Omul de geniu se evideniaz prin posedarea unor nsuiri neobinuite, cum ar fi dezintersul fa de tot ceea ce este lumesc, senintatea

abstract, viaa pasional plin de aventuri. Acesta caut mereu ceva ce este imposibil de gsit, iar atunci cind gseste cel mai apropiat echivalent pmntesc al dorinelor sale, il dispreuieste.Schopenhauer susine c ,,geniul este nefericit, strivit de o lume prozaic, brutal, fiind un spirit inadaptabil i superior prin gndirea atotcuprinztoare. Romantismul eminescian reprezinta un moment esential in evolutia poeziei si a literaturii romane. Eminescu a fost preocupat in mod deosebit de tema omului de geniu care este axa principal a capodoperei sale lirice. Diferentele dintre geniu si omul comun sunt esentiale: geniul aspira spre absolut, posibilitatea de sacrificare pentru atingerea unui ideal, dar il si-l transforma intrun singuratic, neputand fi fericit pe deplin. In schimb, omul comun se defineste prin afectivitate,aspiratia spre implinirea vietii terestre, imposibilitatea jertfirii . Capodoperele eminesciene Floare albastra siLuceafarul pun in valoare marea capacitate de sinteza filozofica si de creatie. Acestea sunt doua dintre poeziile ce ilustreaza tema iubirii in semnificatiile ei cele mai profunde, fiind in corelatie cu cea a destinului omului de geniu. Elemente de

romantism se regasesc in ambele poeme prin personajul romantic ce este exceptional in

imprejurari neobisnuite. Sunt presente motivele literare ca codrul in ,,Floare albastrace reprezinta spatiu protector al iubirii, aspiratia spre o stea,,Luceafarul sau spre alte elemente ale planului cosmic, luna ca astru tutelarin si martor al dragostei eului liric.

Luceafarul este o alegorie pe tema romantica a locului geniului in lume. Astfel Eminescu s-a imaginat pe sine in primul rind in Luceafarul sau Hyperion, geniul care cauta suprema clipa de fericire fara sa fie inteles izolinduse de societatea din jur. De aici si tentatia luciferica de a cobori in lumea comuna, pentru a cauta ceea ce nu i s-a dat: iubirea S-a rupt din locul lui de sus / Pierind mai multe zile. Zborul Luceafrului spre Creator, spre Demiurg este un zbor simbolic, avnd semnificaia ajungerii geniului la contiina sa de nemuritor,,-Hyperion ce din genuni/Rasai c-o-ntreaga lume/Nu cere semen si minuni/Care n-au chip si nume. In ,,Floare albastra,idea poetica exprima tristetea si nefiricirea omului de geniu pentru neputinta de a atinge absolutul in iubirie si imposibilitatea implinirii cuplului. Se evidentiaza antiteza dintre ipostaza omului de geniu ce aspira spre inalt a eului masculin si idealul de tip ,,carpe diem" al omului comun, reprezentat de eul feminine ,,Hai la codrul cu verdeata,/ Und-izvoare plang n vale,,.Aceasta semnifica tinguirea, tristetea si nefiricirea poetului pentru imposiblitatea de a-si implini idealul. Portretele indragostitilor reflecta apartenenta lor la lumi diferite:femeia este o faptura a concretului, iar geniul traieste in astral, in abstract. Poemele "Floare albastra" si "Luceafarul" sunt integrate reprezinta ipostaza iubirii paradiziece, poetul visand o iubire absoluta, sustinuta de sentimente autentice, reciproce, vesnice, formandu-se un univers al asteptarii. Finalul poemului exprima incompatibilitatea dintre cele doua lumi si imposibilitatea implinirii erotice a geniului. In "Luceafarul", Hyperion accepta ca lumea lui este cea a singuratatii si a racelii astrale "Eu in lumea mea raman nemuritor si rece".Acelasi motiv al singuratatii si ar retragerii este present in poemul ,,Floare albastra prin versul ,,Totusi este trist in lume ce constituie un vis sau o amintire provocand suferinta eului liric. Dupa parerea mea Mihai Eminescu a reusit prin aceste capodopere sa-si puna amprenta asupra liricii romanesti, fiind considerat si ,,ultimul romatic european