EVANGHELIA DUPA IOAN,vol 1 Rudolf Steiner

Omul este alcatuit din mai multe corpuri:fizic,eteric,astral si eu.Cand dormim,corpul fizic si eteric raman si ele intinse in pat.Corpul astral si eul pleaca in alte dimensiuni;de aici primim noi si visele.Pamantul,la fel ca si omul,a suferit mai multe incarnari.In prima incarnare nu exista termenul Pamant.Se numea Saturn.Pe saturn,oamenii aveau doar corp fizic.In cea de-a 2 a incarnare,Saturn s-a transformat in Soare si aici ni s-a adaugat pe langa corpul fizic si cel eteric.In a 3 a incarnare,Soarele s-a transformat in Luna.Aici corpul fizic a suferit o a 3 a modificare iar cel eteric pe a 2 a.Luna a dat corpului fizic si eteric,corpul astral.A 4 a incarnare este Pamantul.Luna s-a transformat in Pamant si aici ni s-a adaugat Eu-l.Asadar,corpul fizic pe care il vedem a trecut prin foarte multe transformari.E foarte complex.Pamantul va mai suferi inca 3 incarnari.Acestea vor fi:Jupiter,Venus,Vulcan. In evul mediu nu a existat doar un singur comentator care sa atribuie celor 6 zile ale creatiei,valoarea de 6 zile a 24 de ore,asa cum s-a facut mai tarziu.La aceasta nu s-ar fi gandit nici un teolog;el ar fi inteles lucrurile asa cum erau in text si ar mai fi dat inca adevaratul lor sens cuvintelor Bibliei.Caci ce este o zi?Este ceea ce rezulta din rotatia Pamantului in jurul soarelui.Nu putem deci vorbi de zi decat cu conditia ca Soarele si Pamantul sa existe asa cum sunt astazi.In Biblie nu se face aluzie la un raport intre Pamant si Soare decat incepand cu ziua 4 a creatiei.A ne reprezenta lucrurile asa cum le intelegem noi azi,nu are nici un sens inainte de ziua a 4 a.De aici putem deduce ca nimanui nu i-ar fi venit ideea sa vorbeasca de zile si nopti,deoarece zile si nopti nu au putut exista decat dupa ``ziua`` a 4 a.Dar a venit timpul cand nu se mai stia ca aceasta trecere se referea la semnificatia spirituala a zilei si a noptii;am ajuns incapabili de a ne mai reprezenta altceva decat niste zile fizice.Ca urmare,pentru omul care gandea materialist,chiar si pentru un teolog,ziua creatiei deveni identica cu o zi din prezent,fiindca omul nu o mai cunostea decat pe aceasta.Un teolog din trecutul indepartat comenta in alt fel aceste lucruri. Stiinta materialista nu crede in Intelepciunea cosmica;ea nu crede decat in intelepciunile omului.Daca ati lua in considerare,fara a fi obiectiv sau fara a va implica,cursul evolutiei,ati vedea ca intelepciunea cosmica fusese inca de la inceputurile Pamantului,la un nivel de perfectiune pe care intelepciunea omeneasca nu-l va atinge decat la sfarsit.In vremea cand se dadea mai multa precizie termenilor decat se face azi,intelepciunea nu insemna niciodata ceva omenesc.Intelepciunea subiectiva a omului se numea inteligenta,in opozitie cu intelepciunea cosmica.Noi nu ne dam seama ca ceea ce descoperim in cursul vietii pamantesti,entitatile divine le-au descoperit deja pe durata existentei lunare si le-au incorporat Pamantului. Copiilor li se spune ca inventia hartiei a condus la un mare progres pentru evolutia omeneasca.Insa,de mii de ani viespile fabrica hartie.Materia de care se servesc pentru construirea cuibului lor este tocmaihartia,care se fabrica in acelasi mod.Spiritul viespilor,sufletul lor grup,care este o parte din substanta divina,a fost inventatorul hartiei,cu mult timp inaintea omului.In acest fel,regaseste omul pe dibuite,unele intelepciuni cosmice.In principiu,tot ce descopera omul se afla deja in natura,dar ceea ce ii va da el cu adevarat Pamantului,este iubirea,aceasta forta care trebuie sa evolueze de la formele cele mai grosiere pana la cele mai spirituale.Aceasta este sarcina evolutiei pamantesti. Trebuie sa ne dam seama ca iubirea a influientat omul fara ca ea sa stie si l-a pregatit din interior pentru misiunea sa din starea de veghe.Azi,Pamantul este luminat de Soare.Soarele este populat de niste fiinte superioare omului.Misiunea unui locuitor al Pamantului este de a asimila iubirea in timpul epocii pamantesti Aceea a unui locuitor al Soarelui este de a trezi iubirea pe Pamant in epoca respectiva,deci de a da aceasta iubire.Misiunea locuitorilor Pamantului nu s-ar putea infaptui daca locuitorii Soarelui nu ar trimite prin razele solare fructul intelepciunii lor.Aceasta intelepciune revarsata asupra Pamantului ii permite iubirii sa

prinda radacini pe Pamant.Acesta este un adevar,este un fapt.Fiintele care pot aprinde iubirea in acest fel au Soarele drept camp de actiune.Atunci cand Luna si-a terminat evolutia,aceste fiinte erau in numar de 7.Deci 7 entitati de lumina s-au putut dezvolta pe Soare,fiind totodata raspanditorii iubirii.Dar numai 6 dintre ele sau stabilit pe Soare;iar lumina pe care ne-o trimite fizic Soarele contine forta spiritului lor.Cea de-a 7 entitate s-a separat de cele 6 spirite de lumina si si-a fixat domiciliul nu pe Soare ci pe Luna.Acest spirit unic a renuntat,ca sa zicem asa,in mod liber la existenta solara;el este cel pe care Vechiul Testament il numeste Iehova.Este cel care a dirijat intelepciunea de pe Luna pe Pamant si care a pregatit sufletele pentru iubire. Noaptea ii apartine Lunii,iar atunci cand omul nu putea inca primi de la Soare forta iubirii,ea ii apartinea intr-o masura mai mare.Ceea ce primea omul atunci era forta intelepciunii reflectata prin lumina lunara.El o primea in constienta sa nocturna.De aceea Iehova poate fi numit ``regentul noptii``;el a pregatit omul pentru iubirea care trebuia sa se nasca mai tarziu,pe durata deplinei constiente din timpul zilei.Corpurile ceresti, Soarele pe de o parte, si Luna pe de alta parte,nu sunt decat simbolul acestor fapte spirituale. Pentru ca omul sa poata deveni pe pamant un purtator constient al iubirii,ii trebuie un ghid,un maestru pe durata constientei de veghe.Daca iubirea fusese sadita in el in timpul noptii,trebuia ca exprimarea iubirii sa o intalneasca in exterior,in mod fizic.Aceasta intalnire nu era posibila decat daca iubirea divina se intrupa pe Pamant pentru ca omul sa o poata percepe cu simturile sale.Este ceea ce s-a intamplat atunci cand Hristos s-a incarnat.Fortele celor 6 elohimi s-au incarnat atunci in Iisus pentru a deveni vizibile in el.Forta iubirii a luat o forma omeneasca in corpul lui Iisus din Nazaret.Dumnezeu s-a revelat pe Pamant ca o fiinta vie,concreta,o forma corporala,un obiect de perceptie.Entitatea care coboara in corpul lui Iisus,la inceputul erei noastre,este cu adevarat incarnarea celor 6 Elohimi;cel de-al 7 lea,Dumnezeu Jahve(Iehova),nu a facut decat sa-i preceada,anuntandu-i,intr-un anumit fel.Si aceasta figura unica a lui Iisus din Nazaret,in care s-a incarnat Hristos,aduce direct pana in viata omeneasca ,in insasi istoria omenirii,forta care pana atunci se revarsa pe Pamant prin lumina solara. Pamantul are ca scop sa-i dea omului deplina constienta de sine,pe Eu sunt.Tot ce-a fost mai inainte a fost pregatirea acestui fapt si Hristos a dat impulsul necesar pentru ca fiecare fiinta omeneasca sa poata ajunge la acest Eu sunt.De la Hristos pleaca puternicul impuls care face ca Pamantul sa infaptuiasca cel mai mare progres al sau.Acest lucru se simte comparand crestinismul cu ceea ce ne invata Vechiul Testament.In acesta omul nu-l resimte inca pe Eu sunt in propria sa fiinta.El mai pastreaza inca o ramasita din vechea constienta de vis,din timpul cand omul nu se simtea ca fiind un eu,ci ca o parte din entitatea divina,asa cum animalul este astazi o parte din sufletul sau grup.Oamenii au inceput si ei printr-un suflet grup si au evoluat spre existenta individuala cand Eu sunt-ul este resimtit de fiecare.Hristos este forta care a condus oamenii la aceasta constienta libera a lui Eu sunt. Daca ne intoarcem inapoi pana la vechile populatii,la vechile rase.gasim ca,popoarele au format comunitati mici.Pentru popoarele germanice nu este deloc nevoie sa ne intoarcem prea mult in timp.Tacit spunea ca germanul tinea mai mult de rasa lui decat la individualitatea sa.De aceea,un membru al rasei reprezenta intreaga rasa.Si cand era adusa o injurie unui membru al colectivitatii,era atinsa intreaga colectivitate,avand putina importanta care individ al colectivitatii razbuna;important era ca razbunarea sa aiba loc.In cursul timpului s-a produs separarea indivizilor de comunitate,asa incat rasele si-au pierdut omogenitatea.Omul a iesit si el din sufletul-grup si s-a ridicat incetul cu incetul pana la eul individual.Traditile religioase nu se pot intelege decat daca se tine seama de eul-grup al oamenilor de altadata.A fost o perioada in care oamenii aveau un anumit sentiment al eului propriu,nu-l extindeau numai la un grup de oameni in spatiu,dar si la un anumit grup in timp.Desi memoria actuala nu ne permite a ne revedea viata decat pana in copilarie,a fost o vreme in care memoria se intorcea in urma,nu numai pana la inceputul vietii;ajungea pana la viata tatalui sau a stramosilor.Ea depasea limita nasterii si se intocea in urma atat de departe pana unde putea urmari inrudirea cu un stramos al carui sange curgea de-a lungul generatilor.Memoria a fost asadar legata timp de secole,de sangele raselor;un descendent zicea ``Eu`` si atunci cand vorbea de actiunile sale si atunci cand

vorbea de cele a stramosilor sai.El nu se simtea limitat prin nastere si moarte ci se simtea ca un fragment al acelui intreg ansamblu care il avea ca centru pe stramos.Ceea ce dadea continuitate eului era tocmai faptul ca isi reamintea de actiunile bunicului.Acest fapt se exprima altadata in modul in care se dadea numele. Memoria omului se intorcea foarte mult inapoi de-a lungul generatilor si toti cei pe care ii cuprindea se numeau ``Noe`` sau ``Adam``.Acest mister se regaseste si in spatele numelor patriarhilor.De ce traiau ei atat de mult?Iata explicatia:in acele timpuri stravechi nimeni nu s-ar fi gandit sa ii dea unui copil un nume personal.Adam s-a pastrat in memorie timp de secole,tocmai fiindca limitele de spatiu si de timp nu jucau rol in aceasta perioada.Asadar,eul omenesc s-a desprins incetul cu incetul de eul-grup;progresiv,el isi percepea eul sau dizolvat in grupul sau de fiinte cu care il uneau legaturile de sange,in spatiu sau in timp.De aici vin cuvintele:``Eu si parintele Avram,una suntem!`` - Un singur si acelasi Eu. In cazul acesta,individul se simtea prins intr-un tot,in toti membrii poporului curgand acelasi sange.Dar cu timpul,a venit momentul cand,tocmai in aceste popoare,oamenii isi vor gasi eul individual.Misiunea lui Hristos a fost aceea de a da oamenilor posibilitatea de a se simti intariti in ei insisi.Acelasi sens trebuie sa-l dam si afirmatiei pe care o intelegem atat de gresit.``Cel care nu-su paraseste sotia si copilul,mama,fratele si sora,nu poate si discipolul Meu``.Aceste cuvinte nu trebuie intelese intr-un sens literar si ca ele ne recomanda abandonarea familiei.Iata ce semnificatie au aceste cuvinte:Trebuie sa simtiti ca fiecare aveti un Eu individual,legat direct de Tatal spiritual care umple lumea.Odinioara,in Vechiul Testament se spunea: ``Eu si parintele Avram,una suntem``,fiindca Eul se baza pe legatura de sange.Azi,sentimentul unirii cu tatal originar trebuie sa ne elibereze de aceste legaturi.Ceea ce ne da garantia de a face parte dintr-un tot,nu mai este inrudirea de sange,ci constienta ca un principiu pur spiritual ne leaga de Tatal in care se scufunda toti oamenii.Acesta este modul in care Evanghelia Sfantului Ioan vede in Hristos pe initiatorul marelui impuls dat omului pentru evolutia Eului sau. In trecut,cei care erau initiati erau chemati a-si dezvolta niste organe de perceptie superioara.Nimeni nu vazuse inca divinitatea cu ochii fizici.Fiul ``nascut unul singur``,care se afla in sanul Tatalui,este primul care ne-a condus a-l vedea pe Dumnezeu,in acelasi fel in care vedem toate lucrurile pe Pamant.Mai inainte, Dumnezeu era invizibil.El se revela intr-un mod suprasensibil,in vis, sau in ceremoniile locurilor de initiere. De acum incolo,Dumnezeu a devenit un fapt istoric sensibil;el a luat o forma trupeasca.Aceasta era semnificatia cuvintelor:``Pana acum nimeni nu l-a vazut pe Dumnezeu.Fiul sau unic,singur nascut(unul nascut) care era in sanul tatalui universal ne ghideaza spre aceasta vedere``.El ii conduce pe oameni sa-l vada pe Dumnezeu cu simturile lor pamantesti.Vedem,asadar,ce forta si ce claritate aduce evanghelistul la descrierea evenimentului istoric din Palestina. Misiunea lui Hristos consta in a face sa patrunda in sufletul omenesc toata forta eului,intreaga independenta interioara.Fiecare eu trebuie sa se simta pe sine insusi in totala libertate,iar oamenii trebuie sa se uneasca unii cu altii ca urmare a unei iubiri intelese ca dar liber.Principiul hristic trebuie sa aduca pe pamant o iubire care sa domine din ce in ce mai mult materialitatea si sa se ridice spre spiritual.In forma sa cea mai evoluata,iubirea a iesit din senzualitate.In vremurile de demult,oamenii se iubeau cand erau uniti prin legaturile de sange si se acorda o importanta enorma faptului ca iubirea a avut aceasta baza materiala a inrudirii de sange.Hristos a venit pentru a spiritualiza aceasta iubire,pentru a o rupe de legaturile inrudirii de sange care o tineau inchisa si pe de alta parte,pentru a da oamenilor un impuls care sa-i duca spre iubirea spirituala.In Vechiul Testament mai gasim exprimata in intregime predominarea sufletului-grup;eul individului se contopeste in eul comun.Am vazut ca sentinta:``Eu si parintele Avram una suntem`` traduce sentimentul ca sangele care a curs in vinele lui Avram inusi,a coborat pana in fiecare membru al trupului.Nu sunt recunoscuti de a fi ai sai decat cei care au rezultat din acelasi sange.Asadar,in primele timpuri ale evolutiei,casatoria nu avea loc decat in sanul unor cercuri foarte inchise si intre familii apropiat-inrudite.Se respecta ``casatoria consangvina``.Legatura de casatorie s-a extins din ce in ce mai mult.Mai intai,casatoria

s-a facut in afara tribului,dar nu inca la un alt popor.Se urmarea inca mentinerea acestei legaturi min cadrul aceluiasi popor. Cui i se adreseaza Hristos Iisus?Celor care termina cu acest principiu al inrudirii de sange;si de aceea el nu face prima ``minune`` in Iudeea,ci in Galileea.Aici se amestecase sangele mai multor popoare.Galileean inseamna:``amestecat``.Hristos merge la Galileeni,spre cei al caror sange este cel mai amestecat.Din modul de reproducere bazat pe amestecul de sange,trebuie sa rezulte iubirea care nu se leaga de materie.Iata de ce isi poate incepe el misiunea cu ocazia unei casatorii,deoarece casatoria se refera la modul reproducerii.Evreii credeau numai in legatori consagvine(se casatoreau intre rude).Ei locuiau in Iudeea.Galileea era in Palestina, unde era un amestec de rase.Iisus nu dorea sa se adreseze unui cerc restrans de oameni prin aceasta prima ``minune``,de aceea a venit in Galileea.In Iudeea,datorita conceptiilor evreilor(de a se casatori intre rude), erau putini oameni si intr-un cerc restrans,insa in Galileea rasele erau amestecate.A fost singura data cand Iisus a mers la vreo nunta si a fost de asemenea singura data cand a aparut si mama sa la vreuna din ``minunile`` sale. Cand o planeta atinge scopul evolutiei sale,cu ea se petrece ca si cu un om care a ajuns la sfarsitul vietii sale,la capatul unei incarnari.Planeta trece printr-o stare invizibila care se numeste ``pralaya``,dupa care se raincarneaza din nou.Este ceea ce s-a intamplat intre ultima incarnare a Pamantului(intre vechea Luna) si incarnarea sa actuala.Prezenta incarnare a Pamantului a iesit dintr-o existenta spirituala,invizibila,dar reala si a aparut sub un prim aspect.Atunci cand a aparut Pamantul,el a fost mai intai legat de ansamblul elementelor care trebuiau sa constituie sistemul nostru solar.In vremea aceea el se intindea in mod real pana la orbita celor mai indepartate planete ale acestui sistem.Totul era una.Planetele nu s-au desprins decat mai tarziu. Asadar pana la un anumit moment Pamantul a ramas unit cu Soarele nostru astral si cu actuala noastra Luna. A fost deci un timp stravechi cand Soarele,Luna si Pamantul din prezent,formau toate un singur corp,ca si cum ati lua Soarele si Luna si le-ati amesteca cu Pamantul pentru a forma impreuna un imens corp ceresc. Iata ce a fost Pamantul altadata,in momentul in care corpul astral si eul mai pluteau inca in interiorul unei mase vaporoase si chiar inainte de acest moment. Deci fortele care se afla azi pe Soare forte spirituale si fizice au fost unite cu Pamantul.Apoi a venit vremea cand Soarele s-a separat de Pamant,nu numai Soarele fizic cu lumina sa fizica.ci si entitatile spirituale care aveau in fruntea lor Elohimii,adevaratele spirite ale luminii.Globul care a supravietuit a fost asemanator cu ce ar rezulta din amestecul Pamantului cu Luna actuala.Intr-adevar,un anumit timp,Pamantul separat de Soare,a mai ramas inca unit cu Luna.Luna s-a desprins de Pamant numai in epoca lemuriana si tot atunci s-a stabilit raportul dintre cele 3 corpuri ceresti asa cum se prezinta si azi.Era necesar ca Elohimii sa actioneze dinafara,ca unul din ei sa se separe pentru a conduce astrul lunar si de acolo sa reflecte spre Pamant puterea si lumina celorlalti 6 Elohimi.Actualmente noi traim pe Pamant ca pe un fel de insula desprinsa de Soare si de Luna.Dar va trebui sa vina un timp cand Pamantul nostru se va reuni din nou cu acesti astri si va forma cu ei un corp comun.Atunci oamenii se vor spiritualiza in suficienta masura pentru a putea suporta intregul dinamism al Soarelui,sa-l asimileze si sa se uneasca cu el.Nu va mai fi decat un singur camp de actiune comun oamenilor si Elohimilor. Pe cat de adevarat este ca corpul voastru este locuit de un spirit si un suflet,tot atat de adevarat este faptul ca corpul Pamantului,acest corp facut din pietre,plante si animale,acest corp pe care umblati,este locuit de un suflet si de un spirit care este Hristos.Hristos este spiritul Pamantului.Cand Hristos se adreseaza deci celor mai intimi ucenici ai sai,ce le poate spune?Ce taina le poate incredinta? El poate spune:``Daca va intoarceti privirea spre inauntrul vostru gasiti acolo propriul vostru suflet.Puteti proceda la fel si cu globul pamantesc. Cel ce este prezent fizic in acest moment in fata voastra,este acelasi spirit care,nu numai ca traieste in acest corp efemer,dar este cel care insufleteste Pamantul in totalitatea lui si il va insufleti mereu mai mult!``. Niciodata o civilizatie omeneasca nu a fost inca atat de egoista,atat de lipsita de ideal ca civilizatia noastra si ea va deveni si mai mult inca in timpul viitor;egoismul va atinge apogeul caci spiritul este azi in

intregime acoperit de viata materiala.Omenirea a trebuit sa cheltuiasca o forta spirituala considerabila pentru a ajunge la marile inventii,la marile descoperiri ale vremurilor moderne si in mod deosebit a celor din secolul XIX.Cata energie spirituala nu se afla in spatele inventarii telegrafului,a telefonului,a drumului de fier,etc.Cata forta spirituala nu se intrebuinteaza si nu este cristalizata pentru a asigura legaturile comerciale de pe Pamant,pentru ca,de exemplu,o suma de bani depusa aici sa poata fi platita pe baza unui CEC la Tokio? Si atunci,ne putem intreba:aceasta forta spirituala serveste ea progresului spiritului in lume?Daca judecam chestiunea in acest fel,trebuie sa recunoastem ca drumurile ferate nu servesc decat la a transporta ceea ce finalmente va folosi la a hrani stomacul; si atunci cand le consideram pe ele singure,aceste mari inventii adesea nu sunt decat in raport cu niste idei analoage.Ce importanta are din punct de vedere al stiintei spirituale,faptul ca faci faina aici la moara sau ca o duci pe calea ferata sau cu vaporul?Energia spirituala este azi uimitoare,din plin,extraordinar de bogata dar ea este in serviciul unor scopuri strict personale.Ce idee domina azi intreg acest trafic?Desigur nu aceea a antropozofiei,adica a unor valori spirituale.Telegraful,vaporul de care ne servim,nu ne intereseaza decat prin cantitatea de bumbac care poate fi transportata din America in Europa sau prin niste interese de acest gen,referitoare la nevoile personale materiale;oamenii au coborat pana in adancul unor necesitati pe care le impun egoismul si materia. In toate epocile de evolutie care au urmat dupa Atlantida,un initiat a fost un om capabil de a se ridica deasupra lumii fizice si sensibile,sa treaca in lumile spirituale prin experiente personale.Aceasta fiinta cunoaste,prin urmare,lumea spiritului,asa cum omul cunoaste lumea fizica cu ajutorul organelor sale sensibile:cu ochii sai,cu urechile sale etc.Un astfel de initiat este un adevarat martor al lumilor spirituale si al realitatii lor.Acesta este primul aspect.Dar mai avem ceva deosebit de important ce dobandeste orice initiat in timpul initierii.Acest ceva este facultatea de a se ridica deasupra sentimentelor si trairilor,care sunt justificate si chiar indispensabile in lumea fizica,dar care nu se pot regasi in acelasi mod in lumea spirituala. Trebuie sa intelegem bine lucrurile si sa nu credem ca initiatul,care,pe langa lumea fizica percepe si lumea materiala,trebuie sa se dezobisnuiasca de toate sentimentele si de toate trairile care sunt la locul lor aici jos,schimbandu-le cu alte sentimente de natura diferita.Nu asa stau lucrurile.Initiatul nu le schimba pe unele cu altele;el adauga la acestea pe celelalte.Daca pe de o parte omul trebuie sa-si spiritualizeze sentimentele sale,pe de alta parte nu este mai putin necesar sa-si pastreze cu o forta sporita sentimentele care-l fac sa actioneze in lumea fizica.Pentru nimic in lume patria sau familia sa nu trebuie sa-i devina straine atata timp cat traieste in lumea fizica.Dobandirea in lumea spirituala a sentimentelor de care vorbim,infrumuseteaza, Desavarseste sentimentele lumii fizice.Cine este un om eliberat de legaturile tarii?Este acela care nu da nastere in lumea spirituala la afinitatile aparte care ne leaga in lumea fizica de numite locuri,de anumite conditii.Nimeni nu poate dobandi adevarata initiere daca nu a trecut prin aceasta.In lumea fizica apartinem intotdeauna unui popor,unei familii,depindem de un stat si este necesar sa fie asa.Dar daca am vrea sa aducem acest sentiment in lumea spirituala,ar insemna sa introducem in aceasta lume ceva foarte in dezacord cu ea.Nu este vorba de a ne dezvolta in aceasta lume unele simpatii personale,oricare ar fi ele,ci de a lasa sa actioneze obiectiv asupra ta insuti tot ce intalnesti in ea,dupa valoarea proprie a fiecarui lucru.Am putea de asemenea spune,daca ar putea s-o inteleaga toata lumea,ca initiatul trebuie sa fie in deplinul sens al cuvantului,un om obiectiv. Ce-l face pe om sa aiba viziunea lumii spirituale?Ganditi-va la ce va face capabili sa percepeti lumea fizica.Pentru aceasta,corpul nostru fizic are niste organe sensibile.Daca va intoarceti foarte departe in urma, in cursul evolutiei,veti gasi ca in epocile primitive omul nu avea inca ochi pentru a vedea si urechi pentru a auzi;el nu avea decat organe ``neutre nediferentiate``,asa cum spune Goethe.Ganditi-va la anumite animale inferioare care nu au nici pana in prezent decat aceste organe nediferentiate.Exista astfel de animale care au anumite puncte sensibile prin care nu pot decat distinge lumina de intuneric.Noi,oamenii,am plecat de la aceste organe care s-au transformat incetul cu incetul in ochi,urechi,etc.Simturile noastre au fost ca si modelate in substanta plastica a corpului fizic.Si in timp ce ochiul se modela in acest fel,pentru el se nastea

culoarea;in timp ce se modela urechea,pentru ea se nastea lumea fizica a sunetelor.Nimeni nu are dreptul sa spuna ca nu exista anumita lume;el are numai dreptul sa spuna ca:``eu nu o percep``.Pentru a vedea o lume presupune in realitate sa avem organele necesare pentru a o percepe.Deci ar trebui sa spunem:``eu nu cunosc decat lumea aceasta``,ci nu:``lumea pe care o percepe omul acesta nu exista``.A vorbi astfel inseamna a refuza celorlalti dreptul de a vedea ceea ce nu putem vedea noi insine;asta inseamna a cere ca altii sa nu perceapa decat ce percepem noi insine.Si daca se spune:stiinta spirituala nu este decat o visare careia nu-i corespune nimic real aceasta dovedeste pur si simplu ca nu se percepe ce descrie aceasta stiinta.Noi adoptam insa un punct de vedere pozitiv.A nu accepta decat ceea ce percepem noi insine,inseamna ca pretindem a putea hotara despre ceva ce nu stim.Nu exista intoleranta mai rea decat cea a stiintei oficiale din zilele noastre fata de stiinta spirituala, si ea va mai creste inca.Aceasta intoleranta ia toate formele.Oamenii nu sunt constienti ca emit judecati fara motivatii de emitere.Ii poti auzi chiar pe unii buni crestini spunand: antropozofii invata un fel de ocultism crestin,dar crestinismul nu are nevoie de nici o doctrina secreta, deoarece un singur lucru are valoare, si anume,ce poate vedea si intelege un suflet simplu si sincer(altfel spus:ceea ce putem vedea si intelege noi cei care vorbim)! Cum trebuie sa-si duca viata discipolul crestin cand trece prin prima treapta de initiere?Aceasta prima treapta se numeste ``spalarea picioarelor``.Maestrul ii spune discipolului:``Priveste planta:ea isi adanceste radacina in sol;solul mineral are o natura inferioara plantei.Daca planta ar putea sa isi reprezinte propria sa natura,ea ar trebui sa spuna catre sol:desigur,natura mea este superioara naturii tale,dar daca nu ai exista tu, nici eu nu as putea exista;caci in mare parte din tine,sol,imi extrag eu hrana.Si daca planta ar putea transforma aceasta reflectie intr-un sentiment,ea ar trebui sa se incline in fata pietrei si sa-i spuna:ma plec in fata ta,piatra,care imi esti inferioara,caci tie iti datorez existenta mea!Si daca ne ridicam la animal,acesta ar trebui sa simta acelasi raport fata de planta si sa-si zica:desigur,eu sunt superior plantei,dar acestui regn de sub mine ii sunt indatorat pentru existenta mea!Si daca,ridicandu-ne mai mult,ajungem la om,fiecare fiinta care este pe o anumita treapta a ierarhiei sociale ar trebui sa se incline spre esalonul inferior si sa-si spuna:lui ii datorez eu existenta mea!Din acest punct de vedere,ar putea fi la fel pana la Hristos Iisus.Cei 12 care-l inconjoara sunt inferiori lui,dar,asa cum planta se dezvolta iesind din sol,asa se ridica Hristos Iisus din sanul celor 12.El se pleaca in fata lor si spune:``Voua va datorez existenta mea``. Asa cum corpul fizic si eteric sunt in timpul zilei vehiculele eului si a corpului astral,adica tocmai elementele cele mai personale,tot asa in timpul noptii ele devin templul unor ``fiinte astrale`` si al unor ``fiinte eu`` superioare.Omul adormit ne apare acum cu totul altul,deoarece stim ca in el vegheaza aceste fiinte care mentin edificiul corpului in timpul somnului si care apartin de asemenea sferei noastre de viata. Desi corpul astral si eul omenesc sunt principiile cele mai inalte si mai launtrice ale naturii omenesti,ele nu se arata a fi nicidecum ca cele mai perfecte.Corpul fizic este mai perfect decat corpul astral.Corpul fizic ne arata o perfectiune cu atat mai admirabila cu cat il studiem mai de aproape.Minunatele structuri ale inimii si ale creierului omenesc,pot satisface nu numai cele mai mari aspiratii intelectuale,daca le studiezi din punct de vedere anatomic,dar ele pot starni si sentimentele estetice si morale ale eului care le studiaza cu intreaga lui sensibilitate.Corpul astral inca nu a ajuns la acest grad de perfectiune.El este purtatorul bucuriilor si suferintelor,al instinctelor,dorintelor etc. si trebuie sa marturisim ca omul,in ceea ce priveste aceste placeri si dorinte,actioneaza in mod foarte putin favorabil pentru viata inimii sale si a creierului sau.Pentru nevoia sa de placere,omul consuma niste lucruri cum ar fi:cafeaua,care e o otrava pentru inima.Prin aceasta el ne arata ca,corpul astral doreste niste placeri vatamatoare pentru un organ plin de intelepciune cum este inima.Si inima poate rezista destul de multa vreme la aceste otravuri pe care omul le absoarbe dintr-o nevoie astrala de placere. Aceasta va dovedeste ca corpul fizic este mult mai perfect decat corpul astral,desi corpul astral trebuie sa fie in viitor mult mai perfect decat corpul fizic.In zilele noastre insa,corpul fizic este mai perfect evoluat.

Aceasta se datoreaza faptului ca corpul fizic este intr-adevar cel mai vechi element al naturii omenesti.El a fost deja prelucrat cu mult timp inainte de crearea pamantului.Istoria formarii pamantului,care se invata astazi,nu este in fond decat o ipoteza materialista.Aceste ipoteze materialiste sunt totusi utile pentru a intelege mai bine constructia exterioara a lumii noastre,dar ele nu valoreaza nimic pentru a explica spiritualul care se sustrage vederii exterioare.

ZEN povestiri Zen comentate de Osho

Mintea doreste intotdeauna sa fie extraordinara;dar mintea extraordinara se relaxeaza in ordinaritate.Doar exceptionalul se poate relaxa si odihni in ordinaritate.Ordinarul se simte intotdeauna inferior si datorita acestui complex de inferioritate incearca sa fie special.Specialul nu are nevoie sa faca nici un fel de eforturi pentru a fi special doar este special.In el nu va exista nici un complex de inferioritate.Nu sufera de nici un fel de goliciune sau desertaciune.Este atat de plin si abundent,incat poate fi doar ceea ce este.Lotusul, trandafirul,galbeneaua sau un banal fir de iarba nu incearca deloc sa fie special.De la cel mai mic fir de iarba pana la cea mai mare stea,toate lucrurile traiesc in starea lor naturala. fara effort,fara dorinte,fara lupte.Nu exista o devenire.Toate sunt absolut beatifice in fiinta lor.Tocmai de aceea nu exista comparatii,competitii.Si de asemenea,nu se pune deloc problema ierarhiei.Nimeni nu este inferior,nimeni nu este superior.De fapt, persoana care incearca sa isi dovedeasca superioritatea demonstreaza ca este inferioara. Persoana care se accepta cu bucurie asa cum este fara resemnare,fara disperare,ci cu o profunda intelegere si recunostinta si gratitudine aratata existentei,intregului aceasta este cu adevarat superioara. Evreii sunt tipul de oameni orientati spre un tel anume,intotdeauna incearca sa ajunga undeva.Chiar si hindusii sunt orientati spre teluri;acesta este motivul pentru care ei nu l-au inteles pe Guatama Buddha,de fapt l-au inteles gresit.Buddha a fost inteles mai bine de catre chinezi si chiar mult mai profund de catre japonezi,deoarece chinezii si japonezii nu sunt foarte spirituali in sensul obisnuit al cuvantului.Oricine se considera spiritual are un scop,un tel supralumesc.Vrea sa fie cineva special,daca nu in viata prezenta,macar in urmatoarea,daca nu aici macar dupa moarte,daca nu pe Pamant,macar in paradis. Paradisul nu este altceva decat o imaginatie a oamenilor care duc o viata orientata spre anumite scopuri.Ei nu pot fi religiosi,daca nu cred ca exista un tel care trebuie atins dupa moarte.Imediat ce telul exista,sunt gata sa isi dea si viata pentru acesta.Nu pot fi pur si simplu religiosi religia nu este intelegerea lor,nu este bucuria lor,ci dorinta,ambitia,calatoria ego-ului lor.Ego-ul este cel care creaza paradisul. Chinezii nu sunt spirituali in sensul in care au fost indienii.De asemenea,chinezii nu au fost orientati spre anumite scopuri,asa cum au fost evreii care au cautat in permanenta pamantul fagaduintelor.Acesta insa se afla aici si acum,iar ei l-au cautat timp de 3000 de ani.Calatoria a inceput cu Moise si inca mai continua, si va mai continua.Ei inca il asteapta pe Mesia.Iar datorita acestei asteptari si cautari nu l-au putut accepta pe Iisus ca fiind Mesia,pentru ca atunci ce s-ar fi intamplat cu asteptarile si cautarile lor?Daca el este Mesia, apoi ce mai pot face?Sablonul vietii este inradacinat in cautarea tinutului tuturor fagaduintelor.Daca el este salvatorul,atunci intreaga lor bucurie va disparea.Nu pot accepta aceasta,deoarece doresc sa continue sa viseze si sa isi imagineze ce bine va fi candva,in viitor.Chinezii,intr-un fel,sunt niste oameni diferiti.Buddha i-a atras imediat;in Japonia el a patruns si mai adanc,deoarece japonezii au fost intotdeauna un popor foarte lumesc ei traiesc aici si acum. Zen-ul este intalnirea tuturor geniilor Asiei:indienilor,chinezilor,japonezilor toti au contribuit la crearea zen-ului.Zen-ul nu este orientat spre un tel anume.Este o cale de a trai aici si acum;nu are nimic de-a face cu viata viitoare,cu paradisul.Nu este o alta ramura a spiritualitatii.Nu este nici spiritual in conceptia umana obisnuita si nici material,ci o transcedere a acestora.Nu este lumesc sau supralumesc,ci doar o sinteza

magnifica.Un maestru traieste o viata normala si obisnuita,la fel ca oricine,dar intr-un mod extraordinar,cu o viziune complet noua,cu mare delicatete,cu o sensibilitate enorma,cu atentie,constientizare,meditatie.In Zen nu exista nimic sacru sau ordinar.Totul este considerat a fi indivizibil.Tocmai de aceea,maestrii zen sunt implicati in permanenta in activitati foarte obisnuite;nici un sfant hindus nu ar putea face asa ceva.Nici un sfant jainist nu si-ar putea inchipui sa ajunga sa taie lemne in padure sau sa care apa de la rau este ceva imposibil.Acestea sunt niste activitati banale menite a fi indeplinite de oameni obisnuiti.Dar maestrii zen nu fac nici un fel de distinctie:ii poti vedea taind lemne,pregatind mancare,carand apa de la fantana,sapand gradina,plantand pomi tot felul de activitati lumesti.Insa daca ii privesti vei observa diferenta. Diferenta este enorma,dar nu cantitativ,ci calitativ.Maestrul zen lucreaza cu atat de multa constientizare, liniste,tacere dar si fericire si celebrare,incat transforma calitatea intregii activitati. Jainistii,hindusii,incearca sa scape de lume,sa renunte.Un maestru zen traieste in lume si o transforma.Este un mesaj pentru umanitatea viitoare acesta va fi viitorul religiozitatii.Vechea idee de renuntare la lume a dat gres.Este in mod fundamental gresita si impracticabila.Cat de multi oameni pot renunta la lume?Foarte putini.Si acestia vor depinde de lumea la care au renuntat.Un calugar jainist nu face nimic,dar ceilalti actioneaza pentru existenta sa.Un sfant hindus traieste retras intr-o pestera himalayana,dar cineva ii aduce mancare din sat,haine si tot ce are nevoie. Zen-ul este foarte pragmatic,practic.Spune ca este stupid sa renunti;a renunta este doar un act complet neinteligent transforma!Fii exact asa cum esti,dar intr-un mod complet nou,intr-un mod non-competitiv.A fi competitiv inseamna a face parte din lume.Nu este vorba de a trai in lume sau de a merge in munti a fi competitiv inseamna a fi lumesc.Te poti retrage in pesteri,dar vor mai exista si alti sfinti care traiesc in acest mod si astfel va aparea competitia;deja nu vei face altceva decat sa creezi o alta lume.Iar discutile se vor limita la lucruri asa-zis spirituale:cine a capatat mai multe puteri,cine posteste mai mult,cine poate dormi pe un pat cu spini,cine poate merge pe foc intr-o fraza,cine este cel mai mare sfant.Va incepe sa apara o ierarhie. Odata am fost(Osho) invitat de un shankaracharyaprobabil a fost o greseala,deoarece nu stia modul mel de a fi.M-a invitat si m-am gandit:``Este o posibilitate minunata!`` Asa ca am acceptat invitatia si m-am dus la el;desigur,imediat ce am ajuns,au inceput problemele.Imediat de cum am intrat,am vazut ca shankarachara statea pe un tron auriu,iar langa el se afla un tron mai mic pe care statea un calugar hindus;ceilalti discipoli stateau pe jos. Shankaracharya mi-a spus:``Probabil te intrebi cine este cel care sta in dreapta mea.Este fostul judecator general al curtii supreme,un adevarat om spiritual care a renuntat la tot:la salariu,la privilegii,la putere.A devenit discipolul meu si este atat de umil incat nu sta niciodata pe un scaun asemanator cu cel pe care stau eu``.I-am spus:``Se vede ca este foarte umil sta pe un scaun mai mic dar ceilalti par a fi si mai umili, deoarece stau direct pe podea!Daca este cu adevarat umil,atunci ar trebui sa sape o groapa in pamant si sa stea in ea daca ar fi cu adevarat umil!Este umul doar fata de tine,in schimb fata de ceilalti este foarte arogant.`` Am simtit imediat cum apare furia Ambii au devenit foarte nervosi.Pe moment au ramas intr-o stare de suspensie,in care nu stiau ce sa spuna sau ce sa nu spuna.Atunci am vorbit tot eu:``Si observati-va piosenia voastra v-ati infuriat!Iar cel de langa tine inca mai sta pe scaun!Daca ar fi fost umil s-ar fi dat imediat jos si ar fi inceput sa sape!Nu are de ce sa se agate de acest scaun.Desigur atunci va aparea o alta competitie pentru ca ceilalti vor incepe sa sape gropi si mai mari Iar in gradina am vazut o fantana cu siguranta cea mai umila persoana va sari in ea!`` Toate aceste idei stupide au fost considerate a fi importante timp de secole intregi,dar prin ele nu s-au creat altceva decat noi competitii. I-am mai spus acelui shankaracharya:``El nu asteapta altceva decat moartea ta si va sari imediat pe tron. Acum doar asteapta;deja a ajuns la jumatate din calatorie.In sinea lui probabil chiar se roaga:<<Batran prost, mori mai repede!>> Atunci va pune pe altcineva pe scaunelul sau si va spune tuturor cat de umila este acea persoana.Acum nici el si nici tu nu sunteti umili.Iar daca el este umil pentru ca sta pe un scaun mai mic,

