplicrii unei benzi adezive perforate;
- mpturirea n scopul perforrii.
mpturirea formatul A3, tip ,landscape si ,portrait, este descris n Fig. 4.13.

Fig. 4.13. mpturirea formatului A3 aezat culcat

Fig. 4.14. mpturirea formatului A3 aezat n picioare







5. SCRI TOPOGRAFICE

Lungimile msurate pe teren, reduse la orizont, se reprezint pe hr|i si planuri prin
reducerea lor de un numr de ori.
Scara topografic este raportul constant dintre o distan| msurat pe hart sau pe plan
si corespondenta distan|ei orizontale din teren, ambele fiind exprimate n aceeasi
unitate de msur. Din punct de vedere practic, se folosesc dou feluri de scri:
numerice si grafice.

5.1. SCRI NUMERICE

Scara numeric se exprim sub forma unei frac|ii ordinare (1/N) sau sub forma unei
mpr|iri (1:N). La scrile de micsorare folosite n topografie, numrtorul este
ntotdeauna egal cu o unitate (unu), iar numitorul (N) este un numr ntreg si pozitiv,
care arat de cte ori distan|ele orizontale din teren sunt mai mari dect distan|ele
corespunztoare, reprezentate pe harta sau planul respectiv.
Cu alte cuvinte, numitorul scrii (N) indic de cte ori s-au micsorat lungimile din
teren pentru a fi transpuse pe plan sau hart. Dac numitorul scrii (N) este mic, scara
planului este mare si invers.
Scrile numerice folosite la redactarea hr|ilor si planurilor topografice, se ob|in din
urmtoarele frac|ii:
n n n n
10 5
1
;
10 2.5
1
;
10 2
1
;
10
1

5.1
n care n este un numr ntreg si pozitiv.
n Ardeal, Banat si Bucovina, n cadastrul agricol se mai folosesc si planurile
cadastrale vechi, ntocmite la scrile 1 : 1440, 1 : 2880; 1 : 7200, corespunztoare unor
rapoarte diferite dintre unit|ile de msur vechi folosite pe teren si pe planuri nainte
de anul 1919 n aceste provincii.
Formula general a scrii este dat de propor|ia:
N
1
D
d
= 5.2
n care: d - distan|a de pe plan sau hart;
D distan|a corespunztoare de pe teren, redus la orizont;
N numitorul scrii numerice.
Conform legii propor|iilor, se poate calcula unul din termeni, dac se cunosc ceilal|i
doi, astfel:
D/d N N, d D , N / D d = = = 5.3
Spre exemplu, unei distan|e din teren D = 200 m, pe un plan la scara 1/5000 i
corespunde d = 200/5 = 40 mm, iar unei distan|e grafice d = 83 mm de pe o hart la
scara 1 : 500000 i corespunde n teren o distan| D = 83 x 500 = 41500 m = 41,5 km.

5.2. SCRI GRAFICE

Scara grafic este o reprezentare grafic a scrii numerice si, dup modul cum se
ob|ine construc|ia grafic, este de trei tipuri.
a) Scara grafic simpl fr talon se reprezint sub forma unei linii divizate n
intervale egale, numerotate progresiv ncepnd de la zero, n sensul de la
stnga la dreapta (Fig. 5.1.).
Valoarea unei diviziuni numit baz sau modulul scrii, corespunde cu mrimea acelei
distan|e de pe teren, redus la orizont. Se recomand ca lungimea n centimetri a unui
interval corespunztor bazei din teren, s se calculeze prin mpr|irea a 10 cm la
primele cifre ale numitorului scrii, adic la 10; 5; 2.5 sau 2.
Precizia scrii grafice simple fr talon este redus deoarece valorile mai mici dect
modulul respectiv se iau n mod aproximativ.

Fig. 5.1. Scara grafic simpl
b) Scara grafic simpl cu talon reprezint o scar grafic simpl la care n
stnga originii, se construieste talonul, adic nc un interval (modul), mpr|it
ntr-un numr de diviziuni corespunztor preciziei cerute, iar n continuare se
construieste scara propriu-zis, n func|ie de scara numeric si de baza scrii.
De exemplu pentru scara numeric 1: 5000 si pentru baza scrii 100 m teren = 2 cm
plan se realizeaz construc|ia grafic care cuprinde talonul din stnga diviziunii zero,
format din 10 diviziuni de cte 2 mm lungime grafic si scara propriu-zis, din dreapta
diviziunii zero, format din 5 diviziuni de cte 2 cm.
Precizia scrii grafice este dat de rela|ia: P = M/t unde:
P precizia scrii (m), care reprezint 1 : 10 din valoarea bazei;
M modulul sau baza scrii, n (m);
t numrul diviziunilor de pe talonul scrii.
Pentru determinarea unei distan|e dintre dou puncte de pe planul la scara 1: 5000, se
ia cu ajutorul unui distan|ier distan|a respectiv de pe plan si se aseaz pe scara grafic
simpl cu un bra| al distan|ierului ntr-un punct al bazei (500 m), iar cellalt bra| s se
gseasc pe talon (90 m). n cazul considerat se citeste o distan|: D = 590 m (Fig.
5.2.).
c) Scara grafic transversal sau compus, deriv din scara grafic simpl cu
talon, n urma completrii acesteia cu 10 linii paralele echidistante.

