apa in diferite ipostaze: apa magnetica; apa vie; "apa cu aur"; apa de flori; apa dinamizata; apa nenceputa;

apa distilata; agheasma; purificarea apei de robinet

Pentru cei care nu au auzit de efectul de piramida (puterea piramidei) o sa descriu in continuare despre ce este vorba. Orice forma geometrica bidimensionala (2D, care
se desfoar ntr-un plan) sau tridimensionala (3D, care se desfoar n spaiu), modifica cmpurile e istente in apropierea lor. O pot face in sens po!itiv sau negativ Piramida este una dintre formele geometrice, uor de construit i cu efecte puternice. "nergiile care sunt implicate ntrun astfel de proces sunt foarte mici in comparaie cu valorile cu care suntem obinuii din viata de !i cu !i, procesele desfur#nduse cu viteza mica si fiind foarte influenate de mediul ncon$urtor. !stfel ca fenomenul poate da re!ultate bune in anumite locaii, iar in altele sa nu funcione!e deloc. Po"i s-i construieti o piramida singur% dar trebuie sa fi

sigur ca este construita la proporia si ung&iul corect, care

este si

$%,&'& grade (ei gsi o mulime de e perimente frumoase interesante, mai ales sa urmreti cum cresc plantele in
piramid.

)teva dintre efecte ar fi% m#ncarea inuta in piramida va sta proaspta pentru un timp de doua pana la trei ori mai mare dec#t mncarea neacoperita. 'romele artificiale din m#ncare i vor pierde savoarea, dar aromele naturale se vor intensifica *avoarea mnc+rurilor se sc&imba( ele devin mai puin aspre si
acide. )#nd

e,ecutam o citire spectrografica a unui articol tratat, vom observa o schimbare in structura moleculara. *iramida va des&idrata si mumifica lucrurile, dar nu va permite sa putre!easc sau sa
creasc mucegai.

De asemenea este o ncetinire sau o stopare completa a nmulirii microorganismelor -otografii .irlian ale

subiecilor umani arata aura ca fiind mai strlucitoare dup o perioada de e punere de +,

minute /eac"ia cu mediul piramidal% *ersoanele care

locuiesc intr-o

casa piramidala, muncind intr0o cldire sub forma de

piramida, sau care meditea! sau doarme sub un sc&elet de piramida, sau care dorm deasupra unor mici piramide aliniate in serie plasate sub pat, in ma1oritatea cazurilor se simt pozitiv, reacion#nd imediat. -iin"ele vii sunt atrase de piramide ca un magnet% Declaraii din mai multe surse, demonstrea! ca animalele de casa de tot felul cresc puternice si sntoase sub, sau in piramide cu laturile deschise (neacoperite2 *e observa ca pisicile si c#inii

rspund acestui unic, mediu al energiei de forma in diferite feluri armonioase.

!linierea piramidei: Pe scurt, o aliniere celesta (steaua Polara nordica) pentru una din laturile piramidei, este de preferat naintea celei a nordului magnetic determinata de citirea unei busole, pentru ca corecia magnetica reala trebuie $ustificata, in acord cu locaia geografica implicata. *imboluri plasate pe laturile piramidei% Decornd cu simboluri laturile piramidei, se produc o varietate de rezultate pozitive ale reaciilor po!itive. )ercetarea piramidei: 3ill .erell este un cercettor al piramidei care face e,perimente cu piramide de #4 ani 5l a fcut multe e perimente folosind crevetele de apa srata. )revetele de apa s+rata de obicei triete - pana la . sptm#ni( dar sub piramide, 3ill i0a inut in viata peste + an. "l a remarcat de asemenea ca dezvoltarea in piramida a crevetelui duce la creterea lui de 2 pana la 3 ori mai mari dec#t in mod normal. /ill a fcut de asemenea o mul"ime de e perimente cu oameni. 0nul dintre lucrurile pe care el si asocia"ii lui le-au gsit este faptul ca indivi!ii &ipersen!itivi devin linitii, iar oamenii apatici devin energici din nou. O mul"ime de
e perimente au fost fcute cu indivi!i care meditea!. 1-a descoperit ca undele crebrale theta si alpha au crescut in

amplitudine !ceste frecvente sunt de asemenea mai mari iar amplitudinea semnalului e de doua ori mai mare dec#t in ca!urile normale Dr )arl 3enedic6s (un cercettor suede!) a descoperit ca piramida produce o rezonanta sau o frecventa nuntrul ei. Doi oameni de tiina germani, /orn si 2ertes, de asemenea au descoperit ca aceasta frecventa este in domeniul microundelor. )ercettorii spun ca lucruri plasate sub piramida stau 3ncrcate3 pentru perioade de timp diferite dup scoaterea lor de sub piramida. ' fost gsit ca apa i p+streaz+ 3ncrcarea3 sa mai mult dec#t orice altceva. *iramidele au fost e,perimentate de 3

