Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.

ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


SIRURI - RELATII DE RECURENT

A
Abstract. Aceast a lect ie din ciclul pentru liceu prezint a cateva idei
pentru rezolvarea relat iilor de recurent a.
Lect ia se adreseaz a claselor IX, X.
Data: 27 noiembrie 2009.
Autor: Dan Schwarz, Comisia de Probleme ONM.
1. Introducere s i Notatii
1.1. Introducere. Siruri de numere pot avea o metoda simpla de a exprima
termenul lor general, de exemplu sirul 1, 2, 3, . . ., formal (x
n
)
n1
denit prin
x
n
= n; sau dimpotriva, o formula generala este greu de dat, sau lipseste
cu desavarsire, de exemplu sirul 2, 3, 5, 7, 11, . . ., formal (p
n
)
n1
denit prin
p
n
= al n-lea numar prim pozitiv. Foarte des, un sir este dat prin cat iva
primi termeni consecutivi, urmat i de o formula care da valoarea unui ter-
men n funct ie de cat iva dintre termenii precedent i, de exemplu celebrul sir
Fibonacci 1, 1, 2, 3, 5, 8, . . ., formal (f
n
)
n1
denit prin f
1
= f
2
= 1 si relat ia
f
n+2
= f
n+1
+f
n
pentru n 1. O astfel de relat ie ntre termeni ai sirului se
numeste relat ie de recurent a; cand coecient ii sunt constant i, iar termenii
sirului apar ca atare (si nu n expresii fract ionare sau de puteri), relat ia
se zice liniara.
1.2. Notat ii si Metode. Teoria generala pentru astfel de siruri (pe care
doar o voi expune pe scurt, si n cazuri particulare) asociaza sirului o funct ie
numita polinom caracteristic, ale carei radacini sunt folosite n a construi
formula termenului general al sirului. De exemplu, pentru sirul Fibonacci,
polinomul caracteristic este
2
1 = 0, cu radacinile
1,2
=
1

5
2
.
Teoria spune atunci ca f
n
= c
1

n
1
+ c
2

n
2
, unde coecient ii c
1
si c
2
se pot
calcula din valorile (cunoscute) ale primilor doi termeni ai sirului.
Desigur ca cel mai simplu caz ar un sir (x
n
)
n1
denit prin x
1
= a si
relat ia de recurent a x
n+1
= cx
n
.

In acest caz nu avem nevoie de nicio teorie;
este clar ca x
n
= cx
n1
= c
2
x
n2
= = c
n1
x
1
= c
n1
a.
Dar daca relat ia de recurent a este x
n+1
= cx
n
+b ? O idee ar sancercam
sa reducem problema la cazul precedent. Sa inventam un sir (y
n
)
n1
astfel
ncat x
n
= y
n
+ d, ceea ce duce la relat ia y
n+1
+ d = c(y
n
+ d) + b, adica
y
n+1
= cy
n
+ (b + d(c 1)), si sa alegem d astfel ca b + d(c 1) = 0,
ceea ce ntr-adevar ar reduce problema la cazul precedent, si deci x
n
=
y
n
+ d = c
n1
y
1
+ d = c
n1
(a d) + d. Dar cerint a b + d(c 1) = 0 poate
rezolvata prin d =
b
1c
numai daca c = 1. Cand c = 1, relat ia init iala
1



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


2 RECURENT E
se scrie x
n+1
= x
n
+ b, si putem iarasi usor gasi formula generala, caci
x
n
= x
n1
+ b = x
n2
+ 2b = = x
1
+ (n 1)b = a + (n 1)b.
Un alt fel de a vedea lucrurile este de a ignora, pentru moment, valo-
rile termenilor init iali, si a considera toate sirurile care respecta relat ia de
recurent a data. Fie (x

n
)
n1
si (x

n
)
n1
doua astfel de siruri. Ce relat ie de
recurent a ndeplineste sirul diferent a dat de
n
= x

n
x

n
? Se vede ime-
diat ca scazand relat iile x

n+1
= cx

n
+ b si x

n+1
= cx

n
+ b se obt ine relat ia

n+1
= c
n
, care este cazul simplu analizat la nceput. Aceasta metoda se
numeste omogenizarea relat iei date. Nu este greu de vazut atunci ca orice
sir (x
n
)
n1
care satisface relat ia init iala este dat de x
n
=
n
+
n
, unde sirul
(
n
)
n1
este o solut ie particulara oarecare a relat iei date.
Mai departe, si daca relat ia de recurent a este x
n+1
= cx
n
+ n ?

