CURS CLIMATIZARE

A. TERMENI TEHNICI FOLOSITI IN CLIMATIZARE

AER

1 HALOGENARE procedeu chimic de inlocuire a atomilor de hidrogen dintr-o hidrocarbura cu atomi de Cl(clor), (!luor),"r(brom),care #unt atomi de halogen$%copul e#te ca tran#!ormarea din !a&a lichida in cea de ga& a !luidului #a #e reali&e&e la '(ct$ #i )(ct$ 2 L*+, A-EO'RO)+C e#te un ame#tec de !luide care i#i mentine temperatura #i pre#iunea con#tante atunci cand are loc tran#!ormarea de !a&a lichid.ga&$Comportamentul ace#tui ame#tec e#te analog cu acela al unui !luid pur$ 3 CO) e#te coe!icientul de per!ormanta al unei in#talatii !rigori!ice$ CO)(/#ch$./con#$ *nde0 /#ch (caldura #chimbata de aparat cu mediul /con#(energia electrica con#umata +n Europa, CO) #e !olo#e#te pentru calculul per!ormantelor aparatelor de aer conditionat,atat la !unctionarea pe 1 R+G2 cat #i la !unctionarea pe 1)O3)A ,E CAL,*RA2 +n %*A ,pentru calculul e!icientei in regim de )O3)A ,E CAL,*RA #e !olo#e#te EER0 4 EER ( ENERG4 E +C+ENC4 RA'+O ( E!icienta Energetica EER ( /inel . /con# *nde 0 /inel( caldura #chimbata in #i#tem 1)O3)A ,E CAL,*RA2 /con#(energia electrica con#umata 5 E5)AN%+*NE ,+REC'A metoda de climati&are in care !luidul din #i#temul !rigori!ic #chimba direct caldura cu ambientul de climati&at

L*+, R+GOR+ +C %chimb de caldura

AER (Ambient de climati&at )

E9emplu 0 Climati&orul tip SPLIT

6 E5)AN%+*NE +N,+REC'A metoda de climati&are in care #chimbul de caldura #e e!ectuea&a prin intermediul unui !luid intermediar L*+, R+GOR+ +C 7 A)A 8 AER (Ambient de climati&at ) E9emplu 0 %i#temul chiller : ;entilo %chimb con;ectoare de caldura 1

7 GL+,E inter;al de temperatura in care #e !ace tran#!ormarea de !a&a a unui !luid la o pre#iune data(con#tanta) < H+,ROCAR"*R+ HALOGENA'E compu#i deri;ati din hidrocarburi la care atomii de hidrogen #-au inlocuit cu atomi de Cl, #au "r$ => NEAR3 inter;al de temperatura !oarte mic de trecere de la o !a&a la alta a unui !luid, a unui ame#tec a&eotrop (mai mic de =?C) == )OE ulei mineral pentru lubri!ierea #i#temelor !rigori!ice =@ )AG (polAalBAlene gliAcol) ulei de #inte&a #olubil in ammoniac =C GD) (Global Darming )otential) potentialul de incal&ire globala e#te proprietatea unei #ub#tante date #i repre&inta raportul dintre incal&irea produ#a de o anumita cantitate de #ub#tanta #i incal&irea produ#a de aceea#i cantitate de CO @ intr-un inter;al de =>> de ani$GD) arata ma#ura producerii e!ectului de #era$ =E O,) (O&one ,epletion )otential) potentialul de di#trugere a #tratului de o&on e#te raportul dintre impactul a#upra #tratului de o&on al unei anumite cantitati dintr-o #ub#tanta data #i impactul dat de aceea#i cantitate de C C-== (R==) ,care are prin con;entie O,) ( =$ O,)-ul pentru C C (cloro-!luoro-carburi) #i pentru HC C (hidrocloro-!luoro-carburi) ;aria&a ca ;aloare intre >,>= #i =,@ $ unctie de O,),ace#te #ub#tante #e cla#i!ica in @ categorii0 =E$=$Cla#a = #ub#tante cu O,) mai mare decat >$@ =E$@$Cla#a @ #ub#tante cu O,) mai mic decat >$@ =F O,% (O&one ,epletion %ub#tance) #ub#tante care di#trug #tratul de o&on ,de tipul C C #i HC C$ =6 O-ON ga& in a carui molecula #unt C atomi de o9igen$ <>G din cantitatea totala de o&on #e ga#e#te in #trato#!era, care repre&inta patura de o&on$ Acea#ta ab#oarbe radiatiile ultra;iolete (*H), care au actiune daunatoare a#upra organi#melor ;ii$ =7 L L (LoI lammabilitA Le;el) ni;el in!erior de in!lamabilitate$ Repre&inta concentratia minima de re!rigerent care e#te in #ituatia de a propaga !lacara atunci cand #e a!la intr-un ame#tec omogen cu aerul, in conditii date de temperatura #i pre#iune$ =8 RE'RO +' inlocuirea re!rigerentului intr-un circuit cu compre#or ;olumetric$ =< %EER (%ea#onal EnergA E!iciencA Ratio) ;aloarea medie a EER dintr-un #e&on de !unctionare$ @> 'E3)ERA'*RA ,E +ER"ERE temperatura la care, la o pre#iune data, #e initia&a proce#ul de ;apori&are al unui ame#tec &eotropic$ @= )*NC' ,E RO*A temperatura la care ,la o pre#iune data, #e initia&a proce#ul de conden#are al unui ame#tec &eotropic$ @@ A3E%'EC -EO'RO)+C ame#tec de !luide care nu i#i mentine temperatura con#tanta , la pre#iune con#tanta, in timpul trecerii de la !a&a lichida la !a&a ga&oa#a$