asemenea de doctori. /ill povestete de un doctor dintr0 un spital canadian care a ncercat s foloseasc piramida in sec"ia lor de arsuri. Dup ce un pacient sta sub o piramida pentru cteva minute, durerea ncepe s dispar. "i au descoperit de asemenea ca zonele cu arsuri se vindeca mult mai repede 7na dintre cele mai interesante relatri despre puterea piramidei a fost citata de *erge .ing in cartea sa 3*4ramid "nerg4 5andboo63. 7n aceasta carte, .ing vorbete despre felurile in care oamenii i pot a$uta cinii, pisicile, petii si pasrile. "l e plica% 30nul dintre cercet+torii mei a raportat recent ca a plasat o piramida deasupra coliviei unei pasri agitate. *asarea a !burat imediat spre v#rful piramidei intr0o vizibila ncercare de a se apropia cat mai mult de piramida si a rmas linitita mai mult dec#t nainte3. )ele mai obinuite efecte pe care meditatorii le spun ca li se nt#mpla c#nd stau sub piramida sunt% un fel de stare de imponderabilitate; o distorsiune a timpului cat si a vitezei si o ncetinire( o sen!aie de furnicare a pielii, similara cu aceea a unui curent slab; o ncl!ire a temperaturii pieli( un efect de amor"ire a sistemului nervos( o 3adormire3 mai ad#nca in starea transcedental( si in final, vise foarte detaliate in culori foarte vi pe drumul pe care ar trebui sa fie, ea face lucrurile mai perfecte 7na dintre frecvente care este comuna cu toate elementele este unda purttoare. 0ng&iul vector al energiei formate de frecventa undei purttoare este ,2,-8- grade. 'ceasta piramida este in acelai timp si transmitor si receptor. Din acest motiv noi putem construi o piramid din orice material, si ea va funciona. "lementele din materialul folosit pentru piramida ncep sa oscile!e. Plasarea de obiecte in piramida: -recventa creste potenialul elementelor, altfel spus le 3ncrca3. )#nd apa este ncrcata, in

-recventa efectului de piramida: Piramida pune lucrurile napoi

realitate molecula de o,igen este ncrcata, ntruc#t molecula

de

o,igen este elementul din apa care formea! cristalul

octaedron.

(ectorii o,igenului se realinia! singuri c#nd se afla sub

piramida.

-olosirea piramidelor amplifica cristalele, ierburile si uleiurile volatile etc este foarte simplu, pune articolul nuntrul
piramidei pentru cel puin 2-29 ore. "senele de flori sunt foarte mult amplificate 9amenii de tiina au confirmat aceasta( ei au observat o schimbare in structura moleculara a apei, dar nu tiu din ce motiv.

!pa pierde din mirosul de clor si are un gust mai bun Plantele cresc de doua ori mai repede sub piramida, in perioada
timpurie a creterii lor, dec#t plantele care nu sunt sub piramida. *lantele tinere tratate arata mai sntoase si au mai puine pagube produse de insecte *0a gsit ca piramida fcuta din cupru are cele mai bune efecte si intensifica efectele asupra materialelor organice. *iramida de asemenea are efecte si asupra lucrurilor anorganice. 1e cunoate bine ca lamele de ras sunt pstrate mai mult timp ascuite daca se aea! sub piramida dup fiecare folosire. 9biecte metalice masive, precum structura de re!istenta din fier0beton a blocurilor, pot influenta negativ reuita unui e,periment. 2a fel si mese si dulapuri metalice, linii electrice de for"a sau nalta tensiune, motoare electrice, televi!oare, monitoare de calculator, cuptoare cu microunde etc., aflate in apropierea piramidei, in care desfuram un e periment, pot duce la eec total sau parial. P+rerea mea este ca aceste obiecte nu influenea! piramida in mod direct De ce : Pai sa va argumentez ;n primul r#nd piramida trebuie sa fie amplasata cu laturile perpendiculare pe

direciile

nord, sud, est, vest; nordul ales este cel magnetic si nu cel geografic De aici reiese ca piramida depinde foarte mult de c#mpul magnetic terestru Probabil c#mpul magnetic este concentrat la +:; din nlime de la ba!a produc#nd fenomenele binecunoscute. O aliniere defectuoas a piramidei, c&iar si cu c#teva grade, duce la reducerea efectului ;n acelai mod, piramida trebuie ae!at pe un plan cat mai orizontal; o inclinare de doar c#teva grade eroare, poate reduce considerabil efectul <eoelectricitatea *m#ntului este verticala, deci perpendiculara pe suprafaa terestra. <nseamn ca efectul de piramida poate fi un fenomen comple, compus din c#mpul magnetic si geoelectricitatea *m#ntului. )orpurile metalice cat si sursele poluante electromagnetic perturba c#mpul electric si magnetic. =ai multe persoane au ncercat sa-mi e plice ca acest
efect

de piramida este un pseudo fenomen, deoarece ei credeau ca e,perimentele le efectuasem sub o piramida cu laturile acoperite si astfel in interiorul ei se forma un microclimat diferit de cel din e,terior -alsa aceasta e plicaie a lor. =oate e perimentele le-am efectuat sub piramide formate doar din muchii prin care aerul din e,terior piramidei comunica liber cu cel din interior )limatul este acela>i, nc#t proba din piramida si cea din e terior sunt supuse acelorai temperaturi, umiditi etc. Deci piramida funcionea! ca o antena
capt#nd si amplific#nd aceste c#mpuri terestre, foarte slabe.