Fig. 5.2. Scara grafic simpl cu talon

Diviziunile bazei numerice se traseaz prin linii drepte verticale si paralele ntre ele, iar
linia orizontal de jos, notat cu zero si linia orizontal de sus, notat cu 10,
corespunztoare talonului, se mpart n cte 10 diviziuni egale, ce se unesc cu linii
oblice.

6. PREGTIREA TOPOGRAFIC A PROIECTELOR DE
CONSTRUCII

La ntocmirea proiectelor de construc|ii, n func|ie de faza de proiectare, se ntocmesc
planul general de trasare si schemele de trasare, precum si alte piese desenate cum sunt
profilurile longitudinale, profilurile transversale etc.
Planul general de trasare este rezultatul prelucrrii topografice a planului general, pe
care s-au reprezentat construc|iile la scara 1 : 500 sau 1: 1000, sau chiar mai mare
dect acestea. Se recomand ca acest plan s fie ntocmit pe o hrtie de desen lipit pe
un suport rigid. Planul general de trasare este asadar copia planului general, pe care pe
lng re|eaua de coordonate geodezice (a punctelor de sprijin), se mai traseaz si o
re|ea numit re|eaua construc|iilor, proiectat pentru a deservi amplasarea precum si
trasarea pe teren a construc|iilor. Aceast re|ea nu mai este orientat geodezic, ci n
func|ie de axele principale ale construc|iilor, care de obicei nu coincid cu direc|ia
axelor de sprijin. Re|eaua construc|iilor este o re|ea special, prin care att trasarea ct
si calculele coordonatelor punctelor din proiect se simplific, datorit paralelismului
dintre re|eaua de construc|ii si axele principale ale construc|iilor sau ale cilor de
comunica|ii (Fig. 6.1.).

Fig. 6.1. Plan general cu reeaua construciilor (linii continue) i a coordonatelor (linii
ntrerupte)

Unele re|ele destinate unui scop determinat, de exemplu nivelrii de terenuri, se
numesc si cartograme (Fig. 6.2.). n acest exemplu, la fiecare col| al caroiajului, cele
trei cifre indic: stnga sus cota de execu|ie n raport cu terenul; dreapta sus cota
din proiect, dreapta jos cota terenului, n mijlocul caroului se trece volumul lucrrii
de terasamente, cu semnul plus pentru umpluturi si cu semnul minus pentru spturi.

Fig. 6.2. Cartograma unui teren afectat unor construcii(suprafaa haurat reprezint
excavrile)

Pe planurile de sistematizare, pe planurile generale si pe cel general de trasare, se
proiecteaz si curbele de nivel pe care le va prezenta terenul n urma executrii
lucrrilor de terasamente (Fig. 6.3.).

Fig. 6.3. Trasarea curbelor de nivel pe un caroiaj nivelitic

Profilul n lung este un desen de execu|ie necesar n proiectarea cilor de comunica|ii,
conductelor etc. Este o sec|iune longitudinal reprezentat prin dou scri diferite: o
scar pentru distan|ele orizontale si o scar pentru nl|imi, care este de 10 sau de 20 de
ori mai mare dect cea orizontal. Pe profilul longitudinal se traseaz linia terenului
natural, desenat de obicei cu linie continu neagr si linia proiectului, desenat fie cu
linie punct, fie cu linie rosie; se traseaz de asemenea declivit|ile liniei rosii (pantele,
respectiv rampele), distan|ele ntre piche|i, distan|ele cumulate (Fig. 6.4.).
Pentru executarea profilului longitudinal se iau n considerare datele de nivelment si
cele din carnetul de pichetaj, acestea reprezentnd sec|iunea longitudinal a suprafe|ei
terenului n lungul axei traseului.