@C AL'ERNA'+HA GE3ELLA ( AL'ERNA'+HA ,*"LA !luid care poate inlocui un alt !luid re!rigerent, pa#trand acela#i compre#or ;olumetric$ Noul re!rigerent !urni&ea&a aceea#i putere !rigori!ica, pa#trandu-#e acela#i raport de compre#ie$ @E '+'L*L *N*+ L*+, procentul total de ;apori din intreaga cantitate de !luid ' ( >-=>>J E9$ '(> - toata cantitatea de !luid e#te lichida '(=>> - toata cantitatea de !luid e#te #ub !orma de ;apori #aturati @F CLORO L*OROCAR"*R+ #ub#tante a caror molecula contine atomi de clor,!luor #i carbon$ %e obtin pornind de la o hidrocarbura ai carei atomi de hidrogen #e inlocuie#c cu cei de clor #i !luor$ %+3"OL+-ARE0 CFC @6 H+,ROCLORO L*OROCAR"*R+ - analog C C dar, in plu#, molecula lor contine #i atomi de hidrogen$ %+3"OL+-ARE0 HCFC @7 H+,RO L*OROCAR"*R+ analog HC C,dar molecula nu mai contine atomi de clor$ +n ace#t ca& O,)(> (nu a!ectea&a #tratul de o&on)$ +n #chimb,ace#te #ub#tante dau in general un e!!ect de #era ridicat$ %+3"OL+-ARE0 HFC B. PROPRIETATILE FLUIDELOR REFRIGERANTE "$=$ SIGURANTA REFRIGERANTILOR ,in punct de ;edere al #igurantei,#e iau in calcul @ parametrii0 "=$=$'O5+C+'A'EA pentru care ;om a;ea urmatoarele tipuri0 K cla#a A re!rigeranti care nu #unt to9ici in cantitate mai mica decat EE> ppm$%unt con#iderati nepericulo#i$ K cla#a " re!rigeranti care #unt to9ici in cantitate mai mica decat EE>ppm$%unt con#iderati periculo#i$ "$=$@$ +N LA3A"+L+'A'EA , pentru care ;om a;ea urmatoarea cla#i!icare0 L cla#a = re!rigeranti care nu propaga !lacara in aer la '(@= C #i )(=atm$%unt cla#a cea mai buna$ L cla#a @ re!rigeranti care au o limita in!erioara de in!lamabilitate mai mare de >$=> Bg.mC la @=? C #i ) ( =atm$ Cla#a intermediara, in!lamabilitate #ca&uta$ L cla#a C re!rigeranti cu in!lamabilitate inalta,care au limita de in!lamabilitate in!erioara(LL+) mai mica #au egala cu >$=> Bg.mC la '(@= C #i )(=atm$ Repre&inta o cla#a in!erioara$ Cand #e alege un re!rigerant trebuie luati in calcul ambii parametrii pentru a obtine un optim intre cei doi$ 'rebuie tinut cont ca un !luid !rigori!ic #e comporta di!erit cand #e a!la in !a&a lichida !ata de #tarea ga&oa#a$ %+3"OL+-ARE0 R - A(B) 1(2)(3) '+)*L Cla#a de to9icitate '+)*L Cla#a de in!lamabilitate

"$@$ DEFINITIE FLUID REFRIGERANT !luid care ab#oarbe caldura de la mediu,#e e;apora la temperaturi #i pre#iuni #ca&ute #i care , cedand caldura la mediu, conden#ea&a la temperaturi #i pre#iuni mari$ )roce#ul de tran#!er de caldura de la #ur#a rece la #ur#a calda e#te !unctie de tipul !luidului !rigori!ic$ ,in punct de ;edere al #chimbului de caldura, in principal 3