atunci cum ramane cu tine?Si daca se pune problema de superior si inferior,cum ramane cu paianjenul care sta pe tavan?Inseamna ca el este superior voua!Sau ce spui de pasari?``.``Daca aceasta este situatia,atunci inseamna ca nu ai renuntat la nimic.Duci in interior aceleasi stupiditati vechi,dar carora le-ai dat nume noi.`` Doar numele se schimba,vechile visele continua.Dorintele vechi,ego-urile sunt fortificate.Poti merge in orice manastire si vei vedea aceeasi competitie peste ca peste tot. Zen-ul are o atitudine complet diferita:Fii in viata - in momentul prezent,viata nu este ceva rau sau gresit. Daca ceva este rau,este rau doar in viziunea ta.Ochii iti sunt incetosati,oglinda constiintei este prafuita. Curat-o!Creeaza mai multa claritate. Cand competivitatea va disparea,atunci vei putea sta in lume fara sa fi in ea.Daca ambitia dispare atunci lumea nu va mai exista.Insa cum pot ele disparea? Pentru ca noi gasim mereu noi modalitati de a le folosi. Cineva incearca sa aiba mai multi bani decat tine,iar altcineva incearca sa fie mai virtuos.Cineva incearca sa cunoasca mai multe,altcineva sa fie mai umil.Este aceeasi dorinta,acelasi vis,acelasi somn.Problema este ca oamenii continua sa viseze trec de la un vis la altul fara sa se trezeasca vreodata. Fiecare doarme in pozitii diferite,viseaza lucruri diferite.Crestinii au vise complet diferite de cele ale evreilor.Hindusii,jainistii,musulmanii,comunistii,toti viseaza lucruri complet opuse.Paradisul comunistilor nu se afla undeva dincolo de mormant,ci chiar aici,dar undeva in viitorIn viitor va exista o societate lipsita de clase sociale,unde nu va mai exista exploatare,oprimare,unde nu vor mai exista bogati sau saraci;chiar si statul va disparea,deoarece nu va mai fi nevoie de guverne oamenii vor fi cu totii buni si inimosi.Si acesta este tot un vis.Este la fel ca vechiul paradis,la care viseaza toti oamenii. Poti schimba Biblia cu ``Das Kapital`` sau cu Bhagavad Gita ori Coranul insa vei fi aceeasi persoana. Zen insista asupra simplului fapt ca atata timp cat constiinta proprie nu trece printr-o transformare radicala, nimic nu se va schimba.Vei ramane acelasi om mecanic si viata va fi la fel de automata ca si pana atunci. Obiceiurile difera si unele obiceiuri sunt chiar periculoase.Problema este ca oamenii continua sa traiasca prin obiceiuri si nu prin constiinta traiesc complet mecanic.Le poti cere sa renunte la lume si o vor face dar in acelasi mod mecanic cum au si trait.Le poti cere sa renunte la haine si vor renunta la ele intr-o clipa la fel de automatic cum au si trait.Problema este cum poate fi inlaturata mecanicitatea.Si aceasta este mult mai profunda decat simptomele exterioare radacina trebuie schimbata.Asa sunt oamenii ii faci sa devina religiosi si vor intra in biserica cu toate mizerile si gunoaiele pe care le au in interior.Vor merge in temple, moschee,vor deveni musulmani,hindusi,crestini sau orice altceva,dar vor fi plini de puroi si vor infecta tot ce ating.De fapt,cand nu sunt destui de plini de puroi,se simt goi! Nu incerca in nici un fel sa fi extraordinar dar fiecare face acest lucru.Suntem crescuti intr-un asemenea mod incat ni s-a spus in permanenta de parinti,profesori:``Fii primul,fii special,fii extraordinar!`` Eu(Osho) mi-am iubit tatal ca pe orice alta fiinta,dar unul din motivele care m-au facut sa il iubesc si sa il apreciez intr-un mod aparte este urmatorul:el nu mi-a spus niciodata mie sau fratilor si surorilor mele sa fim competitivi.Nu ne-a impus niciodata:``Trebuie sa invatati pentru ca sa ajungeti primii din clasa.`` De fapt, cred ca nici nu stia in ce an suntem fiecare.Nu mi-a cerut niciodata sa vada ce rezultate am,daca trec sau nu la examene.Avea multe calitati,dar pe aceasta am iubit-o cel mai mult:nu a incercat sa ne otraveasca mintea, nu ne-a impus competitivitatea. Noi insa ne crestem copiii inca de la inceput intr-un spirit de competitie,gelozie,invidie.Noi ii facem sa lupte intre ei.Ideea ca viata este o lupta si ca supravietuieste cel mai puternic este complet gresita.Pe nimeni nu intereseaza mijloacele prin care se ajunge la ceea ce si-a propus.Fiecare vrea sa arate lumii cat de extraordinar este.Oamenii pierd bucuria,fericirea,beatitudinea,binecuvantarea,pentru ca toti alearga nebuneste in toate directiile.Sistemul educational creeaza un fel de nevroza generala,iar cine este cel mai nevrotic devine cel mai faimos.Priveste la vietile celor care devin prim ministri,presedinti,ministri,la toti cei care devin faimosi si vei vedea ca sunt pline de nevroze.Nu vei gasi altceva decat anxietate,nebunie,angoasa, suferinta.In interior fierb,si in exterior infatiseaza o masca de fericire.

Acesta este adevaratul drog care afecteaza constiinta umana.Nu putem vedea clar,deoarece ne aflam intr-o stare de betie permanenta.Orice vedem nu exista in realitate si tot ce exista cu adevarat nu putem vedea. Atunci nu avem de ce sa ne miram daca viata noastra se intoarce cu fundul in sus. Deoarece toata lumea este isterica,devine foarte dificil pentru cineva sa nu devina si el nebun.De aceea a suferit Iisus,Socrate,Buddha.Ei sunt fiinte care nu au fost nebune.Efortul de a deveni extraordinar este efortul prin care devii nebun.A fi sanatos inseamna a cunoaste ce este Tao.Daca nu il experimentezi pe Tao acest lucru arata ca,intr-un mod sau altul,esti nebun,nevrotic.Iar datorita faptului ca toti sunt asa,nu simti nimic.A deveni sanatos printre nebuni inseamna probleme.Brusc vei fi singur si multimea va fi impotriva ta. Vei vedea ca nimeni nu este de acord cu tine;atunci cu siguranta vei fi ucis,otravit deoarece multimea nu iti poate tolera existenta.Insa toti care au cunoscut adevarul,au vazut foarte clar acest fapt simplu:a fi obisnuit este de ajuns,nu mai este nevoie de nimic altceva. Zen-ul poate atrage doar oamenii foarte inteligenti.Fata de ideea de nemurire fizica sau alte puteri sunt atrasi tot felul de prosti Maharishi Yogi a descoperit puterea de a zbura!Dar ce poti face cu ea?Vei arata pur si simplu stupid!Inchipuie-te ca zbori prin piataiar daca iti cad pantalonii, sau daca targovetii incep sa se agate de fusta pe care o portipentru ca vor dori si ei sa zboare!Fiecare se va agata de tine si va trebui sa te tii bine de pantaloni!Care este sensul?Chiar daca poti zbura,unde vei ateriza? Insa in numele religiei, continua tot felul de nonsensuri.Cu cat ceva pare mai imposibil,cu atat va atrage mai multi nevrotici. Adevarurile simple nu ii atrag. Nu te teme de nebunie,pentru simplul motiv ca deja esti nebun!Lumea nu este altceva decat un spital de nebuni.Fiecare copil se naste sanatos,dar nu poate ramane pentru mult timp asa,ii este imposibil.Problema este ca toti cei care il cresc sunt deja nebuni este conditionat si invatat de niste nebuni.Este si normal sa devina si el nebun;pentru a supravietui trebuie sa inebuneasca. Foarte rar apare cate o persoana sanatoasa un Buddha,un Zarathustra,un Lao Tzu,un Iisus.Si lucrul cel mai straniu este ca ei sunt considerati nebuni chiar de asa-zisii oameni sanatosi.Iar majoritatea persoanelor care sunt inchise in casele de nebuni sunt persoane foarte delicate si sensibile;ele nu sunt la fel de dure ca si celelalte,care pot convietui in societate.Omul are o capacitate infinita de a se acomoda la orice conditii. Fiecare copil invata inca de mic sa se acomodeze cu tot felul de lucruri.Priveste in propria fiinta si ai sa vezi cate superstitii si crezuri stupide cari in interior.Si de multe ori se intampla sa devii constient de aceste stupiditati,dar imediat inlaturi aceste momente de claritate si sanatate,deoarece sunt periculoase.Da,cateodata fereastra se deschide dar tu o inchizi imediat.Trebuie sa o inchizi pentru ca iti este frica ca vecinii sa nu vada ca ai fereastra deschisa.Nu vrei sa iti arati sanatatea nimanui. Iisus spune:Pana cand nu deveniti precum copiii nu veti putea intra in imparatia Tatalui meu.El vrea sa spuna ca pana nu devii sanatos,asa cum este orice copil,nu vei putea intra in imparatia lui Dumnezeu. O vrajitoare a intrat intr-un sat.A facut o vraja si a indreptat-o asupra unei fantani din sat,dupa care le-a spus oamenilor:``Cine va indrazni sa mai bea apa din fantana va innebuni!`` In sat existau doar 2 fantani:una pentru oamenii obisnuiti,pentru sateni,iar cealalta pentru palatul regelui,reginei si sfetnicului sau.Regele era fericit:``Este bine ca macar noi am fost crutati de acest blestem.`` Dar pana seara si-a dat seama ca nu a fost un noroc, atunci l-a chemat imediat pe sfetnicul sau:``Trebuie sa facem ceva deoarece oamenii nu vor mai avea de unde sa ia apa si vor bea din fantana lor,iar atunci vor innebuni.Cat de mult vor putea sta insetati?Si alta fantana nu mai exista.`` Dar in acelasi timp a inceput sa se raspandeasca zvonul ca regele,regina si sfetnicul sau au innebunit;soldatii regelui au innebunit si ei si regele nu mai este protejat de nimeni.La apus, satenii s-au adunat in fata palatului si au inceput sa strige:``Nu mai vrem un rege nebun!Vrem un alt rege!`` Atunci regele s-a consultat cu sfetnicul:``Ce putem face?`` Acesta i-a raspuns:``Doar un singur lucru.Eu le voi atrage atentia asupra mea si tu,in acest timp,vei fugi pe poarta din spate,vei bea apa din fantana si vei reveni aici.`` Imediat regina si regele au plecat pe poarta din spate a palatului.Sfetnicul a inceput sa tina oamenii de vorba in asteptarea reintoarcerii regelui.A tot asteptat ca regele si regina sa revina pe poarta din

spate,dar surpriza a fost ca au revenit exact pe poarta din fata.Si-au facut aparitia printre multime si au inceput sa danseze si sa cante bezmetic!Oamenii vazandu-i au spus:``Priviti!Regele si regina noastra s-au reinsanatosit!`` Si au sarbatorit cu totii evenimentul pana tarziu in noapte. Sfetnicul a trebuit sa fuga si el la fantana.Au inceput sa danseze si sa celebreze faptul ca acum erau cu totii sanatosi. Buddha pare nebun,Iisus la fel.Iar adevaratii nebuni,cum este Sigmund Freud,cred ca Iisus este o persoana nevrotica.Sigmund Freud este nevrotic,dar el incearca sa dovedeasca faptul ca Iisus a fost nevrotic.Si aproape a convins intreaga minte contemporana. Odata ce accepti ca esti deja nebun,ai posibilitatea sa depasesti aceasta nebunie;dar daca vei continua sa te temi de ea,atunci nu mai ai nici o speranta sa te insanatosesti.Frica nu te va ajuta,ci doar te va innebuni mai mult.Frica in sine face parte din nebunie;altminteri,nu ai de ce sa te temi.Moartea este absolut sigura daca este ceva sigur in viata,atunci aceasta este moartea.Totul este nesigur,cu exceptia mortii,asa ca nu ai de ce sa iti faci griji. Batranetea isi va face aparitia.In viata totul se schimba:prietenii de astazi pot fi dusmanii de maine; inamicii de azi pot fi prietenii de maine.Persoana pe care o vei iubi cel mai mult poate deveni fiinta pe care o vei uri cel mai mult.Viata este un flux si nu poti pastra nimic,nu poti tine nimic,nu poti face nici un lucru sa devina static.Atunci care mai este sensul sa te temi de ceva?Trebuie doar sa traiesti clipa de clipa si sa te bucuri de tot ce ai la dispozitie. De obicei,cauzele nebuniei sunt multiple,dar cauza fundamentala este ambitia.Incearca sa intelegi ambitia efortul de a deveni cineva in lume este cel care te innebuneste.Doar fii un nimeni si atunci totul va fi in regula.Inlatura ambitia si incepe sa traiesti,deoarece o persoana ambitioasa nu poate trai cu adevarat doar amana.Viata sa reala se va afla intotdeauna in ziua de maine si viitorul nu vine niciodata.Persoana ambitioasa este agresiva si violenta,iar aceste stari nu conduc la nimic altceva decat la nebunie. Fiinta non-ambitioasa este linistita,calma,iubitoare.O persoana ambitioasa este vesnic grabita si agitata, alearga in permanenta dupa ceva care nu exista.Este la fel ca orizontul:acesta nu este,dar pare a exista. Persoana non-ambitioasa traieste aici-acum si asta inseamna a fi sanatos.A fi total in momentul actual inseamna a fi sanatos.Sanatatea inseamna o stare de pace,armonie,bucurie,fericire,beatitudine,binecuvantare. Primul lucru care trebuie inteles este diferenta dintre un Maestru si un invatator.Zen-ul face o distinctie foarte clara intre ei:invatatorul este cel care te invata ceea ce a studiat de la altii,ori de prin carti.Acesta este un scolastic;te poate ajuta sa patrunzi in lumea cartilor,in labirintul intortocheat al filozofiilor,ideologiilor, doctrinelor.Iti poate oferi informatie,educatie,dar nu poate da nastere unei transformari. Maestrul este cel care produce transformarea fiintei,care te ajuta sa iti descoperi propria lumina.Munca invatatorului este directa doar iti transfera ceea ce stie.Cunoasterea este transferabila,dar nu si intelepciunea.In schimb,munca Maestrului este indirecta.Maestrul functioneaza ca un agent catalizator doar simpla sa prezenta te ajuta enorm de mult.Este la fel ca rasaritul soarelui:pasarile incep sa cante,florile sa infloreasca.Soarele nu descinde asupra fiecarui boboc pentru a-l forta sa infloreasca nu actioneaza in mod direct,dar razele sale danseaza in jurul bulbului florii.Ele ofera caldura,curaj,dar intr-un mod indirect si delicat.Tu il poti deschide fortat,insa astfel il vei ucide.Soarele doar creaza un climat in care floarea se poate deschide,in care simte ca poate inflori.In ea apare un instinct interior care se sincronizeaza cu caldura soarelui si atunci se deschide si incepe sa isi transmita parfumul. Exact la fel este si munca Maestrului.El nu iti poate da ceea ce cunoaste, dar poate crea un anumit camp energetic in care petalele fiintei sa se deschida,in care semintele sa prinda curaj si sa faca saltul.De aceea iluminarea nu este o munca efectuata de Maestru in mod direct.Aceasta se produce prin el,prin gratia sa,dar nu de el. Se pare ca albinele au acelasi timp de minte,aceeasi stupiditate ca si oamenii.Usile sunt deschise,dar daca o albina sau o musca se afla in cameraindiferent daca a intrat sau nu pe usa,va incerca sa iasa pe fereastra,

chiar daca aceasta este inchisa.Si acelasi lucru este valabil si pentru pasari:daca intra in camera pe usa,va incerca cu disperare sa iasa prin pereti sau prin geam.Iar in acea disperare si frustrare,incepe sa se teama din ce in ce mai mult.Atunci isi pierde intreaga inteligenta.La fel se intampla si cu oamenii. Intr-o dimineata Buddha a venit in grupul sau de discipoli.Saannyasinii sai il asteptau.Dar au ramas uimiti deoarece,pentru prima data,Buddha venise tinand in mana ceva o batista.Toti au privit batista.Ce se intamplase?Iar Buddha s-a urcat pe scaunul de pe care vorbea si in loc sa spuna ceva,a inceput sa faca 5 noduri batistei.Calugarii il priveau uimiti ce se intampla? Atunci Buddha i-a intrebat:``Poate cineva sa imi spuna daca batista este la fel ca atunci cand nu avea nici un nod?`` Sariputta a spus:``Aceasta este o intrebare capcana.Intr-un fel,batista este aceeasi,dar in alt fel nu mai este aceeasi deoarece acum are 5 noduri,care inainte nu existau.Dar in ceea ce priveste natura ei interioara,este neschimbata;insa in ceea ce priveste forma este schimbata.Substanta este aceeasi,forma s-a schimbat.`` Buddha a spus:``Bine.Acum vreau sa desfac nodurile.`` Si a inceput sa traga de capetele batistei.L-a intrebat pe Sariputta:``Ce crezi,daca voi trage in continuare,voi fi capabil sa desfac nodurile?`` Acesta a raspuns:``Astfel nu vei reusi decat sa le faci mai stranse,mai mici si mai imposibil de desfacut.`` Buddha a spus:``Corect.Dar vreau sa iti mai pun o intrebare:ce trebuie sa fac pentru a desface nodurile?Cum le pot desface?Imi poti spune?`` Sariputta a raspuns:``Bhagwan,mai intai trebuie sa ma apropii pentru a vedea in primul rand cum sunt facute.Atata timp cat nu cunosc cum au fost legate,imi este dificil sa iti sugerez vreo solutie.`` Buddha a spus:``Bine Sariputta.Esti binecuvantat,deoarece aceasta este intrebarea fundamentala care trebuie pusa.Cand ai intrat in ceva,pentru a putea iesi in primul rand trebuie sa stii cum ai ajuns acolo.Fara sa iti pui aceasta intrebare fundamentala si primordiala,nu vei face altceva decat sa inrautatesti lucrurile.`` Si acest lucru il fac oamenii.Ei intreaba:``Cum putem scapa de sexualitate,de lacomie,ambitie,furie,gelozie atasament,posesivitate?`` - fara sa se intrebe mai intai:``Dar oare cum am intrat in ele?`` Atitudinea lui Buddha este foarte simpla:mai intai trebuie sa vezi cum ai intrat in furie.Daca poti vedea intrarea,atunci aceeasi usa reprezinta si iesirea nu ai nevoie de alta usa.Incercand sa iesi fara sa gasesti usa pe care ai intrat,nu vei face altceva decat sa devii din ce in ce mai disperat.Si chiar asta fac oamenii. Ce cauta cu totii in scripturi? solutii.Ei creeaza problemele si cred ca solutiile se afla in scripturi!De ce nu incerci sa iti vezi problemele?Cum le creezi?De ce nu esti atent cand creezi o anumita problema?Si in fiecare zi faci acest lucru,deci nu se pune problema de a merge in trecut.Astazi ai fost nervos,sexual,invidios observa cum apar aceste stari,cum te agata,cum te invaluie.Nu ceilalti sunt raspunsurile! Fiecare om functioneaza la fel ca o albina disperata.Dar albinele pot fi iertate.Oamenii nu. Sutrele sunt bune cand esti copil,cand esti tanar,dar vine un moment in care devii destul de matur pentru a trece dincolo de informatie si pentru a incepe sa cauti transformarea.Prin patrunderea in camera a albinei s-a produs o situatie minunata.Aceasta intrase pe usa larg deschisa.Pe unde putea intra prin alta parte?Tu cum crezi ca ai intrat in lume?Cum patrunzi in lume in fiecare dimineata,dupa ce te trezesti? Imediat ce te trezesti exista un moment in care mintea nu exista cateva clipe dupa ce somnul a disparut esti complet gol.Somnul s-a evaporat si lumea inca nu si-a facut aparitia.Mintii ii trebuie ceva timp pentru a incepe sa functioneze. Dupa somn,exista intotdeauna o pauza de cateva secunde.Daca esti destul de atent si observi acest interval, atunci vei vedea cum patrunzi in lume in fiecare zi.Care este primul gand?Poti sa iti amintesti care a fost primul gand din aceasta zi?Prin el ai ajuns aici,dar nu esti constient.Traim atat de mecanic.In fiecare clipa exista o posibilitate,dar o pierdem datorita stupiditatii. Ascetii isi folosesc toata puterea,vointa.Incearca sa iasa prin perete,in loc sa ramana tacuti,calmi,linistiti;in loc sa priveasca la usa prin care au intrat.Lucrul cel mai important ori de cate ori apare o problema este sa nu incerci sa faci ceva imediat ce a aparut,deoarece atunci vei inrautati problema.Nu trebuie sa faci nimic;doar stai,relaxeaza-te.Mai bine decat sa incerci sa descoperi iesirea,observa pe unde ai intrat,pentru ca fiecare

problema isi are solutia sa si fiecare intrebare contine raspunsul in ea insasi.Daca esti destul de atent si constient,atunci il vei putea descoperi.Altminteri nu te vor putea ajuta nici un fel de scripturi. La o conferinta,cineva din public i-a pus intrebarea aceasta lui Osho:``De ce in Occident ti se spune ``Guru al sexului?`` Osho:Este o poveste lunga si stupida a traditiei crestine de reprimare,de un profund antagonism impotriva vietii,a energiilor vitale.Acesta este motivul pentru care am fost etichetat astfel;altminteri eu nu am de-a face nimic cu sexul.Nu invat pe nimeni nimic sexual.Daca se intampla sa vorbesc despre sex,o fac datorita traditilor crestine,hinduse,musulmane.Nu eu sunt responsabil pentru faptul ca sexul este reprimat,ci ei.Ei au transformat vietile oamenilor intr-un cosmar;energia omului a fost paralizata,iar strategia lor s-a bazat tocmai pe reprimarea energiei denumita sexuale. Omul nu are mai multe energii,ci una singura.La punctul cel mai de jos este denumita energie sexuala.Dar o poti rafina,transforma prin meditatie si aceasta va incepe sa se ridice.Atunci ea devine iubire,rugaciune. Este aceeasi energie doar mai rafinata.Sexul este mai brut exact ca un diamant scos din mina.Trebuie sa fie taiat,polizat,slefuit.Dupa aceea il vei putea recunoaste ca fiind un diamant. Koh I Noor-ul cel mai mare diamant din lume statea in casa unui taran.Copiii acestuia se jucau cu el si nimeni din casa nu stia ce poseda.Toti credeau ca este doar o piatra foarte frumoasa.Printr-o coincidenta,un fost bijutier care devenise sannyasin a poposit in casa acelui om si i-a spus fermierului:``Stii ce ai aici?Nu am mai vazut niciodata asa ceva este unul dintre cele mai mari diamante din lume.Nu este o piatra obisnuita asa cum crezi.`` Fermierul i-a spus:``Am gasit-o acum trei ani in nisipul paraului Golgonda si am adus-o copiilor sa se joace cu ea.`` Atunci a fost informat imediat regele Nizam din Hyderabad.Acesta era un mare colectionar de diamante. Cand a vazut diamantul,nu i-a venit sa creada.L-a recompensat pe fermier cu un milion de rupii.Acum Koh I Noor este cel mai mare diamant din lume si face parte din coroana reginei Angliei.Dar dimensiunea sa a ajuns la o treime din cat era original.Ce s-a intamplat cu celelalte doua treimi?S-au pierdut prin slefuire, polizare si rafinare.Dar cu cat a devenit mai polizat si slefuit,cu atat a devenit mai valoros.Este de milioane de ori mai valoros decat era in marimea originara. Sexul este si el o energie bruta,nerafinata.Trebuie transformata si prin transformare se produce transcederea.Insa religiile,in loc sa il transforme,l-au reprimat.Iar cand reprimi,este naturat ca fiinta umana sa devina pervertita.Va deveni obsedata de sex. Cei care ma denumesc ``guru al sexului`` sunt obsedati de sex.Eu nu am vorbit niciodata mai mult despre sex decat despre meditatie,iubire,Dumnezeu,rugaciune dar se pare ca nimeni nu este interesat de aceste lucruri.Cum spun ceva despre sex,imediat devin toti atenti la cuvintele mele.Dintre cele 300 de carti tiparite pana acum,doar o singura carte se referea la sex,dar nu in totalitate;in ea se vorbeste mai mult despre iubire. Titlul cartii este ``De la sex la Supraconstiinta``.Doar la inceputul acesteia fac unele referiri la sex;pe masura ce patrunzi mai departe vei vedea ca ma indrept spre supraconstiinta,spre samadhi.Si aceasta carte a ajuns in casele a milioane de oameni.Este un fenomen foarte ciudat:celelalte carti nu au ajuns in mana atator persoane.In India cred ca nu exista nici un sfant sau mahatma hindus sau jainist care sa nu o fi citit.A fost criticata,comentata,analizata in toate modurile posibile.Au fost scrise multe carti impotriva acesteia ca si cum ar fi fost singura mea carte. De ce se pune atat de mult accent pe sex?Deoarece oamenii sunt obsedati,in special persoanele religioase. Iar aceasta etichetare de ``guru al sexului`` a venit tocmai de la cei asa-zis religiosi. ``Ati fost socat de filmul porno pe care tocmai l-am vazut?`` -il intreaba pe Papa un prieten.Papa a raspuns ``Ah,nu! Am fost mai socat atunci cand l-am vazut a 2 a oara!`` Modul in care oamenii au fost crescuti de-a lungul secolelor este negativ fata de viata.Eu afirm viata cu tot ce contine ea.Asta nu inseamna ca nu doresc sa ii transform si pe cei de langa mine de fapt,aceasta este singura modalitate de transformare.Mai intai trebuie sa accepte ceea ce sunt.Trebuie sa isi exploreze

realitatea proprie si apoi pot gasi mijloace prin care sa o depaseasca,sa treaca mai departe.Dar,in primul rand este necesar sa exploreze toate posibilitatile existentei. Sexul este unul dintre cele mai importante fenomene de fapt,este cel mai important fenomen al vietii. Problema este ca inca din copilarie suntem invatati sa mintim in privinta sexului.Iar in ziua in care descoperim pentru prima data faptele rele ale vietii,apare in noi un sentiment de vinovatie ca si cum am fi facut ceva criminal.Acelasi lucru cruminal a fost facut parintilor nostri de preoti,politicieni,moralisti.Toti au creat o conditionare atat de profunda incat este foarte dificil sa iti mai poti descoperi fapticitatea vietii si implicatiile acesteia.Ei te-au falsificat,ti-au tradat increderea in propria fiinta.Tocmai de aceea,aproape nici un copil nu isi respecta parintii deoarece acestia l-au pacalit.Si,de asemenea,nici un student nu isi poate respecta profesorii,invatatorii:a crezut in ei,dar l-au mintit.Totul a fost o minciuna!Dar minciuna a patruns atat de adanc incat a creat in jurul fiintei o crusta care te impiedica si te face sa te temi sa iti descoperi realitatea.Simti ca faci ceva gresit,ceva ce nu trebuie facut. [ O fetita intra in baie,o vede pe mama sa facand dus si intreaba:``Mamico,ce sunt alea 2 care atarna pe piept?``.Mama intreaba stanjenita:``Astea? Doar niste balonase.`` Fetita:``Dar pentru ce sunt?`` Mama: ``Atunci cand mori ele se umfla si se ridica spre rai!`` Fetita entuzismata spune:``Mamico,cred ca servitoarea este pe moarte.Am auzit-o spunand:Oh,Doamne,imi vine sa mor de placere! iar taticu statea pe ea,cu gura pe baloane!``] Copiii ajung sa descopere realitatea.Cat de mult crezi ca o poti ascunde de ei?Nu este nici o nevoie sa ascunzi nimic;totul trebuie explicat.Cand un copil intreaba ceva trebuie sa se incerce sa i se explice.Nu avem de ce sa bagam in mintea copiilor tot felul de minciuni.Cat de mult crezi ca putem ascunde realitatea? Mai devreme sau mai tarziu vor descoperi singuri totul si atunci se vor afla in dificultate.Vor fi divizati; conditionarea le va spune:``Este ceva gresit`` - iar viata ii va indemna:``Mergi inainte.`` Biologicul ii va spune ceva si psihologicul altceva.Astfel nu facem altceva decat sa ii aducem in tot felul de stari schizofrenice.Eu sunt impotriva acestei crime.Vreau ca fiecare copil sa cunoasca faptele vietii asa cum sunt ele nu este nici o nevoie sa cream stari de vinovatie.Insa religiile au depins foarte mult de vinovatie.Ele ne-au acoperit ochii cu tot felul de cortine;aproape ne-au orbit de-abia mai putem vedea din spatele atator voaluri.Si acestea nu fac altceva decat sa distorsioneze realitatea,sa ne minta. Respectul meu pentru adevar este absolut si nu ma intereseaza altceva.Oamenii au creat o umanitate urata. Eu doresc sa creez o fiinta umana care sa traiasca in adevar,fara sa fie divizata,ci intreaga,sanatoasa, inteligenta,neobsedata de nimic.Religiile creeaza tot felul de obsesii.Toate scripturile sunt pline de obsesii sexuale. Religiile au creat o situatie foarte stranie:obsesia fata de sex.Culmea este ca apoi ele ii fac tot pe oameni sa se simta vinovati.Ele sunt vinovate deoarece creeaza in oameni sentimentul de vinovatie.Insa in crearea acestei stari de vinovatie se afla o strategie subtila.Imediat ce un om se simte vinovat,incepe sa devina slab, stupid.Atunci poate fi condus,exploatat.Astfel omul isi pierde independenta si devine sclavul bisericii, statului,ideologiilor,filozofiilor,teologiilor.Nu mai este un individ si astfel nu mai poate fi rebel.Umanitatea a fost aruncata intr-un haos total si trucul prin care s-a reusit acest lucru,a fost otravirea mintii impotriva sexului.Sexul este un fenomen natural;nu ai de ce sa iti faci griji fata de el.Iar daca uneori vorbesc despre el, o fac numai datorita acestor religii stupide.Cand omul va fi eliberat de exploatarea religioasa si conventiile si traditiile religioase,atunci nu va mai fi nevoie sa vorbim despre sex.Atunci vom putea incepe sa patrundem si sa discutam despre modalitatile stiintifice de transformare si sublimare a sexului in forme superioare de energie.Sexul reprezinta cel mai de jos aspect al existentei omului,iar samadhi-ul cel mai inalt. Eticheta care mi se atribuie este absolut gresita.Au facut-o doar pentru a ma condamna,dar de fapt chiar ei sunt criminalii. Adanc in interiorul fiintei sale,fiecare simte cand greseste.Toti stiu cand gresesc.Daca cineva iti spune ca ai gresit,vei incerca sa te aperi astfel,acea persoana nu te va fi ajutat cu nimic.De fapt,te-a ajutat sa gresesti

mai departe.Acum vei face totul gresit doar pentru a-ti sustine punctul de vedere,doar pentru a-i arata celuilalt ca nu iti pasa de opiniile sale stupide.Vei incerca tot ce poti doar pentru a-ti apara egoul.Astfel doar iti vei reprima experienta si sentimentele interioare. Sentimentul de constienta este creat de cei care te inconjoara tocmai de aceea toti continua sa actioneze exact invers decat cum simt in interior.Sfantul Augustin spune:``Fac tot felul de lucruri pe care nu le doresc si niciodata lucrurile pe care le simt.`` El se roaga lui Dumnezeu:``Ajuta-ma,deoarece mi se pare imposibil sa mai ies din acest tipar sa fac lucrurile pe care nu trebuie sa le fac.`` Fiecare face ceea ce nu simte pentru simplul motiv ca ori de cate ori ceilalti ii spun:``Nu face asta`` - in interior apare o dorinta foarte puternica de a se afirma si de a spune:``Ba da,voi dovedi tuturor ca este bine.`` Astfel functioneaza si evolueaza egoul unui copil.Aceasta este singura modalitate prin care poate evolua egoul:spunand nu,facand ceea ce nu este permis.Daca un copil ii va asculta in permanenta pe parinti si nu va spune niciodata ``nu``,atunci va pierde ceva foarte important.Nu va avea ego si astfel nu va reusi niciodata sa cunoasca starea fara-de-ego.In copilarie,ego-ul trebuie creat,intarit,pentru ca atunci cand devine matur sa poata fi inlaturat.Astfel se produce explozia! Constiinta este cea care iti spune ce sa faci si ce sa nu faci.Daca esti destul de curajos vei face exact ceea ce ti se spune sa nu faci.Si fiecare copil trebuie sa faca acest lucru;altminteri se va transforma intr-un ipocrit.Iar un ipocrit nu va cunoaste nici ego-ul si nici starea fara-de-ego astfel va pierde beatitudinea finala a vietii,explozia ultima a extazului.Ipocritul nu va face altceva decat sa piarda totul.Constienta creeaza in permanenta ipocriti,deoarece este dificil sa lupti in permanenta cu toti cu societatea,cu preotii,cu invatatorii,moralistii,familia,rudele.Vei fi nevoit sa lupti.Si pana cand nu lupti,nu iti vei crea un ego la care sa poti renunta.

