Geografia industriei aurului

Totalitatea minereurilor ce prezinta valoare economica se numesc substante minerale utile. Cea mai mare parte dintre ele sunt in acelasi timp si materii prime, caci prin prelucrarea industriala se incorporeaza in produsul finit, cu care prilej isi schimba si forma si totodata ele sunt si o resursa naturala pentru care se foloseste denumirea de resurse minerale, sau un cuvant mai generalizat, acela de bogatii minerale. Punerea lor in valoare, prin extractia din subsol, se face de catre industria miniera, care foloseste o gama intreaga de procese tehnologice adecvate. In zilele noastre, cresterea continua a numarului populatiei globului si perfectionarea neincetata a tehnicii solicita o crestere tot mai mare a consumului de substante minerale utile,ceea ce determina o adevarata expansiune miniera neincetand aplicarea unor noi metode de cercetare si exploatare, de preparare si industrializare. a nivel mondial, insa, industria miniera este foarte diferentiata ca nivel tehnic. !ulte din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial. "proape jumatate din volumul comertului mondial il ocupa combustibilii # hidrocarburile si carbunii $ urmate de fier si alte metale.In tarile dezvoltate din punct de vedere economic, industria miniera are o pondere foarte ridicata, aceasta fiind in acelasi timp mari consumatoare de asemenea materii prime. Industria miniera constitiue in orice tara acolo unde se gasesc asemenea resurse o ramura cheie a economiei. %in punct de vedere al utilizarii economice aceste metale se pot grupa in & minerale utile metalice # care la randul lor se impart in minerale feroase si minerale neferoase $ si minerale utile nemetalifere. %in cadrul mineralelor neferoase fac parte minereuri de baza sau colorate , usoare , minereuri nucleare si pretioase sau nobile & aur, argint si minereuri platinice. "urul a fost cel dintai metal cunoscut si folosit cu multe milenii i.e.n. datorita proprietatilor ce le are & este inalterabil si se gaseste in stare native. Popoarele antice isi confectionau din el bijuterii si alte podoabe. Inca din acele indepartate vremuri a aparut tendinta de acaparare a surselor din aur. 'xpeditiile lui %arius,"lexandru !acedon, ocuparea %aciei de catre romani, iar mai tarziu actiunile atator conchistadori au constituit exemple in acest sens. (ebra aurului a insemnat, asadar, goana dupa imbogatire. In acelasi timp acest metal a jucat un rol principal in istoria monetara, mai ales la incepand cu a doua jumatate a secolului trecut, cand cea mai mare parte a statelor au adoptat monometalismul aur ca baza a sistemului monetar national. )tilizarile aurului sunt variate dupa cum este vorba de aur rafinat, in aliaje sau compusi chimici. "urul rafinat se numeste aur fin. 'ste foarte pur, continand **,**+ aur# adica aur de ,carate $. Caratul indica, deci, proportia continutului de aur din aliajele sale, exprimandu.se sub forma de parti aur la ,- parti aliaj. "sa de exemplu, aurul de /, carate contine numai 01+ aur iar cel de /2 carate 30+ aur. !ai frecvent se intalneste aurul de /2 carate si cel de/- carate, acesta din urma aliat cu argintul # in proportie de -/,40+ $ si aurul # 02,50+ $. Pentru unitatea de masura a masei se foloseste uncia monetara care pentru metale pretioase este egala cu 5/,/15 -3* grame. "urul fin este intrebuintat la aliaje, la acoperiri galvanice, in aparatura razelor 6, in laborator, ca moneda internationala # echivalent monetar $, ceea ce face ca o mare parte a aurului extras sa fie pastrat sub forma de rezerve pentru a putea fi folosit in relatiile financiar.valutare internationale. "liajele cele mai obisnuite se fac cu argintul, cuprul sau cu ambele, cu nichelul, platina, iridiul, unele din ele folosite in dentistica. Cea mai straveche utilizare insa a fost in giuvaergerie. 'l este prelucrat in felurite forme prin turnare, gravare, incrustatie, filigram. "urul isi gaseste aplicatii si in tratamente medicale # auroterapie $ in afectiunile reumatice, tuberculoza si alte boli, in fabricarea unor obiecte de laborator, in galvanotehnica. %ar, asa cum s.a amintit, aurul si.a castigat un rol primordial ca etalon universal , intermediar in schimbul de marfuri. 