DOROTHEE KOECHLIN de BIZEMONT

UNIVERSUL
LUI EDGAR CAYCE
II
Revelatiile celui mai mare medium american
Noi sperante de vindecare
Karma popoarelor de expresie franceza
Sagitarius
...ARGO 5.........
S-a spus ca Cace a !acu! pe"!#u !$!deau"a. Ca %ed&u%&&
ca#e p#e!&"deau ca se '(#a")ea*a' +a e+ e#au "&s!e sa#+a!a"&
e!c.
Da# eu cu"$sc +a ,a#&s !#e& %ed&u%& se#&$s& - s&
#epu!a!&
-
ca#e- &" p#e*e"!a %ea- au cap!a! .$cea +u& Cace. R&"d eu
&"sa%& %ed&u% p#$/es&$"&s!- "-a.ea%- des&0u#- "&c& $
&"d$&a+a asup#a au!e"!&c&!a!&& %esa1e+$# I" d&#ec!' pe ca#e
+e au*ea% s& eu '&"!e#&$#'- cu c&!e.a c+&pe &"a&"!e de a /&
e2p#&%a!e cu 0+as !a#e de ca!#e %ed&u%u+ a/+a! &" !#a"sa.
U"u+ d&"!#e aces!e %esa1e spu"ea3 Treaba mea este
vindecarea fiintelor care sufera. La aceasta trebuie sa
lucram toti impreuna. Timpul ne gra beste acum, nu mai
avem mult timp, lucrati toti impreuna cu mine. Sint Edgar
Cayce.
Dorothe Koechlin de i!emont
"#$ %E&S"L L"$ ED'(& C()CE
volumul II
Reveiatiile celui mai mare medium american
Noi sperante de vindecare
Karma popoarelor de expresie franceza
Traducere de A+e2a"d#a DOGARU
a#0$ 5
Ed&!u#a SAGITTARIUS
&a)&- 4555
Luise! Bass
si lui Nadina Kobylko
Mdljumiri
Acest al doilea volum n-ar fi vazut lumina tiparului ;ar
cofeborarea unui Tut) de prieteni care mi-au fost scosi in cale special
ca sa ma ajute. Au fost condusi spre mine de catre Edgar Cayce si
tatal meu, Philippe Koechlin-Schwartz.
Sint term convinsa de prezenta spiritualg. - inviztilA dar cit de
eficace, a acestor doua "entitati". In tot ce am rostit in public si in tot ce
am scris am fast irrurajata si inspirata de ele.
De exemplu, a.nul trecut in noiembrie, am fast sa tin o
conferinta la pentru G.E.E.P., un grup ;carte simpatic,
interesat de Cayce. inainte de conferinta nu ma sim?eam bine. Niste
prieteni mi-au sous: "Totul va fi bine. Ti se va vane ce trebuie sa
spui." Ei bine, atunci de ce sa-mi fac Pe tct parcursul
conferiiitei, Lm simtit efectiv un glas care-mi sufla fiecare idee, chiar
fiecare tread. lata ce mi-a scris apoi o participants pe care n-o
cunosteam: "N-am indraznit sa va spun ca in spatele dumnaavoastra
era un fel de... cum sa-i spun?... "fiinyi de lurairra". Era o forma
reulata! un cap si un corp de aceeasi luminozitate ca aura dumnea-
vccistra! dar distinc"a. #ceasta forme" a mai estompata decit silueta
corpului clumneavoastra. #m vazut-o byre! apoi nu
-
aid $i cit da cen%u
mi s-a parut totull #ceasta "lumina" era la mai bine de &' do centirmtri
in spatele dumneavoastra! apoi s-a departat s( a disparut fn perete.
eu n-am nici un dar deosebit si nu stiu ce importantl sa acord
4
acestor lucruri."si cititoarea insista asupra faptulul ca sflueta luminoasa
era distincta de aura pe care o vedea foarte bine (de altfel aurele Sint
tinge carp, este usor sa le vezi).
Aceasta scrisoare m-a umplut de bucurie. Imi confirma ca nu
lucram singuri, ci ansojiti antotdeauna de ajutoare nevazute, atunci
cand dorirn se evolum. N-as fi reusit nimic fare sprijinul constant al
acestor doua fiinte, pretinse "moarte" de mult timp - de fapt foarte vii si,
uneori, chiar vizibile. Ctre ele se indreapta an primul rand recunostiinta
mea.
Vreau s multumesc apoi prietenilor "vii" cu care ami impart
activitatea cotidiana. Mai intai echipajul "Navel Argo" care-i aduna
laolalta, intr-o ambianta foarte calda, pe prietenii lui Edgar Cayce, la
Paris, Lausanne si Geneva. Multumesc cu prioritate prietenei mete
dintr-o viata anterioar, exceleuta mea tovaresa "divinologa" si
medium - dar
si
"divine" -, Danielle Verne, presedinta Fundatiei
Jules-Verne, ale carei previziuni, antotdeauna exacte, imi sunt
scurnpe, si Iui Michele Li lleveaux ale carei prietenie si seninatate m-
au ajutat mult. De asemenea, datorez mutt Ludovicai Grisi Della Pie
si lui Egle de Beauregarc ale caror entuziasm si prietenie m-au
ajutat sa termin aceast carte.
Le multumesc verisoarelor mele, Madeleine Favre-Koechlin si
Julia de Comminges, ale caror culture vasta, generozitate si bogat
experienta de viata m-au ajutat atit de des an aceasta activitate, care
e3te o veritabila aventur (ca expeditia argonautilor!).
li rnultumesc lui Marc-Antoine de Rotrou, as at
informaticii (de care nu dispunea capitanul lason!).
Lui Louis Viel, fost pilot de linie care nu se sfieste sa devina
geobiolog,
sr
sotiei sale, Pomme, pentru ca angrijesc casele bolnave.
Mai muljumesc lui Joel si Anne Kerros, care s au ostenit sa-mi
aduca de la Virginia Beach lazi cu documente, care s-mi permita se
scriu mai departe despre Edgar Cayce. Ii multumesc lul Pierre Carnac
care, an carjile sale pasionante, a fost unul dintre primii care au 'orbit
despre Cayce! intregii noastre echipe de colaboratori: Edith Teissier,
Odile Rullier-Kerros, Nadine Kobylko, Abeille Guichard (traducatoarea
minunatelor Lettres de )*ristop*er + Scrisorile lui Cristopher /, (Ed.
Courrier du livre, Paris). In Elvejia, unde au aparut multe asociatii
spirituale - pseudo-spirituale! - lumea este informata in parapsihologie si
discerne destul de bine calitatea veritabila. Astfel, multi prieteni elvetieni
au presimtit importanta lui Cayce si au avut Incredere an mine: ma
gindesc la Delia Lafforgue, din Geneva, ale carei sfaturi imi sunt atat de
folositoare, la Dr. Shirahama si la sotia lui, Georgette, din Zurich, la
5
Sylvia Zwissig, la familia Weber, Ia Christina Grebing, la Rene Baud, la
Francois
e
Collaud, la Franoise Monigheth, la Lorette Etienne-Amberg,
la Michelle Bisetti, la Paolina Mora. Muilurnesc in mod special lui
Gerrard Mtrailler, din Oron-la-Chapelle, prieten apropiat care m-a
ingrijit cu succes, Si sotiei sale, Claude. Lui Patrick Bourdain care, deli
materialist obstinat, ilustreaza exemplar posibilitatea integrarii unui
deniers spiritual in lumea afacerilor (Patrick este un grozav!).
Lui Roland Dcugoud care a devenit, multumita lui Cayce, un
prcfesionist at *ealin-ului + vindecare /. Lui Philippe Marie-Claire
Guyot, care i-au deschis casa "Navei Argo" nu s-au temut sa
primeasca o astrologa-clarvzatoare-scriitoare.
Natachei Aubert, a carei perseverent n-a slabit nici o
clips. Multurntri speciale pentru Luisa Bass care a binevoit sa
se ingrileasca de ''scuturarea" acestui manuscris!
Nutresc o adinca recunoOnta NA de ordinul rozicrucian
A.M.O.R.C., a carui conceplie despre lume corespunde cu cea
cayciana - viziune rezultata din intelepciunea eaipteana antics.
Conferintele pe care am avut bucuria s3 le tin Ia A.M.O.R.C. (199 bis,
rue Saint-Martin, 75003 Paris) sint marcate in memoria mea de o
ambiant de prietenie lumina p3 care n-am regasit-o cu acee4
intensitate decit la G.N.O.M.A., deoarece aceasta asociajie de
vindecatori este animata de un intelept pentru care nutresc o vie
admiratie: Dl. Hottekiet.
In incheiere, as vrea sa spun cit de mult apreciez aparitia
acestei carti Ia Robert Laffont, intr-o editura care traiWe din iubirea
cartilor frumoase, cu pasiunea lucrului facut temeinic. Fie ca Francis
Maziere, directorul colectiei, Jacques Peuchmaurd, Monique Touzard,
Patricia Bornic, Jacqueline Buquet, Marielle Courtois, Matrix Vernet,
Jean-Baptiste Trouplin Dany Hernandez sa fie rspiatiti pentru
deosebita lor contributie la aceste cloud volume ale ,niversului
lui Edar )ayce.
Multi al/1i manifestat simpatia prietenia - imi pare ru ea
nu-i pot aminh pe toti!
3
Introduceve
De cfteva and inlauntrul meu glasul lui Cayce ce r e-mf care
sa mai traduc din textele sale.
Este nevoie de ale, imi spune el, ;1 trebuie sa to apuci de
treabil acum. Protestez, caut once pretext ca sa fug de masa de luaru;
imi Basest: treburi mai urgente de facut, In alto parte. $ asta pentru ca
nu este vorba de 0 taducere abisnalta. Binainteles ca pot traduce
normal din englezd, billngva din copildrie. Dar, intro timp, am trait
experienta unei "traduceri" dictate direct in francezA, de (late un glas
din cealalta llama glasul autorului decedat.
Extraordiaara experienta, un fel de rransa mediumnicai Mi s-a
irtiraclat autoarea de exceptie care este Gina cerranara.
0 intilnisem - in came si oase - la Virginia Beach. imi daduse
manuscrisul de la -any Lives! Many Loves r Mai multe vieti, mai multe
lubiri /, cam continua in chip excelent Many -ansions + Mai multe
aalasuri / Am acceptat stei traduc in liraba franaeza m-arn inters la Ps-
ia in cursul veni, am aflat ca autoarea a murit. Or, lucru ciudat, exact
din ziva aceea a inceput sa curva traducerea. Imi scapa tara
vote. Ma asezam la marina de saris auzeam clan glasul Ginel
Cerminara care imi dicta fraze tranceza, intr-o limbs impecabilti, lard
anglicisme. and traia, Gina era a temeie cultivata, care avea notivai de
francela. Da; acurn nu emu doar "notiuni" de franceza: era a adevarata
traducere de profesicnist, a minune de eleganta ci precizie. C7nd
recitcarn pagina scrisa is marina, spunearn: "Nu este cu putinta, nu
eu am saris asta... N-o pot face atit de repede ti atit de bine." Da, era
"ea". Rar Gina nu era oricine: era o mare prietena a lui Edgar Cayce.
Am rausit sa terrain traducerea intr-un timp record: abia a lard. A
aparut la editura Adyar cu titlui: .e nornbreuses vies! de nombreuses
amours.
Apoi. in [unite care au urmat, altars la Virginia 3each, ca
sa traduc Si alte texte, de data aceasta ale iui Cayce. acalo
7
fenomenui a inceput iar: un glas imi dicta ceea ce trebuia sa scriu.
Povestisem deja in L#stroloie karmi/ue /Astrologia karmica/
cum am scris cartea in colaborare cu un "mort", tatal meu. De data
aceasta era o alta voce masculine, cu un timbru diferit: vocea lui Edgar
Cayce. Inutil sa mai spun c5 o traducere "dictate" mediurnnic merge
mai repede decit una obisnuita. Este mai bun& mutt mai fidela gindirii
autorului Si intr-o franceza bung! (Din fericire, caci textete originate
exaspereaza pe specialistii caycieni, prip stilul lor InciIcit... draga Edgar,
iti multumesc!)
"Si cum stiti ca v-a vorbit el?" ma intieaba scepticii.
Orice rnediu:,1 profesionist va va raspunde ca recunoaste
vocea unei entitati care-i voiteste in urechea interioara. Este cazul
meu, iar eu disting foarte nine aceste voci - dace n-as fi putut-o face,
n-as fi practicat profesia (periculoasa) de "clarvazatoare". Intrebati
deci un bucatar profesionist cum deosebeste, de la cincispreze;.:e
pasi, brandada [mincare provensala pregatita din morun, cu smIntina,
ulei, usturoi etc., n.tr.] de pireul de napi?... Pentru ceilalti e totuna, el
insa isi da seama pe loc!...
De ce spune Cayce in mesajul sau ca timpul ne grabe*te? Ca
PARTEA INTil
NOI SPERANTE DE VINDECARE
1. Vindecarea fiintelor care sufera
Cayce continua se trimita mesa!e
S-a spus ca Cayce a tacut pentru totdeauna. Ca mediumii
care pretindeau ca "se branseaza" la el erau niste sarlatani etc.
Dar eu cunosc la Paris trei mediumi seriosi - si reputati - care,
in prezenta mea, au captat vocea liii Cayce. Fiind eu insami medium
profesionist, n-aveam, desigur, nici o indoiala asupra autenticitatii
mesajeior "in direct" pe care le auzeam si eu "interior", cu citeva clipe
inainte de a fi exprimate cu glas tare de catre mediumu! aflat in transa.
Unul dintre aceste mesaje spunea: 0reaba mea este
vindecarea fiinfelor care slier1 La aceasta trebuie sa" lucram tofi
2mpreuna. 0impul ne rabee acum! nu mai avem muff timp!
lucra3i toil impreund cu mine. $int Edar )ayce.
"ece ani #ins la e$#io%ia #amintului...
&
nu mai avem mult timp sa lucram? Probabil ca. avem dreptul la un
ragaz inaintea unei perioade de marl transforrnari. Cayce insusi
vorbeste de timpurile nol care vor veni (vezi volumul I), cu un nou
Parnint. Sint si toate aceste aparitii mariale [aparitiile Sfintei Fecloare,
n.tr.] ale caror mesaje repetate ii roaga pe oameni sa devina rnai buni
"inainte de a fi prea tirziu". $i in fantasticele mesaje primite la Findhorn,
de catre David Spangler, se spune ca ajungem Ia sfirsitul unui ciclu. Ca
lumea "noua", bransata Ia energiile de iubire
si
lumina ale Christului
Cosmic, se va desparti treptat de "vechea" lume. Aceasta se caracteri-
zeaza prin "elernente vibratorii de conflict si haos, de neg:Are si lipsa de
responsabilitate". Lumea va fi lasata in searria acestor energii distruga-
toare pe care le-a emanat. "Nici un om nu este impiedicat sa ajunga la
Noul Cer si Ia Noul Parnint, dar va veni o vreme cind, prapastia
devenind prea 3dinca, schimbarea va fi irevocabila. cei care nu vor
fi facut saltul, jonctiunea, vor fi aruncati inapoi." (David Spangler,
4evelation $i, tot Ia editura Le Souffle d'or, B.P. 3, 05330 Barret-le-Bas,
o lucrare clasica, Les 3ardins de 5ind*om! cu melajele primite pentru Noua
Era, precum si Lumiere vers "667.8 Revelatia spune Ca nu vor fi
#ierduti' dar ca eliberarea lor va fi aminata pentru mult mai tirziu
si
ca,
prin urmare, vor mai trece Inca prin multe suferinte pe care le-ar fi
putut evita. Dupa revelatiile primite de David Spangler, care urmeaza
acelasi sens cu cele cayciene, aceasta evolutie se va face foarte repede.
Si cel care sint deja bransati Ia lubirea infinita
si
Adevar, si deci aparlin
deja Christului timpurilor viitoare, Christul Cosmic sau Christul
Varsatorului, aceia doresc s imparta aceasta bucurie si aceasta lumina
cu cit mai multi oameni.
VindecInd flinlele care suferli, cum spune Cayce, le
eliberam de frica, angoasa, tenebre si le aducem pe calea acestei
eliberari mult mai repede. Numeroase profetii anunta marele cataclism
geologic care va fi provocat de inversarea axei polilor, de care vorbeste
Cayce, t*e s*iftin of t*e poles + schimbarea polilor /. El da in mai multe
rinduri o data-cheie: 1998. Mentioneaza eruptiile vulcanice, mareele
puternice, cutremurele, scufundarea unor regiuni intregi care insotesc
acest eveniment (am redat lecturile respective in primul volum al
UNIVERSULUI LUI EDGAR CAYCE). Diferiti clarvazatori aduc informatii
complementare spunind ca inversarea axei polilor va aduce cu sine
furtuni cu vinturi de o violenta nemaiintilnita, care vor matura totul in
tale (cu exceptia celor refugiati in vai si pesteri). Multe thine vii vor muri
congelate de schimbarea brusca a climeil Cayce vorbeste despre
aceasta (vezi volumul I) si, de altfel, fenomenul s-a produs deja.
1 (
Straturile de ease alcatuite din mil de animate congelate de vii in
Siberia si Canada au fost cu siguranta provocate de o schimbare
brusca a clime!. Au lost gasite, in esofagul si stomacul ren;lor,
rnamutilor si alter victime, chiar ierburi recognoscibile Inca, pe
care le mincau si n- au avut timp se le mai mistuie, sarmanii!...
Avem
si
noi, in Europa, multe profelii despre ceie trei zile de
intuneric (in timpul carora "marele Monarh isi va aduna ostile), turtuni
man, trezirea vulcanilor din Auvergne, epidemii intinse, foarnete... [A
se vedea, intro altele, 9oyances et :rop*etisme (Ed. Femand Lanore) si
;istoire at leende du <rand -onar/ue (Albin Michel), de Eric Muraise; Les
:rop*eties de la 5raudais! de Marie-Julie Jahenny (Ed. Resiac, B.P. n6,
53150 Montsurs, Fran/a), ca Si nenumaratele aparitii mariale care s-au
inmullit Ia noi in ultimii o suta cincizeci de ani]. De altfel, Cayce spune
chiar: Oricine poate cumpara o ferma la Tara are n fansa,
cumparatio daca nu vreji sa rebdati de foame in vremurile ce
vor veni. (Lecture 3620, 27 ianuarie 1944)
Profetiile pe care le avem to Fran/a adauga, in general, tuturor
acestor catamitati naturale, al treilea razboi mondial si invazia rusa In
Europa de vest... Pe scurt, o perioada de cotitura, o perinada de
rasturnari viotente. Cayce crede ca, prin rugaciuni, pot fi evitate
razboaiele, at treilea razboi mondial [anuntat, intro altele, de falmoasa
profetie de la La Salette in 1846 - La Salette-Fa!lavaux, comund din
Frania, undo Stinta Fecioara s-a aratat unor copii in 1846, la bazilica
Notre-Damede-la-Salette, n.tr.-, recunoscuta ca autentica de catre
Biserica si de Marthe Robin la )*ateauneut-de-<alaure=. in schimb,
dispre/uirea Naturii a mers atit de departe, Pamintul Eufera atita Incit
inversarea axei pallor este inevitabild; este un proces de autocuratare
de care are nevole Pamintul insust pentru a se regenera; Pamintul
trebuie s se purifice de poluarea impusa de Om.
De acord cu Cayce, cu mesagerii de la Findhorn, ansamblul
clarvazatorilor dateaza c,otitura in 1998.
Pamintul s-ar apropia cite putin in evoluVa sa de "punctul
central" al Universului, adica de locul unde sta Dumnezeu. Asteptind
venirea Christelui VarsMorului, vibratiile Pamintufui sint in curs de
schimbare, ca s se puny Ia unison cu aceste Forte Cosmice. Trebuie
sa actionam pentru bransarea noastra )tune in' spune Cayce) la
aceste vibratii inalte. Aceasta se face prin rugaciune si meditatie
si
prin dorinta reala de a colabora cu legile cosmice, adica divine, legi
care actioneaza in sensul pacii, armoniei, iubirii.
Spre 1998, vor fi eliminati toti cei care vor fi refuzat sa evolueze
11
astfel, sa lucreze asupra lor i 5iie si care vor fi prinsi de vibratii
negative. Nu-Si vor mai avea loc,ulpe acest nou Parnint vor fi victim
fie ale fio ale calamitatilor nateisle. spur, mai multi clarva-
zatori, cum nu vor fi atunci decit putini oarneni pe Parelet, Eaglets:e
infirziate vor avea putine oosibilitati de reincarnerea ele vor avea de
e5;:aptat Cu must mai mutt aceasta ocazie de perfec'enare...
Germane Grosso, ie Italia, adauga ca "extralerestrii" care ne
viziteaza o fac pentru a iva masurile do saivare a unora direre fiintele vii
arnenintate de cataclisme. S-a vorbit des de extrakerestrii "bum",
trecindu-se sfielnic sub tacere. !axistente "celorlal
-
ii". Germane Grosso are
curajul sa vorbeasca de extraterestrii "rar in teeneni suficient (jc terifianti
(Germane Grosso si Ugo Sartorio, I nostri amid e$tra*terrestri
+
Casa 7ere
.
e.
-
,a Acesie Mete primejdioase vin, spune
ea, din Orion, din Saturn, din stelele 'Kappa B" "Krauschr. Cum nurnele
sine spune Cayce, purtatcare de, vibrao, ar trebui sa fim melts la grupuri,
etichete, eimboluri care contin eumole aceste corpwi ceieste.) Pa seurt'
ne aflam intr-o etapa acute a luotei milenare dintre forlete Binelui cele ale
Raufei. Nu este momentul sa adorrnim! Tot cc putem face pentru a ajuta
oarnenii sa se vindece fizic 3i mental ii va ajuta sa evite razboiul
sa se apere de cataclisme. Cer case vor fi evoivat spiritual vor fi
in sfirsit eliberati de obligatia reincarnarii ,si se vor indrepta glories
spre destinul lor de oameni-zei despre care vorbeeto Cayce. ,oIdly
man' omul divin, spune el
-
)ad sinter! zel 2n curs de zlimisiire.>Lecture 262-67 si
69S-1) !ad, a spus 2nvatlitorul! sinteti zei. (Lecture 262-
64) $uflatul fiecarei entail este un ccrpuscul din )orpul lui
.umnezeu. (Lecture 53671)
Afla ca! 5n fond tau intim! eti o entitate individuals! at in
tine ,: 2ntre unlivers! dotal potential cu toate puterile
>der pi cu puterile infernale!8 (Lecture 5332-1)
$ufiui fiecirvi indo vid esie o parte din 0ot! dispunind de
drept divin! de putcrea! daruita de calre 5or?@e )reatoare 2nca de
la natere! de a deveni co-creator cu 0otal! de a lucra cu El. :c
masura ce se manifestli acest drept 2nniiscut! flinta evolueazii. .E r!
dace ea amine eoista! apar infirzieri in evoluile. (Lecture 1549-1)
Altfel spus, lentul proses de intoarcere a Onsului la conditia sa
divine se accelereaza in aceste timpuril late de ce a spus Cayce ca
timpul ne rabete. 2n acest mesaj dat de Cayce, mi-au etras atentia
alte doua amanunte.
1-
intoarcerea la ./e0ea lui 1nul.+
unitatea cu animalele' #lantele 21
#aimintul. 1nitalea Infte oameni
Cayce nu ne-a spus: vindecarea persoanelor care sufei
-
#! ci
a fiinfelor care sufera. Cuvintul, avind un sens mutt mai Iarg, cuprinde
toate flintele vii. Astfel, top cei care lucreaza pentru a usura suferintele
animalelor edifica o opera de eliberare urgenta si necesara, asa cum
spunea atit de bine Aean Prieur in cartea sa Les animauB ont-ils uric
1me 2 Au animalele un suflet? /, (Robert Laffont, 1986). In fine, Cayce,
pun vocea mediumului, a repetat de mai mutts en cifvirtele im#reunii'
sa lucram lim#rouna. Or tocmai acesta este punctul dificil: sa ne
dezbinam din cauza deosebiritor pie sensibilitate Si temperament. Legea
lui Unul: sa integtm intotdeauna diferentele intr-o viziune comuna
poi;.:iva, cal e to va armoniza. Cayce a trebuit sa faca feta acestei
probleme de care nu scapa nici un grup uman, nici chiar cei a caror
ratiune de a fi este o cafe spirituals: ispita dezbiArii.
"Vindecarea celor care sufera", tocmai acestui lucru dedicat
Cayce intreaga sa viata, dar cu cite greutati pentru a aduna un mic
grup de prieteni in jurut acestei opere!
Astfel s-a construit spitalul sau la Virginia Beach, menit
Ingrijirii bolnavilor care urrnau tratamente specifice (si er*tice!)
indicate de "lecturi" (caci Cayce, "adormit", punea cu glas tare
extraordinare diagnostice medicate).
Spitalul a trebuit sa-Si Inchida portile din cauza neintelegerilor
cu finantatorut, un prieten care si-a retras fondurile.
Totusi o alts creatie a lui Cayce era menita sa capete
amploare: grupurite de vindecare prin rugaciune.
Dac,a, dupa Cayce, toate ielele omenirii provin din frica (lectura
1439-31), exists o metoda suverana impotriva tuturor formelor de trick
anxietate, angoasa: Yugaciunea.
Ajun"ind in punctul cind #ncepi s$ opreptete
#i roari-tel !aci la ce bun sa te neliniptepti, cit time te poti ru"al
!aci nu putem t%ece peste &umne'eu. El ipi amintcpte de tine in
sinceritatea to fin masura sinceritatii tale] #i i!i vede scopul. (Lectura
2823-3)
AmIntepteli acest avertisment( este Inutil s$ te framinfi
Ptita timp cit pot)* +.,) te ro"i. In 'iva cind au te vel mai putea ru"a,
13
atund pofi in* fad grifi, pentru cif able atund vel avea un
motiv adevaral ie nelinitteett... 6Lec!u#e 7585-49
&ugaciunea es!e dec& un %&1+$c de #ec$$#d$"a#e a c$#pu+u&-
su/&e!u+u& s& sp&#&!u+u+- ceea ce #eds sa"a!a!ea. Asa cum
,
pune + Dr.
Ed:a#d Bac;3 'Cau*a /u"da%e"!a+s a ($+&& es!e +&psa de a#"$"&e
&"!#e pe#s$"a+&!a!e s!Me!. T#e(u&e sa a.e% &" "$& c$"s!&&"&a
p#&" u#%a#e- c$"s!&&"!a pu!e#&& "$as!#e asup#a #au+u&. <#&ca "u++ a#e +$ca+
&" O% pe"!#u ca D&.&"&!a!ea d&" "$&- ca#e es!e "$& I"s&"e- es!e &".&"c&(&+a
s& .ee"&ca.= 6D#. Ed:a#d Bac;3 La guerison par les flours , V&"deca#ea
p#&" /+$#& I- Ed. Le C$u##&e# du L&.#e- ca#e e2p+&%a &de& /$a#!e ap#$p&a!e
de ce+e cac&e"e. >&- de as$%e"ea- -lours of sante, de lona Sa#a;
Sa+$%$"- Ed. Le S$u//+e d?$#- B.,. "@ 7- A57AA Ba##e!-+e-Bas- ca#!e %u!!
%a& p#ac!&ca dec&! cea a"!e#&$a#a. ,e"!#u ce& ca#e c&!esc &" +&%(a
e"0+e*a- .andboo* of the ach flo/ers remedies , &"d#u%a# de #e%ed&&
/&2a!e Bac; B- T;e E. ach Ce"!e#- M$u"! Ve#"$"- S$!:e++- Ca++&"0/$#d
ODIO O,Z- A"0+&aE e& +?A%&ca+e du D#. Bac; 4F a.e"ue du
H$u2- 44GA B#u2e++es- pe"!#u c&!&!$#&& (a+0&e"& /#a"c$/$"&.9
H. 'Hea+&"0' - .&"deca#ea p#&" #u0ac&u"e
S& p#&" a!&"0e#ea cu miinile
S&%! ca !#e(u&e sa .$#(esc %a& %u!! de aceas!a c#ea!&e a
+u& Ed0a# Cace- 0#upu+ de vindecare p#&" #u0ac&u"e- %ed&!a+&e e&
a!&"0e#ea cu %&&"&+e.
A% .$#(&! de1a desp#e aceas!a &" .$+u%u! 4 a+ "niversului
0ul Edgar Cayce, da# es!e u" aspec! a!&! de &%p$#!a"! a! $pe#e& sa+e
&"c&! es!e "e.$&e sa #e.e"&%. ,#&%esc %e#eu sc#&s$#& de &s c&!&!$#&
ca#e %a"&/es!$ u" .&u &"!e#es pe"!#u aceas!a "$u" /$#%a de 0#up
"u%&! &" a%e#&ca"a ;ea+&"0. S&"! %u+!& ce& ca#e &" <#a"!a- E+.e!!a-
Be+0&a Ca"ada &%& spu" ca-& pas&$"ea*a aces! aspec! a! &".a!a!u#&&
+u& Ed0a# Cace. E! au %a!u#&!a!ea sp&#&!ua+s ca#e +e pe#%&!e sa
&"!e+ea0a &%ed&a! desp#e ce es!e .$#(a. C&"d .&a &" 0#upu#&+e %e!e- e+
p#$0#esea*a /$a#!e #ap&d- &a# #e*u+!a!e+e pe ca#e +e $(!&" &" c&!e.a
eedinte s&"! su#p#&"*a!$a#e.