Cineva din sala ii pune aceasta intrebare lui Osho la una din conferintele de la Poona:``
Osho,Iisus chiar l-a trezit din morti pe Lazar?`` Osho Aceasta este o metafora,o parabola.Lazar ii reprezinta pe toti discipolii iar Iisus pe toti Maestrii.Si ceea ce apare intre Iisus si Lazar,apare mereu si mereu intre fiecare maestru si discipolii sai.Discipolul traieste intr-un mormant iar maestrul il trezeste,il cheama la viata. Crestinii au incercat sa dovedeasca faptul ca parabola reprezinta doar un fapt istoric aici ei gresesc.Nu trebuie sa uitam aspectul simbolic,metaforic,pentru ca altminteri se pierde intelesul.Si se pierde si poezia, frumusetea simbolistica a actului invierii.Atunci oamenii incep sa se amuze pe seama lui si numai ignorantii ajung sa creada in ele.Nu considera viata fara simbolurile ei.Ele nu au de-a face nimic cu istoria,ci cu lumea interioara a omului.Si problema existenta in privinta lumii interioare este urmatoarea:aceasta nu poate fi exprimata fara folosirea simbolurilor.Prin poezie poate fi exprimata insa numai partial,niciodata total. Pentru a intelege astfel de parabole frumoase trebuie sa ai niste urechi foarte sensibile si o inima foarte deschisa.Nu trebuie sa fii un asa-zis credincios. Credinciosii au creat intotdeauna numai probleme:ei se leaga de metafore atat de mult si se conving singuri cu ajutorul a tot felul de argumente puerile.Astfel,ei cad victime propriilor iluzii,oferindu-le necredinciosilor motive pentru a fi criticati.In plus,ei nu se pot niciodata apara in mod rational.Daca este inteles acest lucru, atunci nu mai este nici o problema.Daca nu este inteles,atunci ori vei crede si vei deveni stupid,ori nu vei crede si vei fi la fel de stupid.In ambele moduri vei pierde esenta,nu vei privi Luna pe care tio arata degetul ci vei incepe sa argumentezi impotriva sau in favoarea degetului ca si cum acesta ar fi Luna.Unii vor incerca sa dovedeasca ca acela este Luna si astfel vor provoca antagonism;altii vor incerca sa dovedeasca contrariul.Dar tine minte,cei care incearca sa dovedeasca contrariul sunt mult mai rationali,mai atractivi pentru mine. Tocmai de aceea teistii au luptat pentru o cauza pierduta,iar ateii au castigat din ce in ce mai mult teren. Acum,aproximativ jumatate din omenire este atee.Religia a devenit un fenomen al trecutului; chiar si cei care se considera crestini,musulmani,hindusi,jainisti,budisti,apartin doar formal acestor religii deoarece se

nasc,cresc si sunt educati intr-o anumita ideologie.Iar pentru a scapa de aceste conditionari este nevoie de foarte mult curaj pentru ca este periculos sa te impotrivesti multimii.Atunci ajung sa faca tot felul de compromisuri; adanc inlauntrul lor stiu insa foarte bine ca totul este un non-sens.Majoritatea crestinilor stiu ca aproape toate povestirile despre Iisus sunt pline de simboluri spirituale:ca a mers pe apa,ca a trezit mortii, ca i-a facut pe orbi sa vada,ca a vindecat schiopii,etc. Viata traita inconstient nu poate avea nici un sens si inteles.De fapt,viata nu are nici un sens in ea insasi. Sensul si intelesul apar odata cu constientizarea interioara;atunci viata se va reflecta in constiinta ta,viata devine o oglinda,un ecou al propriului tau cantec,celebrarea si muzica ta interioara.Ascultand aceste ecouri incepi sa simti o semnificatie,inteles si valoare. Cand duci o viata inconstienta poti trece de la o munca la alta sau de la un lucru la altul insa aceasta nu te va ajuta la nimic.Poate ca pentru cateva zile,cand munca este noua si te atrage,te vei simti bine.Vei incepe iarasi sa iti proiectezi iluziile,vei incepe sa te astepti la tot felul de lucruri:``De data aceasta se va intampla. Chiar daca nu s-a intamplat nimic pana acum,de data aceasta cu siguranta se va intampla.`` Si vei redeveni frustrat.Fiecare asteptare nu aduce altceva decat frustrare. O fiinta constienta traieste fata asteptari si tocmai de aceea nu este frustrata niciodata.Mai devreme sau mai tarziu,cand luna de miere a luat sfarsit,te vei simti frustrat.Cat de mult crezi ca poate tine luna de miere? Iar de fiecare data,frustrarea va fi mai mare,deoarece toate se aduna in interior va fi un munte plin de greseli si esecuri.Si, adanc in interiorul tau,vei sti,te vei teme ca totul va fi la fel.Speri in pofida sperantei. Dar trebuie sa speri pentru a trai,altminteri te vei sinucide.Asa ca,oamenii isi schimba slujbele,obiceiurile, casele,masinile,sotiile,sotii,religiile,tot ce pot cu speranta ca de data aceasta totul va fi diferit.Dar pana cand tu nu te transformi,nimic nu se va schimba.Nu este vorba de a schimba ceva in exterior pentru ca tu vei ramane acelasi! Pana nu devii constient de ce faci un anumit lucru,de ce alegi o anumita persoana,o anume slujba,vei continua sa ramai frustrat.Vei pierde mereu si mereu sensul vietii.Viata este doar o panza goala;tu esti cel care trebuie sa picteze sensul pe ea.Orice pictezi,acela va fi sensul vietii.In loc sa schimbati lucrurile exterioare mai bine transformati-va constiinta.Schimbarea trebuie sa fie interioara,doar aceasta poate transforma cu adevarat ceva.Tu nu te cunosti.Doar ai auzit si crezi.Eu(Osho)spun in fiecare zi ca oamenii traiesc in iluzii si ascultandu-ma zi de zi,incepi sa ma crezi,dar acest lucru nu te va ajuta cu nimic.Aceasta nu este constientizarea ta ca traiesti in iluzii,vise si fantezii.Daca ar fi fost,atunci te-ai fi transformat instantaneu si nu ai mai fi intrebat nimic. A cunoaste falsul ca fiind fals,inseamna a cunoaste realul.Acestea sunt doua fatete ale aceleiasi monezi nu sunt deloc diferite.Cand cunosti falsul ca fiind fals,in chiar acel moment ai cunoscut realul ca fiind real. Este o experienta simultana.Daca ai fi cunoscut falsul ar fi trebuit sa cunosti si realul,altminteri cum poti recunoaste doar falsul? O persoana care viseaza nu poate sti ca acela este vis.Iar daca spune in vis ca acela este un vis,atunci inseamna ca in vis a aparut un alt vis.Poti visa in timp ce visezi; dar in clipa in care cunosti cu adevarat ca visezi,atunci visul dispare,se evapora instantaneu.Astfel,intrebarea nu ar mai fi aparut. Intrebarea apare deoarece inca te mai agati de tot felul de asteptari si sperante.Da,esti pregatit sa accepti sa experientele trecute au fost false,dar asteptarile care te inconjoara chiar acum si care te amagesc,sunt false? Oamenii continua sa traiasca in sperante,vise,iluzii.Iar cand o iluzie este spulberata,incep imediat sa traiasca in alta.Ei nu devin niciodata constienti ca orice proiecteaza mintea va fi ceva iluzoriu.Mintea nu poate crea altceva decat iluzii.Dumnezeu,meditatia,yoga,Tao,zen,toate sunt doar niste proiectii ale mintii. Toate acestea se afla undeva la orizont si iti creeaza impresia ca intr-o ora sau doua vei ajunge acolo.Dar poti alerga vesnic spre ele si nu vei gasi nimic. Nu trebuie sa inveti copiii religia si moralitatea;tu trebuie sa inveti de la ei,deoarece ei se afla mult mai aproape de Dumnezeu decat tine.Ei tocmai au venit din casa lui Dumnezeu;inca mai poarta in jurul lor

parfumul de acolo.In schimb,tu ai uitat totul; dar si ei vor uita.Dupa cativa ani de conditionari,ii distrugem complet.Impunandu-le religia copiilor,le distrugem religiozitatea,autenticitatea,spontaneitatea,moralitatea, sinceritatea pe scurt,ii scapam de inteligenta. Inteligenta este sursa religiozitatii si moralitatii,iar copiii sunt mult mai inteligenti decat adultii.Invata de la ei si nu incerca sa le impui prostiile pe care le ai in minte.Renunta la aceasta idee stupida de a-i invata ceva. Priveste-i,observa-le autenticitatea,atentia,bucuria,fericirea,voiosenia,minunatia din ochii lor.Religia apare doar in minunatie.Daca o poti simti,atunci este religios si nu prin Biblie,Coran,sau Gita.Cand vezi cerul plin de stele simti un dans in inima?Simti un cantec in fiinta?Atunci esti religios nu daca mergi la biserica sau la templu si repeti papagaliceste rugaciuni care nu au nimic de-a face cu inima ta. Religia este o iubire o iubire cu existenta.Iar copiii se afla deja in aceasta iubire.Singurul lucru pe care trebuie sa il faci,este sa nu-i distrugi.Ajuta-i sa isi pastreze vie minunatia,sa ramana sinceri,autentici si inteligenti.Problema este ca oamenii ii distrug.Religia nu poate fi niciodata invatata ci doar traita. Copiii prind totul doar stand in jurul tau.Daca te vad ca urmaresti cu lacrimi in ochi un apus de soare,cu siguranta vor fi afectati si vor deveni tacuti.Nu trebuie sa le spui sa fie tacuti,ei vor vedea lacrimile si vor intelege limbajul.Vor ajunge sa vada sacralitatea lacrimilor tale si vor tacea singuri si vor privi si ei stelele, soarele sau Luna. Te-au vazut vreodata dansand in jurul unor trandafiri care tocmai s-au deschis in prospetimea aerului de dimineata?Daca da,atunci te vor intreba:``Putem sa participam si noi?Putem sa dansam si noi cu tine?`` Insa, in general se intampla exact invers daca vor sa danseze,le spui:``Opriti-va imediat!Ce inseamna prostia asta? Mai bine ajutati-ma sa rup trandafirii acestia pentru a-I oferi lui Dumnezeu.`` Aceasta este oare religia? Trandafirii sunt deja oferiti lui Dumnezeu; ei deja dansau scaldati in razele soarelui.Rupe-i si ii vei ucide.Ii omori si apoi ii oferi unui Dumnezeu mort.Un Dumnezeu stupid,inventat de om.Iar aceasta religie o impui copiilor ca pe ceva sacru si sfant; si trebuie sa ii fortezi sa te asculte,deoarece ei sunt inteligenti si inteleg imediat ca totul este o prefacatorie.Observa inteligenta copiilor,intelege-o si ajuta-i sa nu o piarda. [ Un fermier dorea sa il invete pe fiul sau sa se comporte asa cum trebuie si a incercat sa ii ofere o lectie obiectiva:``Vezi fiule?Gainile care au fost rele au fost mancate de vulpe.`` Baiatul:``Si? Daca ar fi fost bune le-am fi mancat noi!Deci tot asa sfarseau!``] [Doi baietei de 6 ani priveau o pictura abstracta in vitrina unui magazin cand unul dintre ei ii spune celuilalt:``Hai sa fugim,inainte sa apara cineva sa spuna ca noi am facut-o!``] [Tatal s-a intors de la slujba si l-a gasit pe fiul sau stand necajit pe scarile de la intrare.Tatal:``Ce s-a intamplat fiule?`` Baiatul:``Intre noi fie vorba,pur si simplu nu ma inteleg deloc cu sotia ta!``] Observa-i pe copii,urmareste-le inteligenta,inventivitatea,constanta tendinta de explorare a necunoscutului ,curiozitatea si vei vedea ca nu ai de ce sa le impui nici un fel de crezuri absurde.Ce inseamna religia? Inseamna anumite crezuri stupide.A fi religios cu adevarat inseamna a nu crede orbeste in ceea ce nu cunosti Crezurile nu fac altceva decat sa ii transforme pe oameni in niste fiinte stupide.Religia este o experienta nu un crez.Nu inseamna ca daca ii impui unui copil sa fie crestin,musulman,sau hindus a devenit religios.De fapt, pe nimeni nu intereseaza sa ii faca religiosi pe ceilalti,ci doar hindusi,musulmani,crestini.Vrei sa il omori si sa ii distrugi inteligenta pana nu este prea tarziu inainte de a incepe sa se revolte,sa caute singur. Este o mare crima sa ii fortam pe copii sa creada in ceva ce nu cunosc.Mai bine ii ajutam sa inteleaga si sa isi gaseasca singuri religia. Copiilor nu li se permite sa voteze; datorita ideologiei politice,ei trebuie sa astepte pana ating varsta de 21 de ani atunci se crede ca vor fi copti,maturi pentru a vota.Dar nu acelasi lucru se intampla si cu religia. Pentru ideologia religioasa ei sunt maturi la varsta de 4 sau 5 ani.Oare educatie religioasa este considerata inferioara decat celei politice?Crezi ca pentru a apartine unui partid politic ai nevoie de inteligenta si maturitate?Dupa 21 de ani este varsta pentru maturitatea politica,atunci cel putin 42 de ani trebuie sa fie varsta pentru maturitatea religioasa.Pana la 42 de ani nimeni nu ar trebui sa aleaga nici o religie,ci doar sa

caute,sa exploreze in orice dimensiune si directie posibila.Iar cand te decizi singur asupra unei religii,atunci aceea va avea o semnificatie deosebita;cand este impusa devine doar o sclavie;cand o alegi singur este o comuniune,o implicare. Copiilor trebuie sa li se permita sa isi aleaga singur Maestrul.Parintii nu au de ce sa isi impuna propria lor ideologie religioasa.Daca ii iubesc,atunci trebuie sa ii lase singuri.Da,le pot insufla sentimentul de a fi religiosi,dar nu impunandu-l.Se pot ruga si daca o fac din suflet,copii vor vedea,vor simti daca trebuie sa participe si ei.Rugaciunea este contagioasa.Vor intreba singuri:``Putem sa participam si noi?`` Daca stai si meditezi si ei vad seninatatea,tacerea,stralucirea care te inconjoara,atunci vor deveni interesati.Copiii sunt intodeauna interesati de tot ceea ce este nou. Iar in privinta moralitatii,aceasta este un produs al religiei.Cand simti in inima aparitia religiozitatii,a comuniunii cu existenta,atunci devii moral.Nu este vorba despre niste porunci care sa iti interzica sau sa iti permita ce sa faci este o chestiune de iubire si compasiune. Moralitatea nu are nimic de-a face cu asa numitele principii morale cunoscute de toti.Acestea nu fac altceva decat sa creeze ipocriti,personalitati divizate.In prezent umanitatea a devenit atat de schizofrenica tocmai datorita preotilor,asa-zisilor sfinti si mahatma care predica in stanga si in dreapta:``Faceti una,nu faceti alta.`` Nimeni nu te ajuta sa fii atent si constient pentru a vedea singur ce este bine si ce este rau. Un inger poate vedea aura stralucitoare sau energia vitala datorita privirii sale inocente,datorita capacitatii sale de a zbura,de a fi conectat cu existenta,cu dumnezeirea.Este imposibil ca fiecare dintre noi sa nu fi trecut pe langa un Buddha;orice om a intalnit in fiecare viata cate un buddha deoarece toti suntem antici la fel de vechi ca existenta insasi.Problema este ca daca am fi fost atenti si deschisi,viata ne-ar fi fost transformata.Viata ar fi devenit un fenomen complet diferit. Este foarte usor sa pierzi,sa treci cu vederea,sa fii cunoscator,dar extrem de dificil sa fii inocent.Si exista anumite lucruri pe care doar cei inocenti le pot vedea.Un inger are o inocenta si o curiozitate precum aceea a unui copil.Ingerul reprezinta doar inocenta,el inca nu este un intelept,ci doar un copil.Nu trebuie pierduta din vedere aceasta diferenta dintre ei,deoarece sunt similari,dar in acelasi timp si foarte diferiti.Copilul are aceeasi inocenta ca si un intelept,insa inteleptul a pierdut-o si a regasit-o.Este aceeasi inocenta,dar cand este pierduta si regasita va avea o calitate complet diferita.Intr-un copil poti vedea inteligenta unui buddha de fapt,este doar o reflectie.Luna reflectata in lac este asemanatoare cu cea reala,uneori parand chiar mai frumoasa si mai reala decat Luna adevarata.Insa arunci o piatra in lac si atunci vei cunoaste imediat diferenta dintre ele. Copilul poate fi tulburat foarte usor; inteleptul nu poate fi tulburat de nimeni si nimic.Un copil este inocent,dar mai devreme sau mai tarziu isi va pierde inocenta.Da,este inteligent, insa va pierde si inteligenta. [ Intr-o scoala de duminica,preotul intreaba elevii:``Cine imi poate spune cat de mult au stat Adam si Eva in Gradina Edenului?`` Micutul Johnny se ridica si raspunde prompt:``Pana pe 15 septembrie!`` Preotul intreaba mirat:``Dar de ce,de ce pana pe 15 septembrie?`` Johnny:``Pentru ca mere nu se coc pana atunci!``] [ Mama ii explica lui Mario originea lumii.La un moment dat,Mario intreaba:``Deci toate s-au intamplat doar pentru ca Adam nu l-a ascultat pe Dumnezeu si a mancat un mar?`` Mama:``Asa scrie in biblie.`` Mario:``Pacat!Daca as fi fost eu in locul lui Adam,atunci am fi fost cu totii in Gradina Edenului!`` Mama intreaba mirata:``Cum?De ce?`` Mario:``Poi ai uitat ca mie nu imi plac merele?``] Copiii au o viziune directa imediata.Dar aceasta va ajunge sa nu mai fie clara.Este un dar natural si nimeni nu il poate aprecia pana cand nu il pierde.Atunci vei face eforturi sa il recastigi.Paradisul trebuie pierdut si apoi recastigat acesta este paradis doar cand a fost pierdut si apoi recastigat.Ingerul este doar un copil,el nu este un intelept. Pentu a simti plictiseala este nevoie de inteligenta.Buddha a simtit-o,Mahavira la fel.Este necesara o inteligenta foarte mare pentru a o experimenta.Deci,intr-un fel,nu este un blestem ci o binecuvantare.Din plictiseala apre cautarea si calatoria prin care sa fie descoperit sensul vietii.Cei care s-au simtit plictisiti

dovedesc ca nu sunt satisfacuti cu ceea ce au primit de la viata pana in prezent.Insa sunt oameni foarte multumiti cu banii,averea sau puterea avuta,dar acestia nu sunt cu adevarat maturi.Inteligenta lor inca nu a inflorit,ci inca se afla sub forma unei seminte,este doar potentiala. Observa-i pe cei care sunt vicleni sau lacomi si vei vedea ca le lipseste inteligenta.Nu vei vedea in ei creativitatea sau parfumul inteligentei,ci doar vei simti un miros foarte urat.Lacomia miroase urat.La fel se intampla si cu cei avizi dupa putere,politicienii care alearga in permanenta dupa pozitii din ce in ce mai inalte,care isi devoteaza intreaga viata doar pentru dominarea oamenilor. Astfel de oameni sunt ca si morti;viata lor are o forma foarte urata.Ei nu au simtul frumusetii,poeziei, muzicii.Singurul lor interes sunt scaunele cat mai inalte ca si cum daca devii presedintele sau prim ministru unei tari vei ajunge la o integritate spirituala sau daca poti domina milioane de oameni devii stapanul propriei fiinte.Ei sunt complet goi,iar viata le este searbaba si intunecata.Iar pe acestia nu ii vei putea vedea niciodata ca sunt plictisiti,deoarece fac in permanenta ceva alearga dupa prestigiu,bani,putere. Si sunt foarte multumiti;iar cand reusesc sa faca ceea ce si-au propus ii vei vedea ca sunt foarte bucurosi. Doar oamenii inteligenti simt plictiseala;cei care nu vad nici un sens in bani sau putere.Desigur,banii au o anumita utilitate,dar nici un sens.Pentru cei care nu vad nici un sens in politica,bani,putere,prestigiu,faima, cea mai mare problema a vietii o va constitui plictiseala. Plictiseala este un simptom al inteligentei.De la plictiseala incepe calatoria spre interior; cand descoperi ca tot ce se afla in exterior este inutil,atunci iti intorci privirea spre interior deoarece nu ai unde in alta parte. Inteligenta unei astfel de persoane este clara,limpede,transparenta.El poate vedea foarte clar faptul ca chiar daca va avea toti banii din lume va fi acelasi om; intelege foarte bine ca nici cunoasterea,nici puterea si nici prestigiul nu il va transforma.Poate ajunge sa repete papagaliceste toate scripturile,dar nu va spune nimic din propria sa experienta.Va putea vorbi exact ca Iisus,dar nu va avea nici o licarire a divinului doar va fi invatat pe de rost niste cuvinte goale. O persoana inteligenta devine constienta:``Nimic din ce se afla in exterior nu imi va aduce linistea sufleteasca,nu va cauza transformarea fiintei,nu va avea semnificatie pentru interior.`` Si pana cand nu este experimentat acest lucru,plictiseala va continua sa ramana si sa devina mai apasatoare pe zi ce trece.Daca privesti totul rational,atunci nu vei gasi nici un sens in viata si plictiseala va deveni din ce in ce mai acuta si cronica.Iti va invalui existenta si nu iti va permite sa traiesti.Va deveni o povara atat de mare incat singura cale prin care mai crezi ca poti scapa va fi sinuciderea. Asta spune si Fiodor Dostoievski:``Daca l-as putea intalni pe Dumnezeu,singurul lucru care l-as intreba este:<<De ce m-ai creat?Pentru ce?Si ai facut-o fara sa ma intrebi! Este oare corect?>> Si atunci i-as da inapoi biletul de calatorie prin care am ajuns aici.Nu vreau sa fac parte din aceasta existenta inutila si lipsita de sens.`` Marcel Proust spune:``Singura problema metafizica reala este moartea.De ce continua omul sa traiasca?Pentru ce?`` Daca privesti prin ratiune, si aceasta a fost atitudinea occidentala pana acum(rationala,aristoteliana,logica) Da,ea ne-a oferit stiinta si tehnologia,dar nu si un sens al vietii.Viata a devenit din ce in ce mai plictisitoate. Oamenii traiesc doar din lasitate,deoarece nu au destul curaj pentru a se analiza,continua sa se tarasca de la o zi la alta.Occidentul a ajuns la capatul drumului.Prin atitudinea occidentala nu exista nici o posibilitate de evolutie interioara. Plictiseala este o binecuvantare,deoarece ea te indeamna sa cauti,sa pornesti in descoperirea lui Dumnezeu, lui Tao.Eu nu sunt impotriva ratiunii.Aceasta te poate ajuta foarte mult si trebuie folosita ca pe o unealta,dar un lucru este cert:nu cere de la ea ceea ce nu iti poate oferi semnificatie,sens,demnitate,inflorire spirituala. Aceste lucruri sunt posibile doar prin meditatie,prin descoperirea propriului sine,prin dezvaluirea fiintei interioare infinite si eterne.Foloseste-te de plictiseala ca de o trambulina cu ajutorul careia sa faci saltul spre sinele interior si atunci chiar ii vei multumi.Doar un om intelept poate transforma suferinta in beatitudine;cei

ignoranti vor distruge si bruma de fericire pe care o au si vor transforma totul in suferinta.Paradisul se afla deja in tine,doar ca trebuie sa faci o intoarcere de 180 grade. In mainile unei persoane corecte,totul devine corect.Si mie(Osho) mi s-a intamplat de multe ori.In Sarnath,am fost invitat sa vorbesc unor budisti.Calugarul budist Kasyap m-a invitat si am acceptat invitatia. Sarnath este locul unde Buddha si-a tinut primul discurs.Am povestit cateva intamplari din viata lui Buddha si dupa ce am terminat,gazda,Kasyap s-a ridicat si a spus:``Iti multumim.Nimeni nu ne-a mai vorbit atat de minunat.Dar povestirile relatate de tine nu sunt la fel ca cele din scripturi;ai facut multe schimbari.`` I-am raspuns:``Stiu ca tu cunosti foarte bine scripturile,dar eu il cunosc pe Buddha!Asa ca daca spun ceva ce nu se afla in scripturi,le poti adauga.Daca spun ceva contrar cu cele spuse in scripturi,atunci poti corecta scripturile.`` El a intrebat:``Ce vrei sa spui cand afirmi ca il cunosti pe Buddha?El a murit cu 25 de secole in urma!`` Osho:``Si acest lucru tot scripturile il spun; insa el este viu,chiar aici si acum in fiecare dintre noi! Este viu in tine.Tu nu esti constient de acest lucru dar eu sunt.Si nu vorbesc despre Guatama Buddha.Eu am experimentat aceeasi constientizare si tot ce spun o fac in conformitate cu experienta traita.Povestirile sunt exact asa cum le spun eu.Daca scripturile spun ceva diferit,inseamna ca cineva le-a inteles gresit.`` Fiind gazda mea nu a mai putut sa argumenteze deoarece ar fi fost nepoliticos pentru el.Mai spre seara cand am ramas singuri mi-a spus:``Este prea de tot.M-am gandit toata ziua la ce ai spus.Este oare adevarat ca sunt gresite scripturile pe care le veneram de ani intregi?`` Osho:``Eu nu am spus asa ceva.Ceea ce vreau sa spun este urmatorul lucru:tu cunosti doar scripturile,tocmai de aceea cunoasterea ta nu este corecta.`` Atunci i-am povestit aceasta parabola din Zen:[Un calugar recita sutra de diamant:`` cel care vede ca formele nu sunt forme,atunci acela il vede pe Buddha.`` Calugarul recita perfect sutra,exact asa cum era scrisa.Maestrul trecea pe acolo si a auzit.Atunci i-a spus calugarului:``Ai citat gresit.Este asa`` - si a rostit exact contrariul ``Cel care vede ca formele sunt forme `` - ca trupul este trupul,mintea este mintea,inima este inima atunci cautatorul il vede pe Buddha.Calugarul a exclamat:``Dar ceea ce ai spus este exact opusul cuvintelor din Sutra de Diamant!`` Si are dreptate,in ceea ce priveste modul in care a fost scrisa sutra,dar el nu cunoaste altceva nu are o experienta directa a realitatii.Maestrul a raspuns:``Dar cum poate un orb sa citeasca aceasta sutra?``] Fiecare om este orb,dar cu toate acestea toti vorbesc despre lumina!Poate ca ai citit cate ceva despre aceasta,dar ce poti spune despre ea? Orice ai spune este gresit. Aceasta este o concluzie logica.Un orb nu poate intelege ce sunt culorile si este stupid sa incerci sa ii explici.El nu poate intelege ce este albul sau lumina;in schimb poate recita scripturi intregi in care sa fie descris albul,fara sa stie cu adevarat ce este acesta.El are nevoie de un doctor,nu de scripturi este necesar sa ajunga in preajma unei persoane care sa ii poata trata ochii si sa il faca sa vada. Prima afirmatie se refera la calea negativa:``Cel care vede ca formele nu sunt forme,atunci acela il vede pe Buddha.`` Unui orb,ambele afirmatii I se vor parea contradictorii.Sunt oameni care gasesc mii de contradictii in cuvintele lui Iisus sau Buddha,pentru simplul motiv ca ei nu au experimentat acea stare de constiinta in care opusurile nu mai sunt contradictorii,ci complementare.Opusurile sunt absolut necesare pentru existenta. Iar pentru cei care au cunoscut nu va mai exista nici o contradictie.Aceasta a fost si experienta mea(Osho) in tot acesti 25 de ani am vorbit cu tot felul de oameni,iar invatatii,eruditii,scolasticii si teologii imi spuneau:``Afirmatiile tale sunt complet contradictorii.Odata spui ceva,altadata spui altceva,exact invers de cum ai spus prima oara.`` Le raspundeam:``Ele vor parea contradictorii atata timp cat nu veti fi ajuns la realizare.Pana cand nu ati ajuns pe varful muntelui,cum puteti vedea potecile care duc spre el?Si toate conduc catre varf.Iar calea care vine dinspre sud nu este deloc opusa celei care vine dinspre nord.`` Dar cei care se afla in vale nu vor putea decat sa vada contradictia dintre carari; ei nu au cum sa stie ca acestea conduc toate spre un tel.Atunci vor incepe sa se certe,sa argumenteze,sa dovedeasca,pur si simplu sa isi piarda timpul.Iar cel care sta in varf doar va rade de toata aceasta stupiditate. Toate religiile se lupta si se cearta intre ele, dar nu a existat niciodata un conflict intre Buddha si Lao Tze, Zarathustra si Mohammed, Bahauddin si Ramakrishna, Raman si Krishnamurti.Cearta exista doar intre

filsofi.Da, Buddha a argumentat si el impotriva celor stupizi,insa niciodata impotriva unei alte fiinte iluminate.Mahavira a argumentat impotriva maestrilor falsi, dar niciodata impotriva unui Maestru adevarat.Iisus a spus tot felul de lucruri impotriva rabinilor,preotilor,insa niciodata impotriva unui profet autentic asa ceva este imposibil.Toti au avut aceeasi experienta,au cunoscut acelasi adevar. La o conferita,o persoana din public a spus: ``Bhagwan, sunt fericit asa cum sunt.Eu sunt un om foarte ambitios si nu vreau sa devin iluminat.Te rog, binecuvanteaza-ma pentru a-mi indeplini visele.Prin gratia ta totul este posibil.`` Osho inseamna ca pentru tine acesta nu este locul potrivit.Ai nimerit intr-o companie gresita.Spui:``Sunt fericit asa cum sunt.`` Dar un om fericit nu este niciodata ambitios.Ori esti ambitios,ori esti fericit-amandoua nu se poate.Cand esti fericit,ambitia dispare;daca esti ambitios vei suferi.Ambitia nu poate aparea decat in suferinta.Ambitia doar arata ca nu esti fericit asa cum esti. Ce vise vrei sa iti realizezi? Aceasta arata ca realitatea in care traiesti nu te satisface si vrei mai mult.Doar o minte suferinda doreste mai mult.Insasi ideea de ``mai mult`` apare din suferinta insa se pare sa esti complet inconstient de propria suferinta in care traiesti ori poate te amagesti singur.Nu vrei sa o recunosti si tocmai de aceea spui:``Sunt fericit asa cum sunt.`` Acest lucru este posibil doar daca esti iluminat iar o persoana iluminata nu mai are de realizat nici un fel de vise.Nu inseamna ca si-a realizat toate visele,ci a ajuns sa realizeze faptul ca visele sunt iluzorii si, deci nu te pot satisface.El a ajuns sa vada inutilitatea viselor el este treaz.Iar visele nu pot exista decat in somn. Insa daca esti fericit in suferinta ta atunci eu nu vreau sa te deranjez.Este viata ta si decizi singur.Daca vrei sa fie totul asa cum este atunci ramai asa cum esti.De ce ai mai venit aici? [ Odata, intr-o tara indepartata,a trait o vrabie tanara foarte rebela.Cand a venit sfarsitul toamnei si celelalte pasari au decis sa plece spre tarile calde,vrabia s-a hotarat sa nu plece cu ele.Dupa cateva zile si-a facut aparitia gerul si vrabia a inceput sa tremure de frig din ce in ce mai mult.In cele din urma s-a decis sa zboare spre sud dar dupa ce s-a inaltat in vazduh gerul a devenit atat de puternic incat i-au inghetat aripile si a cazut intr-o ferma.O vaca tocmai a trecut peste ea si a facut o balega peste vrabiuta.Vrabia s-a gandit ca acesta ii este sfarsitul si va muri sufocata,dar caldura emanata de balega a incalzit-o si a readus-o la viata. Astfel,calda si fericita, a inceput sa cante.O pisica auzind acele sunete minunate a ajuns langa balega,a inlaturat-o si a mancat vrabiuta.] Exista 3 morale la aceasta povestioara: 1 nu orice ar face pe tine,este dusmanul tau.2 Daca cineva te scoate din rahat,nu inseamna ca acela este si prietenul tau.3 Daca esti fericit si te simti bine ca stai in rahat macar tine-ti gura inchisa. Spui:``Sunt fericit asa cum sunt.`` Intr-adevar nu am mai auzit asa ceva!Buddha o poate spune;Mahavira, Zarathustra o pot spune si ei.Dar nu vor mai intreba nimic,nu vor mai spune ca totodata sunt si ambitiosi.Iti este frica de iluminare,deoarece ai inteles foarte clar un lucru:daca te iluminezi,ambitia va disparea.Aceasta este bariera.Ambitia inseamna ego.Ambitia inseamna efortul continuu de a-ti amplifica egoul,de a-l face din ce in ce mai mare.De aceea te temi de iluminare. Dar tu ai venit aici pentru a fi iluminat.Asa se deterioreaza geniile Indiei.Acum oamenii vin la o persoana religioasa pentru a fi binecuvantati sa isi realizeze visele si sunt unele persoane asa-zis spirituale care binecunvateaza tot felul de prostii dand astfel sperante desarte oamenilor.Problema este ca majoritatea s-au obisnuit cu astfel de non-sensuri.O persoana religioasa iti va distruge visele deoarece aceasta este menirea ei. Doar asa te poate ajuta,doar asa te poate binecuvanta. Eu nu pot sa iti binecuvantez visele.Te pot binecuvanta pe tine,dar nu visele.Si te pot binecuvanta in asa mod incat sa te trezesti. De curand s-a descoperit ca maimutele folosesc si ele o ierarhie sociala.Subalternii sunt dominati si condusi de maimuta cea mai brutala,violenta,hoata,distructiva.Intr-un copac,aceasta va sta intotdeauna pe ramura cea mai inalta;sub ea se vor afla maimutele care de abia asteapta sa le moara seful pentru a ajunge in

locul acestuia.Desigur,seful poate avea orice femela doreste;apoi urmeaza cei de pe ramura imediat inferioara si asa mai departe. Fiecare om are o minte politica.O minte ambitioasa inseamna o minte politica se zbate in permanenta,se lupta,acumuleaza,se agata de tot ce poate pentru a ajunge in varf.Iar in varf nu este nimic deosebit.Acolo nu te va astepta nimeni si nimic.Chiar vei parea stupid sa stai cocotat singur acolo. [Un barbat suferea de cancer genital si era necesar sa ii fie inlocuite testiculele cu cele de la o maimuta.In cele din urma operatia a reusit si dupa un timp sotia sa a dat nastere unui copil.La maternitate barbatul se plimba nervos prin camera de asteptare,cand in final iese o asistenta pe care o intreaba ce are:baiat sau fata? Asistenta raspunde:``Nu stiu.Pentru ca imediat ce s-a nascut,s-a urcat pe lustra si nu il mai putem da jos de acolo!``] - Ce vei face daca ajungi in cele din urma pe tavan?Doar vei arata stupid! Incearca sa intelegi ca toate visele sunt doar o evadare fata de propria fiinta.Tu spui ca esti fericit dar nu este asa.Nu faci altceva decat sa scapi de tine insuti;te retragi in ambitii,vise,sperante.Viitorul exista doar pentru cei care sufera,deoarece ei traiesc in sperante.Viata lor este atat de suferinda incat nu pot trai decat prin speranta ca ziua de maine va fi diferita. Imi spui:``Prin gratia ta,totul este posibil.`` Nu incerca sa ma mituiesti pentru ca nu pot fi mituit.Nu spera ca daca ma lingusesti,imi poti smulge binecuvantarea.Nu te pot binecuvanta decat prin iluminare si pentru nimic altceva.Nu te pot sprijini in nici-o alta cautare sau incercare,pentru ca stiu ca viata va fi plina de lumina si fericire,plina de beatitudine si extaz doar cand te iluminezi.Atunci vei putea canta,dansa,celebra. Si tine minte:nu sunt un magician.Ar fi trebuit sa mergi la Satya Sai Baba sau la altii ca el,care pretind ca fac tot felul de miracole.Dar fi atent,ca aceste miracole pot merge la extrema cealalta.Mintea nu se poate opri niciodata la mijloc.Cand s-a oprit la mijloc a devenit iluminata.Pana atunci va trece de la o extrema la alta. Saracul doreste sa devina bogat,bogatul vrea sa devina sarac.In permanenta,oamenii doresc sa fie exact invers cum sunt.Polul opus ii atrage deoarece le este necunoscut.Ce crezi ca sunt visele tale,doar niste extreme din care inca nu ai gustat;in interiorul tau tanjesti sa faci altceva decat faci.Nimeni nu se bucura si nu este fericit cu ceea ce face eu inca nu am intalnit nici o persoana care sa fie.Asa ca,sa nu crezi ca daca ajungi sa fi altfel,vei fi fericit.Doar cateva persoane sunt cu adevarat fericite,insa ele nu sunt fericite de ceva anume.Ele sunt fericite de fiinta lor,de constiinta lor.Si aceasta este iluminarea. Conform cu viziunea Zen,meditatia devine profunda la cel de-al 4 lea stadiu.In primul stadiu exista tacerea,lipsa vorbirii.Aceasta este o tacere exterioara.La inceput,tacerea trebuie sa fie exterioara deoarece si tu traiesti in exterior nu poti incepe decat de acolo de unde te afli.A 2 a este negandirea.La inceput incetezi sa mai vorbesti,apoi incetezi sa mai gandesti.Al 3 lea stadiu nu mai gandesti:``Eu nu ma gandesc la nimic`` ,ceea ce este mai dificil,deoarece atunci cand toate gandurile au disparut,fiinta iti este acaparata de gandul: ``Aha!Am ajuns!`` Dar astfel vei incepe sa decazi.Si la inceput este normal sa se intample asa,sa cazi de cateva ori; un Maestru este foarte necesar pentru a te ajuta si a-ti spune:``Nu mai face asa!Opreste-te!Nu este nici o nevoie sa te lauzi;nici macar tie insati nu ai de ce sa spui ca ai reusit.Permite-i acestei faze sa treaca pentru ca este doar un stadiu trecator.`` A 4 a stare este meditatia profunda cand pur si simplu doar esti nu mai exista nici macar gandul ca:``Acum nu mai am nici un fel de ganduri``. Socrate spune (aceasta este cea mai faimoasa afirmatie) dar este rostita intr-un mod foarte logic.Cei din Zen vor considera ca aceasta este facuta in a 3 a stare de meditatie.El spune:``Stiu un singur lucru,ca nu cunosc nimic.`` Cei din Zen vor spune:``Este inca limitat la cunoastere,deoarece inca se cunoaste ceva.`` Inca mai cari dupa tine ultima umbra.Elefantul a trecut,dar i-a mai ramas coada si, uneori,cel mai greu lucru este sa te agati de coada. Este la fel ca si atunci cand ai cadea in apa si te-ai agata de un fir de iarba stiind foarte bine ca acela nu te va putea ajuta cu nimic.Iar daca cineva iti spune:``Ce faci? Acesta este doar un fir de iarba si nu te va salva`` - atunci te vei enerva,deoarece ti se distruge visul,ti se tulbura ultima iluzie.