'talonul aur ii confera deci un anumit pret, exprimat intr.o moneda nationala. %e aici si calitatea ce o are de etalon monetar, obtinut prin exceptionalele sale proprietati pe care nu le are nici un metal & se poate bine tezauriza, caci nu este atacat de agenti fizico.chimici, are calitati universale din orice loc ar fi extras, poate fi usor transportat, caci intr.un volum mic concentreaza o valoare mare, nu poate fi falsificat, fiind usor recunoscut si este perfect divizibil. Istoria utilizarii aurului ca instrument de schimb a strabatut mai multe etape, inca din antichitate, sub forma de lingouri # blocuri de metal pur de o anume forma si greutate $ si apoi ca

moneda. !ai tarziu, odata cu intensificarea activitatii comerciale internationale, pe langa aur s.a mai adaugat un al doilea metal, trecandu.se, inca din veacul trecut, de la sistemul monometalist la cel bimetalist # aur si argint $ sistem care s.a dovedit instabil, ceea ce a determinat ca, spre sfarsitul secolului al 66.lea, sa se instaureze numai monometalismul aur, mai exact etalonul aur.moneda # gold species standard $, Prin acest sistem, in fiecare tara si in relatiile internationale, aurul circula sub forma de monede.In tara noastra sistemul bimetalist aur.argint a intrat in vigoare in /243, iar in /22* s.a adoptat monometalismul aur. 7data cu dezvoltarea accelerata a comertului international, monedele de aur in circulatie se uzau, astfel ca, inca inainte de primul razboi mondial, ele au fost inlocuite prin bancnote # monede de credit $ . In aceste conditii marile banci de emisiune a bancnotelor si.au acumulat stocuri mari de aur pe care.l tezaurizau sub numele de fond de rezerva . Cum insa bancnotele emise au ajuns la un moment dat in circulatie intr.o mare cantitate, depasind necesarul, multe tari au fost silite sa ceara convertirea bancnotelor in echivalent aur. 8ituatia nu s.a ameliorat caci etalonul aur si sistemul monetar international a fost serios perturbat in timpul primului razboi mondial si in timpul crizei capitaliste din /*,*./*55.In aceasta perioada, cateva tari occidentale au stocat uriase cantitati din acest metal. %e pilda, numai 8.).". a reusit sa tezaurizeze la inceputul celui de.al doilea razboi mondial ,95 din rezervele de aur ale lumii.%e aici, perturbarile s.au accentuat. :elatiile valutar.financiare trebuiau reorganizate in vederea asigurarii unei cooperari internationale mai eficace. "ceasta a fost scopul convocarii unei conferinte monetare in /*-- in 8.)."., la ;retton <oods, cu care prilej, in decembrie anul urmator, au luat fiinta doua organisme internationale & (ondul !onetar International # (.!.I. $ si ;anca Internationala %e :econstructie si %ezvoltare # ;.I.:.%. $, ambele institutii specializate ale 7.=.). (.!.I. # care are sediul la <ashington $ are ca obiectiv major dezvoltarea cooperarii internationale in domeniul financiar.monetar, a comertului mondial bazat pe o stabilitate a cursurilor de schimb, promovarea unor reglementari avantajoase a operatiunilor valutare intre membrii sai, eliminarea oricaror restrictii in sfera schimburilor ca si in asigurarea echilibrului balantelor de plati. !embrii (.!.I. participa la intretinera fondului cu o cota # de ,0+ aur si 30+ in moneda nationala $ care este stabilita in raport cu locul tarii respective in economia mondiala si gradul ei de dezvoltare. :omania este membra a (.!.I. din /*3,. Cat priveste ;.I.:.%. # numita si ;anca !ondiala $, aceasta urmareste acordarea de imprumuturi pe termen lung, tarile member, pentru ca acestea sa.si poata infaptui programele lor de dezvoltare. %ar nu mult dupa acordul de la ;retton <oods, in conditiile crizei cronice a capitalismului, piata aurului ca si sistem monetar international au fost din nou perturbate. "u aparut deficite adanc simtite in balanta comerciala, mai ales in 8.).". si in "nglia. In acelasi timp a fost afectat si volumul rezervelor de aur ale acestor tari, adancindu.se criza monetara indeosebi a dolarului "merican si lirei sterline. "ceasta a creat o instabilitate serioasa care a stimulat tendinta din partea altor state de a acapara aur si, ceea ce este si mai grav, de tezaurizare a acestuia de catre particulari in tarile capitaliste . Tezaurizarile se fac de obicei in bancile din 'lvetia care pastreaza cel mai strict secret in operatiile financiar.bancare. "ceste situatii nu raman fara urmari in economia capitalista si in comertul mondial. 