ne intere#ea&a )RO)R+E'A'+LE 'ER3O,+NA3+CE %+ )RO)R+E'A'+LE ,E C+RC*LA'+E +N %+%'E3*L R+GOR+ +C$ "@$=$)RO)R+E'A'+ 'ER3O,+NA3+CE a) Pr !"#$ % - e#te importanta pentru ca determina dimen#iunile #i robu#tetea echipamentului$ ,aca pre#iunea de lucru e#te mare aparatele #unt mari$ -in orice punct al circuitului !rigori!ic, pre#iunea de lucru trebuie #a !ie mai mare decat pre#iunea atmo#!erica, pentru a e;ita patrunderea aerului #au a umiditatii care ar produce de!ectiuni (in principal la ni;elul compre#orului,!iltrului #i tubului capilar) -!luidul !rigori!ic ideal e#te acela care are o pre#iune de ;apori&are, la temperatura minima de ciclu, mai mare decat cea a atmo#!erica #i o pre#iune de conden#are cat mai mica po#ibila In concluzie 0 raportul intre )re#iunea de conden#are #i )re#iunea de ;apori&are #a !ie cat mai mic po#ibil $ b) T &' r%(#r% -pentru a a;ea un randament al aparatului cat mai bun, conden#area ;aporilor de agent !rigori!ic trebuie #a #e reali&e&e la o temperatura cat mai inalta$ -temperatura de #upraincal&ire a ;aporilor in !a&a de compre#ie trebuie #a aiba o ;aloare mica $ c) )*+#&#+ !' ,"-", -cu cat e#te mai mare ;olumul #peci!ic al ;aporilor #aturati la o temperatura data, cu atat e#te nece#ara o cantitate mai mare de !luid care trebuie #a treaca prin compre##or In concluzie0 un ;olum #peci!ic mic al ;aporilor #aturati, permite !olo#irea unor componente ale echipamentului de dimen#iuni mici (in primul rand compre#orul)$ d) C%+.#r% +%( $(% . /%'*r"0%r -e#te cantitatea de caldura nece#ara pentru a #e e!ectua ;apori&area unui Bg de lichid, la ) ( con#t$ -de ace#t parametru depinde E EC'*L RE R+GERAN' , care repre&inta cantitatea de caldura .Bg !luid !rigori!ic, pe care re!rigerantul o poate ab#orbi la ni;elul e;aporatorului, #au ceda la ni;elul conden#atorului$ E!ectul re!rigerant e#te dat, de a#emenea, de debitul ma#ic de !luid care trebuie #a circule in aparat, pentru a obtine o putere !rigori!ica data$ In concluzie0 . 1"(#+ /*+#&", 2 34 0 MmC.hLBIN #au . 1"(#+ &%!", 2 340 MBg.#LBIN ne dau in!ormatii clare a#upra dimen#ionarii aparatelor "$@$@$ )RO)R+E'A'+LE ,E C+RC*LA'+E +N %+%'E3*L R+GOR+ +C %. )%!,*0"(%( % -determina pierderile de #arcina (caderile de pre#iune) in circuitul !rigori!ic$ Are in!luenta directa a#upra dimen#ionarii conductelor din circuitul !rigori!ic$ )roprietatile pre&entate anterior #unt ;ariabile !unctie de temperatura$ A#t!el, un !luid care are proprietati bune intr-un camp de temperatura dat, #e poate comporta mai putin e!icient intr-un camp de temperatura di!erit$ E9$0 Agentul !rigori!ic !olo#it in climati&area aerului 4

nu e#te e!icient in #ectorul de re!rigerare deoarece aici #e lucrea&a cu temperauri de ;apori&are mult mai mici$ I$ ,*$! ,"$(%5 ,%$. ! %+ 6 #$ REFRIGERANT5 (r 1#" !% ! ("$% ,*$( . &%" &#+( ,%r%,( r"!("," %+ %, !(#"%5 %!(- + 7 a$ 3+%CELA"+L+'A'EA E#te proprietatea re!rigeratului de a #e combina cu uleiul !olo#it pentru lubri!ierea compre#orului -AHAN'AOE0 -lubri!ierea partilor componente ale #i#temului -!acilitea&a introducerea uleiului din circuit la compre##or -,E-AHAN'AOE -diluarea e9ce#i;a a uleiului in compre##or(po#ibila) -reducerea tran#!erului de caldura la ni;elul e;aporatorului #i conden#atorului, datorita !aptului ca agentul !rigori!ic nu mai e#te #ingur in contact cu ace#ta b$ 'EN,+N'A ,E %CA)ARE ,+N C+RC*+' E#te determinate de di;er#i parametrii printre care pre#iunea, ;a#co&itatea #i den#itatea$ Cu cat e#te mai mare greutatea moleculara a re!rigerantului, cu atat tendinta de #capare din circuit e#te mai mica$ c$ 3+RO%*L Ace#ta poate !i util in a determina e;entualele #capari din circuit ale re!rigerantului #i da po#ibilitatea inter;entiei imediate pentru a inlatura neetan#eitatile$ d$ %'A"+L+'A'E CH+3+CA E#te de doritda !ie buna pentru di!erite temperaturi #i pre#iuni e$ *%*R+N'A +N 'RAN%)OR' %+ 3ANEHRARE !$ %A N* )ROHOACE CORO-+*N+ ALE CO3)ONEN'ELOR A)ARA'*L*+ %+ %A N* 3O,+ +CE )RO)R+E'A'+LE *LE+*L*+ CARE L*"RE +A-A CO3)RE%OR*L g$ 'O5+C+'A'E %+ +N LA3A"+L+'A'E %CA-*'E h$ O,) %CA-*' i$ GD) %CA-*' SIGLA REFRIGERANT R-888- (r 1#" !% %'%r% *1+"6%(*r"# ' %'%r%(#+#" C. CLASIFICAREA FLUIDELOR REFRIGERANTE C$=$ L*+,E %+N'E'+CE - #unt !luide de tipul H C(!ara clorP) C$=$=. R-134% -nu poate !i !olo#it in loc de R-@@, in climati&oarele a!late deQa in !unctiune -nu are GL+,E -nu #e !ractionea&a -randamentul e#te in!erior !ata de cel al R-@@ (HC C) 5 (",9 (%