Friederich Nietzsche a spuns:``Nu trebuie sa tulburam iluziile altora,pentru ca daca o facem ei nu ne vor ierta niciodata.`` Si eu stiu foarte bine ca nu pot ierta,insa iluziile trebuie risipite.Daca iarta sau nu,aceasta este problema lor.Oricum trebuie avertizati:``Acest fir de iarba de care va tineti nu va ajuta la nimic.`` Daca elefantul poate trece mai departe,atunci vom reusi sa trecem si coada.Adesea se intampla ca elefantul sa treaca foarte usor mai departe,dar coada inca se agata de amintiri si il tine si pe elefant in loc.Doar pentru a se mai bucura putin de vremurile trecute. [ Mama il intreaba pe fiul ei:``Ai de gand sa mananci sau nu?`` Baietelul incapatanat a raspuns:``Nu imi place deloc cum faci mancarea! Nu mananc nimic.Nici macar cainele nu mananca din mancarea facuta de tine!`` Atunci mama ii spune:``O sa vezi tu ca dupa 20 de ani o sa le spui altor fete: <<Mama mea era o bucatareasa foarte buna!`` ] Asa sunt oamenii.Dupa 20 de ani,acelasi baietel ii va spune sotiei sale ca mama sa gatea excelent! Iar cand era mic,el reprezenta o problema pentru mama si mama pentru el.Dupa o vreme va uita totul si va incepe sa inventeze un trecut care nu a existat.Oamenii sunt foarte inventivi in legatura cu trecutul.Tocmai de aceea nu cred ca fie autentica nici o autobiografie si am(Osho) citit mii,dar nu cred sa fie vreuna adevarata.Doar un Buddha poate scrie o autobiografie corecta si reala dar nici unul nu a facut asa ceva.In definitiv,ce ar putea scrie? Oamenii insa nu isi inventeaza doar trecutul,ci si viitorul.In primul rand incearca sa isi creeze un viitor si dau gres;atunci,pentru a compensa esecul,incep sa inventeze trecutul.Si in privinta acestui lucru nimeni nu te poate impiedica.De aceea toate autobiografiile sunt niste fictiuni slefuite,finisate,exagerate.S-a renuntat la unele lucruri si au fost adaugate altele.Dar nu spun ca o fac in mod constient.Pur si simplu ei chiar cred ca sa intamplat asa cum spun astern pe hartie niste lucruri false cu foarte mare sinceritate. In meditatie exista de asemenea un obstacol foarte mare si anume,gandul:``Am ajuns,mintea a disparut si m-am realizat`` - dar aceasta este tot mintea care vine pe usa din spate.Acesta este ultimul ei efort de a supravietui si a te pacali.Cei din Zen nu considera ca meditatia este profunda decat in etapa a 4 a,cand nu mai exista nici macar ideea ca totul a disparut.Mintea si ultimul ei gand ``am atins non-mintea`` nu mai exista.Cunoasterea s-a evaporat si totul este gol. Shis-kung a trecut pe langa coliba lui Ma Tzu.Maestrul a iesit afara.Un Maestru recunoaste imediat aparitia unei posibilitati.A iesit din coliba si l-a intampinat pe vanator.Un Maestru reprezinta un bun-venit permanent in special pentru cei care sunt pregatiti. Discipolii lui Ma Tzu probabil au fost surprinsi,deoarece el nu ii intampina niciodata pe regii,invatatii sau bogatasii care veneau la el.Nici macar nu se ridica.Nu le arata o atentie deosebita.Faptul ca a iesit pentru a-l intampina pe vanator a fost intr-adevar ciudat caile Maestrilor sunt mereu paradoxale. Shih-kung a intrebat:``Ai vazut cumva o caprioara trecand pe aici?`` Maestrul a intrebat:``Cine esti tu?`` Shih:``Un vanator.`` Ma Tzu:``Cat de multe poti dobora cu o singura sageata?`` Shih:``Una singura cu o sageata`` Ma Tzu:``Atunci nu esti vanator.`` Shih:``Dar tu cat de multe poti dobora cu o singura sageata?`` Maestrul stie ce limbaj sa foloseasca pentru fiecare discipol in parte.Iisus ii spune lui Andrei:``Cat mai ai de gand sa prinzi peste?Vino cu mine si te voi invata cum sa prinzi oameni.`` Ma Tzu:``Cu o singura sageata,o cireada intreaga.`` Shih:``Dar sunt niste fiinte vii,de ce sa distrugi o turma intreaga dintr-o singura lovitura?`` Pana si vanatorul sintise da deja e prea mult.Maestrul poate crea o situatie pentru a pune accentul pe ceva anume.Iar un vanator nu poate intelege decat limbajul pe care il cunoaste.Maestrul ii vorbeste in limbajul sau si exagereaza:``Eu pot ucide o turma intreaga cu o singura sageata!`` Vanatorul ramane surprins;pur si simplu a uitat ca este vanator.Dar aceasta a fost o strategie,un truc. ``Dar sunt niste fiinte vii a spus vanatorul;sunt niste fiinte vii,nu este uman sa faci asa ceva de ce sa distrugi o turma intreaga dintr-o singura lovitura?`` Asta a vrut si Ma Tzu sa ii reaminteasca si ele sunt niste creaturi care traiesc.In loc sa spuna:``Nu trebuie sa le omori,pentru ca sunt niste fiinte vii ca tine`` Vanatorul deja auzise de la alti calugari astfel de indemnuri tocmai de aceea ii ura(vanatorul ura calugarii

budisti).Maestrul a folosit o alta tactica il pune pe vanator in rolul de calugar.De fapt,il lasa pe acesta sa spuna exact ceea ce ar fi vrut el sa spuna;pur si implu il face constient de faptul ca sunt fiinte vii. Doar un Maestru poate face asa ceva,un invatator niciodata.Un invatator va spune:``Nu este bine sa ucizi alta viata;este o violenta si o cruzime.Vei suferi,iti vei ingreuna karma.`` Dar asa ceva nu l-ar fi ajutat cu nimic,deoarece mai auzise astfel de argumente.Iar oamenii pot gasi tot felul de argumente a argumenta este foarte usor.Maestrul incearca sa creeze o situatie in tine prin care sa devii constient de un anumit fapt.In loc sa ti se spuna ceva mai bine sa provoace o anumita atentie si constientizare interioara.Iar vanatorul a fost prins complet neatent.El nu stie ca a fost omorat dintr-o singura lovitura cu o singura sageata. Ma Tzu:``Daca stii atat de multe,atunci de ce nu tragi singur in tine?`` - Pare foarte ciudata aceasta afirmatie poate chiar nelalocul ei.Dar nu este.Maestrul intelege mecanismul interior prin care functioneaza constiinta.Si el nu vorbeste mintii,ci constiintei.Vanatorul poate vedea acum foarte clar ce se intampla in fiinta sa devine constient de faptul ca tot ce a facut a fost gresit.Iar Maestrul nu spune ca a gresit.Daca ar fi facut-o,atunci egoul vanatorului s-ar fi simtit jignit,ranit si ar fi incercat sa se apere.Cand oamenilor li se spune ca gresesc,ei nu fac altceva decat sa devina mai defensivi,mai argumentativi,mai rationali.Si orice lucru poate fi aparat.Maestrul a folosit insa un joc minunat. Aceasta este frumusetea muncii unui Maestru.El deja a cunoscut,s-a realizat.Vanatorul insa era confuz desi poate sa fi simtit ceva,totul a ramas in inconstient.Adanc inauntrul fiintei sale trebuie sa fi simtit ca greseste;fiecare simte.Toti stiu cand gresesc.Daca cineva iti spune ca ai gresit,vei incerca sa te aperi astfel acea persoana nu te va fi ajutat cu nimic.De fapt,te-a ajutat sa gresesti mai departe.Acum vei face totul gresit doar pentru a-ti sustine punctul de vedere,doar pentru a-i arata celuilalt ca nu iti pasa de opiniile sale stupide. Vei incerca tot ce poti pentru a-ti apara ego-ul.Astfel doar iti vei reprima experienta si sentimentele interioare. Cand patrunzi intr-un teritoriu necunoscut este normal sa iti fie teama.Daca vrei sa traiesti fara temeri, atunci nu o poti face decat in mormant.Si astfel traiesc oamenii:ei doar par ca traiesc.Respira,muncesc,se plimba,dar aceasta nu este viata.Persoana care traieste neaventuros,traieste fara nici o temere,dar si fara nici o fericire.El traieste o viata confortabila,sigura,dar stupida,lipsita de sens,fara bucurie,dans,cantec lui nu i se intampla nimic,pur si simplu doar vegeteaza.De la nastere pana la moarte nu face altceva decat sa moara in fiecare zi putin cate putin.Si, desigur,moartea sa este atat de lenta incat nici nu o simte.Este un fel de sinucidere. Oamenii au ales aceasta sinucidere lenta deoarece vor sa evite orice frica.Dar asta inseamna a evita insasi viata,iar a evita viata inseamna a-l evita pe Dumnezeu.Cineva l-a intrebat pe Mark Twain:``Care crezi ca sunt cele mai bune trei lucuri din viata?`` Sarcastic,dar plin de umor,el a raspuns:``Primul este acela de a nu te naste niciodata.Al 2 lea este cel de a muri imediat dupa moarte.Iar al 3 lea este sa mori cat se poate de repede.`` Acest gen de umor negru contine un adevar foarte profund. Mintea se teme foarte mult de necunoscut,deoarece ea se simte capabila doar cand functioneaza in interiorul hotarelor pe care le cunoaste.Esti obisnuit cu ea,cu tot ce poate face sau ce nu poate face.Ai trecut prin aceeasi rutina de mii de ori si stii ca poti merge mai departe chiar si cu ochii inchisi,fara sa te temi ca te poti impiedica sau innebuni.Omul poate functiona ca un robot.Mintea este constituita doar din ceea ce este cunoscut.In momentul in care mintea se afla in fata necunoscutului,pur si simplu ingheata si spune:``Nu,este prea periculos.Nu vreau sa merg mai departe.`` Nu asculta mintea deoarece ea reprezinta trecutul.Este moarta,neexistentiala.Mintea reprezinta doar urmele fenomenelor trecute;ea nu stie nimic din prezent si nici nu il poate cunoaste.Nu are capacitatea de a avea ceva in comun cu prezentul,deoarece prezentul inseamna necunoscutul.Prezentul nu poate fi redus la trecut. Iar frica cea mai mare pe care o are mintea este ca in clipa in care trebuie sa ramai in prezent va fi necesar sa fii spontan si in spontaneitate mintea nu va exista.Va trebui sa fie data la o parte.

Religia nu poate da garantii.In clipa in care o religie poate oferi garantii,atunci aceea nu mai este o religie ci devine un stabiliment in care s-a pierdut toata rebeliunea.Iisus nu iti poate oferi nici o garantie,dar biserica crestina iti poate da toate garantiile din lume.Buddha nu ofera nici o garantie,insa biserica budista iti ofera garantii pentru lumea de apoi,pentru rai si nirvana. Oamenii isi cauta in permanenta garantii,constient sau inconstient,nu fac altceva decat sa astepte niste indicatii cum ca adevarul sa le fie asigurat. ``Atunci vom putea patrunde in aventura`` - dar orice este garantat nu mai reprezinta o aventura.Beatitudinea,adevarul,extazul,nu pot fi garantate.Da,se poate spune ca apar.Cel care le-a gustat poate spune,dar nu se poate da nici o garantie.Mintea traieste in dubii,ea da nastere la tot felul de intrebari si nici un raspuns nu va fi satisfacator,deoarece odata cu primirea unui raspuns ea va crea alte intrebari. Este natural sa simti indoiala,daca nu exista indoiala atunci nu exista nici evolutie.Cu cat esti mai plin de indoieli si totusi continui cautarea,aceasta te face diferit de persoana moarta,stupida,inerta ea nu se va putea aventura in nimic,doar se va afla in bataia vantului,in voia valurilor.O persoana inteligenta are indoieli dar in ciuda acestora merge mai departe asa e viata. Daca toata ziua te gandesti la femei si la sex nu e nici o problema.Acest lucru va disparea in timp. Problema este ca nu trebuie sa il faci sa dispara fortat.Daca vei incerca atunci va persista mai mult.Pana nu te iluminezi te vei gandi in permanenta la sexul opus.Dar nu este nimic gresit in aceasta!Problema este ca inca din copilarie ti se baga in cap tot felul de lucruri stupide si nenaturale care nu te parasesc pana tarziu in viata.Iar pana cand nu vei termina cu aceste non-sensuri,nu vei reusi sa fi o persoana adulta si matura. [ Un baiat ii spunea prietenului sau:``Tatal meu imi spunea ca nu trebuie sa ma duc la nici o casa de toleranta.`` Prietenul intreaba:``De ce?`` Baiatul:``Spunea ca daca ma voi duce in astfel de locuri voi vedea lucruri pe care nu trebuie sa le vad.`` Prietenul:``Si te-ai dus?`` Baiatul:``Da`` Prietenul:``Si ce ai vazut acolo?`` Baiatul:``Pe tatal meu!``] Parintii sunt cei care te corup,iar odata cu ei societatea,preotii, Politicienii.Si acest lucru a existat de mii de ani a devenit un fenomen aproape normal,o rutina.Deci este natural ca atunci cand te gandesti la femei sa incepi sa te simti vinovat.Dar sentimentul de vinovatie nu te va ajuta sa scapi,ci doar te va otravi si mai mult. Friederich Nietszche a fost un nebun,dar de multe ori se intampla ca nebunii sa vada adevaruri pe care oamenii sanatosi nu le pot vedea,deoarece oamenii sanatosi se gandesc de mai multe ori inainte de a spune ceva; ei sunt intotdeauna pregatiti sa faca tot felul de compromisuri.Nebunii spun insa pe nume lucrurilor, indiferent daca acestea sunt sau nu impotriva traditiilor sau conventiilor chiar daca acestea le va face viata din ce in ce mai imposibila. Este bine ca uneori in lume sa se nasca oameni precum Friederich Nietzsche:ei reusesc sa pastreze adevarul nealterat.Desigur, sufera foarte mult.Nietzsche chiar a ajuns sa innebuneasca; intr-o societate mai normala si sanatoasa,el ar fi fost respectat in schimb,Nietzsche a fost torturat de toti deoarece oamenii traiesc si se bazeaza pe minciuni si nu pot tolera astfel de persoane. Nietzsche spune:``Preotii nu au ajutat omul sa scape de sexualitate,dar au reusit sa ii otraveasca bucuria de a face dragoste.`` Acest lucru a creat o alta problema:datorita faptului ca nu te poti bucura de sex,atunci dorinta va continua sa persiste.Cand te poti bucura de el,va veni un timp in care dorintele sexuale vor disparea de la sine.Omul devine matur din punct de vedere sexual la varsta de 14 ani,iar la varsta de 42 de ani poate depasi sexul.Daca ai trait natural, ai acceptat sexul fara condamnare,teama sau vinovatie,atunci la 42 de ani vei reusi sa il transcezi.Si pentru aceasta nu vei avea nevoie de yoga sau alte metode;va fi o transformare naturala.Ii vei fi vazut bucuriile si suferintele,extazul si agonia.Experienta si doar experienta este cea care te poate maturiza. Iisus obisnuia sa le spuna discipolilor sai:``Pana cand nu va uitati parintii nu puteti veni cu mine.`` O afirmatie foarte stranie,dar putin comparabila cu cea a lui Buddha:``Pana cand nu va omorati parintii nu ma puteti urma.`` Ambii au aratat ca trebuie sa scapi de parinti intr-un mod psihologic.

Mai devreme sau mai tarziu toti vor trebui sa divorteze,deoarece parintii au avut si ei o viata dominata de parintii lor,aceia au fost dominati de strabunici si tot asa.Daca vrei sa traiesti autentic si natural trebuie sa te deconectezi de toate traditiile.Iar singura modalitate o reprezinta deconectarea psihologica.Dar asta nu inseamna ca trebuie sa nu ii respecti si sa nu ii iubesti.De fapt,cu cat vei fi mai liber din punct de vedere psihologic,cu atat ii vei iubi mai mult,deoarece atunci ii vei putea ierta;chiar iti va parea rau pentru ei.In prezent,cand esti invaluit de aceste sentimente de vinovatie,nu poti ierta nimic. Cel mai dificil lucru din viata este sa iti ierti parintii.Si ii poti ierta numai cand ai devenit psihologic independent,matur.De ce se exista oameni care se gandesc in permanenta numai la femei? Pentru ca probabil ti s-a spus sa nu te gandesti la ele.Probabil ti s-a spus ca femeile te conduc in iad,ca te tin legat de lume si materie ca ele sunt cauza incatusarii.Daca vrei sa te eliberezi de suferinta si materie,atunci este necesar sa te eliberezi mai intai de femei. Toate scripturile au fost scrise de barbati tocmai de aceea scripturile condamna femeile.Daca scripturile ar fi fost scrise de femei,atunci acestea ar fi condamnat barbatii.Iar femeile au fost fortate sa ramana tacute. In plus,scripturile nu arata decat un singur aspect al problemei. Sexul trebuie depasit insa prin intelegere.Nu prin efort,forta sau reprimare,ci natural,gratios.Intr-o buna zi va disparea de la sine si nu va lasa nimic in urma sa.Atunci nu va lasa in urma un asa-zis,ci o fiinta magnifica; nu o persoana moarta si inerta,ci o fiinta absolut inteligenta,divina,plina de foc si iubire.Pasiunea dispare si se transforma in compasiune.Reprima pasiunea si nu vei ajunge niciodata la compasiune.Pasiunea reprimata va continua sa se agate de tine si iti va murdari intreaga viata. Adevarul nu poate fi cunoscut,ci trait,experimentat.Nu este ceva care sa il poti acumula de la altii,din scripturi sau traditii.Nu este informatie ci transformare.Va trebui sa ajungi la o noua nastere.Este necesar sa mori si sa renasti complet diferit. Iisus ii spune lui Nicodim:``Pana cand nu te nasti din nou nu vei putea intra in imparatia lui Dumnezeu.`` Nicodim a fost un rabin,un scolastic faimos,un profesor de religie foarte respectat,un teolog si filozof faimos.El insa nu a inteles vorbele lui Iisus a intrebat:``Asta inseamna ca trebuie sa astept inca o viata? Nu se poate in viata aceasta?`` Dar Iisus nu spune acest lucru,ci doar ca trebuie sa ajungi la o alta viziune,la o capacitate diferita de a vedea lucrurile.Nu este vorba de schimbarea obiectelor vazute ci de transformarea vazatorului. Persoana cunoscatoare isi hraneste memoria cu tot felul de cuvinte frumoase,teorii,ideologii,in speranta ca astfel va ajunge aproape de adevar,de Tao,de Dumnezeu.De fapt,se intampla exact contrariul:el se indeparteaza din ce in ce mai mult de adevar,deoarece mintea devine din ce in ce mai greoaie si impovarata intre el si adevar se va ridica un mare zid chinezesc. Pentru a cunoaste ceea ce este ai nevoie de transformare,claritate.Iar informatia creeaza intotdeauna confuzie deoarece ea provine de la surse diferite si contradictorii.Aceasta este una dintre cele mai importante probleme cu care se confrunta omul contemporan.Pana in prezent nu a fost la fel de acuta,dar acum lumea a devenit ca un fel de satuc in care toate sursele de cunoastere sunt accesibile tuturor.Acum poti cunoaste totul despre jainism,hinduism,crestinism,islamism,comunism,capitalism.Si toate aceste surse diferite continua sa acumuleze in interior informatii contradictorii.Astfel vei fi invaluit de confuzie,viata va deveni un fenomen contradictoriu; nu vei stii unde te afli,ce este bine si ce este rau. Tot ce poti face este sa gasesti in haosul mintal ceva care sa fie adevarat.Insa este ceva destul de ipotetic, deoarece astazi poti decide ca crestinismul este bun si corect pentru simplul motiv ca stii mai mult despre el decat despre budism.Maine vei afla mai multe despre budism si brusc crestinismul incepe sa se evapore.Dar acest Budism va fi tot o capcana.In alta zi vei ajunge sa cunosti mai mult despre jainism si atunci va disparea budismul.Toate acestea nu sunt altceva decat niste castele de nisip in care nu poti trai.Tocmai de aceea omul modern a devenit foarte confuz:cu cat cunoaste mai multe cu atat este mai confuz.

Zen-ul insista asupra transformarii,schimbarii constiintei de la fiinta.Nu conteaza cat de multe stii,ci cat de mult existi.Nu conteaza capacitatea de memorare ci integritatea.Oricine poate recita scripturile sau sutrele, dar aceasta nu ajuta la nimic.Iar o astfel de recitare nu va face altceva decat sa iti adanceasca somnul si sa te amageasca,sa iti dea iluzia ca esti treaz.Nu mintea este cea care trebuie dezvoltata,ci constientizarea. Tine minte acest lucru:ultimul truc pe care il incearca mintea este sa iti ofere iluzia ca esti treaz.Aceasta este strategia sa finala.In timp ce dormi,poti visa ca esti treaz astfel posibilitatea de trezire este foarte mica deoarece nu mai ai de ce sa te trezesti.Tu deja esti treaz dar este doar un vis intr-un vis. Tuturor scolasticilor li se intampla sa repete cuvintele lui Buddha,Iisus,Lao Tzu,Zarathustra.Dar cand Buddha spune ceva,are o semnificatie cu totul diferita,deoarece provine din propria sa experienta,este inradacinata in el este ca un trandafir viu.Sucul din radacina inca hraneste floarea.Iar cand altcineva repeta aceleasi cuvinte,atunci floarea este de plastic pentru ca nu exista fundatia,nu exista experienta,sucul care sa hraneasca si sa sprijine floarea.Este doar ceva impus din exterior. Buddha nu repeta alte sutre auzite,ci vorbea din propria sa experienta,este propria sa autoritate.Dar tine minte,el nu era autoritar,ci era propria sa autoritate invatatii sunt autoritari.Buddha doar spunea:``Aceasta este experienta mea.Si nu are nici o importanta daca scripturiile sprijina sau nu ceea ce spun.Chiar daca toate scripturile din lume sunt impotriva,nu are nici o importanta.Este adevarat,deoarece eu m-am cunoscut.`` Cuvintele pot fi doar niste vorbe goale dar tu nu esti sursa originii lor.Pot suna la fel ca cele rostite de Iisus Buddha,Mahommed,dar totul se va afla doar la suprafata.Containerul este acelasi,dar continutul? Continutul apare numai prin experienta proprie.Cand repeti o sutra sau o afirmatie a lui Buddha sau Iisus,nu faci altceva decat sa cari dupa tine un cadavru,un corp inert,din care sufletul a disparut.Ai o colivie goala,pasarea a zburat iar aceasta colivie poate fi din aur si diamant,dar unde este pasarea? Pasarea este cea care ii dadea sens coliviei,insa acum pasarea a murit si nu se mai poate face nimic.Sau poti pune in locul ei o pasare de plastic,o jucarie care poate chiar canta insa viata va lipsi cu desavarsire. Crezi ca daca citesti Biblia poti intelege mesajul lui Iisus?Pentru aceasta trebuie sa fii foarte meditativ. Mai demult am(Osho) fost invitat la Colegiul Teologic Leonard,un colegiu in care sunt pregatiti misionarii crestini cursurile dureaza 6 ani.Mii de misionari ies in fiecare an de pe bancile colegiului.Am inceput sa vizitez cladirea impreuna cu directorul colegiului; l-am intrebat pe acesta:``Acesti oameni sunt invatati sa mediteze?`` El a spus:``Sa mediteze? Pentru ce? Noi pregatim misionari! Ii invatam cum sa interpreteze Biblia,cum sa argumenteze logic deoarece lumea a devenit ateista.Ei nu au nevoie de meditatie ci de cunoastere; ei trebuie sa dovedeasca faptul ca crestinismul este singura religie adevarata si Hristos este unicul fiu al lui Dumnezeu.`` M-am(Osho) plimbat pe acolo si am vazut intr-o clasa un profesor care ii invata pe elevi cum sa predice: cum sa stea,ce gesturi sa faca,cand sa taca,cand sa vorbeasca incet sau tare,cum sa accentueze anumite cuvinte I-am spus directorului:``Dar aici pregatiti niste actori,nu misionari.Nu pregatiti crestini.Imi poti spune unde si cum a fost pregatit Iisus? A trecut el printr-un colegiu pentru a transmite oamenilor mesajul sau?A fost invatat de cineva ce gesturi sa faca,cum sa vorbeasca si cum sa faca?`` Directorul a spus:``Nu,nu a fost invatat asa ceva.`` Atunci am(Osho) continuat:``Inseamna ca diferenta este foarte clara.Cuvintele rostite de Iisus au aparut din propria sa experienta,iar acesti oameni vor ajunge sa le repete ca niste papagali. Iisus nu va fi in inimile lor.Le lipseste experienta,trairea directa;ei nu vor avea nici un fel de autenticitate. Cand ai ceva de spus,cuvintele isi vor gasi singure modul de exprimare:tacerea,gesturile,miscarile.Nu inseamna ca daca poti invata gesturile si cuvintele deja detii si experienta.Cand este experienta,atunci exista si exprimare,nu vice-versa.`` Osho a continuat:``Pregatiti doar niste papagali.Pe aceste persoane le transformati in fiinte mai stupide decat erau inainte sa vina aici.Si doar niste oameni foarte mediocri pot face astfel de lucruri.`` Problema este ca pretutindeni in lume se intampla acelasi lucru.

Religia nu are nimic de-a face cu cuvintele ci cu realizarea.Daca realizezi ceva atunci cuvintele apar automat.Cand inima iti este plina de muzica,vei incepe sa gasesti singur cuvintele,limbajul potrivit sau orice limbaj vei folosi va fi potrivit si orice cuvinte vei folosi vor deveni extrem de semnificative. Iisus nu este un mare invatat,nu este un scolastic.El foloseste cuvintele obisnuite si limbajul cunoscut de oamenii simpli,de tarani,gradinari,pescari,betivi,prostituate.El nu este un erudit,dar nimeni nu a vorbit atat de frumos;cuvintele sale au o calitate magica da,pot fi numite magice deoarece sunt vii. Chiar si cuvintele bune,in maini gresite devin gresite si vice-versa.Chiar si cuvintele gresite,in maini bune, devin corecte si adevarate.Este magia persoanei,frumusetea experientei,carisma celui trezit face ca pana si praful sa devina divin.In mainile celor care dorm,nici chiar diamantele nu mai au valoare.Ne putem folosi de cuvinte,insa sensul va veni doar prin experimentare proprie. [Un targovet isi impingea fiul spre noua scoala deschisa in apropierea unui oras.Ajungand la scoala,tatal il intreaba pe un profesor:``Ce fel de invataturi dati voi aici?`` Profesorul a raspuns:``Materii care se invata peste tot:citire,caligrafie,aritmetica`` Tatal,neintelegand l-a intrerupt:``Aritaritmce este asta?`` Profesorul:``Aritmetica,domnule! Avem cursuri de geometrie,algebra,trigonometrie`` Tatal s-a bucurat: ``Aha,targovetie!Este foarte bine,pentru ca baiatul chiar are nevoie de asta el nu se pricepe sa vanda nici macar o ceapa!``] Este normal sa fie asa.In momentul in care un cuvant ajunge la tine,instantaneu ii schimbi sensul.Devine cuvantul tau,colorat asa cum vrei. [Invatatorul intreaba elevii cine a inventat becul.Toti copiii striga:``Edison!Edison!`` - insa micutul Pierino striga:``Tatal meu,tatal meu!`` Invatatorul uimit,in intreaba:``Cum adica tatal tau? Ce vrei sa spui?`` Pierino: ``Da,pentru ca in fiecare seara,dupa ce se chinuie sa ma trimita la culcare,il aud pe tata spunandu-i mamei: <<Stinge becul si hai sa incercam sa facem altul!>>``] Baietelul nu poate intelege,el acorda cuvintelor propriile sale sensuri.Este natural.Acelasi lucru este valabil si pentru adulti:pot auzi cuvinte marete,dar sensul acestora va fi dat in conformitate cu propria minte si experienta. Sutra de Diamant este una dintre cele mai valoroase comori lasate umanitatii.Este cea mai pretioasa scriptura tocmai de aceea se numeste ``Sutra de Diamant``.Numele acesta i-a fost dat si pentru ca diamantul taie totul,iar Sutra de Diamant iti taie somnul,visele,proiectiile,mintea si stupiditatea acesteia.Va patrunde in tine ca o sabie si va taia tot ce s-a acumulat in interior timp de milioane de vieti.Ea iti face accesibil interiorul.Dar nu trebuie recitata ca o poezie. Timp de 24 de secole,budistii nu au facut altceva decat sa o recite.Si in lume exista milioane de budisti care o pot recita din memorie;nici macar nu mai au nevoie sa se uite in carte.Dar acest lucru nu ii ajuta la nimic.De fapt,chiar ii impiedica deoarece recitarea este un fel de autohipnoza,va crea o stare de somnolenta. Cuvantul ``hipnoza`` vine din grecescul hypnos(somn deliberat).S-a descoperit ca daca repeti anumite cuvinte o perioada de timp,acestea vor provoca un somn.Acelasi lucru se intampla in Meditatia Transcedentala.Dupa 15 minute de vei simti proaspat,odhinit.Da,este bun pentru eliminarea stresului dar nu si pentru evolutia spirituala. Mintea nu poate repeta decat un singur lucru pe moment si, daca o faci destul de rapid,atunci mintea nu se va mai putea gandi la nimic altceva.Iar cuvantul ales nu conteaza absolut deloc poti folosi o mantra,o sutra, chiar propriul nume sau chiar si ``abracadabra``.Ideea este ca repetarea trebuie facuta constant,fara pauze, fara sa ii permiti mintii sa gandeasca:``Tocmai a trecut un trenam auzit un latrat de cateloare cat o fi ceasul?`` Important este sa nu faci pauza si astfel te vei cufunda intr-un somn foarte reconfortant,dar inutil. Acest somn poate fi indus prin orice repetare,nu doar a cuvintelor.Poti privi miscarea unui pendul si in cateva minute vei adormi.Acest somn este mai profund ca somnul obisnuit,deoarece in el nu mai exista vise.

Problema este ca daca ai repetat o mantra ani de zile,aceasta va deveni autonoma si va incepe sa functioneze fara tine.La inceput tu esti cel care o repeta;dar dupa cateva luni sau ani,mecanismul se schimba si partea automata a mintii preia conducerea. De exemplu,cand inveti sa conduci o masina esti foarte atent la acceleratie,la frana,ambreiaj,la drum,la trecatori,la schimbatorul de viteze,la tot.In interior te vei intreba daca vei ajunge vreodata sa tii minte toate aceste lucruri.Pentru ca daca esti atent la acceleratie,atunci vei pierde din vedere pedala de frana; daca esti atent la drum vei uita de acceleratie sau de schimbatorul de viteze.Insa dupa cateva zile vei ajunge sa discuti sau sa canti in timp ce conduci acum robotul mintal a preluat conducerea si atentia ta mai este necesara doar in cazurile de urgenta. Daca este gata sa se produca un accident,atunci mintea devine foarte atenta si actioneaza in conformitate cu situatia aparuta.In acel moment robotul nu mai poate functiona,deoarece acesta nu are cum sa fie pregatit pentru cazurile de pericol;nu il poti pregati pentru accidente sau alte situatii riscante.Deci,doar uneori constiinta isi face simtita prezenta;in rest,totul se desfasoara inconstient. Robotul interior va ajunge sa controleze tot ce inveti.Daca reciti o mantra ani de zile,robotul o va invata si te vei cufunda in somn fara sa mai fie nevoie sa faci ceva constient.Dar atunci vei adormi fara sa ai habar ca ai adormit.Cum ai putea dormi daca reciti mantra sau sutra? Pare foarte logic,dar adevarul este ca adormi fara sa stii. Vei fi surprins asa afli ca acest robot interior face foarte multe lucruri chiar si dupa moartea corpului. Atunci ce sa mai spunem despre somn? De explu,parul si unghiile continua sa creasca chiar si dupa moarte. Cine face asta? Partea automatica a corpului a devenit atat de autonoma incat nici macar nu mai ajunge sa afle ca trupul este mort.Este un lucru mecanic ca un ceasornic.Un ceasornic va functiona inferent daca in camera se afla sau nu posesorul lui. Timp de secole milioane de oameni s-au amagit singuri prin autohipnoza.Aproximativ 99% dintre religii se bazeaza pe autohipnoza si pe nimic altceva.In clipa in care aceasta este inlaturata,vei reusi sa descoperi care este adevarata religie,niciodata inainte.

Intalniri cu oameni remarcabili Osho

Felul in care ii invatam pe copii poezia,ii facem sa se sature si sa se plictiseasca de ea intr-o asa masura incat cand studentul paraseste liceul, facultatea,universitatea,nu va mai citi niciodata Shakespeare.Insasi numele de Shakespeare ii da o stare de rau.Profesorii l-au torturat atat de mult incat si-a pierdut orice interes pentru poezie.Nu a fost invatat cum sa vada poezia aceea.Profesorii distrug tot prin comentariile,invataturiile si interpretarile lor.Fac totul sa para atat de greu incat studentul ajunge sa urasca poeziile. Daca vrei sa iti pastrezi interesul fata de ceva anume nu urma nici un curs.Daca vrei sa iti placa si sa te intereseze pe viitor poezia,nu merge la orele de poezie.Universitatile distrug interesul si dragostea oamenilor fata de poezie.Iti distrug intreaga idee despre cum ar trebui sa fie viata;fac din viata o marfa.Te invata cum sa castigi mai mult dar nu te invata cum sa traiesti mai profund.Ti se spune care este valoarea banilor dar nu ti se spune care este valoarea unui trandafir. In viata facem 2 lucruri:inchidem toate usile catre Soare,Luna,stele,vant,ploaie,pasari,copaci,dragoste, frumusete,adevar.Cream un mormant in jurul nostru,fara usi,fara ferestre.Al 2 lea lucru este ca ingrosam in continuu zidurile.Aceasta o facem prin repetitie,ambitie,sa avem tot mai mult si mai mult,indiferent daca ne trebuie sau nu. Crezi ca oamenii cei mai bogati din lume au nevoie acum de si mai multi bani? Au mai multi decat le-ar trebui,cu mult mai multi.Insa dorinta de a avea mai multi nu dispare,pentru ca nu se pune problema ca ar avea nevoie de bani;problema este sa continue sa ingroase din ce in ce mai mult peretii egoului.Sunt intr-o permanenta competitie intre ei.Competitia creeaza conflicte.Conflictele iti tin egoul in viata.

Accentul pus de Gautama Buddha pe compasiune a reprezentat un fenomen foarte nou din punct de vedere al vechilor mistici.Gautama Buddha traseaza o linie de demarcatie fata de trecut;inaintea lui era suficient sa meditezi,nimeni nu pusese accentul pe compasiune in timpul meditatiei.Iar motivul a fost acela ca meditatia iti aduce luminarea,inflorirea,expresia suprema a fiintarii.Ce altceva ti-ar mai trebui?In ceea ce-l priveste pe individ,este suficient sa mediteze.Maretia lui Gautama Buddha consta tocmai in introducerea compasiunii chiar inaintea inceperii meditatiei.Trebuie sa fii mai plin de dragoste,mai bun,mai plin de compasiune. La baza acestui lucru sta o stiinta ascunsa.Inainte ca cineva sa ajunga luminat,daca are inima plina de compasiune,exista posibilitatea ca dupa meditatie sa-i ajute si pe altii sa ajunga la acelasi gen de beatitudine, sa ajunga pe aceleasi inaltimi,la aceeasi sarbatoare la care a ajuns el insusi.Gautama Buddha face posibil ca luminarea sa fie contagioasa.Insa,daca omul simte ca s-a intors acasa,de ce si-ar mai bate capul cu ceilalti? Buddha face prima oara ca luminarea sa nu fie egoista;face din ea o responsabilitate sociala.Este o mare schimbare.Insa compasiunea trebuie invatata inainte producerii luminarii.Daca nu este invatata inainte,atunci dupa luminare nu mai ramane nimic de invatat.Cand devii intr-atat de extatic in sinea ta,pana si compasiunea pare sa-ti tulbure propria bucurie devine un fel de tulburare a acestui extaz. Acesta este motivul pentru care au existat sute de luminati,dar foarte putini maestri.A fi luminat nu inseamna in mod necesar ca vei deveni un maestru.A deveni un maestru inseamna sa traiesti un sentiment extraordinar de puternic de compasiune si sa te simti rusinat sa ajungi singur in acele frumoase spatii pe care ti le face accesibile luminarea.Vrei sa-i ajuti pe cei care sunt orbi,scufundati in intuneric,care abia bajbaie pe calea lor.A-i ajuta devine o bucurie nu o tulburare. Defapt,extazul devine mai bogat cand vezi atat de multi oameni inflorind in jurul tau;nu esti un copac solitar care a inflorit intr-o padure in care nu mai infloreste nici un alt copac.Cand intreaga padure infloreste laolalta cu tine,bucuria este de o mie de ori mai mare;ti-ai folosit luminarea pentru a aduce o revolutie in lume. Gautama Buddha nu este numai luminat,ci este un revolutionar luminat.Grija lui fata de lume,fata de oameni este imensa.Isi invata discipolii ca,atunci cand mediteaza si simt linistea,seninatatea,o profunda bucurie izvorand inlauntrul fiintei lor,sa nu se cramponeze de ea;sa o dea lumii.Si sa nu fie ingrijorati deoarece,cu cat dau mai mult,cu atat mai mult vor fi capabili sa o obtina.Gestul de a da are o importanta extraordinara atunci cand stii ca dand,nu iei nimic de la tine;dimpotriva,gestul iti inmulteste experientele. Insa cel care nu a simtit niciodata compasiuneanu stie care este secretul gestului de a da,nu stie care este secretul impartasirii cu altii. In esenta,compasiunea inseamna sa accepti neajunsurile oamenilor,slabiciunile lor,sa nu te astepti din partea oamenilor sa se poarte asemenea unor zei.Asta e o cruzime,deoarece nu vor fi in stare sa se poarte ca zeii si pe urma vor pierde din stima ta si, de asemenea,vor pierde si din respectul lor fata de ei insisi.Ii schilodesti intr-un mod periculos,le afectezi demnitatea.Unul din elementele fundamentale ale compasiunii este sa-l faci pe fiecare sa se simte demn,sa-l faci pe fiecare constient ca ceea ce ti s-a intamplat tie,i se poate intampla si lui;ca nu este el un caz fata de speranta,ca nu este nevrednic,ca luminarea nu trebuie meritata,ca ea sta in insasi natura ta. Insa aceste cuvinte trebuie sa vina de la un luminat,numai atunci pot sa creeze incredere.Daca vin de la invatati neluminati,nu pot sa creeze incredere.Prin luminat,cuvantul incepe sa respire,incepe sa aiba propriul lui puls.Incepe sa fie viu,merge direct la inima.Insa,in cazut invatatului,lucrurile stau altfel.Nici el nu este sigur de ceea ce vorbeste,de ceea ce scrie.Se afla in aceeasi incertitudine ca si tine. Gautama Buddha este unul din reperele evolutiei constiintei;contributia sa este fundamentala, incomensurabila.Iar in cadrul contributiei sale ideea de compasiune este cea mai importanta.Insa trebuie sa nu uiti ca,fiind plin de compasiune,nu devii superior;altfel,strici totul.Devine un exercitiu de orgoliu.Tine

minte sa nu il umilesti pe celalalt fiind plin de compasiune fata de el; altfel nu mai esti plin de compasiune,in spatele cuvintelor te bucuri de umilirea lui. Compasiunea trebuie sa fie inteleasa,deoarece inseamna dragoste ajunsa la maturitate.Compasiunea nu este indreptata catre cineva anume.Nu este o relatie,este pur si simplu insasi fiinta ta.Iti face placere sa fii plin de compasiune fata de copaci,pasari,animale,oameni,fata de tot neconditionat,fara a cere ceva in schimb. Adevaratul maestru creeaza maestri,nu adepti.Adevaratul maestru te reda tie pe tine insuti.Toate eforturile sale sunt destinate sa te faca independent de el,deoarece ai fost dependent sute de ani, si asta nu te-a dus nicaieri.Continui sa bajbai in noaptea intunecata a sufletului tau. Numai lumina ta interioara poate sa devina rasaritul.Falsul maestru te indeamna sa-l urmezi,sa-l imiti,sa fii copia lui la indigo.Adevaratul maestru nu-ti va permite sa fii copia lui la indigo,vrea sa fii original.Te iubeste!Cum ar putea sa te faca un imitator?Este plin de compasiune fata de tine,vrea sa fii absolut liber liber de toate dependentele exterioare. Insa fiinta omeneasca obisnuita nu vrea sa fie libera.Vrea sa fie dependenta.Vrea ca altcineva sa o calauzeasca.De ce? pentru ca atunci ar putea sa arunce intreaga responsabilitate pe umerii altcuiva.Si, cu cat arunci mai multa responsabilitate pe umerii altcuiva,cu atat este mai mica posibilitatea ta de a deveni inteligent.Responsabilitatea,provocarea responsabilitatii este cea care creeaza intelepciunea. Trebuie sa-ti accepti viata cu toate problemele ei.Trebuie sa treci prin viata neprotejat;trebuie sa-ti cauti propria cale.Viata este o ocazie,o provocare de a te gasi pe tine insuti.Insa nebunul nu vrea sa urmeze calea grea,nebunul alege scurtatura.Iti spune:``Buddha a reusit la ce bun mi-as mai bate si eu capul?O sa-i urmaresc pur si simplu comportamentul si o sa-l imit.Iisus a reusit asa ca de ce ar trebui sa mai caut si eu? Pot sa devin pur si simplu umbra lui Iisus.Pot sa-l urmez pur si simplu oriunde s-ar duce el``. Insa atunci cand il urmezi pe altul,cum ai putea sa devii inteligent? Nu-i vei da nici o ocazie inteligentei tale sa explodeze.Pentru a iesi la lumina,are nevoie de o viata plina de provocari,de o viata aventuroasa,de o viata care stie sa riste si sa se indrepte catre necunoscut.Si numai inteligenta te poate salva,nimeni altcineva doar inteligenta ta. Fii o lumina pentru tine insuti si vei fi intelept; lasa-i pe altii sa devina conducatorii tai,calauzele tale si vei ramane prost si vei continua sa ratezi toate comorile vietii care iti apartineau.Viata este un pelerinaj extraordinar de frumos,insa numai pentru aceia care sunt pregatiti sa caute. Ce este luminarea? capacitatea de a te vedea pe tine insuti exact asa cum esti.Suntem complet lipsiti de ego.Egoul nu este altceva decat o iluzie.Noi am creat-o.Noi am proiectat-o; este iluzia noastra,visul nostru. Nu exista; prin el insusi nu exista si, prin urmare,cu cat devii mai constient si privesti mai profund inlauntrul tau,cu atat nu te mai regasesti. Cu cat esti mai constient, cu atat esti mai putin.Iar in momentul in care constientizarea este deplina,tu ai disparut nu mai exista apa,nu mai exista imaginea lunii reflectata in apa,in mana ta este golul.Si golul cu aceasta,chestiunea este lamurita. Luminarea nu o poti provoca,este ceva care te depaseste.Daca ai putea sa o provoci ar fi ceva inferior tie. Daca ai putea sa o provoci,din nou nu ar fi decat o alta podoaba pentru egoul tau.Nu o poti provoca.Trebuie ca tu sa dispari pentru ca ea sa apara.Asa ca poti studia toate scripturile din lume:vei deveni foarte invatat,atotstiutor,insa vei ramane neluminat.De fapt,vei deveni mai neluminat decat inainte,deoarece,cu cat ai mai multe cunostinte cu atat mai mare va fi egoul tau:``Fac asta si cealalta si am facut atat de multe atat de multe posturi,atat de multe matanii``.Cu cat faci mai mult,cu atat mai mult simti ca meriti si ca poti sa revendici luminarea. Luminarea nu poate sa fie revendicata.Trebuie pur si simplu sa dispari pentru a aparea ea.Trebuie ca mintea sa inceteze sa mai fie,pentru a putea sa fie Dumnezeu.Poti sa-i spui Dumnezeu sau luminare este acelasi lucru.

