Bradul

Denumire populara: brad Familie: Pinacee Expunere: plin soare Temperaturi: bradul este un arbust mereu verde care prefera zonele mai reci, desi majoritatea speciilor recomandate pentru bonsai sunt destul de tolerante la caldura. Specii de brad: Abies alba (brad argintiu): ace de culoare verde inchis, conuri cilindrice. A. concolor (brad alb, brad argintiu, brad de Colorado): poate creste pana la 2 de metri inaltime! este originar din sud"vestul #talor $nite ale Americii. Poate fi e%pus in plin soare si este cel mai rezistent la seceta si caldura dintre toate speciile de brad. A. firma (brad &omi, brad japonez): ace de culoare verde inchis, lungi de '" cm. (ste originar din )aponia, poate atinge inaltimi de 2* de metri in habitatul natural si este unul din brazii cei mai rezistenti la caldura. A. homolepis (brad +i,,o): ace de culoare verde inchis, lungi de 2,- cm. .riginar din )aponia, poate atinge chiar si 2 m in natura. (ste rezistent la temperaturi crescute.
1

A. ,oreana (brad corean): este un specimen mic, cu ace de culoare verde inchis, mai mici de 2 cm. (ste deosebit prin conurile de brad de culoare violet, stralucitoare. A. ,oreana /Compact 01arf2: este o varietate de brad corean pitic, care nu face conuri. Abies lasiocarpa (brad alpin): ace verzi"gri, lungi de '" cm. (ste originar din zona care se intinde din Alas,a pana in Carolina de +ord. Are conuri de culoare purpurie. A. lasiocarpa arizonica (brad pluta): are ace de culoare gri"argintie, iar scoarta are te%tura plutei. A. lasiocarpa arizonica /Compacta2: varietate pitica a bradului pluta, cu ace verzui"albastre. A. nebrodensis (brad argintiu +ebrodi): specie asemanatoare cu A. alba, dar cu ace mai dense si de dimensiuni mai mici. (ste originar din muntii +ebrodi din 3talia si este aproape pe cale de disparitie in habitatul sau natural. A. sacalinensis (brad #a,halin)

Descriere Bradul (Abies) este un gen care cuprinde apro%imativ -"-- de specii de conifere din familia Pinaceae, r4sp5ndite preponderent 6n zonele muntoase ale emisferei nordice. #unt arbori de talie mare cu 6nr4d4cinare pivotant4. Coroana este piramidal4 deas4, umbroas4, scoar a mult timp neted4 cu pungi de r4in4. 7ujerii sunt netezi, iar mugurii dispu i terminal 6ntotdeauna c5te trei. Prezint4 frunze aciculare l4 ite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se schimb4 la 8"*- ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obinuit vizibile i r4sfr5nte! solzul carpelar cade la maturitate odat4 cu seminele, iar pe lujer r4m5ne a%ul erect. #emine relativ mari, triunghiulare, cu pungi de r4in4 pe tegument i prinse str5ns de aripioar4. 9radul face parte din familia de conifere. Cele mai cunoscute conifere sunt:

9radul &olidul Pinul

9radul se deosebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea frunzelor care, popular, se mai numesc si ace. Acestea au o lungime medie de 2 cm si sunt dispuse de"a lungul crengilor in acelasi plan, fata de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur imprejurul
2

crengilor. :runzele bradului sunt mai moi decat ale altor conifere ale caror frunze inteapa mai tare. 0iferenta majora fata de foioase este ca bradul (ca majoritatea coniferelor, caci e%ista si e%ceptii ; 7arice) sta verde pe tot parcursul anului. 9radul ca si celelalte conifere isi schimba frunzele(acele) treptat de"a lungul intregului an iar noi putem observa acest lucru doar vazand covorul de ace cazute la tulpina bradului. Altitunea la care cresc si se dezvolta brazii este cuprinsa intre -<<m si 2<<< m iar raspandirea acestora este pe tot globul, dar cu precadare in zonele muntoase ale zonei temperate. Coniferele au radacina pivotanta, alta deosebire fata de foioase care au radacina foarte ramificata. Conurile sunt fructele bradului, in alveolele conurilor se dezvolta semintele bradului. Cand semintele sunt coapte, alveolele se desfac si semintele pot iesi din conuri. Cazand pe pamant, ele dau nastere la noi brazi. 0easemenea, semintele brazilor sunt o sursa de hrana pentru pasari , veverite si alte rozatoare ale padurii. 9razii cresc foarte drepti si din aceasta cauza lemnul de brad se foloseste in special in constructii dar si la fabricarea mobilei. 9radul, Abies alba, este considerat pomul vietii. 3nsa el poate fi intilnit si in simbolistica funerara din mai toate zonele tarii. 3n unele regiuni, el este asezat la capul mortului si lasat acolo ani de zile, pina se usca, putrezeste si cade ca simbol al inlocuirii mortii vesnice a decedatului. Pe linga simbolurile de nunta sau funerare pe care bradul le are in traditia noastra populara, el a intrat si in farmacia populara inca din vremuri stravechi. 0atorita proprietatilor terapeutice ale bradului, de la care se folosesc ramurile tinere, mugurii, frunzele si rasina, acesta este folosit in tratarea mai multor afectiuni cum ar fi cele pulmonare, ale aparatului urinar, in faringo"amigdalite, gastroenterite, anore%ie, debilitate si reumatism. 9radul traieste apro%imativ 700 de ani,si ajunge la o inaltime de -<"=-m. :runzele ii cad dupa ma%im *- ani, si ii cresc altele. >ecoltarea cetinei se face tot timpul anului, insa mugurii se recolteaza primavara in lunile martie si aprilie. 0in frunze se e%trage esenta de brad folosita in bai. Aceste bai au efecte sedativ si de tonifiere a organismului. ?ot din cetina se e%trage si uleiul de brad folosit in aromoterapie.

