Invidia

Într-o zi, vecinul nostru de bloc ºi-a luat un aparat

de aer condiþionat. Era un zãduf îngrozitor, dar noi
n-aveam aparat de aer condiþionat ºi nici bani ca sã
ne cumpãrãm unul. Sufeream de cãldurã ºi de
invidie. Aveam însã o bibliotecã. Ne-am uitat în ea
ºi am scos cugetãrile lui Seneca. Am citit de acolo
o paginã, douã despre bine ºi sensul vieþii ºi, deºi
cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.
Ceva mai târziu, vecinul ºi-a deschis un butic ºi
a început sã umble îmbrãcat la patru ace. Noi –– tot
cu blugi. Nu-i nimic –– ne-am zis liniºtiþi, citind un
capitol din Etica lui Spinoza. Apoi vecinul a apãrut
deodatã într-un Mégane argintiu. Noi n-aveam nici
bicicletã, dar l-am dispreþuit citind din Phaidon al
lui Platon. Mai târziu, vecinul a schimbat Meganul
pe Merþan. Nu ne-a pãsat, cãci ºi noi îl schimbase-
rãm deja pe Platon cu Plotin. ªi-a luat ºi un 4x4, cel
mai mare de pe stradã. Noi l-am luat pe Marcus
Aurelius, care ne-a fãcut sã zâmbim împãcaþi cãtre
noi înºine.
A mai trecut o vreme ºi vecinul ºi-a luat nevastã
nouã: blondã, frumoasã, tânãrã. Noi –– tot cu cea
30 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

veche, dar am pus mâna pe Evanghelia dupã Ioan.

Vecinul ºi-a îmbrãcat soaþa cu o garderobã întreagã
ºi cu blãnuri, baºca bijuteriile. Noi ne-am îmbrãcat
spiritul citind din Ecclesiast.
În fine, vecinul s-a mutat într-o vilã la ºosea cu
gard mare, bodigarzi ºi piscinã. Am rezistat ºi de data
aceasta eroic, mutându-ne ºi noi la Richard al III-lea.
A urmat o a doua vil㠖– la munte. Dupã ce am vã-
zut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a treia –– la mare:
am recurs la Învierea lui Tolstoi, al cãrei efect tonic
l-am consolidat cu Ghilgameº, Ghandi ºi Declaraþia
de iubire a lui Gabriel Liiceanu. Ne-am simþit cu mult
mai bine.
L-au dat la televizor la o emisiune foarte popu-
larã. Ne-am stãpânit emoþia negativã cu o porþie de
Caragiale. L-au dat a doua oarã cu mare succes: am
fi suferit dacã nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaras-
wamy, Cartea lui Iov ºi Cazul Wagner al lui Nietzsche.
Aºa a trecut ceva mai mult timp…… Vecinul îºi lua
case, maºini, iahturi, gagici. Noi rãspundeam cu
Balzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era
strânsã, dar echilibratã. În sfârºit, într-o zi l-au arãtat
cu cãtuºe la mâini, umflat de Parchet. Am rãsfoit
atunci, fericiþi, Apocalipsa. Dar peste vreo douã sãp-
tãmâni vecinul nostru era eliberat ºi chiar ºi-a anun-
þat candidatura pe listele unui partid majoritar.
Scârbiþi, ne-am uitat în bibliotecã. N-am mai vã-
zut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oarã. Nu ne-a
venit sã credem. Pentru a treia oarã ne-am uitat cu
atenþie. Acelaºi rezultat: citiserãm toate cãrþile.
ªi atunci ne-a cuprins invidia……
 Interviul

—— Numele ºi prenumele, vã rog!

—— Schlehmil, Peter, domniºoarã.
—— Numele tatãlui?
—— Adalbert, Chamisso, von.
—— Cum se scrie? Aha! Sunteþi de naþionalitate
germanã?
—— Da, vã deranjeazã?
—— Noi nu facem distincþii de etnie, rasã, gen ºi
orientare sexualã. Mai departe: anul naºterii, loca-
litatea…… Hmm, sunteþi cam în vârstã pentru com-
pania noastrã! Filozofia noastrã e sã promovãm
oamenii tineri ºi dinamici. Sunteþi mãcar dinamic?
—— Bâââ, ºtiþi, eu……
—— Experienþã aveþi?
—— Eu nu…… mââââ……
—— Deci nu sunteþi tânãr, nu sunteþi dinamic. ªtiþi
mãcar sã cooperaþi în cadrul grupului? Sunteþi
sociabil? Aveþi un bun skill de comunicare? Aveþi
aptitudini manageriale? Vã pricepeþi sã lucraþi pe
calculator?
110 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