Fig. 6.4. Profil longitudinal

Scrile utilizate n reprezentarea profilului longitudinal sunt 1: 1000 pentru distan|ele
orizontale si 1:100 pentru nl|imi, iar n zonele de ses se mai folosesc scrile 1: 2000
si 1: 200.
Profilul transversal se ntocmeste, de obicei, n fiecare punct pichetat si este o sec|iune
transversal, normal pe axa construc|iei. Profilul transversal se execut la scri mai
mari dect cele folosite pentru ntocmirea profilului longitudinal, iar raportarea lui se
face la aceeasi scar, att pentru nl|imi, ct si pentru lungimi. Scrile uzuale folosite
sunt: 1 : 10, 1 : 100, 1 : 200, 1 : 500 (Fig. 6.5.). Profilul transversal reprezentat la scara
1:100 este definit de numrul de ordine al punctului pichetat, care este acelasi cu cel
din planul de situa|ie si profilul longitudinal.
Profilurile transversale sunt importante pentru prezentarea elementelor necesare
executrii infrastructurii (cote, dimensiuni, pante transversale), precizarea unor
elemente ale suprastructurii si calculul volumelor de lucrri de infrastructur, eventual
a suprafe|elor scoase temporar din circuitul agricol sau care urmeaz a fi expropriate.
Aceste profiluri transversale sunt denumite curente, dar fiecare proiect mai con|ine si
profiluri transversal tip.

Fig. 6.5. Profil transversal ntocmit la scara 1:500

Pentru unele construc|ii, cum ar fi cile de comunica|ii, se impune nscrierea datelor
ntr-un tabel, n timp ce pentru altele, cum sunt conductele, se indic prin linii de
referin| elementele construc|iei.
Ca regul general, planurile (schemele) de trasare trebuie s con|in toate elementele
topografice necesare trasrii construc|iilor, precum: distan|e orizontale, cote, unghiuri
(Fig. 6.6.).

Fig. 6.6. Plan de trasare a unui grup de cldiri

De asemenea, se mai ntocmesc proiecte de urmrire a comportrii construc|iilor n
timp, avnd un material cartografic adecvat (planuri, diagrame etc). Pe santierele mari,
n cadrul urmririi execu|iei construc|iilor, se mai ntocmeste si un plan general
inventar al construc|iilor executate (provizorii si definitive).

7. DESENUL TOPOGRAFIC ASISTAT DE CALCULATOR

Obtinerea automat a planurilor cadastrale presupune trecera la un nou tip de plan, care
s aib un continut exprimat prin date numerice si alfanumerice, conditie necesar
pentru procesul de automatizare. n acest sens exist dou optiuni dintre care se poate
face o alegere:
Realizarea unui nou plan, respectiv asa numitul plan cadastral numeric
(digital), care s aib un continut complet (asemntor planului cadastral de
baz, inclusiv n ce priveste precizia), obtinut prin efectuarea unor msurtori
noi, complet automatizate, pentru scara 1:500, dar care necesit practic att un
consum mare de timp pentru realizare, ct si cheltuieli foarte mari;
Furnizarea unui plan cu coninut i precizie mai diluate, care este completat
cu informatii stocate ntr-o arhiv digital, realizat prin digitizarea
ortofotoplanului si a documentelor cartografice si cadastrale existente (la scri
de pn la 1 : 5000 inclusiv), deci cu cheltuieli de timp si financiare mai mici,
pentru a putea statisface ct mai rapid cerintele impuse de noua economie de
piat. Este cazul realizrii planului cadastral index.
Astzi exist mai multe software-uri, avnd diferite grade de complexitate, utilizate
pentru ntocmirea planurilor si calcului coordonatelor punctelor de detaliu, produse de
firme consacrate sau de diferiti utilizatori.

7.1. PROGRAMUL AUTOCAD - PREZENTARE GENERAL

Programul AutoCAD este un ansamblu de programe de proiectare/desenare asistat de
calculator (CAD acronim pentru ,Computer Aided Design" folosit si pentru
,Computer Aided Drafting") dezvoltate de firma Autodesk Inc. din California.
AutoCAD este destinat utilizatorilor (proiectan|i, desenatori etc.) din domeniile:
mecanic, electromecanic, arhitectural, construc|ii, cartografie, educa|ie, topografie etc.
AutoCAD-ul realizeaz trei obiective:
comunicarea desenator/calculator (introducere date, restituire rezultate);
execu|ie;
arhivarea si gestionarea datelor si cuprinde:
echipamente de dialog (mouse, taste, digitizoare -tablete grafice);
echipamente de execu|ie si procesarea datelor (calculator, unitatea sistem,
memoria);
echipamente de afisaj si dispozitive externe de stocare (ecranul
monitorului, imprimant, mas de trasat -plotter).
Atunci cnd se lanseaz program AutoCAD2009, prin dublu clic pe pictograma
aplica|iei sau pe fisierul executabil acad.exe, apare caseta de dialog cu op|iunile:
S Create a Drawing -permite crearea unui desen nou prin:
Use a Wizard (folosirea asistenei la conFig.rea desenului);
Quick Setup;
Advanced Setup.
Use a Template (folosirea conFig.iei ablon);
Start from Scratch (folosirea conFig.iei prestabilite);
S Open a Drawing -deschide un desen existent.