In acest
caz coecient ii nu mai sunt constant i. Metoda omogenizarii funct ioneaza la
fel de bine. Cealalta trebuie usor modicata; vom inventa un sir (y
n
)
n1
astfel ncat x
n
= y
n
+d
n
, ceea ce duce la relat ia y
n+1
+d
n+1
= c(y
n
+d
n
)+n,
adica y
n+1
= cy
n
+(n+cd
n
d
n+1
), si sa alegem d
n
astfel ca n+cd
n
= d
n+1
,
ceea ce ntr-adevar ar reduce problema la cazul precedent. Dar de fapt
gasirea sirului d
n
reprezinta gasirea solut iei particulare la care ne refeream
mai sus! Acest lucru se face cautand d
n
= n + ; atunci relat ia devine
n + c(n + ) = (n + 1) + , sau n(1 + (c 1)) + (c 1) = 0, ceea
ce conduce la = (c 1) si (c 1) = 1.
Pentru c = 1, se pot calcula usor si . Pentru c = 1, relat ia este
d
n+1
= d
n
+ n, care conduce usor la d
n
= d
1
+ n(n 1)/2.
2. Aplicatii
Problema 1. Determinat i formula termenului general al sirului (x
n
)
n1
dat
prin x
1
= 1 si relat ia de recurent a x
n+1
= 3x
n
+ n 1, pentru n 1.
Solut ie. Avem
_
x
n+1
+
n+1
2

1
4
_
= 3
_
x
n
+
n
2

1
4
_
, de unde prin iterare
x
n+1
+
n+1
2

1
4
= 3
n
_
x
1
+
1
2

1
4
_
; nalmente x
n
=
5 3
n1
2n + 1
4
.
O alta metoda este sa scriem doua instant e consecutive ale relat iei de
recurent a x
n+1
= 3x
n
+n1 si x
n
= 3x
n1
+n2 si sa le scadem, obt inand
x
n+1
= 4x
n
3x
n1
+ 1.
Problema 2. Determinat i formula termenului general al sirului (a
n
)
n1
dat
prin a
1
=
4
3
si relat ia de recurent a 2a
n
= a
n1
n5
n
+ 2
n
, pentru n 2.
Solut ie. Cautam a
n
= b
n
+2
n
, deci 2b
n
+2
n+1
= b
n1
+2
n1
n5
n
+2
n
si cerem ca 2
n+1
= 2
n1
+ 2
n
, adica =
2
3
. Acum cautam b
n
= c
n
+
(n + )5
n
, deci 2c
n
+ 2(n + )5
n
= c
n1
+ ((n 1) + )5
n1
n5
n
si
cerem ca 10(n + ) = (n 1) + 5n pentru tot i n, adica 9 = 5 si
9 = , adica =
5
9
si =
5
81
. Rezulta ca 2c
n
= c
n1
, deci c
n
=
1
2
n1
c
1
.
Prin urmare a
n
=
1
2
n1
c
1
(
5
9
n
5
81
)5
n
+
2
3
2
n
. Din a
1
=
4
3
rezulta c
1
=
200
81
,
deci a
n
=
25
81
2
(n4)
(
1
9
n
1
81
)5
n+1
+
1
3
2
n+1
.



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


RECURENT E 3
Problema 3. Sirul (a
n
)
n0
este denit prin a
0
= a
1
= 1 si relat ia de
recurent a a
n+1
= 14a
n
a
n1
, pentru n 1. Demonstrat i ca 2a
n
1 este
patrat perfect pentru ecare n 0.
Solut ie. Metoda brutala de a exprima termenul general funct ioneaza! Poli-
nomul caracteristic al sirului este
2
14 +1 = 0, cu radacinile 7 4

3 =
(2

3)
2
. Prin urmare, dupa determinarea coecient ilor (din valorile prim-
ilor doi termeni), formula generala este
a
n
=
1
4
_
(2 +