—— Skill? Aptitudini…… ãããã…… ªtiþi, de fapt, eu

n-am……
—— Da?
—— Eu n-am, ãããããã, cum sã vã spun…… n-am……
—— Vreþi sã spuneþi cã n-aveþi…….
—— Da, n-am, ãããã, n-am deloc, ããã, adicã, înþele-
geþi, e cam penibil…… dar n-am…… ããã……
—— Vai, domnule, ce spuneþi!…… Nici o problemã,
v-am spus cã noi nu facem discriminãri de nici o
naturã, inclusiv sexualã…… ªi totuºi, iertaþi insisten-
þa, chiar n-aveþi, mã înþelegeþi, aia…… adicã deloc?
—— N-am deloc! Vreþi sã vã arãt? Veniþi aici, unde-i
luminã……
—— Vai, nu, domnule, e jenant, vã cred! E o pro-
blemã, presupun, medicalã…… Dar oricum, la vârsta
dumneavoastrã destul de înaintatã, poate nu mai
e foarte grav…… Deºi…… Dar, iertaþi curiozitatea, aþi
avut…… mai demult, la tinereþe?
—— Da. Am avut-o, dar am pierdut-o! Sau mai
bine zis am dat-o, am vândut-o!
—— Aþi vândut-o? Vai, ce nechibzuinþã! Cum sã
vindeþi tocmai asta? Am auzit, ce-i drept, de unii
care ºi-au vândut câte un rinichi, vreun alt organ,
dar chiar aºa, sã vã vindeþi aia…… ªi mãcar aþi luat
mult pe ea? Euroi, desigur? Aþi negociat? Cum aþi
fãcut?
—— Ucigã-l toaca i-a luat mãsurile ºi mi-a plãtit
ca atare!
—— Vai, domnule, mãsurile…… mã jenez…… dar v-aº
întreba dacã vã amintiþi cât era de……
 I N T E RV I U L 111

—— Lãsaþi, domniºoarã, nici nu vreau sã-mi mai

amintesc, când mã gândesc ce mare ºi corpolentã
era! O frumuseþe! ªi nenorocitul ãla a luat-o, a bã-
gat-o într-un sac ºi a plecat cu ea.
—— Într-un sac? Pe toatã? Oribil! ªi nu v-aþi plâns
la Oficiul pentru protecþia consumatorului? Totuºi,
mai avem ºi legi în þara asta! S-a profitat de dumnea-
voastrã în mod josnic. De ce nu vã adresaþi presei?
Înþeleg…… cu publicitatea e cam delicat…… Vai, dom-
nule, cât vã compãtimesc! Oricum, nu merita s-o
daþi pe nimic!
—— Chiar cã nu merita. Dar aºa-i omul, la tinereþe,
nerod!
—— ªi ce-aþi fãcut apoi?
—— Am suferit mult, dupã aceea. Am vrut sã mã
ºi însor ºi nu s-a putut. Fata a fugit de mine!
—— Oho, îmi închipui! Ce femeie v-ar fi luat fãrã……
—— E de înþeles. Aºa cã am pierdut tot. Nici nu
vreau sã-mi mai amintesc prin câte nefericiri am
trecut.
—— Vã înþeleg ºi vã plâng. Vom încerca sã vã aju-
tãm…… V-am spus cã noi nu facem discriminãri –– fie
cã aveþi, cã n-aveþi…… Om bun sã fiþi!
—— Deci, mã angajaþi aºa, chiar fãrã umbrã……
—— Cum?
—— Fãrã umbrã. Am tot încercat sã vã spun, dar
mi-era ruºine. Nu am umbrã. Nici un crâmpei. Am
vândut-o pe toatã diavolului!
—— Umbrã n-aveþi? Vai, Dumnezeule, ºi eu care
credeam cã vorbeaþi despre…… ªi începusem sã vã
compãtimesc, femeie proastã ce sunt! Aºa nu mai
112 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

are nici un haz! Auzi, soro, n-are umbrã ºi se tot

codeºte atâta sã spunã, de parcã-i ruºine! Da’’ ce ches-
tie mai e ºi umbra aia? Cicã a vândut-o diavolului!
Cicã i-a ºi dat ceva pe mortãciunea aia, drac tâmpit!
Eu nu i-aº fi dat nimic! Þine umbra de mâncare, þine
de cald? Hai, tataie, cã am pierdut atâta vreme cu
umbra matale! ªi nu te mai considera aºa de deo-
sebit, cã la „„Dan Diaconescu în direct““ am vãzut
chestii mult mai tari! A dispãrut ea, Elodia, ºi n-a
mai apãrut, necum umbra unui neica-nimeni!
 Judecata