Fig.7.1. Caseta de dialog AutoCAD 2009

La pornirea AutoCAD pe ecran apare caseta de dialog care, prin eticheta Create
Drawing, permite definirea unui desen nou cu una din op|iunile:
- Use a Wizard ce ncarc o caset folosind asisten|a la conFig.re;
- Use a Template afiseaz o list de sablone de desen;
- Start from Scratch ncarc rapid mediul de desenare folosind conFig.|ia
prestabilit a unit|ii sistemului metric sau englez. Dac se selecteaz wizard-
ul, apare caseta de dialog ce permite conFig.rea complet a mediului de
desenare si permite alegerea: -unita|ilor de lucru cu precizia de afisare; -
direc|iei de start la msurarea unghiurilor; -direc|iei de msurare a unghiurilor;
-introducerii limitelor mediului de desenare; -selectarea sabloanelor..
Din File pull-down menu se alege New.
Salvarea unui fisier nou din meniul File/ Save as care deschide caseta de dialog Save
Drawing as: care cere numele fisierului ce va fi salvat cu extensia .dwg.
AutoCAD cere definirea preciziei dimensionale pentru formatul stiin|ific, zecimal sau
ingineresc.
Cele mai uzuale ci de comunicare cu AutoCAD-ul sunt situate n patru zone:
zona de stare;
zona de desenare;
zona de dialog (sau de comand);
zona meniu ecran (op|ional).
Cele mai uzuale ci de comunicare cu AutoCAD-ul sunt:
fereastra AutoCAD-ului n care bara cu instrumente Standard si meniurile
derulante sunt asemntoare cu cele ale aplica|iilor Windows;
din meniuri (ecran, pull-down, icon) selectnd rubrica dorit;
folosind bare cu instrumente.

Fig.7.2. Interfa utilizator
Barele Menu: bara de titlu, situat n partea superioar a ecranului afiseaz numele
programului si al fisierul deschis si permite prin butoane minimizarea, maximizarea si
nchiderea ferestrei. n AutoCAD2002 se permite deschiderea concomitent a mai
multor fisiere.
Bara de meniuri derulante se afl sub bara de titlu si ofer accesul la meniurile
derulante prin una din op|iunile: File, Edit, View, Insert etc.
Bare cu instrumente ce permit accesarea rapid a comenzilor cele mai des utilizate si
pot fi modificate prin adugarea butoanelor cu alte comenzile, permit de asemenea
crearea butoanelor si barelor cu instrumente proprii.
Introducerea comenzilor n fereastra de comand prin introducerea de la tastatur a
comenzilor si afisarea mesajelor AutoCAD-ului. Promptul pstreaz implicit 400 de
linii de comand, ce pot fi vizualizate. Bara de stare afiseaz starea curent a
AutoCAD-ului.
Folosirea casetelor de dialog permite selectarea op|iunilor nainte de executarea
comenzii.
Lansarea comenzilor n AutoCAD se poate face astfel: de la tastatur, introducnd
numele comenzii sau prescurtarea numelui n linia de comand ori folosind chei sau
taste de func|ii:
<F1> activare Help;
<F2> comutare mod text/mod grafic;
<F3> setri Osnap;
<F4> activare Tablet;
<F5> mod Izometric;
<F6> coordonate ON/OFF;
<F7> grid ON/OFF;
<F8> mod Ortho ON/OFF;
<F9> mod Snap ON/OFF;
<F10> Polar Tracking ON/OFF.
Limitele desenului se pot stabili folosind si comanda LIMITS.
LIMITS defineste si controleaz formatul foii de desenare si afisarea grid-ului.
Procedur: - lansarea comenzii LIMITS (sau "LIMITS) la linia de comand; -
alegerea comenzii din submeniul Format > Drawing Limits Op|iuni: - Specify lower
left corner or [ON/OFF] <current>: se specific un punct, ON sau OFF, sau se apas
tasta ENTER
Observa|ii: - determin aria de afisare a punctelor grid, aria afisat de una din op|iunile
de scar ale comenzii ZOOM si aria minim afisat de ZOOM All.
UNITS defineste si controleaz afisarea formatului coordonatelor, unghiurilor si
preciziei acestora.
Procedur: - lansarea comenzii UNITS (sau "UNITS) la linia de comand; - alegerea
comenzii din submeniul Format > Units Op|iuni: - lansarea comenzii de la tastatur
afiseaz n mod text modul de afisare al unit|ilor de msur liniare:

Fig.7.3. Setarea unitilor de msur
AutoCAD-ul foloseste un sistem de coordonate WCS (World Coordinate System)
bazat pe coordonatele carteziene x,y,z cu originea sistemului 0,0,0 (x=0, y=0, z=0). Se
poate modifica sistemul de coordonate fa| de WCS definind UCS-ul marcat, n
desenul bidimensional, printr-o pictogram (icoan) ce indic direc|iile curente ale
axelor x si y. Valorile pozitive ale lui X se msoar la dreapta, iar ale lui Y deasupra
originii. Pentru introducerea unei coordonate este necesar introducerea ambelor valori
ale lui X si Y separate prin virgul.
Pentru a schimba loca|ia originii (0,0,0), orientarea planului XOY si a axei Z, se
defineste UCS (User Coordinate System) ce poate fi localizat si orientat oriunde n
spa|iu 3D; se pot defini, salva, rechema oricte UCS-uri. Pentru a indica originea si
orientarea UCS, pictograma UCS poate fi afisat n origine folosind comanda
UCSICON care controleaz vizibilitatea si plasamentul pictogramei UCS.
UCS defineste sau modific sistemul de coordonate.
Procedur: - lansarea comenzii UCS la linia de comand;alegerea comenzii din bara cu
instrumente UCS;alegerea comenzii din meniul Tools: > New UCS Op|iuni: - Enter an
option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/ Apply/?/World] <World>:
- se introduce o opiune sau ENTER;
- New -definete noul sistem de coordonate prin cele ase metode: Specify origin of
new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/ X/Y/Z] <0,0,0>:
Origin - definete noua origine, lsnd direcia X,Y,Z neschimbat;
Z Axis - definete UCS prin poziia pozitiv a axei Z;
3 Points - specific originea noului UCS i direcia pozitiv a axelor X i Y, axa Z se
determin prin regula minii drepte;

Fig.7.4. Interfa UCS

Object - definete un nou sistem de coordonate pe baza unui obiect 3D;
Face - aliniaz UCS-ul cu faa selectat a unui obiect solid;
View - stabilete un nou sistem de coordonate cu XOY paralel cu ecranul;
X,Y,Z - rotete UCS-ul n raport cu axa specificat.
Move - redefinete UCS-un prin origine sau valoarea lui Z a UCS-ului curent;
OrthoGraphic - specific una din cele ase UCS-uri.
Odat spa|iul de lucru formatat, urmeaz stabilirea uneltelor de lucru. Cnd desenm,
uneori s-ar putea s avem nevoie de o 'foaie liniat, sau un transperant, care s ne
ghideze. Cu GRID, se poate accesa o astfel de gril, transparent. De asemeni, s-ar
putea s avem nevoie s ne pozi|ionm cu maxim precizie pe anumite puncte. Cu
salturi controlate SNAP, sunt vizate chiar punctele cheie ale anumitor obiecte cu
ajutorul modului OBJECTSNAP (capete de linie, centre de cerc, tangen|e,
perpendicularit|i, intersec|ii, etc.). Dac este necesar s desenm numai linii
perpendiculare unele pe altele, pralele cu axele sistemului de coordonate, alegem
modul ORTHO. Aceste setri au butoane corespondente pe linia de status.

Fig.7.5. Interfa unelte de lucru

Obiectele care se deseneaz pot avea diferite culori, tip de linie sau grosime. Dac un
desen este prea ncrcat cu detalii si se doreste accesarea exclusiv a anumitor obiecte
de exemplu numai reprezentarea formei unei piese, fr, cote, toleran|e, textul
notelor, intuim c ar fi util o organizare pe grupe de obiecte, care s aib anumite
propriet|i n comun si care s poat fi ndeprtate de pe desen, fr a fi sterse, apoi
readuse, la comand.
Aceste structuri n ,straturi transparente se numesc layere si sunt accesate cu comanda
LAYER. Setrile referitoare la propriet|ile obiectelor au coresponden|i n butoanele
de pe linia de status a propriet|ilor.

Fig.7.6. Crearea layer-elor

Cum se lucreaz cu layerele ? n primul rnd, trebuie re|inut faptul c ,Layerele sunt
structuri menite s ajute utilizatorul s-si organizeze munca. De aceea, obiectele
grupate ntr-un layer vor avea propriet|i uniforme: ,stratul n care toate obiectele sunt
verzi, ,stratul n care sunt grupate cotele, toate desenate cu un anumit tip de linie si
culoare, layerul n care sunt generate textele etc.
Aceste straturi trebuie imaginate ca foliile transparente pe care se deseneaz obiecte si
care, suprapuse, ofer imaginea desenului de ansamblu, fr a distinge care obiect crei
folii i apar|ine.