?u numai ea produce acest fenomen, ci si orice obiect tridimensional si bidimensional. 1i un desen pe o &#rtie poate produce un efect benefic sau malefic in $urul lui. )#nd m refer la cuvntul 3benefic3 sau la cuv#ntul 3malefic3 nu m g#ndesc la o e,plica"ie misticoreligioasa( de e emplu apa poate fi energi!at, dar
energi!at prost poate avea efecte nocive asupra organismelor vii. >evenind la desenele de pe &#rtii, e plicaia mea ar fi% nite linii trasate sa !icem cu un creion negru pe o &#rtie alba, nu vor fi dect nite

&

linii conductoare de grafit, pe &#rtia i!olatoare, aflata in c#mpurile comple e din mediul in care se afla. 2iniile pot fi in scurt, pot rezona etc funcion#nd ca un circuit electric si modificnd sau amplific#nd c#mpul, din apropierea sa, in care se afla. *i omul deine nite microc#mpuri la nivelul pielii, e puse cu efectul .irlian 9 fotografie .irlian pune in evidenta aura care in 1urul unor organe afectate de boala este diferita !cest c#mp cred ca poate interaciona cu corpurile din $ur. 'stfel ca unele obiecte ne pot modifica aura in mod negativ produc#nd tulburri mai mici sau mai mari in funcie de gradul de perturbare.

=+ opresc aici, momentan, cu sperana ca nu v-am plictisit si a>tept cu mare nerbdare prerile si
e perimentele voastre.

*ucces@ AAA)7= *!0B; )9?*B/7;5*B; *;?<7/ 9 P;/!=;D!: /!*P7?*7C *7?! )!= !*!: "-9!/B5 P/5);* @" 9 modalitate simpla de a construii o piramida, f+r+ raportor sau alte instrumente profesioniste ale desenului tehnic,este de a nmul"ii pentru linia de baza nr #,$4'4$ cu n+l"imea pe care dorim sa o aib+ piramida Pentru laturile triunghiului se nmul"e>te aceea>i n+l"ime cu #,8D8$ !cesti factori fac ca unghiul piramidei sa fie de $3 grade *e traseaz+ pe un carton mai tare si se m+soar+ cu mare aten"ie Pentru a va verifica singuri cnd aproape termina"i piramida de construit, m+sura"i ntotdeauna diagonalele p+tratului , adic+ baza 4

piramidei Brebuie sa fie egale chiar foarte e,acte De aceste lucruri depind in mare m+sura tot ceea ce se ntmpla intr0o piramida :2 PIRAMIDE CONICE Pentru piramide conice, treaba este si mai simpla@Desena"i un cerc pe un carton si trasa"i0i diametrul Ca capetele liniei nota"i cu pct "!" si "3" si decupa"i cercul pe aceasta diagonala !"i ob"inut doua semicercuri Endoi"i un semicerc astfel nct pct"!" sa cada pe pct "3" !cum lipi"i cu banda adeziva canturile, f+r+ sa le suprapune"i (e"i vadea ca func"ioneaz+ si acest tip de piramida FAZA1: Documentarea. Botul a nceput cnd am citit o serie de c+r"i despre a>a ceva, si care mi0au captat n mod deosebit aten"ia Deoarece aici au fost cteva persoana care au solicitat o bibliografie despre acest fenomen, iat+ ceea ce >tiu c+ a fost publicat pe seama acestui fenomen: #2 5nergia *ecret+ a piramidei 0 =a, Both >i <reg ?ielsen ( 5d *aeculum ; 9 (estala 2 #DDD %2 Piramida lui .eops 0 ;poteze 0 Paul ;oan ( 5d !ll 2 #DDF 32 )um s+ folosi"i energia piramidei 0 /amon Plana >i P Palos Pons ( !ldo Press 2 #DDD 82 5fectul de piramid+ 0 Paul Cie6ens ( 5d *aeculum ; 9 (estala 2 #DDF !lte dou+ c+r"i demne de citit ns+ care nu se refer+ strict la piramide sunt: $2 "Cumi galactice" scris+ de Doru Davidovici &2 3ioenergia Darul Divinit+"ii 0 /adu ;lie =necu"+ FAZA2: Construirea piramidei.