-e#te un !luid pur -are GD) mai mic decat =6>> -nu e#te compatibil cu uleiul mineral pentru R @@ (HC C), trebuie !olo#it ulei tip )OE C=$@$ R-4:;, -e#te un ame#tec &eotropic de trei !luide tip H C ( R-C@ @CG, R-=@F @FG, R-=CEa F@G) -poate !i !olo#it in locul R-@@, in climati&oarele a!late deQa in !unctiune -GL+,E e#te !oarte mare0 la )(=bar,';apori&are ( R EE C$ 'ran#!ormarea totala de !a&a din lichid in ;apori #e reali&ea&a in inter;alul de temperatura de 7@? C$,e aici re&ulta un randament mai #ca&ut decat cel al R-@@ , de <FG , re!erindu-ne la acela#i aparat de climati&are$ -GD) ( =6>> -pre&inta o !ractionare mare, adica procentul din !iecare componenta e#te di!erit in !a&a lichida #i ga&oa#a$ ,e aici re&ulta !aptul ca, in ca&ul unei #capari de re!rigerent,nu #tim in ce cantitati au rama# cele C componente in circuit$ -in ca&ul in care a;em #capari, incarcarea circuitului #e !ace numai cu !a&a lichida -CO) la R-E>7c e#te <FG din CO) laR-@@$ %e poate mari CO) modi!icand ;apori&atorul #i conden#atorul$ -in momentul de !ata e#te cel mai !olo#it la inlocuirea lui R-@@ -nu e#te compatibil cu uleiul mineral ptr$ R-@@(HC C)$ %e !olo#e#te ulei tip )OE$ C$=$C$ R-41:% -nu poate !i !olo#it in locul R-@@ la climati&oarele a!late in !unctiune -e#te un ame#tec a&eotropic(GL+,E ( >$=) de doua !luide H C ( R-C@ F>G, R-=@F F>G) -GD) (=<>> -compre#oarele #unt total di!erite0 #unt mai mici la aceea#i putere datorita capacitatii ;olumetrice mai ridicate data de !olo#irea lui R-@@ -#chimbatoarele de caldura #unt total di!erite !ata de cele ptr$R-@@ -pe termen lung, ;a inlocui R-@@ -nu e#te compatibil cu uleiul mineral ptr$ R-@@ (HC C)$'rebuie !olo#it ulei )OE$ -in momentul de !ata e#te !oarte !olo#it in Oaponia #i %*A$ AHAN'AOELE RE R+GERAN'+LOR H C =$ Lip#a to9icitatii #i a in!lamabilitatii - toate #unt cla#a A= @$ Re&ol;a problema di#trugerii #tratului de o&on C$ GD) e#te mai mic decat la celelalte hidrocarburi halogenate de tipul C C #au HC C GD)(H C)(=>>> S C>>> ,E-AHAN'AOELE RE R+GERAN'+LOR H C =$ +ncompatibilitate cu uleiul !olo#it in lubre!ierea compre#oarelor in #i#temele care !unctionea&a cu re!rigerant R-@@$ @$ 'rebuie !olo#it ptr$lubre!iere ulei tip )OE, mai #cump$ C$ Ni;elul de &gomot al climati&oarelor care !olo#e#c ulei tip )OE #pecial ptr$H C ( R-=CEa, R-E>7c, R-E=>a) e#te mai mare$ E$ )retul re!rigerantilor H C e#te mai mare decat al R-@@ C$@$ L*+,E RE R+GERAN'E NA'*RALE a$ Amoniac R-7=7 b$ )ropan R-@<> c$ CO@ R-7EE d$ +#obutan e$ A&ot !$ Apa 6

Cele mai !olo#ite #unt0 CO@, amoniacul #i propanul$ 'rebuie a;ute in ;edere urmatoarele0 -#iguranta in e9ploatare -con#umul de energie -dimen#iunile #i co#tul aparatelor PERSPECTI)E %e pre;ede ca cel mai !olo#it re!rigerant natural ;a !i CO@$ Ace#ta are urmatoarele caracteri#tici0 -GD) (= -O,) (> -nu e#te in!lamabil -e#te mai greu ca aerul, poate pro;oca #u!ocarea -e#te compatibil cu uleiurile minerale -e#te compatibil cu materialele !olo#ite in pre#ent in climati&are -deocamdata nu e#te !olo#it in #i#temul 1)O3)A ,E CAL,*RA2 D. MASINI FRIGORIFICE5 APARATE DE CLIMATIZARE A AERULUI ,$= D -"$"(" - #unt in#talatii care permit #chimbul de caldura de la un ambient cu temperatura mica, la unul cu temperatura mai mare, repre&entand in;er#ul #chimbului natural (!ig$=) E90 !rigiderul e#te in#talatia in care caldura din interiorul ace#tuia e#te 1#coa#a2 #i di#per#ata in bucatarie$ Ace#t #chimb in;er# de caldura e#te po#ibil doar cu aport de energie din e9terior, !urni&at unui #i#tem !rigori!ic$ *n #i#tem !rigori!ic e#te compu# in principal din E componente0 $ ig$=$ )rincipial, un aparat de climati&are a aerului e#te repre&entat ca in !igurile @ #i C$ Lichid cald ) ( =F bar ' ( CF?C < <
"

Lichid rece ) ( E bar 3ediu ' ( >?C3ediu e9terior interior (' ( CF?C) (' ( @6?C)

Ga& cald rece ) ( Ga& =F bar ) ( E bar ' ( 8>S=>>?C ' ( 7S=>?C

Hapori inalta pre#iune F"6.2.

LEGEN,A =$ Compre#or @$ %eparator de lichid C$

Conden#ator E$ Hentilator unitate e9terioara F$ 'ub capilar 6$E;aporator 7$ Hentilator unitate interioara 8$ iltru <$ Hal;a cu E cai =>$ Robineti i&olare