Luminarea nu este ceva ce poti gasi cautand;vine la tine atunci cand toate cautarile se dovedesc a fi zadarnice.Nu trebuie sa nu cauti,deoarece daca nu cauti nu vei ajunge sa stii niciodata ca aceste cautari sunt zadarnice.Si nu spun(Osho) sa nu meditezi;daca nu meditezi nu vei ajunge niciodata sa intelegi ca exista o meditatie pe care nu o poti face tu,ci care vine la tine. Meditatiile nu vor face decat sa-ti curete ochii,te vor face mai receptiv.Inima ta va deveni mai alerta,mai atenta,mai iubitoare,mai sensibila.Fiinta ta va incepe sa vada lucruri pe care nu le-ai mai vazut vreodata.Vei incepe sa explorezi noi spatii inlauntrul fiintei tale.In fiecare zi se va petrece un lucru nou,in fiecare moment. Meditatiile tale sunt asemenea unor imbaieri:iti confera o prospetime insa aceasta prospetime nu este acelasi lucru cu luminarea.Nu face decat sa astearna calea.Niciodata nu poti intinde mana dupa luminare. Este exact pe dos,luminarea iti intinde mana. Asterne calea,astfel incat Dumnezeu sa iti poata intinde mana.Tu nu-l poti gasi pe el;nu poti decat sa astepti,cu o incredere profunda,ca El sa te gaseasca pe tine.Nu poti reusi nici daca esti prea implicat in aceasta cautare,cercetare deoarece aceste cautari nu fac decat sa iti cultive egoul ca:``Sunt un cautator``,ca ``sunt sfant``.Iar daca apare aceasta atitudine de ``sunt mai sfant decat tine``,atunci esti pierdut pentru totdeauna.Acesta este cel mai mare pacat pe care il poti face in viata,cea mai mare decadere.Daca incolteste in tine ideea ca esti mai sfant decat altul,ca tu esti un sfant si toti ceilalti sunt niste pacatosi - ``uite ce viata virtuoasa duc`` esti pierdut deoarece acest ego este cel mai subtil ego si iti va fi foarte greu sa te descotorosesti de el. Mai usor este sa te descotorosesti de niste lanturi de fier.Insa daca ai lanturi de aur batute cu diamante,iti va fi din ce in ce mai greu sa scapi de ele,pentru ca tie nu ti se vor parea lanturi,ti se vor parea niste bijuterii pretioase.Este usor sa pleci dintr-o celula murdara de inchisoare,dar daca este vorba despre un palat,cine vrea sa plece din el?Adevarul este ca oricine ar vrea sa intre in el,nu sa iasa.Pacatosul este mai aproape de Dumnezeu decat sfantul,pentru ca pacatosul vrea sa scape din catuse iar sfantul se delecteaza cu iluzia egoului. Chiyono a fost o calugarita.Probabil ca ii faceau placere atitudinile subtile,prezumtioase ca era virtuoasa ca era atotstiutoare.Renuntarile ei au fost mari.Se spunea ca a fost una din cele mai frumoase femei,atat de frumoasa incat,atunci cand s-a dus la o manastire nu a fost primita,deoarece faptul de a avea o calugarita atat de frumoasa in manastire reprezenta o tulburare printre calugari.Pe urma a trebuit sa isi desfigureze chipul ca sa intre intr-o alta manastire.Trebuie sa fi fost o femeie foarte frumoasa,si-a desfigurat chipul,s-a facut urata, insa in adancul sufletului ei probabil ca si-a spus:``Uite la ce renunt.Am fost una din cele mai frumoase femei.Mi-am desfigurat chipul nimeni nu a mai facut asta inaintea mea si nici dupa mine.Uite la ce renunt, cum sa ma despart de corpul meu,nu-mi pasa catusi de putin de frumusete.Sunt hotarata sa gasesc luminarea indiferent care este pretul.`` Si a continuat sa rateze luminarea. Insa intr-o noapte cu luna plina,s-a intamplat.S-a intamplat din senin,brusc.Intotdeauna se intampla brusc. Insa nu spun ca ar fi putut sa i se intample oricui altcuiva; i s-a intamplat lui Chiyono.Nimic din ce a facut nu i-a provocat luminarea,insa tot ceea ce a facut a provocat ceva anume inlauntrul ei:intelegerea faptului ca orice faci dai gres,ca omul nu poate sa aiba succes. Trebuie sa ajungi la o stare de disperare totala.Aceasta disperare nu poate sa apara decat atunci cand stii ca ai facut tot ceea ce puteai face.Iar atunci cand apare aceasta disperare,apare si speranta deoarece in aceasta deznadejde,egoul este doborat la pamant.Nu mai ridici pretentii.Egoul dispare numai de deasupra,cand ajunge la un crescendo.Nu poti sa renunti la un ego caldut.Nu,acest lucru nu este posibil,pentru ca el spera in continuare:``Cine stie?Inca putin efort,inca vreo cateva exercitii,inca putina renuntare cine stie? Inca nu am cautat in toate directiile,mai exista inca posibilitate.`` - si egoul continua sa existe.Insa,dupa ce ai explorat,dupa ce ai cautat in toate directiile posibile si ai dat de fiecare data gres;atunci cand experienta ta nu a fost altceva decat un permanent esec,cat mai poti continua sa cauti?Intr-o buna zi cautarea dispare.

Luminarea este posibila numai pentru aceia care inceteaza sa mai caute.Insa cine poate sa inceteze sa mai caute? numai cine a cautat suficient de profund.Acesta este paradoxul.Acesta este unul din marile secrete care trebuie sa fie intelese. Chuang Tzu spune:intelege pur si simplu ``faptitatea`` faptelor.Te-ai nascut - ce efort ai facut sa te nasti? Cresti ce efort ai facut sa cresti?Respiri ce efort ai facut sa respiri?Toate lucrurile merg de la sine asa ca de ce sa iti bati capul?Lasa viata sa se desfasoare de la sine;atunci te vei afla intr-o stare de eliberare.Nu te zbate si nu incerca sa mergi impotriva curentului,nu incerca nici macar sa inoti,pluteste doar,dus de curent si lasa curentul sa te duca oriunde s-ar duce.Fii un nor alb miscandu-se pe cer fara nici un scop,indreptandu-se catre nicaieri,doar plutind si atat.Aceasta plutire este inflorirea suprema. Chuang Tzu spune:``fii natural``.Tot ceea ce este nenatural trebuie sa fie evitat.Nu face nimic care sa nu fie nenatural.Natura este suficienta nu ai cum sa-i aduci vreo imbunatatire.Insa egoul spune nu, poti sa imbunatatesti natura acesta este mijlocul prin care exista toate culturile.Orice efort de a aduce imbunatatire naturii este asemenea unei boli cu cat un om este mai cultivat,cu atat este mai periculos.Chuang Tzu nu este in favoarea culturii.El spune ca natura este suprema si numeste aceasta natura suprema Tao. Tao inseamna ca natura este suprema si nu mai poate fi imbunatatita.Daca incerci sa-i aduci imbunatatiri, nu faci decat sa o schilodesti.Asa il schilodim pe fiecare copil in parte.Orice copil se naste in Tao,apoi noi il schilodim prin intermediul societatii,civilizatiei,culturii,religiei.Il schilodim din toate partile.Pe urma traieste dar nu este viu. Cu cat esti mai cultivat si mai civilizat,cu atat esti mai mort.Daca vrei sa vezi oameni morti de-a binelea care mai sunt inca in viata,du-te la calugarii din manastiri,du-te la preotii din biserici,du-te la Papa de la Vatican.Nu sunt vii se tem atat de mult de viata,se tem atat de mult de natura,incat le-au suprimat peste tot. Se afla deja in mormintele lor.Poti sa pictezi mormintele,poti sa le faci chiar morminte din marmura,foarte valoroase insa omul dinauntru este mort.Cultura te ucide,cultura este un criminal,cultura este o otrava cu efect lent este o sinucidere. Chuang Tzu spune: Usor este corect.Incepe corect si este usor.Continua usor si este corect. Calea corecta, pentru a fi usor,este sa uiti de calea corecta.Si uita ca drumul iti va fi usor . Chuang Tzu este un mistic foarte rar in isotria omenirii.Unicitatea lui consta in aceea ca vorbeste absurditati. Toate povestile si povestirile lui sunt absolut absurde iar motivul pentru care a ales absurditatea ca mod de exprimare este foarte semnificativ:mintea trebuie sa fie redusa la tacere.Daca i se ofera ceva rational nu se poate opri,continua sa functioneze.Orice lucru logic i-ai oferi,mintea isi gaseste in el hrana.Numai absurdul socheaza brusc mintea depaseste capacitatea de intelegere a mintii. Povestile lui,poeziile si celelalte afirmatii au fost intr-atat de absurde,incat unii oameni il paraseau, gandindu-se ca era nebun Aceia suficient de curajosi sa ramana alaturi de el au descoperit ca nu mai era necesar nici un fel de meditatie.Doar ascultandu-i afirmatiile absurde,mintea inceta sa functioneze.Iar aceasta este semnificatia meditatiei. Meditatia nu are legatura cu mintea.Meditatia inseamna ca mintea a fost data de-o parte.Nu exista nici concentrare,nu exista nici contemplare,nu exista nici ``meditatie pe o tema``.Este o stare de non-minte;este o tacere absoluta,lipsita pana si de cel mai mic licar de gand. In Orient au fost incercate o multime de trucuri cum sa opresti mintea sa trancaneasca permanent,cum sa o ocolesti,cum sa treci dincolo de ea.Chuang Tzu si-a adus o contributie proprie si unica.Vorbeste absurditati si mintea nu le poate face fata.Mintea are nevoie de ceva rational,logic;acesta este teritoriul ei.Absurdul o depaseste. [ Chuang Tzu s-a trezit intr-o dimineata cu ochii in lacrimi,foarte trist si deprimat.Discipolii sai nu-l mai vazusera niciodata asa trist,deprimat,cu lacrimi in ochi.Era un maestru luminat ce s-ar fi putut intampla? S-au grabit cu totii sa-l intrebe:``Putem sa te ajutam cumva?`` Chunag Tzu a raspuns:``Nu cred``.Ei l-au intrebat:``Si totusi vrem sa stim care e problema care te chinuie atat de mult.Tu ai depasit problemele``.

Chuang Tzu le-a raspuns:``Asa era,dar azi-noapte am avut un vis care mi-a tulburat tot ce am realizat,toate implinirile,constientizarea de sine,luminarea totul s-a dus pe apa la vale``.Ei l-au intrebat:``Doar un vis?`` El le-a raspuns:``Nu a fost doar un vis,m-a facut farame``.Ei l-au rugat:``Totusi povesteste-ne visul!`` Chuang Tzu visase ca se transformase intr-un fluture.Toti discipolii au ras.I-au spus:``Se poate sa fii deprimat degeaba,sa plangi si sa crezi ca luminarea si constientizarea de sine s-au dus la vale Este un vis extraordinat,nu ai de ce sa iti faci griji.In vise,oamenii se vad devenind o multime de lucruri,insa visul este doar un vis``. Chuang Tzu le-a raspuns:``Inteleg ca visul este doar un vis.Problema este ca sunt ingrijorat,cine sunt eu? Daca Chuang Tzu poate sa viseze ca a devenit un fluture,atunci cand viseaza si el,fluturele poate sa devina Chuang Tzu.Iar acum sunt incurcat.Cine sunt eu de fapt?Chuang Tzu sau un fluture?`` ``Daca Chuang Tzu poate sa viseze ca este un fluture,nu poti sa elimini posibilitatea ca si fluturele sa adoarma intr-o tufa de trandafiri si sa viseze ca a devenit Chuang Tzu.Cine il poate impiedica?Iar intrebarea mea este,m-am trezit sau fluturele viseaza ca este Chuang Tzu?Spuneti-mi cine sunt! fluturele sau Chuang Tzu?`` Se pierdusera cu totii ce sa-i raspunda?Omul acela gasea incontinuu asemenea lucruri absurde.Milioane de oameni visasera milioane de ani,dar nimanui nu-i trecuse prin minte aceasta intrebare.Si tu ai visat,dar nu ti-a trecut prin minte aceasta intrebare ca trezirea ta poate sa fie inceputul unui alt vis.Ce anume te face sa fii atat de sigur ca nu visezi?In vis erai cat se poate de sigur ca erai fluture iar acum esti cat se poate de sigur ca esti Chuang Tzu.Nu exista nici o diferenta din punct de vedere al certitudinii.De fapt,cand esti treaz,exista posibilitatea de a avea suspiciuni,te poti indoi;insa cand visezi,nu exista nici un dubiu,nici o suspiciune,nici un semn de intrebare pur si simplu esti un fluture. Chuang Tzu le-a spus:``Asezati-va si meditati ca sa gasiti un raspuns cine sunt eu?`` Discipolii s-au privit unii pe altii cum sa mediteze la asta,cum sa se gandeasca la asta?Era ceva la care nu te puteai gandi, era ceva ce depasea capacitatea de intelegere a mintii.Cel mai apropiat discipol a lui Chuang Tzu,Lieh Tzu, se dusese in cel mai apropiat sat.La intoarcere a vazut intreaga scena:Chuang Tzu cu lacrimi in ochi,pe marginea patului,toti discipolii cu ochii inchisi,cu mintile complet blocate. Ce poate mintea sa spuna despre asta?Intrebarea este absurda.Lieh Tzu l-a intrebat pe unul dintre discipoli, care se afla aproape de usa:``Ce s-a intamplat?S-ar parea ca este vorba de ceva foarte grav!Nu am vazut niciodata o asemenea gravitate aici.Si de ce plange maestrul?A murit cineva sau ce s-a intamplat?`` Discipolul i-a raspuns:``A creat o noua absurditate.Nu a murit nimeni si nu s-a intamplat nimic;pur si simplu ne tortureaza si nimic mai mult!Acum trebuie sa meditam la asta``.Si i-a povestit care era problema. Lieh Tzu i-a spus:``Nu-ti face griji.Tu mediteaza;ma intorc si eu``.S-a dus afara,a luat o galeata cu apa rece ca gheata si a turnat-o peste Chuang Tzu.Chuang Tzu a spus razand:``Daca ai fi fost aici pana acum,i-ai fi salvat pe prostii astia!Par atat de seriosi,ca si cum chiar ar gandi.Si m-ai fi scutit pe mine de lacrimi si de chin.Dar stai asa;nu turna apa,e prea rece``. Lieh Tzu i-a spus:``Problema ta este rezolvata sau nu?`` Chuang Tzu i-a raspuns:``Este rezolvata tu esti succesorul meu!``] Nu era o problema care sa fie rezolvata de minte.Mintea este absolut neputincioasa. Chuang Tzu are o multime de povesti si este posibil sa fi avut un geniu foarte ciudat nici macar sa inventezi asemenea povesti nu este usor insa invataturile lui erau foarte simple.Iar cei care au ramas alaturi de el au ajuns cu totii iluminati.Este un fenomen foarte rar.Si-a infrant pana si propriul maestru Lao Tzu cativa au ajuns luminati insa majoritatea discipolilor lui Lao Tzu ramasesera in vechea lor stare de ignoranta. L-a infrant pe Gautama Buddha cativa dintre discipolii sai au ajuns luminati insa acestia au reprezentat o mica proportie,deoarece Buddha a avut mii de discipoli si dintre acestia nu mai mult de 12 au ajuns luminati. Chuang Tzu detine un loc foarte deosebit in istoria misticilor.Toti discipolii sai au devenit luminati nu-i lasa pana nu ajungeau luminati.Se tinea atat de mult de capul lor,incat in cele din urma discipolii ajungeau la concluzia ca era mai bine sa devina luminati.In fiecare zi o noua tortura singurul mod de a te salva era sa

ajungi luminat.Insa metoda lui era foarte simpla,iar aceasta poezie ii ilustreaza intr-un mod foarte aforistic intreaga abordare. ``Usor este corect``.Nimeni nu a indraznit vreodata sa o spuna.Dimpotriva,oamenii fac in asa fel incat ceea ce este corect sa fie cat mai complicat.Pentru voi,care ati fost conditionati cu totii de diferite traditii,ceea ce este incorect este usor si ceea ce este corect este dificil.Necesita pregatire,disciplina,reprimare,necesita renuntarea la lume,la placeri. Minciunile sunt usoare,adevarul este greu aceasta este conditionarea obisnuita in lume.Insa Chuang Tzu este cu certitudine un om cu o extraordinara capacitate de patrundere.El spune ca usor este corect.Si atunci de ce oamenii au facut ca ceea ce este corect sa fie dificil?Toti sfintii au facut ca ceea ce este corect sa fie foarte dificil.La baza acestui fapt se afla o psihologie:numai ceea ce este dificil este atragator pentru egoul tau.Cu cat o sarcina este mai dificila,cu atat mai mare este provocarea pe care o resimte egoul tau. Escaladarea Everestului este dificila; sute de oameni au murit inainte ca Edmund Hillary sa ajunga viu in varf.Pe tot parcursul secolului au sosit aici grupuri de cataratori,iar cand Edmund a ajuns in varf nu a gasit nimic.Exact in varf nici macar nu exista suficient loc doar un singur om poate sa stea acolo,pe cel mai inalt punct.A fost intrebat:``Ce anume te-a determinat?Stiind foarte bine ca sute de cataratori si-au pierdut vietile in decurs de 100 de ani si nici macar nu li s-au mai gasit osemintele de ce ai mai incercat acest proiect periculos?`` El a raspuns:``Trebuia sa incerc.Imi jignea egoul.Sunt un catarator,imi place sa escaladez muntii si era umilitor ca exista Everestul si ca nimeni nu fusese in stare sa ajunga acolo.Nu este vorba ca as fi gasit ceva,dar ma simt imens de fericit``. Ce inseamna aceasta fericire?Nu ai gasit nimic!Fericirea este ca ti s-a cristalizat si mai bine egoul.Esti primul om din intreaga istorie care a ajuns pe Everest.Acum nimeni nu iti mai poate lua acest loc.Oricine va mai ajunge acolo va fi al 2 lea,al 3 lea insa tu ti-ai pus amprenta asupra istoriei;tu esti primul.Nu ai gasit nimic,insa ai descoperit o extraordinara hrana pentru egoul tau.Poate ca nici Edmund Hillary insusi nu este constient de acest lucru. Toate religiile fac astfel incat tot ceea ce este corect este dificil,pentru ca ceea ce este dificil este atractiv atractiv pentru ego.Insa egoul nu este totuna cu adevarul;egoul nu inseamna corect.Egoul este atras numai de ce este dificil.Daca vrei ca oamenii sa devina sfinti trebuie sa faci astfel incat ceea ce este corect(adevarul, disciplina) sa fie foarte dificil.Cu cat este mai dificil,cu atat mai multi egoisti vor fi atrasi,aproape trasi ca de un magnet. Egoul nu inseamna corect.Este cel mai rau lucru care i se poate intampla cuiva.Si nu poate sa-ti furnizeze ceea ce este corect,adevarul;nu poate decat sa iti intareasca si mai mult egoul.Chuang Tzu spune acest lucru printr-o afirmatie simpla:usor este corect.Pentru ca fata de ceea ce este usor,egoul nu simte nici un fel de atractie. ``Incepe corect si este usor.Continua usor si este corect.`` sunt cele 2 fete ale aceleiasi monede.Daca ti se pare dificil sa incepi sa duci o viata corecta,atunci aminteste-ti ca nu este corecta.Daca,traind corect,viata ta devine din ce in ce mai usoara,din ce in ce mai fireasca,dusa de curent Sa mergi impotriva curentului este dificil,dar sa te lasi purtat de curent nu mai este dificil.Prin urmare,fie alege lucrurile cele mai usoare din viata,lucrurile cele mai naturale din viata si vei face ceea ce este corect; fie,daca vrei sa incepi pe cealalta cale,aminteste-ti criteriul potrivit caruia ceea ce este corect trebuie sa iti dea o anumita usurinta,de relaxare. ``Continua usor si este corect.`` Nu uita nici o clipa ca ceea ce este dificil reprezinta hrana egoului,iar egoul este bariera care te orbeste,care te surzeste,care iti face inima sa se deschida greu,care te face sa iti fie imposibil sa iubesti,sa dansezi,sa canti.Continua usor.Intreaga ta viata ar trebui sa fie un fenomen usor. Atunci nu vei mai crea ego.Vei fi o fiinta naturala,cat se poate de obisnuita.Extraordinar este ceea ce este obisnuit.Fii pur si simplu obisnuit,fii pur si simplu nimeni. Iar ultima parte este ceva ce nu trebuie sa uiti vreodata. ``Calea corecta,pentru a fi usor,este sa uiti de calea corecta`` - pentru ca pana si a-ti aminti este un efort. ``Calea corecta pentru a fi usor este sa uiti de calea

corecta si sa uiti ca drumul iti va fi usor.`` Care este rostul sa iti amintesti aceste lucruri?Relaxeaza-te intr-o asemenea masura incat sa fii la fel de natural cum sunt copacii si cum sunt pasarile.La pasari nu vei gasi sfinti si pacatosi;la copaci nu vei gasi unii care sa fie virtuosi si unii care sa fie plini de vicii.Totul este simplu atat de simplu incat nici macar nu trebuie sa iti amintesti.Sunt de acord cu Chuang Tzu.Mi-ar fi facut o mare placere sa-l fi cunoscut.Daca ar fi sa am sansa de a-l cunoaste personal pe unul din marii mistici din intreaga istorie omeneasca,Chuang Tzu ar fi alegerea mea - <<Osho>> A fost foarte gresit inteles.Este evident pentru ca distrugea toate asa-zisele mari porunci pentru ceea ce este corect si inca le distrugea cu o mare usurinta.A fost unul dintre cei mai naturali oameni din lume.Nu a impus nici o disciplina,nu a impus nici o doctrina.Pur si simplu,a explicat un lucru:ca,daca poti sa fii natural si obisnuit,asemenea pasarilor si copacilor,vei inflori,iti vei putea deschide aripile catre cerul fara sfarsit. Nu trebuie sa fii un sfant.Sfintii sunt foarte incordati mai incordati decat pacatosii.Am cunoscut ambele categorii si, daca am de ales,ii prefer mai degraba pe pacatosi drept companie decat pe sfinti.Sfintii sunt cea mai neplacuta companie,pentru ca in permanenta judeca totul:trebuie sa faci asta,nu trebuie sa faci aialalta.Si incep sa te domine,sa te umileasca,sa te condamne,sa te insulte,pentru ca ceea ce fac ei este corect,iar ceea ce faci tu nu este corect.Ti-au otravit natura atat de grav,incat,daca ar fi sa fie gasiti adevaratii criminali,ar fi gasiti in persoana sfintilor,nu a pacatosilor.Pacatosii tai nu au facut nimanui prea mult rau. [Sotia lui Chuang Tzu a murit.Imparatul a avenit sa prezinte condoleante.Chuang Tzu era un mare intelept asa ca a venit pana si imparatul.Imparatul era prieten cu Chuang Tzu si il chema pe acesta de multe ori la palat sa ii mai impartaseasca din intelepciunea lui.Chuang Tzu nu era decat un cersetor dar un mare intelept. Imparatul a venit si repetase in minte ce sa spuna pentru ca murise sotia lui Chuang Tzu.S-a gandit la tot ceea ce ar putea sa il consoleze pe Chuang Tzu,dar in momentul in care l-a vazut,s-a simtit foarte stanjenit. Chuang Tzu canta.Statea sub un copac si canta la un instrument.Parea foarte fericit si asta chiar in dimineata in care murise sotia lui.Imparatul s-a simtit foarte stanjenit si i-a spus:``Chuang Tzu,este destul de rau ca nu plangi,dar sa mai si canti,e prea mult.Mergi prea departe!`` Chuang Tzu l-a intrebat:``Dar de ce ar trebui sa plang?`` Imparatul i-a raspuns:``S-ar zice ca nu ai aflat ca a murit sotia ta?`` Chuang Tzu a spus:``Sigur ca sotia mea a murit.Dar de ce ar trebui sa plang?Daca este moarta,este moarta.Si nu m-am asteptat niciodata sa traiasca vesnic.Am stiut intotdeauna ca intr-o buna zi o sa moara, si aceasta zi a sosit.Putea sa se intample oricand.Si oricare zi este la fel de potrivita sa mori ca oricare alta,asa ca de ce nu ar trebui sa cant?Daca nu pot sa cant atunci cand este vorba despre moarte,atunci nu as putea sa cant nici cand ar fi vorba despre viata deoarece viata este o moarte continua.In fiecare moment moare cineva undeva.Viata este o moarte continua, daca nu pot sa cand in momentul mortii,nu pot sa cant deloc. Viata si moartea nu sunt doua lucruri diferite,sunt unul singur.In momentul in care se naste cineva,moartea se naste odata cu el.Cand inaintezi spre viata,inaintezi si spre moarte si ceea ce numim moarte,nu este altceva decat punctul culminant al asa-zisei vieti.Si atunci de ce ar trebui sa nu cant? Si, mai mult de atat, biata femeie a trait atatia ani alaturi de mine,de ce nu as putea sa cant in semn de multumire la plecarea ei? Trebuie sa plece impacata,in armonie,muzica si dragoste.De ce sa plang? Plangi numai cand te astepti ca ceea ce este de asteptat sa nu se petreaca.Nu m-am asteptat niciodata sa ramana aici vesnic.Cand nu te astepti la un lucru,cand nu iti mai doresti ceva,nu poti sa fii nemultumit``. Gandeste-te la diferenta.Dorim in continuu si atunci avem de-a face cu esecuri.Pe urma incercam sa cultivam multumirea.Cultivam multumirea numai cand dam gres.Daca ai succes,atunci este coplesit de bucurie.Aceasta indica faptul ca multumirea ta a fost falsa.Cand te confrunti cu un esec iti spui:``Sunt multumit``.Cand ai succes te umpli de bucurie.Este ceva imposibil.La baza multumirii tale trebuie sa fi existat o anumita tristete.Altfel,cand ai succes,aceasta bucurie nu mai este posibila.Daca te simti fericit cand ai succes,atunci este imposibil sa nu te simti nefericit cand ai un esec.

In cazul cuiva precum Chuang Tzu sau Buddha,succesul sau esecul sunt imateriale.Sunt irelevante.Ei raman multumiti.Falsa multumire este tulburata de succes.O folosesti ca reper numai cand ai un esec,cand esti nefericit.Cand ai succes,te departezi de reper catre cerul inalt,dansezi si sari,fericit si plin de incantare. Este ceva imposibil.Aceasta arata ca reperul tau este unul fals.Este numai un aranjament de nevoie.Nu a reprezentat adevarata ta natura.Cel care este multumit nu simte nici o diferenta intre succes si esec.Nu are cum.Nu exista nici o diferenta.Indiferent ce ce petrece,este multumit,daca are succes sau daca are un esec nu il deranjeaza,deoarece nu exista dorinta de a obtine un anumit rezultat,de a avea un anumit viitor.Indiferent ce se intampla,viitorul sau este lichid. TOTUL ESTE BINE DACA NU AI NICI O ASTEPTARE.VIATA ESTE INFINITA,INSA RABDAREA NOASTRA ESTE ATAT DE LIMITATA !!! Kahlil Gibran este cu siguranta un mare poet,poate cel mai mare care s-a nascut vreodata pe pamant,insa nu este un mistic,iar intre un mistic si un poet exista o diferenta extraordinar de mare.Din cand in cand, poetul se regaseste in acelasi spatiu ca si misticul.In aceste rare momente,peste el se revarsa petale de trandafiri.In aceste rare momente,este aproape un Gautama Buddha! Aceste rare momente vin si trec.Nu el este stapanul acestor rare momente.Vin asemenea unei brize sau unui parfum si, pana sa-ti dai seama,au trecut deja.Geniul unui poet consta in aceea ca surprinde aceste momente in cuvinte.Aceste momente apar si in viata ta.Sunt darurile existentei,sau,cu alte cuvinte,intrezariri care sa provoace in tine nevoia de a cauta,de a ajunge intr-un moment in care acest spatiu va deveni insasi viata ta,sangele tau,oasele si maduva ta.Poetul este pret de cateva minute mistic, iar misticul este pret de cateva momente poet.Insa aceasta a ridicat intotdeauna un foarte mare semn de intrebare si nimeni nu a fost in stare sa ii raspunda. Eu(Osho) am o solutie umila.Aceasta problema a fost enuntata in permanenta de mii de ori pretutindeni in lume:daca poetul nu face decat sa intrezareasca,dar creeaza totusi atat de multa frumusete,atat de multa poezie cuvintele capata viata din clipa in care le atinge misticii de ce nu au fost capabili sa compuna acelasi tip de poezie? Ei se afla 24/24,zi si noapte,in aceasta stare creatoare,insa cuvintele nu sunt incarcate cu atata frumusete.Nici macar cuvintele lui Gautama Buddha sau ale lui Iisus Hristos nu sunt pe masura cuvintelor unor oameni asemenea lui Kahlil Gibran,Mikhail Naimy,Rabindranath Tagore.Desigur ca pare foarte ciudat; deoarece oamenii care nu au decat momente creeaza atat de mult,iar oamenii carora constiinta universala le sta la dispozitie,treji si in somn,ce se intampla?De ce ei nu au fost capabili sa dea personalitati pe masura lui Kahlil Gibran? Si nimeni nu a dat un raspuns. Daca un cersetor descopera o mina de aur,va incepe sa cante si sa danseze si va inebuni de fericire,dar nu si un imparat.Din cand in cand poetul devine imparat,dar numai din cand in cand; de aceea nu poate sa ia lucrurile intr-un mod firesc.Insa misticul nu este contopit doar un moment cu constiinta universala este pur si simplu contopit.Pentru el nu exista calea intoarcerii.Aceste mici intrezariri pot fi transpuse in cuvinte, pentru ca nu sunt altceva decat niste picaturi de roua.Insa misticul a devenit ocean; ca urmare,tacerea devine cantecul sau.Toate cuvintele par atat de neputincioase,nimic nu pare sa fie in stare sa ii transpuna experientele intr-un gen oarecare de comunicare.Iar oceanul este atat de vast,iar el este in permanenta una cu acesta; normal,el insusi uita ca este separat. Pentru a creea trebuie sa fii prezent sa crezi.Pentru a canta un cantec trebuie sa fii prezent.Insa misticul a devenit cantecul insusi.Prezenta sa este poezia lui.Nu o poti tipari,nu o poti picta,nu poti decat sa o bei. Comunicarea cu un poet este una,insa comuniunea cu un mistic este cu totul diferita.Insa este bine sa incepi cu poetii,pentru ca daca nu esti capabil ca macar picaturile de roua sa le sorbi,atunci oceanul nu este facut pentru tine.Sau si mai corect,tu nu esti facut pentru ocean.Pentru tine, pana si picaturile de roua vor parea asemenea unui ocean intins. Adevaratul pictor se dizolva in pictura,iar adevaratul poet dispare in poezie.Insa acest gen de creativitate este caracteristica misticului si pentru ca misticul dispare in creativitatea lui,nu are timp nici macar sa-si

semneze pictura sau poezia.Poetii pot face acest lucru deoarece pentru un moment fereastra se deschide,el vede dincolo de ea,iar apoi se inchide la loc. Kahlil Gibran a scris aproape 30 de carti.Prima sa carte ``Profetul``este o nestemata;restul sunt prostii.Este un fenomen ciudat.Ce s-a intamplat cu omul? Cand a scris ``Profetul`` era tanar avea 21 de ani.Ar fi fost de asteptat sa fie din ce in ce mai bun.Iar el a incercat din greu;a scris toata viata,dar nu s-a apropiat nici pe departe de frumusetea si adevarul ``Pfofetului``.Poate ca fereastra nu s-a mai deschis niciodata. Poetul este accidental un mistic.E un accident,o adiere,nu o poti genera tu insuti.Si, pentru ca a devenit celebru in intreaga lume,a incercat din greu sa faca ceva si mai bun si a dat gres.Este pacat ca nu a dat peste cineva care sa-i fi spus un adevar simplu:``Nu ai incercat cand ai scris Profetul.S-a intamplat.Iar acum incerci sa scrii``. S-a intamplat;tu nu ai avut nici o legatura cu asta.Este ca si cum ar fi fost un vehicul.Ceva care nu tinea de tinela fel cum copilul este nascut de o mama.Mama nu poate crea copilul,este doar un pasaj.Profetul apartine categoriei de carti in numar foarte restrans care nu sunt dependente de actiunile tale, de inteligenta ta,de tine;dimpotriva,ele sunt posibile numai in conditiile in care tu nu esti,cand le permiti sa apara,cand nu le stai in cale.Esti atat de relaxat incat nu te amesteci. Este una din acele carti foarte rare.In ea nu-l vei regasi pe Kahlil Gibran aceasta este frumusetea cartii.A permis universului sa curga prin el;el nu este altceva decat un medium,un pasaj,doar un bambus gol,care nu-l stanjeneste pe cantaretul din fluier. Din propria mea experienta (Osho),cartile asemenea Profetului sunt mai sfinte decat asa-zisele voastre carti sfinte.Si, pentru ca aceste carti sunt sfinte intr-un mod autentic,nu au creat in jurul lor o religie.Nu-ti impun nici un fel de ritual,nici un fel de disciplina,nici un fel de porunci.Pur si simplu iti permit sa intrezaresti exact aceeasi experienta care li s-a intamplat si lor.Intreaga experienta nu poate incapea in cuvinte ci doar cateva poate nu intregul trandafir,doar cateva petale.Sunt o dovada suficienta ca trandafirul exista.Fereastra ta trebuie doar sa fie deschisa astfel incat o adiere sa poata aduce petalele. Aceste petale pe care adierea le aduce intaluntrul fiintei tale sunt adevarate invitatii ale necunoscutului. Dumnezeu te invita la un pelerinaj foarte indelungat.Daca nu faci pelerinajul,ramai lipsit de sens,tarandu-te cumva prin viata,dar fara sa fii cu adevarat viu.Nu vei avea bucurie in suflet. George Gurdjieff este unul dintre cei mai importanti maestrii ai vremii sale.Obisnuia deseori sa spuna: ``Esti la inchisoare``.Uneori era chiar mai profund angrenat in realitate si in loc sa spuna:``Esti la inchisoare` spunea:``Tu esti inchisoarea``.Acest lucru este si mai adevarat. Daca vrei sa iesi din inchisoare sau, mai bine spus,daca vrei sa nu mai fii o inchisoare,primul lucru pe care trebuie sa il realizezi este acela ca esti in inchisoare sau tu esti inchisoarea.Acesta este un lucru care trebuie sa fie intotdeauna retinut,ca fiind unul dintre primele principii ale oricarui cautator al adevarului. Inclinatia mintii omenesti este de a nega acele lucruri care sunt urate,sa ascunda acele lucruri pe care vrea ca altii sa nu le vada sa ascunda intr-un asemenea mod,intr-o asemenea profunzime a inconstientului,incat el insusi sa nu mai fie constient de ele.In acest fel isi pastreaza personalitatea superficiala. [A fost un vrajitor care traia in strafundurile unei paduri si avea multe oi,pentru ca ele ii asigurau singura hrana.Aici,in adancul padurii,crestea oile ca sa le omoare in fiecare zi,una cate una.Bineinteles ca oile se temeau foarte tare de om si fugeau in padure,fiindu-le frica ca oricare dintre zile putea fi ultima.Nu mai aveau prieteni,nu mai aveau incredere in nimic maine puteau sa se duca si ele.De frica se duceau departe de tot in padure.Si a le gasi,era in fiecare zi,o treaba obositoare. In cele din urma,vrajitorul a recurs la un truc.A hipnotizat toate oile si le-a spus fiecareia in parte:``Tu esti o exceptie,toate celelalte pot sa fie ucise,dar tu nu vei fi ucisa niciodata.Tu nu esti o oaie obisnuita,tu ai un privilegiu divin``.Unora le-a spus:``Tu nu esti o oaie,esti leu,esti tigru,esti lup.Numai oile sunt ucise,nu ai de ce sa te ascunzi in padure;este foarte jenant ca un leu sa se ascunda in padure de teama ca va fi ucis numai oile sunt ucise``.Si astfel,a reusit sa hipnotizeze toate oile,in chipuri diferite.