Dup+ ce am citit aceste c+r"i am nceput s+ realizez propriu0zis e,perimente cu piramide de diferite m+rimi, n total am realizat apro,imativ F piramide cea mai mare avnd o n+l"ime de #D cm iar cea mai mic+ de #' cm Dimensiunile cartoanelor din care le0am realizat, m0au limitat la aceste m+rimi ale piramidelor !veam mai multe metode de construire a lor En primul rnd precizia n construirea piramidelor practic nu prea are cum s+ dep+>easc+ valoarea de ' # mm, iar precizia medie este de ' % mm ?u spun c+ nu se poate mai bine, dar n cazul meu att a fost posibil Dou+ formule e,celente pentru cei ce vor s+ construiasc+ o piramid+ sunt: 3GHA#,$4'4$ CGHA#,8D8$ unde 3G3aza piramidei, CGlatura piramidei, HGn+l"imea piramidei 9 modalitate (preferat+ pentru piramide de dimensiuni mici2 de a construi o piramid+ este de a trasa pe carton un cerc cu raza egal+ cu lungimea laturii pentru ca dup+ aceea s+ se uneasc+ pe circumferin"a cercului cele 8 baze ale piramidei, apoi se decupeaz+ urm+rind conturul, dup+ care se ndoaie fe"ele piramidei, iar dou+ dintre fe"e se lipesc mpreun+ cu band+ adeziv+ ! doua modalitate (pentru piramide de dimensiuni mai mari2 este de a realiza separat cele 8 fe"e ale piramidei apoi lipindu0le cu band+ adeziv+ -e"ele piramidei se pot realiza fie cu metoda de mai sus, desennd un cerc cu razaGC iar apoi se traseaz+ baza din a c+rei capete pornesc spre centrul cercului cele % laturi ale triunghiului (fe"ei2; sau se >tie c+ unghiul f+cut de laturile triunghiului (fe"ei2 cu baza este de $#,%$ ; sau pe un carton se deseneaz+ un dreptunghi cu lungimea de %,$A3 >i l+"imea egal+ cu n+l"imea triunghiului isoscel care porne>te din vrful acestuia !poi se deseneaz+ ca un zig zag cele 8 triunghiuri !ceste metode pur >i simplu au fost mai la ndemna mea, nefiind cele mai eficiente sau precise, ns+ ndea1uns de simple D

FAZA3: A inierea piramidei. Dup+ ce am terminat de construit piramida, urm+toarea mare provocare a reprezentat0o alinierea piramidei pe a,a MA!NE"IC# ?0* (+ rog s+ observa"i faptul c+ a,a magnetic+ dup+ p+rerea mea este cea care ar trebui s+ fie luat+ n considerare Deoarece piramida trebuie sa intre n "contact" cu o serie de energii, iar magnetismul planetei este una dintre aceste energii (pe lng+ for"ele telurice care sunt specifice fiec+rui loc de pe glob2 ;ar cum eu locuiesc intr0un bloc de F eta1e (>i sunt sigur c+ nu sunt singurul :22 2, stabilirea polului nord magnetic este aproape imposibil, pentru ca structura metalic+ a blocului, aparatele electronice, instala"ia electric+ a blocului sunt impedimente de necontestat >i de neevitat De aceea cred c+ de fapt a>a cum am observat mai trziu, piramida >i "pierde" >i ea sim"ul orient+rii >i nu are efectele a>teptate Pot spune c+ aproape DFI din e,perimentele pe care le0am f+cut n apartamentul meu au fost un e>ec De multe ori autosu$estia poate fi destul de puternic+ n anumite cazuri, iar reu>ita e,perimentului pare a fi de net+g+duit (pn+ survine o analiz+ am+nun"it+ a faptelor2 0 cel pu"in eu a>a am p+"it de cteva ori )ele %I care au mai r+mas pot spune c+ sunt acelea care m0au f+cut s+ continui s+ e,perimentez Moda itate de a a% a nordu Ma$netic 5ram ns+ n dificultate de a afla nordul magnetic real@@@ !u survenit o serie de idei care de care mai n+stru>nice, ns+ nu lipsite de complica"ie =0am folosit de o a"+ la cap+tul c+reia atrna ceva greu (astfel nct a"a s+ stea perfect vertical2, o busol+ >i un ceas >i am fost ntr0un parc din apropiere, unde influen"ele magnetice altele dect cele terestre erau minime !ici am a>ezat busola pe p+mnt >i am notat care este unghiul format de umbra a"ei (umbra trebuie s+ treac+ prin centrul busolei2 cu nordul magnetic Ji n acela>i timp am notat ora !poi a doua zi la aceea>i or+ am repetat e,perimentul ns+ singurul lucru care l0am avut de f+cut a fost s+ trasez pe ceva fi, umbra a"ei ;ar cu a1utorul umbrei desenate pe foaia, sau obiectul respectiv, am mai trasat o linie care s+ formeze cu umbra un unghi egal cu cel notat n parc ;ar aceast+ nou+ linie este nordul magnetic real al P+mntului Poate p+rea e,trem de #'