F"6.3. +n !igurile @ #i C #unt pre&entate #chemele de principiu ale unor agregate cu detenta directa ( !ara !luid intermediar)$ +n !ig$ @ e#te un agregat numai pentru racire, iar in !ig$ C unul re;er#ibil ( pompa de caldura)$ ,$@$ D !,r" r % ,*&'*$ $( +*r ,$@$=$ CO3)RE%OR*L$ E#te acel di#po&iti; care !ace po#ibila reali&area proce#ului de racire$ Ace#ta a#pira ga&ul la o pre#iune #i o temperatura Qoa#a #i il comprima pana la o pre#iune #i o temperatura inalta$ Ace#te ;alori mari ridica punctul de !ierbere (implicit #i de conden#are) al !reonului, permitand cedarea de caldura mediului e9terior a!lat la o temperatura relati; ridicata$ ,$@$@$ CON,EN%A'OR*L$ Acea#ta componenta e#te parcur#a de agentul !rigori!ic (in !a&a de ;apori ) a!lat la temperatura #i pre#iune inalta(datorita compre#orului)$ +n conden#ator, ;aporii de re!rigerant conden#ea&a, cedand caldura latenta de ;apori&are mediului de racire, care poate !i aerul #au apa, in !unctie de tipul de conden#ator$

,$@$C$ EHA)ORA'OR*L$ Ace#ta repre&inta elementul in#talatiei in care are loc ;apori&area re!rigerantului $ +n urma ;apori&arii, agentul !rigori!ic prime#te caldura de la aerul din interiorul incaperii, re&ultatul !iind racirea ace#tuia$ ,$@$E$ '*"*L CA)+LAR$ Repre&inta ingu#tari ale #ectiunilor te;ilor cu rolul de a a#igura laminarea agentului !rigori!ic$ )rin acea#ta, pre#iunea re!rigerantului #cade de la ;aloarea de conden#are la cea de ;apori&are $ ,$@$F$ HEN'+LA'OR*L *N+'A'++ +N'ERNE$ A#pira aerul ambiant #i il directionea&a in *$+$, iar dupa racire.incal&ire, il di#tribuie in interiorul incaperii$ ,$@$6$ HEN'+LA'OR*L *N+'A'++ E5'ERNE$ A#igura circulatia aerului prin *$E$ in #copul racirii.incal&irii agentului !rigori!ic$ ,$@$7$ %E)ARA'OR*L ,E L+CH+,$ Are rolul de a pre;eni ca e;entualele particule lichide de re!rigerant #a patrunda in compre#or$ )re;ine di#trugerea compre#orului, deoarece lichidul e#te incompre#ibil$ ,$@$8$ HALHA C* E CA+$ Are rolul de a permite agregatului #a !unctione&e in #i#tem2)O3)A ,E CAL,*RA2$ Ace#t #i#tem , datorita in;er#arii ciclului, permite ;apori&area re!rigerantului in *nitatea E9terna #i tran#!era cantitatea de caldura ab#orbita in interior, pentru a incal&i mediul$ Cu alte cu;inte , caldura e#te tran#mi#a in interior datorita !enomenului de conden#are #i ab#orbita din e9terior prin !enomenul de ;apori&are$ )e regim de 1RAC+RE2, bobina ;al;ei cu E cai nu e#te alimentata electric, iar agentul !rigori!ic din compre#or aQunge in unitatea e9terna, unde are loc proce#ul de conden#are$ )e regim de 1)O3)A ,E CAL,*RA2, bobina ;al;ei cu E cai e#te alimentata electric, in ;al;a #e obturea&a calea care duce catre unitatea e9terna #i #e eliberea&a calea care duce catre unitatea interna$ A#t!el, din compre#or, agentul !rigori!ic aQunge mai intai in unitatea interna unde conden#ea&a #i in acela#i timp cedea&a caldura mediului ambiant, reali&indu-#e !unctia de incal&ire$ RE-*3AN,, putem #pune ca #chimbul de caldura de la un mediu rece la unul cald, e#te re&ultatul a doua tran#!ormari de #tare ale re!rigerantului 0 =- in e;aporator, re!rigerantul trece de la #tarea lichida la cea ga&oa#a, proce# care #e produce cu aport de caldura din e9terior, re#pecti; din incaperea in care e#te montata unitatea interna, ceea ce duce la racirea ace#teia J @ - in conden#ator, re!rigerantul a!lat in #tare ga&oa#a , dar la pre#iune ridicata, trece in #tarea lichida, prin conden#are, cedand mediului de racire (aerul #au apa) caldura pe care o capta#e in proce#ul de ;apori&are$ 'ran#!ormarile de mai #u# #unt po#ibile ca urmare a comprimarii ;aporilor de re!rigerant (prin intermediul compre#orului) pana la ;alori ale pre#iunii care permit conden#area la temperaturi relati; ridicate #i apoi a coborarii pre#iunii lichidului (prin organul de laminare) pana la ;alori care permit ;apori&area ace#tuia la temperaturi relati; coborate$ ,$C$ C",+#+ . -#$,("*$%r %+ #$#" %6r 6%( -r"6*r"-",. D"%6r%&% $(%+'" 'r !"#$ .