Cace "-a &".e"!a! !e;"&c&&e ;ea+&"0-u+u&- ca#e e2&s!au &"a&"!ea
sa. Da# +e-a #e&""$&! &"!#-$ ep$ca &" ca#e ap#$ape d&spa#use#a. C&!e.a
12
biserici pmtestante le practicau, dar, in fine, nu eras totusi atit de
rdspIndite ca =1. yu vorbosc, bineinteles, de pr'ieele secole ale
crestinismului, cind esenionii, druizii, adeptii Mietereler per3ane sau
e.giptene foleseau eurent atingerea Cu mlinile, ruc,!edu-se. Practice s-a
pierdut in neoure veacurlor. Doer initla/if ac pastas-o (precurn Catarii,
se pare, Cept: `;urn povesteste Dr. Arthur Guirdiram, specialist in
domeniu).
M-am intrabat intotdeauna de ce preotii Diu v(r.d"?-..t# pr!ri
atingerea cu mlin;!e. cad rThristos si discipotii Sdi o faceau. Ei iii imita
foarte nereusit modetul, nemailucrind si la vindecarea trupurilor t o;navel
illte
-
nelat Ed0ar Cayce un 0ru#
virdecare #rin ru0ticlune is Vir0inia 3eac4
in octombrie 1931, Edgar Cayce a avut un vie in care vedea
sapte persoane menite sa formeze Uri grup special de despre
vindecarea prin tugdciune meditatie.
Acest grup mic a primit de la Edgar Cayce 62 de "lecturi"
(clarviziuni madiumniee) cu instructiuni sideciale privmd precedura.
Prima lectura a lost data la 5 octombrie 1931 iar ultima la 14 mrai
1944. Doud2_eci si patru dintre ele, exceptionale, interpretau
Apocalipsul ca o invatatura despre glandele endocrine. Aceste lecturi
date specie: pentru *Prayer Group" /grupul de rugaciune/ constau in
in: Tetrad i rdspunsuri care arata cum se poate folosi rugaciunea
pentru vindecare: de cite on se loveau de o probiemd, Gertrude Cayce
si micul grup de prieteni it Intrebau pe Edgar adormit. Astfel, putin cite
putin, pe masura ce treceau lueile, apoi anu; datorita instructiunilor
obtinute, se preciza metocia.
Grupei de vindecare prin rugaciune i-a supravietuit lui Cayce.
Core'eua ea existe la Fundatia Cayce si merge foarte bine. Numarul de
persuai e prezeife variazd de la o sedinta la atta: de la 15 la 30, uneori
40. Calitarea intensitatea rugaciunii mi s-au parut cu ader,arat
remarcabile. Am beneficiat acolo, in mai mune rinduri, de ameliorarea
subitt a stinatil:ii. Imi 3mintesc mai ales de o atingere cu miinile care a
pus carat unei febre gripale puternice, care ma chinuia de cloud zile!
Pugaciunea si meditatia mi se pareau mai usoare cind
erau conduse de vibratiile intense ale grupului.
15
.ar preferarn ceuniunile in aer curet, in Nat'l*
Inauntrul cladiriior, poluarea electriei cia:crata aerului conditionat
(considerat in S.U.A.ca "nec plus ultra" pentru arta de 6 trai, 'ai')
genera o incordare persistenta $i o Pascal care cla.,nau
Actualmente nu exists marturii medicale despre neriumaratele
vindecari care au fost obtinute de grup, deoarece nu s-a tinut o
statistics. Cu toate acestea, au lost pastrate nurnercase scrisori de
marturie care atesta bucuria bolnavilor vindecati. Discretia extrema
erte regula pentru a evita orice consecinta neplacw Am adoptat aceeasi
discretie fata do vindecarile pe care le-am conerk..tat Ia rid', in
grupurile din Franta Elvetia.
Reincomarea
In gindirea cayciana, munca grupului de vindecare se bazeaza
pe ideea reincarnarii. Este inutil sa participi Ia activitatca grupului deal
nu crezi in aceasta idee. Prima instructiune data de Cayce micuiui grup
pe care format pune la punct aceasta notiune: Cayce a declarat ca
cele gapte persoane din grup au fost adunate laolalta ca sa
savirseasca o lucrare karmica. Unii aveau datoria sa ;mete sa vindece
pentru a se elibera de o karma veche. Ei dobindisera in vieti anterioare
darul vindecarii lucrasera impreuna in acest mod, altadata. Altii
fusesera vindecati pe aceasta cale anterior. $i aproape toll II
cunoscusera deja pe Cayce intr-o alts incarnare.
In acea lectura, Cayce le spune ca, atunci cind un individ se
supune unei Legi spirituals de care devine constient, el este adus ca "din
intimplare" in imprejurarile care-i sint necesare. I se intimpla putin cite
putin sa in'ilneasca oamenii de care are nevoie pentru evolutia sa
spirituala.
Reincarnarea de grup este un fenomen care functione,aza
constant in intilnirile dintre oameni. Sufletele care au lucrat impreuna
sint conduse sa se reincarneze impreuna pe' tru a reincepe aceeasi
lucrare acest lucru este adevarat mai ales cind este vorba le o
activitate de ajutorvindecare (fizica sau spirituaid). 0 parte din
eficacitatea grupului provine in mod cert din aceea ca membrii grupului
se cunosteau de secole... Pe de alts parte, reincamarea vazuta de
17
Edgar Cayce implica si reincarnarea Christului Cosmic, Entitate
Christica sau Constiinta Christica. Aceasta Entitate, spline Cayce, s-a
incamat deja de aproape treizeci de on pe Parnint. Cayce ne da numele
doar pentru incarnarile cele mai cunoscute: Amilius, Adam, Ur, Ram,
Zend - tatal lui Zoroastru Melchisedec, Enoh, losif, losua, Asaf
etc. in fine, lisus (a se vedea in aceasta privinta capitolui 3 din
volumul J).
In fiecare din viatile Sale, Christul Cosmic incarnat a fost
fondatorul (sau reformatorul) unei religii. Toate marile religii din
Istorie au fest fondate de El, intr-una sau alta din incarnarile Sale.
E$ists un sin0ur Dumne%eu'
El este cel care vindeca
Religiile nu sint decit adaptari locale si temporare ale "Legii
lui Unul", religia lui Dumnezeu Unul, care a fost a Atlantidei si a
Egiptului stravechi. Ea va redeveni singura religie in Era Varsatorului.
Cayce se ridica energic impotriva oricarui spirit separatist, a
oricarui particularism religios. El estimeaza ca iudaismul, islamismul,
crestinismul, marile religii antice, druidismut, budhismul, hinduismul
etc. au fost toate dezvaluite de Christul Cosmic intr-una din
incarnarile Sale. Deci Lui, acestei Constiinte Christice, ne adresam
pentru a vindeca. Crestinii cunosc mai bine ultima Sa reincarnare ca
lisus Christos, dar nu au dreptul de a-L impune acelora care-L
cunosc prin invataturile Sale din alte religii. Cad, spune Cayce, nu
exists decit o singura lege pe care sint construite toate marile religii
ale lumii si aceasta este urmatoarea: Dumne!eu este unic, El este
"nul. vei iubi din toate puterile,tale fi din tot sufletul tau pi1fi vei iubi
aproapele ca pe tine insufi. (Lectura 364-9, p.177-178 din vol.!)
Cayce spune ca baza invataturii "Legii lui Unul" - si asa cred top
adevaratii credinciosi sinceri - este contactul personal cu acest
Dumnezeu unic. Acest contact ne permite sa vindecam, indiferent
de religie sau de tehnica folosita.
Pentru a nu-Si face invataturile inaccesibile non-crestinilor,
Cayce foloseste alte cuvinte decit Dumnezeu pentru a spune
Dumnezeu, el spune 8orts sau 8ortele Creatoare' 8ortele Cosmice'
Ener0iile 1niversale sau Cosmice' Sufletul*Con91inta universals'
1:
Creatorul etc. Pentru a desemna Entitatea christica, el spune:
Cori#tiints C4ristie; )t4e C4rist Consciousness<' careia ii
revine karma Pamintului.
-i se ridice in mine aceastii !on"finfli !.ristica, care
aduce trupului, spiritului, sutletului tot ceea ce le este necesar
pentru api satisface toate tiebuintele. (Lectura 281-7). Un
budhist, un musulman, un evreu &int asadar la fel de capabili ca un
crestin sa se "branseze" la "Fortele Creatoare" care sint Dumnezeu.
Fiecare dintre ei le numeste cu un alt cuvint in limba si religia sa, dar
este exact aceeasi ReaRate cosmica. De aceea vindecarea prin
rugaciune a fost obtinuta intotdeauna de catre credinciosii din toate
religiile care au existat exista.
Singura conditie ceruta credinciosului este sa aiba inima curate
dorinta sincere de a iubi ("Pace tuturor oamenilor binevoitori").
Once om credincios, cinstit si doritor sa ajute este deci in stare sa
aduca vindecarea. Exact acest lucru se constata cam peste tot in
lume, unde vindecatorii locali oblin rezuttate remarcabile - fie ei
filipinezi, sau gall!
In religiile unde Christos nu este numit asa, credinciosii cunosc
totusi un mare mediator unit cu Tatal universal ale car ui Legi a venit sa
le aduca pe PamInt. Marele mediator, spune Cayce, este tocmai acest
Christ cosmic de care am vorbit mai sus.
Trebuie deci ne bransam cele trei corpuri (fizic, mental si
spiritual - adica trupul, spiritul i sufletul) is Ener"ia creatoare
care este insapi V/A spune Cayce. (Lecture 282-7)
Cind foloseste majuscule, Cayce vorbeste de lisus Christos
sau de Christul Cosmic. lisus, spune el, a devenit Christos numai
punindu-se pe aceeasi lungime de unde cu Tatal. Cad Boar ca lisus
Christos, ultima Sa Incarnare, Si-a lichidat in intregime karma create
ca Adam (cu Eva, sufletul-sore reincamat in Maria).
Trebuie deci, dupe imaginea lul Christos, sa ne regasim
divinitatea pierduta si deci s ne regasim puterile divine: Cunoasterea
perfecta lubirea perfecta, care ne vor reda echilibrul perfect al celor
trei corpuri, echilibru pe 3 II numim *sanatate".
Cum sa ne regasim sanatatea? Bransindu-ne la Christul
Cosmic prin El, la For
-
)ele Creatoare divine.
Cayce spune: Trebuie s$ ne punem la unison cu Tatal,
caci 0e"ea este lubire, lubirea este 0e"e. 1i .ealin"ul este in
contradiclie cu multe din le"ile tactile de oameni le"i omenepti
care frnt #i ele in contradictie cu le"ile 2niversului iar ultima
recucerire va 23
4
5oartea %a fi invinsii ape c,...tnr a invins1o El.
de unde ordinul dat lui 6etru sa spuna: 7$n #utnele Sau se va
face aceasta, in #umele Sau ifi dau ceeea ce dorepti7. Cad El
este Legea, El este Destinul, El este lubirea.
lath de ce Coriptiinfa pre8enfel Sale trebule sa staa la
ba!a oricarei vindecari. (Lecture 281-',1,
sa va branpall la ac..ste Energil care au fast facete
de El astfel inch vindecarea 9healing: sail tra/l foils din Energia
Sa 6rincipille de ba!a, cau!ele primart., constau $n faptul ca
toata %iola este $n El pi ca individul nu face decit sa1; a<ute pe eel
care incearca sa conptienti!e!e interior acest lucru2 cad $mparlifia
[cu atributete z
..
.ale; se affii in nol rapine.
augindu1ne fi meditind intru El, tre!im hi cellagi credinfa
in primirea vindecarii. C3ci, penhv primirea vindecarii attoia,
trobule sa educem $n not inpine pi, din nor, sa curga in ceile;;;
7%irtutea7 sensul latin at cuvintului: forfa, energiej care este=
Cunoaptere $nfelegere. (Lecture 281-
1
n;
Ce formule tre=ule so folosim?
Prin urmare, participanfii din grupul de vindecare prin rugaciune
tondat de Cayce se roagcl urmind religia pe care o cunosc o infeleg.
Nu trebule "convertit" nimeni. lata de ce foiosim dit mai puline
formule creptine: numai Tata! Nostru (rugaciune egipteana mutt mai
veche decit iu5eo-creptinismul) psalmul Bunului Pastor. "Aum"-ul
Indian este dat de Cayce sub forma sa egipteana veche "Ar-e-i-o-um"
("e" citindu- se engleza): Fa aceasta incantaile, (r1ar1r1r1r1e1e1e1o1o1o1
m1m1m, sa urce in tine pi astfel to ye> apropia de pre!enfa Creatorului
tau. (Lecture 232 28)
"Aum"-ul Indian este echivalentut "Amin"-ului evreu pi
at "Awen`-ului galic.
INTREBARE:
,
VRETI SA SPUNET1, DOMNULE CAYCE,
CA 1401 TOT!, iN ACEST GR1
1
'
3
, TREBUIE SA SPUNEM
ACEEASI RUGACIUNE SI IN ACELA$t MOD?
Raspunsul lui Cayce:
-iecare in felul sau, dar esenfialul este s*i tip unifi in
acelapl stop, aceeapi dorinf( de a va uni in anima.
19
)#)2 ap cum air spus-c.! rr 3a! flecore are trlebtriote diferito?
pentru unit. estl rievoie do niczzica earilr( p6ntru aifil! trebuie
frumusefee soarelui care amine( trabuis sa con?mp?6 apa
etc.! totupc toff! recunosc ea - )*ri?os >)osmic8 ac9onind
in eneriile Naturil! 9ie""&! malaria 2nsayi. (Lectu.a 281-F)
Cayce mai da a serie de torrnule care-i apartin*: care re
in de nic! o religie exacta, deV ideea generals este exprimald 7n
toate religiile.
De exampiu, el ccnsidere ca este eeental sa no. plasam sub a
protectie spirituals anum:ta. Vindecatorii curosc to atw,t :'enomen,
care consta in a resimt: in time durerea pacieetutui vend sa-ti solicits
,
vindecarea. mediumil, toil cal a carer prcteskl consta
in alillarea cenenini sufehrde, tia tizic, fie moral, *tiu top ca se
stabile*te un schimb de energii c consultantul: terapentut preta stresul
sau durerea pacientului *i-i da, in schimb, energia sa. iata de ce, daca
un terapeut este bun, bolravul iese de la el simtindu .se mutt mai
bind., in tirnp ce terveutul resimte uneori o mare ob
,
osoate.
Mediumii Si vindecatorii medturenici cunosc foarte bine aces:
fercmea - unciele de bcala de stres ernise de consultant, sfirisesc prin a-
i stresa *i pa ei. Astfel se race ca multi mediumi, vindeedtori (el, de
asemenea, psihologi*i reedici, mediurni tied se *tie) sufert de afectuni
circulatorii card!ace geeerate de sires. Ca
at
exempt' 711.i. tun dealt
Cayce insu*i, meet in urrna enei crize de Irma, conseanra unu;
surmenaj data; a. ectivitati: sale de medium? "Lecturitee cerute pentru
el insu*i ii atre.geau mere!: aten(ia: "Pau mai mutt de doua lectur3 pe
zi! Una dimine4a, urea seam, e de ajuns!" Dar Cayce, milos la extent *i
generos Mad limite, nu voia s refuze nireic celor care-1 implorau sa-i
vindece. A rrers pine intr-acolo incit a dat *ase lecturi pe zit Ceea ce i-a
atras rapid a prima criza. Si, dupe, ci!-
-
aea tuni, a a doua, care i-a fost
fatale- Celalalt mare clarvazator ameri=n al acestui seed, reverendul
Arthur Ford, a murit et de un accident cardiac ',in 1971).
tin alt exemplu de rnediurevindecator mart la datorie: Magistrul
Philippe air _yon. Ultimate sale doua fotografii, cu putin timp inaintea
mortii. areei un sufennd pe chipul caruia se pot c.iti sirnptcreele unel
marl cardiace. (Maeistrui Philippe a vorbit de reincamare
invaldturile sale sint apropiate de cele cayciene. Vezi: La 5iciincamation dCapres
le -aitre :*ilippe! de Dr. Berthollet, editura Pierre Genillard, Lausanne, Le
-aitre :*ilippe de Lyon! de Or. Encausse, Dervy-Livres.)
lath', de ce majoritatea mediumilar vindecatoritor trebuie
neaparat sa se purifice dupa fiecare pacient: :Tele Si
-(
antebratele sau chiar sa faca du sau s stea citeva minute linistiti.
Prietena mea, Danielle Verne, care este medium, 10 schimba
hainele dupa fiecare consultant, deoarece simte ca acestea, servindu-i
de ecran protector, se impregneaza cu undele vizitatorului.
Astfel, munca de vindecator si de medium nefiind lipsita de
primejdie, Cayce a dat formule special concepute, pe .are le
folosim la Inceputul fiecarei sedinte:
Tata, cind ma deschfd eu insami -orlefor neva!ute care
incon<ura Tronul Thu de 'ra<ie, -rumuse<e 6ufere, ;mi pun propria
persoana sub protec<ia Christului 9Cosmic:.
Efectul #recis ol Tatolui NostrA
>su#ra 0londelor endocrine
Gip dintre not n-am !DINA Tatal Nostru pe bancile catehismului?
Rutina insipida care-i face pe copii sa le fie lehamite de aceasta
rugaciune. Ce pacat ca devotatii nostri catehisti, care se plictiseau ca si
elevii tor, n-au cunoscut semnificatia "ezoterica" a Tatalui Nostrui
Am abordat deja aceasta chestiune (In volurnul I, pag 32 s;
urmatoarete), dar as vrea sa revin asupra ei si sa-i ofer cititorului
citeva explicatii suplimentare, caci este vorba de un aspect foarte
important al gIndirli cayciene.
Cayce afirma asadar ca fiecare verset din "natal Nostru
cieschide un 'centru glandular".
Dupa el, cele trei corpuri (fizic, mental, spiritual) nu "stau"
laolatta decit prin activitatea centrilor glandulari majori: pituitara sau
hipofiza, pineala, tiroida, timusul, suprarenaleie, gonadele, celulele lui
Leydig sau Lyden. (Nu este vorba de toate glandele din corp, ci numai
de glandele endocrine principale, situate pe axul central al corpului).
Aceste glande endocrine secrets substante - hormonii - care joaca
rolul de mesageri chimici in tot corpul nostru. Fiecare dintre organele
noastre depinde de un centru glandular. Tocmai aceasta activitate
glandular& spune Cayce, ne permite sa fim in viaja aici, adica sa ne
Insufletim corpul fizic Glandele endocrine permit coordonarea tuturor
functiilor noastre organice.
Once boala provine dintr-o proasta functionare a unuia dintre
H 4
acesti centri glandulari. $1, atunci cind Cayce spunea acest lucru,
acum mai bine de 60 sau 70 de ani, era un adevarat pionier; corpul
medical de atunci, in ansamblul sau, Inca nu intelesese rolul esential al
glandelor endocrine si al hormonilor. (De alifel, II va intelege complet
numal dupe" ce medicine va integra existenta celui de-al treilea corp:
corpul spiritual).
Pentru Cayce, vindecarea trece intotdeauna prin "curatarea"
fiecaruia din acesti centri glandulari. Acesta este cuvintul pe care-I
foloseste el: c+ea"s&"0.
Nici un organ bolnav nu poate fi vindecat fara echilibrarea
centrulul glandular care-i corespunde. In asemenea masura incit chi
-
,
ar trebul sa incepem cu acesta si sa nu ne imaginam ca putem vindeca
ceva fara se luam in consideratie o glanda endocrine".
Vindecarea prin rugaciune si contactul cu miinile se bezeaza
deci pe "ouratarea" acestor glande endocrine, pe care tradilia indiana
le numeste "chakre" si le vizualizeaza ca pe niste virtejuri de energie.
Gum se" purificam deci acesti centri? Cayce si tradiVa indiana.
pe care el nu o cunostea, sint unanimi asupra acestei chestiuni:
trebuie sa-i "deschidem" pentru a permite sa wee prin ei aceasta
forte" vitala, aceasta energie cosmica, care-i va revitalize. De aici, din
fiecare dintre ace.sti centri glandulari, va radia energia care va permite
organului bolnav sa se repare si sa se vindece.
Traditia indiana imagineaza energia vitala, care este scmnteia
diving, Viala, ca un sarpe incolacit la baza coloanei vertebrate. Aceasta
forta "Kundaline", sau Kundalini, poate urca prin "chakreie" deschise si,
printr-un fenomen vibratoriu, poate revitalize Intregul trup.
51 ce "deschide" aceste glande? Anumite geruri de muzica care
re aduc in transa, anumite mirosuri, anumite exercitii de respiratie si
pozitii pe care le cunosc bine yoghinii. Stimularea erotica culmineaza cu
orgasmul, care nu este aitceva decit o deschidere a "chakrelor"
inferioare (vezi desenul care urmeaza la pag.26).
Urcarea fortei Kundaline provoaca transa. Aceasta stare este
perceputa ca o schimbare vibratorie: simli ca vibrezi altfel. Cayce
vorbeste Indelung de aceasta ridicare a vibratiilor, care arata
ascensiunea fluxului vietii prin centrii glandulari deschisi. Aceasta stare
vibratorie permite fenomenele de vindecare prin rugaciune.
Cum se obline? In principal prin meditatie, recitarea mantel
Arr-e-i-o-um, o practicare a respiratiei si a exercijiilor de suplele a gitu-
lui. In ceea ce priveste respiratia, iata, de exemplu, ce spune Cayce:
&espir$nd, inspire7 fora prin nara dreapta. Expiry pe
4ura.
22
Aceasta, de trei ori, Apci inspire prin nary stings si expire prin
dreapta. Aceasta deschide cents ii glandulari din coma? du., Ca fi
cum to-ai pregati f...] se- prtmesti un musafir, un prieten, ca pi cum
to-ai pregiti sa-fr intilnesti logodnieul... (Lecture 2E1-23",
In aceasta. lecture, Cay ce surpi inde bine asemdnarea cu
stared indr
.
6gostitilor. Tot4, in alto lectsi, el avertzeala asupra
pericolelor de deschidere a chakrelor prin respiralie:
Aceste sint excelerte, fotusi ale necesita, inainte
de a ft practicate, o pregatire specials, adios persoana care le
practice
-
trebuie alba o injelegere perfecta a ceea ce tiememel se
face' fi a ceea ce se petrece in corpul sau cind practice aceste
exercipi.
Respiratia fiind baa acti!itatii intregalui organism !ia,
asemenea exercifii pot fi atit benetice, cif si distructi!e prin efectul
lot asupra corpe"ui omenesc Clic, in corptel fiic, exiista energii
care. in anumite perioada cta acti!itate, pot ft exZ'em de acti!e.
#rebuio sa $s constientiiee printr-e arti!late mentaia. care trebuie
se- se ebist%iaeca obsee!e model in care sr conduce resp,&ratia.
Caci in organism exists in centres glandular in care se
e.xprirna suffetui, incepind cu care se manifests acti!itatea sa
creatoare' es() * !orba de celulele +ul ,eydig. Cind se practice
eeercitille de respirafie, aceasta acnitate empty si! prcpagindu-se de-a
fungi-. eau pe care a urma'-e $n pericade embrionara - dupe
conceptie ajurge pin/ la cei fapte cents0 glendulari din carp, pa
care ($ deechidc, permitindu-le se iradiee, dleanliind astirf organele
corpului.
Aceasti cafe permite folosirea acestor energll', der in anurn1
te perioft/e si mime2 in anern'te conditll, de catre cei care au
in!aplt adica de acela care, prin exoerienp lor, au
constatat ca aceasta 'este o cheie - dar unii a pot face si aljii nu
trebuie se- o 3c4 5up6 cum persoana, cu trupel sau, a fest
pregatita, ea poste felcsi sau nu aceasee' posibilitote, aceasta expresie
n energiilor din corpul fiic.
7e masura ce urea aceasta energie !itaifa, ea trece mai infii
prin celulele $t ,eydig, p0r suprarenale, apoi, in ceea ce pagan,
numio ascensiune spre inalt, urcel in direct.a glandei pineale, spre
centrul glandular care controleael emojiile! reflexele, folosind
energia ner!oesa din corp
7rocedind asifel, entitatea care mar'ice exercipile se pune in
legatura, sau in contact, cu #89. Cad aceste exercijii au ca
H 7
effect rela?area conptientei corpului flric, pentru a1$ di!olva in
Conctlinta "niversela. @;, deal te antrenat #th sa controle!i
corpul, fhrh sal stapineftl, in aceasta stare
,
Aye perceptie a
Contsdinfel "niversele, lucrul poate deveni foarte periculos.
Trebuie sh ptli, sa simei, sa infelegi spre cine sau spre ce
te indrepp in aceasta stare, and conftlinta eului nrofund a fast
de!lan<uita cind egoul real a fost lasat sa se e?prirae ,fiber2 edict:7
sa planer, in Conftlinfa "niverselit cum o face aici Edgar Cayce,
prin care a fost data aceastri invatatura.
;A3 (stfel, spre cine sau spre ce vrea entitatea sli inearga
atunci and se dedi la esemenea e?perienteB
&ela?area $imitelor conptientel corpului <i!ic faith o
coordonare, un ghid, poste deveni foarte periculoase. @i mai ales
"u Mea!? aceas!a c$$#d$"a#e &" soama unei entitati para!ite. Ci,
%s& bine, $ncon<urali Eul cu Conytiinfa "niversals a lui Christos,
pentru ci El conduce aceasta energie care a Aoat data 6Lec!u#e
HFG5-49
E& (&"e- &a!a ##eca"&0%e+e !#a"se& de ase%e"ea- pe#&c$!e+e
sa+e- desc#&se de Cace. A&d- !#a"sa 6ed&c! asce"s&u"ea /$#!e&
Ku"da+&"e &" ce"!#&& 0+a"du+a#&9 es!e p#$.$ca!A de e2e#c&!&&+e de
#esp&#a! 6(#ea!;&"0- pe"!#u ca I"!#e(a#ea &-a /$s! pus; +u& Cace de
ca!#e u" cu#sa"! $0a9. Da# pu"e#ea &" 0a#dA- a.e#!&s%e"!u+ es!e s!a#3
Idesc;&de#ea' 'c;aJ#e+$#' es!e u!&+a da!a ce /ad. DacA "u- es!e
pe#&uu+$s. Cace e.$c.A #&scu#&+e %a"&pu+a#&& de ca!#e $ e"!&!a!e
desca#"a!a- #au.$&!$a#e. As!/e+ ce& ca#e &&& desc;&d c;aJ#e+e d&"
&%p#ude"!K /a#! sa se pu"! su( $ p#$!ec!&e sp&#&!ua+K #&se sa de.&"a
p#&*$"&e#&& u"e& e"!&!A!&E aceas!a a p#$/&!a! de desc;&de#ea c;a+c#e+$#
pe"!#u a pa#a*&!a .&u+- aJa cu% pu#&ce+e sa#e pe d&"e... A% .A*u!
foarte des ca*u+ p#$duc&"du-se I" cup+u#&. I"!#-ade.a#- &" $#0as%-
'c;aJ#e+e' ;&"d desc;&se- u"u+ d&" pa#!e"e#& - sau a#"(&& - se +as!
pa#a*&!a!& de o e"!&!a!e #au/aca!$a#e a+ d&#e& pu#!A!$# p$a!e /& !s+a&Ja+#.
S&- dec&- a!u"c& c&"d u"u& d&" ce& doi este deja parazitat sau posedat, se
Intimpla frecvent ca pa#!e"e#u+ celalalt, intr-un reflex de apararu, sa
actioneze pan /#&0&d&!a!e sau &%p$!e"!K
Aftfel spus- e+ 6sac- ea9 nu-0 deschde "charele" de !ot
1us!&/&ca!A de a "u se +ase &".ada!.
,s&;$+$0&& care, &" %a!e#&a++e%u+ +$#'- cu& 4 spu"e Cace-
"u .ad a(s$+u! nirric, sint intotdeauna "ata sa sara pe tapui ispa0tor#
c$"da%"a pe pa#!e"e#u+ /#&0&d sau &%p$!e"!- considerat e"oist sau
a"$#%a+- c$"s&de#&"du-I '&";&(a!'. I" #ea+&!a!e- (&e!u+ de e+ se
p#$!e1ea*a sa "u ;e &".ada! de $ e"!&!a!e pa#a*&!aL
HF
AceIasi fenomen pentru alcool
si
droguri, care provoaca un fel
de transa, deschizind poarta unor entitati din astralul de jos, care vin
sa-I posede pe bautor sau pe drogat.
AceIasi fenomen pentru unele concerte de muzica rock, unde
muzica este facuta tocmai pentru a aduce auditoriul in stare de transa:
lovind violent centrii glandulari, ea provoaca deschiderea for. Auditortil
"nu se mai simte" si se transforms in zombi... literalmente, caci
adeseori el devine prada unei entitati.