7 insemnata cota din aurul tezaurizat de particulari este industrializat in electronica , aplicatii spatiale si in alte directii. "stfel, situatia postbelica de pe piata aurului s.a deteriorat mereu pana cand, in /*3/, sistemul monetar international a incetat de fapt sa mai existe, fenomen insotit si de un accentuat dezechilibru de plati dintre 8.).". si ceilalati parteneri externi. 8e mai adauga apoi inca un fapt si anume scaderea constanta a productiei mondiale de aur, in ultimii ani. "sa, de unde in /*31 productia depasea /,43 tone, an de an apoi a scazut, asa ca in anul /*2, se afla sub / 111 tone. %in acest total, aproape 21+ era produs de "frica de 8ud, apoi Canada, 8.)."., >hana, "ustralia # potrivit unor calcule extractia de aur de la inceputul istoriei omenirii pana in anul /*2, a fost de 21 111 tone ? fara ).:.8.8. ?din care 4- 111 tone produse in secolul respectiv. $ . 8ituatia create in momentul respectiv a nascut ideea redresarii puterii aurului si a sistemului monetar international. %e aici au fost propuse multe discutii, pareri, negocieri, solutii propuse. )nii au preconizat intarirea in continuare a rolului aurului, iar altii conteaza pe eliminarea lui treptata. "ceasta din urma pare a fi fost solutia cea mai rezonabila. =ecesitatea instituirii unei stabilitati monetare este determinate de conditia ancorarii unui sistem valutar.financiar cat mai trainic. Pretul deosebit de mare al aurului face ca acesta sa se exploateze si din zacaminte cu o concentratie infima, insa, multe zacaminte, intrate in productie se indrepta spre epuizare, asa cum au fost cele din Canada # a carui productie scazuse de la /5* tone in anul /*4/ la 05 tone in /*32 $, "ustralia. Chiar si "frica de 8ud, probavil fiind cel mai bogat stat in aur, productia se restransese, datorita expoatarii devenite din ce in ce mai dificile iar concentratia fiind extrem de redusa # de la / 111 tone in /*31 la 314 tone in /*32 $. In aceea perioada s.au evidentiat alte state, prin descoperirea unor noi zacaminte de aur, cum ar fi & @aponia, =oua >uinee, (ilipinele. "cestea au compensat

diminuarea productiei din alte state, in asa fel incat productia mondiala stagnase in jurul cifrei de / -11 tone ? / 411 tone.

Cea mai mare concentrare a zacamintelor de aur a avut loc in Precambrian #zacamintele sunt situate in structuri majore de tip margini continentale si in bazine interioare din platforme si scuturi continentale$ si in Tertiar #zacamintele de aur sunt situate in arcuri magmatice si in bazine cratonice de extensie retro.arc din zonele de subductie$. "cestea sunt cele mai importante zacaminte de aur& ".Aacaminte de aur din precambriene& /.Aacaminte vulcano.sedimentare& a$Aacaminte de sulfuri cu aur asociate vulcanismului calcoalcalin apartin in marea lor majoritate tipului BuroCo # adica zacaminte de zinc, plumb, cupru, subordonat aur si argint $, predominant stratiforme si legate de rocile piro. si epiclastice calcoalcaline ale arcurilor vulcanice.!ai importante sunt zacamintele din districtele Dal dE7r # !aniton ;arvu,'ast 8ullivan,"gnico 'agle $, =oranda.:ouFn # Gome, "ldermac %elbridge, dE'ldona <uemont $,!ontagami # !aontagami aCe $, (lin.(lon # (lin.(lon, :uttan aCe $ si cele din 8candinavia # ;oliden, Bristineberg $, 'gipt # )mm 8amiuCi $, "rabia 8audita si "frica de 8ud. Canada . "gnico 'agle este un zacamant stratiform piritos cu aur, fara alte metale neferoase."urul este fin diseminat in pirita si nu a fost observat in stare libera. (lin.(lon si 8noH aCe apartin centurii de roci vulcanico.sedimentare din districtul (lin.(lon. Corpurile de minereu au forma tubulara si sunt localizate in vulcanite acide la (lin.(lon si in sedimente intens metamorfozate la 8noH aCe. !inereul este constituit din& pirita, calcopirita, blenda, galbena, telurii de aur si arsenoripirita. 