E5)L+CAREA C+CL*L*+

R+GOR+ +C

Compre#orul a#pira ;apori #upraincal&iti , in punctul =, la o pre#iune in!erioara celei de e;aporare #i, prin proce#ul de compre#ie , in punctul @ ;om a;ea o pre#iune de =FS@> bari #i o temperatura de 7>S=@> C, !unctie de tipul agentului !rigori!ic #i de temperatura e9terioara$ Energia con#umata de compre##or pentru a aduce re!rigerantul din punctul = in punctul @ e#te data de di!erenta de entropie dintre cele doua puncte$ +ntre punctele @ #i C a;em pierderi de pre#iune (#arcina) pe te;ile dintre re!ularea compre#orului #i intrarea in conden#ator$ +n prima parte a conden#atorului, intre punctele C #i E, re!rigerantul #e race#te, pa#trand o pre#iune con#tanta #i trece de la #tadiul de ;apori #upraincal&iti la cel de ;apori #aturati, #chimband e9clu#i; CAL,*RA %EN%+"+LA cu mediul$ +n a doua parte a conden#atorului, intre punctele E #i F, re!rigerantul trece de la #tadiul de ;apori #aturati ('itlul ( =>>) la #tadiul de lichid('itlul ( >), #chimband e9clu#i; CAL,*RA LA'EN'A cu mediul$ +n timpul ace#tei tran#!ormari de !a&a (ga& . lichid), pre#iunea ramane con#tanta$ La !luidele pure #au la ame#tecurile a&eotrope ramane con#tanta #i temperatura$ +n ultima parte a conden#atorului, intre punctele F #i 6 , lichidul #e race#te in continuare (cu FS7 C), trecand in #tadiul de lichid #ubracit$ +n ace#t moment #e #chimba e9clu#i; CAL,*RA %EN%+"+LA$ DECI0 in conden#ator a;em doua tipuri de #chimb de caldura0 T (C-E) #en#ibila (racirea ;aporilor #upraincal&iti), ce repre&inta @>-C>G din totalul #chimbului de caldura T (E-F) latenta(conden#area), care repre&inta 6>-7>G din totalul #chimbului / T (F-6) #en#ibila(#ubracire), =>G din totalul / %ubracirea (F-6) e#te o componenta importanta a ciclului , deoarece e;ita ca pierderile de #arcina dintre punctele 6 #i 6$= #a aduca !luidul re!rigerant la un titlu mai mare de > (#a a;em #i ;apori in componenta ace#tuia)$ Hal;a termo#tatica lucrea&a corect numai cu agent !rigori!ic in #tare lichida$ +ntre punctele 6 #i 7 are loc E5)AN%+*NEA re!rigerantului, adica trecerea ace#tuia de la pre#iunea de conden#are la pre#iunea de ;apori&are, temperatura ramanand con#tanta$ () ( ES6 bar, ' ( >?C,'e ( CF?C)$ E9pan#iunea are loc in ;al;a termo#tatica, in organul de laminare (tubul capilar) #i in mai mica ma#ura datorita pierderilor de #arcina pe te;ile dintre CON,EN%A'OR #i EHA)ORA'OR$ La intrarea in EHA)ORA'OR, re!rigerantul are un titlu mai mare de >$ O cantitate de FS=>G din re!rigerant #e tran#!orma in ;apori la trecerea prin tubul capilar$ 10

+n prima parte a EHA)ORA'OR*L*+ , intre punctele 7 #i 8 , #e ;apori&ea&a intreaga cantitate de re!rigerant, a;and loc un #chimb e9clu#i; de caldura latenta () ( ES6 bar, ' (>?C)$ +n ultima parte a e;aporatorului, intre punctele 8-<, re!rigerantul #e incal&e#te (cu @S=> C), trecand din #tadiul de ;apori #aturati in cel de ;apori #upraincal&iti$ %e #chimba e9clu#i; caldura #en#ibila$ Ace#t proce# are rolul de a pre;eni aQungerea in compre#or a re!rigerantului lichid, care ar duce la de!ectarea ace#tuia$ Caldura #chimbata in e;aporator e#te data de di!erenta de entropie dintre punctele < #i =$ +ntre punctele < #i = a;em pierderi de #arcina (pre#iune) pe conductele de legatura dintre ie#irea din e;aporator #i a#piratia compre#orului$ RE-*3AN,,;om a;ea urmatoarele !a&e0 %$ =-@ CO3)RE%+A , ) ( =FS=< bar, ' ( 7>S=@> C +n acea#ta !a&a #e con#uma energie electrica de catre compre#or pentru a aduce re!rigerantul in conditii de pre#iune care #a permita conden#area ace#tuia $ Re!rigerantul #e a!la in #tare de ;apori #upraincal&iti$ 1. @-C )+ER,ER+ ,E %ARC+NA, pe conductele de legatura dintre re!ularea compre#orului #i intrarea in conden#ator$ Are loc o #cadere a energiei potentiale a re!rigerantului$ ,. C-E RAC+REA HA)OR+LOR %*)RA+NCAL-+'+J re!rigerantul e#te adu# in #tare de ;apori #aturati pentru a permite e!ectuarea conden#arii$ %e #chimba cu mediul e9clu#i; caldura #en#ibila, @>-C>G din totalul #chimbului de caldura din conden#ator$ ) ( ct$ ( =FS=< barJ ' #cade pana la ;aloarea de F>S6> C$ .. E-F CON,EN%AREA J re!rigerantul trece din #tare de ;apori #aturati ('(=>>) in #tare de lichid ('(>)$ %e #chimba e9clu#i; caldura latenta , 6>S7>G din totalul de #chimb de caldura$ ) ( ct$ ( =FS=< barJ' ( ct$ la !luidele a&eotropice$ La !luidele &eotropice di!erenta de temperatura e#te de 7?C (RE>7 c)$ . F-6 %*"RAC+REAJ re!rigerantul lichid e#te racit pana la o ;aloare de '( E>?C, pentru a a;ea #iguranta ca pierderile de #arcina #a #e minimi&e&e$Ace#t !enomen !a;ori&ea&a !unctionarea ;al;ei termo#tatice ()(=FS=< bar,'(E>? C)$ -. 6-6.= )+ER,ER+ ,E %ARC+NA intre conden#ator #i ;al;a termo#tatica$ 6. 6-7 E5)AN%+*NEAJ in acea#ta !a&a #e reali&ea&a trecerea re!rigerantului de la pre#iunea de conden#are la pre#iunea de ;apori&are$ Operatiunea #e reali&ea&a in ;al;a termo#tatica, in tubul capilar #i in te;ile de legatura dintre *E #i *+$ )(ES6 bar,'(>? C$ +n tubul capilar #e reali&ea&a inceperea tran#!ormarii de !a&a lichid . ;apori$ 'itlul !luidului e#te apro9imati; => la intrarea in e;aporator$ 9. 7-8 HA)OR+-AREAJ #e reali&ea&a trecerea intregii cantitati de !luid din #tare lichida in #tare de ;apori #aturati$(' ( =>>) )(ct$( ES6 barJ' ( ct$( >SC>?C, la !luidele a&eotropice$ %e #chimba e9clu#i; caldura latenta$ ". 8-< %*)RA+NCAL-+RE J in partea !inala a e;aporatorului, ;aporii #aturati #e incal&e#c cu @S7? C #i de;in ;apori #upraincal&iti$ %e #chimba e9clu#i; caldura #en#ibila$ Acea#ta !a&a are rolul de a nu permite ca re!rigerantul lichid #a aQunga in compre#or (datorita pierderilor de #arcina dintre punctul < #i =) $ Agentul !rigori!ic aQun# in !a&a lichida in compre#or, pro;oaca di#trugerea ace#tuia, datorita !aptului ca lichidul e#te incompre#ibil$ ) ( ES6 barJ '(8S=>?C$ =. <-= )+ER,ER+ ,E %ARC+NA intre e;aporator #i a#piratia compre#orului$ Ace#tea pro;oaca o cre#tere a energiei con#umate de compre#or ptr$a adduce re!rigerantul in conditii de e!ectuare a tran#!ormarii de !a&a ;apori . lichid$ ,$E$ E +C+EN'A C+CL*L*+ R+GOR+ +C 0 EER #i COP 11