Este exact ceea ce spune Cayce, vorbind de pierderea
con"ienfei corpului fi'ic. Daca concertele rock din Statele Unite si
Anglia au fost adeseon devastatoare,
si
urmate de o recrudescenta a
violentei atestata de statistici, este tocmai din cauza acestui fenomen
de deschidere imprudenta a chakrelor, descris de Cayce. (A se vedea
Le 4ockCn roll! viol de la conscience par les messaes subliminauB+ Rock'n
roll, violarea constiintei prin mesaje subliminale /, Ed. Croisade, Daniel
Chatelain, Case 5, Grange-Canal, 1211 Geneva, Elvetia. Autorul este foarte
bine documental si informatiiile pe care ,e prezinta ar trebuie sa fie mai bine
cunoscute de matele public si, mai ales, de parintii adolescentilor; din pacate,
autorul condamna once ezoterism, pe care-I pune in aceeasi card cu rockul!)
Cui vii sint atunci invadall de fortele oculte ai caror prizonieri devin.
De altfel, se she de cind lumea ca vrajitorii
si
vindecatorii
africani provocau transa prin muzica. Ritmurile incantatorii repetitive,
obsedante deschideau chakrele. Aceasta transa avea initial un scop
terapeutic. Din pacate, aceasta muzica africarta si transa pe care o
producea au fost deturnate de la scopul lor religios si terapeutic, ceea
ce le fac extrem de periculoase. Evolutia jazului, mai ales dupa Elvis
Presley - rockul actual -, este foarte ingrijoratoare. Caci rockul
foloseste aceste tehnici muzicale care provoaca deschiderea
chakrelor, fara nici o protectie a ascultaterilor! !asap astfel in seama
celor mai distructive forte oculte.
Ade.a#a!u+ !e2! a! Ta!a+u& N$s!#u
Versiunea "Tatalui Nostru" folosita acum de Bisericile crestine
din Occident pare inexacta (in compare/le cu originalul dat de lisus). In
cursul unei lecturi date pentru un consultant, Cayce a enuntat, Intr-un
mod cu totul neasteptat, adevaratul "Tata] Nostru", asa cum I-au
primit apostolii:
-5
#u te lasa orbit de lucrurile materiale, ele sa 3333 devina o
piatra unghiulara in e?isten<a ta> Slavefte1ii Creatorul in numele
Celui care te1a invalat sa te rogiA
TATA0 NO-TR2 !ARE0E E1T3 IN
!ER2RI -0AVEA-!A-E N2ME0E TA2
VIE IMPARATIA TA, #A!A-E VO3A TA,
PRE!2M IN !ER, A1A 13 PE PAMINT. &ANE
#C"(, PENTR2 MIINE, !2 !E -A IMP0INIM
TRE42INTE0E TR2P2023 NO-TR2.
IARTANE NO2A PA!ATE0E NOA-TRE PRE!2M NO*
IERTAM !E0OR !E NEA2 5RE6IT 13 NE 5RE1E-!.
RI !A0A27A NOA-TRA IN VREM2R*0E 5RE0E,
&E #2RT2NA 13 I-PITA.
&2NE PE !A0EA !EA &REAPTA
irmu $"$&E( #"5EL"$ T(".
(m terminat.9Lectura 378-44).
In aceasta versiune, Dumnezeu nu este acuzat implicit de "a
ne duce in ispita", ceea ce este complet contrar definijiei unui
Dumnezeu considerat "infinit de bun, infinit de blind". Intotdeauna
mi se paruse ca versiunea oficiala era o ofensa adusa bunatatii divine
si am fost foarte fericita sa aflu, prin Cayce, ca lisus ne invatase
aitceva... [Cu toata consideratia cuvenita marelui
si
bunului Edgar Cayce
precum si autoarei acestei carti, gasim ca nici un om nu are caderea sa
modifice textul "Tatalui Nostru", stiut filnd ca in acest trup de came sintem
imperfec]i
si
impuri
si
nu putem cuprinde cu intelegerea noastrd, atit de limitata,
caile Domnului. Personal, intelegem versetul "Si nu ne duce pe not In ispita"
ca insemnind "Nu-I lasa pe cel rau sa ne ispiteasce, intrucit numai .omnul
nostru .umnezeu! inteles si perceput ca Sfinta Treime, it poate Impiedica si
neutralize pe cel rau. NW.]
6salmul bunului pastor pentru a .reinc4ide.
centric 0landulari
Acest psalm i "Tatal Nostru" sint singurele formule liturghice
cretine pe care Cayce Ie-a impus grupului sau, singurele rugaciuni
rostite impreuna, cu voce tare (ceea ce este foarte rezonabil...!).
I. Tata' Nostru carele,
esti in ceruri *
PITUITARA sau
HIPOI!" (V)OLET7
3. .#ie imparatia Ta, $aca-se %ole Ta. * TIRO1DA precum in cer
[ALBASTRU]
&. .ii calau'a noastra in %remurile tul(uri, de $urtuna si
LYDEN
[ORANJJ
)*ININ) GONADELE _ *"+C,-IN)
.. .Da-ne noua, pentru miine, cu ce sa implinim tre(uintele trupului
nostru.
!"#U$
/. +ta%easca-se
numele Tau
0. intru iu(irea
numetui Tau
PINEALA
[%N&%'O]
1. .Du-ne pe calea
cea dreapta *
TIU!UL
a?c ?i pe pernint
$VER&E]
!UPRARENALELE
2. "larta-ne noud
pacatele noastre
precum
3t
not iertam
celor ce ne-au 4re5it 5i ne 4resesc.
['ALBEN]
- 7
TATA/ NOSTR1
?i cei '5a#te centri glandulari
9 In .Tatal Nostru. traditional
pituitarei ii corespunde Si: "i Slava".
tiroidei: "cad a Ta este imparatie.
timusului: "ci ne izbavete de cel rau".
-:
fleeare verset ccrespunde unui centre glandular (sau chakra) pe care
it va ajuta "sa se reinchida', coborind cite putin nivelul vibratoriu.
Recitind psaimul, se vizualizeaza chakra corespunzatoare
versetului (vezi mai departe, la pag. 27-28)
in ceea ce ma priveste, am auzit de atitea uri repetindo-se
mas'nal in bisericile din copilaria acest "Bun Pastor", 'Met nu n
-
ai
reusesc sa-I tin minte in franceza. Dir acest motiv. prefer textul eoralc
original, pe muzica veche din Pibl'a regasita de Suzanne Haik
Ventoura. (Este usor de gasit caseta La -usi/ue de la Bible levelee +
Muzica Bibliei revelata /, Harmonia Mundi, H.M.U. 40-989)
In mai multe lecturi (364-7, 364.8), Cayce opune ca Asaf a fost
o incarnare veche a lui lisus. Or acest Asaf, mentionat de A Dove Carte
a Cronicilor Bibliei (V, 12), trece drept autorul anumitor psa!mi. El ar 1
format muzicieni care profetizau cu lirele, cu titerele, cirnbalele. Pe
vremea WI David, ar fi fast peste o mie de cintareti si instrumentisti
sub conoucerea sa (Prtma Carte a Cronicilor, XXV, 1). El ar fi fast un
foarte bun colaborator al regelui David, ceea ce sugereaza Cayce in
lecture 1035-1. Deci, putem presupune ca acest psalm 23, foatte
remarcabil, se datoreaza profesorului de cor al lui David, profetul Asaf
-altfel sous, Christului Cosmic insusi. aceasta in ciuda semnaturii:
"Psalrnul lui David' - oricine tie ea aceia care semneaza o opera
nu sIrt intotdeauna autorii ei!). In textul de mai jos, cuvintele
scrise cu majuscule sint cele care actioneaza asupra glandei
endocrine respective.
Psaimul -6 .C@ Vesnic este #astorul meu.
[Corespunde Psalrr,ului 22, Al lui David, din traducerea romans
Bine!. Dupe" traducerea fidela a textului francez, am redat textul
roman corespondent, din Biblie, scris cu caractere ingrosate. Mtn]
1 :salmul lui .avid.?.
"CEL VESNIC" >pilLitara8 + Domnul A
este PASTORUL rneu >pineala8 + ma
#aste A
"NU-MI VA LiPSI NIMIC" (tiroida) nimic nu*mi va li#si.
2 :e "PAWN, VERZi" /1
-
/a va salaslui(
H M
(gonadele) / La +$c de u"e- ac$+$ %-a sa+as+u&!E B
la marDE A$% &I'I(IT%) ma duce.
(Lden) / +a apa $d&;"e& ;#a"&!. B
! "ufletul imi reface# Su/+e!u+ %eu I-a &"!$#s- B ma
indreapta ( p$.a+u&!u-%-a B
pe "*A+A+I&% ,+%$TATII" (suprarenalele) / pe c;&+e d#ep!a!&&- B
pentru numele "au. $ pe"!#u "u%e+e Lu&. B
- De%ar fi sa urn&lu in neagra vale a '()R*$$'
(timusul) / Ca de .$& s& u%(+a &" %&1+$cu+ %$#!&&- B
nu m%as teme de rau+ / "u %a .$& !e%e de #e+eE B
caci *u ai fi cu mine# / ea' Tu cu %&"e es!&- B
a,utorul *au si reazemul *au 659 T$&a0u+ Tau S& .a#0a Ta- B
imi vor fi minglierea. / aces!ea %-au %&"0&&a!. B
- *u imi pui dinainte '(.".'
(tiroida)/ 689 Ga!&!-a& %asa &"a&"!ea %ea-
de fata cu potrivnicii mei# i &%p$!#&.a ce+$# ce %a "eca1escE B
ma ungi cu &alsamuri de untdelemn pe "*A$"
(pineala) / u"s-a& cu u"!de+e%" capu+ %eu B
',AHARUL' meu e preaplin/...
(pituitara) / pa;a#u+ Tau es!e adap&"du-%a ca u" pu!e#"&c. B
8 Da+ fericirea si iertarea ma vor inso,i 0(1) "i %&+e Ta %a .a u#%a B
toata viola mea+ / &" !$a!e *&+e+e .&e!&& %e+e- B
voilocui in casa Domnului / ca sa +$cu&esc &" casa D$%"u+u&- B
zile indelungate. / &"!#u +u"0&%e de *&+e.
Te2! e(#a&c
1 mizmor .edavid/
Adona0 ro/i lo
ehsar
1 2int-ot deshe 0ar2itseni
-&
'al-me
--
nenouhot yenahaleni
3 tiafshi yeshovev
yanheni
bema'gele tsedeq
lema'an shemo
4 Gam ki - eiekh bege tsalmavet
io ira ra'
ki - atah 'imadi
shivtekha oumish'antekha
hemrnah yenahamouni
5 ta'arokh lefanay shoulhan
neged tsoreray
dishanta vashshemen roshi
kosi reviyah
6 akh tov vahesed yirdefouni
kol yeme hayay
veshavti bevet
Adonay )e-orekh
gamin
@editatio i ru0aciune
Am dat deja in volumul I at ,niversului lui Edar )ayce mai
multe lecturi despre meditatie. Edgar Cayce acorda rneditatiei o
importanla extraordinara; dupa el, este cel mai bun mijloc de "a
deschide chakrele", adica de a intra in starea de transa usoara,
indispensabila pentru vindecarea proprie sau a altora.
Cuvintul meditate este !P. moda. Moda care ne vine din
limba engleza
sr
care, ca toate irnporturile de vocabular, ascunde
o neclaritate.
Mi-am dat seama de acest lucru intr-o zi, la Virginia Beach.
Fiica mea, Elecnore, care avea 12 ani, era acolo, cu mine, pentru
Craciun. Printre numerosi; vizitato:i care veneau Fundatia Cayce, am
intilnit un cuplu de buni crestini. Militanti. Misionari. De cum au aflat ca
o
s7ritem iraniuzoaice, s-au napustt asupra noastra: in sfirsit, niste
oagine ca
-
e. trebuie convertite! $i deua deodata! Ce pleascal
Cace asa am re,a1:zat mai tirziu, pentru puritanul mediu, francezi
= pagiri ladica acei pacatosi care au nascocit Place Rgalle, Mot.oin Rouge,
nudismul Is plaja: pacatul pacatelor, pacatele eaastrel Vaio,
Deci, siguri pe afacerea tor, misicnarii nostri s-au napustit
asupra ietei mete: 'Do you meditate?" (Medita(i?) Elaonore, luata
repede, nu stia ce se spuna, intrebarea parindu-i-se de cel mai prost
gust, verind de la niste oameni pe care-i c.xiostea abia de trei minute.
'nice mea, educate in Anglia, respect& principiul: "no personal
remare /far& 7ernarci personale/. Si iii Franta, bursa crestere
considera ca relatia unui ocr cu Dumnezeu it priveste doer pe el
insusi.)
$i, in fata taceril Eleonorei, iata-mi-i pe cei doi sfinhi de ultirna
ore in*esuind-o dupe bufet ca explice ca este foarte rau,
foarte rats s meditezi yi ca o vor invata El.
it ern atunci ca s-o eliberez pe Eleonore si s-o smutg
inchizitoritor sal:
"Data sti se" meditezi la fel de bine ca. acesti amend Noi nu--i
spuneam "metfitatie", cuvintui nu era Inca la mode. Nei ii spuneam:
argaciune... s u stiff foarte bine ce inseamna.
- Aturt
-
A, imi spune Eleonore, cind ne facearn mataniile,
seara, era "rneultatie"?
- Evident! Si "Ave Maria" este o mantra! chestiune de
vocabular... Dar realitatea orotund& este aceeasi."
Consider important se" punern punctul pa 1" in aceasta privinta,
pentrc ea multi oarreni se lass agatati de diversi uru! care ie spun:
"EU am s invat medctatia (transceldentala, orizontala etc). Bielii
"porumber pentru a fi la mods, se lase" dusi de guru, care sub
prete;:tui inward rninunatele tehnici orientate, 71 vampirizeaza
(usurindu-i de bani).
Trebule afirmam ?flea o data ca meditatia exista la not
dintotdeauna. Tehnica cuv
-
intului (say mantra) repetat in ritm nu !e-a
lost niciriind strtina rnisticilor din Occident. SA ne amintim, de exempiu,
de acea carte minunata, tntitula Les 4ecits dCun pelerin rubse
/Povestrile unui pelerin rusl, (Ed. du Seuil), unde este deserisa tehn;oa
meditatiei r'rtodoxe num;ra ' rugaciunea inimii". [II rog pe cititor se"-i
aminteasca asternativa nfenta de Cayce la legea karmei: legea Gratiei. Aceasta
inseamna r3 Nem trece de sub Lcgea Cauzei si a Efectului, care este karma. cub
Legea Grat:ei, venind pe Calea Mintuitorului: rugaciunea mimic i ststernul yoga
ne cfera ocua modalitati. Prima 11 cauta pe Durnnezeu cu inima, a doua
31
cu mintea. Prima este acceitila oricui, indiferent de conditia faica, int
-
!ectuala;
a doua cere un antrenament special, o dispozitie fizica si imentala specials.
Prima nu necesita neaps, at an ice. un timp special, putindfi practicata (souse,'
gind) oriunde ne-am af,a Yi indiferent ce-am lucra; face parte dir,tr-un sistem
de gindire reliaioasa cu cars ne-am obisnuit de secole. A doua ne cere o
anumita pregatire intelectuala ca se' putem integre un sistem filosofic nou, cere
un loc mai retras unde se' se poata exersa asanele si respirattile, care nu sint
lipsite de primejdie - v. pag. 21, 22, 23 ale acestei carti. Calea inimii este cea mai
directs: cu inima iubim si iertam, inima este deschisa $ismerita. Cu mintea
judecam si pedepsim, mintea este vicleana si trufasa. Asa cure spune autoarea
cartii, importurile lincivistice ascund neclaritati: multi intelectuati sint tentati de
sistemul yoga, pentru ca ei sint obisnuiti tucreze cu mintea, nestiinci ca
aceasta este calea mai grea si mai lungs; datorifa ateismului impus in ultimele
decenii, au pierdut din vedere ca isihasmul, pita de ortodoxie romAneasca,
este drurnul cei mai uso. si mai scurt de a ne Integra iubirea, iertarea, mila,
smerenia (valonle umane universals care, de altfe!, ar trebui sa-lcaracterizeze
pe omul credincios, indiferent de religie). SS invStam, asadar, s credem cu
inima, nu doar cu mintea! NAT.]
Este valabii si pentru matanii: este o veche tehnica
importata din Orient prin cruciatii din Evul Mediu.
?i azi, in toata Mediterana orienta!a, crestinii si musulmaWi se
roaaa astfel. Am vazut oameni de afaceri !ibanezi scolIndu-si mataniile
intr-o sale' de asteptare, inaintea unei conseltatii 'pg
.
!
In mataniilf.
-
) Occidentului, Ave Maria este o mantra a carei
repetare ne branseaza treptat la vibretiile divine ale eului interior.
Este exact definitia meditatiei data de Cayce.
Exists mil si mil de forme de meditatie pe care be cunoastem
bine. lubitorii Naturii, cei care lac plimbari lungi, marii care
asculta gindurile cintind in pinzele ambarcatiunilor, melomanii
care se reculeg in timpul concertului preferat... toti acesti oameni
de fapt mediteaza: natura, muzica, frumusetea ii readuc it
contact cu divinitatea lor prof:inda.
Noua, care putern Inca practice mersul pe jos, (spre deosebire
de ceea ce se petrece acum in America), care avem Inca foc de lemne
In seminee special deschise pentru a putea se' le privim, s nu vina
altii s ne explice ca sintem "paginr, ca nu cuncactern med:
.
!atic; de.
astfel, exists cu adevarat, undeva, "pagini"? Ma indoiesc.
Bunicui meu, Maurice Pontien Viee, nu se ducea la slujba. Cum
auzeam in jurul Iji dame bigote emit
-
1'nd diverse pared, I-am
intrebat7 - BunicJIE de ce nu mergi la biserica?
- N-am decit s5 far biserici, mi-a raspuns el. Cred
6-
Dumnezeu, it iubesc, imi place sa-L adrnir in natura. Pentru mine
El este cu mutt mai prezent in padure decit in once biserica.
Bunicul meu fa ea plimbari lungi pe jos,la ;era. Medita, da! desi
cuvintul n-a fost pronuntat vreodata Era un om toate
sensurile cuvintului, pe care marea sa bunatate II facea iubit de toti.
0iniftea
Nu se poate mr)dita fart, linivte: este absolut necesara. Linistea
permite ascensiunea energiei divine prin chakre. Nici o rugaciune
personala, nit, un efort de branvare la Fortele creatoare nu se pot face
Vara linivte.
Cind spun linivte, aceasta inseamna ca, nu se vorbevte - daca
nu, suflul nostru se pierde in cuvinte. Putem medta pe o muzica
frumoasa, branvindu-ne la aceasta muzica pentru a ridica vibratiile, dar
vorbind, nivelul vibratoriu coboara din nou.
lata de ce incepem intotdeauna vedintele noastre de vindecare
printr-o era de linivte. La capatul acestei ore, ne aflam in acea stare
vibratorie diferita care ne permite sa percepem ascensiunea energiei
vitale prin chakre. Ceea ce provoaca vibratii, balansari - fenomen
normal, legat de intensitatea energiei degajate.
levim din linivte nu pentru a vorbi, ci pentru a spune numele
celor care au solicitat o rugaciune de vindecare (absen)ii i mortii).
Fiecare participant se concentreaza in linivtc pe hecare nume,
cu
Cayce insists adeseori asupra linistii. Unei persoane care I-a
intrebat: CE METODA TREBUIE SA FOLOSESC PENTRU A VINDECA?
i-a raspuns: Trebuie sa ridicap nivelul de conptienfa al celor
pe care vrefi s$i ajutati, 8data cu al vostru, in profun'imea
eului vostru. 13 asta in linipte* (Lectura 281-10)
Toate marile religil au insistat asupra necesitalli ne
putem aminti retragerea pe care trebuia s impuna viitorul lama,
trei ani vi trei luni de linivte (ba chiar vase ani vi vase luni, uneori mai
mutt...). Sau linivtea mInastirilor, a carninefor de caritate etc. Este
conditia prealabila pentru once progres spiritual (Si pentru once
eficacitate in vindecare in privinta care ne intereseaza aici). Linivte
care elibereaza sufletul de falsele sale angoase.
66
Deci, asa cum am spus-o, in meditafie, diverseie chakre intra
in rezonanfa cu energiile vietii. Or, spune Cayce, glanda suprema a
corpului, dirijorul general este pituitara (hipofiza). Nimic nu putem
intreprinde fart "a deschide" pituitara.
DOMNULE CAYCE, PITUITARA INSEAMNA LINIO
-
E?
0iniptea de aur. Ea "uvemea'a ener"ille care sint cea
mai inalta e9presie a forfelor, a puterilor puse la dispo'ilia
Omului in e9perienta sa terestra. 0inipte, dacif vreji sa au'ifi
vocea !reatorului vostru. (Lectura 281-30)
Linistea era cu mutt mai evidentA in vremea Iui Cayce, decit
in vremurile noastre. Prietenii Iui Edgar n-aveau nici televizor, nici
magnetofon. Atenlia for interioara nu era continuu dispersata, ca a
noastra, de aceasta civilizalie a zgomotului. In grupurile mete imi
este intotdeauna greu sa-i fac pe nou-venifi sa accepte aceasta lege
a tacerii. S-ar putea crede ca o ora de tacere nu este primejdioasa -
ei bine, nu va imaginali cit de tare ii sperie.
Linistea se invala: cei care i-au gustat dulceafa n-o mai uita
niciodata, iar calitatea linistii este indicatorul viefii spirituals. Daca in
grupurile mele as face doar un singur lucru: sa ofer oamenilor o ora de
adevarata liniste, tot ar fi ceva infint de util.
Ce metode tre=uie sct folosim #entru a vindecaB
Nici una. Toate...
Am vazut mai sus intrebarea pusa Iui Cayce. Putem spune
doar Ca, in aceasta privinfa, nu da. directive stricte. N-a precizat
niciodata dna ar trebui, sau nu, sa atingem persoana cu miinile. Deca
ar trebui sa incepem de la picioare sau de la cap. Dacd ar trebui sa
stagi in picioare sau asezali in lotus sau in luminare... Aceasta
problemd ii framinta mutt pe incepatorii mei, pe aceia care yin pentru
prima data Intr-un grup de vindecare prin rugaciune.
Diversitatea darurilor personale genereaza in mod necesar
diferite moduri de a vindeca si respectarea celuilalt ne cere s nu
impunem o anumita tehnicd.
In efectuarea acestei activita:i, aca cum este pre'entata
pentru fiecare individ, [trebuie sa stim] c$ unii nu sint in stare
sa interprete'e acest principiu decit pentru ei inpipi. Nu
ocicine
62
este dotat pentru contactele umane, nu oricine este vindecator, nu
oricine este organi!ator, nu oricine este lucritor manual unii
trebuie sa <oace chiar pi rolul bufonuluil (Lecture 281-11)
Alffel spus, e nevoie de toate pentru a face o lume, nu se
poate cere tuturor aceeasi treabe. Dace fiecare dintre noi, intr-o
maniere generale, trebuie se se straduiasca se usureze durerea
celorlalti, nu oricine este dotat pentru munca concrete de vindecetor
care atinge cu miinile. Fiecare trebuie se stie ce pc ate face:
"nora le este dat darul v$ndechrii cu miinile. (ltora,
vindecarea in liniftea medita<iel pi a rugaciunii. (lfii pot,
coordonindu1+ energiile interioare, sa upure!e suferinfele fi!ice
legate de energiile mentale, materiale 2i spirituale care
funclionea!a in interiorul corpului. (ccelerarea proceselor de
vindecare poate veni din afarD dar once vindecare trebuie sa vine
din interior. (Lecture 281-18)
Astfel, nu toata lumea este obiigata sa-si foloseasce miinile in
vindecare. Totusi, ii incurajez pe participanhi se face aceasta
experienta, caci oamenii care vin in grupurile noastre au Inceput, in
general, o activitate spirituals importante. Multi dintre ei nu Indreznesc
sa-si foloseasca miinile si acuza mincarime (pe rani)! Imi descriu
fenomenul clasic al miinii care se urnfla, se inroseste, al degetelor care
furnica ... este manifestarea energiei care ar vrea sa se daruiasce. In
aceste cazuri, nu ezitati!
In schimb, cei carora le este cu adevarat frica si care nu se
simt Inca pregatiti, pot coopera cu vindecatorii, stind la loctil
lor rugindu-se. Cayce aminteste modul in care proceda lisus, care avea
Intotdeauna in jurul Sau un grup de discipoli, dar nu vindecau tori in
acelasi timp, fiecare avea o sarcine precise, dupe un scenariu bine
ordonat:
6entru a folosi cel mai bine puterile pe care El le daduse,
era nevoie adeseori ca numai aceia care1$ erau cei mai apropiafi sa
fie pre!en<i atunci and El vindeca, -ara a1i respinge pe ceilagi,
trebuia ca totul sa se petreaca in ordine fi decentE (Lecture 281-8)
Aceasta expresie a lui Cayce, ordine #i decenla' ne arate ca
sedintele de vindecare se desfasoara dupe o anumita discipline si nu in
haos, nu in dezcrdine. Tot din acest motiv, nu se intreaba bolnavul de
ce anume sufera (nici dace este bolnav). Multi oameni au bube de care
se jeneaza: nu exists nici un motiv pentru a-i oblige sa le arate (in plan
fizic sau moral) intr-un loc public. De unde discretia totals: Cayce
estimeaza ca Grape divine, valul de energie creatoare, canalizat de
65
miinile vindecatorului, stie uncle trebuie sa lucreze. Persoana care
pune miinile pentru vindecare nu este obligata SA stie in ce loc sufera
eel pe care-I atinge cu miinile. Dar Gra/la o stie si actioneaza acolo
unde trebuie. Acestea fiind spuse, data cu capatarea rutinei, se
ajunge la o foarte buns perceptie a partilor corpului care sint bolnave.
Mi se intimpla adeseori ca miinile sa mi se aseze singure pe locul care
are nevoie de ingrijire, pe partea dureroasa care cere alinare.
Unii vindecatori percep culori (sau gauri negre) in aura
pacientului, ceea ce le permite sa actioneze acolo unde trebuie. Se
pot vedea aceste culori exterioare in jurul persoanei sau in viziune
interioara... Este Ia fel! Altii simt in propriul corp durerea bolnavului -
am vorbit deja despre aceasta mai sus.
Aceasta experienta a vindecatorului iI ajuta, cu siguranta, sa
fie mai eficace. Dar, totusi, nu-i este indispensabila: un incepator
care-si pune miinile cu generozitate, cu o vie dorinta de a vindeca -
dar fara sa perceapa Inca ceea ce are de tacit - poate foarte bine sa
aducA o mare alinare bolnavului
si
chiar sa produca vindecare. Este,
intrucitva, ca in dragoste: ce conteaza mai mult, tehnicile erotice sau
dorinta de a-I face pe celalalt fericit? Tehnicile erotice nu sint nimic, in
final, in absenta adevaratei iubiri, a tandretii, a dorintei profunde de a
darui bucurie si placere. Astfel, un indragostit incepator, dar cu
adevarat iubitor, va simti ce trebuie sa faca, daca are suficienta
ascultare si respect pentru celalaft: iubirea este creativa, este insasi
definitia sa. lubirea vindeca daca este dezinteresata, adica purificata
de egoism, spine Cayce.
Da, unii au darul, alp nu. Unii au darul si nu stiu. Altii au darul
si experienta... Cu toate acestea, in grip se creeaza un amestec, toata
lumea poate participa Ia procesul de vindecare, dar nu in mod
obligatoriu cu miinile.
Singura conditie ceruta este depasirea fricii
si
atingerea unui
nivel suficient de constientizare. Darul vindecarii este in mod sigur legat
de evolutia spirituals a fiecamia in aceasta viata (sau in precedentele).
Adica unii oameni care ni se par inferiori din punct de vedere spiritual,
dar care au totusi"darul", pot sa-I fi dobindit intr-o viata anterioara, mai
evoluata, si I-au pastrat. Pentru ei, este o sansa ce nu trebuie pierduta,
de a lichida vechi karme, purificindu-se prin vindecarea pe care au
posibilitatea s-o daruiasca celorlalti. Asa a fost cazul lui Cayce, dupa
cum a explicat el insusi: darurile sale de medium si vindecator (prin
transa mediumnica, nu cu miinile) se trag dintr-o yield mai veche, din
Egipt, cind nivelul spiritual fusese foarte stralucit... Apoi, spune el,
67
cazuse foarte jos si darurile ii fusesera redate pentru a-i permite
sa urce din nou (spiritual).
Exists zece mii de moduri diferite de a vindeca; fiecare sa-si
gaseasca tehnica personals, asa cum artistul Isi gaseste "maniere"
proprie. Ceea ce conteaza este, inainte de toate, sa se branseze Ia
Energia Diving, care este Creatcare si ne face creatori Ia rindul
nostru, . conducindu-ne Ia inventarea tehnicii noastre proprii de
vindecare. (A se vedea )es mains /ui lisent le corps! de Edith Aced,
Ed, du Trigramme.)
Inainte de toate' Invin0eti*va @od
Cineva I-a intrebat pe Cayce:
TREBUIE SA DEZVOLT IN CONTINUARE ACESTE PUTERI
MAGNETICE DE VINDECARE PRIN CONTACT CU MilNILE?
Cind toate fricile dumneavoastrei vor fi stapinite in
dumneavoastra insiva, atunci merge<i mai departe. Ditch nu,
e?ists riscul de a crea condilii nefaste pentru sine ci pentru
(cest dar este in dumneavoastra, de!voltatil (Lectura 281-8).
Intr-adevar, fricile celortal/i pot crea un "stres" periculos
care provoaca reacjii negative. Din fericire not spunem, Inainte
de a incepe, rugaciunea de protege! (a se vedea mai Inainte).