Un om muri ºi sufletul lui ajunse la cer, înfãþi-

ºându-se lui Dumnezeu pentru interviul final.
—— Ce-ai fãcut bine ºi ce-ai fãcut rãu? îl întrebã
Dumnezeu încruntat.
—— Pãi, Doamne, cutare ºi cutare bine, cutare ºi cu-
tare rãu, spuse omul intimidat!
—— Dar de crezut, ai crezut în mine ºi în viaþa veº-
nicã?
—— Crezut, Doamne! prinse omul ceva inimã, ºi
iatã totul e pe-aici aºa cum am crezut: ºi viaþa de dupã
moarte, ºi pedeapsa datã pãcãtoºilor, ºi rãsplata datã
drepþilor, totul, totul! ªi am nãdãjduit cã pentru cele
bune voi fi rãsplãtit ºi m-am temut cã pentru cele
rele voi fi pedepsit!
—— M-am lãmurit, zise Dumnezeu. Punctajul pe
care îl obþii pentru bine se împarte la doi, iar din el
se scade punctajul pentru rãu. Ia zi, Petre, cât iese
la urmã?
—— Atâta, Doamne, fãcu Sf. Petre dupã ce calculã.
—— Bine. Dã-i zece mii de ani în Purgatoriu!
Muri ºi un alt om. Ajuns la interviul final, fu
ºi el întrebat în acelaºi fel (monotonia e mare
158 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

Acolo). ªi rãspunsurile lui venirã asemãnãtoare

(în fond facem cu toþii cam aceleaºi porcãrii). Doar
cã, la întrebarea cu religia, omul, vãdit speriat, rãs-
punse diferit:
—— Nu, Doamne, n-am crezut! Dimpotrivã, am
susþinut cã nu exiºti ºi cã nimic din ce vãd acum aici
nu-i altceva decât o scornealã a popilor!
—— În focul veºnic cu el! izbucni Petre.
—— Stai, Petre, în ce fel judeci? Omul ãsta a fãcut
cam tot atâta bine ºi rãu cât celãlalt. Dar le-a fãcut
fãrã sã creadã în rãsplata de dupã moarte ºi fãrã
teamã de pedepsele veºnice. Nu-i binele acesta, fãcut
de dragul lui însuºi, mult mai de preþ decât al celui-
lalt? Ia înmulþeºte de douã ori punctajul pentru bine,
scade rãul ºi vezi cât îþi dã!
—— Numai o mie de ani în Purgatoriu, spuse
Sf. Petre confuz. Dar, Doamne, mai încercã el sã
obiecteze, totuºi……
—— Tu vorbeºti, Petre, de pedepsirea celor care nu
cred? Dacã chiar voi aþi crezut atât de puþin în mine
încât m-aþi pãrãsit la greu, v-aþi îndoit de mine, iar
tu m-ai renegat de trei ori (ºi nu te-ai fi oprit dacã
nu trezeam eu însumi, exasperat, cocoºul ãla ca sã
cânte de trei ori) –– voi, care m-aþi avut în persoanã
în mijlocul vostru, hrãnind flãmânzii, vindecând
bolnavii ºi înviind morþii ––, de ce ar fi crezut în mine
oameni care nu m-au vãzut niciodatã, nu m-au cunos-
cut la chip, n-au aflat despre mine decât lucruri
absurde, ridicole ºi care se bat cap în cap, ba m-au
vãzut ºi prãpãdind drepþii ºi nevinovaþii de atâtea
 J U D E C ATA 159

ori, milostivindu-mã mereu de ticãloºi ºi de tirani,

ºi totuºi, dupã toate semnele astea, cicã de mare
dreptate, bunãtate ºi înþelepciune din parte-mi,
n-au fãcut mai mult rãu pe pãmânt decât majo-
ritatea celorlalþi?
 Cuprins

Felurile poveºtilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

POVEªTI IMPERTINENTE ªI APOCRIFE

Singurãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Facerea, cu bile albe ºi negre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Greierele ºi furnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Cearta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Epilog la Cartea lui Iov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Conformism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Invidia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Firele de praf (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Firele de praf (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Adevãrul despre Narcis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Intrigantul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Pacea universalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Fericirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Acvariul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Minunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Pantofii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Neascultare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Reciclarea ªeherezadei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
208 P O V E ª T I I M P E RT I N E N T E ª I A P O C R I F E

În þara figurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Redacþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Vârsta de aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Melita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Istorie paralelã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Schimbul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Revoluþie în Cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Crocodilii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Doi fraþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Trei întrebãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Adevãrul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Interviul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Tãcerea lui Iona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Educaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Peºtele ºi Ramura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Afarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Schimbare de plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Un regim democratic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Iertarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
O nouã aventurã a lui Don Quichote . . . . . . . . . . . . . 147
Fiul mereu rãtãcitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Facerea ºi Contra-facerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
Judecata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Rostul vieþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Lupul ºi Câinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Motanul încãlþat (versiune revizuitã) . . . . . . . . . . . . . . . . 169
O alegere înþeleaptã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Istorie biblicã contrafactualã (vezi Facerea, 25––27) . . . . . 179
Oedip ºi Sfinxul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Propuneri de reforme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
 CUPRINS 209

Cele trei fântâni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

Rãþuºca cea urâtã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
Cuvânt de pietricicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Magazia cu iubiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195

SUPLIMENT
Rostul vieþii (variantã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199
Darurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
 La preþul de vânzare se adaugã 2%,
reprezentând valoarea
timbrului literar ce se vireazã
Uniunii Scriitorilor din România,
cont nr. RO44 RNCB 5101 0000 0171 0001,
B.C.R. Unirea, Bucureºti.