Fizicieni nascuti in septembrie

John Dalton
John Dalton a trait in perioada 6 Septembrie 1766 27 Iulie 1844, si a descoperit legea presiunilor partiale in amestecurile de gaze per ecte !18"1#, legea proportiilor multiple !18"$# si legea solubilitatii gazelor% In 18"8 a elaborat, prima teorie atomica bazate pe aspectele cantitati&e ale reactiilor chimice% ' alcatuit primul tabel al maselor atomice relati&e ele elementelor, considerand masa atomului de hidrogen ca unitate de masa atomica% ' descris enomenul patologic denumit daltonism%

Constantin Miculescu
(onstantin I% )iculescu !n% 6 septembrie 186$, (re&enicu, *ude+ul ,eleorman- d% 2. decembrie 1.$7, /ucure0ti# a ost un izician rom1n a a&ut rezultate notabile 2n termodinamic3 0i optic3% 4rincipala sa contribuie la domeniul izicii poate i reg3sit3 chiar 2n lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precis3 a echi&alentului mecanic al caloriei% 4ro % (onstantin )iculescu a organizat laboratorul de izic3 molecular3, acustic3 i optic3 al 5ni&ersit3ii din /ucureti, a des 3urat o bogat3 acti&itate de cercetare tiini ic3 concretizat3 2n lucr3rile publicate 2n ar3 i str3in3tate% (ele mai semni icati&e lucr3ri tiini ice sunt urm3toarele6 7determinarea indicelui de re racie al unei prisme cu a*utorul microscopului !1."8#7m3surarea diametrului unui ir subire i a diametrului interior al unui tub capilar, plec1nd de la o metod3 stabilit3 de izicianul )%9% (haulnes !1."7#7m3surarea coe icientului de elasticitate al corpurilor printr7o metod3 acustic3 !1.1"#% Dup3 ce a determinat cu precizie echi&alentul mecanic al caloriei, )iculescu a construit un dispoziti& special ormat dintr7un calorimetru cu ap3 2n care erau rotii cu un motor electric 4 cilindri concentrici, iar &asul calorimetric propriu7zis a&ea trei palete longitudinale i alte trei circulare pentru ca apa s3 nu capete nici mic3ri circulare, nici longitudinale% Di erenele de temperatur3 ale apei, rezultate din trans ormarea lucrului mecanic e ectuat de motorul 2n c3ldur3, au ost m3surate prin intermediul unor termocuple 4t 9c, etalonate 2n prealabil% 9ora electromotoare produs3 de termocuple era m3surat3 prin metoda compensaiei !metod3 de zero#% Dup3 un num3r de $1 de e:perimente cu acest3 main3rie, considerate clasice 2n lucr3rile de termodinamic3, )iculescu, a calculat &aloarea J ca iind de 4,184 J;cal% 'ceast3 &aloare este oarte apropiat3 de &aloarea utilizat3 2n prezent, 4,1888 J;cal%

Aretin Corciovei
'retin (orcio&ei !8 septembrie 1.$", /ucure0ti 7 28 ianuarie 1..2, /ucure0ti# 7 izician% )embru corespondent al 'cademiei <om1ne !1 martie 1.74#% =icen+iat 2n izic3 !1.8$# 0i matematic3 !1.84# al 9acult3+ii de )ecanic379izic3 a 5ni&ersit3+ii din /ucure0ti- 2n 1.88 0i7a sus+inut teza de doctorat ,eoria undelor de spin pentru anti eromagnetic, de&enind doctor 2n 0tiin+e izice- 2n 1.6. a ob+inut titlul de doctor docent% >ncep1nd cu 1.66 a condus =aboratorul de 9izic3 ,eoretic3 din cadrul Institutului de 9izic3 'tomic3- a ost 0e de sec+ie la Institutul de 9izic3 0i Inginerie ?uclear3 0i pro esor asociat la 9acultatea de 9izic3 a 5ni&ersit3+ii din /ucure0ti% ' elaborat numeroase lucr3ri 2n domeniul izicii teoretice, abord1nd probleme precum6 teoria mai multor corpuri, propriet3+ile p3turilor sub+iri eromagnetice, schimbarea propriet3+ilor corpurilor solide sub ac+iunea iradierii, enomene de ordine 0i dezordine 2n solide, benzi de energie, teoria plasmei 2n solide% Singur sau 2n colaborare a reu0it aplicarea metodelor clasice de descriere a propriet3+ilor izice ale eromagne+ilor at1t 2n zona de temperaturi *oase, c1t 0i 2n &ecin3tatea punctului critic, la descrierea p3turilor sub+iri eromagnetice% ' abordat 0i alte domenii ale izicii teoretice de la relati&itatea general3 p1n3 la teoria particulelor elementare% )embru 2n (onsiliul Societ3+ii @uropene de 9izic3%