ESTE BINE, DOMNULE CAYCE, SA INCERCAM SA-I VINDECAM
PE CEILALTI IN CAZUL CIND N-AM REUSIT SA NE VINDECAM NOI IN$INE
IN VIATA NOASTRA?
(1; vindeca pe al<fii inseamn Fa a to vindeca. $ntrucit daruind
celor din <urul nostru ceea ce1i aluta pe sea atinga
1
vibrafia
vitals perfecta in corpul fi!ic,,printr1o atitudine mentaid <uste Si o
de!voltare armonioasii a aptitudinilor trupului, ne aducem noun
insine un progres in Cuno
.
aftere. Da, vindecindu1i pe ceilalfi, ne
vindecam not inpine> (Lectura 281-18)
De cite on n-am verificat aceste cuvinte ale lui Cayce! De cite
on am ajuns "rablagita" Ia grupul de care trebuia sa ma ocup... Eram
obligate sa ating cu miinile, ca animatoare a grupului! ?I, de fiecare
data, m-am sirnjit infinit mai bine (chiar daca nimeni nu-si folosise
puterea miinilor asupra meal.) 9Vla vizualizam ca un "canal" (este
cuvintul folosit de Cayce, c4annel< care trebuia sa "capteze" un fluviu
31
de lumina. acesta, trecind prin mina mea, ma curata inainte de a
produce acelasi efect asupra persoanei aflate su2 miinile mete.
6e masura ce persoana ipi branpea!a eul 3la 4ortele
*reatoarej, ea devine capabila sG fie un canal, atit de bine incit
poate educe chiar o vindecare instantanee, prin atingerea cu
miinile. Cu cit se produce mai des lucrul acesta, cu atit crepte
puterea simfita de persoana respective. 9Lectura HI;1J:
<$#!a 0#upu+u&
0 prietena imi spunea# ",e ce este nevoie de atita lume5 Tot
ce ai explicat, in "rup, in aceasta dimineata, as fi preferat sa-mi explici
numai mie, la mine acasa. Ar fi la fel de 2ine".
0, nu6 %xists o forta, o emanare de ener"ii venind de la "rupul
care se roa"a la unison. Aceasta forja este indispensa2ila# tocmai ea
permite invin"erea fricli de catre incepatori si o2linerea unor pro"rese
mutt mai rapide, ajutind la de2locarea ener"iilor individuate. 7ineinteles
ca, dace este vor2a de un vindecator profesionist, vindecarea prin
ru"aciune se poate .!ine izolat, dar pentru un non-profesionist "rupul
este mai puternic si lucrunle mer" mai repedel ,e altfel, la filipinezi,
marii vindecatori sint intotdeauna inconjurati de asistenti si de alte
persoane care se roa"a cu ei. *a0ce#
Cum an spus1o de<a, multe lucruri pi1au croit drum $n
sufletele, $nimile pi spiritele multor oameni... De aici, energia care
se napte din unirea mai multor persoane poate acliona asupra
acelora catre care este indreptata, generind >a ei a adevarata
conptienti!are.
6entru a >lustre mai bine aceastaA infelegeli bine ca viala 1
adica Dumne!eu 1 in esenfa Sa insapi este vibrafie. Si cum fiinfele
fi!ice se nasc din aceasta energie atomics 1 din care gilt o
K,articled conptienti!area acestui fenomen ;l a<uta pe individ sG
perceapa aceasta vibrafie2 pi el infelege cum poate actiona asupra
ei. Cam in modul cum gasim in corpul fi!ic vederea, au!ul, gustul,
vorbirea 1 care nu sint dealt varietal> de fenomene vibratorii,
branpate ,a conptienfa corpului fi!ic. (cesta percepe lucrurile sub
forma de vibrafii prin ceea ce captea!a simfurile in interior pi in
6C
e?teri or. 6ri n urmare, o persoana poate sa nu perceapi
rugaciunea sau gindul ce1i sint trimise de un individ care, nefiind
suficient de branpat, ;;;; poate deci modifica valoarea vibratorle la
ceilai<i. Dar, dada e?ists in adunarea mai mu,tor persoane o
combina<ie de forte spirituale, continuu emise Si diri<ate citre
acea persoana, vibraffile acesteia vor putea fi atunci ridicate astfel
$nch sa provoace in ea o tre!ire. .&ectura 181--9.
Toate energiile atomice ale unui corp fi!ic sint compuse
din unitafi de energie po!itivii #i negative, ceea ce permite 3corpului
fizic: sa e?iste in planul materiel. (ceste energii aparlin eterului,
adica, aceste energii atomice fiind electrice prin nature, atunci
cind infra intr1o ba!a materialD devin materie in capacitates for de
a se coordona sau de a se descompune. late de ce dada un grup
3de indivizi: poate accelera vibraffile atomice care creea!i energlile
po!itive 1 care sint energille divine aflate in actiune asupra
planului materiel 1, grupul poate de asemenea ss rupa aceste forte
distructive ridicind vibrafiiie respective. (sta este materia,
infelegefiB
(cest proces are loc mulfumita -orte,or Creatoare, care
sint Dumne!eu in manifestarea Sa.
(sffel, po!i<ia, gesturile, timpul, durata, locul, numele fi
cuvintele nu sint decit lucruri midi, detalii, pe care le veil studia pi
infelege, modalitafi care s*it lasate la aprecierea fiecaruia, ca I; se
a<ute de ele in sfera reapectiva.
$n acest mod entitatea va devenl, pu<in cite pufin,
vindecator. .&ectura 181-39.
In vremea cind *a0ce a vor2it de ener"iile electrice care
menjin elementele componente ale atomului, acesta era un lim2aj foarte
nou pentru marele pu2lic. %ra, de asemenea, foarte moderns afirmatia
ca "indirea actioneaza asupra celuleior corpului, ridicind vi=ratiile.
,oar recent lumea stiintificd a realizat ca once particula de materie este
insufletita de vi2ratii. Altadata se crezuse ca materia este inerta .*f#
pasionanta lucrare E/ui*bre de renerie *urnaine 2 %chili2rul
ener"ie&umane ;, de <imonne 7rousse, %d. du +ocher.9
In final vrea sa-mi lini=tesc participanjii, care sint
intotdeauna speriati de ideea pornirii in aceasta aventura pe care o
constituie un "rup de vindecare prin ru"Aciune <i atin"erea cu miinile.
!ai intii le voi spune ca 4ealin0*ul se sprijina pe vechiul principiu al lui
>ipocrate, 'atura (indecatoare, adica# "Ai incredere in 'atura, ea vrea
numai sa vindece". Trupul, creatie divine, este 2un in sine, ca 'atura.
i&
Este ceea ce spune Geneza: "$i Dumnezeu a vazut ca lucrul era bun".
Aducind prin mlini
si
gind energie acolo unde lipseste, nu facem decit
sa ajutarn Natura Vindecatoare...
5i cum spunea genialul Dr. Balint, in relatia medic-bolnav,
singurul medicament adevarat este medicul insusi! Toata problema
este sa stie cum sa se administreze el insusi pacientului sau...
Des#re influents #arfumurilor
asu#ra meditatiei
In Egiptul stravechi, dupe Cayce, parfumurile aveau o
mare importanta atit in viata religioasa, cit si in vindecare
(pentru ca cele doua erau strins legate).
Rolul parfumurilor era s favorizeze meditatia, contribuind la
"deschiderea" centrilor glandulari, in cursul acesteia. Indienii (din India)
n-au uitat aceasta functie a parfumurilor. In liturghia catolica mai exists
un vestigiu: tarniia. Dar, in imensa lor majoritate, credinciosii nu mai
stiu de ce se foloseste ea.
Acest rot al parfumurilor constituie
si
motivatia profunda a
folosirii !or de catre femei, ca sa atraga barbatii: mirosul degajat
actioneaza asupra centrilor glandulari favorizind deschiderea
"chakrelor" sexuale si urcarea forjei vitale in acestea. Multe specii
animale, in perioada imperecherii, secret& un miros in acest scop.
Dar sint parfumuri
si
parfumuri. Nu toate esentele sint
favorabile excitatiei sexuale sau meditatiei. Reactiile individuate
pot fi, si ele, foarte diferite.
Este ceea ce spune si Cayce:
Oare un parfum pe ba'a de stinjenei are acelapi efect
asupra tuturor6 Oare apa de trandafiri, sau esenja de
cuipoara, sau de caprifoi, sau de mar salbatic afectea'a pe
indivi'i in acelapi mod6 Nu. 2nora, aceste esenle le pot educe
influenje ne"ative. Altora, le vor reaminti e9perienle intime
care leau
marcat subconptientul Parfumurile contribute mutt la
de'voltarea fiinjelor omenepti. Vedeji diferenja dintre o persoana
din Noua An"lie, care respire mirosul unui pamint cu anumite
caracte.

is%ici pi altele care, sub alte clime, respire ardeiul lute

fi mirosul mlaptinilor. -i vedeji diferenfele de
temperamentintre
2(
unii pi ceilalfi. #imic nu influenfea!a atit de mutt via<a materiall ca
mirosurile. (Lectura 274-7).
Si Inca:
(ceste plante variate, cu parfumurile for diferite, de unde
isi trag puterea de a produce aceste mirosuriB "nul de lamiie,
altul de portocala, al treilea de levanfica, al patrulea de violeteB
(cest caracter ereditar le1a fost dat nu de catre Cm, ci de calre
-orfele
Creatoare care le1au permis e?traga [din parnint, ape sau aer]
ceea ce le trebuie pentru a produce un ulei esenfial. (cesta de1
clanpea!a un raspuns, adica generea!a vibrafii in sistemul olfactiv
al omului, situat in mucoasa. (cesta dG naptere reaciiilor in corp
pi e?ercita, din acest motiv, o influenfa uriapa. (Lectura 274-10).
In traditia occidentals se credea ca sfintenia se manifests prin
mirosuri suave, "mirosul sfinteniei". Acesta putea fi emanat de un
sfint in vials, dar si de un sfint mort, din care au lamas numai
moastele. Sa nu credeti c acest lucru nu mai exists: Insotind eu
insami unii din membrii familiei mete in pelerinajul de Ia San
Damiano, in Italia, am fost foarte mirata sa simt un miros de violete
Ia piciorul sanctuarului. Totusi era luna august, sezonul violetelor
trecuse de mult. Sub canicula, parnintul de lark ars de scare, mirosea
a praf. De altfel aproape ca nu erau flori pe sanctuar, cu exceptia
citorva bieli trandafiri ofiliti. Am crezut ca sint obiectul unei halucinatli.
Vecinii mei, bine informati, mi-au spus ca era o experienta pe care o
traiesc adeseori pelerinii: se pare ca mirosul de violete anunta
trecerea (invizibila) a Iui Padre Pio, celebrul mistic italian.
Nu foarte convinsA, m-am gIndit ca trebuie sa fi existat printre
cei prezenti o doamna care '5 - a turnat pe ea, in dimineata aceea, un
flacon intreg de parfum de violete... Totusi multimea se retragea cite
putin si am ramas singuri... Dar parfumul persista!
Fenomenul exists si in zilele noastre si nu numai in Italia (de
exemplu in Franta, intr-un pelerinaj in Proventa, dedicat Sfintului losif...
Si in alte locuri!).
Cayce ne aminteste ca Biblia vorbeste foarte des de
parfumuri si ca nu este doar o figure de stil, folosita in poezie -
cum avem tendinta sa credem astazi.
Si ce voiau sa spuna cei vechi, atunci cind spuneauA 7S1a
ridicat ca o suave tamiie dinaintea Creatorului7B Ei voiau si spuna
cG individul reali!ase o conptienti!are, regasind in interior starea
celesta in care se afla inainte de $ncarnare 1 inainte de a fi
contaminat de formele materiel L...<. (Lectura 274-10).
#1
Pentru medi tati e, Cayce recomanda di%erse esente - de
e6emplu, de stinjenei, cedru, panselute, isop dar insists mai ales
asupra le%anticai, a carei actiune speci$ics nu produce nisi o
e6citajie se6ual7 ci dimpotri%a, aduce un calm $a%ora(il starii
meditati%e8
Care levanfica a favori!at vreodata placerile carnaleB Ea a
fost, mai degraba, au?iliarul dintotdeauna al ingerilor de lumina $i
de compasiune, atunci cind voiau sG aduca sufletul oamenilor intr1
un loc de pace @i compasiune. 9-ectura /1.-:;<.
)senlele e6ercita o actiune de puri$icare eli(erare a
corpului de instincte8
"nii au nevoie de mirosuri bine definite pentru a simfi
efectele respective, L...M pentru a stimula activitatea anumitor
(anJ% din corpul lor, astfel incit sursele de energie cele mai
carnale, cele mai materiale, sa fie indepartate, pentru ca trupul sG
fie purificat in intregime. (stfel puritatea gindirii se va impune cu
mai multa
upurinfa ridicindu1se pu,in cite puffin prin tofi centrii glandular>
din corp. 9-ectura /0:-:3<.
Tre(uie tot. sa ne inter'icem $olosirea par$umurilor
sintetice. Cayce, in lectura /1.-:;, le inter'ice $erm 9a se %edea
%olumul I<. )6ists producatori de uleiuri esen=iale (iolo4ice 9adica
pro%enite din plante aromatice culti%ate $ara pesticide< care
e6tra4 esenlele dupa procedee traditionale %ec=i 9$amilia ra,
la%andicultori (iolo4ici, 0..;; -a->arde-d'"pt, ranta<.
3" Ap%ca&ip'u&(
Iec)ie *e me*icina +%&i'tica
, &ectura +%&i'tica a Ap%ca&ip'u&ui
*area ori4inalitate a lui Cayce este interpretarea pe care
o da "pocalipsului lui loan. ,ltima carte din ?i(liile noastre - pe
care cititorul
nepre4atit risca s@ o considere deliranta "pocalipsul descrie o
intrea4a $auna $antastic7 personaje stranii, locuri uitate, a carpi
-
utilitate nu se %ede de la prima a(ordare.
Or, laid ce spune Cayce8
F H
(ceste vi!iuni, aceste e?periente, aceste nume bi!are,
aceste biserici, aceste locuri, acepti dragoni pi aceste crape nu
s&"! "&%&c a/!ce.a dec&! "&p!e s&%($+u#&. Aces!ea s&"! simbolurile
fortelor care lupti intre ele inlauntrul omului, in cursul trecerii sale
prin lumea materiaia 3viata terestra:. +"i aceasta pins cind el infra
din nou in lumina slavita, in tre!irea intru spirit, care se produce
intre cele cloud lumi, Dincolo.
(stfel, isericile ./7isencile"# cap. I, versetul # si urrnatoarele? cei
"douazeci si patru de 2atrini", cap. I(, 10 si urrnatoarele? "!ielul", cap. (, (I,
(II si urmatoarele9 pe care le mentionea!a (pocalipsul simboli!ea!a
puterile pe care nci le numim cele cinci simluri pi care trebuie sa
fie spirituali!ate prin vointa fiecarui individ. (ceasta se p#$duce
atunci cind omul ipi regasepte unitatea, prin activitatile sale din
lumea materials 3terestra:.
(stfel, batrinii, 5ielul fn "indirea ca0ciana, !ielul inchipuie
*hristul *osmic: nu sint decit simboluri pentru a ne arata purtarile
Cmului, ca individ, in refu!urile $i acceptarile sale.
Si, apa cum vedem, diversele imagini, pre!entate in
aceasta carte
pi
provenite din vi!iuni, descriu de /ap! $ &"!#ea0a
/$#%a de energie care se manifests in noi. ,Si aceasta energie ne
este pre!entata ca iepind dintr1o singura sursa. Sufletul, vointa
individului, alege fie sa1pi coordone!e energiile cu aceasta sursa
units, permitindu1i sa impregne!e mereu mai mutt lumea 5ateriel,
pi aceasta printr1o e?perienta de vials care poate fi anali!ata
dintr1un punct de vedere spiritual2 fie 3sufletul actioneazal in sens
contrar. (tunci, veti spune, de ce sint pre!entate Coate acestea
sub forma de simboluriB De ce Coate aceste poveptiB Ei bine,
pentru ca aceste te?te sint destinate acelora care erau sau vor
deveni prin cautarea for 1 initial. (ceia care sint capabili sa
infeleaga slava care poate fi a >or, data acceivta sa Eeach la
treaba pentru a E(i in actele for cunoapterea, ape cum o percep
in viata pre!enta. $n linia acestei cautari, once om poate gasi
acolo, fiecare verset, fiecare simbol, tot ce este bun $i lot ce este
rau in actele sale, in ceea ce face el din Cunoaptere, Lege, lubire,
Compasiune, $ntelegere. ,Si cu% intelege el sosirea 5ieiului &"
lume. ,Si cum va putea, prin e?emplul propriu, arifitat astfel
simbolic, sit se pre!inte in feta tronului Sau, in calitate de
moptenitor, ape cum s1a spus. 5optenitor, adica, mai e?act, co1
inoptenitor cu el, cu ceilalti copii ai lui Dumne!eu, chemati la
aceasta lumina slavita care este a Sa.
F 7
In acest mod, cititorii (pocalipsului sins incura<a<i sail
caute lacunele 7eului7 lorA aceasta vor se7 sugere!e primele patru
capitole, apa cum sint ele $mparfite scum. Care slat lacunele
personallt0<ii dumneavoastraB Nittefi race, sintefi callB
(ll
fost
negli<ent in dobindirea Cunoapterli care vG aparfine de dreptB
Sintefi o personas cu ceafa feapanaB Sintefi adulter in gindire, in
acte etc., in prerogativele care sint ale .$as!#eN (stfel, n1afi tntilnit
= de<a, in diversele vie<i! aceste persona<e simbolice, descrise de
(pocalips pi care stau $n fate tronului lui Dumne!eu7, cei
douli!eci Si patru de 5arini, de e?empla, care sint emblema
energillor fi!ice ale Eului pi a caror imagine o avem in mentalul
nostruB @i n1afi primit niciodata mesa<ul cavalerului verdeB Sau al
celui negruB Sau al celui albB Sau al ce,ui ro/B Care sint figurile
emblematice ale mesa<elor pe care le primifi in cursul diverselor
voastree?perienfedeviafa terestraB Si cum va situali in relafille cu
simboluri ca abilonul sau riurile de singe sau pomul viefliB
patru 2ava/eri ai .pocalipsulut. cap. (I? 3a&ilonut cap. @(II, @(III? Riurile de
singe4 cap. (III? .pa fzvorutui 5iefit A
o
ap. 66$$# 7omul viefii4 cap. II, I@, @@II?
8runzele pornulut cap. OO$$$ Toate aceste simboluri repre!inta EuL Eul
corp fi!ic, eul corp mental, eul corp spiritual. -iecare cu atributele
sale, fi!ice, mentale, spirituale. @i ele trebuie sa devina unite, "na in
tine insufi, cum sint "na in Teal, .ut Si Duhul Sfint, in El
(padar dorepti sa intri in Slava TataluiB Crice fiinfa umana care
dorepte acest lucru trebuie S( vine7 sa1pi is singura apa %iefii
descrisa in cartea (pocalipsului, curgind ca un fluviu din tronul
Caci frun!ele pomilor sint menite sa tamaduiasca
neamurile. @;, deal acceptati demersul, 7singele7 pterge once
grepeala. CumB De ceB (l cui 7Eu7 sa tie salvatB ,Si la ce sintefi
chemafiB inainte de Coate, trebuie fill, ca numai aceia care vor
renunfa la egoul for vor fi salve>7. Singura voastre salvare este sa
slavifi 7Eul7 $# Christul Cosmic. Cine are urechi de au!it se7 auda>
.&ecture 181-1B9.
<i *a0ce continua, dind cheia tuturor fi"urilor ciudate care
populeaza aceasta carticica 2izara# !arele 7a2ilon, in"erii, Tronul,
4emeia, 4ocul, arpele, !ielul... 0 intrea"a fauna, ce mai6
*um aceasta era o mare noutate chiar pentru protestantii din
"7i2le 7elt" 3statele sudice, profund protestante, n.trl, care stiau 7i2lia
pe de rost, dra"s de Certrude *a0ce i-a cerut sotului sau citeva
precizari. astfel a intreprins *a0ce, in douazeci si patru de lectun, o
descriere a corpului omenesc, dupe Apocalips. %l insusi era pasionat
22
de ceea ce dezvaluiau, putin cite putin, aceste lecturi si afla o
muttime de lucruri de care nu avusese habar Inainte.
Intr-adevar, aceasta descriere a Omului, data simbolic in
Apocalips, este fundamentals pentru orice persoana interesata de
procesul vindecarii. Cad Cayce arata acolo, in toata amploarea sa,
importanta esentiala a glandelor endocrine. Insuficient cunoscute in
epoca sa! insuficient cunoscute
si
astazi, rolul lor cheie era, desigur,
mult mai bine inieles de initiatii antici, egipteni, iranieni, apoi esenieni,
Intre care era si loan. $1 acesta a tradus stiinta initiatica a timpului sau
in misteriosul Apocalips, care poate, in fond, sa fie considerat ca un
tratat de medicina holistica (adica medicina care se ocupa de cele trei
corpuri - fizic, mental, spiritual - cu legaturile dintre ele).
Textele care vor urma sint noutati absolute in aceasta privinta.
Avertisment #entru cititorul
mai #utin familiari%at cu 3i=lia
D
Mi-e teams ca cititorul francez, mai putin axat pe Biblie decit
cel american, ar putea fi respins de "biblismul" excesiv. Cayce se
adreseaza unui public impregnat de Vechiul si Noul Testament, pentru
care expresii ca "oameni cu ceafa teapana", "generatie adultera" au un
sens. ("Ceafa teapana" Ii desemneaza pe orgoliosii care nu asculta
nimic, iar "adulterul" este luat in sensul general de nerespectare a
"invoielii" facute cu Dumnezeu).
Trebuie neaparat sa reamintim ca Cayce nu-si propune sa
converteasca pe nimeni la religiile iudeo-crestine nascute din Biblie.
Pentru Cayce, asa cum am vazut deja (vezi volumul I), toate
religiile din lume au fost inspirate de Christul Cosmic. Adevarurile
continute in Apocalips sint prezentate sub alte forme, cu alte cuvinte,
in Upanisade, Zend-Avesta, Triadele druidice sau Popo! Vuh... Dar
exists Inca, chiar intre devotatii lui Cayce, misionari zelosi care nu i-
au Inteles invatatura. Ei cauta sa va convinga ca, "In afara Bibliei, nu
exists mintuire!". Am fost mirata ca biografii lui Cayce au insistat atita
asupra participarii sale regulate la "sunday class", unde Linea cursuri
despre Biblie. In ochii mei de europeana, este vorba numai de o
activitate care face onoare generozitatii lui Cayce. Dar mi-am dat
seama ca in ochii concetatenilor sai, era mai mutt: aceasta angajare
le "dovedeste" ca Cayce era o persoana respectabild!
25
Confuzia religie-pozitie socials este, in Statele Unite, alit de
generals, ea cintarete atit de mult (i atit de orb) pentru cetateanul
de baza, Incit ne trimite cu gindul la ceea ce se intimpla in Franta
burgheza, catolica "i conformists de la inceputul acestui secoi. La
Virginia Beach, de exemplu, oamenii imi spuneau uimiti: "Chiar nu
vreti sa fiti condusa cu marina la biserica DUMNEAVOASTRA, in ziva
de Craciun? NU aveti biserica? Dar nu-i bine. TREBUIE sa tineti de o
Biserica!" Cei din jur vedeau foarte rau faptul ca-n ziva de Craciun
am preferat sa ma rog in mijiocul Naturii (conform celor spuse de
2ace4 iserica este in tine, a se vedea mai jos lectura 2403-1).
In alta zi, cum faceam cercetari in privinta anumitor iiconsultanti
celebri ai Iui Cayce, am intrebat-o pe bibliotecara de ce toate numele
proprii din lecturi au lost inlocuite cu numere. In unele cazuri ar fi fost
interesant sa tim pentru cine fusese data o anumitalectura.fiefuzasera
pacientii lui Edgar sa autorizeze publicarea numelui lor?
- 0, mi-a raspuns secretara, oamenii care au venit sa-I
consulte pe Cayce au fost alit de persecutati de Biserica lor, incit
am fost obligati sa suprimarn toate numele proprii.
- Si daca in cartea pe care o voi publica in Franta vor&esc de
una sau alta din aceste personalitati marcante care-I inconjurau pe
Cayce? Credeti ca voi obtine permisiunea persoanei respective (sau a
urmailor sai) de a-i cita numele?
- Nu contati pe asta, oamenii nu vor sa rite s alba
necazuri cu Biserica!
In concluzie, Cayce, care a vorbit mult de toleranta, Inca
n-a fost inteles! lata citeva lecturi:
+ iserica data, organi!area ei, bun. (sta polari!ea!a
ideile. Dar sG nu crede<i ca va aperfinetoata bucata...> (Lectura
3350-1).
iserica este in tine insuli, caci corpul tau este un templu
a> Dumne!eului %iu, deci problems nu este de o organi!a<ie
say alts, sa pretin!i cutare sau cutare name sau titlu... (Lectura
2403-1).
%om +;;.+ intotdeauna prin a descoperi eh (deviirul 1
indiferent de eticheta, religie in 7ism7 sau cult 1 vine dintr1o
Singura ursa. Care nu e?ists copaci [de diferite speak ste<ari,
frasini, piniB -iecare dintre ei raspunde unei necesitati +
corespunde unei e?perien<e. To<i au de ocupat un loc. #u1;
critica<i pe nici unul> Dar incercali, mai bine, sa va dovedi<i un
e?celent pin, sau frasin, sau ste<ar... (Lectura 254-87). [Sfintul
Augustin, scria:
#-
"Acest lucru, pe care-I numim acum reli"ia crestin", exista deja din
vechime. A existat intotdeauna, de cind exists rasa umand. .citat de
*hristian DacA, in Le (essage des constructeurs de cat9edrales / !esajul
constructorilor de catedrale ;, l/Aventure !0sterieuse, %d. D/ai &u9.:
+i in inc=eierea acestui capitol, o intimplare traits, ca
sa aratern Ca =i-r1 (atrina )uropa mai este cale de (atut.
lateA ce mi-a po%estit $oarte spirituala mea prietena *a44ie
Ba=n-+ri(er. Intr-o 'i, %i'itea'a o minastire lin4a Orleans si, la
iesire, lasa o sums de (ani sorei de la poarta.
- ;, mullumesc, spune aceasta. #oi tine minte sa ma ro4
pentru dumnea%oastraC %oi spune cinci Pater si cinci "%e.
- oarte $rumos din partea dumitale, Ii multumeste
*a44ie, pe care o mince lim(a sa tac=ine'e. Nu stiu insa daca o
sa ai(a e$ect8 eu sint e%reicaD
- ;, saraca doamna, e cumplitD Ce nenorocireD
- De ce5 Credeam ca si lisus si *aria au $ost e%rei.
- ", nuD imposi(il, nu pot crede asa ce%aD a protestat (iata
sora, a carei credinta se de$ine su( socul acestei re%elatii
sca(roase...
- In $ine, insists *a44ie cu ironie su(tila, c=estiunea nu e
prea si4ura, der totusi in$ormea'a-teD
are& e .abi&%n( i e&u& $iare&e ce&e +i*%a'e
Dar sa reluam $irul intre(arilor puse lui Cayce despre
semni$icatia $i4urilor sim(olice din "pocalips.
P,T)TI +" N) )EP-I C"TI AC"D)F)" ?"?I -ON,-,I A
D) C"F) #OF?)+C C"PI TO-)-) :.,:1+I :0 DI N
"POC"-I P+5
abilonul repre!inti individul2 aceste etape prin care trece
mice suflet cind patrunde in diversele mistere ale energiilor
mentale1carnale, mentale1spirituale ale corpului omenenesc. Si de
aici, felul cum sufletul poate incepe sa inteleaga ca va fi ferit de
distrugerile aratate in carte, numai daca accepts sG treaca printr1o
purificare...
+I C) #F)" +" +P,N" IN>)F,- CIND !IC)8 AI II #Ol
+P,N) T"I N" "C)+T)I )*)I +I " I "F)I C"F) ;
PO"FT", I "F" C, +"PT) C"P)T)
<I
!)C) CO"FN)A5
9cap. :1<
'el care urmea!a calea 5ielului au infelesA ei fti, cum se
FG
de!integrea!( omul cedind dorinfelor care1$ fac sa devina ca
procreatorul acestor flare2 fi este ceea ce $1a obligat sG verse
singele ca sa se rascumpere. Dar aceste varsari de singe erau
palate de pacat. #umai printr1un rroces echivalent se va putea
face implinirea. Caci 6amintul fi Cerul pot trece, lubirea Sa, mila
Sa, iertarea Sa vor dura pentru cLi care cauta sa1$ cunoasca
voin<a.
%xpresia .a#sa#e de s&"0e sirn2olizeaza, in mod traditional,
sacrificiul. +aspunsul lui *a0ce face aluzie la sacrificiile animate .si
chiar umane9 sin"eroase, din reli"iile antice care, intr-adevar, ni se par
extrem de 2ar2are. <ensul "eneral al raspunsului este ca, in final,
tre2uie sE acceptam sacrificiul .adica suferinta9, su2 o forma sim2olica,
care nu mai implica o "varsare de sin"e in sens propriu.