mig+los >i dificil, dar odat+ "adus+" aceast+ linie n cas+, se poate calcula nordul magnetic real, n orice punct din cas+ ?u vreau s+ fie un roman tot acest mail, a>a c+ trec la efectele pe care am ncercat s+ le eviden"iez -+r+ s+ fiu nepoliticos am observat c+ cineva a ncercat s+ bea ap+ de piramid+ 5u unul am ncercat s+ fac acest lucru ns+, "ghinionul" meu a fost c+ era var+, iar dup+ ce a stat n piramid+ apa avea un gust mai r+u dect orice, era pur >i simplu "clocit+" cum se mai spune !m ncercat s+ pun miere n piramid+ (se spune c+ ar trebui s+ se nt+reasc+ e,trem de bine2 ns+ acest lucru nu s0a ntmplat pentru c+ era (!/K :22 iar mierea nu se nt+re>te dect dac+ condi"iile atmosferice permit acest lucru (adic+ temperaturi sc+zute, logic :22 2 Ca capitolul dulciuri (napolitane, sucuri2 am observat ntradev+r ni>te schimb+ri semnificative, ns+ numai la nivel de gust (care mi se pare unul dintre cel mai subiective sim"uri ale omului2, deci f+r+ prea mare relevan"+ !m realizat >i cteva e,perimente cu lama de ras, ns+ eu la vrsta aceea nu prea necesitam b+rbierit prea des :22 !>a c+ am renun"at repede la acest e,periment !cum ca o remarc+ comic+: !m renun"at la e,perimente >i din lips+ de timp >i din cauza p+rin"ilor care credeau c+ copilul lor se ocup+ cu practici magice necurate lol :22 7n alt lucru interesant ar fi faptul, un pendul construit simplu cu o a"+ >i o bil+ micu"+ metalic+ la unul din capete se comport+ e,trem de interesant n 1urul unei piramide Prima mea senza"ie, J; ?7=!; (aproape c+ to"i membri familiei mele, mi0au confirmat2, a fost aceea c+ piramida respinge bila metalic+ de la cap+tul pendulului pe care l "ineam n mn+ >i pe care am ncercat s+0l apropii de vrful piramidei )e este straniu este faptul c+ bila parc+ pur >i simplu nu vrea s+ stea deasupra vrfului piramidei, ba chiar se anga1eaz+ ntr0o mi>care de rota"ie ca >i cum deasupra piramidei ar fi un con de energie care l respinge (se spune ca energia piramidei formeaz+ un con deasupra vrfului ei2 !r fi foarte multe de spus, dar timpul >i cred c+ >i nervii dumneavoastr+ nu prea sunt de acord :22 De altfel pasiunea mea pentru acest subiect m0a f+cut s+ l tratez ntr0un spa"iu a>a de larg ##

!cum revenind la >tiin"+, >i la e,plica"ii logice P+rerea mea despre piramid+, mai bine zis despre -9/=5C5 <59=5B/;)5 n general, este aceea c+ ntradev+r ele ascund o energie pozitiv+ sau negativ+ care are o anumit+ intensitate sau "orientare" Piramida pare a fi forma cu cea mai mare concentra"ie de energie "cosmic+" >i anume la n+l"imea de #L3AH fa"+ de baz+ >i %L3 fa"+ de vrf 9are piramidele din 5gipt >i nu numai sunt chiar a>a o ntmplare:: 5u unul nu cred, nimic pe acest p+mnt nu pare s+ fie ntmpl+tor@ )u toate c+ e,perimentele mele de pn+ acum s0au dovedit ni>te semi0 e>ecuri, eu cred n continuare n puterea piramidei Dac+ orice corp produce gravita"ie prin simplul fapt c+ are o mas+, atunci orice corp care are o form+, poate avea la rndul lui o energie specific+ formei respective (reau s+ fac o analogie scurt+, ntre gravita"ie >i "energia piramidei", oamenii de >tiin"+ recunosc e,isten"a gravita"iei f+r+ a cunoa>te ns+ prea bine particula numit+ graviton, oare de ce nu se poate recunoa>te >i e,isten"a acestei energii c+reia i sim"im efectele, la fel ca gravita"ia, i cunoa>tem provenien"a, la fel ca n cazul gravita"iei, ns+ nu am v+zut care este aceea particul+ a energiei, respectiv a gravita"iei 9dat+ ce ve"i citi acele c+r"i de care am pomenit, ve"i descoperi c+ e,ist+ energia piramidei este m+surabil+, ca >i gravita"ia, ns+ aceast+ m+surare se realizeaz+ prin intermediul unor "intermediari" care prezint+ anumite efecte, la fel ca >i n cazul gravita"iei !cest subiect este mult prea larg, a>a c+ m+ voi opri aici, ns+ nu nainte de a promite c+ voi urm+ri cu interes evolu"ia discu"iilor de pe acest forum, >i de a promite c+ voi reveni >i cu alte mail0uri Pe curnd >i mult+ s+n+tate c+ci este mai bun+ dect toate@@@ :22

=+ bucur ca a folosit cuiva ceea ce am scris eu despre piramida, si sper sa ave"i mai mult succes in e perimentele cu piramida dec#t mine. Despre faptul ca piramida poate fi reali!ate doar din muc&ii, pot sa spun ca #%

ntradev+r aceasta metoda de a construi piramida doar din muc&ii este una considerata la fel de normala ca si o piramida cu fete laterale reali!ate din diverse materiale Deci nu pot dec#t sa te ncura$e! in ceea ce vrei sa faci 5u unul nu am realizat aa ceva pana acum pentru ca mi-a cam lipsit materia prima :2 *i un avanta1 pe care cred ca un asemenea tip de piramida l0ar putea avea, este faptul ca condiiile atmosferice din $urul si interiorul piramidei sunt aceleai
ca si cele din camera in care se afla

piramida Deci acest mediu identic a1uta la eliminarea unor factori care puteau sa reprezinte adevratul motiv pentru efectele unor e perimente si nu piramida in sine Pe de alta parte se
tie ca cuprul este un bun de curent electric, iar in principal are proprieti ce l recomand in e,perimentele