 Rspndirea unor specii de brad pe glob @n lume, bradul alb (Abies alba), se 6nt5lneAte doar 6n unele zone montane ale (uropei. @n timpul glaciaBiei cuaternare, aceast4 specie a g4sit un refugiu 6n sud"vestul (uropei Ai de aici s"a r4sp5ndit 6n (uropa Central4, 6nt5lnindu"se ast4zi 6n &unBii Pirinei, >odopi Ai CarpaBi. >ude ale bradului alb se 6nt5lnesc 6n diferite regiuni ale globului. Astfel, bradul de balsam (Abies balsamea) creAte 6n Canada, bradul siberian (Abies sibirica) apare 6n #iberia asiatic4, bradul de Crecia ( Abies cephalonica) se 6nt5lneAte ca specie relict4 6n zonele 6nalte din sudul Peninsulei 9alcanice, bradul de #pania (Abies pinsapo) creAte 6n regiunile st5ncoase ale Peninsulei 3berice (&ohan, Ardelean).

. Specii de brad: Brad Argintiu ( icea ungens!

Bradul Argintiu este un brad originar din (uropa, din &unBii Pirinei la nord de +ormandia, 6n est &unBii Alpi Ai &unBii CarpaBi, Ai 6n sud p5n4 6n sudul 3taliei Ai nordul #erbiei, unde s"a integrat al4turi de apropiatul brad bulgar. (ste un masiv conifer (verde tot timpul) cresc5nd p5n4 la <"-< m (rar 8< m) 6n4lBime cu diametrul trunchiului de p5n4 la *,- m. #e 6nt5lneAte la altitudini 6ntre '<<"*=<< m (6n general peste -<< m), pe munBi unde precipitaBiile dep4Aesc *<<< mm. :runzle sale sunt ca acele aplatizate, *,D"' cm lungime Ai 2 mm l4Bime cu <,- mm grosime, de un verde 6nchis deasupra Ai cu 2 benzi lungi albe destomate dedesubt. E5rful frunzei este de obicei un pic crenelat. Conurile au o lungime 6ntre F"*=cm Ai '" l4Bime, cu apro%imativ *-<"2<< de solzi. 9radul argintiu este o component4 important4 a p4durii de brazi argintii din zona calcaroas4 0inaric 6n vestul Peninsulei 9alcanice. (ste 6nrudit de aproape cu bradul bulgar (Abies borisiiregis) 6n continuare 6n sud 6n Peninsula 9alcanic4 Ai cu bradul sicilian (A. nebrodensis), fiind diferit de aceAtia Ai alBi brazi euro"mediteraneeni prin frunziAul r4sfirat, cu frunzele 6mpr4Atiate 6n toate direcBiile. 9radul argintiu este prima specie folosit4 ca pom de Cr4ciun, dar a fost parial 6nlocuit cu 9radul +ordmann (care are un frunziA mai dens, mai atractiv), Ai alte specii.

 Brad coreean (Abies "oreeana!

Bradul corean sau Abies #oreana este originar din peninsula coreana si creste la inaltimea de *<<<"*D<<m. Abies ,oreana creste pana la *- m inaltime, are coroana densa, acele sunt verzi, pe dos sunt albe, numeroase conuri care ating "= cm de culoare violet"bronz. #e dezvolta bine in zone insorite, dar si puternic umbrite, dar numarul de conuri este mult mai mic. #e preteaza bine pentru gradini mici si parcuri. :runzele aciculare sunt de culoare verde"inchis, lucioase pa fata, iar pe dos argintii. Conurile sunt mici de culoare mov 6nchis. Prefera soare sau semiumbra. #uporta caldura e%cesiva si tolereaza poluarea.

 Brad $apone% (Abies Firma!

Brad $apone% (latin4 firma abies) " copac vesnic verde monoic4, specii de familie pin brad (Pinaceae). 0e plante endemice g4sit 6n s4lb4ticie doar pe insulele Gonshu, #hi,o,u, HIushu Ai Ja,ushima 6n p4duri mi%te de la o altitudine de -< la *F<< m .Copac este listat 6n publicat 6n *FFD 7ista >oAie a speciilor ameninBate, categoria 7C (risc sc4zut de dispariBie).$n copac inalt de -< de metri, cu diametrul trunchiului de p5n4 la 2 metri. Crohn general piramidal sau bombat.Coaja de un t5n4r gri, neted, glandular, se 6ntunec4, cu varsta, devine un dop de plut4.&ugurii ovoidale sau conic, gri"maro, c5ntare conice, de p5n4 la *< K - mm.Acele sunt de culoare verde 6nchis pe sus, jos, galben"albastru"verde, *,-"',- cm lungime Ai 2" mm l4Bime.Conuri de se% masculin sunt cilindrice, de culoare g4lbuie, 2,-" ' cm lungime. :emeile " alungite"ovate sau conic, verde cu varsta, devenind galben"brun, glandular, 2"2,- cm l4Bime Ai 2,D"',2 cm 6n lungime.#eminBe de 8"D mm lungime, brun deschis, cu aripa maronie *<" *- mm 6n lungime .