8uedia . ;oliden, minereul este masiv si cuprinde pirotina si pirita in principal, apoi calcopirita, blenda, galbena, teraedrit, cobaltina, titanit, bismut nativ si aur nativ. Aacaminte de sulfuri cu aur situate in roci sedimentare, metamorfozate, posibil asociate cu produse vulcanice acestea se caracterizeaza prin prezenta aurului ca subprodus, sunt predominant stratiforme, amplasate in zone de rift, iar mineralizatia are un caracter alohton in raport cu rocile sedimentare inconjuratoare. 8.).". . In aria @erome.Gumbold.!aFer din "rizona, rocile precambriene ale seriei Iavapai cuprind mineralizatii masive de sulfuri cu aur. !ineralizatiile de sulfuri din mina )nited Derde, din care, pana in anul inchiderii, /*05, s. au extras peste ,0 milioane tone minereu cu 3.4g9t "u, 41g9t "g si 3+Cu, bogate in fier, adesea laminate, delimitate in baza de tufuri riolitice, iar la partea superioara de chert.uri tufacee. b$ Aacaminte de aur asociate formatiunilor precambriene cu fier au aspect stratiform si se asociaza de regula, cu niveluri carbonatice si domolitice mai mult sau mai putin ferifere si magnifere situate in stive metamorfozate precambriene, mai ales in cele arhaice. %intre aceste zacaminte amintim& GomestaCe. 8.)."., Central Patricia. Canada, !inas >erais. ;razilia, Bolar si Guti. India, !oto. Aair, 7buasi si Bononga. >hana. In campul minier aurifer Bolar, statul !Fsore, sunt peste 31 de zacaminte si de iviri mineralizate situate intr.o arie de 219- Cm apartinand cratonului BarnataCa.!ajoritatea zacamintelor din campul aurifer Bolar sunt localizate in cuartele ferifere intercalate in amfibolitele seriei %harHars de varsta "rhic.Proterozoic inferior.In aceste zacaminte pirotina este mineralul principal, iar aurul este liber. Cel mai important zacamant. Bolar, din campul minier cu acelasi nume. detine recordul absolut de adancime #5 ,11 m de la suprafata si in , 511 m sub nivelul marii$. 'l a avut o rezerva totala de -0 milioane tone, minereu cu o cantitate de aur de 210 tone, din care, la / ianuarie /*32 mai erau 5,0 milioane tone minereu cu 50 tone aur. Campurile aurifere Gutti si :amajiri sunt similare cu zacamintele de la Bolar, dar au o importanta economica mai redusa. !orro Delho, :aposos si Passagem de !ariana #!inas >erais, ;razilia$.Aacaminte de aur precambriene din ;razilia sunt localizate in cadrilaterul ferifer, cel mai important fiind !orro Delho. !inereul este alcatuit din cuart, pirotinna, pirita, arsenopirita si in cantitati foarte mici din alte sulfuri si sulfosaruri. "urul apare nativ #granule foarte fine$, are un continut mediu de cca /-g9t. Intr.o fereastra tectonica, cu dimensiunile /119-1 Cm, inconjurata de serii paleozoice si mezozoice apare o stiva de sisturi precambriene alcatuita din urmatoarele formatiuniJ Poorman #411 m grosime$, GomestaCe #41./11 m grosime$, 'lison #*11./011 m$, =orthHest #/,1m$, (lag :ocC #/01 m$ si >rizzlF #*11 m$, care, cu excetia formatiunii GomestaCe #sisturi cumingtonitice$, sunt alcatuite din filite, sisturi si cuartite. Aair . In regiunea !oto, mineratiile de aur sunt legate de un nivel de sisturi precambriene cu anCerit si cuart din formatiunea cu fier. >hana . In 7buasi si Presta, mineralizatiile aurifere, de forma lenticulara, sunt localizate in sisturi si grafitoase cu intercalatii de tufuri si greFHacCe de varsta precambriana.In perioada /2*3./*33 zacamantul 7buasi a produs 511 tone de aur, iar zacamantul Presta ,11 tone de aur. c$Aacaminte aurifere discordante in context vulcano.sedimentar se situeaza pe locul doi ca sursa de aur a lumii, dupa <itHatersrand.

