GOGOASA

Era odat o bunicu. Ea cocea plcinte gustoase, colcei, prjituri. ntr-o zi s-a apucat s fac o gogoa. A luat fin, unt, smntn, ou, a frmntat aluatul i i-a ieit o Gogoa tare frumoas. A pus-o n cuptor s-o rumeneasc, s i-o serveasc moneagului. Gogoaa prea s e delicioas! Cnd era gata, a pus-o ntr-o farfurie, pe mas. S-a dus bunicua s-l cheme pe monegu la mncare. n timpul acesta, Gogoaa s-a uitat n jur i a vzut pe geam o frumusee rar: un cer albastru-albastru pe care se jucau nite nourai, un cmp cu oricele n care zburau uturai multicolori, iar n deprtare o mare verde. Ce s e oare? s-a ntrebat Gogoaa. Ce noroc c fereastra era deschis! A srit iute up! i s-a rostogolit printre orile din curte. Mergea ea, vesel c a fugit de la bunicua, care avea s-o mnnce. Se bucura de frumuseea din jur, de lumina zilei de var, de zumzetul albinuelor. Tot rostogolindu-se aa, uite c i-a ieit n cale un Iepura. Bun ziua, i-a zis Iepuraul. Bun ziua, i-a rspuns politicos Gogoaa. S-a gndit ns c ar putea periculos i i-a continuat calea.

H
2

 Vino mai aproape, tare pari gustoas, i-a spus Iepuraul, lingndu-se pe botior. Punei poa-n cui! Am fugit de la bunicua nu pentru ca s m mnnci tu! i Gogoaa s-a rostogolit iute, disprnd ct ai clipi din ochi. Mo Martin se ducea s caute ceva de-ale gurii, miere dulce sau pomuoare, i a zrit-o pe Gogoa. Tare mi-e foame! Mor-mor! Ce mncare gustoas! s-a gndit. Gogoico, ncotro ii calea? Vino ncoace, a strigat-o el. M plimb, a rspuns Gogoaa. Nu vin, cci tiu c vrei s m papi. Am tiut s fug de la bunicua i de la Iepura, voi fugi i de la tine! i s-a fcut nevzut. Nenea Lup i-a ieit n cale urlnd: Stai c te prind eu! U-uuu! Snt mnd! Ba nu m prinzi, i-a strigat de departe Gogoaa. Nu m tem de tine! Am fugit de la bunicua, de la Iepura, de la Urs, voi fugi i de la tine! Rmi cu bine, Lup ru! Vulpioara a auzit conversaia dintre Lup i Gogoa. A ieit din ascunzi i i-a spus Gogoaei cu voce mieroas: Gogoico, tare eti frumuic. Hai s m prietene! Hai, s-a nvoit Gogoaa, fr a bnui ceva ru, i s-a apropiat de frumosul animal rocat. Vai, ce frumoas eti! Urc-te pe botiorul meu, s-i admir ochiorii! Naiva Gogoa! S-a suit pe botul Vulpii, iar aceasta hap! a nghiit-o, spunnd: Uite aa pesc cei prostui!.

H
4