D -"$"(" 0 e#te raportul intre e!ectul util obtinut #i puterea neta con#umata pe ciclu de !unctionare$ REGIM DE RACIRE 0 EER()e; . EU (BI.BI) EER rata de e!icienta energetica )e; puterea data de e;aporator EU - puterea ab#orbita de compre#or, in regim2;ara2 REGIM DE INCALZIRE 0 CO) ( )con . Ai (BI.BI) CO) coe!icientul de per!ormanta )con- puterea data de conden#ator Ai puterea ab#orbita de compre#or, in regim 1iarna2 ,in diagrama pre#iune . entalpie ;om obtine0
H9 H7 H3 H6 CO) ( H 2 H1 H 2 H1 ,ar, dupa cum #e ;ede in diagrama din !ig$ E 0

EER (

(HC-H6)((H<-H7) : (H@-H=) ,e aici re&ulta 0 CO) (

(H 9 H 7 ) + (H 2 H1 ) ( EER : = H 2 H1

Acea#ta relatie matemetica !ace re!erire la un ciclu !rigori!ic ideal$ +n realitate , la un ciclu !rigori!ic trebuie #a tinem cont de urmatoarele0 e!icienta #chimbatoarelor pierderile de #arcina randamentul compre#orului unctie de temperaturi ;om a;ea urmatoarele relatii0 EER (
TF TC TF

CO) (

TC TC TF

' temperatura #ur#ei reci (e;aporator) 'C temperatura #ur#ei calde (conden#ator) ,in diagrama pre#iune . entalpie ( ig$ E) , raportandu-ne la acelea#i puncte #i tinand cont #i de randamentul compre#orului, ;om obtine0 EER (

T1 Vcomp T2 T1

CO) (

T2 Vcomp T2 T1

Vcomp randamentul compre#orului ,$F$ CLA%+ +CAREA 3A%+N+LOR R+GOR+ +CE Acea#ta #e reali&ea&a !unctie de tipologia raportului #ur#e . medii (cald #i rece

12

,$F$=$ E5)AN%+*NE ,+REC'A ca&ul in care #ur#a rece (regim ;ara) #au calda (regim iarna) e#te aerul din interiorul camerelor pe care le climati&am, tran#!erul de caldura !acandu-#e direct intre ace#ta #i re!rigerant prin intermediul ;apori&atorului (;ara) #au conden#atorului (iarna)$ He&i !ig$ F $ Conditionatoarele cu e9pan#iune directa mai #unt denumite #i Conditionatoare Autonome, deoarece contin toate elementele unui #i#tem !rigori!ic, #pre deo#ebire de racitoarele de lichid$ Cel mai edi!icatorA e9emplu e#te #i#temul %)L+' compu# din doua unitati E5'ERNA #i +N'ERNA$ ,$F$@$ E5)AN%+*NE +N,+REC'A (RAC+'OR ,E L+CH+, #au GR*) R+GOR+ +C) - +n ace#t ca& apare un !luid intermediar A)A - care e#te #ur#a rece (regim ;ara), #au #ur#a calda (regim iarna)$ Apa e#te racita in Grupul rigori!ic(Chiller) #i e#te tran#mi#a prin intermediul Grupului de )ompare la 'erminale (;entilo-con;ectoare #au centrale de climati&are), unde are loc un al doilea #chimb de caldura A)A . AER ( ig$6)

CHILLER

GRUP DE POMPARE SI E8PANSIUNE SURSA RECE (APA)