Catorva oi chiar le-a spus:``Voi sunteti oameni,fiinte omenesti,iar oamenii nu se ucid intre ei.Voi sunteti aidoma mie.Nu va temeti niciodata si nu fugiti niciodata de frica``.Din acea zi nici o oaie nu a mai fugit si nu s-a mai ascuns in padure,desi vedeau toate in fiecare zi ca o oaie era ucisa,macelarita.Insa evident,fiecare isi spunea:``Aici trebuie sa fie o oaie.Ei sunt un leu,un tigru,fiinta omeneasca.Sunt speciala si exceptionala,am un privilegiu divin`` Le bagase foarte multe povesti diferite in cap. Gurdjieff spune ca daca nu realizezi primul lucru ca te afli in inchisoare,ca tu esti inchisoarea nu exista nici o speranta de libertate.Daca deja crezi ca esti liber,esti o oaie hipnotizata care se crede leu; exceptionala, care nu are de ce sa se teama ,care crede chiar ca este o fiinta omeneasca.Vezi in permanenta ca alte oi sunt ucise si totusi ramai intr-o stare de hipnoza,fara sa-ti fie teama vreodata de realitatea ta.Sa fii liber,daca stii deja ca esti liber,nu constituie o problema. Toate religiile la un loc,probabil neintentionat,au creat o extraordinara stare de hipnoza.Oamenii cred ca au suflete nemuritoare.Nu spun ca nu este asa,spun doar ca nu stiu ce cred.Si, pentru ca au incredere ca au un suflet nemuritor,nu descopera niciodata ca il au.Li s-a spus:``Voi sunteti insusi Imparatia Domnului`` si este atat de reconfortant,atat de consolator sa crezi asta.Insa,pe de alta parte,nu ai cum sa verifici,sa cauti si sa descoperi in credinta ta hipnotica daca este vreun dram de adevar in ea sau nu este altceva decat un truc hipnotic folosit de societate pentru a te face sa nu-ti fie frica de moarte,pentru a te face sa nu-ti fie frica de boala,de batranete,de singuratatea ta. Este posibil ca Dumnezeu tau sa nu fie altceva decat o hipnoza psihologica.Nu este descoperirea ta.Este adevarat asta este absolut adevarat.Este un lucru care ti-a fost implantat in minte si, pentru ca tu continui sa crezi in el,credinta ta te impiedica sa pornesti intr-o aventura pentru cautarea adevarului.In mod obisnuit,ti s-a spus in permanenta ca daca nu crezi ,nu vei gasi.Insa adevarul este exact invers.Credinta este o bariera,nu este o punte.Cei care cred nu descopera niciodata,pentru ca nici macar nu incep sa caute;nu au de ce.Te afli in inchisoare si crezi ca esti liber. Te afli in lanturi,dar crezi ca sunt bijuterii.Esti sclav dar ti s-a spus ca esti umil,ca esti simplu,ca acesta este felul in care trebuie sa fie un om religios.Esti inconjurat de multe strategii hipnotice puse la punct de societate de-a lungul secolelor.Iar aceste strategii hipnotice sunt cauza fundamnetala a ignorantei tale,a suferintei tale,a starii tale lipsite de luminare. De unde si faptul ca primul lucru pe care trebuie sa-l realizezi este ca te afli in inchisoare.Din momentul in care recunosti faptul ca te afli intr-o inchisoare,nu mai poti tolera inchisoarea.Nimeni nu o poate tolera, depaseste demnitatea omeneasca.Vei incepe sa gasesti cai de a iesi din ea,sa gasesti oameni care au iesit deja din ea.Este posibil sa incepi sa cauti ajutor in afara zidurilor ei,deoarece exista oameni dincolo de ziduri gata sa te ajute in fel si chip.Dar sunt complet neajutorati daca tu crezi ca traiesti intr-o libertate absoluta. Daca ai convingerea ca aceasta incarcerare este casa ta,atunci sigur ca este un nonsens pana si sa incerci numai sa te gandesti sa te descotorosesti de ea.Zidul care te tine prizonier crezi ca este de protectie.Pe urma, nici nu se pune problema sa faci o gaura in zid si sa incerci sa fugi pe acolo,sa-ti gasesti o scara sau sa te folosesti de un ajutor din afara.Ti se poate arunca o funie din afara,se poate aranja sa ti se trimita o scara din afara,dar acest lucru este posibil numai in masura in care este recunoscut elementul fundamental,acela ca te afli in inchisoare. Undeva in lume,unul dintre cei mai mari poeti ai lumii,Whitman, a spus:``Ma contrazic pe mine insumi pentru ca sunt vast``. Prin logica vei corespunde unei minti foarte mici nu poti sa fii vast.Daca ti-e teama de contradictii,nu poti sa fii vast.Si atunci vei fi obligat sa alegi,atunci vei fi obligat sa suprimi,atunci vei fi obligat sa eviti contradictia,atunci vei fi obligat sa o ascunzi insa fiind ascunsa de catre tine, va si disparea? Prin simplul fapt ca nu te gandesti la moarte,inseamna ca nu vei muri? Poti sa eviti moartea,poti sa-i intorci spatele,poti sa o dai uitarii complet Acesta este motivul pentru care nu vorbim despre moarte;nu e frumos.Nu discutam despre moarte,o evitam.Moartea vine in fiecare zi,vine pretutindeni,dar noi o evitam.In momentul in care moare un om,ne grabim sa terminam ce e de facut cu el.

Ne facem cimitirele in afara oraselor,astfel incat nimeni sa nu se duca acolo.Iar acolo facem morminte din marmura si scriem cuvinte frumoase pe ele.Ne ducem sa punem flori pe morminte.Ce facem de fapt? Incercam sa o decoram putin. In Occident,ascunderea mortii a devenit o profesie.Exista profesionisti care te ajuta sa o eviti,sa faci corpul mort sa arate frumos,ca si cum ar fi inca in viata.Ce facem de fapt?Poate asta sa ajute in vreun fel? Moartea exista.Te indrepti catre mormant;unde il faci nu mai conteaza deloc tot acolo o sa ajungi.Te afli deja pe drum,stai la coada asteptand momentul,pur si simplu stai la rand asteptand sa mori.Unde ti-ai putea gasi scaparea din fata mortii? Insa logica incearca sa fie clara si tocmai pentru a fi clara,evita.Spune ca viata e viata,moartea e moarte sunt 2 lucruri diferite.Aristotel spune ca A este A si nu este niciodata B.Aceasta a devenit piatra de temelie a intregii gandiri occidentale:evita condradictia.Dragostea este dragoste,ura este ura.Dragostea nu este niciodata ura.Este o prostie! Orice dragoste implica ura,trebuie sa implice si ura;asa este intemeiata natura. Iubesti o persoana si o urasti pe aceeasi persoana,trebuie sa o urasti,nu poti evita acest lucru.Daca incerci sa eviti totul va deveni fals.Acesta este motivul pentru care dragostea ta a devenit falsa:nu este adevarata,nu este autentica.Nu poate sa fie sincera.Este o fatada. De ce este fatada? pentru ca il eviti pe celalalt.Ii spui:``Esti prietenul meu si un prieten nu poate fi dusman.Si tu esti dusmanul meu,nu poti fi prietenul meu.`` Insa este vorba despre cele 2 fete ale aceleiasi monede dusmanul este un prieten ascuns iar prietenul este un dusman ascuns.Cealalta fata este ascunsa dar exista.Insa ar fi prea mult pentru tine.Ar fi insuportabil sa le vezi pe amandoua.Daca ai vedea dusmanul in prieten,nu ai mai fi capabil sa-l urasti.Daca ai vedea prietenul in dusman,nu ai mai fi capabil sa-l urasti. Intreaga viata ar deveni o enigma. Heraclit:``Timpul e un copil care misca piesele intr-un joc;puterea regala este aceea a unui copil``. Viata este asemenea unui joc,nu face din ea o afacere,altfel o vei rata.Joaca bine,dar nu judeca in termeni de atingere a unui scop.Fii pur si simplu asemenea copilului-el se joaca,nu este preocupat de ce obtine in acest fel.Copiii mici chiar daca sunt infranti la un joc,sar si se simt foarte fericiti.Esecul nu este un esec daca este vorba despre un joc.Pe de alta parte,daca este o afacere,pana si victoria este o infrangere.Ce descoperi in cele din urma?Esti victorios si nu s-a realizat nimic.Ai tanjit foarte mult dupa acest scop si acum s-a implinit,iar tu te simti pur si simplu frustrat si intreaga ta viata este pierduta. Aminteste-ti ca viata ta va fi irosita daca urmaresti anumite scopuri,deoarece viata nu are nici un scop.Este un joc lipsit de scop.Nu duce nicaieri,este pur si simplu arta de dragul artei.Mintea este matematica.Ea spune ``Atunci care este sensul?Atunci care este scopul?`` Nu exista nici un scop si nici un sens.Atunci mintea imediat zice:``Daca nu exista nici un scop,atunci de ce sa traiesti?De ce sa nu te sinucizi?`` Insa vezi,daca exista sens,totul devine urat,totul va fi asemenea unei afaceri.Daca exista scop,atunci intreaga viata isi pierde poezia. Poezia exista pentru ca nu exista nici un scop.De ce infloreste trandafirul?Intreaba trandafirul si iti va raspunde:``Nu stiu dar este atat de frumos sa infloresti,ce nevoie mai ai sa stii de ce?Prin ea insasi, inflorirea este foarte frumoasa``.Intreaba o pasare:``De ce canti?``,iar ea va fi pur si simplu naucita de ce intrebare lipsita de sens poti sa ii pui.Sa canti este atat de frumos,este o mare binecuvantare si atunci la ce bun intrebarea aceasta?Insa mintea cauta scopul,mintea este interesata de realizare nu poate pur si simplu sa se bucure.Trebuie ca in viitor sa existe ceva de realizat,trebuie sa existe un scop de atins si atunci mintea se simte bine.Daca nu e nimic de realizat atunci se prabuseste.Insa acesta trebuie sa fie,de fapt,tot efortul lasa sa se prabuseasca! Nu exista nici un efect,nici un scop.In acest moment intreaga existenta sarbatoreste cu exceptia ta.De ce nu iei parte?De ce sa nu fii asemenea unei flori,sa infloresti fara nici un scop?Si de ce sa nu fii asemenea unui fluviu,curgand fara nici un sens?De ce sa nu fii asemenea oceanului,care vuieste si pur si simplu se bucura?

Asta spune Heraclit:``Timpul e un copil care misca piesele intr-un joc;puterea regala ii apartine copilului``. Si oricare copil este un rege.Uita-te numai la orice copil fiecare copil este pur si simplu un rege,un imparat Priveste miscarea:nici un imparat nu poate face concurenta copilului,chiar daca acesta este in pielea goala. De ce este copilul atat de frumos?Oricare copil,fara nici o exceptie,este frumos.Care este frumusetea copilului?Este inca necontaminat de minte,care cauta scopuri,semnificatii,obiective.El pur si simplu se joaca si nu isi bate capul nicidecum cu ziua de maine. [Un copil mic a venit acasa.Mama lui era foarte nervoasa si i-a spus:``Am auzit de la copiii din vecini ca i-ai aruncat noroi in gura unei fetite si ai fost pedepsit ai fost dat afara din clasa toata ziua!`` El raspunde: ``Da``.Mama lui era ingrozita;i-a spus:``De ce?De ce ai aruncat cu noroi?`` Copilul a ridicat din umeri si i-a raspuns:``Pai,pentru ca avea gura deschisa``.] ``De ce`` este o intrebare lipsita de sens.Este suficient:avea noroi in mana si gura era deschisa,asadar ce-ar fi putut sa faca?Pur si simplu,s-a intamplat.Noi intrebam de ce.``De ce`` este o intrebare irelevanta pentru un copil- asa s-a intamplat!Gura era deschisa iar el avea noroiul in mana.De fapt,el nu a facut nimic.Il pedepsim gresit,el nu a facut nimic s-a intamplat pur si simplu.A fost o coincidenta ca fetita statea cu gura deschisa.El nu a intentionat nimic,el nu a urmarit sa faca vreun rau,el nu a intentionat sa insulte.Pur si simplu,a primit cu bratele deschise ocazia,s-a bucurat de ea. Insa noi intrebam de ce. Intre copil si adult exista un abis.Sunt diametral opusi.Copilul nu intelege ce spun adultii deoarece traieste intr-o dimensiune cu totul diferita dimensiunea ludica.Iar adultul nu poate intelege ce face copilul,pentru ca adultul este om de afaceri,traieste intr-o lume plina de ``de ce``-uri,motive,cauze.Nu se intalnesc niciodata,nu se pot intalni,nu exista nici o posibilitate de intelegere decat daca adultul devine din nou copil. Numai un sfant,un adevarat intelept poate sa-l inteleaga pe copil,pentru ca si el este un copil.El poate sa inteleaga. Daca devii din nou copil,ai realizat totul.Daca nu poti sa devii din nou copil ai ratat totul.Inteleptul este un copil nascut a 2 a oara.Iar copiii la prima nastere nu sunt copii adevarati,pentru ca trebuie sa creasca.Cea de-a 2 a nastere este cea adevarata,pentru ca atunci cand cineva se naste a 2 a oara,si-a dat nastere singur. Este o transformare,a devenit din nou copil.Nu cere motive si nu intreaba ``de ce``.El pur si simplu traieste. Indiferent ce-i pune in fata fiecare moment,el se misca in sensul momentului;nu are planuri,nu are proiectii. Traieste fara sa ceara ceva, si acesta este singurul mod in care se poate trai.Altminteri nu faci decat sa pari ca traiesti,nu esti viu. Pentru copil nimic nu e rau,nimic nu e bine,nu exista nici un Dumnezeu,nici un Diavol;copilul accepta orice.Si din nou,inteleptul accepta orice.De aceea el poate sa spuna ca Dumnezeu este iarna si vara, Dumnezeu este pace si razboi,Dumnezeu este Diavol si bun ambele.De asemenea,pentru intelept dispare orice moralitate,se prabusesc toate distinctiile;totul este sfant si fiecare loc este sacru. ``Puterea regala ii apartine copilului`` De ce? -pentru ca puterea regala inseamna inocenta.Dumnezeu vine la tine cand esti inocent.Cand esti viclean,usa este inchisa.Nu distruge vreodata inocenta cuiva,nu-i produce dubii cuiva care este inocent,deoarece inocenta este puterea regala.Nu-i produce nimanui dubii,pentru ca odata distrusa increderea si franta inocenta,este foarte,foarte greu este ca si cum s-ar sparge oglinda. Cine este Iisus Hristos?Aceasta intrebare a fost pusa in mod repetat de-a lungul secolelor si a primit si raspunsuri.Insa cei care au pus intrebarea greseau,la fel si cei care au raspuns la ea,pentru ca aceasta intrebare era izvorata dintr-o anumita prejudecata,la fel ca si raspunsul.In esenta nu erau diferite;sursa lor era una si aceeasi. Intrebarea a fost pusa de aceia care se indoiau de caracterul divin al lui Iisus iar raspunsurile au fost date de aceia care nu erau pregatiti sa creada in caracterul uman al lui Iisus.Nu erau pregatiti sa creada decat jumatate din el.Evreii erau pregatiti sa creada ca era om,iar crestinii erau pregatiti sa creada ca era Dumnezeu.Evreii negau o jumatate a lui - partea de Hristos.Iar crestinii cealalta jumatate partea de Iisus.

Crestinii nu vor sa-l vada ca fiind Iisus,Fiul omului om in carne si oase,asa cum sunt toti oamenii.Iar evreii nu vroiau sa creada in El ca fiind Dumnezeu,divin facut din constiinta pura,nu din carne,sange si oase.Nimeni nu a fost gata sa creada in Iisus in integralitatea lui.Si asta e valabil nu numai in cazul lui Iisus, este valabil in cazul tuturor maestrulor Buddha,Krishna,Zarathustra.Iar daca nu-l lasi pe Iisus in integralitatea lui sa te patrunda,nu vei fi transformat.Iisus este atat Iisus cat si Hristos si nu ii este rusine de asta. In Biblie scrie de mai multe ori ``Sunt fiul omului`` si de tot atatea ori scrie:``Sunt Fiul lui Dumnezeu``.Si nu pare sa considere ca ar exista o contradictie intre aceste 2 afirmatii.Nu exista nici una.Contradictia exista in mintile noastre,nu in fiinta lui Iisus.Fiinta sa este o punte intre timp si eternitate,trup si suflet,aceasta lume si lumea de dincolo,o punte intre vizibil si invizibil,cunoscut si necunoscut.Iisus se simte bine in ambele ipostaze,pentru ca este si una si alta.Iisus si Hristos sunt asemenea celor 2 maluri si raul nu este posibil decat daca exista cele 2 maluri.Iisus este raul care curge intre aceste 2 maluri,ambele maluri sunt ale lui.El exista intre ele,el este un rau. Toate intrebarile care au fost puse au fost gresite si la fel au fost si raspunsurile.De ce?Pentru ca intrebarile au venit fie din cunoastere iudaica,fie din musulmana,fie din hindusa.Iar raspunsurile au venit din cunoastere crestina iar cunoasterea crestina nu poate sa raspunda.Cunoasterea nu poate nici macar sa puna intrebarile. Cunoasterea este neputincioasa.Asemenea intrebari,de o asemenea importanta,nu pot sa fie puse decat din inocenta,nu din cunoastere.E o mare diferenta. Cand formulezi o intrebare din cunoastere,in realitate nu intrebi nimic,pentru ca deja stii.Intrebarea ta este falsa,lipsita de autenticitate.Inima ta nu este prezenta in ea.Intrebi de dragul intrebatului,poate de dragul unei discutii,al unei dezbateri,al unei argumentatii.Dar tu stii intrebarea dinainte,iar raspunsul este prezent.Prin urmare nu poti sa primesti raspunsul,nu esti deschis pentru el,nu esti disponibil pentru a-l primi.Nu esti pregatit sa te misti,sa explorezi,tu ai deja raspunsul.Iar intrebarea izvoraste din acest raspuns. Evreii au avut raspunsul,ei stiau ca El nu era Mesia,ca El nu era Dumnezeu.De ce? pentru ca ei aveau o conceptie potrivit careia,atunci cand ar veni Mesia,toata lumea l-ar recunoaste,fara nici o exceptie.Aceasta era ideea lor despre Mesia,ca toata lumea l-ar fi recunoscut.Iar pentru ca Iisus nu a fost recunoscut de toata lumea,cum ar fi fost posibil ca El sa fie Mesia? Ei mai credeau de asemenea ca atunci cand va veni Mesia, Hristos,Iisus,toata lumea va fi brusc eliberata.Toate pacatele trecute,prezente trebuiau sa dispara in acea lumina,iar lucrul acesta nu se intamplase. ``Hristos a venit,dar poporul nu a fost eliberat inca,poporul continua sa traiasca in pacat,poporul continua sa traiasca in suferinte.Prin urmare,omul acesta nu poate sa fie Mesia,nu poate sa fie Hristos``.Nu acesta era omul pe care il asteptau. Acestea erau prejudecati.Nu vazusera niciodata un Mesia,cum puteau sa defineasca ceea ce trebuia sa se intample la venirea Lui? De exemplu,daca in noaptea intunecata a sufletului tau ai o conceptie potrivit careia atunci cand vin zorii din cer vor cadea bani,cand rasare soarele toata lumea va deveni bogata.Iar dimineata la rasarit cum poti accepta faptul ca acesta este soarele? pentru ca nu ploua cu bani si nimeni nu s-a imbogatit, oamenii sunt in continuare saraci.Si continui sa scrutezi cerul si nu cade nici un ban.Iar pentru ca tu esti prea preocupat de bani,nu vezi ce vine de la soare lumina,viata,extazul.Nu poti vedea pentru ca ochii sunt complet acoperiti de preconceptii,de ideile tale preconcepute.Si pe urma intrebi:``Cine este acest Iisus Hristos?`` Stii cu precizie cum trebuie sa fie Mesia.Asta te handicapeaza,este o obstructie.Acesta este motivul pentru care evreii l-au ratat.Acesta este omul pe care il asteptasera secole la randul,iar cand El a sosit si le-a batut la usa,ei l-au pierdut.L-au negat.Cum a fost posibil sa-l nege?Erau niste oameni rai?Nu, erau oameni la fel de buni ca si tine,la fel de buni ca si hindusii,musulmanii,budistii;nu era nimic in neregula cu ei.Si atunci care a fost problema?Problema a fost cunoasterea lor.Aveau o prejudecata.Iar cand crestinii raspund ca Iisus este singurul fiu al lui Dumnezeu,din nou este vorba de cunoastere. Evreii au fost foarte tulburati de faptul ca el pretindea ca era Dumnezeu,sau Fiul lui Dumnezeu.Acesta este motivul pentru care au spus ca s-a nascut dintr-o mama fecioara acesta era inceputul.Prin urmare i-au

negat calitatea umana,astfel incat el nu ne este asemenea mie si tie;El este special.Chiar si prin nastere,El este special.Pe urma incearca sa-I faca viata intr-un asemenea mod incat sa nu mai ramana nici un indiciu ca el este om.El a fost foarte uman,extraordinar de uman.Nu era un perfectionist.Cand era nevoie sa fie furios se infuria foarte rau.I-a alungat pe camatari din templu si le-a spus:``Ce cautati in casa tatalui meu,in templul tatalui meu?Plecati de aici!`` Si era foarte furios,incat singur,cu mainile goale,a aruncat afara din templu multi oameni. Ii iubea pe oameni.A avut multi prieteni,s-a amestecat cu poporul.A trait ca un om obisnuit.Nu a pretins sub nici o forma ca era o persoana extraordinara.Si chiar daca se intampla ceva extraordinar,el spunea: ``Credinta ta este aceea care face minunea.Este mila lui Dumnezeu aratata tie.Este un lucru care se petrece intre tine si Dumnezeul tau``.Nici macar nu se asteapta la gratitudine.Poate ca un om era foarte recunoscator ca s-a produs un miracol si s-a vindecat,vrea sa-I atinga picioarele si sa-I multumeasca,dar El spune:``Nu``. Iar omul acela spune:``Esti un om mare,esti atat de bun!`` iar Iisus ii spune:``Nimeni nu este bun in afara de Dumnezeu.Lui sa-I multumesti.Lasa-ma pe mine.Credinta ta te-a vindecat nu eu.Si daca vrei sa fi recunoscator,trebuie sa fii recunoscator lui Dumnezeu.Lasa-ma pe mine,nu ma pune intre tine si dumnezeul tau``. Buddha le-a spus discipolilor sai:``Daca ma intalniti in cale sa ma ucideti imediat.Nu ma lasati sa ma pun intre voi si realitate.Tineti-ma de mana atata vreme cat nu sunteti in stare sa mergeti singuri.Din momentul in care sunteti capabili sa mergeti singuri,dati-ma uitarii.Nu va cramponati de mine``.Asta spune si Iisus: ``Dati-ma uitarii.Multumirea voastra sa se indrepte direct catre Dumnezeu.Cine sunt eu?`` Crestinii au incercat sa stearga orice urma a caracterului sau omenesc;asa ca este nascut din Fecioara Maria,o mama virgina,ceea ce este absolut absurd.Pe urma duce o viata din care sunt inlaturate tot ceea ce este omenesc.Crestinii nu vorbesc decat despre miracolele sale,nu despre viata lui obisnuita.Se tem.Crestinii spun ca Iisus nu a ras niciodata.Asta pare a fi prostia suprema!Daca Iisus nu a ras niciodata,atunci cine poate sa rada?Dar rasul pare prea omenesc,prea pamantesc;nu-i pot permite lui Iisus sa rada.Viata lui Iisus este de asa natura incat trebuie sa fi ras,chiar cu pofta.Trebuie sa fi fost un om vesel pentru ca spune incontinuu: ``Bucurati-va!Fiti veseli!Sarbatoriti!``,aceste cuvinte nu pot sa vina de la unul care nu a ras niciodata.Si de ce s-ar duce la petreceri un om care nu a ras niciodata?De ce ar bea alaturi de oameni?De ce s-ar amesteca printre ei?Si el a fost un om care se amesteca printre oameni.In fiecare zi,noapte el era in mijlocul oamenilor El nu traia izolat.El s-a bucurat,a ras,trebuie sa fi ras. Crestinii l-au pictat trist,impovorat.Nu e posibil.Pentru un om ca Iisus si Buddha,care au ajuns la constiinta suprema nu e posibil.Cand se ajunge acolo esti extatic,fericit,viata este plina de cantec si dans.Nu poti fi trist.De ce sa fi trist?Ai ajung acasa.Si atunci cand sa fie fericit?Daca nu esti fericit cunoscandu-l pe Dumnezeu,atunci nu mai exista nici o alta posibilitate de a fi fericit. Iisus pare foarte trist.A fost pictat ca ``Mantuitor``.A fost pictat ca si cum ar purta povara si pacatele tuturor oamenilor.El te iarta,nu iti poarta povara!El nu ia povara nimanui,pur si simplu ii ajuta pe toti sa scape de ea,pentru ca tu esti acela care o tine si se cramponeaza de ea,de lipsa ei de valoare.Cand spune: ``Esti iertat``,El spune:``Uita-ti toata tristetea si uita-ti tot iadul.Este lumea tatalui tau,iar El este plin de compasiune si de dragoste.Cum ar fi posibil ca dragostea lui sa te pedepseasca,sa te arunce in iad,sa te tortureze?Dumnezeu nu este sadic!`` Si pe urma spun:inviere.Pentru ei,Iisus este determinat doar de 3 lucruri.In primul rand este nascut de o fecioara.In al 2 lea rand,duce o viata lipsita de ras,bucurie,este monotona,trista,in cursul careia face miracole si in al 3 lea rand:invierea.Acestea sunt cele 3 lucruri care par sa fie importante pentru ei si toate 3 sunt inutile pentru ca nu reusesc sa prinda ideea.Nu il surprind pe adevaratul Iisus.Este un mit pe care l-au creat crestinii in jurul Lui si, din cauza acestui mit,adevaratul Iisus este pierdut din vedere.El a fost un om,un om adevarat.A trait asemenea unui om si a iubit asemenea unui om.A trait toate dimensiunile caracterului sau uman si totusi este Dumnezeu.Iisus Hristos este atat Dumnezeu cat si Hristos.Este Hristos si Iisus si este

Iisus si Hristos.Este punctul in care se intalnesc cele 2 lumi,in care se intalnesc 2 lumi puternic polarizate.De aici si frumusetea,extazul lui Iisus. Intotdeauna acolo unde se intalnesc 2 polaritati,apare extazul.Cu cat sunt mai puternice polarizarile cu atat mai mare este si extazul.Acesta este motivul pentru care atunci cand faci dragoste cu o femeie se produce o mare placere,pentru ca se intalnesc 2 polaritati.Nu sunt 2 polaritati prea mari deoarece barbatul si femeia nu sunt prea departe unul de celalalt.Cand se intalnesc un barbat si o femeie si se pierd in dragoste,exista un extaz mare pentru ca se dizolva,ego-urile lor dispar.Frontierele nu mai sunt valabile,se suprapun.Grijile lor obisnuite pamantesti nu mai au nici o semnificatie in acest moment de placere.Acest moment orgasmic se produce prin intalnirea a 2 polaritati.Ce sa mai vorbim atunci despre intalnirea lui Iisus cu Hristos,a lui Buddha cu starea de buddha,a omului cu Dumnezeu acestea sunt polaritatile supreme situate la departarea cea mai mare finitul se intalneste cu infinitul.Insasi aceasta intalnire reprezinta sarbatoarea suprema. Iisus trebuie sa fi fost extatic.Din cauza icoanelor crestine,a ideologiei crestine,el pare foarte trist.Trebuie sa fi fost un om de o mare bucurie,plin de incantare.Ce altceva ar fi posibil atunci cand s-a aprins lumina interioara? in exterior trebuie sa se vada incantarea.Acestea merg mana in mana.Cand in casa este lumina, chiar daca sunt inchise ferestrele,calatorii pot sa vada aceasta lumina iesind prin ferestre,prin draperii,prin usi.Aceasta este incantarea!Cand in interior exista lumina,de afara,oamenii pot sa vada revarsandu-se ceva foarte valoros.Aceasta este definitia extazului:intalnirea polaritatilor. Omul obisnuit este asemenea cuiva care traieste in somn,fara sa fie constient cine este.Atunci cand este atins de energia lui Dumnezeu,cand este deschis la energia lui Dumnezeu,exista extaz.Nu exista extaz daca nu unesti ceea ce este pamantesc cu ceea ce este nepamantesc,noroiul cu soarele,pamantul cu cerul,corpul cu sufletul,materia cu mintea numai atunci cand se intalneste soarele cu noroiul se naste lotusul,lotusul extazului.Daca realitatea nu este la fel de miraculoasa precum insusi miracolul,suntem la fel de inghetati ca si gheata. Omul ca om este un lucru inghetat si de asemenea,Dumnezeu ca Dumnezeu este un lucru inghetat.Prin urmare,nu numai tu il cauti pe Dumnezeu, si Dumnezeu te cauta pe tine.Nu este vorba numai ca fara Dumnezeu esti trist; si Dumnezeu este trist fara tine.Iar atunci cand il intalnesti pe Dumnezeu,iar Dumnezeu se intalneste cu tine,nu va exista numai extazul tau,ci va fi si extazul lui.Intreaga existenta se va afla in extaz. De cate ori o fiinta omeneasca devine Iisus sau Buddha,intreaga existenta danseaza,innebuneste de extaz! Intalnirea inseamna topirea diviziunilor.Daca te gandesti la tine ca fiind om,creezi o diviziune.Iar daca nu renunti la aceasta diviziune ca ``eu sunt om`` nu ii vei permite lui Dumnezeu sa patrunda in tine.Trebuie sa fi eliberat complet de limitari,de toate limitarile de limitarile hindusului,crestinului,omului,de limitarile bogatiei,saraciei,invataturii,lipsei de invatatura.Trebuie sa renunti la toate aceste limitari.Prin insusi acest gest al eliberarii de limitari intunericul noptii sufletului tau este cuprins de acea lumina si brusc nu mai esti acelasi si repet:nici Dumnezeu nu mai e acelasi! Dumnezeu nu a fost niciodata atat de bogat cum a devenit dupa Iisus,dupa Buddha.Nu este atat de bogat cum va deveni dupa ce il vei cunoaste tu pentru ca te vei scurge in el.Aveti o energie foarte redusa insa oceanul este format din picaturi mici care se tot aduna si se tot aduna.Raurile mici se varsa in ocean si formeaza oceanul.Nici un rau nu poate crea singur oceanul,insa fiecare rau in parte creeaza incontinuu oceanul.Cu fiecare zi,Dumnezeu este tot mai mare si mai mare,deoarece inca putina apa,inca un mic rau se varsa in el,aducand cu sine o noua viata.Dumnezeu evolueaza,nu e ceva static. Cand omul dispare in Dumnezeu si dispare conflictul omului cu Dumnezeu este armonie,ritm.Daca pierzi ritmul,nu mai esti acordat pe lungimea de unda a lui Dumnezeu aceasta este nefericirea ta.Daca si el este nefericit,daca si el este trist,atunci care mai este deosebirea intre tine si El? Deosebirea este aceea ca El te simte pe tine si are toata compasiunea fata de tine,insa El se afla intr-o stare de bucurie absoluta.De fapt, tocmai pentru ca se afla intr-o stare de bucurie absoluta,ii pare rau pentru tine,are compasiune fata de tine.

Vrea sa te aduca si pe tine in aceasta stare de bucurie absoluta si stie ca pentru asta nu este nevoie decat ca tu sa Ii ceri acest lucru.De aceea si spune:``Cere si ti se va da;cauta si vei gasi;bate si ti se va deschide``. Preotul reprezinta partea cea mai vicleana a umanitatii si cea mai isteata.Este un om de afaceri,observa oportunitatile pentru o afacere excelenta.Cata vreme Iisus a fost viu a fost periculos sa fii asociat cu El.Nici un om de afaceri nu s-ar fi apropiat de El numai cartoforii ar fi riscat sa-i stea alaturi.Este periculos sa fii apropiat de el:este posibil sa fii si tu crucificat alaturi de el. Insa,din momentul in care a murit,a devenit o mare oportunitate de afaceri.Pe urma,un alt gen de oameni a inceput sa se adune in jurul Lui:acesti oameni sunt preotii,papii,imamii,rabinii oameni cu stiinta de carte, eruditi,pasionati de controverse,dogmatici.Ei au creat dogma,crezul.Ei au creat cultul.Pe corpul mort al unui om credincios se ridica o religie.Crestinismul este un cult. Friedrich Nietzsche a avut acea extraordinara calitate de a vedea anumite lucruri pe care alti oameni nu le vad.Omul era nebun,insa uneori oamenii nebuni au o inteligenta foarte ascutita.Poate ca acesta este si motivul pentru care innebunosc.Nietzsche spune:``Primul si ultimul crestin a murit pe cruce in urma cu 2000 de ani.De atunci nu mai existat absolut nici un crestin``.Si are absoluta dreptate. Iisus a fost singurul crestin,cu toate ca nu a cunoscut niciodata cuvantul ``crestin``.Nu stia decat aramaica, limba in care vorbea si putina ebraica,limba in care vorbeau rabinii.Insa habar nu avea de greaca.Cuvantul ``Hristos`` este un cuvant grecesc iar cuvantul crestin vine din Hristos.Iisus nu a auzit nici macar o singura data in viata Lui cuvintele Hristos sau crestin.Cuvantul ebraic pentru Hristos este ``Mesia``; prin urmare Iisus il cunostea pe ``Mesia``. Insa,din momentul in care a murit si a fost ciudat ca atata vreme cat a fost viu,atata timp cat a fost gata sa dea,sa impartaseasca,sa-si contopeasca fiinta cu a celorlalti,oamenii l-au evitat.Iar,din momentul in care a murit,preotii n-au avut nici o secunda intentia sa rateze ocazia.Preotii se aduna imediat in jurul corpului neinsufletit al unui Buddha,al unui Iisus,al unui Lao Tzu si imediat fac catehismul.Incep sa construiasca o biserica pe un corp mort. Daca Iisus se intoarce,papa va fi primul care va cere sa fie din nou crucificat,pentru ca Iisus i-ar tulbura intreaga afacere.Asta a facut si prima oara cand a fost aici.De ce erau rabinii furiosi?Afacerea le mergea bine,lucruril erau asezate,toata lumea era satisfacuta, si deodata vine acest om,Iisus,care incepe sa le tulbure mintile oamenilor.Ii face pe oameni sa inceapa sa gandeasca,sa intrebe,sa caute Institutia nu poate tolera o asemenea persoana deoarece,daca incepi sa cauti descoperi imediat ca institutia se bazeaza pe un corp mort. Un cult este o afacere,un gen religios de afacere.Are un jargon profesional.Nu are o experienta.Da,poate ca odata,candva,in trecut,a existat o floare,dar s-a dus.Au trecut secole,iar de atunci incoace preotul pretinde incontinuu ca el este reprezentantul acelui parfum.Nimeni nu poate reprezenta parfumul:vine odata cu floarea si dispare odata cu floarea.Insa preotul poate sa creeze o floare din plastic,poate chiar sa o dea cu parfum frantuzesc.Si asta a facut in toate religiile.Religia este rebela,nu are cum sa nu fie asa,deoarece religia incepe sa spuna lucruri la care se va opune traditia,pentru ca nu poate sa existe decat una dintre ele:fie masa,multimea lipsita de inteligenta mintea care creeaza o traditie sau un om cum a fost Buddha,Mahavira, Iisus. Ei sunt singuri.Iar ce spun ei nu pot sa inteleaga decat cativa alesi.Ceea ce aduc ei lumii este ceva atat de strain pentru aceasta lume incat daca nu ai un contact de la inima la inima cu ei nu ai cum sa-i intelegi ii vei intelege gresit.Iisus este inteles gresit,Socrate este inteles gresit,Mansoor este inteles gresit.Ori de cate ori gasesti un om credincios,este aproape sigur ca el va fi inconjurat de o intelegere gresita.Insa,din momentul in care moare,lucrurile se aseaza.Din momentul in care moare,preotimea face o noua afacere. Evreii au fost cat pe ce sa sufere un atac de cord,in jur de 2000 de ani,pentru simplul motiv ca au ratat afacerea.Crestinismul este actualmente,cea mai mare afacere din lume iar ei au ratat-o.Iar evreii nu sunt oamenii care sa piarda o afacere;au ochiul format pentru oportunitatile de afaceri.