F1 G',% <% ,G* !H+TII $I'A &A I'THA+*%+%A &GI
*>+I<TH<5 <% ,G* ,I+%*T &A %& *', !H+5
(pa cum povestesc vi!iunile celui 6reaiubit 9loan:, e?ists
sfinfi care stint mereu in tap tronului lui Dumne!eu, pentru a
interveni in favoarea celor care a<ung in Cealalta Lume prin
moarte sau o parasesc 9pentru a renapte:. ,Si El, Christos, este
intotdeauna pre!ent in conptiinfa celor care s1au rascumparat
intru EL #apterea, moartea s$nt ca vara, toamna, primavara.
#acterea intre cele cloud lumi, apoi napterea in materie...
<I <G7 *% 4H+!A T+%7GI% <A (I'A A'TI*>+I<TG& ,%
*A+% (H+7%<T% A$H*A&I$<G&5
$ntr1un spirit contrar spiritului (dev(rului. -ructele spirt 1
tului christic sint iubirea frafeasca, bunavoinfa,;1; Spiritul de ura,
(ntichristul, este oprimare, discordie, critics, egoism, cultivarea
lingupeliL (ceste star> de spirit aparlin (ntichristului, pun
stapinire pe grupuri, pe mase pi se manifests in via<a oamenilor.
FI *%&% $AT+G 4IA+% *% (H+ <A I'<%!'%5
Este vorba de cele patru energii distructive, care provin
din pulsiunile carnale, care se ridica precum nipte animate
inauntrul
Eului, ca sa1$ devore. Chiar CmuL in dorinfa sa de a1pi gasi
tovarapi, a introdus aceste elemente a a*ar e?perienfa o traiepte
acum in Eul sau profund. Trebuie sa le infrunte. Dragonul
repre!inta energia care s1a rupt de Eul profund, astfel inch epti
obligat sa lup<i cu ea, sG distrugi toate aceste pulsiuni care ar vrea
sa domneasca anarhic. (Lectura 181-1B9.
$+H*%,A! *H+%*T I'T%+$+%TI', *%&% $AT+G 41A+%
A&% A$H*A&I$<G&GI *A 4II', *%&% $AT+G ,H+I'T% 4III*%
FM
4G',A!%'TA&% A&% H!G&GI, $G&<IG'I 4III*% ,% 7AI : *A+%
T+%7GI% <A 4I% ,H!I'AT%5 %@$&I*ATI-'% G' $I* !AI !G&T.
(pa este. in Coate acestea 1 sG infelegefi bine ca sint doar
simboluri 1 -iarele repre!inta forfele elementale. (stfel, corpul
nostru, care este de nature terestra, este facut din patru elemente
9aer, pamint, foc, ape:. Caci, apa cum am spus1o adeseori, orice
energie care e?ists in e?teriorul omului, se regasepte in interiorul
omului viu 1 nu cel care este mort, ci cel viu> Caci forla vitals este
aceea prin care orice fiinfa vie a fost adusa la viala. laird de ce
orice energie, orice forfa, orice proces energetic se regasesc
inauntru. @; in e?perienfa vigil terestre, ca fiinfa omeneasca, nu
va fi niciodata o activitate fi!ica, un ob<ect sau o tehnica, care sa
MI fie copia, sau e?presia, sau manifestarea a tot ceea ce se Chl
in Cmul viu. Caci, in activitafile sale de pe 6amint, Cmul nu poate
cunoapte decit ceea ce este reflectarea a ceea ce poarta in el
insupi.
Ce+e sap!e B&se#&c& 0+a"de+e e"d$c#&"e
%<T% *H+%*T <A I'T%+$+%TA! *%&% FA$T% 7I<%+I*I
,I' A$H*A&I$< *A 4I1', *%I <A$T% *%'T+I <$I+ITGA&I ,I'
*H+$G& 4III*5
Corect.
I*AM <ITGAT 7I'% $% ,%<%'5 .v. pa"ina J09 F1 ATI $GT%A
<A '% %@$&I*ATI *G! <% &%ACA ,%I(H&TA+%A I',I(I,G&GI F1
%@$%+I%'T%&% <A&% ,% (IATA T%+%<T+A ,% A*%FT1 *%'T+I
<$I+ITGA&9, <I!7H&IIATI ,% 7I<%+I*I5 ,A*A A! I'T%&%< 7I'%
*% ATI <$G<, CH'A,%&% <I'T <I!7H&IIAT% ,% 7I<%+I*A ,I'
%4%<, *%&G&%&% &GI &K,%' ,% 7I<%+I*A ,I' <!I+'A, $&%@G&
<H&A+, <AG !AI ,%C+A7A <G$+A+%'A&%&%, ,% 7I<%+I*A ,I'
$%+CA!, TI!G<G& ,% 7I<%+I*A ,I' TIATI+A, TI+HI,A ,%
7I<%+I*A ,I' <A+,%<, $I'%A&A ,% 7I<%+I*A ,I' 4I&A,%&4IA,
$ITGITA+A ,% 7I<%+I*A ,I' &AH,I*%%A.
Decit sa dam o e?plicafie lungE mai bine sa facem u" tablou in
care sa stabilim corespondenfele. $n e?perienfa de viafa a
fiecarei persoane, in e?perienfa pe care o ciptigh prin sirguinfa
muncii sale, acest lucru poate fi diferit.
F 5
6Cace .#ea sa spu"a ca !a(+$u+ de %a& 1$s "u !#e(u&e
c$"s&de#a! /&2 S& c$#ep$"de"!e+e s&%($+&ce pe ca#e +e-a% .a.
/
*u!
.a#&a*a &" ca*u#&+e c$"c#e!e9.
Nu "e-a# a1u!a +a "&%&c sa e?plicam in detaiiu procesul
deschiderii fiecaruia dintre acegi centri glandulari, a activitalilor
din fiecare, sa facem prea multe preci!ari. Dar aflali13 e principiul fi
invalati aplicarea lui viala voastra fi in medial vostru, fiecare dupa
capacitaii. %iola vG Eera aceasta oca!ie. Trebdie sa pfili ca in toate
acestea, energia 7Eului7 este doar un canal. Dumne!eu da
programul, schema de de!voltare a acestor centri glandulari.
Totufi nu e?ists formula de gata. (ctivitatea, LadiciiM folosirea
energiei voastre, va aduce la anumite re!ultate caci Cmul
dispune de liberul arbitru...
CARE ESTE CEA MAI INALTA GLANDA DIN COR,-
,INEALA SAU ,ITUITARAN
6ituitara.
ESTE BINE SA INTER,RETAM CE4 DOUAZECI ,ATRU DE
BATRINI DIN A,OCALI,S CA SIMBOLUL CELOR DOUIAZECI
,ATRU DE NERVE CRANIENI CARE SINT IN MOD S,ECIAL
LEGATI DE CELE CINCI SIMTURIN
E?act.
RE<ERIREA- <RECVENTA IN A,OCALI,S- LA TRONUL' +u&
DUMNEZEU NE ARATA CA,UL- UNDE SE GASESC CEI MAI
CALTL Osupe#&$#&- ".!#.P CENTRI GLANDULARIN
E?act.
II &".&! pe c&!&!$# sa-s& /ace #$s! de Ap$ca+&psu+ CI +$a"- 6ca#e
es!e &" /ap! $ ca#!e /$a#!e %&ca9- s& sa-I c&!easca. Ca+au*&"du-.a dupa
/&#u+ c$"duca!$# da! de Cace- %u+!e +uc#u#& de.&" da#e. Dace recititi
cu a!e"!&e p#&%u+ cap&!$+- 'Sc#&s$a#e ca!#e B&se#&c&+e d&" As&a M&ca'-
pu!e!& 0as& c$#esp$"de"+e+e s&%($+&ce cu 0+a"de+e e"d$c#&"e. De
e2e%p+u- B&se#&ca d&" E/es es!e desc#&sa ca /$a#!e c$%(a!&.e. Se .ede
#ap$#!u+ e.&de"! cu e"e#0&a .&!a+K /$#!a Ku"da+&"&- ca#e a+&%e"!ea*a &"
p#&%u+ #&"d 0+a"de+e se2ua+e. N&%&c "u se /ace CA aceas!a e"e#0&e
ca#e ;#a"es!e $"ce +up!a.
t n
;
Ta(el recapitulatiy al corespondentelor dintre "poca=ps sistemul 4landelor endocrine, dupa
Cayce
;lande
endocrine
<semi
=et> #n
.pocatps
5ersete din ?fatal
nostru@ (cuvinte
c9eA)
2u&are
(coresoun%
zatoare)
Elemente "i m&olun date
de .pocalips
7lanete
0IPO1I2A
9pituitara<
-aodiceea Cer 9sau cerun, 3IOLET - i r u Gupiter
PINEALA ilectel$ra Numele INDIGO Cutremure de
pamint
*ercur
TIRO4DA +ardes #oia AL.A!
TRU
*asacru 9in
%a'du=<
,ranus
TIU! Tiatira Cel rau 9sau
caile
dreptatii<
3ERDE AER 3ULTUR Calaretu
l %erde
#enus
!OPRARENAL
E 9 ple6ul solar<
Per4am >reselile 9sau
Pacatele<
GAL.EN 1O5 LEU Calaretu
l rHO-I
*ane
Cel ul el e l ui
LYDEN 9sau
-edi 4<
+mirna 9spite ORAN6 APA O Calaretu
l ne4ru
Neptun
GONADE
94lande
se6uale<
)tes Piinea 9sau
tre(uintele
trupulur
nostru<
RO!U PAINT TAUR Calaretul al( +aturn
Din $atal nostru ;oIsr
-
Jit sr din cer dat de Cayce 9pe4 /. /2<
51
Corespondenta cu versetul din Tata! Nostru, "da-ne noua
piinea cea intru fiinta", este aratata clar in ultimul verset aplicat Bisericii
din Efes: "Celui ce va birui ii voi da s manince din pomul vietii".
A doua Biserica, cea din Smirna, este avertizata ca va
cunoaste o incercare: credinciosii sai vor fi aruncali in inchisoare
si ispititi sa-si renege apartenenta Ia aceasta biserica. Cayce
spune ca
.
celulele lui Lyden sint centrul echilibrului yin-yang din
corp corespondentul cuvintului "ispita" - acesta este chiar cuvintul
folosit de Apocalips pentru a doua Biserica.
La rindul sau, Biserica din Pergam corespunde suprarenalelor,
care, se tie, produc un hormon - adrenaline - care controleaza
agresivitatea. Or, ce spune Apocalipsul? loan vorbeste de "sabia cu doua
taisuri": nu exista simbol mai clar al agresivitatii. Corespondenta cu
Tata] Nostru leaga suprarenalele cu cuvintul "greseala" sau "greseli".
Intr-adevar, este ceea ce se reproseaza acestei Biserici: "Pocaieste-te
deci", spune textul.
Ma opresc aici pentru a nu obosi cititorul. Este usor se'
continue aceasta analiza pine' la capat.
Bisericile sint acolo pentru a indica functia glandelor endocrine
asupra comportamentului nostru general. Dace vrem se' ne vindecarn,
atit fizic, cit si mental sau moral, trebuie s cautam in not insine modul
cum un neajuns al unei glande ne aduce la un astfel de comportament
neadaptat. Ajunsi aici, sintem siderati constatam cit de mult ignore'
psihologii actuali aceste mecanisme de maxima importanta (totusi bine
cunoscute in India, China si Japonia!). Dar se' ne intoarcem Ia textele
lui Cayce, unde centrii glandulari majori sint asociati nu numai cu
Bisericile, dar si cu Fiarele, cu Calaretii, cu intreaga fauna._
"odiacul
i 0landele endocrine in A#ocali#s
SITUAM CORECT ACESTE PATRU FIARE IN FATA
FIECARUI CENTRU GLANDULAR CORESPUNZATOR? IN FATA
FIECARUI ELEMENT CARE IL SIMBOLIZEAZA? VULTURUL AR
CORESPUNDE TIMUSULUI SI AERULUI?
&elativ, da. &elativ corect.
;
Cayce nu spune: "absolut corect", pentru ca aceste
52
corespondente, asa cum i le propun cei care intreaba, sucesc gitul
corespondentelor astrologice clasice. In astrologie, cele patru
elemente sint simbolizate de cele patru semne fixe ale zodiacului:
Varsatorul guvemeaza Aerul, Taurul Parnintui, Leul Focul, Scorpionul
(sau Vulturul) Apa. Dar pot exista ambivalente: de exemplu, in
astrologie, Jupiter guvemeaza in acelasi timp un semn de foc
(Sagetatorul) si de apa (Pesti).
Scorpionul este in mod sigur ambivalent, pentru ca el este
considerat "Vultur in vibratiile sale cele mai inalte, deci presupus
"animal nobir, si ''arpe" in vibratiile cele mai joase. loan, Iniliatul,
numit "Vulturul din Patmos", este asociat semnului Scorpionului in
corespondenja clasica dintre cei patru evanghelisti si cele patru semne
fixe ale 'odiacului (care pot fi vazute pe toate catedralele, unde
Varsatorul este figurat printr-un Inger, "semn cu fata omeneasca". Se
stie ca, pe de alts parte, cei doisprezece Apostoli simbolizau cite un
semn al zodiacului si ca luda era, in mod traditional, reprezentat de
Scorpion ( = $arpele, tradareal). Dar nu ma voi intinde cu detaliile -
membrii echipei de Ia Atlantis, cu Jack d'Ares, sint specialisti aid Si imi
trimit cititorii Ia aceasta publicatie. [Atlantis, 30, rue de Marseille, 94300
Vincennes. A se vedea si minunata si pasionanta lucrare a lui Henn Vincenot:
Les Etoiles de )ompostelle! Denoel, 1982, despre simbolistica catedralelor, care
este o carte fundamentala.] Cum spline Cayce, corespondentele simbolice
nu sint decit pentru a ne usura constientizarea si fiecare din not le
percepe, in cele din urma, intr-un mod propriu.
$1, DOMNULE CAYCE, FOCUL CORESPUNDE LEULUI SI
PLEXULUI SOLAR (SUPRARENALELOR)?
&a, este corect.
APA CORESSPUNDE OMULUI, CELULELOR LUI LYDEN?
&a.
PAMINTUL TAURULUI
<I
GONADELOR (GLANDELE
SEXUALE)?
&a.
CARTEA CU CELE SAPTE SIGILII REPREZINTA CORPUL
OMENESC CU CE! SAPTE CENTRI SPIRITUAL! (GLANDULAR!)?
!ored
DESCHIDEREA SIGILIILOR ESTE CORECT SITUATA IN
SCHEMA NOASTRA? VA ROG, PE MASURA ENUMERARII LOR,
SPUNETI-NE !2M SA "DESCH1DEM" EFICIENT ACESTI CENTRI
GLANDULAR!...
Cayce, intrerupind intrebarea:
5 7
lntii luafi aminte la aceastaA nu incercafi sG deschidefi nici
unul din acepti centri glandulari descripi in carte, cit timp voi
inpiva, in forul vostru intim, nu v1a<i anali!at #e/a+&a pe#s$"a+s p&
conptienta cu -or<ele Creatoare 3,umnezeu:, cit timp nu sintefi
foarte siguri ca vrefi sa gasifi in voi inpiva raspunsul spiritual. ,Si
cit timp nu sintefi siguri ca vreli sa traifi cu adevarat in corpul
vostru intreg atenfi sa nu folosip prost acepti centri
glandulari (.B.
*a0ce ne avertizeaza ener"ic asupra pericolului de a ne
deschide charele (ara a sti ceea ce putem face cu ener"ia care va fi
asffel eli2erata. Am vor2it despre aceasta mai sus. <e reiau intre2arile#
ATG'*I CH'A,%&% A+ 4l <I!7H&IIAT% ,% *A&A+%TG&
A&75
Da.
*%&G&%&% &GI &K,%', ,% *A&A+%TG& '%C+G5
Da.
$&%@G& <H&A+ .*%'T+G& <G$+A+%'A&%&H+9, ,%
*A&A+%TG& +HL5
Da.
TIMUSUL- DE CALARETUL (%+,%5
Da. Dar fiecare dintre voi sa studie!e aceste simboluri
raportate la centrii glandulari. $?D in considera<ie efectele culorii
asupra corpului vostru, atunci cind incercali sG actionD
concentrindu1va asupra centrilor glandulari, sau meditind, sau
lucrind asupra acestora, indiferent de metoda. Caci culoarea nu
este altceva decit vibra<ie. %ibra<ia este mipcare. 5ipcarea este
aPiunea unei energii cu polaritate po!itiva sau negativa. Care
aPiunea voin<ei voastre, raportata la aceste culori pi glande, este
po!itivaB Continuafi intrebarile.
TI+HI,A %<T% ,%<*+I<A <I!7H&I*, I' A$H*A&I$<, $+I'
!A<A*+G& *%&H+ *A+% AG 4H<T H!H+ITI $%'T+G *G(I'TG&
&GI ,G!'%I%G5 .*ap. (I9
Da, e?act.
@; AICI- CE CULOAREN
'ri.
I AR C&A',A $I '%A&A %<T% <I !7H&I IATA $+I '
*GT+%!G+G& ,% $A!I'T5 .*ap. (I9
Da, este e?act, dar numai relativ. Cad toate acestea
descriu perioade cind aceste culori care apar 1 gamete de violet 1
trebuie, propagindu1se, sa mature egoismele eului
5 F
$&A'%T%&% ,I' *%+G& ,% 'A(%+% AG &%CATG+A *G
A*%<TI *%'T+I C&A',G&A+I5 >I$H4IIA *G DG$IT%+, $I'%A&A
*G !%+*G+, TI+HI,A *G G+A'G<, TI!G<G& *G (%'G<,
<G$+A+%'A&%&% *G !A+T%, *%&G&%&% &GI &K,%' *G '%$TG'
<I CH'A,%&% *G <ATG+'5
Da, e bine. Totupi difera dupl e?perierla Nith a fiecarui
individ. Caci acestea sint energii care varia!a in #atura Cmului
insupi, pentru ca el dispune de Coate energiile care e?ists in
#aturii. Dar amintiti1va ceea ce am spusA nu planetele
guvemea!a pe Cm, ci mai degraba Cmul, ca Cm divin, guvernea1
!ii planetele. (stfel corespondenfele date mai sus sint doar
relative. Este relativ e?act. $n unele momente, actionea!a afte
corespondente intre planete pi centrii glandular>. (ici+ aceste
coresponden<e vG sint date la modul general, dar aceste energii
pot ac<iona diferit de la un individ la altul
l
in e?perien<a traits.
$ITGITA+A *H+%<$G',% *G(I'TG&GI "*%+G+I" I'
"TATA& 'H<T+G *A+%&% %FTl I' 2ERCR$'D
E?act. Cadi activitatea sa deschide activitatile celorlalfi
centri glandulari, ridicind gindurile Cmului in relafia cu 'el pe care
(pocalipsul $l arata ca fi5d (lfa fi Cmega, inceputul fi sfirpitul. De
unde, $n Cm, locul pituitarei, rolul saga in inceputul fi sfirpitul
tuturor lucrurilor.
F1 $I'%A&A *H+%<$G',% *G(I'TG&GI "'G!%" I'
"<4I'T%A<*A-<% 'G!%&% TAG"5
&elativ, da.
TI+HI,A %<T% "(H1A" I' "4A*A-<% (HIA TA5"
E?act.
$&%@G& <H&A+ .<AG *%'T+G& <G$+A+%'A&%&H+9
*H+%<$G',% *G(I'TG&GI "C+%<%&I" I' "<I '% IA+TA 'HGA
C+%J%&I&% 'HA<T+%"5
Da.
*%&G&%&% &GI &K,%' A+ *H+%<$G',% *G(I'TG&GI
"I<$ITA"5
Corect.
CH'A,%&%, *G(I'TG&GI "$II'%"5
E?act.
ATG'*I *G! A+ T+%7GI <A 4H&H<I! TATA& 'H<T+G ,I'
A*%A<TA $% +< $%*T I (A5
$ncercind sa sim<ifi semnifica<ia fiecarui verset tfecind prin
corpul vostru fi!ic. C(C$ se produce un raspuns organic la
55
repre!entarile mentalului. (cestea actionea!a asupra corpului fl!ic
*a0ce define=te aici foarte clan principiul .terapiei prin
vizualizare. Aceste tehnici, adeseori importate din %xtremul Hrient, sint
acum luate in consideratie de catre psihoio"ie.
<I *% I'<%A!'A I'C%+II ,I' *%&% $AT+G *H&TG+6 A&%
$A!I'TG&GI, ,% *A+% (H+7%FT% *A$ITH&G& (6I5
Este vorba tot de energii de ba!a ale corpului. Sint cele
patru energii care iii combing influen9ele pentru a ac<iona asupra
naturii omului 3Inca: de la inceputuri, pe scurfA mediul sau,
ereditatea terestra, ca Si ereditatea mentala fi spiritualE (ceste
patru 7colluri7 3le-am spune pietre un"hiulare: descriu aid natura
energiilor cu care trebuie sh ne confrunfam toll pi din care este
alcatuitai natura Cmului.
%<T% *H+%*T <A I'T%+$+%TA! *%I 1--.000 ,% A&%<I
*A <I!7H& A& <T+G*TG+II *%&G&A+% A *%&H+
,HGA<$+%I%*% $A+TI $+i'*I$A&% A&% *H+$G&GI H!%'%<*5
Da, coredK. (cest lucru opaline Cmului ca Cm, raportat la
e?perien* sa traits.
I!$A+TI+I&% IH,IA*A&% A&% *H+$G&GI <I'T %@A*T% <I
AG (+%H &%CATG+A *G *%%A *% TH*!AI '%-ATI <$G<5 [In
tradijia astrologica, fiecare parte a corpului este guvernata de un semn al
Zodiacului:
capul de Berbec;
gitul de Taur;
umerii, bratele, miinile de Gemeri;
stomacul de Rac;
inima de Leu;
intestinul de Fecioara;
rinichii de Balanta;
organele genitale de Scorpion;
coapsele si ficatul de Sagetator;
genunchii, oasele, pielea, dinjii de Capricorn;
gambele de Varsator;
labele picioaretor de Pe;Ai.
Pe aceasta baza lucreaza astrologia medicala. Este vorba de notiuni
fundamentale pe care cel studentul in astiologie - si in medicind - este interesat
sa to Dina minte.I
#umai relativ. Caci am spus1o, iar fi iar, referindu1ne la
1 7-
astrolo"ie( referitor la relatia <parfilor corpului= cu semnele
'odiacului, ea este corectis. Insa referitor la semnele 'odiacale
propriu'ise, ,pentru ca fiau sc.imbat locul fa", de Plimint, au
capatat in timpurile recente o nature foarte diferita. (Cayce face
aluzie Ia precesiunea echinoc)iilor, datorita careia constelatiile nu mai
coincid cu semnele. Decalajul atinge acum douazeci si patru de grade,
asteptind rasaritul Soarelui in Varsator Ia inceputul secolului al XXI-
lea. Este ceea ce astrologii indieni numesc "ayanamsa" - am explicat
mai clar in LC#stroloie karmi/ue dCEdar )ayce! Ed. Robert Laffong
"MULTIMEA DIN FATA TRONULUI", DESCRISA IN
CAPITOLUL VII, SIMBOLIZEAZA RESTUL STRUCTURILOR
CELULARE DIN CORPUL OMENESC IN CURS DE
SPIRITUALIZARE?
Este corect.
AVEM DREPTATE CND INTERPRET Am TROMPETA CELOR
APTE INGERI CA SIMBOL AL EXPERIENTEI PRIN CARE TRECEM
IN CURSUL ANUMITOR PROCESE DE PURIFICARE FIZICA?
Este corect.
0ectura terminate pentru asta'i. (Lectura 281-29).
N-as vrea sa-mi plictisesc cititorii (find in eBtenso toate
lecturile Iui Cayce despre Apocalips, ceea ce ar depasi limitele acestui
volum. Am vrut doar sa ofer o imagine a bogatiei acestei teme. Pentru
cei care cunosc limba engleza, recomandam cartea 0*e 4evelation! a
commentary based on a study of t%enty-four psyc*ic discourses by
Edar )ayce + Revelatia, un comentariu bazat pe studierea a douazeci
si patru de lecturi mediumnice ale Iui Edgar Cayce /, editata de A.R.E.
Press, care poate fi comandata la Virginia Beach, la Fundatia Edgar
Cayce (a se vedea adresa la sfirsitul volumului).
Dace alti cititori doresc ca eu sa traduc
si
atte extrase, intr-un
posibil al treilea volum, sa-mi scrie! (Al treilea volum a fost deja scris,
iar al patrulea este in curs de redactare, n.tr.)
In asteptarea Iui, cei interesati pot beneficia de o traducere
rata in cursul zilelor de "healing" pe care le organizam la asociatia
noastra, Le Navire Argo (a se vedea la sfirsitul volumului).
21
7AR#:A A 58;A
EAR@A 8RANTEI
1.Ed0ar Cayce i incarnarile france%e
In primul volum at ,niversului lui Edar )ayce! pag. 221, am
abordat un domeniu putin cunoscut at operei cayciene: viziunea sa
despre lstoria Frantei. Cele aproape trel sute de incarnari franceze,
dictate in "Iecturi", fere' un material foarte interesant care merits sa
fie explorat, lucru pe care-1 fac bucuroasa in acest at doilea volum.
Am astfel ocazia sa traduc multe lecturi care n-au fost ince publicate,
nici chiar in engleid.
Cind vorbesc de "incarnarile franceze", trebuie se intelegem in
sens larg "popoarele francotone". De alttel, Cayce spune: T4e #eo#les
of 8rance (Lecture 1554-3). Acest plural arata clar ca el nu se limiteaza
la Hexagon! Frontierele istorice ale tariff noastre au variat mutt
in decursut veacurilor: intre L'ile de France, stricto sensu! Imperiul
francez at tuff Napoleon I (care se credea Carol cet Mare!)... este loc
destul!
Lecturile mentioneaza vieti belgiene, alsaciene, elvetiene,
canadiene, care iii au locul
Ceea ce gasesc reconfortant este perenitatea Frantei,
afirmata de Cayce:
58
#ranta nu va fi nicicind eliminate de pe Pan (Lectura
2072-15).
Asadar, Cayce a vorbit mult de Istoria Frantei, prin vietile des-
crise - mai ales din secolele XVII si XVIII - cind spune ca s-ar fi rein-
carnat in tara noastra. Cititorii mei stiau c5 Cayce a precizat un anumit
numar din vietile sale anterioare. Le-a dat care pe toate? Mi-am pus
aceasta intrebare. El n-a dat in detaliu decit Base si fare sa spuna
nimic de o viata atlanta! (Dar, dupe cum vorbeste despre Atlantida, cu
atitea detalii
si
insistind atit de mult, miroase a "reportaj trait"). De aici
putem trage concluzia ca a avut multe alte incarnari, despre care nu
stim nimic sau putin, ca acea misterioasa incarnare franceza pe care
s
vom vedea mai departe si care este poate o dubla incarnare - asa
cum se intimpla uneori (ne incarnam de mai multe on Ia rind in
aceeasi jara sau in aceeasi familie). Dace Cayce nu da, in general,
decit o incarnare pentru o tara, cea mai marcanta pentru consultantu!
sau, anchetele intreprinse de Dr. Stevenson, dimpotriva, dau foarte
frecvent reincarnari in aceeasi lara. Regresiile practicate de excelenti
specialist' (Denys Kelsey si Joan Grant in Anglia, Th. Defletsen in
Germania, Arnaud si Denise Desjardains in Franta, fare a-i mai pune
la socoteala pe numerosii psihiatri californieni care cred ca se poate
trata aproape tot prin retrairea vietilor anterioare!) confirma aceasta
schema repetitive.
In fine, cvasitotalitatea incarnarilor pe care le voi traduce aid
(inclusiv atlantii din Pirinei), toate cele care au avut ca decor Franta au
trecut prin Egiptul stravechi: aproape de fiecare data, Cayce aminteste
t
incarnare pe malul Nilului, ca si cum popoarele francofone ar fi fost
reincarnari masive de egipteni dispa'ruti... In astrologie, de altfel,
Parisul este guvernat de Mercur, ca si Egiptul antic.
Voi adauga si faptul ca inijiajii englezi cred Ca Anglia este locul
general de reincarnare a grecilor antici (cele doua jars sint, de altfel,
guvernate de acelasi semn astrologic al Capricornului). Cit despre
Germania, ea ar fi mai degraba locul de reincarnare al iranienilor antici
(Taurul guverneaza Iranul si Germaniiie - pluratul se datoreaza
-
aparifiei
carp inainte de a cadea Didul n. tr.8. Ceea ce, Ia nivel
individual, nu impiedica nicicum entitatile sa treaca dintr-o lara in
alta in cursul diverselor lor vied antenoare. Turistnul karmic!...
5&
-. Atlaniii din Pirinei
@untii Pirinei
Pirineii sint un mister... Nu i-am imblinzit niciodata complet. Ei
se apara, sint Inca atit de salbatici incit adapostesc ultimii ursi bruni
din Franta. Locuitorii lor impartasesc taina, acesti basci, a caror limbs
n-o intelege nimeni: "eskuara" nu seamana cu nici un alt grai
european. Retrasi in fortaretele lor muntoase, bascii s-au bucurat timp
de secole de o cvasiautonomie. De cind I-au masacrat pe Rolland,
nepotul lui Carol cel Mare - pentru care s-a
si
compus un cintec - ne
ferim cu strasnicie sa le mai intaritam... bastile!