cu piramida ;n rest ce pot sa spun, bafta multa si sper sa aud vesti bune Daca mai pot sa te a1ut cu ceva, cu cea mai mare pl+cere. Piramida se orienteaz+ astfel: Caturile p+tratului care reprezint+ baza piramidei trebuie sa fie paralele cu cele 8 puncte cardinale (Deci ?7 diagonala p+tratului este cea care trebuie sa fie paralela cu punctele cardinale2 Entradev+r nordul magnetic se schimba in mod constant (ba chiar se >tie ca e,ista un ciclu de schimbare a polilor magnetici2, insa se poate afla destul de u>or care este unghiul de devia"ie a nordului magnetic fata de cel geografic 5u unul >tiam ca nordul magnetic se afla la #%4,% 6m de cel geografic Deci printr0un calcul simplu >tiind distanta de la 3ucure>ti la Polul nord geografic, rezulta o devia"ie de apro,imativ $,4 grade *i am sa0ti spun ceva cred eu destul de interesant pentru ca am observat ca nu prea consideri importanta devia"ia aceasta care e,ista intre cele doua *unt cazuri in care marinari afla"i in largul oceanului s0au orientat cu a1utorul busolei si au realizat o harta a regiunilor e,plorate, iar dup+ c"iva ani acele har"i au fost folosite de ctre al"i marinari (probabil ca vroiau sa g+seasc+ o comoara, ceva :2 2 ;ar cei din urma nu au reu>it sa g+seasc+ locurile respective trasate pe harta mai veche #3

pentru ca intre timp nordul magnetic nu mai corespundea cu cel de acum cteva sute de ani Deci uneori conteaz+ si cea mai mica devia"ie :2 Jtiam ca nordul magnetic se deplaseaz+ cu apro,imativ 3' de metri pe zi sau ceva de genul asta ;n leg+tura cu modul de construire a piramidelor uita0te pe forum la celelalte mesa1e, si vei g+si o gr+mada de indica"ii si o mul"ime de tehnici de construire a unei piramide *alut@ :2 !m citit problema cu nordul magnetic si "in sa precizez ca e -9!/B5 importanta orientarea )9/5)B! a piramidei, deoarece o deplasare de chiar # grad de la a,a corecta, scade mult din performantele piramidei, pentru simplu fapt ca pla1a dintre randament #''I si ' este de numai 8$ grd @ De aceea orientarea piramidei este recomandat sa se fac+ dup+ direc"ia *telei Polare De asemenea, cmpurile magnetice, electrice, structurile metalice (fierul0beton din pere"ii blocurilor2 scad foarte mult randamentul unei piramide

%)

;n sf#rit - primul mesa$ de c#nd m-am nscris ....

?u tiu cum e cu pir. conice, eu mi-am fcut una din

carton, dar nu am avut suficienta rbdare sa o teste! in multe condiii... cred ca una condi"iile necesare pt a avea succes cu priamidele este rabdarea...

PIRAMIDA
0 te,t redactat in #DD40

<radul redus de reproductibilitate a unor e,perimentari efectuate in interiorul unor modele ce reproduc la scara piramida lui .eops, dublat de diversitatea deosebita a influentelor acestei forme asupra #8

evolutiei unor sisteme vii sau nevii, a polarizat atentia oamenilor de stiinta in 1urul intrebarii: e&ista sau nu e%ectu de piramida ' )u toata aparatura ultramoderna de care dispunem azi si cu toata e,perienta acumulata in ultimele decenii privind cercetarea e,perimentala, comunitatea stiintifica nu a dat inca un raspuns ferm la aceasta intrebare /ezultatele obtinute de diferiti e,perimentatori ramin de multe ori evenimente singulare, neputand fi reproduse in alte laboratoare sau nici chiar de cei ce le0au obtinut pentru prima data *i cu toate acestea, rezultatele e,perimentale inregistrate sunt o marturie a prezentei unui fenomen fizic, palpabil, care iese din limitele unor simple abateri, fluctuatii sau erori e,perimentale si care este declansat de conditii inca putin intelese Pornind de la realitatea e,istentei comple,ului marilor piramide de la <izeh, ce contine si piramida lui .eops, si tinand seama de numeroasele informatii M#N ce razbat inca din !ntichitate privind rolul initiatic, esoteric al acestor constructii, se naste firesc o intrebare de baza: Oare modul in care gandim azi un experiment este adecvat studiului privind "efectul de piramida"? Oare o regandire principial diferita a modului de a efectua experimentele in piramida nu ar conduce la rezultate mai reproductibile si deci abordabile intr-un demers stiintific? Se poate vorbi de o energie captata sau generata de aceasta forma geometrica regulata? Trebuie oare sa cautam prezenta unor "informoni", gravitoni, "cotoni" sau cine stie ce alte particule ce ar putea fi raspunzatoare de efectele observate, sa incercam sa "indesam" fenomenul studiat in tiparele actuale ce explica totul prin interactiuni de particule? Sau mai degraba sa dam crezare pasajului din cartea "Viata invatatorilor "in care, prin metode paranormale ce ar putea constitui in sine o alta tema, ni se releva ca: "datele stiintifice inzidite in enorma sa masa de piatra nu au fost incluse acolo pentru progresul stiintei, caci trebuie sa fii deja foarte versat pentru a le intelege" !cest pasa1 sugereaza ca rezolvarea enigmei legate de Piramida este conditionata de rezolvarea in prealabil a altor "sarade" si mistere ale #$