"ustralia . In centurile sisturilor verzi din partea de vest a "ustraliei se cunosc numeroase zacaminte de aur, cel mai mare fiind Balgoorlie, situat in >olden !ine %olerite. !ineralizatiile apar sub forma de filioane cu sulfuri. "urul este prezent ata in forma libera cat si sub forma unor telururi.Continutul lor in aur este de 4 g9t. Intre anii /2*1 si /*33, s.au extras *4 milioane tone de minereu. Canada . 8an "ntonio in provincia !anitoba, un stil de diabaze situat in tufurile, in arcozele si in conglomeratele grupului :ice aCe cuprinde filoane de cuart si lentile de minereu constituit in principal din sulfuri cu un continut de aur de ,-g9t.In formatiunile vulcano.sedimentare metamorfozate de varsta arhaica ale grupului IelloHCnife apar lentile de filoane de cuart, stocCHorC.uri, ce insotesc de regula zonele de structurare si forfecare. "urul apare nativ sub forma de granule fine sau ca aurostibit. Continutul este de /0.50g9t aur.Aacamintele de aur din districtul Porcupine sunt reprezentate prin filoane de cuart si prin stocCHorC.uri in care continutul de aur variaza intre 5 si /, g9t. "lte zacaminte legate de formatiunile precambriene ale 8cutului Canadian sunt cele din districtele aurifere ;elleterre, "gnico 'agle si amaKue. "frica de 8ud ? In sisturile precambriene ale sistemului 8Haziland, in regiunile ;arberton !ountain and si !urchison :ange din Transvaalul de nor.est, se cunosc filioane si lentile de cuart cu aur ce alcatuiesc mai multe zacaminte. "lte mineralizatii similare se cunosc in 'gipt, la 'l 8id #filoane cu sulfuri si aur, in majoritate exploatate, cu 5/ g9t aur$ in Denezuela, la 'l Callao #filoane de coart cu aur in sisturi verzi si metabazalte$, in (ranta, a ;ellere, in :usia, la 8ovetsCoe in 8iberia. ,. Aacaminte magnetice de aur& Continutul de aur din rocile magnetice este invariabil scazut.%ar sunt cateva cazuri de concentrare a aurului in roci magnetice, mai ales bazice."stfel in "frica de 8ud. la <aaiCraal ce apartine complexului ;ushveld apare aur exploatabil de segregare magnetica.In :usia. pe raul BrinCa apare aur de ,,0g9t. %e asemenea, cu caracter accesoriu, exploatandu.se ca subprodus alaturi de platina si de paladiu, aurul este prezent si in zacamintele magnetice de segregare cu sulfuri de cupru si de nichel #=orilsC. :usia, 8udburF. "frica de 8ud$, precum si in zacamintele de nichel, platina si de cupru din !arele %FCe #AimbabHe$. 5. Aacaminte vulcanice de aur& 8e cunosc putine zacaminte de aur precambriena din grupa celor vulcanice si ele, in general, sunt de tip sCarne. Canada ? :ocile precambriene intens metamorfozate ale sistemului >reenville cuprind mineralizatii de zinc si de plumb, cu aur si argint la =eH Calumet. Dietnam ? 8e cunosc mineralizatii endogene de aur in sCarne aparute datorita metasomatismului caledonian. ;. Aacaminte de aur de varsta paleozoica& /.Aacaminte vulcano.sedimentare& a$ Aacaminte vulcano.sedimentare de tip amas& Tasmania ? Aacamantul :oseberF, situat in versantul vestic al !ount ;lacC.uli, este cantonat intr.un nivel de sisturi argiloase tufacee fin granulare, dintr.o secventa de roci piroclastice apartinand Paleozoicului inferior.!inereul este constituit din& galena, pirita, calcopirita,pirargirit si aur. "ustralia ? a CaptainEs (lat stiva paleozoiza de roci vulcanice tufacee cu secvente de sisturi argiloase cuprinde lentile de sulfuri masive.!ineralizatia de la <oodland este similara cu cea de la CapitainEs (lat, avand insa dimensiuni mai reduse. 8pania ? :io Tinto si ousa ? Portugalia.In peninsula Iberica, in partea centrala a bazinului devonian.carbonifer, exista o regiune de peste ,51 Cm lungime si 50 Cm latime, asa.numita centura iberiana de pirita in care se localizeaza o serie de zacaminte exploatate inca de pe vremea romanilor. "ustralia ? In regiunea =eH 'ngland ? (old ;elt apar lentile de sulfuri masive de aur legate de jaspuri si de bazalte alterate. b$Aacaminte aurifere discordante in context vulcano.sedimentar& (ranta ? 8e cunosc mineralizatii filoniene de aur exploatate in zacamantul de a ucette.Continutul de aur al minereului este intre // si ,1 g9t. ,.Aacaminte vulcanice de aur& a$ de tip sCarne& 8)", =evada ? Corpurile de minereuri de la Copper CanFon sunt localizate in conglomerate calcaroase si in corneenele formatiunii ;eattle. a Copper ;asin continutul mediu al minereului este de /5 g9t de aur, 43 g9t argint si ,,*4+ cupru. b$Aacaminte porphFrF copper cu molibden si aur& Tian 8han ? Aacamantul BalmaCar reprezinta un mic stocCHorC. c$Aacaminte filoniene de aur si argint&

