BRADU

L
 Prezentare Generala
• Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de 
conifere din familia Pinaceae, răspândite preponderent în zonele muntoase ale
emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu înrădăcinare pivotantă. Coroana
este piramidală deasă, umbroasă, scoarța mult timp netedă cu pungi de rășină.
Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuși terminal întotdeauna câte trei. Prezintă
frunze aciculare lățite, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, persistente, se
schimbă la 6-15 ani. Conurile sunt erecte, cilindrice, cu bractei obișnuit vizibile
și răsfrânte; solzul carpelar cade la maturitate odată cu semințele, iar pe lujer
rămâne axul erect. Semințe relativ mari, triunghiulare, cu pungi de rășină pe
tegument și prinse strâns de aripioară.
• Specii: Abies alba, A. nordmanniana, A. cephalonica, A. pinsapo, A. concolor, A.
grandis.
Bradul se deosebește de celelalte specii de conifere mai ales prin așezarea
frunzelor care, popular, se mai numesc și ace (aciculare). Acestea au o
lungime medie de 2 cm și sunt dispuse de-a lungul crengilor în același plan,
față de alte conifere la care acele sunt dispuse de jur împrejurul crengilor.
Frunzele bradului sunt mai moi decât ale altor conifere ale căror frunze
înțeapă mai tare. Diferența majoră față de foioase este că bradul (ca
majoritatea coniferelor, căci există și excepții – Larice) stă verde pe tot
parcursul anului.
Bradul ca și celelalte conifere își schimbă frunzele(acele) treptat de-a lungul
întregului an iar noi putem observa acest lucru doar văzând covorul de ace
căzute la tulpina bradului.
Altitudinea la care cresc și se dezvoltă brazii este cuprinsă între 500 m iar
răspândirea acestora este pe tot globul, dar cu precădere în zonele
muntoase ale zonei temperate.
Coniferele au rădăcina pivotantă, alta deosebire față de foioase care au
rădăcina foarte ramificată.
Conurile nu sunt fructele bradului (Gymnospermele sunt plante ale căror
semințe sunt dezgolite, nude, fără un fruct în jurul lor), ele sunt
inflorescențele bradului. În alveolele conurilor se dezvoltă semințele
bradului. Când semințele sunt coapte, alveolele se desfac și semințele pot
ieși din conuri. Căzând pe pământ, ele dau naștere la noi brazi. De
asemenea, semințele brazilor sunt o sursă de hrană pentru păsări ,
veverițe și alte rozătoare ale pădurii. Conurile pot fi barbatesti sau
femeiesti. Polenizarea este facuta natural prin vant.
Brazii cresc foarte drepți și din această cauză lemnul de brad se folosește
în special în construcții, dar și la fabricarea mobilei, fiind un lemn destul
de rezistent.
 Lemnul de Brad
• Primul element care diferențiaza speciile este culoarea. Comparând 2 bucăți de cherestea tăiate
tangențial, vedem că bradul are o culoare alb-gri, cu tonuri de gri și gri-roșcat
• În secțiune,trecerea de la lemnul târziu la cel timpuriu se face semigradual la brad.
• Cel mai important element de identificare este prezența canalelor rezinifere, greu vizibile cu ochiul
liber. În imaginea microscopică însă observăm absența la brad.
• La brad pot exista unele probleme de pătări la colorare din cauza fibrei mai afânată. La colorarea cu
baițuri obișnuite, se colorează negativ (lemnul târziu, mai închis la culoare, absoarbe mai puțin și
devine mai deschis și invers, astfel încăt, imaginea după colorare este ca negativul unei fotografii).  

• Ca utilizare este folosit pentru obținerea hârtiei, a panourilor derivate din lemn (placaj, PAL, MDF) sau
ca pom de Crăciun. Este folosit în construcții, atât la structura de rezistență,cât și efectiv la constructia
totală a unei case din bușteni sau din grinzi si elemente prelucrate.