7niversului ;n acest sens, piramida ar putea fi considerata pentru moment un fel de (o)iect didactic( prin al carui studiu cercetatorul ar putea sa filtreze, dupa criterii de ma,ima universalitate, o parte din informatiile pe care le detine

9 prima privire asupra modului de dispunere a piramidelor ce formeaza comple,ul de la <izeh, asupra proportiilor si dimensiunilor megalitice utilizate (dimensiuni ce impun respect si azi cu toate progresele tehnologice remarcabile facute intre timp si cu care ne tot laudam2 sugereaza e,istenta unor legi de constructie riguroase, nespecifice unui comple, arhitectural obisnuit, si cu atat mai mult al unuia cu caracter funerar *i pentru a putea intelege cate ceva din semnificatiile acestor constructii ar trebui sa putem patrunde starea de spirit a acelei vremi, sa intelegem modul in care gandeau si ce cautau a implini in viata cei de acum citeva mii de ani *i poate cel mai usor pentru noi ar fi sa reconsideram gandirea #&

pitagoreica, caci este aproape de sufletul nostru romanesc prin insasi legatura subtila dintre Pitagora si Oamol,e Esenta 0 poate fi considerat primul cuvant hotarator si caracteristic al filozofiei grecesti 5l semnifica sursa si principiul fenomenelor si fiintelor )onform definitiei date de !ristotel, esenta este principiul absolut din care "deriva toate, el ramanand intact" !tribuirea rolului de esenta diferitelor fenomene sau fiinte a generat concepte filozofice diferite *pecific scolii pitagoreene este atribuirea rolului de esenta nu materiei, ci ?umarului, care nu are continut, nu este materie ci doar ordine, este principiu sintetic fara a fi legat de simturi, este FORMA. ?umarul este un fel special prin care se e,prima forma ;n lucrarea sa "-ilosofia sociala a vechilor greci", )onstantin Bsatsos arata ca, in sensul filosofiei grecesti, forma este ceea ce "alcatuieste, ordoneaza, armonizeaza, leaga, defineste, este lege !ar legea nu este altceva decit ordine logica, necesara si universala, este "ogos #aca forma este principiul fiintelor, atunci legea, logosul constituie acest principiu $oate ca numarul nu este decat o prima conceptie timida si oarecum limitata a logosului" ;n "Bheologumena !rithmeticae", ?icomach e,pliciteaza aceasta conceptie: "%aosul primitiv, lipsit de ordine si de forma si de tot ceea ce se diferentiaza dupa categoriile de calitate, cantitate etc ,a fost organizat si oranduit dupa &umar" Deci principii matematice clare, rapoarte si proportii guverneaza atat lumea anorganicului, cat si a organicului si chiar a socialului sau a creatiei umane "'cest templu este ca si cerul in toate aranjamentele lui" spune o inscriptie de pe un fragment al templului lui /amses ;;, aflat astazi in muzeul din )airo, e,plicitand practic ideea de mai sus

#4

Poate ca in acest spirit ar trebui abordata analiza comple,ului de la <izeh, si cautate legaturile profunde cu *tonehenge si *armisegetusa *tructura geometrica riguros orientata a acestor constructii poate fi considerata rezultatul imprimat vietii sociale de catre tendinta spre o ordine geometrica, universala, astronomica, specifica influentelor culturii grecesti si egiptene, ordine dominata de ?umarul de !ur Din cele de mai sus poate sa transpara ideea ca inaintasii nostri ar fi putut a1unge la constientizarea unor legi profunde ale universului doar prin contemplarea naturii !u dezvoltat "ascultarea" naturii si nu "interogarea" cu aparate au,iliare specifice tehnicii de azi !r aparea astfel o alta idee e,trem de interesanta si importanta: o)iectu de studiu are o mare in% uenta asupra ce ui ce i ana i*ea*a sau il concepe si, din acest motiv, o reintegrare a omului modern in ?atura ar putea fi conditionata de intelegerea si utilizarea #F

notiunii de -orma ;n acest conte,t, ideea de -orma naturala poate deveni un concept 0 sinteza, ce isi are originea in ideile de frumos si de armonie din !ntichitate, in ideea de proportie utilizata in estetica si teoria artei, in conceptele: e%icient si economic din ultima perioada, in ideile de evolutie entropica si negentropica a sistemelor comple,e departe de echilibru, de ordine si or$ani*are in +aos, in ideile de simetrie, omotetie, similaritate si autosimilaritate prezentate in teoriile privind structurile %racta e si structurile geometrice bazate pe numere e de aur etc /ealizarea prin procese tehnologice a acestor forme ar putea conduce la ceea ce noi intelegem prin te+no o$ie natura a. Dar, sa revenim la Piramida !m putea emite o ipoteza: Piramida este o forma geometrica speciala, un obiect artificial care, prin utilizarea anumitor proportii speciale, a unor materiale si tehnici de constructie adecvate si printr0o amplasare bine aleasa, capata proprietati deosebite, un fel de "rezonanta" subtila cu 7niversul ;n acest sens poate fi privita ca fiind un prototip al ortote+no o$iei ( in sensul definit in 9rtofizica de =ihai Draganescu2