 Brad &i""o

3n natura gama de specii de munBi acoperiBi (de la D<< la 2<<< m), insulele japoneze Gonshu #hi,o,u Ai 6ntre '8 L Ai 'D L + 0e obicei creste cu specii de foioase Ai de zada, cu limitele lor mai mici se amestec4 cu solide de brad (Abies firma), si la partea de sus " cu Mitch brad (Abies veitchii).:ost introduse 6n (uropa 6n *D- , >usia a fost cunoscut de la sf5rAitul secolului al N3N"lea, creste pe coasta &4rii +egre, 6n districtul Adler Ai #uhumi.>eprezentanBii de forma " pana la < de copaci, acoperite cu coaja gri prodolnoborozdchatoI foarte dur. Crohn cu o grosime de r4sp5ndire, orizontal4, ramuri dreapta 1horled Ai ape% 9lunt. 74starii sunt profund br4zdat, lumina ohrennogo culoare, str4lucitoare Ai f4r4 p4r.&ugurii ovoidale sau conice, obtuzi, rasinoase. Ace CustostoIaschaIa, rigide, *<" '< mm lungime, *.-"2 mm latime, pe partea de sus a dou4 scurt"dinBat4, stralucitor pe partea de jos partea de sus, verde cu dungi alb ca creta doi. Conuri cilindrice, 9lunt, lungi de ="F,- cm, 2.-"'.- cm 6n diametru, Joung " violet"rosu, copt roAu"brun, cu umbr4 de la grilele de acoperire din afara, lungimea de dou4 ori mai scurt4 dec5t seminBele. #eminBe negre, cu o aripa aproape la fel de mult ca de seminBe.

10

Structura macroscopica a lemnului:

@ntre scoarta copacului si masa lemnoasa propriu"zisa e%ista un strat 6ngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber, numit cambiu vascular. Acesta este un strat generator de celule 6n continua crestere si diviziune, care da nastere tesuturilor lemnoase definitive, fiind singura zona a trunchiului care este angajata 6n cresterea activa a arborelui. @n zonele cu clima temperata, cambiul genereaza lemn nou 6n timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu), mai deschis la culoare dec5t lemnul produs mai t5rziu. Ca urmare, 6n fiecare an, trunchiul copacului este 6nconjurat de o noua pereche de straturi, unul mai 6nchis si unul mai deschis la culoare. Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului, 6n sensul ca este implicat 6n procesul de crestere, e%ista si alte celule vii, care sunt interpuse printre celulele de alburn. .data cu cresterea copacului, portiunea centrala moare complet, canalele se acopera cu gume, rasini sau cu aer. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. #chimbarile interne sunt urmate de modificari
11

specifice de culoare, astfel ca maduva apare mai 6nchisa la culoare decat alburnul. Alburnul este dispus 6ntre cambiu si duramen si este un tesut mai rar, mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice. (l are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. 0uramenul este cuprins 6ntre maduva si alburn si este un lemn mai dens, cu un continut de apa mai scazut, de obicei mai 6nchis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui. Procesul de aparitie a duramenului 6ncepe dupa o anumita v5rsta a arborelui, diferita de la o specie la alta, datorita impregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante, tanante etc.) si umplerii capilarelor cu aer, rasini etc. &ulte specii prezinta inele de crestere (inele anuale). @n zonele cu clima temperata, fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase 6nregistrata 6ntr"un an, 6nsa conditiile de mediu variate e%istente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati 6n cresterea masei lemnoase. Astfel, inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara"vara), care este mai poros, mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul t5rziu (din a doua perioada vegetativa), care este mai compact si mai 6nchis la culoare. @n zonele cu clima tropicala, inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si, tocmai de aceea, termenul de inel de crestere este de preferat 6n locul termenului de inel anual . >azele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim, care apar 6n sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. >azele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc 6ntr"unul dintre inelele de crestere sau pot 6nainta p5na la maduva. @n sectiune radiala, ele se prezinta sub forma de benzi, cu grosimi si lungimi diferite, numite OoglinziO, care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. @n sectiune tangentiala, aceste raze medulare, colorate mai 6nchis, formeaza linii 6n forma de E. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati 6n sectiune transversala, unde apar sub forma unor mici orificii, rotunde sau ovale. @n functie de marimea lor, porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber, influent5nd 6n mod hotar5tor te%tura lemnului (speciile cu porii mari

12

prezinta o structura grosiera, 6n timp ce speciile cu porii invizibili au o te%tura fina). 0in acest punct de vedere, lemnul este clasificat 6n doua mari grupe: specii poroase si neporoase. Cimnospermele sunt neporoase, 6n timp ce angiospermele sunt poroase.P*Q 0in punct de vedere al compo%itiei c'imice, lemnul este format din: *. substante organice, care la r5ndul lor se 6mpart 6n:

*.* substante organice principale! *.2 substante organice secundare! 2. '. saruri minerale! apa.