Michael Faraday
)ichael 9aradaA !22 septembrie 17.1728 august 1867# a ost un izician si chimist englez%>n izica ace cercetari importante pri&ind cunoasterea electromagnetismului si dez&oltarea aplicatiilor acestuia% >si propune producerea curentului electric cu a*utorul magnetismului, e:periente pe care le 2ncepe 2n anul 1821, termin1ndu7le cu succes 2n anul 18$1% @:perientele lui completeaza cercetarile izicianului si matematicianului rancez 'ndrB )arie 'mpCre re eritoare la ortele electromagnetice, reusind rotirea unui circuit parcurs de un curent electric 2ntr7un c1mp magnetic% 4ractic descopera principiul de unctionare a motorului electric cu magneti permanenti% >n anul 18$1 descopera inductia electromagnetica, reusind sa realizeze con&ersia electromecanica a energiei% 9aradaA arata dupa o serie de e:perimentari ca electricitatea se obtine prin inductie, prin recare, pe cale chimica sau termoelectrica% ' propus reprezentarea c1mpului magnetic prin linii de orta !sau linii de c1mp# si arata ca actiunile electrice si magnetice se transmit din aproape 2n aproape, cu &iteza inita% (ombate ast el conceptia mecanicista con orm careia aceste actiuni se transmit la distanta instantaneu cu &iteza in inita, independent de mediu, dupa modelul mecanic al ortelor de gra&itatie% 9aradaA arata ca notiunile de c1mp electric si c1mp magnetic pe care le7a introdus ca orme de e:istenta a materiei, stau la baza interpretarii materialiste a enomenelor electomagnetismului% 'u ost dez&oltate de James (lerD )a:Eell, cunoscute ca ecuatiile lui )a:Eell% 4rimele cercetari 2n domeniul chimiei, duce la descoperirea benzenului 2n gudronul din huila, cu a*utorul unui aparat conceput de el% @ra un aparat prin compresie si racire, cu care a putut sa liche ieze aproape toate gazele cunoscute 2n acel timp% >n 18$$ enunta legea electrolizei, lege ce sta la baza electrochimiei% ,ot el, 9aradaA, este cel ce introduce termenii de ion, catod, anod, anion, cation, echi&alent electrochimic% De asemeni studiind proprietatile magnetice ale substantelor,introduce termenii de diomagnetism si paramagnetism% ' elaborat teoria electrizarii prin in luienta si principiul ecranului electrostatic !sau cusca lui 9aradaA#, enunt1nd ast el legea conse&arii sacinii electrice !184$#% )ai t1rziu, 2n 1846, arata ca energia electrostatica este localizata 2n dielectrici% 5ltimile sale cercetari arata actiunea c1mpului electric asupra luminii polarizate sau e ectul de polarizare rotatorie a luminii 2n c1mp magnetic% (a pretuire a cercetarilor sale si a contributiei sale 2n izica, denumirea unitatii de capacitate se numeste F9aradF, iar numarul care e:prima cantitatea de electricitate necesara depunerii prin electroliza a unui atomogram dintr7un element 7 Fconstanta lui 9aradaAF%