:usia ? Cel mai important este zacamantul ;erezovsC, din )ralul Central, situat la cca /4 Cm =.' de orasul 'Caterinburg. 7 caracteristica definitorie a acestui zacamant il reprezinta desimea seturilor de filoniene de cuart, cuantonate in special in granite profirice. Aacamantul TalghinsC, din regiunea CeliabinsC.)ral, este legat genetic de corpuri de diorite paleozoice si reprezentat prin filoane de cuart cu pirita cu lungimi pana la 011 m si grosimi de 1,,.1,30 m, dispuse in apexul intruziunilor, la contactul cu rocile serpentinice. "urul apare nativin aglomerari de tip dendrite si in pirita. Aacamantul BociCorsC cuprinde peste / 111 de filioane , dintre care cca ,11 contin mineralizatii de sulfuri cu aur intre ,,0 si ,11 g9t. (ranta ? In !asivul Central (rancez se cunosc mineralizatii aurifere paleozoice in districtele "mbazac, 8aint.Irieix, 8alsigne. 8erbia si !acedonia ? egate genetic de intruziuni granitice hercinice apar mineralizatii filoniene de cuart cu aur nativ. C. Aacaminte de aur de varsta mezozoica& /. Aacaminte de aur vulcano.sedimentare& a$ de tip amas& @aponia ? 8e gasesc la zacamintele din BuroCo. Cipru ? 8e cunosc circa *1 zacaminte de sulfuri masive, stratiforme situate in curgerile de bazalte si in chert.urile complexului Troodos ce apartine Cretacicului superior. Italia si "ustria ? 8ecventele ofiolitice mezozoice din "penini #Italia$ si din "lpi #"ustria$ cuprind zacaminte de sulfuri de tip Cipru si contin si aur. b$ zacaminte aurifere discordante in context vulcano.sedimentar& 8.).".,8ierra =evada ? 8istemul filonian !other ode este unic in lume prin dimensiunile sale gigantice #501 Cm lungime si cca /.0 Cm latime$.%e aici s.au scos aproximativ / 111 tone de aur. ,. Aacaminte aurifere vulcanice& a$%e tip sCarne& Canada ? Aacamantul GedleF se afla in regiunea =icCel Plate !ountain, alcatuita din roci sedimentare si roci vulcanice de varsta triasica. %e asemenea se mai gasesc zacaminte de aur de acest tip si in Coreea,campul minier 8uian. b$Aacaminte porphFrF.copper& 8.).". ? Aacamantul ;ingham reprezinta un stocC minereu de ,,2 miliarde tone. c$Aacaminte filoniene, stocCHorC.uri& 8.).". ? "lasCa ? Aacamantul este epuizat, dar a fost renumit prin productia de minereu de /1 111 t9zi , cu cca /,5 g9t aur.Corpul de minereu avea forma unui stocCHorC. . =evada CitF, California ? (ilioanele si stocCHorC.uri cu mineralizatii aurifere asociate unor falii. Continutul de aur in prezent epuizate a fost de cca /0 g9t. :usia ? Aacamantul Buranah este situat in partea estica a 8iberiei si are forma de stocCHorC.uri si de filioane asociate genetic cu dFCe.uri de plagiosienite porfirice."urul se prezinta liber, cu dimensiuni cuprinse intre 1,/ si /,0 mm. %. Aacaminte de aur tertiare si cuaternare& /. "luviuni #Aacaminte sedimentare$& "urul aluvionar provine din toate celelalte tipuri de zacaminte care au fost supuse dezagregarii fiind apoi transportate de ape, pe distante mai mari sau mai mici."urul "luvionar se prezinta sub forma de mici paiete, mai rar pepite, cristale. %endrite reticulare si sarme.%e obicei, in aurul aluvionar se prezinta intruziuni de cuart, sulfuri, sulfosaruri, teluriuri, sericit, rutil.%upa locul de depozitare pot fi&eluviale, aluviale, deluviale si de plaja. a$ %epozitele eluviale ? reprezinta produsele dezagregarii situate deasupra sau in imediata apropiere a zacamintelor primare de aur. 7curente& :usia #;erezovsC, BociCar,>ora$, 8)" #California, =evada, >eorgia$, Canada #%ublingulch,IuCon$, 8pania, (ranta, >ermania, :omania, China, "ustralia. b$ %epozitele aluviale au dat un sfert din aurul lumii.ele se intalnesc in cursurile actuale sau vechi ale apelor."urul de dimensiuni mai mari se acumuleaza in aluviuni grosiere, pe cand aurul mai fin se concentreaza in aluviunile mai fine, mai ales in amonte de barajele naturale, in meandre.Cele mai importante depozite aluviale aurifere sunt& 8)" #California, "lasCa$, Canada #Columbia ;ritanica$, Chile, Peru,;razilia, "ustralia, China, 8pania, (ranta, Italia, :omania. c$ %epozitele aurifere de plaja sunt mai putin importante cantitativ.'le se intalnesc uneori in plajele lacunelor, ale marilor si ale oceanelor, ca si in 8)" #"lasCa, California, 7regon$, Canada,Chile, =oua Aeelanda. "cest tip de zacamant au fost total epuizate. ,. Aacaminte vulcano.sedimentare de aur& "cestea sunt insignifiante cu exceptia zacamantului !other ode #8)"$.