*.* #ubstantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza, hemiceluloza si lignina. Celuloza reprezinta materia prima de baza 6n fabricarea h5rtiei si a unor fibre te%tile, fiind folosita, de asemenea si la fabricarea unor lacuri, a alcoolului etilic etc. Continutul de celuloza la brad +r.ord * #pecia lemnoasa Continutul de celuloza,R

9rad *,= Gemiceluloza intra 6n compozitia membranelor celulare, iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si, prin distilare, permite obtinerea alcoolului metilic. Continutul de hemiceluloza la brad

+r.ord *

#pecia lemnoasa 9rad

Continutul de hemiceluloza,R 2-,*

Continutul de lignina la brad +r.ord #pecia lemnoasa Continutul de lignina,R

13

9rad

2D,'

*.2 #ubstantele organice secundare cuprind: rasini, uleiuri eterice, substante tanante, gume, pigmenti etc. 2. #arurile minerale sunt 6n general silicati, o%alati, carbonati si fosfati de potasiu, natriu, calciu si magneziu, nu pot fi e%trase si creeaza dificultati la prelucrare. '. Continutul de apa variaza 6ntre '<"8<R, 6n functie de specia si v5rsta arborelui si de anotimp.

Lemnul de brad conine 70% carbohidrai. Coninutul de umiditate din lemn a fost de 10% iar coninutul de solide totale a fost de 90%. Coninutul mare de carbohidrai l recomand ca materie prim pentru obinerea de bioetanol. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. 0e e%emplu, mahonul este o specie tropicala rezistenta, foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate, stejarul este cel mai rezistent, ciresul este mult apreciat 6n confectionarea instrumentelor muzicale datorita
14

proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase, nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele, un lemn relativ ieftin, este folosit 6n constructii si la fabricarea h5rtiei.

roprietatile (i%ice ale lemnului sunt: culoarea, luciul, te%tura, desenul, umiditatea, masa specifica, durabilitatea, umflarea si contr5ngerea. @n functie de pigmentatia naturala, culoarea variaza de la o specie la alta, de la alb galbui (salc5m, brad, molid, lam5i etc.), la rosu (mahon, palisandru, par african etc.), p5na la brun 6nchis (nuc, plop negru etc.), violet (amarant) si negru 6nchis (abanos). Eariatii de culoare se 6nregistreaza 6nsa si 6n cadrul aceleasi specii, 6n functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. 0e asemenea, la unele specii, se constata variatii de culoare si de la o zona la alta, alburnul prezent5nd nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu 6nchis. 7uciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului, de planul de debitare, de rugozitatea suprafetei, precum si de unghiul sub care cade lumina. (lementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare, care 6n sectiune radiala formeaza mici oglinzi. 7uciul poate fi: S S S S S luciu matasos (paltin, platan etc.)! luciu argintiu ( mesteacan)! luciu auriu! luciu satinat! luciu cu ape (paltin cret) etc.

?e%tura lemnului este data de forma, dimensiunea, proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. (a depinde de clima, de specie si de modalitatea de debitare. ?e%tura poate fi:

15

S S S S

foarte fina (mahon, tisa etc.)! fina (nuc, paltin etc.)! semifina (anin, mesteacan etc.)! aspra (stejar, ulm etc.).

0esenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului, care"i determina si domeniul de utilizare, respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier, la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului, 6n constructii sau pentru e%teriorul mobilei. 0esenul depinde nu numai de specia arborelui, dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase, precum si de modul de debitare. >asinoasele au desenul simplu, pe c5nd foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte, paralele, mai 6nchise la culoare, care 6n combinatie cu duritatea si culoarea lui 6l fac deosebit de pretios 6n obtinerea furnirelor), paltinul, ulmul, mesteacanul, frasinul, plopul etc. +eregularitatile fibrelor, precum si unele anomalii de crestere, cum ar fi: fibra creata, noduri mici, provenite de la muguri si dispuse grupat 6n anumite zone, creeaza desene si efecte estetice deosebite, cunoscute sub diverse denumiri ( ochi depasare ! aspect ma"drat ). 0ebitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele, pe c5nd la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau 6n E, ondulate sau chiar dintate). &ulte furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin 6n jurul circumferintei trunchiului), astfel 6nc5t cutitele, simple sau ondulate, taie transversal inelele anuale, dispuse la anumite distante unul fata de celalalt, iar desenul obtinut este deosebit. &asa specifica variaza 6ntre <,*"*,- gTcm', 6n functie de specie, dar poate fi diferita si 6n cadrul aceleasi specii. 0in acest punct de vedere, speciile de lemn se 6mpart 6n: " lemn foarte greu: stejar, corn, jugastru! " lemn greu:carpen, salc5m, cer ! " lemn semi"greu: tisa, gorun, nuc, mesteacan! " lemn semi"usor: castan, tei, anin!
16

" lemn usor: pin silvestru, brad, plop! " lemn foarte usor: plopul negru. &ulte dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt str5ns legate de masa specifica.