Pirineii, Inca un mister: disparitia ultimilor catari in grotele din
Ariege. Foarte aproape de acolo, cuibul de vulturi din Montsegur
ramine "encantadou".- bintuit -, cum spun oamenii locului.
$i apoi, mai este Inca ceva: Pirineii sint un loc teribil pentru
vinarea comorilor, ca misteriosul loc Rennes-le-Chateau. Dar cele mai
grozave comori skit, poate, cele din preistorie... Un mister in plus: cine
a pictat grotele din Lascaux si Altamira? Cine a trait in pesterile din
Cro-Magnon, Mas-d'Azil si a Magdalenei acum patruzeci de mii de ani?
In Pirineii Orientali se danseaza Inca "la sardane" (Hume de
cintec si de dans din Catalonia, n.tr.), In mijlocul satelor, in sunetele
unei muzici atit de strani!, atit de vechi, incit to stringe in spate; ea
se asearnana cu fluierul berber din Atlas, care coboara si el de la
inceputul timpurilor...
Refu0iatii din Poseidia
Dar iata ca, rasfoind lecturile lui Cayce, gasesc acest cuvint
magic: Pirineii. Loc de refuglu, spune el, pentru refugiatil din Atlantida...
Ne amintim ca iecturile dau trei date pentru cataclismele
care au distrus acest continent.
In 50.722 LC. ar fi avut loc marea reuniune internationala in
. E 8A
care natiunile s-au concertat pentru a hotari cum sa scape de
animalele uriase# diplodocus, 2rontozauri <i alte animate preistorice
incomodante .a se vedea votumul I9. Atunci a inceput viclenia atlanta#
$n vremea aceea, a fost inceputul e?plo!ivftor... caci
oamenft au trebuit se infrunte animalele uriafe care umplusera
pamintul2 atunci, folosind aceste for<e distructive, focurile
altarelor au inceput se fie deturnate de la scopul for ca se arda
animalele care fusesera prinse in diverse moduri. ,Si, de aici, s1a
a<uns la sacrificiile umane. Este ceea ce a dus la prima emigrare,
catre 6irinei mai $na Si+ dupe aceasta, mutt mai tir!iu, spre ceea
ce numim Egiptul. .&ectura 3B--39.
Atunci, Du%"e*eu a sc;&%(a! a2a p$+&+$# .lectura J1-M-19,
ceea ce a avut ca efect z"uduirea Atlantidei si fracturarea acestui
continent in mai multe insule, aceasta spre anul - J0.000. Apoi, *a0ce
da o alta data# 18.000 I.*. .lectura -N0-119, corespunzind unui
cataclism in care majoritatea insulelor componente ale Atlantidei au
lost in"hitite de ape, raminind la suprafata numai trei# ,$se&d&a-
A#a" Ai O0. .&ectura 3B---9.
Apoi, in fine, noaptea tra"ica in care ramasitele continentuiui
s-au scufundat ."intr-o sin"ura noapte", spune $laton9. Aceasta,
conform lecturilor. in jurul anului 10.000 I.*. ,ar o parte din locuitori
fu"isera deja, caci fusesera preveniji de iminenta dezastrutui. %ste
adevarat ca atlantii dispuneau de mijloace de informalie psi si
comunicau cu entitatile din spatiu#
&hea L..<, care era mare preoteasa, organi!a $n anumite
perioade reuniuni in care isi concentrau gindurile pentru a se
brarPa la forfele cosmice (vem pufine cuvinte asta!i pentru
a descrie aceasta stare de conptiinfa, e?ceptind ca!ul cind am
spune ca, datorita acestel concentrari a 7spiritului1grup7 al
Copiilor Legii lui "nul, el. intrau &"!#-$ s!a#e de c$%p &"0 ca#e
integra a patra dimensiune, adica erau absenfi din corpurfte ,or.
.&ectura 1-B--19.
Entitatea era atlanta p&= foarte apropiata de cercurile conducatoare.
Caci el era inifiat, era pa!itorul informafiilor secrete, cel caruia i1au
fost incredinfate mesa<ele vi!it atorilor din alte sfere. El era cel care
transmitea aceste mesa<e. El 1 aceasta entitate 1 a
primit mesa<ul care spunea ca Copiii Legii $ui "nul aveau se se
imparts in mai multe grupuri2 ce trebuiau se emigre!e $n alte 0eri,
se duce acolo religia lor, ca se poata fi salvata. Entitatea era
organi!atorul e?pedifiilor care plecau din (tlantida e?act $nainte de
8 4
scufundarea acesteia, e?peditii care s1au indreptat spre diverse
fari. (pe se face ca entitatea a pregatit e?pedi<iile conduse de (?
Tell 3un atlant: cu destina<ia 6irinei.
Entitatea cornunica informapile celor care, datorita lui,
aveau sG se stabileasca7 ulterior in 6irinei. 6Lec!u#a 48M4-49.
*a0ce vor2este de un exod temeinic pre"atit, "&c&cu% de $
fu"a panicata? emi"rantii stiau unde se duc#
Entitatea era in (tlantida, in momentul clod par

nintul era
pe punctul de a se disloca, pamintul Nant, se inpiege. Entitatea
prospecta diverse p. cu aceste grupuri care cautau locuri unde
i1ar putea trimite pe cei ce trebuiau salva<i Qe unde
cunoapterea de catre el a )ucatanului fi a locurilor din 6irinei.
.&ectura 1M08-19.
Fi nu cumva sa credeti *a atlantii au aterizat +a Ba$""e intr-o
2iata ra2la, nici vor2a6 %xista deja "Air 4rance"#
Entitatea era printre Legii lui "nut De meserie
matematician, el a efectuat calculele pregatitoare pentru aceste
calatorii in 6irinei, care se faceau pe calea aerului L3. El se numea
6e*1(l. .&ectura 1BNN-19.
inaintea acestei incarnari 1 pi printre ceie cu cea mai
puternicii influenta asupra vietii actuale a entitatii 1, o regasim in
<am numita acum (tlantida. 5ai e?act, printre cel din 6oseidia
care se pregateau sG7 piece inaintea catastrofei (ctivitatea sa
consta in salvarea arhivelor, a documentelor,a marturiffor privind
tot ce fusese viata pi e?perienta civlli!a<lei atlante.
(sffel regasim entitatea in acele grupuri care au a<uns
mai intii in 6irinei, apoi in Egipt. Entitatea, Copil al Legii lui "nul,
folosea energiile naturale, adica electricitatea, pentru propulsia
mapinilor, ca pi pentru u!ul curent. #umele lui era (<a?1Ton.
.&ectura 1MM8-19
Entitatea traia in (tlantida, in vremea cind mufti se
pregateau sR pieceA catastrofa era iminenta, din cau!a languor
<osnice ale -iilor lui elial, adversar ai Copiilor Legii lui "nul.
Entitatea L...0 era un e?pert $n acele mi<loace de transport care au
permis unei parti a atlantilor sa7 se refugie!e in alte finuturi, ca de
e?emplu 6irineil 93. #umele luiA (!e?L .&ectura 81J-19
( facut calatorii in )ucatan, in 6irinei, $n Egipt Caci
transporturile, calatoriile pi cornunicatiile se reali!au cu aparate
de !bor ca acelea descrise de E!echiel mult mai tir!iu... 6Lec!u#a
18JM19
8 H
6I"!#-ade.a#- p#&%u+ cap&!$+ a+ p#$/e!u+u& E*ec;&e+ desc#&e
u" 0e" de OM9
a"d Cace spu"e3 ,&#&"e&&- !#e(u&e se a.e% $ pe#spec!&.e
%a& cup#&"*a!$a#e- asa cu% !#e(u&e ca a!& #e%a#ca! de1a &" p#&.&"!a
0e$0#a/&e& +u& CaceL E+ cup#&"de /ade d&" p&e%$"!u+ ,&#&"e&+$#- ca
Gasc$"&a- !&"u!u+ 0asc$"&+$#- sau .asc$"&+$#- ad&ca (asc&& /#a"ce*&-
s& B&scaa- !&"u!u+ (asc&+$# spa"&$+&. Cace &"c+ude !$! &" ',&#&"e&'
s&
C$#d&+&e#u! ca"!a(#&c- ,$#!u0a+&a /a+e*e+e Ma"& N$#du+u&6N93
Entitatea a fort printre cele care au plecat in Egipt, dar a a<uns in
6irinei, in ceea ce este acum 6ortugalia, -rania, Spania2 pi se pot
$nca vedea in calcarul fale!elor de la Calais urmele activitalitor
celor ce au $nso<it aceasta entitate, cind au incercat sS face un
templu pentru cultul religios, condus de peful tor, adept al Legit
tut "nuL #umele lui eraA (pe?1El, 6Lec!u#e 745-F9.
Ca+a&s se a/+a +a 4.AAA de J&+$#"e!#& de ,&#&"e&L...
Lec!u#&+e "u se #e%a#ca p#&" p#ec&*&e 0e$0#a/&ca de$a#ece
c$"su+!a"!&& "u $ ce#eau. Cu e2cep!&a ca*u+u& c&"d c&"e.a pa#e cu
ade.a#a! &"!e#esa! de $ +$ca+&*a#e 0e$0#a/&ca e2ac!a &"!#-$ Be#a pe ca#e
$ cu"$as!e (&"e- cu% es!e ca*u+ c$"su+!a"!e& "$#.e0&e"e 6.$+u%u+ I-
pa0.H4F9. I" ace+ ca*- Cace s&!uea*a +$cu#&+e cu %u!! %a& %u+!a
#&0$a#e. Ma& es!e s& /ap!u+ ca-" ace+e !&%pu#& &"depa#!a!e ,&#&"e&& "u
a.eau- &" %$d s&0u#- aceeas& c$"/&0u#a+&e de as!a*&. 6Ge$+$0&& .$#(esc
de u" c$"!&"e"! p&e#du!- T##;e"&da- ca#e s-a# /& &"!&"s d&" ,&#&"e& &"
I!a+&a- cup#&"*&"d C$#s&ca s& Sa#d&"&a9. Cu !$a!e aces!ea- u"a d&"
ascu+!a!$a#e&e %e!e %&-a se%"a+a! &"!#-$ *& ca e2&s!s &" D$#d$0"e $
+$ca+&!a!e "u%&!a 'Ca!es'- +&"0a Laca.e- ca#e a# #aspu"de desc#&e#&& +u&
Cace 6/a+e*e de c#e!a9.
,$a!e ca s& de"u%&#ea de 76irinei7 a# ac$pe#& a!u"c& !$! aces!
c$+! %u"!$s d&" Eu#$pa sud-.es!&ca... M-a% &"!#e(a! ce a# I"se%"a
aces! cu.&"! ',&""e#- ca#e "u es!e "&c& d&" +&%(a /#a"ce*a- "&c& d&"
spaniola, nici din latina.A. p$a!e d&" 0#eacc&N Da# p#$(a(&+- dupa
spec&a+&s!- es!e %u!! %a& .ec;&.
Entitatea s1a aflat printre cei care pi1au ales ca loc unde sa
se stabileasca ceea ce este scum Spania fi 6ortugalia, adica
6irineii. #umele sau era (m!elee. 6Lec!u#e 574-49.
U"&& de#&.ea*a cu.&"!u+ ,&#&"e& d&" #adac&"a 0#eaca pyr ca#e
&"sea%"a '/$c'. I"ca u" %&s!e#3 .$# /& e2&s!a! .u+ca"& ac!&.& &" acees!a
#e0&u"eN ,#e*e"!a &*.$a#e+$# !e#%a+e- foarte ca+de ince, si a #$c&+$#
e#up!&.e "e +ass se' c#ede% aceas!a. Re0&u"ea es!e d&"!$!deau"a
c$"s&de#a!; su( &"/+ue"!a Sa0e!a!$#u+u& - se%" de /$c...
76
Cum am sca#at oca%ia sa avem #iramide...
Am vazut ca Atl6ntii voiau, de asemenea, sa-si salveze culture:
Entitatea se afla in (tlantida cind s1au infruntat Copiii
Legii lui "nul Si -iii lui aal. El era intre cei care cautau sa
pastre!e arhivele Legii lui "nul pi E...= a trimis delegari sa
prospecte!e locurile unde puteau fi depo!itate aceste documente.
Entitatea s1a dus in 6irinei, dar n1a a<uns niciodata in Egipt Si n1a
mai au!it niciodata de celelalte e?pedi<ii, la trimiterea carora
contribuise. Era un pef cu numele (m1ee1lee. (sta!i, ere un talent
de a regasi documentele secrete tot felul de comori ascunse.
(Lectura 1782- 1).
Cad Copiii Legii Iui Unui, persecutati pentru credintele lor,
erau Si misionari:
Entitatea venind din (tlantida ;...M a facia drumul in
6irinei, adica ceea ce este asta!i 6ortugalia sau Spania. /o*D
entitatea a a<uns intr1un post de conducere. (derind la
dogmele Legii lui "nul ea a incura<at propagarea acestor dogme.
(Lectura 1273-1).
Aproape toate lecturile descriu Pirineii ca o etapa inaintea
Egiptului. Dau numele acestor emigranti, pentru ca este interesant din
punct de vedere lingvistic (a se citi cu pronuntie americana unde 'e' se
citeste 'i'): Ester sau Est9ar+ (lectura 1391-1), printesa atlanta care
dadea consultatil psihologice; .x%*ell+ inginer (1681-1); "9u%lom (2090-
1), copil al Iui Belial, care a preferat sa se imbarce cu Copiii Legii Iui
Unul, spre Pirinei; Ex%*er%El (2916), .ziee (2913-2) si .s9%*ep (2627-
1), 6ar%pen (633-2), .sse%me%lea (1144-2) si .reil+ pentru care Cayce a
dictat ortografierea liters cu liters (rezulta ceva gen Ariel, sau Eriel), si
iata lectura respective:
Ea a a<aitat la stabilirea de grupuri de e?presie, ceea ce
am numi arte, pe care le preda. (stfel entitatea s1a dus in ceea ce
este
acum 6ortugalia, adica 6irineii unde propriul sari grup din
(tlantida crease activitati religioase pi intemeiase un loc unde se
practice o forma de adoracie. Entitatea a contribuit la decorarea
acestui templu, de unde iscusinie sa artistica actualE (Lecture
1123-1).
Ap remarcat aceste nume stranii care, ca euskara, limba
bascilor, au adeseori aceasta sonoritate: ar sau er+ caracterista
-#
nume&%r tin Pirinei8 I9arra( Na:arra( An*%rra etc"( ca 'a nu
&e citam *ecit pe ace'tea4 Lucru curi%'( nume&e ba'ce 'e
a'eamana cu nume&e at&ante *ate *e 5a;ce"
!i mai curi%a'a Inca e'te inru*ire<&imbii ba'ci&%r cu"""
&imbi&e in*ieni&%r *in America *e N%r* 'i centra&'4 In 1=-> un
'tu*iu pub&icat *e i't%ricu& 5+arance; 'emna&a ca eu'<ara 'e
a'eamana cu *ia&ecte&e :%rbite *e in*ienii De&a?are 'i
5+ippe?a;'4 9(ffinites de la langue basPue avec Lies idiomes du
#ouveau %n*e @ A$initati&e &imbii ba'ce cu i*i%muri&e *in
N%ua LumeA"
#u era 'inguru& care a remarcat8 ce&ebru& 0umb%&*t(
*e a'emenea( *ar e& n/a in*ra9nit 'a traga c%nc&u9ii"
5%&%ne&u& .rag+ine( in The Shado/ of (tlantis BE*" Ri*er(
pag"1=>A( 'pune GA in Guatema&a( un trib in*ian *in
*i'trictu& Peten $u'e'e in 'tare 'a/i inte&eaga pe m&'&C0ariI
'pani%&i care :%rbeau ba'ca4 .a'cii( 'pune e&(
inte&eg ge%rgiana) .rag+ine( *e %rigin' ru'a( ne aminte'te ca"
Ge%rgia 'e numea a&ta*ata DI:eriaE Bca IberiaA" E& e'te term
c%n:in' ca ba'cii n%'tri :in *in At&anti*a" !/a remarcat *e
a'emenea cit *e mutt 'e a'eamana nume&e &%curi&%r ba'ce cu
ce&e *in Yucatan BAmerica 5entra&'A( ma re$er &a nume&e
in*iene( *e eFemp&u8 ETa/.a'c%E( Tara .a'ci&%r Bcare 'e
a'eamana 'i cu &ibiana :ec+e / &imba/mam* a graiuri&%r
berbeire8 ETa/anaE( ETa/U9E G tam apu'u&ui( tara &ui O'iri'"""A"
De ce 0%n*ura'u& 'un' ca An*%rra? !i *e ce acea'ta
c%inci*enta a &imbi&%r E'i$&anteE pe care &e cun%a'tem in trei
&%curi in &ume8 Tara .a'ca( 5anare&e 'i America 5entra&'?
Acea'ta $%rma *e eFpre'ie( in care 'unete&e 'int 'uierat%are(
eFi't' 'i Ia pa't%rii *in Pirine&4
Dupa parerea maH%ritatii at&ant%&%gi&%r( 5anare&e nu
'int( *e'igur( c<aat un :Ir$ 'cu$un*at at At&anti*ei" De
$apt( au $%'t aratate numer%a'e c%inci*ente *e &imbi 'i
%biceiuri intre guanc+ii *in 5anare ra'a 'tin'a a'ta9i ba'ci
'i berberii *in At&a'"""
!pani%bi au $%'t 'urprin'i( 'e pare( 'a/i :a*a pe
in*ienii *in Yucatan Hucin* un H%c cu mingea( care 'emana
$%arte mutt""" cu pe&%ta ba'ca4 !e Itie ca &imba ba'ca e'te
ag&utinanta( a*ica re*uce % intreaga $ra9a Ia un 'ingur
cu:int Bceea ce 'e *e%'ebe'te ra*ica& *e &atina( $rance9a(
engie9ci etc"A"
.ineinie&e' ca 5a;ce +abar n/a:ea *e eFi'tenta
ba'ci&%r atunci cin* a *at ace'te &ecturi" Daca ace'tia au $%'t(
a'a cum 'pune e&( re$ugiati a$ter*( c%inci*ente&e &ing:i'tice 'e
eFp&ica4 Lecturi&e *au( *e a'emenea( mu&te nume care
'eamana cu Ame&ia 'au Emi&ia( ca prima incamare a 5+ri'tu&ui
5%'mic in At&anti*a8 Ami&iu' B:e9i :%&umu& IA"
Ace'te *%tia prenume( Ame&ia 'i Emi&ia( 'int $%arte
bine
75
reprezentate in tinuturile situate de-a lungul coastei europene a
Atlanticului, sub formele lor engleza, franceza, spaniola,
portugheza. Cum Cayce spune ca numele aU o legatura cu o viata
anterioara, putem presupune ea multe dintre persoanele numite
Amelia, Emilie, Emile yin dintr-o viata atlanta.
Oare toti Copiii Legii lui Unul au avut timp sa fuga inaintea
dezastrului?
Emersea, mare preoteasa, a #arasit (tlantida printre ultimii,
preocupata complet de fiii lui ella>, care depapeau limitele ,Si
entitatea, dupa foarte multe rugaminti, s1a lasat adusa aproape cu
fotla spre 6irinei> (Lectura 2545-1).
Detaliu interesant din punct de vedere al legilor reincarnarii,
acesti "Copii ai lui Belial", care erau foarte divers reprezentati in
Atlantida, sint reincarnati astazi in aceia+ care ti1au adus de<a atitea
deceplii, framintari, de!ilu!ii, (Lectura 2545-1).
Nu se intelege bine de ce refugiatii au plecat apoi spre
Egipt. De ce n-au construit piramide in Pinner? Egiptul le-a oferit un
context social si politic mai atragator?
Entitatea, cu multi dintre cei care au fugit spre diverse tar>,
s1a alaturat e?odului indreptat spre 6irinei. (poi, cind atlantii au
hotarit uneasca eforturile cu cele ale egiptenilor, au emigrat
in Egipt. (Lectura 3006-1).
Poate ca ultimii scapati n-au fost bine primiti de indigeni?
Entitatea a trait in acea epoca in 6irinei, dupa distrugerea
(tlantidei pi impr3tierea atlantilor... Dar entitatea era indigena, ea era
nascuta din populatiile care locuiesc in aceasta lath {Pirinei}. $n
acea viata a atins cea mai inalta de!voltare personals, caci
#atura ii era coala De unde, asta!i, viata sa la tanD uncle este
aproape de ploaie, mare, soare, nisip, pasari, animate salbatice...
(Lectura 1786-10).
Si astazi, in Pirinel, Natura este de o incredibila frumusete.
Se numara cu siguranta printre cele mai marete peisaje din fume.
Cum spune cintecul lui Jean Ferrat, "Munti Pirinei, sinteti sufletul
meu... Munti fericiti, va voi iubi mereu..."
Dar poate ca tocmai din cauza frumusetii lor, a bogatiei, a
climeC i-au atras pe navalitori? Doua lecturi fac aluzie la acest lucru:
Entitatea era in tam numita acum 6irinei, adica in acea 6ara
unde au ateri!at atlantii fi unde ci1au coordonat eforturile pentru a
se de!volta, cu cei din 6irinei, cu cartagine!ii, cum vor fi numiti mai
tir!iu Narthaginians", in text]. $n activitatile sale, entitatea.era
77
e fu ; for tofuD, ire!istibilA cauta intotdeauna cucereasca pe
cei care defineau puterea. ( devenit el insupi +se f. Dar, sub
conducerea sa, a permis o negli<en<a7... (Lectura 1489-1).
Aceasta neglijenta a deschis portile invaziei?
$n timp ce numeropi erau cei care au preferat sG schimbe
lara sG mearga in Egipt, entitatea, (rmath, a ramas in regiunea
6irineilor pi a intemeiat acolo aceasta religie care a facut mult
bine. ,Si aceasta pins cind hoardele venite din (frica au distrus
aceste popoare. (Lectura 3541-1)
Cei care cred ca !stone se repeta iI vor evoca pe Tarik Berberul
debarcind in Spania, la poalele muntilor care-i poarta numele acum
(Gibraltar = Djebel Tarik), si distrugind intr-o singura batalie regatele
vizigote. Dar acesti berberi islamizati, care veneau din inima muntilor
Atlas, nu erau ei descendenti ai altor atlanti? Este teoria lui Albert
Slosman, in Les rescapes de l?.tlantide / Supravietuitorii Atlantidei /,
(Robert Laffont)... Aceasta este si teoria lui Cayce, deoarece:
Se vor regasi marturii ale acestei civili!alii [atlante] in
6irinei in 5aroc. (Lectura 364-3).
In mod sigur Cayce nu-I citise pe Felix Berlioux: De l?origine
alt/ante des tri&us &er&eres$Despre originea atlanta a triburilor berbere /
(carte publicata in 1874). Sapeturile arheologice au regasit urme de
invazii libiene preistorice pe coasta spaniola, la poalele Pirineilor, pe
versantul mediteranean. Pe de alts parte, mentionarea cartaginezilor
in lecture de mai sus nu este fantezista, caci fenicienii si-au instalat
tabere in cimpiile care se intind sub Pirinei (astazi Catalonia si
Navarra), ince din secolul XI I.C., dar si, probabil, mult mai inainte!
Marsilia a fost, de aitfel, unul din porturile lor!
Descendentii lor, cartaginezii, au inaintat mai mult in
piemontul Pirineilor si Hamilcar Barca este cel care a intemeiat, in
secolul al Ill-lea I.C., orasul Cartagina. Mai este si misterioasa civilize/le
din Tartessos, care-1 intriga atita. pe arheologi...
Ca se revenim la bascii nostri, o parte din etnologi au
remarcat punctele lor comune cu indienii din America, nu numai in
limb& asa cum am spus mai sus, dar si in traditii.
legendele basce, se vorbeste mereu de un mare popor din vest,
care a nevalit in Europa. Si acesti navalitori au fost distrusi, in
final, de un potop in care a disparut pentru totdeauna tare lor." (A
la I
conquete des mers / In cucerirea marilor /, de Charles de La Ronciere,
Paris, 1938. p. 235). Evident, indienii din Mexic au pastrat acelasi gen
de povestire, cu exceptia faptului ce tare scufundata era la est! Acelasi
7:
autor, foarte interesant Si placut la lectura, remarca alt lucru: de-a
lungul litoralului francez al Atlanticului, legendele vorbesc de orw
inghitite de ape. Cel mai celebru este Ys, dar mai sint altele ca, de
exemplu, Antioche, in largul Bordeaux-ului...
S-a remarcat, de asemenea, fapul Ca bascii au fost
dintotdeauna marinari. Speciali0 in aria vinatoni de balene, le cautau
pina in regiunea Terre Neuve, pe care au cunoscut-o probabil cu mult
inainte de a re4 Columb sa fie crezut Ca "descoperise" America. (A se
vedea LC;istoire commence a Bimini + Istona incepe in Bimini /, Pierre
Carnac, Ed. Robert Laffont, i Les Auifs en #meri/ue + Evreii in America /,
de ace14 autor.) Bascii au vizitat-o cu mult inaintea lull Dar serviciul
for de press era mai prost organizat decit cel al lui Columb... 0
varietate de balene, astazi disparuta, se numea "Balena Bascilor", iar
istoricul La Ronciere noteaza ca, in secolul al XI I-lea, oamenii saraci
de pe coasta atlantica mincau care de balena cum mincarn not cirnali:
data aceasta carne era ceva obipuit, acest fapt atesta Ca bascii traiau
din pescuit. transmisesera de multa vreme secretul: exista un
continent exact in fata lor...
Paul Gaffarel estimeaza ca iberii (i berberii) f bascii descind
din atlanhi. El reamintete Ca Strabon, geograful roman, descria
costumul bascilor exact cum, mai tirziu, conchistadorii au descris
costumul anumitor triburi din America Centrals, mai ales a uyacalilor
(Annales de la faculte des lettres d'Aix-en-Provence, 1913. volumul 7).
El reamintete, de asemenea, existenla acelui obicei bizar din regiunea
Pirineilor, numit "couvade": cind nasc femeile, barbatii se intind in pat
primesc felicitari in locul acestora! Or, exista o veche traditie a
indienilor din Yucatan, care se regasete in Brazilia Columbia.
Poate ca bascii ocupau cindva toata "Gastonia". intrucit ea
poarta numele lor (tinutul Vasconilor). Ei populau Dordogne Si
Languedoc, toata Occitania, deaf astazi nu se mai consiaera "basci"
decit cei care vorbesc euskara gi locuiesc in vaile Ina lie ale Pirineilor.
Teritoriul lor se intindea oare, in urma cu mii de ani, pina la Lascaux,
Les Eyzies Cro-Magnon? Toata aceasta regiune este realmente plina de
unelte preistorice: nu trebuie decit sa to apleci sa
IF
iei (dupa ploaie,
pentru ca atunci stralucesc!). Cit despre grotele pictate sau pline cu
material funerar, in fiecare an sint descoperite allele noil Abatele Breuil,
unul dintre cei mai marl arheologi francezi, considera ca omul
,
de Cro-
Magnon venea fie din Atlantida, fie din Mediterana, in orice caz dintr-o
lara situata la vest la sud. Alti specialiti eminenli, ca Dr. Verneau,
Lord Avercromby, Pr. Osborne, considera ca oamenii de Cro-Magnon
7C
sint din aceeasi rasa ca guanchii din Canare. Acestia ar fi fost
supravietuitorii uttimilor atlanti, parere emisa deja de Cadet si Bory
de Saint-Vincent la sfirsttul secolului al XVIII-lea. Ultimul este autorul
unei minunate carti - cu o harts a Atlantldei -, din care s-a inspirat
Ignatius Donnelly si care spune deja, in mare, ceea ce spun Cayce si
majoritatea atlantologilcr din secolul XX (a se vedea Les #tlantes! de
Jacques Gossart, Robert Laffont, 1986).
To ti acesti autori reamintesc ca guanchii si oamenii preistorici
din Pirinei au fost ingropati cu faja spre apus - Ora Mortilor!
S-a evidentiat de asemenea ca oamenii de Cro-Magnon erau
marinari: gasim un bogat material de pescuit in caverne. $i mai
curios Inca, anumite schelete preistorice din Pirinei poarta haine de
piele, cohere din dinti de animale
si
ornamente din pene... ca indienii
din America! (Dar nu se stie daca purtau faimoasa beret& bases,
inseparabila de imaginea francezuiui, asa cum it vad americanii!)
In fine, au fest regasite unele dintre acele schelete badijonate
cu ocru rosu... Obicei straniu!
Asadar tine isi vopsea pielea in aceasta culoare? Ei bine,
"pieile rosir!
Acest lucru i-a mirat in asemenea masura pe primii exploratori
incit acesta expresie a ramas, pina la noi, sinonima cu "indian din
America"! Atlanfii, rasa rode1 spune Cayce. (Lectura 364-13).
In final, teoriile arheologice cayciene nu sint nici extravagante,
nici macar noi. Mai degraba stilul sau pare fantezist, caci el nu se
exprima in limbajul stiintific admis.
Era sa uit un alt aspect al acestei istorii. Cayce insista asupra
caracterului religios al evenimentelor pe care le evoca: atlantii care au
scapat sint credinciosi. De cum au ajuns in Pirinei, au construit acolo
un templu al Legii lui Unul.