5.Aacaminte plutono.vulcanice& a$ Aacaminte de tip sCarne& !alaFsia,8araHaC ? In districtul ;au se cunosc mai multe corpuri de sCarne situate in marmurele jurasice. In unele sCarne aurul este larg cristalizat, iar in altele se prezinte fin. 8)" ? Corpurile de sCarne din zacamantul Cable #!ontana$ apar la contactul unor roci granitice cu un bloc subtire de calcare. "urul este nativ si se prezinta sub forma de granule prinse in calcit, in cuart si in sulfuri. b$ Aacaminte porphFrF copper cu aur& Papua.=oua >uinee ? Aacamantul Panguna reprezinta structura alcatuita din vulcanite acide si din calcare de varsta tertiara. Cuprinde aproximativ 5,- milioane tone cupru, 011 tone aur. c$ Aacaminte de substitutie in roci carbonatice& 8e disting , tipuri de zacaminte de substitutie& corpuri de substitutie cu mineralizatii polimetalice iar aurul si argintul ca subprodus, si corpuri de substitutie cu mineralizatii aurifiere diseminate si cu mercur. %in primul tip avem zacamintele din Tintic, 8)" ? corpuri de substitutie in calcare, au furnizat intre /231 si /*4* cca 2, tone aur. %in al doilea tip fac parte zacamintele Carlin, 8)", >etchell si Cortez #=evada,8)"$, Insulele Lueen Charlotte #Canada$ si partial 8alsigne #(ranta$. d$ Aacaminte asociate unor intruziuni de roci vulcanice care se impart in& Aacaminte filoniene de Cu #"u, "g$& 8)", !ontana ? Aacamantul ;utte este localizat in partea vestica a batalionului ;oulder. Aacamantul a avut o rezerva de minereu de *11 milioane tone cu /41 tone aur. "rizona ? Aacamantul !agna !ine este constituit din filioane si din corpuri de substitutie mineralizate cu Cu, "g, "u, An, legate genetic de roci eruptive."urul si argintul sunt prezente in zona mediana datorita constructiei zonale ale mineralizatiei. 8erbia ? Aacamintele ;or si Dilenca, zacaminte de cupru, legate genetic de intruziuni granitoide.Contin /., g9t aur la ;or si la Dilenca, filoanele de cuart cu pirita si calcopirita contin ,1 g9t aur si /.,+ cupru. Aacaminte filoniene, stocCHorH.uri si corpuri neregulate cu aur si cu sulfuri& "ria circumpacifica ? In aria circumpacifica zacaminte de acest fel se cunosc in =oua Aeelanda #GauraCi$, in Indonezia. Insulele Celebes #Palleleh, TotoC, 8oematta$ si @ava, in (ilipine # eponte, ;aguio$, in TaiHan #Pengshan, Chiufun$J in @aponia, in :usia. Aacamintele asociate centurii Cordilieri."nzi ? !agmatismul acestei centuri, asociat cu zonele vest.americane de subductie, a generat numeroase zacaminte filoniene aurifere in 8)" #Tonopah, >oldfieldfield, ComstocC ode in=evada, ;lacC !ountains in "rizona, 8an @uan in Colorado$, in !exic #Conception del 7ro, 'l 7ro$,in regiunea Caraibilor #'l imon, a ibertadsi 8anto %omingo in =icaragua, "bangares in Costa :ica$ si in zona andina la Aaruma. Aacamintele asociate centurii alpino.xarpato.himalaFene ? !ineralizatiile aurifere se dezvolta in arii magmatice legate de procese de subductie #Carpati, Caucazul !ic, Iran, "fghanistan, PaCistan$, de margini continentale #!untii !etaliferi, :omania$ si de bazin de tip retro.arc #8pania$. In :omania& 8e cunosc cele mai importante mineralizatii aurifere, legate de vulcanismul tertiar, din aria carpatica in Carpatii 7rientali #zona ;aia !are, masivul Toroiaga, !untii Calimani$ si in !untii "puseni. In !untii 7as si >utai #zona ;aia !are$, legat de activitatea vulcanica neogena #Pontian superior.Pliocen superior$, se cunosc zacaminte cu caracter polimetalic si aurifer la Ilba #patru grupuri de filoane , in care partile superioare, in prezent exploatate, au avut -.0 g9t aur$, ;aita. =istru #filoane din grupul Piatra Gondol au caracter aurifer, in prezent exploatate, au avut -.0 g9t aur$, 8asar #se cunosc peste 30 filoane$, <ilhelm, ;orzas #unicul stocCHorC din regiunea ;aia !are$, Dalea :osie #a avut /1./, g9t aur spre suprafata si 5 g9t spre adancime$, >hezuri, Peniger, ;icsad, %ealul Crucii #partea superioara a filonului principal a avut /0 g9t aur si 30 g9t argint$, 8uior, ;aia 8prie #filonul Principal cu o mineralizatie auro.argentifera in partea superioara, in prezent exploatata, partea mediana plumbo.zincifera, iar in adancime este o secventa cuprifera$, @ereapan, Cavnic si ;aiut. In masivul Toroiaga se exploateaza filoane polimetalice #Cu, Pb, An$ din care aurul se obtine ca subprodus, iar in !untii Calimari mineralizatiile polimetalice de la Colibita. %ornisoara si Aebrac.!ermezeu au si un continut de aur. In !untii !etaliferi, activitatea vulcanica a inceput in Paleogenul inferior cu eruptii de riolite, riodacite si andezite si a continuat cu intensitati diferite si intreruperi pana in Pannonian si chiar in Pliocen #bazaltele de la %etunatele$. %intre numeroasele zacaminte cu caracter aurifer amintim&;aita #in zonele exploatate continuturile au fost 2,3 g9t au si /3,,4 g9t "g, iar sub ele se apreciaza /,0., g9t "u, 21./11g9t "g si ,+ PbMAnMCu$, !usariu #cel mai bogat in aur nativ din tara