roprietatile lemnului
)igroscopicitatea* 7emnul este un material higroscopic, care absoarbe apa din mediu, aflata at5t 6n forma lichida, c5t si 6n forma de vapori. Gigroscopicitatea se manifesta at5t la arborii netaiati, vii, c5t si la lemnul obtinut prin taierea lor, ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. Apa retinuta 6n peretii celulari variaza 6ntre 2<"'-R. Punctul teoretic, 6n care peretii celulari sunt complet saturati, iar interiorul celulelor este gol, este cunoscut sub numele de Opunct de saturatie al fibreiO. 0incolo de acest punct, apa patrunde 6n cavitatea celulelor, ating5ndu"se continutul ma%im de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa p5na la D<<R, pinul 2-<R ). Prin uscare, lemnul verde pierde treptat din apa, 6ncep5nd cu apa din cavitatile celulare, ajung5nd p5na la un continut de *2"*-R. 7emnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de D,-"F,-R. Coeficienii deformaiilor de contracie i umflare Specia de lemn Densitatea
o

Coeficienii deformaiilor %t %r %l 0(24 0(40 0(12 0(20 0(01 0(01

&'inoase )oioase

! "#cm3$ 0(40 0(65

17

+miditatea lemnului este o caracteristica negativa, cu importanta primordiala, ea afect5nd toate celelalte proprietati (volum, forma, rezistenta la 6mbatr5nire, la atacul insectelor, rezistentele mecanice, termice si acustice). 0atorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constr5ngere a lemnului, care depinde 6n principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala, iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala), dar si de specie, de densitate si de defectele e%istente 6n lemn. Durabilitatea* 7emnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica), put5nd rezista, daca nu este atacat de insecte, sute si mii de ani. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii, care conduc, atunci c5nd lemnul este umed, la asa numita Oinima rosieO. @n general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). +ucul, stejarul, cedrul, mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si e%trem de durabile specii, pe c5nd fagul, teiul, plopul, bradul sunt specii mai putin durabile. Pe l5nga fungi, e%ista si o serie de alti daunatori, fata de care unele specii sunt foarte rezistente. Astfel, nucul negru, mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor, iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si, tocmai de aceea, el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. ?oate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. roprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa"i modifice forma si dimensiunile. Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare c5nd fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase), densitatea si umiditatea lemnului (cu c5t umiditatea este mai mica, cu at5t rezistentele sunt mai mari), precum si de defectele lemnului, care le influenteaza negativ. Proprietatile mecanice includ: " duritatea! " rezistenta la compresiune, la tractiune, la 6ncovoiere, la oboseala, la uzura, la despicare (clivajul).
18

?oate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta, precum si 6n cadrul aceleasi specii, unele proprietati put5nd prezenta valori ridicate, iar altele reduse. @n functie de duritate, lemnul este clasificat 6n lemn de esenta moale si de esenta tare. @n general, esentele tari sunt cele de foioase, numite si specii angiosperme (cusam5nta 6nchisa 6n fruct: stejar, fag)! iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere), numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin, brad, molid), cu toate ca e%ista si e%ceptii. @n general, lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina, ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele, pe c5nd, 6n cazul lemnului tare, numai foarte putine specii contin rasini. 0in punctul de vedere al duritatii, speciile lemnoase se pot clasifica 6n: *. 2. '. . lemn foarte dur# mesteacan, corn! lemn dur# salc5m, carpen, frasin! lemn semidur# larice, plop! lemn moale# tei,brad.

Eariatiile de duritate 6ntre diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte, cum ar fi noduri, fibre spiralate, compresia si tensiunea lemnului.

Densitatea speciilor de rasinoase*

Specie .rad /olid 0in +erde 1000 740 700 ,miditate 15450 480 520 410 430 490 de ,scat

Re%istenta la compresie a lemnului este ridicata, 6n unele cazuri chiar mai ridicata dec5t a otelului si, tocmai de aceea, el este folosit 6n construirea fundatiilor de cladiri. #pecia lemnului >ezistenBa la compresiune (da+Tcm2)
19

Paralel4 cu fibrele Perpendicular4 pe fibre 9rad << <

>ezistenBa la tracBiune (da+Tcm2) #pecia lemnului Paralel4 cu fibrele D-< Perpendicular4 pe fibre 2< >ezistenBa la 6ncovoiere (da+Tcm2) 82<

9rad #pecia lemnului 9rad

Re%istenta la despicare este diferita de la o specie la alta. Astfel, e%ista specii care se despica usor: pin, stejar, fag! greu: ulm, tei, mesteacan! foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul, palmierul. Re%istenta la u%ura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. Astfel, lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica dec5t cel neaburit, iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare dec5t lemnul netratat. roprietatile electrice si magnetice* 7emnul foarte uscat reprezinta un izolator electric e%celent, 6nsa, odata cu cresterea umiditatii, are loc si o crestere a conductivitatii electrice, comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. 0e asemenea, lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica). Paralel cu fibrele, lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica, fiind astfel un material diamagnetic. roprietatile acustice* Prin lovire, lemnul este producator de sunete si poate absorbi, amplifica, transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. 0e aceea, el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol, 6n vederea obtinerii unei acustici superioare. @naltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor, dimensiuni, densitate, continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului.
20