)ENTILO CON)ECTOARE SAU CENTRALA DE CLIMATIZARE

DIFERENTE INTRE CONDENSAREA CU AER SI CONDENSAREA CU APA a$ AHAN'AOELE CON,EN%AR++ C* A)A re&ultate mai bune din urmatoarele moti;e0 13

a$=$- #chimbatoarele de caldura re!rigerant . apa au un randament mai bun #i gabarit mai redu#$ La aceea#i temperatura a #ur#ei e9terne (reci . calde), temperatura de conden#are la #chimbatoarele re!rigerant . apa e#te cu circa =>?C mai mare decat la #chimbatoarele re!rigerant . aer$ Re&ulta un con#um energetic mai redu#$ a$@$- in !unctionarea pe #i#tem W)ompa de caldura1, temperatura apei e#te #uperioara celei a aerului #i nu #unt nece#are ciclurile de de&ghetare$ Re&ulta deci con#umuri energetice mai mici, deoarece nu mai e#te !olo#ita caldura din interior pentru de&ghetarea unitatii e9terne$ a$C$- conditionatoarele cu e9pan#iune directa au limitata di#tanta dintre *$+$ . *$E$, a#t!el0 Lech ( E> m, randamentul #cade cu =>G Lech ( =@>m, randamentul #cade cu @FG Lech ( repre&inta lungimea echi;alenta a circuitului !rigori!ic$ +n general e#te de C-E ori mai mare decat lungimea reala$ = cot la <>? ( @m = robinet ( 8m = ;al;a #en# ( <m a$E- controlul temperaturii ambientale e#te mai bun datorita po#ibilitatii de montare a unei ;ane de ame#tec modulante$ a$F$ conditionatoarele cu e9pan#iune directa de u& curent tind #a #cada mult ni;elul umiditatatii relati;e din incaperi (#en&atie de u#caciune a aerului), cu con#ecinte in con!ortul oamenilor$ a$6 conditionatoarele cu e9pan#iune directa nu pot #a lucre&e cu un aport de aer proa#pat din e9terior mai mare de @>-C>G din debitul de re!ulare al ace#tora, in ;reme ce la cele cu e9pan#iune indirecta ace#t aport nu e#te limitat$ b$ ,E-AHAN'AOE ALE CON,EN%AR++ C* A)A b$=$ comple9itate mai mare a echipamentelor b$@$ aerul e#te gratuit, apa nu e#te, re&ulta co#turi #uplimentare b$C$ trebuie #a adaugam la con#umul energetic #i pe cel nece#ar pentru pomparea apei in circuit b$E$ !le9ibilitatea mai mica !ata de #i#temele cu e9pan#iune directa (conden#are cu aer) b$F$ #unt nece#are @ #chimburi de caldura0 -re!rigerant . apa -apa . aer ambiental, cu con#ecinte de pierderi energetice #uplimentare CLASIFICARE FUNCTIE DE TIPUL FLUIDULUI TRATAT L*+,*L 'RA'A' (;a&ut din#pre mediul e9tern) AER T CON,+'+ONA'OARE AER . A)A X monobloc 0 ESE> BI X @ unitati 0 ES=@FBI T ROO -'O) AER . A)A @FS=<> YD A)A T CON,+'+ONA'OARE A)A . AER L*+,*L 'RA'A' (;a&ut din#pre in#talatie) A)A GR*)*R+ R+GOR+ +CE AER . A)A X monobloc K ;entilator a9ial 0ES@=>> BI K ;ent$centr$0 ESC>> BI X doua unitati K ;ent$a9ial 0 ESCF>>BI K ;ent$centr$ 0 ESC>> BI) GR*)*R+ R+GOR+ +CE A)A.AER 14

AER

X monobloc0 ES=7> BI

X monobloc0ESCF>> BI

,$6$ )ER%)EC'+HE ,$6$=$REC*)ERARE 'ER3+CA Circuitul !rigori!ic tran#!era caldura de la o #ur#a rece la o #ur#a calda$ +n regim 1;ara2, acea#ta caldura #e di#per#ea&a in e9terior, in mod obi#nuit$ E9i#ta #i#teme care recuperea&a caldura di#per#ata in timpul proce#ului de conden#are$ Acea#ta caldura poate !i !olo#ita pentru prepararea apei calde menaQere$ %unt doua tipuri de #i#teme0 a$- cu recuperare partiala, de circa @> - C>G din totalul puterii !rigori!ice$ +n ace#t ca& #e recuperea&a caldura cedata in timpul !a&ei de racire a ;aporilor #upraincal&iti in conden#ator (!a&a C-E din diagrama pre#iune . entalpie ;$ !ig$E)$ %e recuperea&a e9clu#i; caldura #en#ibila$ b$-cu recuperare totala, cand #e recuperea&a toata caldura din timpul proce#ului de conden#are (!a&ele C - EJ E - FJ F - 6)$ %chimbatorul e#te #pecial conceput #i inlocuie#te complet conden#atorul$ %e recuperea&a atat caldura #en#ibila cat #i cea latenta$ ,$6$@$CONCE)'*L ,E RAC+RE L+"ERA (,+REC'A) ( REE-COOL+NG) %e !olo#e#te in general in #i#teme (ambiente) tehnologice, unde chiar #i pe timp de iarna e#te nece#ara racirea aerului$ %unt doua tipuri de a#t!el de #i#teme0 a$ direct - cu aer prele;at din e9terior, care e#te ame#tecat cu aerul intern, a#t!el incit #a #e obtina o temperatura dorita$ b$ aerul e9tern race#te apa dintr-un circuit, inainte ca acea#ta #a !ie introdu#a intr-un e;aporator pentru a raci mediul ambient$

+ng$ George ,*3+'RE%C*

15