Or, aceasta regiune este un inalt loc spiritual si astazi. Am
vorbit deja de cattier', care.credeau in reincarnare si s-au dezvoltat in
acest Languedoc, unde amintirea lor este Inca vie. Ultima lor
fortareata a fost Montsegw, in Pirineii ariegezi. (Cayce vorbeste despre
aceasta a se vedea mai departe, in capitolul despre cruciade). De
partea spaniola, exists marile sanctuare din Saragosa, Compostelle
(daca adaugam Cordilierul cantabric Pjrineilor) si, recent, aparitiile de
la Garabandal... In fine, este fenomenul Lourdes, acest oral care a
aparut ca o ciuperca, intr-un secol, dintr-un pelerinaj... $i este mereu,
in principiu, "Legea lui Unul" care se practica aid (pentru ca Cayce
spune ca ea constituie baza Evangheliei!).
7&
6. Strarno( no?tri 0ali
Lecturile deschid perspective foarte interesante asupra istoria
Galiei -
intemeierea /utetiei
El traia in 0ara cunoscuta acum ca -ranta, intro vreme
cind galii se instalau in centrul acestei 0ari, pe care o invadasera
fa o cucerisera. Entitatea se afla atunci printre cei care au
intemeiat $n eBtraordinary cetate pe Sena fi se numea
'ullsipo. $n aceasta e?perien<a, a ciftigat moral in cea mai mare
parte din pederea sa terestra, in sensul a a dat popoarelor din
epoca principii de dreptate, aplicate la grupuri, clase, mase. Doar in
ultima parte a vietii sale, a regresatA armate de navalitori au intrat in
lard, venind in acelafi timp din 6irinei fi din (lpi, fi de dincolo,
aducind cu ei distrugerea. De unde, asta!i, Atarafi aceasta influeng
marfiana care1$ duce la furie, la dorinfa de a se ra!buna pe multi
oameni, la aceasta atitudine vindicative. (Lectura 272-4).
Dace astazi nu mai ramine mare lucru din Lutetia galica,
aceas!a e2!#a$#d&"a# ce!a!e de pe Se"a- ea a fost reconstruita
vechea grozavie a fost uitata. Dar nu de toate" lumea: cit este
de ciudat faptul c emopile supravietuiesc atit de mult pietrelo0
Acest gal trebuise, de aitfel, sa Infrunte aceeasi problema in
existentele precedente: in India, locuise Intr-o vale fericita, care a fost
pustiita de navalitori veniti din munti (deja!), dupa care s-a refugiat in
Egipt. -
Cayce semnaleaza apoi o viata in Persia, unde a suportat
(Inca!) o invazie, in vremea cind Susa era atacata de greci si de
triburile arabe nomade.
CIt despre aceasta viata din Galia, despre ce navalitori
vorbeste Cayce? Navalitorii venni din sud... late un strasnic subiect de
cercetare pentru arheologii care vor citi aceste rinduri!
:(
@ereu navalitorii+ carta0ine%i romani
Galia, prospers
si
civilizata, atragea cotropitorii. Arheologia de
astazi recunoaste nivelui cultural si tehnologic foarte inalt, atins de
acesti gali cu mutt inainte de sosirea romanilor (si ne putem da seama
de aceasta vizitind "arheodromul" de linga Dijon).
I.C.). WA mai intii raidurile cartagineze ale lui Hannibal (247-143
&egasim entitatea in regatul galilor, cind coasta galica era
cotropita, acolo unde este acum -ran,a. ,Si din aceasta cau!a a murit
entitatea in cala unei nave comerciale, care traversa 5area cea 5are
#i apar,inea lui .annibal. De unde, in via,a de acum #i prin
personalitatea sa actuala, aceasta dorinfa permanents de promovare
a domniei rasei albe. (Lectura 304-5).
Gina Cerminara, care cercetase indelung personajele din
lecturi, explica de ce acest gal nefericit, prins de cartaginezi, era
obsedat de apararea pentru CA fusese legat in lanturi ca
in cala navei, cu alti prizonieri - aceea fiind negri -
si
astfel a murit. De
unde rasismul sau salbatic, astazi... (Citat din .e nombreuses
demeures! de Gina Germinara, ed. Adyar).
In capitolul despre reincarnare (in volumul I at ,niversului lui
Edar )ayce8! subliniam legatura de la cauza la efect dintre rasism si
frica de animal, legatura care mi s-a parut evidenta. Or tocmai asta
constat in continuarea lecturii:
$ntr1 o via,a dinainte [ca gal], gasim entitatea la (lta, in
(tlantida, cind Tara era in prima sa perioada de e?pansiune. ,Si
principala forlS care i1a permis entitafii sG se de!volte era acest efort
de a stapini via,a animals, deopotriva in Cm #i in (nimalul salbatic.
iata de ce entitatea este asta!i ingro!ita de orice forma de via,a
animals, groa!a pe care ar putea1o depafi prin iubire. (Aceeasi
lectura).
Asadar, viata actuala este pentru acest atlant-gal o
sansa de lichida rasismul anti-negru si anti-animal... pentru ca
este, se pare, acelasi lucru!
In planul sanatatii, tristul sau sfirsit din fundul calei, in ume-
zeala si ura, it costa si astazi, cind sufera de astm cronic si de bronsita,
pe scurt, grave dificultati respiratorii. Ilustrarea karmic& a exprimarii
populare: "Nu-I pot suferi pe X! MA sufoca!". Astfel se face GA resenti-
mentul provoaca boll respiratorii... SA terminam cu acest biet gal:
>1
Cayce ii dao incarnare in Anglia, in Evul Mediu, ca jurist, Si o alts
incarnare in Egiptul vechi, bineinteles! Cind a venit s-1 consulte pe
Cayce, era un domn in virsta (avea aptezeci de ani) care anima o
asociatie pentru apararea drepturilor Omului Alb. Acest consultant este
unul din cei putini carora Cayce le anunta reincarnarea urmatoare.
Dar sa revenim in Galia, unde trebuie sa soseasca romanii:
$n incarnarea precedents, ;; regasim in regatul france!,
in acea epoca veche, de rasturnari care stau la originea a ceea ce
va deveni -ran<a. Era dupe distrugerea puterii galice. Entitatea
lucre ca faran pi se numea Shule LChoulin De aici vine aceasta
trasatura a caracterului de acumA iubepte aerul -iber fi
frumusefile #aturii. >Lectura 2723-1).
"Galia impadurita", ce splendoare trebuie sa fi fost, intr-adevar,
dace judecarn dupe cit a mai ramas! Aceasta iubire a Naturii a
aerului liber este o trasatura constants a caracterului francez: avem
ferestre ca s le deschidem cit mai larg gi gradini ca sa traim in ele!
Pentru noi, este evident! Cu totul aitceva este in America, unde
ferestrele nu se deschid din cauza aerului conditionat... i a insectelor
- mereu fobia de iumea animals, de cind, in Atlantida, omul a trebuit
sa1i infrunte pe cei care, sub forma de animale, invadasera pamintul.
(Lectura 364-4). [A se vedea volumul I, capitolul despre Atlantida
proliferarea animalelor marl care amenintau viala oamenilor, cad dace
diplodocu0 notri din Provence se pare c au fost nite catelufi ierbivori i
blinzi, nu este valabil i pentru celelalte opirle preistorice uriae. Cayce
vorbete de concurenta feroce care exista atunci intro animale oameni. De
unde amintirile neplacute din subconVientul karmic al victimelor...]
Dar ne amintim ca Keyserling ii caracteriza pe francezi drept
gradinari! lstoricii constata in ce grad erau deja marcate constantele
culturale ale societatii franceze la gall. Sapaturile arheologice au
demonstrat ca ei erau experti in tesaturi i imbracaminte, deja marl
croitori! In ce grad Malt de refinement stapineau ceramica, constructia
de drumuri poduri, amenajarile hidraulice. Cit de interesati erau deja
de sanatate igiena (ei au inventat sapunul, iar statiunile lor termaie
sint Inca aici!). Erau deja marl bucatari, faceau preparate din gisca i
yin... Lecturile confirma:
Ea traia in acea <ars unde au a<uns romanii, adica estul
<aliei. Entitatea se numea atunci -encra pi facea parte din cei care
lucrau in vii, aparfinind acelora care, in aceasta fare7, produceau
mutt vin. A murit fare L...0. Din acea Nald ipi pastrea!a
gustul bauturilor tari, cu o cunoaptere a acestora, datorith cireia
4H
tie sa se opreasca la timp... .&ectura 10MN-19.
Alcoolismul francez era deja o pro2lems "alica6 &ectura J1N-1
vor2este de un 2ar2at care cultiva strugurli 3vita-de-vie, n.tr.9 Si
care avea o buns reputafie in profesie.
iata o alts lectura care evoca artizanatul "alic - si ma &ucur
pentru cititorii 2el"ieni# tara lor este totusi mentionata o data de catre
*a0ce .inclusiv acel "ses", dra" lui DacAues 7rel69#
lnainte de aceasta, entitatea era in tare sa?onilor in !one
de fes care se intinde asta!i partial in -ran<a, partial in elgia.
Entitatea era intre cei care fabricau vase de ceramics, fesaturi #i
tot ce contribuia la o viala de calitate in regiuneA mobilier,
cuptoare, ra!boaie de fesut, palarii, incalfaminte, toate acestea
erau domeniul entitafii. .&ectura 3J---19.
lath apoi un ofiter roman care se straduieste sa perfectioneze
relatiile dintre invin"atori si "alii invinsi, incercind constient sa ajute
contopirea celor doua popoare .care a reusit69#
in via<a dinainte se afla in <ara france!E in timpurile cind se
nEiftea nafiunea france!a, sub dominafia &omei. Era in armata
romans f i se numea 5ieah. $n acea via<a, alesese sa fie barbat 'si
apara drepturile noii tare cucerite. Cad el venise de dincolo de
coline ca sa fie numit fef al acestor popoare fi in aceasta calitate
vedem actionind la inceputurile cuceririi Cad aceasta
entitate a venit, in acea epoch a viefii sale terestre, ca fef ales de
predecesorii sal. Si in personalitatea pre!entE entitatea da tot ce
are mai bun in ea atunci cind este aleasii de ceilalfi sa1i
repre!inte intr1o anumith treabE .&ectura 1801-J9
In alts parte a lecturii, *a0ce precizeaza ca aceasta
consultants - entitatea este astazi femeie - are marl calitati pentru
diplomatie si relatiile umane. &ectura de mai sus su2liniaza, de
asemenea, faptul ca "alii aplicau adevarate principii democratice#
sefii si reprezentantii lor erau alesi sau numi, prin cooptare, de catre
inaintasii lor. %ste ceea ce spune *ezar. .In De 3ello ;allic>+ se mira
ca aceasta or"anizare democratica remarca2ila cuprinde
si
femeile69.
iata ce i s-a spus unei alte consultante#
Ea 5ile in vremea cind romanii domneau ca stapinitori
asupra farii france!e. Entitatea era atunci imparateasa, soils
&egelui .The "Oin"" in text, nu este o eroare de traducere69 care se
instalase ca suveran in aceasta lath nou cuceritE Ea se numea
(riaca, Si a pierdut din punct de vedere moral, prin violentE prin
forfele distructive pe care le1a propagat. De unde, asta!i, cea mai
G 7
grave dintre problemele cu care se confruntaA sa1pi domine furia,
irascibilitatea, sa invele sa controle!e un temperament pe care unli
it vor califica drept instabil. .&ectura -11M-19.
li as pe specialistii mai 2ine pre"atiti decit mine s-o identifice pe
aceasta Ariaca arta"oasa...
T$! c$!#$p&!$#&&3
I%pe#&u+ I"/e#&$# )& %a#&+e &".a*&&
,e data aceasta, hunii si normanzii invadeaza lecturile#
Entitatea era in acea lard cunoscuta ca -ranfa. Era intr1o
perioada cind revoltele tulburau Kera, in timp ce populafiile
cunoscute ca norman!i soseau din nord. .&ectura 18M--19.
Ea traia in fara france!a care, in epoca aceea, era tulburata
de framintari fi ra!boaie, nu numai din cau!a hunilor, dar fi din
cau!a norman!ilor. Ca sG traiascil in timpul acela, entitatea a
trebuit sa1pi foloseasca talentul de a umbla cu firetlicuri, iscusin<a
in folosirea magiei, apa cum se practica pe atunci. Ea folosea toate
farmecele, toate sforile de orice nature, ca sa1pi pastre!e locul
printre puternicil !ilei. @i a reupit, sub numele de 75adame
Queluman 79secretara Iui *a0ce a crezut pro2a2il ca in latina poputara
se folosea deja "!adame"6 %ra mai de"ra2a "domina" sau "domna", de
la care vine actualul cuvint "dame"9.
De acolo ii vine aptitudinea sa actual de a <udeca oamenii,
de a ghici ceea ce gindesc modul for de a gindi2 de acolo
sensibilitatea la fenomenele 7psi7 ale altora, ale tuturor celor care
sint interesafi de puterile oculte sau mistice. .&ectura 183J-19.
Alffel spus, pentru a "hici viitorul, "alii ii foloseau deja pe
ti"ani...
Entitatea era in acea fara cunoscuta acum ca -ranfa, la
inceputul marilor inva!ii, cind incepeau sG soseasca acele popoare
din est pi din sud1est. Era o perioada de confruntare intre cei
numifi huni pi armatele 3romane: ale imperiului Ce!arilor. Entitatea
era de baptina din impre<urimile finutului numit astli!i (von, pe
5euse. De unde, acum, sensibilitatea sa fala de heraldica, rochii,
mu!ica pentru cimbale, cor, trompete de vinatoare
(ctivitatea sa in acel timp privea pieptanaturile, ornamentele p&
:2
podoabele vestimentare. Ea se numea Condie. Din unul din
asociafil sal 9 U soli sau aman(i, in cayciana!), se crag stramo+i
acelora dintre care, in aceasta vialE unul a emigrat in fara actuala
a entita<ii [Statele Unite], adica ei au fost la originea liniei din care
a venit numele de Cayce. (Lectura 340-15).
Ne amintim Ca stramosul familiei Cayce din America venise din
Fran/a (a se vedea volumul I). Lectura de mai sus este si un frumos
exemplu de stil caycian, caracterizat prin perifraze, meandre, turnuri
arhaice, prin arta cu care numara urmele de bou si le imparte apoi la
patru, ca sa va spuna exact cite vulpi v-au intrat in ograda...
Toti exegetii lui Cayce, chiar americani, iii smutg parul de
disperare!
Cel mai stralucitor subiect at lecturilor galo-romane este sfintul
Martin de Tours. Dar am avut deja onoarea s vi-I prezint in cursul
capitolului III din volumul I. Voi adauga... ca reincarnarea sa
americana s-a nascut intr-o zi special& care corespunde la not
armistiliului din 1918: 11 noiembrie. In Franta este zi de sarbatoare si
nu se lucreaza, iata de ce, poate, spune Cayce ca sfintul Martin at
galilor era un mare lenes: the entity /as a patron saint of -rance, and
yet so la!y as to be e?pressed in the present , entitatea era un stint
patron din Franla si tot4 de o lene care a dainuit pins astazi /, spune
lecture sa (3202-1). Istoria ne spune ca era neglijent cu propria-i
persoana ("un om atit de putin respectabil, cu haine murdare si parul
in dezordine"), astfel incit contemporanii sai nu voiau sad aleaga
episcop. Dar, cum facea atit de multe minuni, a obtinut totusi postul...!
Sa adaugam, pentru aducere aminte, faptul ca fusese
inainte un stralucit diplomat in Egiptul stravechi.
Prin urmare, Cayce ii sfatuieste pe panntii copilului (care nu
avea decit sapte ani fa vremea lecturii) sa-i dea o educalie care sa-i
permits s lucreze in re,aline $nternationale care vor fi intro popoa1
rele -ranfei, popoarele bisericii [Vatican u I ?] #i (merica. (dica
entitatea va trebui sa faca studii ca sa devina diplomat2 pi va avea
tangenta cu de!voltarea spirituals a acestor popoare, precum pi
a<utorarea for materials cind impre<urarile o vor cere, cind acest
persona<, acest corp va fi atins virsta de cinci!eci + patru de ani.
Caci vor fi multe schimbari Si daca persoana numita asta!i
9VH+H: este pregatita pentru ele, le va face fafa cum a facut1o ca
5artin, intre ali, in acea incarnare ca stint patron. LLn volumul I,
tradusesem deia aceasta extraordinary lectura. Dar nu vazusem ca profetia lui
Cayce alunecase, foarte discret, intre rinduri... Lectunle cuprind o asemenea
:5
bogatie (informational& n.tr.), incit nu le sesizezi Intreaga semni-ficatie de
prima data! (Lucru constatat, la Fundatia Cayce, de toll expertii!) !eta de ce dau
aici o noua traducere, care sper sa fie mai 'rasarita".)
Recitind biografia sfintului Martin (315-397), am vazut ca
asistase, ca soldat roman, la invadarea Galiei de catre barbari. Cum
copilul dir, lecture s-a nascut in 1935, el urma sa implineasca 54 de
ani in 1989... an pe care multe profetii ii dau pentru viitoarea invazie
ruse in Franta! Dar nu va pierdeti cu firea: profetiile sint conditionale
si Cayce a repetat deseori ca rugaciunea unui grup de cetateni poate
sa le cruse tare de ce-i mai rau. Si apoi, dace sfintui Martin (care era
dupe toate aparentele departe de a fi perfect) facea minuni, de ce nu
am face si noi? [A se citi neaparat o carte tonics - si pasionanta! - despre
ceea ce ameninta Franta: .ans le secret des princes + In secretul printilor /,
de Christine Ockrent Si contele Alexandre de Marenches, Ed. Stock, 1987.)
'stone spune, de altfel, ea invadarea Galiei - la care a
fost martor Martin - a fost de scurta durata. Barbarii au plecat si
Galia a supravietuit, pentru a deveni treptat Franta.
Si de unde yin * 2i 0aiii no?triB
Unii atlantologi cred ca celtii sint de origine atlanta.
Or, o lecture spune:
Entitatea era in :ara pe care o numim asta'i en"le'a,
c.iar la inceputul epocii in care popoarele din Norve"ia au venit
sa se stabileasca [acolo], cucerindui pe britoni cum erau numifi
adica acele populafii care fusesera oamenii din Pirinei sau se
tra"eau din ace.ptia. (Lecture 1207-1).
Lecture precizeaza: t4e #eo#les from t4e Norse /and. Cit
despre bretoni, este vorba de acele populatii celte numite "brill",
"britons" sau "bretons", care au dat numele lor insulelor Britanice si
Bretaniei noastre (peninsula Bretagne, n.tr.).
Cayce da o alts indicatie despre aceasta lume celtica: putin
mai departe in lectura, vorbete de cei care se adunau in "rupuri>
firepte ca, in acea perioada, era vorba de clanuri.
se stie ce aceasta organizare, care a supravietuit
numai in Scotia
si
Wanda, era tipica pentru societatea celtica.
Cayce leaga foarte clar aceasta lume celtica de Pirinei - acesti
:7
faimosi Pirinei, ocupati masiv de atlantii despre care am vorbit in capitolul
precedent. De alffel, lumea celtica cuprindea nu numai insulele Britanice,
dar si toata Galia, o parte din Elvetia, Italia, Spania... Celli' pastrasera
amintirea unui temut popor de navalitori, "Tuatha de Danann", venni de
"dincolo de Marea Intunecata". Acestia erau oare atlantii din vremea cind
cutremurau toata America, Europa si Africa, cu puternicul lor cristal? Era
arma absoluta; ea emitea o raza care era proiectatii din mai multe
centrale de ener"ie pi pe care am numio
asta7i Ra'e Mor:ii, adicit superra'e cosmicii pi care va fi
redescoperita in urmatorii douti'eci si cinci de ani.
(Lecture 262-39, data la 21 februarie 1933).
In cartile sale pasionante, Robert Charroux vorbeste de "forturi-
le vitrifiate" din Scotia, acoperite cu blocuri uriase de granit, care par sa
se fi scurs ca sticla topita, "ca si cum ar fi fost supuse unui foc foar-te
puternic". Dar pentru a topi asemenea blocuri de granit, ar trebui un
aruncator de fl6cari care s ajunga la 1.300-1.500 ! Numai in cursul
ultimelor cloud razboaie mondiale, tehnologia a reusit sa construiasc,a
asemenea aparate ale mortii, care puteau produce o caldura similar&
Care civilizatie puternica din vechime ar fi putut crea un cuptor
in stare sa "coaca" rocile atit de dure ca granitul, daca nu atlantii?
Ruinele vitrificate ale acestor fortrete se regasesc cam peste tot in ladle
celtice. [Mai ales in Wanda i in Franta (Bretagne: camp de Peran in Cotes-du-
Nord; in Creuse, in Orne, in Mayenne, in Viena...) A se vedea Robert Charroux,
Le iivre de ses Livres + Cartea cartilor sale /, Ed. Robert Laffont.]
Platon evoca teribilul imperialism al atlantilor: "Ei domneau si
asupra regiunilor interioare, de aceasta parte a coloanelor lui Hercule
pins in Egipt si Tir E)ritias=i aceasta putere a incercat dintr-o singura
miscare sa supuna teritoriul vostru si al nostru... si pe toti cei care se
gaseau de aceasta parte a strimtorii." E0imeui
Platon povesteste apoi cum bravii soldati greci au rezistat
eroic presiunilor atlante. era nevoie de curaj, pentru ca "raza mortii"
emisa de cristal putea distruge un ores intreg in citeva minute - daca
II credem pe Cayce, care foloseste in mod repetat cuvintul distructiv
pentru a caracteriza Atlantida si activitatile ei.
Din cele trei catastrofe, prima, datorata inversarii axei
Pamintului intre - 50.000 si - 48.000, iar a doua acorn 12.000 de ani
nu au venit, spune Cayce, pe neasteptate. Semnele premergatoare
(schimbari de clima, seisme, oracole si avertismente precursoare) au
permis ace.lor atianti care voiau sa emigreze sa piece fie spre America,
fie sore Europa. A doua catastrofa, in schimb (- 28.000), ar fi fost
>>
brusca fara avertisment prealabil...
Pit ineii, fatada atlanticA a Europei, au adapostit, dupa Cayce,
refugiati atlanti inaintea primei catastrofe i inaintea celei de-a treia,
Intre timp (de Ia - 48.000 la - 28.000), eram o colonie
atianta... Atlantologii estimeazA ca au ramas urme in numele locurilor.
De exemplu, oraul Cadix, care se numea Gades in antichitate, oraul
Agadir din Maroc, muntii Atlas etc., in timp ce Platon it aminte%e pe
Atlas ca fiind primul rege al Atlantidei iar pe Gadeiros, ca fratele sau
gearnan... Originea celtilor - ca a tuturor popoarelor de pe partea
noastra atlantica - este legata de atlanti.
Daca albii sint - spune Cayce - rasa originara din Caucaz, care
s-a raspindit apoi in Europa, el atribuie rasa roFie Atlantidei (nu dupa
roul parului, care fusese foarte negru, se crede, ci dupa culoarea
"r4e" a pielii). Or, anumiti atlantologi - unit clarvazatori - cred ca
celtii, care erau adeseori rocati, datorau aceasta aceasta culoare, unui
amestec rasial intre caucazienii albi i atlantii ro0 (tot astfel tipul berber
ar fi un amestec Tate atlantii roii - mai ales in Maroc -, caucazienii albi
i africanii negri).
Chiar daca acest lucru nu este Inca dovedit exista
multe justificari arheologice Ia originea atlanta a civilizatiei cettice.
in Les #tlantes! *ier et au3ourdC*ui 2 Atlan/ii, tent astazi I, (Ed.
Robert Laffont), Jacques Gossart spune ca crucea celtica (inconjurata
de trei cercuri) ar reprezenta planul Poseidiei, capitala Atlantidei, ceea
ce corespunde chiar descrierii planului acestui oral inconjurat de trei
ziduri intarite, despartite de canaie... (pagina 1-&<.
Descoperim acum ca cellii au tiut intotdeauna (ca bascii)
ca exista in fala un continent! Calatoria Sfintului Brandan este o
marturie certa a acestui lucru.
iata Inca un alt detaliu tulburator: Cayce spune ca atlantii
din clasele superioare purtau pantaloni. Ne gindim la pantalonii
galitor!... Astaii, pantalonul a devenit evident (cu reincarnarea masiva
a atlantilorl), dar in toata antichitatea greco-ludeo-romans, nici vorba
de pantaloni, care erau considerati un apanaj al "barbarilor!
In realitate, numai bascii sint atlanti: not raminem, prin radaci-
nile noastre celte, Inca foarte marcati de aceasta prodigioasa civilizatie,
piny in amanuntele viejii noastre cotidiene. Cit despre cristalul teribil,
instrument de dominatie a imperialismului atlant, el s-ar afla Inca sub
Marea Sargaselor. Cayce da o descriere precisa a acestuia, pe care
nimeni nu o intelege, pentru moment! Ea nu se va limpezi decit atunci
cind se va redescoperi teribilul aparat... (a se vedea lectura de
:C
Ia pag. 134 a volumului I). Stind in asteptare, unii ciarvAzdtori cred cd
prezenta acestui cristal scufundat perturbs circulatia aeriana maritimA
din mijlocul Atlanticului. Cristalul ar reactiona Ia anumite conditii
atmosferice si ar continua sa emits o raza distrugatoare.
"Triunghiul Bermudelor" nu este In fond decit o gaselnita de
ziarist. Este vorba de o zond din Atlantic care cuprinde Marea
Sargaselor si care a fost martora unei frecvenle exceptionale de
catastrofe aeriene si maritime. Desigur ca naufragii s-au vdzut
pretutindeni, dar statisticile sint aici foarte impresionante. $i sint foarte
stranii, intr-adevar, acele S.O.S. radio ale diversilorpiloti sau
navigatori, a caror inregistrare s-a pastrat. Multi spun, inainte de a
disparea fara sa lase nici o urma' ca busolele o iau razna,
instrumentele de bord sint dereglate, busola a "pierdut nordul".
Dosarele exists si Charles Berlitz le-a reunit in 0e Trian"le de
4ermudes. Dar iata-ne atit de departe de galii supravietuiton ai
imperialismului atlantl Sa ne intoarcem acum in Europa.
2. Cruciadele
Cam doua sute de lecturi redau incarnari "din vremea cruciadelor",
dintre care a#roa#e !umatate sint locali%ate in 8ranta. )Dar multe
sint date cu o dubla nationalitate' .natiunea. nefiind definita atunci
Ia fel ca astazi).
Numai o parte a acestor lecturi descrie o viata de cruciat. De5i
cruciada a marcat orotund istoria noastra, nu se crucia toata lumea.
In lecturi apar cei care au ramas in /ark mai ales femeile, care au
adeseori vieti foarte nefericite. Alte lecturi evoca inceputul catarilor in
sudul Frantei. In fine, cruciada este descrisa pe larg din punctui de
vedere al adversarilor, "necredinciosii".
Lecturile nu judeca cruciada in general. Ea este considerate
ca un fapt istoric si ca o ocazie de progres spiritual oferitA indivizilor,
indiferent de tabara in care se afla. Cruciada are valoarea motivatiilor
profunde ale cruciatilor - vom vedea ca acestea sint foarte diverse.
Dar Cayce estimeaza ca ea era:
mai mutt o idee decit un Ideal. (Lectura 2791-1).
In once caz, nevoia de exotism pare sa fi fost mobilul general,
:&
marturisit sau nu. Se stie clar ca iarba vecinului este intotdeauna mai
verde:
Acea perioada de cruciade, in care barbalii au manifestat
o inflacarare puternia pentru anumite idei pi idealuri, neglijlnd
ceea ce aveau la indemint, pentru )plipunile ver'i), adica
planurile pentru lucruri accesibile. (Lectura 3611-11).
Pentru Cayce, singura religie este "Legea lui Unul", exprimata
in Atlantida, apoi in Egipt, apoi de catre Zoroastru in Persia, de catre
fondatorii marilor religii orientale $i, in final, de catre Moise, inainte de
a fi completata in Palestina de catre lisus.
Pentru Cayce, Mahomed insusi s-a inspirat din Legea lui
Un crestin poate fi mult mai "necredincios" fats de aceasta lege
decit un musulman.
In aceasta serie de aventuri, numite "cruciade", marea lectie
de 411/kat era, evident, aceea a tolerantei religioase. Daca crucialii
din prima generatie o ignore de cele mai multe on (ajungind pins la
masacrarea grecilor, sirienilor si a armenilor care erau cresting,
cruciatii din a doua generatie au invatat sa respecte diferentele.
S-a ajuns la o intelegere cotidiana cu musulmanii si evreii,
chiar pins Ia a favoriza schimburile doctrinale dintre cele trei religii.
Templierii, condamnali mai tirziu ca eretici, sint o ilustrare a acestor
schimburi. Cad aceasta toleranta a francilor, adeseori citati in cronicile
arabe, ii coca profund pe noii cruciati care abia debarcasera.
Istoricii considers ca, daca cruciadele au Lost o actiune
europeana, Franta a avut cea mai mare participare, cad ea era pe
atunci tam cea mai populata Si cea mai bogata din occident, intrucit
era cea mai centralizata (Germania, Italia, Spania erau atunci
farimitate intr-o puzderie de state mici).
Cadrul lstoric
Prima Cruciada a fost predicate in 1095, Ia Clermont Ferrand,
de catre papa Urban al II-lea. El a putut fi cu atit mai usor inteles, cu
cit era el insusi francez. Desi motivatiile sale au fost mai mult politice
decit mistice, Urban al II-lea a declansat un val de isterie colectiva.