3zolatia sonora este mica, 6n mod normal lemnul absorbind numai o mica parte ('"-R) din energia acustica. @nsa, 6n spatiile goale, de mari dimensiuni, semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de p5na la F<R, placajele absorbind mai bine sunetele joase, pe c5nd PA7"ul si P:7"ul, sunetele 6nalte. roprietatile termice* Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste <LC si la o umiditate constanta, dilatatia termica este foarte mica). Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile 6n raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. Aceasta proprietate, alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus 6n porii lemnului), sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. Prin e%punere directa la foc, la o temperatura de <<LC, lemnul arde cu usurinta, puterea calorica a unui ,ilogram de lemn uscat fiind cuprinsa 6ntre .<<<"-.<<< de ,ilocalorii. Structura microscopica a lemnului: U

21

,-.nel anual/ 0-Rasina/ 1-pori/ 2-Ra%e medulare/ 3-Tra'eideTimpurii/ 4-tra'eide stralucitoare/ 5-6anal re%ini(er/ 7-Tra'eida tar%ie/ (lementul de baza din care este alcatuit lemnul si care se vede la microscop este celula lemnoasa. Celulele lemnoase indeplinesc in arbore diverse functii, cum sunt : conducerea apei si a sarurilor minerale, sustinerea trunchiului a coroanei, inmagazinarea diverselor substance, ca, de e%emplu rasina. 0upa rolul pe care"* au in viata arborelui, celulele difera intre ele ca forma si dimensiuni, distingandu"se celule de vase, traheide, celule de parenchim si fibre. Celulele de vase sint celule scurte, cu peretii sutbiri diametre mari servesc lacircular a apei si a sarurilor minerale. (le sint unite cap la cap, formind tuburi lungi prin care circula seva. Easele lemnului constituie in sectiune porii lemnului. 7a unele specii, vasele sint vizibile cu ochiul liber. 7a celulele de vase, peretii transversali lipsesc, sau sunt perforati Easele se intilnesc numai la lemnul de foioase, lipsind total la cele de rasinoase.

22

Celulele de parenchim au forma prismatica, cu peretii suburi, asezate cap la cap, dand aspectul unei fibre alungite .Aceste celule reprezinta razele medulare la risinoase la foioase, si formeaza tesuturile de parenchim, care au functia de a depozita substantele nutritive de rezervi. :ibrele au forme alungite, cu deschiderea mica peretii grosi indeplinind in arbore un rol de rezistenta. Canalele rezinifere sint tuburi lungi inconjurate de straturi de celule de parenchim. #e gasesc la o parte din speciile de rasinoase (molid, pin, larice, duglas in stare verde). 3n sectiune transversala apar ca puncte albicioase sau galbui"brune. Canalele rezinifere pot fi asezate longitudinal sau transversal fata de aza arborelui. (le acumuleaza in interior rasina secretati de celulele din jur. Cele mai largi canale rezinifere se intilnesc la lemnul de pin . ?ilele reprezinta crsterile celulelor de parenchim in interiorul vaselor vecine, astupind, total sau partial, vasul .#e intilnesc la toate speciile si se formeaza in duramen. (le pot apare si datorita unor cauze e%terioare , astfel in cazul inimii rosii la fag, sub actiunea ciupercilor. vasele se umplu cu tile, din care cauza lemnul nu mai poate fi impregnat. +tili%area lemnului de brad: +r.ord * #pecia lemnoasa 9rad 0omeniul de utilizare (lemente structurale la cladiri civile, industriale si agrozootehnice, lemn lamelat incleiat, case prefabricate, constructii provizorii, panouri de cofraj, tamplarie

7emnul de brad este utilizat 6n industria celulozei, 6n construcBii, mobil4. :ibrele obBinute din tulpini pot fi utilizate ca 6nlocuitori ai iutei. Alte industrii: farmaceutic4, alimentar4, medicin4 tradiBional4, cosmetic4. De(etele lemnului: 0efectele lemnului se pot grupa astfel: 0efectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: S S diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (6n structura, aspect si compozitie chimica)! anomalii datorate actiunii factorilor naturali e%teriori, care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi!

23

actiunea agentilor de biodegradare a lemnului, de natura vegetala sau animala.

@n prima categorie de defecte, acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui, sunt incluse urmatoarele: *. 2. '. nodurile! anomalii ale fibrelor si maduvei! anomalii ale trunchiului.

*. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau 6n interiorul acestuia. Prin taierea trunchiului, nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre 6n masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. @n zonele 6n care ramurile pornesc din interiorul copacului, inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului, form5ndu"se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute, iar mai departe, merg5nd catre suprafata, fibrele lemnoase ale trunchiului cresc 6n jurul ramurii, conduc5nd astfel la aparitia unor noduri 6ncastrate. +odurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. @n timpul uscarii, c5nd contractia 6n lemn variaza 6n functie de directia fibrelor, nodurile se contracta mai rapid dec5t restul lemnului. 0e aceea, un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet, form5nd astfel o gaura 6n lemn. #pre deosebire de acestea, nodurile concrescute si 6ncastrate nu pot cadea, 6nsa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si, astfel, lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. +odurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Astfel, 6n functie de forma lor, nodurile pot fi: rotunde, ovale, alungite, cu mustati! 6n functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si 6n functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului, zonele cu noduri prelucr5ndu"se mai greu si, uneori, chiar deloc. @n unele cazuri, 6nsa, gruparea 6n anumite zone a unor noduri 6ncastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte 6n efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: Oochi de pasareO, O noduri 6n cuib O, O aspect mazdratO. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor:
24