;ntre minte si materie se pot identifica interactiuni de un

tip nou, mediate de -orma@ !ceasta este doar o ipoteza ?u avem voie sa trecem mai departe construind un "munte de teorii" pana cand aceasta ipoteza nu se probeaza a fi adevarata 9ricum inainte de a sugera o serie de e,periente interesante si utile sa mai recapitulam cate ceva din ceea ce se cunoaste sub numele de e%ect de piramida =aretia si in acelasi timp simplitatea comple,ului de la <izeh au atras atentia si nedumerirea specialistilor din toate generatiile *ute de e,peditii s0au perindat prin fata *fin,ului incercand sa inteleaga scopul acestei risipe aparente de energie =ii de pagini au fost umplute de parerile celor ce au meditat la poalele imensului edificiu de #88 m inaltime al piramidei lui .eops Dar nici una din aceste pareri nu a fost atat de socanta prin implicatii ca cea facuta de francezul !ntoine 3ovis, care, prin #D$', afirma ca in interiorul piramidei are loc un proces de mumificare naturala !firmatia se #D

baza pe o observatie facuta la fata locului referitoare la mumificarea micilor vietuitoare care0si gasisera moartea in interiorul piramidei Deci in loc de schelete, asa cum ar fi fost normal, cercetatorul a colectat vietuitoare bine conservate prin deshidratare /evenit in -ranta, 3ovis are nastrusnica idee sa0si construiasca o piramida din carton, care respecta proportia celei egiptene , sa o orienteze pe directia ?* si, in pozitia echivalenta camerei regelui, apro,imativ la #L3 din inaltime, sa plaseze cadavrul unei pisici *pre mirarea lui, cadavrul s0a deshidratat, mumificandu0se !sa a inceput studiul inedit, si azi controversat, al 5fectului de piramida /and pe rand, cercetatori din numeroase tari au prezentat rezultate ale unor e,periente in care piramida, sau mai general forma geometrica a unui spatiu, poate influenta desfasurarea unor fenomene fizice Drbal si Pavlita din )ehoslavacia, 5ric =cCuhan din )anada, 9ttmar *tehle din <ermania, <eorge C 3randes din 7*!, la noi in tara Dr =arioara <odeanu si un colectiv interdisciplinar, sunt doar cateva nume ale celor ce si0au dedicat o mare parte din activitatea de cercetare acestui domeniu de studiu Primul brevet de inventie, deci prima aplicatie "legiferata" a efectului de piramida, ii apartine incepand cu #D$D lui .arel Drbal 3revetul prezinta un "dispozitiv" de ascutit lamele de ras, respectiv o piramida in interiorul careia, pe un suport adecvat se asaza lama de ras )ercetarile e,perimentale efectuate inainte de acordarea brevetului de inventie au aratat ca lama isi mareste de cateva ori durata de utilizare, daca in loc sa fie tinuta in aparatul de ras sau in ambala1ul original este pastrata intr0un volum delimitat de o piramida orientata ;n unele cazuri s0a constatat, prin masuratori pe microscop, o "refacere" a taisului unor lame uzate, un fel de ascutire a lamei prin reasezarea structurii cristaline Din acel moment (#D$D2 si pana azi, in punctul considerat activ din interiorul unei piramide orientate s0au plasat cele mai neasteptate obiecte, in speranta ca evolutia acestora ar putea deconspira ceva din mecanismul implicat *ingurul lucru cert obtinut este ca evolutia in timp a ma1oritatii reactiilor chimice testate, a proceselor de cristalizare sau polimerizare, de imbatranire sau precipitare, este afectata de forma spatiului in care se desfasoara reactia %'

"otu se petrece ca si cand Forma, si in specia piramida, ar -uca, in anumite conditii ro u unui cata i*ator sau a unui in+i)itor. Ca itatea reactiei sau a procesu ui nu se modi%ica: o reactie de po imeri*are ramane o reactie de po imeri*are. In sc+im) /ite*a de des%asurare a procesu ui poate su%eri /ariatii su%icient de mari pentru a e&c ude erori e e&perimenta e. Deci ce/a se intamp a cu ("impu ( in ace 0patiu, /rand parca sa con%irme o )utada de acum 1111 de ani care spune ca: "otu se teme de "imp, doar "impu se teme de Piramida. 7n e,emplu personal 0 mi0am fcut o piramida din electro!i
de sudura,

am orientat0o ?0* si am pus un mar in ea, in toamna !poi am uitat0 o pe dulap asa cum era (norocul meu2 Dupa vreo luna 1umatate am descoperit0o =arul era e,trem de parfumat, se simtea parfumul lui de la distanta 0 era acoperit cu un ulei responsabil pentru mirosul lui ;n rest in stare buna *tau si ma gandesc, oare sfintii ale caror oase miros atat de bine (parfumat2 nu au trecut printr0o e,perimentare a unei energii de tip piramdal interioare :@ :2

%#