[ Am(Osho) auzit o poveste se intampla de secole ca in fiecare an,intr-o anumita zi,la Vatican,rabinul sef al orasului vine cu un sul in mana in piata Sfantul Petru,unde il asteapta Papa.Evreii si crestinii se aduna cu miile sa vada aceasta intalnire a Papei cu seful rabin,dar nimeni nu stie ce discuta cei 2 intre ei.Rabinul se pleaca pana la pamant si ii da sulul Papei.Papa se inclina si el adanc asta-i tot. A 2 a zi dimineata,sulul este trimis inapoi rabinului care il pastreaza un an intreg.Timp de 2000 de ani,nici un papa nu si-a batut capul sa se uite ce scrie in el,insa un papa a fost curios:ce mai e si asta?Ce fel de conventie mai e si asta,care dureaza de atat de mult timp?Si de fiecare data rabinul ii da sulul Papei iar a 2 a zi dimineata ii este trimis inapoi, ceremonios acelasi sul este trimis inapoi.Ce scrie in el?Papa a deschis sulul,era foarte vechi 2000 de ani. Si stii ce a descoperit?Nota de plata pentru Cina cea de Taina!Evreii mai cer inca ,,Platiti macar asta``. Desigur,Iisus a murit fara sa plateasca. Ai observat vreodata ca in viata pretindem permanent ca stim,dar nu stim?Tu ce stii?Ai stiut vreodata totul?Daca te intreb de ce sunt copacii verzi,vei putea sa imi raspunzi?Da,cel mai bun raspuns pe care l-am auzit vreodata vine de la D.H.Lawrence.Un copil se plimba cu el printr-o gradina,iar copilul l-a intrebat:``De ce sunt verzi copacii?`` Lawrence s-a uitat la copaci si s-a uitat in ochii copilului si a spus:``Sunt verzi pentru ca sunt verzi``.Acesta este cel mai adevarat raspuns care a fost dat vreodata.Ce altceva ai putea spune? Orice altceva ai spune ar fi o prostie;nu ar avea nici un sens.Poti sa spui ca pomii sunt verzi din cauza clorofilei,dar de ce este clorofila verde?Intrebarea ramane aceeasi.Eu iti pun o intrebare,tu imi dai un raspuns,dar intrebarea nu si-a aflat de fapt raspunsul. Ai trait cu o femeie timp de 30 de ani si ii spui sotie sau ai trait cu un barbat 50 de ani;cunosti femeia sau barbatul respectiv?Ti se naste un copil;il cunosti?Te-ai uitat in ochii lui?Poti sa afirmi ca il cunosti?De unde stii? Cunosti o bucata de roca?Da,oamenii de stiinta vor da o multime de explicatii,dar acestea nu devin cunostinte.Iti vor vorbi despre electroni,neuroni si protoni.Dar ce este un electron? Si ridica din umeri;ei zic: ``Nu stim inca``,in speranta ca intr-o buna zi vor fi capabili sa stie.Nu,nu vor fi in stare sa stie niciodata pentru ca de prima data au zis:``Roca este formata din atomi`` si cand s-a pus intrebarea ce este un atom, au spus:``Nu stim inca``.Pe urma au spus:``Atomul consta din electroni``.Acum intrebarm ce este un electron: ``Nu stim inca``.Intr-o buna zi vor spune ca electronul este format din aia si aialalta,x,y,z;dar asta nu inseamna nimic. Ceea ce este fundamental ramane ireductibil la cunoastere,ramane un mister.Daca aspectul fundamental este un mister,viata devine o viata de miracole.Daca ceea ce este fundamental nu este cunoscut,atunci apare poezia.Daca ceea ce este fundamental este cunoscut,apare filozofia.Aceasta este diferenta dintre filozofie si poezie. Poetul este absolut uimit de tot ce se afla in jurul sau.Nestiind,el canta un cantec,se roaga.Abordarea poetului nu este aceea a explicarii,este cea a exclamarii.El spune:``Aha,aha!Asadar,iata misterul``.Si oriunde gasesti misterul,il gasesti pe Dumnezeu.Cu cat stii mai mult,cu atat mai putin esti constient de Dumnezeu; cu cat stii mai putin cu atat mai aproape iti va fi Dumnezeu.Daca nu stii nimic,daca poti spune cu o incredere absoluta:``Nu stiu``,daca acest ``nu stiu`` vine din strafundul fiintei tale,atunci Dumnezeu se va afla in insusi strafundul fiintei tale,in insasi bataia ta de inima.Si atunci apare poeziaatunci te indragostesti de acest mister extraordinar care te inconjoara. Aceasta dragoste este religia.Religia nu cauta nici un fel de explicatii.Dimpotriva,reprezinta o explorare a dragostei,o calatorie fara sfarsit pe taramul dragostei.Toti oamenii credinciosi sunt nebuni pentru ca nu au incredere in ratiune.Nebuni pentru ca iubesc viata,pentru ca pot dansa si canta.Nebuni,deoarece pentru ei viata nu este o intrebare,nu este o problema care sa trebuiasca sa fie rezolvata,ci un mister in care trebuie sa te dizolvi.Nu iti pune mintea la contributie,pentru ca atunci apar numai certurile,contradictiile.Cand te duci sa vezi un tablou,nu te certi cu tabloul.Il savurezi.Cand te duci sa il asculti pe un muzician cantand la chitara nu te contrazici.Cand te duci la un poet nu te contrazici ci asculti poezia.In capul tau nu exista nici o contradictie.

Dar in ceea ce priveste religia,exista o dificultate.Cand te duci sa asculti un credincios,te contrazici.Iar responsabilitatea le revine insisi asa-numitilor credinciosi,pentru ca ei s-au contrazis.Au fost oameni nesabuiti care au incercat sa il dovedeasca pe Dumnezeu prin argumente.Ca si cum Dumnezeu ar depinde de argumentele tale.Ca si cum,daca nu ai fi capabil sa vii cu argumente,El nu ar putea sa existe;ca si cum El ar deveni non-existential. Daca vrei sa intelegi,va trebui sa reduci mintea la tacere,asa cum asculti poezia.Prin urmare,nu asculta cuvintele ci tacerea care inconjoara cuvintele,asculta ritmul,cantecul. Kabir a fost un tesator.Toata viata a tesut.Chiar daca a devenit celebru peste tot,cu o constiinta treaza si mii de oameni au inceput sa vina la el chiar si regi,oameni bogati din toata lumea,el nu si-a parasit niciodata meseria. De 1001 ori a fost rugat de catre discipolii sai:``Ne putem ingriji noi de toate nevoile tale.Iar nevoile tale nu sunt prea mari`` Nu avea decat un fiu si o sotie si traiau toti 3 intr-o saracie absoluta.Insa el a refuzat intotdeauna.Le-a spus:``Dumnezeu m-a facut tesator si nu pot fi altceva.Si nu va ganditi deloc la oamenii care poarta hainele pe care le tes eu.Le tes cu o asemenea dragoste si o asemenea bucurie,sarbatoare,cum nimeni altul nu o mai face.Ce se intampla cu clientii mei?Intotdeauna am tesut pentru clientii mei,pentru ca fiecare client al meu este o reprezentare a divinitatii.Eu sunt in slujba divinitatii;va rog sa nu ma tulburati``. Krishna a atins absoluta inaltime si profunzime a religiei si cu toate acestea nu este deloc serios si trist si cu ochii in lacrimi.In general vorbind,principala caracteristica a unei persoane credincioase a fost imaginea sobra,serioasa si trista ca a unui infrant in batalia vietii,ca a unui renegat al vietii.Krishna vine dansand, cantand si razand. Toate religiile trecutului au refuzat viata,au fost masochiste,proslavind durerea si suferinta ca fiind mari virtuti.Daca lasi de-o parte viziunea lui Krishna asupra religiei,toate religiile trecutului arata un chip trist si indurerat.Inca nu s-a nascut o religie surazatoare,o religie care sa accepte viata in integralitatea ei.Si este bine ca vechile religii sunt moarte,la fel ca si Dumnezeul vechilor religii. Se spune ca Iisus nu a spus niciodata.Probabil ca expresia lui trista si imaginea corpului sau rastignit pe cruce au devenit punctul focal de atractie pentru oameni,majoritatea dintre ei fiind nefericiti si sarmani. Intr-un sens profund,chiar si Buddha si Mahavira sunt impotriva vietii.Sunt in favoarea unei alte vieti,intr-o alta lume;ei sprijina un fel de eliberare de aceasta viata.Toate religiile au impartit viata in 2 parti si, in vreme ce accepta o parte,o resping pe cealalta;Krishna accepta viata in totalitatea ei.Acesta este motivul pentru care India l-a considerat incarnarea perfecta a lui Dumnezeu,in vreme ce toate celelalte incarnari au fost considerate ca fiind imperfecte si incomplete.Si exista si un motiv pentru aceasta.Motivul este acela ca Krishna a acceptat si abosrbit tot ceea ce inseamna viata. Krishna accepta corpul in totalitatea lui.Si il accepta nu intr-o dimensiune si in toate dimensiunile.In afara de Krishna,Zarathustra este cel de-al 2 lea.Despre el se spune ca s-a nascut razand.Toti copii vin pe aceasta lume plangand.Un singur copil in intreaga istorie s-a nascut razand si acela a fost Zarathustra.Acesta este un indicator al faptului ca inca nu s-a nascut o omenire fericita si razand;numai o astfel de omenire il poate accepta pe Krishna. Vechile religii predicau suprimarea ca fiind calea catre Dumnezeu.Omului i se cerea sa suprime totul sex furie,lacomie,atasament, si abia dupa aia putea sa isi afle sufletul,sa ajunga la Dumnezeu.Acest razboi al omului impotriva lui insusi poate durat destul.Iar in istoria de mii de ani a acestui razboi se poate spune ca doar o mana de oameni,ale caror nume pot fi numarate pe degetele unui singur om l-au gasit pe Dumnezeu. Prin urmare,dintr-un anumit punct de vedere am pierdut acest razboi,deoarece de-a lungul secolelor miliarde de oameni au murit fara sa-si gaseasca sufletul,fara sa-l intalneasca pe Dumnezeu.Fara indoiala ca in bazele acestor religii trebuie sa existe un neajuns fundamental,o greseala fundamentala. Este ca si cum un gradinar ar fi plantat 50 000 de copaci si doar 1 dintre ei infloreste dar cu toate acestea accepta scriptura referitoare la gradinarit,cum ca,cel putin un copac a inflorit.Dar nu luam in considerare

faptul ca s-ar putea ca acest unic copac sa fie exceptie de la regula,ca este posibil sa fi inflorit nu datorita gradinarului,ci in ciuda lui.Restul de 50 000 de copaci,cei care au ramas piperniciti si sterpi,sunt o dovada suficienta ca gradinarul nu si-a meritat leafa. Daca un Buddha,un Mahavira,un Hristos ajung la Dumnezeu in ciuda acestor religii fragmentate si stapanite de conflicte asta nu inseamna ca ar fi o marturie a succesului acestor religii ca atare.Succesul religiei sau succesul gradinarului trebuie sa fie aclamat doar atunci cand toti cei 50 000 de copaci din gradina,mai putin 1 sau 2,ajung sa infloreasca.Abia pe urma putem spune ca acest copac a ramas pipernicit si sterp in ciuda gradinarului. Odata cu Freud,asupra omului s-a pogorat un alt den de constientizare:aceea ca suprimarea este gresita,ca nu aduce nimic altceva in afara de autocompatimire si angoasa.Daca un om lupta impotriva lui insusi,nu poate decat sa se distruga si sa se ruineze singur.Daca imi fac mana stanga sa se lupte cu cea dreapta,nici una dintre ele nu va invinge dar in cele din urma intrecerea aceasta ma va distruge pe mine.In vreme ce mainile mele lupta intre ele,eu si numai eu voi fi distrus prin aceasta lupta.Acesta este modul in care,prin negarea si suprimarea instinctelor si emotiilor sale naturale,omul a devenit un sinucigas si a inceput sa se omoare pe el insusi. Krishna pare sa fie relevant pentru noua constientizare,pentru noua intelegere pe care a capatat-o omul in urma lui Freud si a descoperirilor sale.Krishna este impotriva reprimarii.Accepta viata sub toate aspectele ei, sub toate climatele si culorile ei.Nu alege.Accepta viata neconditionat.Krishna nu evita viata;fiind barbat,nu fuge de femei.Fiind un om care l-a cunoscut si la trait pe Dumnezeu,nu-si intoarce fata de la razboi.Este plin de dragoste si compasiune si, cu toate acestea are curajul sa accepte si sa lupte in razboi.Inima lui este fundamental non-violenta,dar,cu toate acestea se avanta in foc si in furia violentei atunci cand acestea devin inevitabile.Accepta nectarul,dar cu toate acestea nu se teme de otrava. De fapt,cel care cunoaste nemurirea ar trebuie sa fie eliberat de frica de moarte.Si la ce bun acel nectar care se teme de moarte?Cel care cunoaste secretul non-violentei ar trebui sa inceteze sa se mai teama de violenta.Ce fel de non-violenta este aceea care se teme de violenta?Si cum ar fi posibil ca spiritul,sufletul sa se teama de corp si sa fuga de el? Krishna accepta dualitatea,viata in ansamblul ei si prin aceasta transcede dualitatea.Ceea ce numim noi transcendenta nu este posibil atata vreme cat esti in conflict,atata vreme cat optezi pentru o parte si o respingi pe cealalta.Transcendenta este posibilia numai atunci cand fara sa optezi, alegi ambele parti laolalta,atunci cand accepti intregul. Este intr-adevar greu sa il intelegi pe Krishna.Este usor sa intelegi ca omul trebuie sa fuga de lume ca sa isi gaseasca pacea,insa este enorm de greu sa accepti ca cineva si-ar gasi pacea in mijlocul pietei publice.Este usor de inteles ca omul poate sa ajunga la puritatea mintii daca rupe orice fel de atasament,dar este foarte greu sa iti dai seama ca cineva poate sa ramane neatasat si inocent in cadrul unor relatii.Nu exista nici un fel de dificultate in a accepta faptul ca flacara lumanarii nu va licari si nu va palpai intr-un loc bine izolat de vanturi si furtuni,dar cum ai putea sa crezi ca o lumanare poate sa continue sa arda cu flacara ferma chiar si in mijlocul furtunilor si uraganelor dezlantuite?Prin urmare,chiar si celor care ii sunt apropiati lui Krishna le este dificil sa il inteleaga. Krishna a testat si si-a testat pe de-a intregul propria tarie si inteligenta.A testat si a descoperit ca omul poate sa ramana neatins si neatasat,asemenea florii de lotus,chiar daca traieste in meandrele relatiilor.S-a descoperit ca omul poate sa isi pastreze dragostea si compasiunea chiar si pe campul de lupta,ca poate sa iubeasca din tot sufletul in timp ce flutura o sabie in mana.Acesta este paradoxul care il face pe Krishna greu de inteles.Prin urmare,oamenii care l-au iubit si l-au venerat au facut-o impartindu-l in partile componente si au venerat diferitele lui fragmente,acelea care le erau lor pe plac.Nimeni nu l-a acceptat si l-a venerat pe Krishna in intregul lui,nimeni nu l-a imbratisat in totalitatea lui.La urma urmelor,putem intelege ceva pe planul nostru,la nivelul nostru.Insa nu avem cum sa intelegem ceva pe un alt plan decat al nostru.

Prin urmare,ca sa-l venerezi pe Krishna,oameni diferiti au ales fatete diferite ale vietii sale.Poate ca nu mai exista nimeni asemenea lui Krishna,poate ca nu mai exista nimeni care sa poata accepta si sa isi poata insusi toate contradictiile vietii care par imense totusi.Zi si noapte,pace si razboi,iarna si vara,dragoste si violenta, viata si moarte toate merg mana in mana cu el.Acesta este motivul pentru care fiecare dintre cei care il iubesc au ales cate un aspect al vietii lui Krishna,care i-a atras cel mai mult si au respins pe tacute restul. Pe de alta parte,viata lui Krishna nu accepta nici un fel de limite.Nu este ingradita de nici un fel de reguli de conduita,este nelimitata si vasta.Krishna este liber fara limite.Nu exista taram pe care sa nu-l poata aborda si nici un punct in care pasii lui sa se teama si sa se poticneasca,nici o limita pe care sa nu o poata depasi.Iar aceasta libertate,aceasta vastitate a lui Krishna izvoraste din propria experienta a autocunoasterii.Acesta este fructul suprem al luminarii sale. Cand vorbesc(Osho) despre Lao Tzu,vorbesc ca si cum as vorbi despre mine.Fiinta mea este una cu el. Cand borbesc despre Lao Tzu este ca si cum m-as privi intr-o oglinda - este reflectat propriul meu chip.Cand vorbesc despre Lao Tzu sunt absolut alaturi de el.Eu sunt el,el este eu.Istoricii sunt reticenti in privinta realitatii lui.Eu nu ma indoiesc de existenta lui.Cum as putea sa ma indoiesc de propria mea existenta?Din momentul in care am devenit posibil,el a devenit adevarat pentru mine.Chiar daca istoria dovedeste ca nu a existat niciodata,pentru mine nu conteaza absolut deloc.Trebuie sa fi existat pentru ca eu exist eu sunt dovada. Lao Tzu nu este deloc matematic dar cu toate acestea este foarte logic in nebunia lui.Are o logica nebuna! Daca poti patrunde in zicerile lui,vei ajunge sa il simti;nu este atat de evident si de aparent.Are o logica proprie logica absurditatii,paradoxului,nebunului.Loveste foarte puternic.Pentru a intelege logica lui Lao Tzu,trebuie sa creezi ochi.Este foarte subtila.Nu este logica obisnuita a logicienilor,este logica unei vieti ascunse,a unei vieti subtile.Indiferent ce spune,la suprafata este absurd;insa in profunzime se afla o mare consistenta.Trebuie sa o patrunzi,sa iti schimbi propria minte pentru a-l intelege pe Lao Tzu.Judeca in zigzaguri.Uneori il vezi indreptandu-se spre Orient,alteori spre Occident deoarece spune ca Orientul si Occidentul sunt impreuna,sunt acelasi lucru.Crede in unitatea opusilor. Si asa este si viata,astfel incat Lao Tzu nu este decat purtatorul de cuvant al vietii.Daca viata este absurda, Lao Tzu este absurd;daca viata are o logica absurda,Lao Tzu are aceeasi logica.Lao Tzu pur si simplu reflecta viata.Nu ii adauga nimic,nu alege nimic,pur si simplu accepta orice inseamna viata. Este simplu sa intelegi spiritualitatea lui Buddha,foarte simplu;este imposibil sa iti scape,el este atat de extraordinar.Insa este dificil sa intelegi spiritualitatea lui Lao Tzu.El este foarte obisnuit,la fel ca tine.Va trebui sa iti cultivi capacitatea de intelegere.Pe langa tine trece un Buddha imediat iti dai seama ca pe langa tine a trecut o fiinta omeneasca superioara.Poarta in jurul sau acea stralucire a fiintei umane superioare Este dificil sa nu-l surprinzi,este aproape imposibil sa nu il surprinzi.Insa Lao Tzu ar putea sa fie chiar vecinul tau.Este posibil sa iti fi lipsit pentru ca este atat de obisnuit,atat de extraordinar de obisnuit.Si aceasta este frumusetea lui. Este simplu sa devii extraordinar:este necesar doar un anumit efort,o anumita rafinare,cultivare.Este o disciplina interioara profunda;poti sa devii foarte foarte rafinat,ceva aproape nepamantesc.Dar sa fii obisnuit este cu adevarat cel mai extraordinar lucru.Nici un efort nu iti este de ajutor este nevoie de lipsa de efort. Nici un fel de exercitii nu-ti vor fi de ajutor,nici o metoda si nici un mijloc numai intelegerea.Ca sa devii un Lao Tzu nici macar meditatia nu iti este de ajutor.Numai intelegerea vietii asa cum este si traind-o cu curaj;fara sa te ascunzi de ea,infruntand-o cu curaj oricum ar fi ea,buna sau rea,divina sau malefica.paradis sau infern. Este foarte dificil sa fii un Lao Tzu sau sa recunosti un Lao Tzu.De fapt,daca recunosti un Lao Tzu deja esti un Lao Tzu.Pentru a recunoaste un Buddha nu trebuie sa fi un Buddha,dar pentru a recunoaste un Lao Tzu trebuie sa fii un Lao Tzu.

Maestrul este asemenea mortii.Daca te apropii de el prea mult ti se va face frica,te va cuprinde o cutremurare.Vei fi stapanit de o frica necunoscuta,ca si cum ai fi pe cale sa mori.Intr-un fel Lao Tzu a fost obisnuit si, intr-un alt fel,a fost cel mai extraordinar om.Nu a fost extraordinar asemenea unui Buddha;a fost extraordinar intr-un mod total diferit.Caracterul sau extraordinar nu era atat de evident,era o comoara ascunsa.Nu era miraculos asemenea lui Krishna,nu a facut nici un miracol,insa intreaga sa fiinta era un miracol felul cum pasea,felul in care arata,felul in care era.Intreaga sa fiinta este un miracol. Nu era trist asemenea lui Iisus;putea sa rada,putea sa rada cu pofta.Copiii se nasc plangand,suspinand despre el se spune ca s-a nascut razand.Un om ca Lao Tzu trebuie sa se fi nascut razand.Nu este trist ca Iisus poate sa rada si rade extraordinar,dar in strafundul rasului sau este tristete,compasiune tristete pentru tine, pentru intreaga existenta.Rasul sau nu este superficial. Zarathustra rade,dar rasul lui este diferit,nu este nici o tristete in el.Lao Tzu este trist asemenea lui Iisus si nu este trist asemenea lui Iisus;Lao Tzu rade la fel ca Zarathustra si nu rade la fel ca Zarathustra.Tristetea lui este insotita de ras,iar rasul sau este insotit de tristete.Lao Tzu este intalnirea opusilor,este o armonie. Aminteste-ti acest lucru nu il comentez(Osho).Nu exista nici o distanta intre mine si el.El iti vorbeste prin mine un corp diferit,un nume diferit,o incarnare diferita,dar acelasi spirit. Lao Tzu:``Tao care poate sa fie rostit nu este Tao absolut.`` Acesta este primul lucru care il are de spus:ca tot ceea ce se poate spune nu poate fi adevarat.Aceasta este introducerea cartii.Pur si simplu te atentioneaza: acuma vor urma cuvinte dar nu deveni victima a cuvintelor.Aminteste-ti de ceea ce nu are nevoie de cuvinte, de ceea ce nu se poate comunica prin limbaj.Tao poate sa fie comunicat,dar nu poate sa fie comunicat decat de la o fiinta la alta.Poate sa fie comunicat atunci cand esti impreuna cu maestrul,numai cu maestrul,fara sa faci ceva,chiar si fara sa practici ceva.Numai fiind impreuna cu maestrul poate sa fie comunicat. De ce nu este posibil ca adevarul sa fie spus?Adevarul nu poate fi spus din mai multe motive.Primul si cel mai elementar motiv este acela ca adevarul este intotdeauna realizat in tacere.Cand dialogul tau interior inceteaza,atunci se realizeaza.Si cum poate sa se transmita prin sunete ceea ce se realizeaza in tacere?Este o experienta,nu este un gand.Daca ar fi un gand ar fi posibil sa fie exprimat, si atunci nu ar mai exista nici o dificultate.Indiferent cat de complicat sau de complex ar fi un gand,poate sa fie gasita o cale pentru a putea fi exprimat.Cea mai complexa teorie a lui Albert Einstein poate sa fie exprimata printr-un simbol.Nu exista nici o problema din acest punct de vedere.Este posibil ca ascultatorul sa nu fie capabil sa il inteleaga;nu aceasta este ideea,insa poate sa fie exprimata astfel. Insa adevarul nu poate fi exprimat,deoarece insasi aflarea lui se face prin tacere,liniste,nemiscarea gandurilor.Ajungi la adevar prin absenta mintii,mintea este exclusa.Si cum poti sa folosesti ceva care,ca o conditie necesara,trebuie sa fie lasat de-o parte inainte de a se putea ajunge la adevar? Mintea nu poate sa inteleaga,nu poate sa realizeze;cum poate mintea sa se exprime?Aminteste-ti asta ca o regula:daca mintea poate sa ajunga la un anumit rezultat,mintea poate si sa-l exprime;daca mintea nu poate sa ajunga la un rezultat,mintea nu poate nici sa il exprime. Orice forma de limbaj este futila.Adevarul nu poate sa fie exprimat.Si atunci ce au facut toate scripturile? Ce face Lao Tzu?Ce fac Upanishadele? Cu toate incearca sa spuna niste lucruri care nu pot sa fie exprimate, in speranta ca in tine va lua nastere dorinta de a le afla.Adevarul nu poate sa fie rostit,dar prin insusi efortul de a-l spune se naste dorinta ascultatorului de a stii ceea ce nu se poate exprima.Poate sa fie provocata setea. Setea exista,are nevoie numai sa fie provocata.Deja ti-e sete.Nu esti exuberant,extatic,esti insetat.Inima ta este un foc aprins.Cauti ceva care sa iti potoleasca setea.Dar negasind apa,negasind izvorul,incetul cu incetul ai incercat sa iti suprimi chiar setea.Aceasta este singura cale,altfel ar fi prea mult;nu-ti va permite sa traiesti deloc.Prin urmare,suprimi setea. Un maestru asemenea lui Lao Tzu stie prea bine ca adevarul nu poate sa fie spus,insa tocmai efortul de a spune provoaca ceva,aduce la suprafata setea suprimata din strafundurile tale.Iar din momentul in care setea

iese la suprafata,incep cautarea,cercetarea.Prin urmare,te-a pus in miscare.In cel mai bun caz poate sa fie relativ.De exemplu,ii poti spune cate ceva despre lumina unui orb,stiind prea bine ca este imposibil sa-i comunici ceva despre lumina pentru ca el nu are experienta luminii.Dar poti sa-i spui cate ceva despre lumina teorii despre lumina pot sa fie create.Chiar si un orb poate sa devina expert in teoriile despre lumina;nu exista nici o problema din acest punct de vedere,dar el nu va intelege ce este lumina.Va intelege in ce anume consta lumina.Va intelege aspectele fizice ale luminii,chimia luminii,poezia luminii,dar nu va intelege caracterul faptic al luminii,ce anume este lumina,nu va intelege experienta luminii.Prin urmare,tot ceea ce i se spune unui orb despre lumina,este relativ este vorba despre ceva despre lumina,nu despre lumina in sine.Lumina nu poate sa fie comunicata. Se poate spune cate ceva despre Dumnezeu,dar Dumnezeu nu poate sa fie vorbit;se poate spune cate ceva despre dragoste,dar dragostea nu poate sa fie vorbita;acest ``cate ceva`` ramane relativ.Ramane ceva relativ la ascultator,la intelegerea lui,la perceptia lui intelectuala,la pregatirea,dorinta lui de a intelege.Este ceva care depinde si este relativ la maestru si la modul lui de exprimare,la mijloacele lui de comunicare.Este ceva care ramane relativ relativ la multe lucruri insa nu poate sa devina niciodata experienta absoluta.Acesta este primul motiv pentru care adevarul nu poate fi exprimat. Al 2 lea motiv pentru care nu poate sa fie exprimat este acela ca reprezinta o experienta.Nici o experienta nu poate sa fie comunicata lasa adevarul deoparte.Daca nu ai cunoscut niciodata dragostea,cand cineva spune ceva despre dragoste,vei auzi cuvintele dar nu le vei prinde semnificatiile.Cuvantul este in dictionar. Chiar daca nu intelegi,poti cauta in dictionar si vei stii ce inseamna.Insa semnificatia este in tine,ea vine prin experienta.Daca ai iubit pe cineva atunci stii care este semnificatia cuvantului ``dragoste``.Semnificatia literala se afla in dictionar,limbaj,gramatica.Insa semnificatia empirica,esentiala,se afla in tine.Daca ai cunoscut experienta,imediat cuvantul ``dragoste`` nu mai este gol,contine ceva.Daca eu spun un lucru este gol daca tu nu ii adaugi experienta ta.Cand este adaugata experienta ta,devine plin de semnificatii;altfel, ramane gol cuvinte,cuvinte si iar cuvinte. Cum poate sa fie exprimat adevarul atunci cand nu l-ai trait?Nici macar in viata obisnuita nu se poate spune un lucru pe care nu l-ai trait.Numai cuvintele pot fi communicate.Containerul va ajunge la tine,dar continutul va fi pierdut.Se va apropia de tine un cuvant gol;il vei auzi si vei spune ca il intelegi pentru ca stii sensul literal,dar vei a gres.Semnificatia reala,autentica vine din experienta existentiala.Trebuie sa il cunosti. Nu exista nici o alta cale. A fi credincios inseamna sa fii despartit de cugere.A fi lipsit de credinta inseamna sa judeci cu propria ta minte, intr-un efort de a invinge,a cuceri,de a ajunge undeva.Daca ai un scop inseamna ca esti necredincios. Daca te gandesti la ziua de maine,inseamna ca deja ai ratat religia.Religia nu are viitor.De aceea Iisus spune sa nu te gandesti la ziua de maine;priveste narcisele de pe camp,infloresc acum.Tot ceea ce exista,exista acum;tot ceea ce este viu,este viu acum.Clipa aceasta este singura clipa,clipa de eternitate. Exista 2 posibilitati.Poti lupta cu viata,poti avea propriile scopuri private impotriva celor ale vietii si toate scopurile sunt private,toate scopurile sunt personale,tu incerci sa impui vietii un tipar,ceva al tau; incerci sa tragi viata sa te urmeze pe tine,iar tu nu esti decat o mica parte a ei,atat de mica,atomica, si incerci sa tragi tot universul dupa tine.Este sigur ca vei fi infrant.Este sigur ca iti vei pierde gratia,ca vei deveni dur. Lupta creeaza duritate.Gandeste-te numai la lupta si esti cuprins de o duritate subtila;gandeste-te numai la rezistenta si in jurul tau va aparea un scut care te va inveli exact asemenea unui cocon. Insasi ideea ca ai anumite scopuri te face o insula,nu mai faci parte din vastul continent al vietii.Iar atunci cand esti despartit de viata,esti asemenea unui copac care este despartit de pamant.Poate sa mai traiasca putin pe seama hranei dinainte,dar,in realitate,moare.Copacul are nevoie de radacini,copacul are nevoie sa se afle in pamant,unit cu el,parte a lui. Tu au nevoie sa fii unit cu continentul vietii,sa fii parte din el,inradacinat in el.Cand esti inradacinat in viata esti suplu deoarece nu te mai temi.Frica provoaca duritate.Frica da nastere ideii de securitate,frica

provoaca ideea de a te proteja.Si nimic nu ucide asemenea fricii,deoarece prin insasi ideea de frica esti despartit de pamanat,esti dezradacinat.Si atunci traiesti in trecut de aceea te gandesti atat de mult la trecut. Nu este doar o coincidenta,mintea se gandeste in permanenta fie la trecut,fie la viitor.De ce sa te gandesti atat de mult la trecut?Ce s-a dus,s-a dus.Nu mai poate sa fie recuperat.Trecutul este mort!De ce continui sa te gandesti la trecut,care nu mai e si in legatura cu care nu se mai poate face nimic?Nu il poti trai,nu mai poti sa te afli in el,insa poate sa iti distruga momentul prezent.Trebuie sa existe o cauza foarte adanc inradacinata pentru asta cauza adanc inradacinata este aceea ca lupti impotriva intregului.Cand lupti impotriva intregului,cand lupti impotriva fluviului vietii,esti dezradacinat.Ai venit minuscul,un fenomen incapsulat, inchis in tine insuti.Ai devenit un individ,nu mai esti parte a existentei,a universului aflat in expansiune,al vastitatii.Nu,nu mai esti parte a lui,trebuie sa traiesti asemenea unui mizer,din hrana trecuta.Acesta este motivul pentru care mintea continua sa se gandeasca la trecut. Si trebuie sa te smulgi cumva,pentru a fi gata de lupta acesta este motivul pentru care te gandesti tot timpul la viitor.Viitorul iti da speranta,trecutul te hraneste si exact intre cele 2 se afla eternitatea,exact viata care iti lipseste.Intre trecut si viitor,mori,nu traiesti.Mai exista un mod de a fi realmente singurul mod de a fi,deoarece acest mod nu este modul de a fi. Modul luptei nu este un mod de a fi. Celalalt mod este sa curgi cu fluviul.Sa curgi odata cu el,astfel incat nici macar sa nu simti ca esti despartit de el ca sunteti separati si si ca te misti odata cu el.Nu,devii parte a lui, si nu numai parte,esti scufundat in el,ai devenit raul,nu mai exista nici o separare.Cand nu lupti devii viata.Cand nu lupti ai devenit vastitatea, infinitul.Cand nu lupti ai incredere,increderea in viata,in intreg.Nu increderea in minte,in parte ci in intreg. Viata este sigura,numai ego-urile individuale sunt nesigure;acestea au nevoie de o protectie,au nevoie de o armura in jurul lor.Temator,tremurand incontinuu cum poti trai?Daca traiesti cu frica,nu traiesti.Pierzi toata placerea,bucuria pura de a te afla aici si este o bucurie pura.Nu are nici o cauza.Pur si simplu apare, izbucneste in tine pentru ca existi.Din momentul in care esti deschis,reversi incontinuu bucurie.Fara nici un motiv!Pur si simplu,simti ca a fi inseamna sa fii fericit. Lao Tzu este adeptul capitularii.El spune:``Capituleaza in fata vietii.Lasa viata sa te conduca,nu incerca sa conduci tu viata.Nu incerca sa manipulezi si sa controlezi tu viata,lasa viata sa te manipuleze si sa te controleze pe tine,sa te posede.Tu pur si simplu capituleaza!Tu spune doar ``nu sunt``.Da-i vietii puterea deplina si fii alaturi de ea.Da,este greu,pentru ca ego-ul iti spune:``Si atunci ce sunt eu?Capituland,nu mai exist``.Dar,cand nu mai exista egoul,de fapt,existi tu,pentru prima oara.Pentru prima oara nu esti finitul,esti infinitul.Pentru prima oara nu esti corpul,intruparea,esti neintruparea,vastitatea care se afla intr-o permanenta expansiune,fara inceput si fara sfarsit.Insa ego-ul nu stie toate acestea.Ego-ul se teme.Spune:`` Ce faci?Te pierzi pe tine insuti?Atunci vei fi pierdut,vei fi un nimeni!`` Daca iti asculti egoul el te va aduce tot timpul pe calea nevrotica,pe calea lui ``a fi cineva``.Si pe masura ce devii tot mai mult cineva,tot mai multa viata dispare din tine.Uita-te la oamenii care au avut succes in lume,care au devenit cineva,ale caror nume pot fi gasite in ``Who`s who``.Uita-te la ei,priveste-I,vei descoperi ca traiesc o viata contrafacuta.Nu sunt decat niste masti,nimic pe dinauntru,oameni goi,indesati poate,dar nu vii.Priveste-i pe oamenii care au atins succesul in lume si au devenit cineva:presedinti,prim-ministrii,oameni foarte bogati,care au obtinut tot ce se poate obtine in lume.Priveste-i,atinge-i,uita-te la ei vei simti moartea.Nu vei gasi inimi pulsand.Poate ca inima le mai bate inca,dar bataile ei sunt mecanice,si-au pierdut poezia.Te privesc,dar ochii lor sunt mati. Nu este prezenta in ei stralucirea data de faptul de a fi in viata.Dau mana cu tine,dar nu vei gasi nimic curgand in mainile lor,nu vei simti nici un schimb de energie,nu te vei simti intampinat de caldura.Vei gasi o mana moarta,greutate.Uita-te in jurul lor,traiesc in iad.Au atins succesul,au devenit cineva,iar acum sunt inconjurati numai de iad.Te afli pe aceeasi cale daca incerci sa fii cineva. Pluteste cu Tao,misca-te cu Tao,nu iti creea scopuri si obiective private,intregul stie mai bine,tu nu trebuie decat sa fii parte din el.Intregul te-a creat,intregul te respira,traieste in tine,de ce iti faci griji?Lasa raspunderea sa cada pe umerii intregului.Tu pur si simplu du-te oriunde te-ai duce.Si nu incerca sa sa fortezi

sau sa planuiesti si nu cere anumite obiective,deoarece pe urma va exista frustrare vei deveni dur si vei rata oportunitatea de a fi viu.Aceasta este ideea.Daca deschizi calea vietii,tot mai multa viata va veni spre tine, asadar,daca iti acorzi ingaduinta de a fi viu,vei fi tot mai in viata. Lao Tzu insista ca viata nu crede in tarie.Slabiciunea are frumusete deoarece este blanda si moale.Vine o furtuna,copacii mari cad copacii puternici;iar plantele mici ele pur si simplu se vor indoi,iar furtuna trece iar ele vor fi din nou zambitoare si vor inflori.De fapt,furtuna le-a improspatat,le-a sters de praf,asta-i totul. Sunt mai vii,mai proaspete si furtuna le-a oferit o baie buna.Iar copacii batrani cei foarte puternici au cazut pentru ca s-au opus,n-au vrut sa se indoaie;au fost foarte egoisti.Lao Tzu spune:``Viata ii iubeste pe cei slabi``. Acesta este sensul vorbelor lui Iisus:``Binecuvantati sunt cei slabi cu duhul,pentru ca ei vor mosteni lumea. Binecuvantati sunt cei saraci,cei saraci cu spiritul.Binecuvantati sunt cei ce plang pentru ca lor li se vor implini dorintele``.Crestinismului ii scapa in continuare sensul spuselor lui Iisus,pentru ca sunt in spiritul lui Lao Tzu.Daca nu sunt asociate cu Lao Tzu,aceste cuvinte nu pot fi interpretate corect.Intreaga invatatura a lui Iisus este in sensul:fii viu si fii slab.Acesta este motivul pentru care Iisus spune ca:atunci cand cineva te loveste sa intorci si obrazul celalalt.Daca cineva iti ia haina,da-i si camasa.Iar daca cineva te obliga sa mergi alaturi de el 1 km,tu du-te 2.Iisus iti spune sa fii slab binecuvantati sunt cei slabi. Dar care este caracteristica slabiciunii,care este binecuvantata?Pentru ca de regula,asa-zisii conducatori de talie internationala,invatatori de talie internationala,iti spun in continuare sa fii tare.Iar acest Lao Tzu si acest Iisus iti spun:fii slab.Slabiciunea are o caracteristica nu este dura.Pentru a fi tare trebuie sa fii dur.Pentru a fi dur trebuie sa mergi impotriva vietii.Daca vrei sa fii tare trebuie sa lupti impotriva curentului,abia atunci devii tare;nu exista nici o alta cale sa fii tare.Daca vrei sa devii tare,misca-te impotriva curentului.Cu cat raul te forteaza mai tare,cu atat mai puternic vei deveni.Slabiciunea are o frumusete a ei.Aceasta frumusete este frumusetea gratiei,non-violentei,aceasta frumusete este frumusetea dragostei,a iertarii.Aceasta frumusete este frumusetea absentei oricarui conflict.Cata vreme Lao Tzu nu este inteles,cata vreme omenirea nu-l iubeste pe Lao Tzu,nu poate sa traiasca in pace. Daca esti invatat sa fii tare,esti obligat sa lupti,razboaiele vor continua.Toti conducatorii politici ai lumii spun ca iubesc pacea si cu totii se pregatesc de razboi.Spun ca sprijina pacea si cu totii continua sa acumuleze arme.Vorbesc despre pace si se pregatesc de razboi.Si cu totii spun ca se pregatesc de razboi pentru ca se tem de ceilalti;iar ceilalti spun acelasi lucru.Intreaga poveste este foarte nebuneasca si prosteasca.China se teme de India,India se teme de China.Rusia se teme de America,America de Rusia. Ambele vorbesc despre pace si ambele se pregatesc de razboi.Si, desigur,lucrul pentru care te pregatesti se va intampla.Vorbele voastre despre razboi nu sunt altceva decat flacareala,razboi rece.De fapt,politicienii au nevoie de timp pentru a se pregati:in acest timp vorbesc despre pace ca sa aiba destul timp sa se pregateasca. De secole omenirea nu a trait decat in 2 perioade:razboiul,perioada razboiului si perioada pregatirilor de razboi acestea sunt singurele 2 perioade;intreaga istorie pare sa fie nevrotica.Insa lucrurile vor sta astfel, pentru ca este pretuita forta,este pretuit ego-ul.Daca se bat 2 oameni pe strada unul este mai puternic,celalalt este mai slab,cel mai slab a cazut la pamant iar cel mai puternic ii sta pe piept,pe care il vei aprecia? Il apreciezi pe cel care a devenit un cuceritor?Inseamna ca esti violent,inseamna ca esti de partea razboiului. Inseamna ca esti foarte periculos si nevrotic. Sau il apreciezi pe cel care este slab?Insa nimeni nu il apreciaza pe cel slab,nimeni nu vrea sa fie alaturi de cel slab pentru ca in sinea lui fiecare ar vrea si el sa fie puternic.Cand il apreciezi pe cel puternic spui:``Da, acesta este idealul,as vrea si eu sa fiu ca el``. Slabiciunea,insasi acest cuvant,pare sa fie o condamnare.Insa ce este slabiciunea?Floarea este slaba.Piatra de langa floare este foarte dura.Ai vrea sa fii asemenea unei pietre sau ai vrea sa fii asemenea unei flori? Floarea este slaba,retine acest lucru,este foarte slaba.Ajunge un vanticel mai puternic si floarea va disparea.