are un caracter preponderent aurifer, iar partea exploatata a avut * g9t "u$, :uda #filoane exploatate de pe vremea romanilor, /11 g9t "u$, ;radisor #filoane care au avut 3 g9t aur$, Dalea !orii #doua grupuri de filoane cu aur nativ, mai importante filoanele denumite /1 "ntoniu si Plumb cu ,1 g9t "u, din filonul /1 "ntoniu s.au extras 2 111 Cg "u$, Carpen, Troita, !agura, Gondol, 8acaramb #renumit in lume pentru bogatia in telururi de aur si argint$, Ganes, (ata ;aii, "lmas, !uncaceasca.8tanija, :osia !ontana #filoane si stocCHorC.uri in dealurile Cetate si Carnic, in versantul drept al vaii (oies, la Igre. Daidoaia, 7rlea si Tarina Carpen. )nele filoane exploatate inca de pe vremea romanilor si poate chiar anterior, au avut continutul de zeci de g9t aur. In prezent exploatarea se face in cariera in dealul Cetate, unde continuturile sunt de cca / g9t "u$, ;aia de "ries #campurile "finis si "mbru cu mineralizatii polimetalice si aurifere$ precum si campurile miniere Dalcoi.;otes, "rama.Corabia si (rasin.Contu. Aacamintele porphFrF copper din !untii !etaliferi contin in partile superioare si la periferia structurilor mineralizatii In general filoniene, de aur. a Dalea !orii mineralizatia porphFrF copper cu aur este asociat unui corp andezitic subvulcanic, iar aurul apare liber si apare mai ales sub forma de granule microscopice in calcopirita. Aacamantul !usariu, situat la 5 Cm vest de zacamantul Dalea !orii, este asociat unui corp subvulcanic andezitic, iar mineralizatia se extinde si in rocile ofiolitice strabatute de corpul andezitic. Continutul este de 1,,./ g9t aur si 1,5.1,0+ cupru. !ineralizatiile de la Doia sunt asociate unei intruziuni andezitice ce strabate formatiuni ofiolitice si calcare mezozoice. "urul este liber si formeaza granule micronice in calcopirita, rar in cuart, iar in continutul sau variaza intre 1,,.1,4 g9t. a 8tanija si la !uncaceasca mineralizatiile sunt legate de corpuri subvulcanice andezitice. !ineralizatia este filoniana si 9sau prophFrF copper si consta din pirita, calcopirita, bornit, blenda si aur. Aacamantul Tarnita este asociat unui corp de andezite amfibolice intrus la contactul andezitelor de "rama cu sedimentele albiene din dealul Tarnita. !ineralizatia, alcatuita din magnetit, pirita, calcit, pirotina, molibdenit si aur, se prezinta sub forma de impregnatii. 'xploatarea aluviunilor aurifere, in prezent, este complet mecanizata& cu excavatoare puternice, cu benzi transportoare, cu instalatii de spalare si de indepartare si depozitare a nisipului spalat. !arile exploatari aluvionare prelucreaza pana la /01 111 m 5 de aluviuni pe luna. %aca la inceput omul a fost un culegator intamplator al bucatilor de aur nativ, care il tentau prin culoarea atragatoare, mai tarziu, datorita solicitarii de cantitati tot mai mari pentru podoabe, pentru scopuri religioase sau pentru insemnele puterii, aurul si.a castigat acel rol deosebit de etalon universal, exprimat in moneda nationala. !ulte din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial. Industria aurului reprezinta un atu foarte important in tarile unde aceasta ramura este dezvoltata, dezvoltand statul din punct de vedere economic. :olul economic al unui stat in ceea ce priveste industria aurului este data de valoare acestui material, care a avut de.a lungul timpului o crestere vertiginoasa. 'ste necesar instituirea unei stabilitati a sistemului valutar.financiar cat mai trainic care sa stea la baza dezvoltarii tuturor statelor.

;ibliografie& /. Terra ? izvor de viata si bogatii, 'd. %idactica si Pedagogica, ;ucuresti, /*2,, >iurcaneanu Claudiu ,. Pietre si metale pretioase, 'd. 'nciclopedica, ;ucuresti, /**4, >ridan Teofil 5. >eografia economica mondiala, 'd. %idactice si Pedagogica, ;ucuresti, etea Ion si )ngureanu "lexandru -. >eografia resurselor naturale, 'd. %idactica si Pedagogica, ;ucuresti,/*21, )ngureanu "lexandru, si =imigeanu Dasile