" fibra rasucita! " fibra 6nclinata! " fibra creata! " fibra 6nc5lcita.P2Q Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de a%a longitudinala a trunchiului. 7emnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra 6n industria pieselor de mobilier, put5nd fi folosit numai ca materie prima 6n industria chimica. Fibra nclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de a%a longitudinala a trunchiului. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. Propriu"zis, acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic e%ploatat la fabricarea furnirelor (de e%emplu: frasinul cret). Fibra nclcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase 6n anumite zone. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. 2. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de e%centricitate si consta 6n dispunerea laterala a maduvei fata de a%ul trunchiului. 7emnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic 6n sens longitudinal si transversal. 1* Anomaliile trunc'iului sunt: conicitatea8 labartarea si canelura* Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre v5rf. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. 7abartarea trunchiului consta 6n marirea brusca a circumferintei 6n apropierea solului, aparuta din nevoia de echilibrare, pentru a rezista la actiunea v5ntului. Canelura este determinata de zonele de coaja 6nfundata, care conduc la aparitia unor valuri longitudinale, astfel 6nc5t, 6n sectiune transversala, trunchiul prezinta un contur ondulat.

25

0efectele celei de"a doua categorii, aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor e%teriori sunt determinate de o serie de factori de mediu, printre care: " precipitatiile (ca durata si cantitate), radiatiile solare, v5ntul, variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura), ceata salina. @n aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura, crapaturile: gelivura, cadranura, rulura. ?oate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni 6n lemn, care apar c5nd copacul deviaza de la pozitia sa normala, verticala, sub actiunea v5ntului sau altor factori atmosferici. Curbura reprezinta devierea 6ntr"un singur plan sau 6n mai multe planuri a a%ei trunchiului fata de linia verticala. (a apare ca urmare a actiunii 6ndelungate a v5ntului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului, mai ales a rezistentei la 6ncovoiere. ?endinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salc5m. $nele specii sunt numite si specii tremuratoare, la care, ca urmare a actiunii v5ntului, apar trepidatii ale copacilor, care conduc la separatii 6n tesutul lemnos. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati 6n masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice, sub actiunea gerului si a v6ntului. (le pot apare sub forma: gelivurii " crapaturi dinspre e%terior catre interior, produse sub actiunea gerului, ca urmare a presiunii e%ercitate de gheata care se formeaza 6n trunchi! rulurii " crapaturi concentrice, totale sau partiale, care urmeaza linia inelelor anuale, aparute sub actiunea v5nturilor puternice si cadranurii " crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja, fara a ajunge la e%terior. @n cea de"a treia categorie de defecte, cauzate de insecte si paraziti, sunt incluse: " orificii si $alerii! stran$ularea trunchiului! inima rosie de fa$! albastreala! putre"ire. 7emnul constituie, datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat 6n apa, un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor, insectelor, ciupercilor. @n cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti, cum ar fi: insectele %ilofage, croitorii, fluturii, viespile, furnicile, ciupercile si bacteriile %ilofage, ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa, 6n care produc orificii si galerii. Parazitii vegetali! cum ar fi iedera si v5scul, se agata de trunchiul copacilor conduc5nd la strangularea lor.
26

Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica, cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce fle%ibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate)! albastreala, c5nd lemnul apare colorat 6n albastru cu nuante cenusii sau verzui, fara a i se modifica 6nsa proprietatile! putrezirea, c5nd lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea. De(ecte de (orma a lemnului:

27

DEFE6TE DE D.STR+9ERE 6A+:ATE DE FA6T;R. B.;T.6. Putregaiul (lemente generale. Clasificare. (%primare cantitativ4: (lemente generale. Ciupercile care cresc Ai se dezvolt4 pe lemn se numesc lignicole. Prin putrezire se 6ntelege modificarea profund4 a compozitiei chimice a lemnului, 6nsotit4 de schimbarea culorii,consistentei Ai propriet4Vilor sale. >ezistenVele mecanice, care 6nc4 din primele faze ale atacului ciupercilor %ilofage 6ncep s4 semicAoreze, 6n stadiul de putrezire se pierd 6n totalitate. Putregaiul este stadiul avansat de degradare a lemnului, ca urmare aputrezirii. #porii , cu ajutorul c4rora ciupercile se reproduc, se formeaz4 6n num4r considerabil, e%ist5nd specii la care, pe un singur e%emplar, aceAtia se pot cifra la c5teva zeci de miliarde. @n aceste conditii, ei se afl4 peste tot 6n atmosfer4, de unde Aiposibilitatea de a se instala Ai da infecVii imediat c5nd 6nt5lnesc o porViune descoperit4 de lemn. $n rol important 6n r4sp5ndirea sporilor 6l au insectele, care 6i transport4 pe corpul lor Ai 6i introduc 6n lemn fie prin 6nVeparea acestuia, fie prin simpla lor deplasare 6n interiorul galeriilor s4pate. @n conditii favorabile, sporii germineaz4, gener5nd hifele Ai respectiv miceliul.>4sp5ndirea ciupercilor se poate de asemenea realiza prin intermediul miceliului (acesta av5nd capacitatea de a trecede pe un lemn bolnav pe un lemn s4n4tos), cu ajutorul rizomorfelor (un tip de miceliu sub form4 de cordoane, ce dau dine%emplarele infectate Ai cresc prin alungirea lent4 a v5rfului) A.a.Ciupercile care produc putrezirea lemnului sunt, 6n general, ciuperci superioare din clasa 9asidiomIcetes, ordinulGImenomIcetales, familiile PolIporaceae Ai Agaricaceae . #peciile 6n cauz4 se pot recunoaAte dup4 felul putregaiului produs Aidup4 particularit4tile corpurilor fructifere. @n lemn, hifele ciupercilor trec de la o celul4 la alta de regul4 prin punctuatii, dar Ai prin perforaViile special create 6n pereViicelulari. #pre deosebire de perforaViile produse pe cale mecanic4, de c4tre ciupercile de colorare , cele produse de c4tre ciupercile de putregai rezult4 prin dizolvarea substanVelor din componenta peretilor celulari, cu ajutorul enzimelor secretate dec4tre acestea prin v5rfurile hifelor. (nzimele cele mai importante fac parte din grupul hidrolazelor (care catalizeaz4 reacVii dehidroliz4), al4turi de ele 6nt5lnindu"se totodat4 o%idaze , pero%idaza, catalaza .Pentru caracterizarea rezistenVei lemnului la acViunea distructiv4 a ciupercilor, prezint4 importanV4 comportarea 6ndeosebi a peretelui secundar, acesta av5nd de departe ponderea cea mai mare 6n structura peretilor celulari. .r, el este uAor descompus de ciuperci. Perforatiile din peretele secundar pot fi sub forma unor simple orificii , foarte fine, dar pot avea Ai oform4 romboidal4 sau ovoidal"alungit4, cu dimensiuni mari, comparabile cu grosimea peretelui celular, c5nd se numesc caverne. @n
28

cazul pinului atacat de ciuperca ?rametes pini , lemnul timpuriu rezint4 caverne cu dimensiuni cuprinse 6ntre *,D Ai 2,2Wm pe pereVii tangenViali Ai 6ntre *,* Ai 2,2Wm pe cei radiali! 6n lemnul t5rziu aceste formaVii sunt ceva mai mici (7iesse Ai#chmid, *F88). Cavernele sunt aAezate pe suprafaVa peretelui celular 6n Airuri, urm5nd orientarea microfibrilelor (9aileIAi Eestal, *F'=).#ub acViunea ciupercilor %ilofage, 6n timpul vietii arborilor se pot produce, local, distrugeri totale ale lemnului, form5ndu"se scorburi. %utre$aiurile progreseaz4 rapid 6n general la valori termice favorabile creAterii plantelor (*<"'2LC). Procesul dedegradare este ceva mai lent 6n afara acestor limite Ai 6nceteaz4 c5nd temperatura scade sub 2LC sau dep4AeAte 'DLC. @nceea ce priveAte umiditatea, ea trebuie s4 dep4Aeasc4 punctul de saturaVie a fibrei, condiVie uAor realizabil4 chiar 6n cazullemnului uscat, dac4 acesta, ca urmare a p4str4rii necorespunz4toare, ajunge 6n contact cu apa din precipitaVii sau cu cea de lanivelul solului (vaporii de ap4 din aerul 6nconjur4tor, singuri, nu permit realizarea unei umidit4ti a lemnului satisf4c4toare pentruinstalarea procesului de putrezire). 7emnul uscat pe cale natural4, a c4rui umiditate este 6n mod obiAnuit mai mic4 de 2<R, nuprezint4 riscul de a putrezi, iar dac4 initial a manifestat un 6nceput de putregai, 6Ai va stopa procesul de degradare. +u putrezeAte de asemenea lemnul saturat cu ap4, datorit4 absentei aerului, fapt care e%plic4 durabilitatea st5lpilor de fundaVie 6ngropati sub nivelul apei freatice Ai care st4 la baza procedeelor de conservare a lui pe cale umed4.Aspectul general al putregaiurilor difer4 6n functie de specia lemnoas4 atacat4 Ai de agentii care 6l produc.$nul Ai acelaAi putregai poate fi produs de mai multi agenti, care pot actiona concomitent sau succesiv. C5nd mai multeciuperci acVioneaz4 concomitent, ele 6Ai pot delimita zonele de actiune din lemn cu ajutorul substantelor secretate de hife.

29

Bibliogra(ie:
*. 1ttp2##ro*3i4ipedia*or"#3i4i#.rad 2. 1ttp2##333*fen5out6a*ro# 3* 1ttp2##333*selene*ro#articole#7radul 4* 1ttp2##333*real3ood*ru#fa8#porod59dere:e:#el# 5* 1ttp2##333*re;noe*ru#articles10929*p1p 6* ((C1imia lemnului<</i1ail /*=1etiu( +ictor >oporet#?ditura2 >e1nica@Anfo C1isinau(2010 7*(( BCDECFGHE IJDJKE<<LMJHNFO P*# PQR( 2007

30