Petalele ii vor cadea la pamant.Floarea este un miracol;este un miracol cum de poate exista floarea atat de slaba,de fragila.Pare sa fie imposibil. Cum de este posibil? Pietrele par sa fie in regula,exista,au aritmetica lor pentru a exista,dar floarea?Acesta este miracolul.Ai vrea sa fii asemenea unei flori?Daca iti pui aceasta intrebare inlauntrul tau cel mai profund ego`ul iti va raspunde:``Fii asemenea pietrei``.Si chiar daca insisti,deoarece piatra este urata,ego-ul iti va spune:``Chiar daca vrei sa fii o floare,fii o floare din plastic.Cel putin fii dur!Vanturile nu te vor deranja, ploile nu te vor distruge si poti sa dainui la infinit``. Floarea adevarata infloreste in zori,rade o clipa,isi imprastie parfumul si se duce.O floare ireala,o floare din plastic poate sa dainuie la infinit.Insa nu este reala si este dura,pentru ca nu este reala.Realitatea este slaba si delicata.Si, cu cat este mai puternica realitatea,cu atat este mai gingasa. Nietzsche este unica dovada ca Buddha si Zorba se pot intalni.Ca aceia care au atins cele mai inalte culmi nu tre sa ramana acolo.De fapt,nu ar trebui sa ramana acolo.Datoreaza ceva omenirii;datoreaza ceva pamantului.S-au nascut in mijlocul fiintelor omenesti;au trait in acelasi intuneric si in aceeasi suferinta.Iar acum,pentru ca au vazut lumina devine obligatoriu sa se intoarca si sa-i trezeasca pe aceia care dorm bustean Sunt datori sa aduca vestea cea buna ca intunericul nu este totul,ca inconstientul este alegerea noastra. Daca alegem sa fim constienti,inconstientul si intunericul pot sa dispara in integralitatea lor.Faptul ca traim in vai intunecate este alegerea noastra.Daca alegem sa traim pe culmile insorite,nimeni nu ne poate impiedica deoarece acesta este potentialul nostru. Destinul geniului este sa fie inteles gresit.Daca un geniu nu este inteles gresit inseamna ca nici nu este geniu.Daca masele pot sa inteleaga,inseamna ca persoana respectiva vorbeste la acelasi nivel la care se afla inteligenta obisnuita. Friedrich Nietzsche este inteles gresit,iar de pe urma acestei intelegeri gresite a rezultat un nemaipomenit dezastru.Insa poate ca a fost inevitabil.Pentru a intelege un om asemenea lui Nietzsche trebuie sa ai cel putin acelasi standard de constiinta,daca nu unul chiar mai inalt. Adolf Hitler este atat de retardat incat este imposibil sa te gandesti ca poate sa inteleaga semnificatiile lui Nietzsche; insa el a devenit profetul filozofiei lui Nietzsche.Si potrivit mintii lui retardate a interpretat nu numai ca a interpretat ci si a actionat potrivit acestor interpretari -, iar rezultatul a fost cel de-al 2 lea Razboi Mondial. Cand vorbea Nietzsche despre ``puterea vointei``,nu avea nici o legatura cu dorinta de a domina.Insa aceasta este semnificatia pe care i-au atribuit-o nazistii. ``Puterea vointei`` este diametral opusa vointei de a domina.Vointa de a domina izvoraste dintr-un complex de inferioritate.Vrei sa domini numai pentru a-ti demonstra tie insuti ca nu esti inferior ca esti superior.Insa trebuie sa o dovedeasca.Fara nici o dovada stie ca este inferior;trebuie sa acopere acest fapt prin multe,multe dovezi. Omul cu adevarat superior nu are nevoie de nici o dovada,el este pur si simplu superior.Oare trandafirul isi justifica frumusetea?Oare luna plina se straduieste sa isi dovedeasca gloria?Omul superior pur si simplu stie acest lucru,nu este nevoie de nici o dovada;de unde si faptul ca nu resimte nevoia de a domina.Cu siguranta, are o ``putere a vointei`` insa trebuie facuta aici o distinctie foarte fina.Puterea vointei,pentru el,inseamna ca vrea sa se dezvolte pana la expresia lui deplina. Nu are nici o legatura cu altcineva,unica sa grija este eul sau individual.Vrea sa infloreasca,sa scoata la iveala toate florile care sunt ascunse in potentialul sau,sa se ridice cat mai mult posibil pe cer.Nici macar nu este ceva comparativ,nu vrea sa se ridice mai sus decat altii pur si simplu incearca sa se ridice la potentialul sau deplin. ``Puterea vointei`` este absolut individuala.Vrea sa danseze cat mai sus cu putinta pe cer,vrea sa discute cu stelele,insa nu are nici o legatura cu a dovedi ca cineva ii este inferior..Nu este ceva comparativ,competitiv.

Hitler si adeptii sau nazisti au facut atat de mult rau lumii din cauza ca au impiedicat lumea sa-l inteleaga pe Friedrich Nietzsche si adevarata lui semnificatie.Si nu este vorba despre un singur lucru;in privinta fiecarui concept,ei au manifestat aceeasi intelegere gresita. Este o soarta foarte trista care nu l-a mai caracterizat pe nici un mare mistic sau poet inaintea lui Nietzsche. Crucificarea lui Iisus sau otravirea lui Socrate nu reprezinta nici pe departe o soarta la fel de trista precum cea a lui Friedrich Nietzsche sa fie inteles gresit pe o asemenea scara incat Hitler a reusit sa ucida peste 8 milioane de oameni in numele lui Nietzsche si a filozofiei lui.Va mai dura ceva timp Cand Hitler si cel de-al 2 lea Razboi Mondial vor fi uitati,Nietzsche va reveni in adevarata lui lumina.Se intoarce. Nietzsche trebuie sa fie interpretat din nou,astfel incat toate profetiile care au fost adaugate de catre nazisti peste aceasta filozofie sa fie date la o parte.Trebuie sa fie purificat,are nevoie de un botez. Oamenii inteleg potrivit propriului lor nivel de constiinta.A fost doar o coincidenta ca Nietzsche a nimerit pe mainile nazistilor.Ei aveau nevoie de o filozofie pentru razboi si Nietzsche apreciaza frumusetea razboinicului.Si-au dorit o idee pentru care sa lupte si Nietzsche le-a oferit o scuza buna,acea a supraomului. Desigur,imediat si-au insusit ideea supraomului.Arienii nordici germani urmau sa fie noua rasa a lui Nietzsche:supraoamenii.Au vrut sa domine lumea si Nietzsche a fost un mare ajutor,deoarece spunea ca cea mai adanca nazuinta a omului este ``vointa de putere``.Ei au schimbat cu vointa de a domina. De-acum aveau o intreaga filozofie:arienii germani nordici sunt rasa superioara,pentru ca ei aveau sa dea nastere supraomului.Ei au vointa puterii si vroiau sa domine intreaga lume.Acesta este destinul lor sa domine destinul fiintelor omenesti inferioare.In mod evident aritmetica este simpla:ceea ce este superior trebuie sa domine ceea ce este inferior. Aceste concepte frumoase Nietzsche nu ar fi putut sa-si imagineze niciodata ca aveau sa devina atat de periculoase si un adevarat cosmar pentru intreaga omenire.Insa nu poti evita sa fii inteles gresit,nu poti sa faci nimic in aceasta privinta. Nietzsche este atat de important incat trebuie sa fie curatat de toata mizeria pe care au pus-o nazistii pe ideile sale.Si ciudat este ca nu numai nazistii ci si alti filozofi din intreaga lume l-au inteles gresit.Poate ca a fost un asemenea geniu incat nici asa-zisii tai oameni mari nu au fost in stare sa il inteleaga.A adus atat de multe idei noi in lumea gandirii,incat chiar si una singura dintre ele ar fi facut din el unul din marii filozofi ai lumii iar el are sute de idei absolut originale,la care omul nu s-a gandit niciodata.Daca ar fi inteles corect, Nietzsche cu siguranta ar putea sa creeze atmosfera si solul potrivit pentru nasterea supraomului.Poate ajuta omenirea sa se transforme. Am(Osho) un extraordinar respect pentru acest om si sunt deosebit de intristat de faptul ca a fost inteles gresit nu doar inteles gresit ci si varat cu forta intr-o casa de nebuni.Medicii l-au declarat nebun.Ideile sale erau atat de deosebite de gandirea obisnuita,incat mintea obisnuita s-a simtit fericita sa-l declare nebun: `` Daca nu este nebun,atunci suntem noi prea obisnuiti``.Trebuie sa fie nebun,trebuie sa fie dus la casa de nebuni. Nietzsche nu a fost deloc nebun.Pur si simplu a trait cu mult prea mult timp inaintea vremii sale,a fost mult prea sincer si mult prea deschis.A spus ceea ce a trait,fara sa ii pese de politicieni,preoti si alti pigmei.Dar acesti pigmei sunt atat de numerosi,iar acest om a fost atat de singur,incat nu au putut sa auda ca nu era nebun.Iar dovada ca nu era nebun se afla in ultima sa carte,pe care a scris-o in casa de nebuni. Insa eu(Osho) sunt primul om care spune ca nu a fost nebun.S-ar parea ca intreaga lume este atat de vicleana,atat de obsedata de politica,incat oamenii nu spun decat lucruri care sa le aduca o buna reputatie, care sa le aduca aplauze din partea multimii.Nici marii vostrii ganditori nu sunt chiar atat de mari. Cartea pe care a scris-o in ospiciu este cea mai importanta lucrare a lui si este o dovada absoluta,pentru ca nu putea sa fie scrisa de un nebun.Ultima lui carte este ``Vointa puterii``.Nu a vazut-o tiparita,pentru ca cine ar fi tiparit cartea unui nebun?A batut la usa multor edituri dar a fost refuzat iar acum toata lumea este de

acord ca aceasta este cea mai importanta lucrare a sa.Dupa moartea sa,sora lui a vandut casa si alte lucruri pentru a publica aceasta carte,deoarece a fost ultima lui dorinta,dar el nu a vazut cartea publicata. A fost nebun?Sau traim noi intr-o lume de nebuni?Daca un nebun poate sa scrie o carte cum este Vointa Puterii,atunci este mai bine sa fii nebun decat sanatos asemenea lui Ronald Reagan,care aduna arme nucleare Exista mii de oameni angajati in crearea armelor nucleare 24 de ore pe zi.Zici ca acesti oameni sunt sanatosi si Friedrich Nietzsche este nebun? Friedrich Nietzsche a declarat ca Dumnezeu este mort.A trebuit sa o declare pentru ca Dumnezeu era mort.Zeul care a fost venerat mii de ani era mort; nu adevaratul Dumnezeu,ci Dumnezeul plasmuit de mintea omeneasca dumnezeul din temple,moschei,biserici,sinagogi,dumnezeul Vechiului Testament,dumnezeul Vedelor.Omul se dezvoltase si depasise aceste concepte. Nietzsche nu a facut decat sa declare un fapt.Desigur,a fost la fel de socat ca oricare altul de acest fapt.Nici el insusi nu era pregatit sa il accepte.De fapt,intreaga lui viata s-a luptat sa il accepte.A incercat sa convinga argumentand ca Dumnezeu este cu adevarat mort,dar i-a fost foarte greu bietului om.Ar fi fost foarte greu pentru oricine altcineva.Iar el a fost un om de otel;nu a fost un om obisnuit,a fost cu adevarat puternic si tot a fost prea mult,chiar si pentru el.A trebuie sa sufere ingrozitor de mult pentru ca a fost primul care a declarat acest lucru,iar a fi pioner este intotdeauna periculos.A suferit o cadere nervoasa.Ultima parte a vietii sale a fost marcata de o stare de nebunie.A riscat mult pentru a declara acest lucru. ``Dumneze este mort`` a devenit aproape un cliseu.Insa,atunci cand a folosit Nietzsche pentru prima oara aceasta formula,a fost ca un cutremur,un fulger coborat din cer - a destramat iluziile omului.Insa aceasta este doar jumatate din mesajul sau, retine;cealalta jumatate a fost aproape uitata.El a declarat ``Dumnezeu este mort``,deoarece a vrut sa declare venirea unui om nou.L-a numit pe acest nou om ``supraom``.A spus:Daca Dumnezeu continua sa traiasca in vechiul mod,omul nu se poate afirma in totala libertate.Omul nu se poate dezvolta,nu se poate maturiza.Va ramane intotdeauna dependent de figura tatalui.Dumnezeu,ca marele tata este mort:aceasta este o jumatate a mesajului. Cealalta jumatate este:de-acum esti pe cont propriu,stai pe propriile tale picioare.De acum maturizeaza-te. Destul cu aceasta dependenta,destul cu aceste rugaciuni stupide!Destul cu aceste ritualuri!Pune capat acestui joc! Omul a jucat multe,foarte multe jocuri in numele lui Dumnezeu.Nietzsche a pus capat tuturor acestor lucruri;lumea nu a mai fost niciodata aceeasi.Cu toate ca Nietzsche a suferit mult pentru ca a declarat aceste lucruri,a servit omenirea intr-un mod impresionant:a anuntat o noua epoca. Vechiul Dumnezeu este mort aceasta este cerinta fundamentala pentru aparitia unui nou Dumnezeu, pentru aparitia unei noi viziuni a lui Dumnezeu,care sa se afle intr-o mai mare armonie cu constiinta moderna,contemporana. Dumnezeul Vechiului Testament era cat se poate de potrivit pentru oamenii care l-au inventat.A fost cat se poate de potrivit pentru oamenii carora le vorbea Moisel;a reprezentat un limbaj pe care il intelegeau.Dar au trecut mii de ani;Dumnezeu are nevoie de vesminte noi,iar tu continui sa ii pui aceleasi vesminte vechi. Dumnezeu nu este mort.Dumnezeu nu poate sa fie mort.Insa vechiul concept este mort. Omul trebuie sa fie iubit,deoarece omul nu se poate dezvolta decat prin hrana dragostei.Omul trebuie sa stie ca este singur si trebuie sa stie ca se bazeaza numai pe propriile resurse,nu pe un tata ceresc.Din clipa in care omul isi asuma toata responsabilitatea pe umerii sai,o mare revolutie este pe cale sa se produca,fiindca omul are un extraordinat potential de dezvoltare.Ramanand dependent de un Dumnezeu,si-a uitat complet potentialui,viitorul,dezvoltarea. Dumnezeu este acela care a fost dat la o parte.Acum omul trebuie sa isi ia viata in propriile maini.Iar frumusetea este ca daca devii responsabil,responsabil pentru tine insuti,daca iti declari libertatea trebuie sa o declari,pentru ca Dumnezeu este mort;nu exista nimeni care sa se afle mai presus de tine -,daca accepti faptul ca de acum trebuie sa iti cauti singur drumul,viata va plonja din nou in abisurile necunoscutului.Viata va deveni din nou o aventura.Viata va deveni din nou o descoperire extatica a unor noi realitati,a unor noi

adevaruri,a unor noi teritorii,a unor noi culmi ale bucuriei.Si numai devenind aventurier vei putea sa ajungi la noul chip a lui Dumnezeu care va fi cu mult mai adevarat decat cel vechi,deoarece va fi cu mult mai matur decat cel vechi. Daca Nietzsche s-ar fi intalnit cu Buddha,Buddha ar fi fost absolut de acord cu el si totusi nu.El ar fi spus: ``Ai dreptate:Dumnezeu este mort,Dumnezeul multimilor.Insa mai exista o viziune,viziunea celor luminati. Dumnezeu lor nu este o persoana,Dumnezeul lor este viata in esenta ei.Si cum poate viata sa fie moarta? Copacii sunt in continuare verzi,pasarile canta in continuare,soarele straluceste in continuare pe cer,iubirea continua sa apara.Cum s-ar putea ca Dumnezeu sa fie mort?`` CA EXISTENTA, Dumnezeu nu poate sa fie mort;ca si concept,Dumnezeu trebuie sa moara de mai multe ori.De fiecare data cand omul se dezvolta,trebuie sa se renunte la vechiul concept. Sutrele lui Pitagora sunt impartite in 3 parti;sunt cunoscute drept cei trei ``P`` celebri ai lui Pitagora : pregatirea,purificarea,perfectionarea.Pregatirea inseamna sa fii gata,sa te afli intr-o stare receptiva,sa devii discipol,sa te deschizi.Pregatirea inseamna crearea setei,dorintei de adevar.Pregatirea inseamna nu numai sa fii curios,nu numai sa fii interesat din punct de vedere intelectual de ceea ce este adevarat,ci si sa fii devotat cautarii.Nu doar ca spectator care priveste din afara,ci si ca participant. PREGATIREA este partea introductiva crearea in tine a unei sete.De cate ori te apropii de un maestru, primul lucru pe care ti-l va da va fi setea acuta.Iti va da o mare dorinta.Va semana in tine samanta unei mari dorinte.De fapt,te va face sa te simti foarte nemultumit.Poate ca te-ai dus la el cautand multumire sufleteasca ,poate ca te-ai dus la el cautand consolare,insa el te va aprinde,te va pune pe foc,cu o dorinta noua la care nici nu ai visat inainte,de care nu ai fost constient vreodata.Poate ca se ascundea pe undeva prin ungherele si colturile scufundate in intuneric ale fiintei tale sau poate se ascundea in strafunduri el o va aduce la lumina ,o va provoca sa se aprinda ca un foc mare.Va pune in tine aceasta mare energie pentru a te face sa fii atat de insetat,atat de nemultumit,incat sa incepi cautarea si sa fii gata sa risti totul;astfel incat sa dai uitarii toate celelalte dorinte,astfel incat sa iti reversi toate dorintele unui unic torent,astfel incat unica ta dorinta,zi si noapte,sa devina adevarul sau Dumnezeu,nirvana.Acestea nu sunt altceva decat sinonime pentru acelasi fenomen. Pregatirea inseamna ca discipolul este trezit trezit la adevarul ca existam in intuneric si ca lumina trebuie sa fie cautata si cercetata,trezit la faptul ca ne-am irosit vietile,ca nu acesta este modul corect de a ne trai viata.Daca nu incepi sa te indrepti catre Dumnezeu,viata ramane goala,impotenta.Discipolul trebuie sa fie socat,zguduit,scos din visurile sale visuri despre bani,puterea politicii si prestigiu,viitor,placeri inutile si trebuie sa primeasca un nou vis,un vis suprem,in care TOATE visurile sa fie mistuite.Visul suprem este acela de a cunoaste adevarul,de a stii ceea ce este,de a stii de unde venim,de a cunoaste acest izvor si de a sti care este scopul spre care ne indreptam. PURIFICAREA dupa ce a aparut dorinta,trebuie sa fii purificat,deoarece a ajunge la adevarul suprem va trebuie sa renunti la cea mai mare parte din povara inutila,la cea mai mare parte din bagajul pe care l-ai carat intotdeauna.L-ai carat pentru ca te-ai gandit ca este foarte valoros.Organismul tau trebuie sa fie purificat de toate lucrurile toxice pe care le-ai absorbit de-a lungul drumului.Iar noi am baut otravuri,multe feluri de otravuri.Una este hindusa,alta este mahomedana,alta este crestina acestea sunt toate otravuri,idei preconcepute.Te fac sa fii ancorat de societate,de conditionarile societatii. Purificarea inseamna ca trebuie sa renunti la toate conditionarile,la toate conceptele,prejudecatiile,filozofii, la tot ce ai fost invatat de catre altii.Trebuie sa devii o foaie imaculata o Tabula Rasa -,trebuie sa devii absolut curat.Numai cand esti absolut curat,cand nu mai sta nimic scris pe tine,Dumnezeu poate sa scrie ceva.Numai cand absolut tacut este posibil ca Dumnezeu sa iti vorbeasca.Adevarul poate sa-ti sopteasca misterele la ureche numai cand esti absolut gol golul interior inseamna puritate. Purificarea este o parte purgativa.Omul trebuie sa renunte la multe lucruri.De fapt,adevarul nu este departe doar ca ai adunat multe lucruri in jurul tau.Ti-au crescut multe straturi de jur imprejur,multe personalitati,

multe masti pe care le porti.De unde si faptul ca nu iti poti vedea chipul adevarat.Trebuie sa renunti la toate aceste masti,trebuie sa devii autentic,cu adevarat asa cum esti,absolut gol asa cum esti.Purificarea inseamna : inceteaza sa te mai ascunzi! Inceteaza sa mai minti! Inceteaza sa mai fii fals! PERFECTIONAREA dupa ce ai incetat sa mai fii fals,dupa ce te-ai descotorosit de toate otravurile pe care le-ai adunat pe drum,dupa ce s-a sters tot praful de pe oglinda,perfectionarea incepe sa se produca singura. Fara Socrate,Grecia nu inseamna nimic.Cu Socrate,inseamna totul.In ziua in care Atena a ales sa il otraveasca pe Socrate,a otravit intregul spirit grecesc.Nu s-a mai aflat niciodata la aceleasi inaltimi.Au trecut 25 de secole,insa nici un alt om nu a mai fost capabil sa cunoasca o glorie asemanatoare,nici un om nu a mai fost capabil sa ajunga la aceeasi lumina,la aceeasi capacitate de patrundere.Ucigandu-l pe Socrate,Grecia a comis un suicid.Iar acest lucru poate sa fie observat cu usurinta.Daca l-ar fi ascultat pe Socrate in loc sa il otraveasca si s-ar fi descotorosit de toate conditionarile lor,ceea ce le-a cerut el sa faca,Grecia s-ar fi aflat astazi in varf pe plan mondial din punct de vedere al inteligentei,al constiintei,al cautarii adevarului.Insa oamenii sunt ignoranti.Trebuie sa fie iertati,insa nu trebuie sa fie uitati.Daca ii uiti,esti condamnat din nou sa comiti aceeasi greseala.Iarta-i pe oamenii aceia care l-au otravit pe Socrate,dar nu ii uita,ca sa nu se mai intample niciodata. Au exista oameni mari pe pamant,dar Socrate are ceva unic.Au existat Gautama Buddha,Lao Tzu,Chuang Tzu chiar in Grecia au existat Pitagora,Heraclit;in Persia a fiintat Zarathustra si multi altii,dar nici unul nu au avut o calitate anume pe care a avut-o Socrate.Iar aceasta a fost abordarea stiintifica a tuturor lucrurilor aceasta fiind crima lui. Cu totii beneficiati de pa urma stiintei,in toate colturile lumii,fara a stii ca Socrate s-a sacrificat pentru aceeasi investigare stiintifica.Nu cerea decat un singur lucru:sa nu se creada in nimic.Totul trebuie sa fie experimentat,cu totul trebuie sa se experimenteze si,daca nu exista dovezi,dovezi fara nici o exceptie,nimic nu trebuie sa fie acceptat.Chiar daca accepti un lucru ca reprezentand adevarul,daca esti cinstit accepta-l numai ca adevar ipotetic,pentru ca cine stie? este posibil ca maine sa fie cunoscute alte aspecte si va trebui sa schimbi adevarul. Nimeni nu s-a aflat in slujba adevarului la fel de mult ca Socrate.Chiar daca ai gasit adevarul astazi pare absolut adevarat,fara nici o fisura,fara nici o posibilitate ca intr-o zi sa fie neadevarat ,el spune totusi ca spiritul stiintific nu il va accepta decat ca fiind ipotetic deocamdata pentru ca eternitatea ne sta inainte.In fiecare zi vor fi descoperite noi lucruri si este posibil ca aceste noi lucruri sa nu corespunda cu adevarul tau. Este posibil sa fi obligat sa il schimbi,sa faci loc noilor adevaruri.Acest fapt este absolut unic in intreaga lume. Socrate nu a fost asemenea lui Iisus,proclamandu-se unicul fiu al unui teslar,profet sau Messiah.Aceasta ma face sa am un extraordinar respect fata de Socrate,atat de umil incat sa ramana doar o fiinta omeneasca, fara nici o pretentie ca era mai special,ca era mai superior.Cu 25 de secole in urma era chiar si mai dificil, deoarece in fiecare tara existau Mesii,profeti,trimisi ai lui Dumnezeu,fii ai lui Dumnezeu.In acest climat, umilinta acestui om este cu adevarat surprinzatoare si il face unul dintre cei mai respectati oameni care au calcat vreodata pe fata pamantului. Socrate nu credea in nici un Dumnezeu,dar nu spune ca nu exista Dumnezeu.Este foarte stiintific.Spune: ``Atat cat am investigat,pare sa nu existe nici un Dumnezeu,dar cine stie care pot fi rezultatele unor investigatii ulterioare? Ia drept ipoteza faptul ca nu exista Dumnezeu si, daca il descoperi pe Dumnezeu intr-o buna zi,ipostazele pot sa fie schimbate``.Socrate nu spune ca viata supravietuieste mortii.El spune: ``Va trebui sa astept sa vad.Abia cand voi muri voi vedea daca viata supravietuieste mortii sau nu, pentru ca nu s-a intors nimeni din morti sa ne spuna ca viata supravietuieste``. Si nu uita nici o clipa ca asta s-a intamplat in urma cu 25 de secole.Acest om a avut asemenea curaj,incat, atunci cand i s-a dat otrava, si-a adunat toti discipolii si le-a spus:``Intotdeauna m-ati intrebat daca viata

supravietuieste sau nu.Aceasta este o buna sansa,o buna ocazie.Daca as muri de o moarte obisnuita,nu ar fi existat nici o sansa.Dar acum mi se va da otrava`` - iar otrava omoara foarte lent -,``asa ca voi povesti ultimul moment,pana cand limba mea va intepeni si nu voi mai putea spune nimic``. Si cand ii este data otrava,incepe sa spuna cu ochii inchisi:``Picioarele mele pana la genunchi sunt moarte. Nu le simt,chiar daca le ating.Viata a disparut din ele.Insa un lucru trebuie retinut,ma simt la fel de intreg cum am fost intotdeauna;asa ca moartea picioarelor nu mi-a afectat constiinta``.Pe urma spune:``Jumatate din corpul meu,jumatatea de jos,este moarta,dar sunt complet intreg;nu este moarta si jumatate din constiinta mea.Mainile incep sa imi amorteasca,ochii mi se inchid si simt ca din clipa in clipa limba mi se va opri,astfel incat,aceasta este probabil ultima afirmatie pe care o voi face viata supravietuieste dupa moarte,pentru ca vad moartea producandu-se.Parti din corpul meu sunt moarte si eu sunt pe deplin viu.Nu lipseste nimic,asa ca sunt sigur ca atunci cand limba mi se va opri,cand ochii mi se vor inchide,cand inima mi se va opri,nu va conta.Insa nu ma credeti,este doar o ipoteza pentru voi.Cand muriti,incercati``.Cat spirit stiintific! L-am iubit pe Socrate pentru umilinta lui,pentru investigatia lui stiintifica,pentru faptul ca nu a creat o religie,nu a creat o teologie,nu a creat adepti,nu a devenit un profet.Si Socrate a fost sofisticat,cat se poate de cultivat.Probabil ca ar fi existat tentatia de a se proclama zeu si prin aceasta proclamatie ar fi fost venerat, si nu o travit.Aceiasi oameni care l-au otravit l-ar fi venerat;ar fi ridicat biserici si l-ar mai venera inca. Este nevoie de un curaj imens cand ai o asemenea constiinta,o asemenea claritate sa ramai umil,sa ramai un om obisnuit stiind perfect de bine ca aceasta este calea spre moarte.Mai devreme sau mai tarziu aceaiasi oameni te vor ucide,exact aceeasi oameni pe care incerci sa ii eliberezi de toate lanturile.Si totusi,Socrate a ales sa ramana omAcesta este motivul pentru care nu vezi nici o religie de pe urma lui Socrate,nici o biserica nici o teologie,nici o scriptura.Insa acest om a facut un mare serviciu:a lamurit cu claritate faptul ca profetii si Mesiile sunt inchipuiti.Iar tu esti cladit in asa fel incat intri cu foarte mare usurinta in capcanele inchipuitilor,deoarece iti intaresc conditionarile;te ajuta sa ramai in inchisoarea ta.Si ii dau inchisorii nume frumoase,asa ca esti fericit. Cu un om ca Socrate nu esti fericit,pentru ca el spune exact care este situatia ca esti prizonier si ca trebuie sa iesi din inchisoare.Oamenii sunt lenesi,oamenii nu vor sa se schimbe.Oamenii nu vor decat consolari.Vor sa vina cineva,ca si cum ar veni de undeva de sus de la Dumnezeu insusi,sa le spuna:``Aveti perfecta dreptate,continuati sa credeti in Dumnezeu,continuati sa va rugati in fiecare seara pret de 2 minute si totul este absolut in regula cu voi``.Asta iti place,pentru ca te scuteste de tot efortul de a te schimba. Oamenii asemenea lui Socrate par sa fie foarte periculosi deoarece lovesc incontinuu foarte puternic in consolarile tale:iti iau toate conditionarile,te pun in fata realitatii tale.Munca lor este chirurgicala,doare,este dureroasa,dar aceasta este calea pe care se poate naste un om nou. Socrate a spus:``Cand eram tanar,aveam impresia ca stiam totul;cand m-am mai maturizat putin,am devenit constient ca erau multe pe care nu le stiam.Cand am imbatranit si mai mult am fost descumpanit pentru ca stiam mai multe pe vremea cand eram tanar,iar acum stiu tot mai putin zi de zi``.Si, in cele din urma,inainte de a muri,a spus:``Nu stiu nimic``. In ziua in care a spus:``Nu stiu nimic`` Era un templu in Grecia,in Delphi,iar in acel templu era un oracol care prezicea multe lucruri,aflandu-se intr-o stare de transa.In ziua in care Socrate a spus:``Nu stiu nimic``,exact in acea zi,in acelasi timp,in Delphi,oracolul a spus ca Socrate era cel mai intelept om din lume. Oamenii care venise in Atena ca sa asculte oracolul,s-au grabit sa se intoarca sa il informeze pe Socrate, pentru ca oracolul nu mai facuse nimanui asemenea onoare sa-l numeasca cel mai intelept om din lume.Iar cand i-au spus lui Socrate,el a ras si a spus:``Eram,cand eram foarte tanar,cand eram foarte arogant,cand eram foarte egoist.Acum nu stiu nimic``. Insa oamenii i-au spus:``Dar oracolul nu a gresit niciodata``.S-au intors in Delphi si i-au spus oracolului: ``De aceasta data te inseli,pentru ca Socrate insusi neaga;spune<<Nu stiu nimic>>``.Oracolul a ras si le-a spus oamenilor:``Acesta este motivul pentru care l-am declarat cel mai intelept om din lume.Doar cel mai

intelept om din lume are curajul,inocenta si umilinta de a spune<<Nu stiu nimic>>``. Socrate nu a facut nimic care sa se poate spuna ca a fost facut din aroganta sau din furie,sau invidie.Nu urmarea nici o functie publica,nu era interesat nici de politica.Nu era nici pe departe omul care sa cada prada furiei. Povestea spune ca sotia lui a fost cu adevarat un monstru,dar uneori se mai intampla ca oamenii de treaba, ca Socrate,sa se aleaga cu asemenea femei monstru.Este ciudat dar probabil ca exista un anumit echilibru. Poate ca numai Socrate putea sa o suporte pe femeia aceea;nici un barbat pe care il cunosc nu ar fi putut sa traiasca alaturi de ea nici macar o zi.Obisnuia sa il bata pe Socrate,iar el statea.Daca discipolii il intrebau, Socrate le raspundea:``Este problema ei;este furioasa.Ce-i pot face?Este problema ei sufera,iar din cauza suferintei si a furiei are iesirile acestea temperamentale.S-a intamplat pur si simplu sa ii fiu la indemana,asa ca ma loveste pe mine.Insa este problema ei;nu ma priveste nicicum``. Intr-o zi,cand le preda discipolilor lui,ea a venit foarte furioasa deoarece acesta era unul din lucrurile care o infuriau,ca el preda tot timpul adevarul,libertatea si nu-i acorda suficient de mult timp.Veneau oameni din cele mai indepartate coltisoar;cu ei,cu acesti straini isi irosea timpul straini,care nu prezentau nici un interes.Statea acolo fierband:era sotia lui si el nu-i prea acorda atentie.Aceasta este o acuza obisnuita pentru toate femeile din intreaga lume:ca sotul se duce sa joace sah cu cineva,manifestand mai mult interes,fumeaza trabuc cu o mare placere,primul lucru pe care il face dimineata este sa isi citeasca ziarul; si sotia urla,iar el nici macar nu asculta ce zice ea.Zice:``In regula,in regula``,la orice.Se baga in pat si incepe imediat sa sforaie.Dar cu strainii Asa ca sotia lui Socrate a venit cu niste apa clocotita se pregatea pentru ceai,dar Socrate nu s-a deranjat de la discutia pe care o purta,discutia se tot prelungea,iar ora ceaiului trecuse de mult;sosise deja ora cinei ea a venit foarte nervoasa si i-a turnat in cap lui Socrate toata apa din ceainic.Jumatate din chipul lui s-a umplut de cicatrice si asa a ramas pentru totdeauna.Insa el a continuat. Toti cei care se aflau acolo au fost socati.Uitasera cu totul de chestiunea pe care o discutau,dar Socrate continua.L-au intrebat:``Iti mai aduci aminte,totusi,despre ce vorbeam?`` El le-a raspuns:``Da pentru ca aceasta este problema ei,nu este problema mea``.Acest om nu avea nici un pic de furie in el,nici un pic de aroganta,nici un pic de dorinta sa dovedeasca faptul ca era un superom;nu exista nici o singura mentiune ca a fost altceva decat un om obisnuit. EPILOG Omul poate trai in 2 moduri:unul este in timp,celalalt este dincolo de timp.Istorie este numele vietii pe care o traim in timp;lasa urme in temporal.Dar exista de asemenea o viata pe care o traim dincolo de timp nu lasa nici un fel de urme nicaieri.Nu este doar un accident ca existenta lui Iisus este pusa sub semnul indoielii;la fel se intampla si cu existenta lui Krishna,Lao Tzu si Zarathustra.De ce este existenta lor incerta?Ei nu au lasat cu adevarat nici un semn in timp.Au trait o viata launtrica,au trait in ei insisi.Vietile lor nu au avut un impact vizibil,palpabil dar au transformat constiinta umana.Au trait in constiinta si au impresionat constiinta umana.Dar istoria nu aminteste de ei.Istoria aminteste de Hitler,Genghis Han, Tamburlaine,istoria aminteste de oameni care traiesc in timp si lasa urme pe nisipurile vietii.Dar oameni ca Buddha,Hristos aproape ca ies din existenta ca si cum nu ar fi existat deloc.Aceasta vreau sa spun prin a trece dincolo de istorie.Nu trai in evenimente,traieste in constiinta. Nu am sa mai fac nici o incheiere asa cum a facut la rezumatul respectiv.Nu mai am ce sa mai spun.Orice as spune,ar fi prea putin spus.Deocamdata,in limbile universului nu exista atat de multe si atat de frumoase cuvinte pentru a descrie sau a prezenta semnificatia acestor rezumate - pentru mine - cel putin. SPER SA VA BUCURATI DE ELE DRAGI PRIETENI SI SOARELE CONSTIINTEI SA-SI TRIMITA RAZELE SI PRIN FEREASTRA VOASTRA.