3)
2n1
+ (2

3)
2n1
_
.
Rezulta atunci ca 2a
n
1 =
1
2
_
_
(2 +

3)
2n1

_
(2

3)
2n1
_
2
, caci
(2 +

3)(2

3) = 1.
Dar (2 +

3)
2n1
=
1
2
2n1
(

3 + 1)
2(2n1)
= 2
_
1
2
n
(

3 + 1)
2n1
_
2
si apoi
(2

3)
2n1
=
1
2
2n1
(

3 1)
2(2n1)
= 2
_
1
2
n
(

3 1)
2n1
_
2
. Prin urmare
2a
n
1 =
_
(

3+1)
2n1
(

31)
2n1
2
n
_
2
. Ramane sa vericam ca patratul acestei
valori este numar ntreg.
Sa notam A =

3+1 si B =

31. Avem A
2
+B
2
= 8 si A
2
B
2
= 4. Dar
A
2n+1
B
2n+1
= (A
2
+ B
2
)(A
2n1
B
2n1
) A
2
B
2
(A
2n3
B
2n3
), deci
A
2n+1
B
2n+1
2
n+1
= 4
A
2n1
B
2n1
2
n

A
2n3
B
2n3
2
n1
, si rezultatul este demonstrat
prin induct ie.
De fapt am aratat ca 2a
n
1 = b
2
n
, cu sirul (b
n
)
n0
dat prin b
0
= 1,
b
1
= 1 si b
n+1
= 4b
n
b
n1
. (Aceasta relat ie de recurent a se preteaza la
multe alte proprietat i si rezultate, si a fost deseori folosita - vezi si testele de
select ie 2006, cu solut ii disponibilen Romanian Mathematical Competitions
(RMC), o unealta de nelipsit pentru studiul problemelor de olimpiada.)
3. Probleme Avansate
Urmatorul rezultat este mai mult decat o simpla problema; este unul din-
tre put inele rezultate de matematica elementara ale celebrului si genialului
matematician indian Srinivasa Ramanujan.
Problema 4. (Ramanujan).
Demonstrat i ca
_
1 +
_
1 + 2
_
1 + 3

1 + ... = 2.
Solut ie. Sa notam, pentru x > 0
f
n
(x) =

1 + x
_
1 + (x + 1)
_
1 + + (x + n 1)
_
1 + (x + n)
si cu g
n
(x) formula n care ultimul radical imbricat
_
1 + (x + n) a fost
nlocuit cu
_
1 + (x + n)(x + n + 2). Se vede imediat ca g
n
(x) = x + 1,
deoarece 1 +(x+n)(x+n+2) = (x+n+1)
2
, si se telescopeaza. Pe de alta



Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro
Concursul Gazeta Matematic i ViitoriOlimpici.ro


4 RECURENT E
parte, x + 1 = g
n
(x) > f
n
(x) > f
n1
(x) > > f
0
(x) =

1 + x, deci sirul
(f
n
(x))
n0
este crescator si marginit superior de x + 1.
Dar f
n
(x)
2
= 1+xf
n1
(x+1), de asemenea g
n
(x)
2
= 1+xg
n1
(x+1), deci
g
n
(x) f
n
(x) = x
g
n1
(x+1)f
n1
(x+1)
gn(x)+fn(x)
<
x
(x+1)+

x+1
(g
n1
(x + 1) f
n1
(x +
1)). Prin iterare obt inem g
n
(x)f
n
(x) <

n1
k=0
x+k
(x+k+1)+

x+k+1
(g
0
(x+n)
f
0
(x + n)) =

n1
k=1
x+k
(x+k)+

x+k
_
x
(x+n)+

x+n
((x + n + 1)

x + n + 1)
_
.
Acum,
x
(x+n)+

x+n
((x + n + 1)

x + n + 1)) < x, n timp ce avem ine-

galitatea

n1
k=1
(x+k)+

x+k
x+k
> 1 +

n1
k=1
1

x+k
> 1 + (n 1)
1

x+n1
>
1 +
_
(n 1)/2 pentru n > x + 1.
Aceasta nseamna ca 0 < (x + 1) f
n
(x) <
x
1+

(n1)/2
pentru orice n,
nsa cantitatea din dreapta devine din ce n ce mai mica, deci la limita
f
n
(x) devine x + 1. Pentru x = 1 se obt ine deci valoarea 2.