Fig.7.7. Exemple de Layere necesare utilizatorului

Anumite detalii pot fi ndeprtate din desen prin simpla ndeprtare a foliei pe care
acestea au fost desenate. Utilizatorul poate hotr dac pe o anumit folie se mai fac
modificri sau nu, ori, dac obiectele respective si schimb, toate, culoarea, de
exemplu. Din cele expuse, apare evident c nu se vor grupa ntr-un layer obiecte care
s aib propriet|i diferite: culori, tipuri de linii, grosimi. Acest lucru este posibil, dar
nu este recomandat.
n fereastra de control a layerelor, se pot accesa urmtoarele cmpuri:
- NAME numele layerului, care poate con|ine litere, cifre, blancuri, anumite
caractere speciale;
- COLOR afiseaz o list cu culori ce pot fi asociate unui layer;
- LINEWEIGHT afiseaz o list cu grosimi de linii active, predefinite, care pot
fi asociate layerului;
- LINETYPE (Fig. 7.8.) afiseaz o caset de control a tipurilor de linii
disponibile n acel desen;

Fig.7.8. Alegerea tipurilor de linie

PLOT STYLE afiseaz o list de stiluri de plotare disponibile. Dac se lucreaz
n modul de plotare dependent de culoare, nu se poate modifica acest stil;
OFF face ca layerul selectat s devin invizibil pentru afisare sau plotare.
Obiectele dintr-un layer ,ridicat de pe desen se regenereaz mpreun cu celelalte,
dar nu sunt afisate. Cnd layerul este fcut vizibil cu op|iunea ON, obiectele
grafice pe care le con|ine sunt doar redesenate. Este metoda de lucru recomandat
atunci cnd se comut des vizibilitatea unor layere.
LOCK face ca obiectele din layerul selectat s rmn vizibile, fr a le putea
edita. Un layer blocat pentru editare poate fi fcut curent si i se pot aduga noi
obiecte grafice. Aceast op|iune se acceseaz cnd se doreste ca obiectele dintr-un
anumit layer s rmn nemodificate ntr-o sesiune de editare a desenului;
DO NOT PLOT face ca layerul selectat (dac este vizibil), s nu fie plotat;
FREEZE/ THAW nghea|/ dezghea| layerele. Obiectele dintr-un layer
nghe|at nu sunt vizibile, nu se regenereaz si nu sunt plotate. Aceast facilitate
este folosit cnd se doreste ca obiectele dintr-un anumit layer s rmn invizibile
pentru mult timp si pentru reducerea timpului necesar regenerrilor (la ZOOM si
PAN, mai ales). La dezghe|area unui layer, obiectele grafice con|inute de acesta
sunt regenerate. Exist mai multe op|iuni de ngh|are a layerelor: freeze in all
viewports layerul este nghe|at n toate ferestrele flotante, freeze in current
viewport layerul este nghe|at numai n fereastra curent, freeze in all new
viewports layerul va fi nghe|at numai pentru ferestrele flotante create ncepnd
cu acel moment.
NEW permite crearea unui nou layer, cu propriet|ile implicite acelui desen;
CURRENT face ca layerul selectat s devin cel activ, n care vor fi desenate
toate obiectele, ncepnd din acel moment si pn la o nou setare;
DELETE sterge layerul din lista afisat. Pot fi sterse numai layere fr referin|.
Nu pot fi sterse layerele 0, DEFPOINTS, layerele care con|in obiecte, sau care sunt
atasate prin referin|e externe. Layerele care nu con|in obiecte, nu sunt atasate pot fi
eliminate din desen si cu comanda PURGE.
INVERT FILTER afiseaz layerele care au propriet|i inverse celor selectate
printr-un criteriu de filtrare.
APPLY TO OBJECT PROPERTIES TOOLBARR face ca layerele care
ndeplinesc anumite criterii grupate ntr-un filtru s fie listate de butonul specific
din caseta cu propriettile obiectelor.
S propunem o tem n care se utilizeaz aceste setri primare. Vom formata un fisier
prototip, care s poat sta la baza altor desen si care s con|in setri ce nu vor mai fi
repetate la fiecare desen. Pe msur ce sunt asimilate si alte comenzi, este bine ca
utilizatorul s-si mbog|easc cu noi elemente desenul prototip, economisind astfel
timp.
Lucrul cu precizie n AutoCAD implic accesarea unor puncte speciale din desen:
capete de linie, vertexuri, puncte singulare, puncte de intersec|ie si tangen|.
Evident c, de cele mai multe ori, utilizatorul nu va putea identifica si fixa aceste
puncte. Modul de lucru OBJECT SNAP (OSNAP salt la obiect) permite aceste salturi
n puncte cheie
Punctele de salt pot fi determinate de-a lungul unor direc|ii date pe baza altor puncte
osnap. Detectarea acestor puncte func|ioneaz dac Object Snap Tracking este setat
On, n caseta OSNAP (Fig. 7.9.).