Enrico Fermi
Enrico Fermi !n% 2. septembrie 1."1- d% 28 noiembrie 1.84# a ost un izician italian, laureat al 4remiului ?obel pentru 9izic3 pe anul 1.$8, descoperitorul isiunii nucleare% ' a&ut un rol important 2n conceperea proiectului )anhattan de punere la punct a bombei nucleare% 9ermi st3panea oarte bine izica clasic3 i teoria relati&it3ii, ast el c3 a publicat c1te&a lucr3ri tiini ice, iar 2n anul 1.22 i7a susinut teza de doctorat% Din anul 1.24 a 2nceput s3 predea izica i matematica la 5ni&ersitatea din 9lorena, unde a publicat o lucrare renumit3, re eritoare la izica statistic3 a particulelor% >n aceast3 lucrare a pus bazele aa7numitei statistica 9ermi7Dirac, care a ost larg aplicat3 2n izica atomic3 i l7a 3cut &estit peste hotare, mai t1rziu i 2n Italia% >n 1.$4 a e ectuat e:periene de bombardare a nucleelor elementelor grele cu neutroni 7 primele cercet3ri 2n domeniul isiunii nucleare% 4entru cercet3rile 2n domeniu propriet3ilor neutronilor, 9ermi a primit, 2n anul 1.$8, 4remiul ?obel% Dup3 decernarea premiului, 9ermi nu s7a mai 2ntors 2n ar3% S7a stabilit cu toat3 amilia 2n Statele 5nite, 2n semn de protest 2mpotri&a aciunilor antisemite ale gu&ernului italian ascist, dei acestea se re ereau numai la soia sa% ' primit un post de pro esor de izic3 la 5ni&ersitatea (olumbia, unde i7a continuat acti&itatea de cercetare, concentr1ndu7se, 2n special, asupra eliber3rii energiei nucleului de uraniu% ' condus lucr3rile de construcie a primului reactor nuclear la 5ni&ersitatea din (hicago, realiz1nd !2 decembrie 1.42# prima reacie nuclear3 2n lan controlat3- aceste rezultate au ost incluse 2n 4roiectul )anhattan, care a dus la construirea primei bombe atomice% ' dez&oltat teoria matematic3 a emisiei neutrinice, a studiat reaciile pion7nucleon% ?umele s3u a ost atribuit elementului transuranic 7 ermiu%

Nevill Francis Mott

?e&ill 9rancis )ott sa nascut in =eeds, )area /ritanie, la $" septembrie 1."8% 'ici a lucrat la teoria coliziune i problemele nucleare in laborator lui <uther ord% >n 1.$$ el a mers la scaunul de izica teoretica la /ristol, i sub in luena GH SDinner i G% Jones a apelat la propriet3ile de metale i semiconductori% )unc3 2n cursul perioadei de /ristol 2nainte de r3zboi a inclus o teorie a metalelor de tranziie, de recti icare, duritate de alia*e !cu ?abarro# i a imaginii latente otogra ice !cu IurneA#% Dup3 o perioad3 de cercetare militare din =ondra, 2n timpul r3zboiului, el a de&enit e ul departamentului de izic3 /ristol, publicarea de lucrari la o:idare la temperaturi *oase !cu (abrera# i tranziia de metal7izolator% 5nele dintre c3rile sale principale sunt F,eoria ciocnirilor atomiceF !cu SS) )asseA#, F4rocese electronice 2n cristale ioniceF !cu <H IurneA# i F4rocese electronice 2n materiale non7cristalineF !cu @' Da&is#% De cercetare 2n a ara 2n izic3 el a luat un rol principal 2n re orma educaiei tiini ice 2n <egatul 5nit i este 2nc3 acti& 2n comitetele despre problemele educaionale% @l a ost preedinte al consiliului de administraie al ,aAlor J 9rancis =td, editorii tiini ici din 17.8%