Fig.7.9. Modurile OSNAP

Din modulul AutoTrak , alturi de modurile OSNAP, face parte si modul polar de
detectare. AutoTrack ofer posibilitatea de a desena obiecte la anumite unghiuri, n
anumite rela|ii cu alte obiecte. Direc|iile temporare create cnd AutoTrack e ON sunt
afisate mpreun cu coordonatele curente ale punctului de pe aceast direc|ie, fa| de
punctul ultim dat. n Fig. 7.10. este reprezentat modul n care sunt msurate unghiurile,
n conformitate cu setrile din UNITS.

Fig. 7.10. Setrile din Drawing Units

Foarte multe comenzi de desenare si modificare (editare) implic alegerea obiectelor
grafice din spa|iul de lucru. De aceea, una dintre cele mai des utilizate comenzi este
comanda de selectare, SELECT. Succesiunea de dialog corespunztoare selectrilor
este inculs n marea majoritate a comenzilor. De aceea, vom ncepe prin a prezenta
modul n care se fac selec|iile n AutoCAD, chiar dac nu se va folosi explicit aceast
comand.
SELECT:plaseaz obiectele selectat ntr-un set ce poate fi ulterior apelat ca
'anterior, (Previous). Modurile de selec|ie sunt:
Auto: realizeaz selec|ii automate. Auto si Add sunt modurile implicite. n aceste
moduri, a indica un obiect cu digitizorul (mouse), echivaleaz cu selec|ia acelui
obiect. Indicnd un punct ntr-o zon nedesenat, sau n exteriorul unui obiect, se
creaz primul col| al unui dreptunghi definit prin metoda BOX (cutie, n englez).
Add: comut n modul de adi|ie. n acest mod, obiectele selectate sunt adugate
unui set de selec|ie utiliznd oricare dintre celelalte moduri.
ALL: selecteaz toate obiectele din layerele active (dezghe|ate -Thawed).
BOX: selecteaz toate obiectele din, sau care traverseaz, un dreptunghi
specificate prin dou puncte. Dac punctele sunt specificate de la dreapta spre
stnga, BOX este echivalent cu CROSSING, altfel BOX este echivalent cu
Windows. CrossingSelecteaz obiectele din si care traverseaz aria definit de
dou puncte, ca si col|uri ale unui dreptunghi, de la dreapta spre stnga. Obiectele
selectate sunt afisate punctat, pentru a le distinge de obiecte selectate printr-o
fereastr (windows).
Cpolygon: selecteaz obiectele din si care traverseaz un poligon definit prin
specificare unor puncte n jurul obiectelor. Poligonul poate avea orice form, dar
nu se poate intersecta pe sine. AutoCAD-ul schi|eaz ultimul segment, astfel nct
acesta s rmn nchis tot timpul. Cpolygon nu este afectat de variabila sistem
PICKADD.
Fence: selecteaz toate obiectele care traverseaz un front de selec|ie.Este similar
cu Cpolygon, doar c AutoCAD-ul nu nchide ultimul vector al frontului, iar
frontul se poate intersecta pe sine. Nici acest mod de selec|ie nu e afectat de
PICKADD.
Group: selecteaz toate obiectele dintr-un grup specificat.
Last: selecteaz cel mai recent obiect vizibil creat.
Multiple: permite specificarea unor puncte multiple, fr a schimba aparen|a
obiectului, accelernd procesul de selec|ie a obiectelor complexe.
Remove: obiectele pot fi ndeprtate din setul curent de selec|ie apsnd R, n
cursul procesului de selec|ie.
Single: selecteaz primul obiect sau set de obiecte desemnate, nemai continund
dialogul de selec|ie.
Undo: anuleaz selec|ia obiectului cel mai recent adugat la lista d selec|ie.
Window: selecteaz toate obiectele din interiorul unui dreptunghi definit prin dou
puncte specificate de la stnga la dreapta.
Wpolygon: selecteaz obiectele dintr-un poligon definit de puncte date n jurul
obiectului de selectat. Poligonul poate avea orice form, dar nu se poate intersecta
pe sine. AutoCAD-ul schi|eaz ultimul segment, astfel nct acesta s rmn
nchis tot timpul. Cpolygon nu este afectat de variabila system PICKADD.
Orice utilizator poate gresi. Poate ncerca mai multe ci si doreste s poat reveni la o
anumit stare, anterioar unor ac|iuni. De aceea prezentm cele mai utilizate comenzi
de editare: comanda de stergere si de anulare.
ERASE: ndeprteaz obiecte din desen prin selectarea acestora cu una din
metodele de selectare.
OOPS: restaureaz obiectele imediat anterior sterse. Observa|ie: variabile de
sistem DELOBJ controleaz dac obiectele surs, utilizate pentru crearea altor
obiecte (de exemplu, prin oglindire, copiere, etc.) sunt pstrate (valoare 0), sau
sterse (valoare 1).
REDO: face reversibil efectul comenzii anulate cu o comand U sau Undo
imediat anterioar.
UNDO: anuleaz efectul comenzilor.
Number: anuleaz numrul specificat de opera|ii precedente. Efectul este acelasi
ca la introducerea de acel numr de ori a comenzii U.
Auto Anuleaz o selec|ie din meniu (comand ramficat) ca si cum ar fi o singur
comand. Auto insereaz un UNDO Begin la nceputul fiecrei entit|i din meniu,
dac o entitate din acel meniu nu este, deja, actic si insereaz cte un UNDO End
la iesirea din fiecare entitate-meniu. ControlLimiteaz sau inactiveaz comanda
UNDO.
All None/One: activeaz ntreaga palet a comenzii UNDO. Dezactiveaz
comenzile U si UNDO si anuleaz orice informa|ie UNDO salvat anterior n
sesiunea de editare. Orice ncercare de a folosi UNDO n timp ce este activ
op|iunea UNDO are ca efect apari|ia op|iunilor specifice modului Control.
Limiteaz UNDO la o singur opera|ie. Op|iunile Auto, Begin si Mark nu sunt
disponibile cnd modurile None sau One sunt activate. Prompterul va arta c doar
op|iunea Control, sau un singur pas UNDO sunt valabile cnd modul One este
activ.
Begin i End: op|iunea Begin grupeaz o secven| de opera|ii. Toate opera|iile
urmtoare vor deveni parte a grupului pn cnd End nchide gruparea. Undo si U
trateaz opera|iile grupate ca fiind una singur. Dac se alege din nou Begin, n
timpul unui Undo Begin curent, gruparea curent de opera|ii este ncheiat si se
ncepe o nou grupare. Dac se omite ncheierea selectrii de opera|ii cu UNDO
End, aceast grupare se va ncheia cndva, fr ns ca grupul astfel creat sfie
tratat ca o singur opera|ie, ci numai un numr specificat dintre ele.
Mark i Back: op|iunea Mark plaseaz un ,semn de carte n informa|ia specific
UNDO. Op|iunea Back anuleaz toate opera|iile fcute, pn cnd, n istoricul
sesiunii de lucru ntlneste acest semn. Se pot plasa oricte astfel de semne. Cu
Back, se merge napoi pe firul comenzilor, pe rnd, pn la fiecare Mark ntlnit.
Dac Back nu ntlneste niciun Mark, utilizatorul este anun|at c acesat op|iune
va anula totul, ceea ce echivaleaz cu anularea ntregii sesiuni de lucru, de cnd s-a
nceput sesiunea de lucru n AutoCAD.

BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)

ALBOT M. G.,
ATUDOREI M., NSTASE A.,
NEAMTU M., ULEA E.,
ZEGHERU N.
Dic|ionar Enciclopedic de Geodezie,
Topografie, Fotogrammetrie, Teledetec|ie,
Cartografie si Cadastru, Editura Nemira,
Bucuresti 2009
IENCIU I., OPREA
LUCIANA
Prelucraea Automat a Datelor Analitice si
Grafice din Topografie si Cadastru, Editura
Alternitas, Alba Iulia 2009
COSARC C., SRCIN
A.
Topografie, Editura Conspress, Bucuresti, 2009
TMIOAG GH.,
TMIOAG DANIELA
Automatizarea lucrrilor de Cadastru, Editura
Matrix Rom, Bucuresti, 2007

ALBOT M., ZEGHERU
N.
Dic|ionar de Geodezie, Fotogrametrie,
Teledetec|ie si Cartografie englez romn,
Editura Tehnic, Bucuresti 1980
***Colectiv Msurtori
Terestre si Cadastru-
Facultatea de C-|ii
Timisoara
Complemente de Msurtori Terestre, vol.1-2,
edi|ia 2009, Editura Politehnica, Timisoara

Desen Topografic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Desen Topografic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

S-ar putea să vă placă și