Prima cruciada - @area Cruciada a france%ilor' cum o numeste
Cayce - a adunat laolalta patru valuri de oameni:
- "Calicii" lui Pierre l'Ermite, oameni sarmani in majoritate, care
M A
s-au +asa! %asac#a!& &" dep#!u#&+e Tu#c&e&. T$!a+ "ed&sc&p+&"a!&- s-
au !#a"s/$#%a! &" ce#:!$#& pe pa#cu#su+ d#u%u+u&. D$a# $ %&"a de
$a%e"& au %a& #euA! sa a1u"0a d&" u##"a a#%a!e+e /#a"ce.
- Aces!ea- c$"duse de %a#&& se"&$#?- e#au %a& c$e#e"!e )& %a&
(&"e $#0a"&*a!e %&+&!a#. Ra%$"d de Sa&"!-G&++es- c$"!e de T$u+$use-
ii c$%a"da pe ca.a+e#&& d&" ,#$.e"ce )& La"0ued$c.
- U" 0#up &%p$#!a"! de "$#%a"*& e#a c$%a"da! de R$(e#!
C$u#!e;euse- duce de N$#%a"d&a- p#e!e"de"! +a #e0a!u+ A"0+&e&.
L$# Ii s-au a+a!u#a! .e#&& d&" S&c&+&a3 B$;e#"$"d de Ta#e"!e )&
Ta"c#ede d?Hau!e.&++e.
- U/!&%u+ 0#up e#a c$%pus d&" $a%e"&& d&" "$#d )& d&" a+a&u#&+e
d&" es!- ca G$de/#$& de B$u&++$" Baud$u&" de B$u+$0"e- ca#e-&
c$"duceau pe c#uc&a!&& d&" <+a"d#a L$#e"a.
&egele <#a"!e& !#&%&sese- de ase%e"ea- c&!&.a se"&$#&. >4
fiecare d&" c$"duca!$#&& c#uc&ade& e#a esc$#!a! de .asa+&& sa&- pe"!#u
ca /euda+&!a!ea "u cu"$Aea dec&! #e+a!&&+e de +a (a#(a! +a (a#(a!.
Se e.a+uea*a e/ec!&.e+e ,#&%e& C#uc&ade Ia F5A.AAA de
pe#s$a"e. A(+e a *ecea pa#!e .a a1u"0e Ia +e#usa+&%... O#a)u+ .a /&
cuce#&! de $ %&"a de sup#a.&e!u&!$#& ($+"a.& )& &"/$%e!a!&- Ia 48 &u+&e
4A55. Ada se .a &"!e%e&a Re0a!u+ /#a"c d&" +e#usa+&%- ca#e .a du#a a(&a
u" sec$+3 Sa+ad&" 6Sa+a; a+-D&"9 .a #ecuce#& c#ap- &" 44MG. Ce+e+a+!e
d$%e"&& &"!e%e&a!e de c#uc&a+& e#au %a& &" "$#d3 C$%&!a!u+ Edesse
6ca#e a du#a! de Ia 4A5M Ia 44FF9E ,#&"c&pa!u+ A"!&$;&e& 6de Ia 4A5M Ia
4H8M9 0& C$%&!a!u+ T#&p$+& 6de Ia 44A5 Ia 4HM59. Aces!e s!a!e /#a"ce -
u"c+e se .$#(ea /#a"ce*a - numite 7Stateie Latine din O#&e"!?- dupa ce
s-a su"s .&$+e"!a cuce#&#&&- au c#ea! $ s!#a+uc&!$a#e c&.&+&*a!&e-
c$s%$p$+&!e )& !$+e#a"!a. M$Ae"&#ea +$# cu+!u#a+a a %a#ca! /$a#!e
pu!e#"&c L&(a"u+- u"c+e %a1$#&!a!ea +$cu&!$#&+$# se !#a0 d&"
a%es!eca#ea c#uc&a!&+$# cu +$cu&!$#&& !a#&& cuce#&!e.
Re&ese d&" +ec!u#&+e +u& Cace &%p#es&a ca %a1$#&!a!ea
&"ca#"a#&+$# desc#&se se #e/e#s +a ,#&%a A a d$ua C#uc&ada. Cace
spu"e adesea3
In -ranta, la inceputul perloadel cunoscute ca aceea a
cruciadelor. 6Lec!u#a 487H-79.
Sau c;&a#3
in timpul a ceea ce s1a numit 5ares Cruciada a
-rance!flor. 6Lec!u#a 4M84-H9.
6Ad&ca ,#&%a C#uc&ada- p#$p$.adu&!a de U#(a" a+ II-+ea &"
<#a"!a9.
A+ d$&+ea #a*($&- &" 44FG- a.ea d$ua a#%a!e (&"e p#e0a!&!e3 a
81
regelui Frantei, Ludovic al VII-lea, si a imparatului Germaniei, Conrad
at III-lea. Fanatizati de catre sfintul Bernard de Clairvaux, cruciatii erau
mai bine organizaji de aceasta data: aveau vapoare, provizii, arme,
specialisti militari. $i totusi, de aceasta data, neintelegerea dintre
conducatori a dus Ia esec. Ludovic at VII-lea
si
Alienor de Aquitania au
pus, in Siria, problema unui divort (catastrofa pentru regat, caci regina
avea jurnatate din Franta! Ea a oferit-o, mai tirziu, tui Henric at II-lea,
Plantagenetul, regele Angliei). Dupa un an de Ia despartire nu mai
raminea nimic din armatele celei de-a doua cruciade, care au fost
zdrobite prosteste in djebeli / munti, n.tr. / (in 1148), dupa ce au facut
toate prostiile posibile si grave acte de holie asupra populatiei; ceea ce
va crea o karma de care vom vorbi mai tirziu. Prima Cruciadd ajunsese
Ia minuni: credinta cruciatilor depasise cumplitele obstacote evocate
de cititor - foamea, setea, ciuma, epuizarea, parazitii etc. $i aceasta
pentru ca pastraserd intre ei o anumita unitate. Cu toate acestea, in
decursul anilor, disensiunile dintre cruciati au devenit atit de grave,
incit s-au ucis intre ei destu! de des. Fara s mai punem la socoteala
neintelegerea cronica dintre crestinii bizantini si crestinii
Au mai fost si alte cruciade care, din motive practice, sint
regrupate in sapte cruciade principale. A $aptea a fost condusd de un
delicios idealist intirziat: Sfintul Ludovic, regele Franjei. Cruciada
intrerupta de infringerea si moartea regelui. Dar credinta populard de
Ia inceput dispdruse, Ia fel si fanatismul... lar Islamul si-a reluat tot
tinutul cucerit.
Adevarata cau%a a cruciadelor
Ce nevoie aveau toti acesti oameni sa-si caute moartea
in deserturile pline de tintari?...
Istoricii Inca se mai intreaba: ce i-a putut impinge pe acei
franci, veniti din funduri de lark sd infrunte atitea suferinte, si atit de
departe de casa? S-au cautat explicatii: cruciada ar fi fost un colac de
salvare pentru cavalerii saraci, pentru cei lipsiti de ocupatie, not piete
de desfacere pentru negustori, un instrument politic pentru papi si
marii feudali... Dorinta de evadare, setea de aur, exptica in mod sigur
mutt. Dar nu totut. Istoricii ramin fascinati de aceasta aventura
jalonata de "minuni", adica de fapte pe care rationalistii nu le admit.
Societatea franca nu era atit de saraca: dimpotriva, era epoca
in care se construiau marile catedrale, epoca emanciparii oraselor, a
=J

DE!!E
11/1=/11##A
ROYAUE OE PETITE AREN* B11K11/1117A
50I PRIN5IP DD
T,FC+
+)-DGO,BID)+
O*,
"ntioc=e
-
"lep
p
Tarse
-attaKuie +
++
IN
ama4ouste i " Homs
Tortose
tat
&e' 5+e:a&ier'
TUR)S
C O$ TRIPOLI I
11111K/1I GATABE'S
?e$oul
Nicosie
-
)*r +RE
,ER
+idon
,E&%TERRANEE Tyr
"cre Hada
, Dames
-
>"-I-)) EMIR
DE DAMAS
Lac de TilMnade
t(enade
Cesarie
6ERU!ALE
6a
$$
a
E 6ERU!ALE I
11,(3/11=1A
"scalon
o CAUPHAT FATMIDE
PF)+O,'i-) D, +iN"i
.
Ge usalem
-
t=leem
s
M!R TF
Lra< *e
a&
ILI$
$r
ARASIE
LE! ETAT! 1RAN5! cree' par &e' cr%i'a*e' B*u MP au "III# 'iecie'A
ama4ouste i " Homs
Tortose
tat
&e' 5+e:a&ier'
TUR)S
C O$ TRIPOLI I
11111K/1I GATABE'S
Cesarie
6ERU!ALE
6a
$$
a
E 6ERU!ALE I
11,(3/11=1A
C6
nasterii burgheziei afacerilor, perioada de imbogatire si expansiune.
Atunci, de ce aceasta nebunie colectiva de a merge Ia moarte pentru
un oras, lerusalim, pe care nimeni nu-I vazuse?
Dar Cayce da o cheie: cruciatii cunoteau deja Pamintul Stint,
inainte chiar de a pleca spre el. Cad El TRAISERA DEJA CU TOTII,
INTR-O ALTA VIATA, ACOLO! Da, daca recitim suitele de incarnari date
de Cayce si daca ele sint adevarate, cvasitotalitatea cruciatilor traisera
deja in Orientul Mijlociu intr-o incarnare anterioara; unii fusesera
inainte egipteni - ca toll francezii! - alii fusesera persi (a se vedea
volumul I, pag. 171 si urmatoarele). Unii fusesera greci. SoIda!'
amestecati in razboaiele contra Persiei si soldati ai lui Alexandru. In
fine, o parte traisera in Israel in timpurile biblice si in timpul lui lisus:
majoritatea cruciatilor participasera deci, intr-o viata anterioara, Ia
experiente religioase
si
culturale de viii ale epocii lor. Resimteau
chemarea unei /66 care-i marcase. Pentru ei, cruciada nu era decit o
intoarcere Ia origini... necesitatea interioara de a lichida o veche karma
palestiniana pe aceleasi locuri unde a fost creata (asa cum este regula
generala!). Karme individuale, desigur, dar si karma colectiva.
Explicarea cruciadei prin reincarnare nu i-ar fi mirat de altfel pe
oamenii epocii: ne amintim ca, in secolul al XI-lea, bogomilii, patarinii,
catarii etc. credeau in reincarnare.
Intoarcerea unul 0ru# .#si.
Rasfoind lecturile, este imposibil sa nu to Trapeze un lucru:
majoritatea celor care ar fi avut o incarnare "pe vremea cruciadelor" au
avut aptitudini mediumnice, sa le spunem mai degraba
parapsihologice, destul de dezvoltate. Si adeseori, de asemenea, un
inalt nivel de trezire spirituals. Un mare numar de asffel de consultanii
care i-au solicitat o lectura lui Cayce II intreaba si: Cum sa-mi dezvolt
capacitatile "psi"? Multi dintre acesti ex-cruciaji ar fi participat deja,
dupa Cayce, Ia mari miscari de innoire religioasa. De exemplu,
aproape toji au fost amestecati in reformele egiptene ale lui Ra-Ta, ale
lui Doroastru in Persia. Regasim de asemenea un numar de atlanji ai
"Legii lui Una' (vezi volumul I, capitolul despre Egipt).
Ai impresia ca au rams cu o mentalitate de pionieri, de aceea
au plecat de Ia bun inceput, cu primele doua cruciade. Cei care au
ama4ouste i " Homs
Tortose
tat
&e' 5+e:a&ier'
TUR)S
C O$ TRIPOLI I
11111K/1I GATABE'S
Cesarie
6ERU!ALE
6a
$$
a
E 6ERU!ALE I
11,(3/11=1A
C2
venit dupd aceea mergeau ca oile... Ar fi vorba, aadat, de intoarcerea
unui grup de suflete foarte remarcabile prin dezvoltarea facultatilor
"psi", dar departe de a fi tot atit de evoluati in planul iubirii aproapelui!
Atmosfera Primel Cruciade este jalonata de intimplari stranii,
viziuni, minuni... Astfel, de exemplu, la Antiohia. Cruciatii s-au lasat
inchii in oral, unde au murit putin cite putin de foame Si boat&
lncercu-iii de armatele musulmane bine hranite, bine echipate mutt
mai numeroase, nu mai aveau logic nici o speranta. Atunci, un anume
Pierre Barthelemy povestete ca "a vazur unde se afla ingropata lancea
care a strapuns coasta lui Christos. Este ascultat, se sapd in
locul indicat. Au sfirit prin a gasi o lance veche ruginita: multimea
striga "minuner. Se aduce lancea episcopului Adhemar du Puy - destul
de sceptic! - care ordona totu0 trei zile de post Si de rugaciuni. Si in a
patra zi, cavalerii scheletici i poporul in zdrente atacd armatele lui
Kerbogha, printul din Mossul (caruia nu-i vine saii creada ochilorl). Pina
in clipa cind va fi batut mar de catre acea adunatura de cewtoril
scenariul se repeta: inainte de cucerirea lerusalimului,
de exemplu, episcopul Adhemar - decedat intre timp - apare
Puteti zimbi, puteti crede ca acei oameni din Evu! Mediu au nevoie
de miraculos precum copiii... Un lucru este cert: acei oameni aveau
facultati "psi" mai dezvoltate decit ale noastre le foloseau $ara
complexe! Harold Lamb, autorul unei excelente carp despre Prima
Cruciada, scrie: "Aveau in ei un curaj rece care nu ni se pare cu nimic
mai prejos decit mediumnitatea". El da exemplul celor mai celebre
capete incinse ale cruciadel, Bohemond i Tancrede, care trec prin
toate primejdiile, se strecoara prin toate ambuscadele i scapa
intotdeauna... ajutati de o infailibila intuitie premonitorie!
Astfel teoria reincarnarii aduce Si o explicatie a acestor
"minuni" care au asigurat succesul cruciatilor.
lea un exemplu tipic: Adria (lecture 256-1), calugar cruciat,
este pasionat de astrologie numerologie. $i ce a fost el intr-o viata
anterioara? Ei, bine... magul Ashtuel, unul dintre Regii magi, da, care
a venit la Bethleem sa se inchine copilului! Ceea ce, de aitfel, nu-I
face deloc irepropbil in calitate de cruciat... In incarnarea sa actuald,
in calitate de consultant al lui Cayce, ghiciti ce face? Astronomic,
bineinteles, i astrologie, numerologie, eforturi marl pentrudezvolta
facultatile 'psi'.
lata doua alte cazuri tipice: dupe cruciada, anumiti cruciati s-au
reincarnat ca... vrajitoare in Salem. Ne amintim ca este vorba de
un grup de vizionari pe care America puritana s-a inverunat sa-i
ama4ouste i " Homs
Tortose
tat
&e' 5+e:a&ier'
TUR)S
C O$ TRIPOLI I
11111K/1I GATABE'S
Cesarie
6ERU!ALE
6a
$$
a
E 6ERU!ALE I
11,(3/11=1A
M5
persecute.
$rima dintre aceste Pvrajitoare, spune *a0ce, a suferit in
urma acu!afillor care1i repropau a face farmece c& e?ercita o
influentD oculta asupra oamenilor 9.3 $nainte de aceasta, regasim
entitatea in fara cunoscuta asta!i ca -ranfa (colo, entitatea s1
a alaturat celor care plecau sit apere 6amintul Stint in timpul
celei de1a Doua Cruciade. Ea s1a alaturat acelora care au
traversat marea pentru apiirarea acestui ideal. Entitatea a c2ptigat
mult in acea e?perienfa. Totupi a indurat multe frustr*i, apteptari
!adarnice... in ultimile sale !ile, a infruntat multe greutali care au
cau!at aceasta nehoti/ire de care sufera pi acum. #umele sat,A
Charmiloe 9CharmelotB:. Entitatea a platit enorm, cu propria
persoana, devotindu1se tuturor acelor oameni anima<i de un ideal
de a<utor... .&ectura 1BN-19.
In aceasta viata, ex-cruciatul, ex-vrajitoarea din <alem era
medium. %a practica scrierea automata si chiar i-a dat consultatii lui
*a0ce6
*lt despre a doua "vrajitoare" din <alem, pe care o voi da ca
exemplu, venise consutte pe *a0ce pentru o depresie nervoasa,
o insomnia re2els si o anemie "enerala. &ectura a su2liniat, Inca de la
inceput, e?trema sa sensibilitate la diverse forme de e?perienfa
parapsihologica, care fusese pertur2ata de o experienta dureroasa din
timpul c.ruciadelor, cind se adusese singura in perioade de Erica pi
indoialit care i1au ad!es o asemenea slabiciune din teamKsK pi
5adre, incit pi%a atras acea distrugere a corpului fi!ic care i1ar
permite sufletului sa progrese!e... 6utem vedea asta!i tocmai ceea
ce a construit acele boll in e?perienfa entitafii... .&ectura 10J8-19.
In clar, ea se sinucisese .mai mult sau mai putin9...
0 alts incarnate franceza din timpul cruciadelor .iectura 110M-
19 a fost chiar de doua on e"ipteana# o data su2 +a Ta si alts data, cu
mult mai tirziu, ca fiica a re"inei >atshepsutl Idro2itoarea majoritate a
vieplor anterioare e"iptene la cruciati - si mai ales cruciatii francezi
studiati aici - este un fapt semnificativ care explica le"aturile noastre
profunde cu vi2ratiile e"iptene si voi reveni asupra acestui su2iect in
capitolele U#%a!$a#e.
ama4ouste i " Homs
Tortose
tat
&e' 5+e:a&ier'
TUR)S
C O$ TRIPOLI I
11111K/1I GATABE'S
Cesarie
6ERU!ALE
6a
$$
a
E 6ERU!ALE I
11,(3/11=1A
M 8
'D1&;ac!'-u+ c#e)!&"&+$#
",jihad"-ul este "raz2oiul stint", pe care once musulman este
dator sa-I poarte impotriva necredincio0or. lisus, de asemenea, a
vor2it de raz2oi... ,ar noi iI intele"em mai mult ca o lupta spirituals
pe care tre2uie sa o ducem impotriva spiritului raului, aflat in fiecare
dintre noi.
In %vul !ediu, o parte a cre=tinatatii vede "raz2oiul stint" exact in
ace1- mod ca lumea islamica. $i daca *a0ce folose0e aceasta expresie
.in en"leza H$+ Ca#9- o face pnn referinta istorica. %ste forte evident ca,
pentru el, acest raz2oi nu este mai "sfint" decit altele - cum veti putea
vedea in lecturile care urmeaza.
lath" pentru inceput cazul unui om care nu s-a hotarit sa piece#
Entitatea era in acele <ari numite asta!i -ran<a ci Spania,
unde erau foarte multe neca!uri din cau!a convingerilor religioase.
(ceasta se petrecea in perioada numita cruciade Entitatea a
facut pregatiri ca sG se alature crucia<ilor. Cu toate acestea,
influenfata de activitafile fi parerile oamenilor din <ur, intre care
erau unii foarte elevafi spiritual L...M, a abandonat acest proiect fi s1a
intors mai mult catre gri<ile casei sale 1 ceea ce i s1a repropat.
Totupi, cu evenimentele care au urmat celei de1a Doua
Cruciade 9pi epecul sau:, la care participasera unele persoane, in
acelapi timp france!e fi spaniole 9ca el:, entitatea a devenit o
personalitate respectata, cineva caruia i se ascultau sfaturile
6leca de la principiul ca acela care se invinge pe sine este
mai mare decit acela care a cucerit *ece c#ape 4..P- ceea ce a
devenit filosofia sa de bath. #umele sau era Charlemeinuen
3*harles le !enu, le !ai"nant5:, de unde asta!i interesul sau pentru
-ran<a, Spania, 6a mintul Sfint pi interesul sau ma<orA construclia
de case... .&ectura 1011-39
&ectura evoca inceputurile catarismului in sudul lan"uedocian.
Aceasta micare spirituals de o inalta elevalie spiritualQ cum spune
*a0ce, nu vedea necesitatea de trimite mem2rii la lerusalim pentru
a-i converti cu forta pe "necredincio(. ,ar foarte putini au avut aceasta
intelepciune. !ai frecvent era cruciatul a"resiv#
$n epoca aceea [...1 entitatea a invafat o mare lec<ieA ca acela
care pleaca sG se lupte cu frafii >or se afla pe picior de lupta
contra Spiritului (devarului. Caci cine seamana vint culege
furtuna...
ama4ouste i " Homs
Tortose
tat
&e' 5+e:a&ier'
TUR)S
C O$ TRIPOLI I
11111K/1I GATABE'S
Cesarie
6ERU!ALE
6a
$$
a
E 6ERU!ALE I
11,(3/11=1A
C:
6e plan moral, entitatea a pierdut #i a ciftigat $n epoca aceea
se impunea ideea ca7 trebuie for<ate spiritele Si inimile, chiar cu
pre<ul varsarii de singe L...0. (cest principiu a devenit o piatra
unghiulara pentru entitate in timpul acelui se<ur terestru L...0. 6rin
frica, certuri, intrigi, entitatea a pierdut moral. Din aceasta7 cau!a,
entitatea traversea!a
$
#i asta!i cri!e de indoiala #i neincredere.
(Lectura 1226-1).
De altfel, aceasta agresivitate prost canalizata i-a impins
pe cruciati la dispute intestine care, am vazut, au sfirsit prin a
mina cruciada.
Epoca primelor cruciade a fost, se pare, martora reaparitiei
multor esenieni ca, de exemplu, acea prezicatoare din timpul lui lisus
(lectura 1283-1) sau chiar una din surorile lui losif, sotul Mariei (lectura
1709-3), sau fiica Iui Zevedeu, verisoara Iui lisus (Lectura 540-1).
De asemenea, multi dintre primii crestini care, asa cum am
vazut, proveneau dintr-un mediu esenian. Astfel a fost cazul acelui
preot cruciat numit Rene Endeun (Rene Audoin?), care a fost cindva:
un prieten al lui Luca 9evanghelistul:, al lui 6etru 9apostolul:, al lui Lucius
9episcopul:, fi trimis ca misionar la &oma. (Lectura MM0-J9 3Aceste nume
desfi"urate m-au dus la disperare6 *Ind *a0ce adormit rostea un nume
strdin,nu se tie cum il pronunla, pentru ca nu exista ma"netofon pe atunci...
<ecretara sa, care era perfect "monohn"va", transcria la voia intimplarii. %ste
derutant mai ales pentru numele franceze, care au lost masacrate constant,
pins au ajuns de nerecunoscut. 4oarte rare sint acelea pe care *a0ce le-a
dictat literd cu litera .spre deose2ire de multe nume atlante9:
Personajele biblice sint si ele numeroase: ca acea musulmana,
sotie de cruciat (lectura 1857-2), care fusese o printesa evreica din
timpul exilului la BabiIon... Bineinteles ca multi cruciati si sotiile lor sint
reincarnari de preoli
si
preotese din Egiptul vechi. Este cazul acelei
musulmane, suflet foarte evoluat, care practica vindecarile "psi" in
Egipt, si a fost acolo, mai tirziu, adorata ca zeita. Cum ne putem
astepta, datorita fenomenului de "reincarnare de grup", reapar
apropiatii familiei lui Ra-Ta (a se vedea volumul I, depsre Egipt): ca
Rene(e) Charlevauxr >sic8! care a fost fiica Marelui Preot si autoritate
respectata in Templul Frumusetii. (Lectura 1709-3).
Entitatea tra ia intr1o fara totodata engle!a fi france!a, in timpul
acelei aventuri numite 7cruciade7. $n acea erica2 engle!ii #i
france!ii $ i combinau eforturile pentru a pleca in apararea
5sminlo2ul Stint
@i acolo, gasim acele tendinfe de caracter care au fiicut ca
ama4ouste i " Homs
Tortose
tat
&e' 5+e:a&ier'
TUR)S
C O$ TRIPOLI I
11111K/1I GATABE'S
Cesarie
6ERU!ALE
6a
$$
a
E 6ERU!ALE I
11,(3/11=1A
M M
entitatea nurnita 6hale!a .(eliza0 59 sa a<unga conduciitorul unei
importante par<i a france!ilor ca S& a engle!ilor. Ei convinseseril
entitatea sG li se alature in aceastii intreprindere cu scop religios,
care1i incita pe oamenii acelui timp
Dar in viata aceea, entitatea a actionat mai mutt pentru a
semana !i!ania. Dupa ce au a<uns in 'recia, in regiunea
Thessalonic, fi1a ad<udecat tinutul in apararea caruia pornise
Ceea ce a creat forte perturbatoare. (stfel incft asta!i entitatea
este afectata de o tendinta de ral!bunare 9...M. -ii smerit, blind,
binevoitor. dach vrei sG ai prieteni, trebuie sa to porti
prieteneptel .&ectura 1M83-19.
Tre2uie sa spunem ca acest cruciat fusese in $ersia
straveche un puternic sef de clan, inrudit cu conducatorul victorios
Ghjltd .a se vedea volumul 19.
A %&e u"u de %$!&.e
pe"!#u a p+eca &" c#uc&ac&a...
*a0ce nu nea"a ca unii dintre primii cruciati fusesera animati
de o dorinta dezinteresata. !ulti dintre ei au plecat in mod cert cu
idealul de a servi o mare cauza#
Entitatea era in acea <ars cunoscuta acum ca -ran<a+ in
vremea acelor calatorii cind multi ci1au piirasit 6ara ca sit
1
piece
in apararea unui ideal, adia in timpul ra!boiului stint... .&ectura
JN819.
,ar nu pleca toata lumea din motive atit de curate. lata, de
exemplu, un cruciat conformist care pleaca... pentru a face ca toata
lumea#
Entitatea era in Eantis in acea perioadii cind multi erau
atrapi de aceasta aventura... nu minati de dorinfa de a api/a o
cau!a nobilii, ci pentru cg era la $n timpul a ceea ce s1a
numit 5area Cruciada france!a, entitatea s1a alaturat miparii pi a
lucrat ca recrutator... #umele sauA (mee &icheleu 3A0me sau Ame
sau A0mer0-Cilles 59. Ei entitatea este competenta atunci
cind este vorba de cluburi, grupuri politice pi sociale,
organi!area acestor grupuri... .&ectura 18B1-19.
&ecture ii indica o viata persana ara2a destul de feroce.
M 5
inainte era in 6ersia, unde persecutase alte triburi 1 pentru
credin<a for 1 orbind pri!onierii cu flare incinse... #umele (bd1El1
"ha 6aceeas& +ec!u#a9.
Ceea ce /ace ca as!a*& sa .&"a sa-4 c$"su&!e pe Cace pe"!#u
$c;&&... Cad e#a $#(3 /#u%$s e2e%p+u de p+a!a Ja#%&caL Cace I-a s/a!u&!
sa se $cupe de %u*&ca s& de /acu+!a!&+e 'ps&?. &-a p#esc#&s u" !#a!a%e"!
ca#e sa-& a%e+&$#e*e .ede#ea... ,e .#e%ea c#uc&ade+$#- aces! (a#(a!
#a!ase $ca*&a de a-s& e2e#c&!a !$+e#a"!a #e+&0&$asa ca#e I-a# /& scapa! de
aceas!a Ja#%a...
Altii a.eau &" .ede#e u" c&s!&0 de pu!e#e sau (a"esc3
Entitatea era de se? opus fain de asta!i Oacu% /e%e&eP fi printre cei
care au plecat minafi nu de o dorinfa sincera, ci de oportunismA
era o oca!ie de a1Ki largi deschiderile, pentru afacerL Dlncolo de
scopul official al apar(rii credlnfei, el era animat de o sete de
putere. Lucru care i1a adus o intir!iere moralif. 6Lec!u#a 455-49.
Aitii p$a!e ca "u au +ua! c#ucea a!&! de %ucuro&i... Da#
%a%a sau s$!&a +$# 6ca &" ca*u+ +u& E!&e""e de B+$&s- &" ,#&%a
C#uc&add9 &-au c$".&"s sa p&ece3 cad e+e e#au /&e /a"a!&ce- /&e
&"sp&#a!e de $ ade.a#a!a %$!&.a!&e 0e"e#$asa3
Entitatea se afla printre cele de acelapi se? 9ca asta!i:,
care1i indemnau pe cei din p#$p#&a familie, din proprlul singe, sa
se piece in apararea efectiva a 76amintului Sflnt7. #umele sa/ de
Lane. ,Si cu toate ca a suferit pe plan material, a ciptigat pe plan
spiritual -l in planul infelegerli,K cad de acolo ii yin asta!i
cunoa-terea $nniiscuta a politicii, economies, a activitifilor
guvernamentale fi gustul istorieL.. 6Lec!u#a 84M-79.
A +ec!u#a /ace a+u*&e %a& p#ec&s +a cu%p+&!a 'c#uc&ada a c$p&&+$#
d&" 4H4H. Apuca!& de u" 0e" de &s!e#&e c$+ec!&.a- *ec& de %&+ de c$p&& d&"
<#a"Ba s& Ge#%a"&a - s& %a& a+es d&" !&"u!u#&+e #e"a"e - au p+eca! pe 1$s
ca!#e ,a%&"!u+ S!&"!. <a"a!&*a!& de u" c&$(a"as d&" Ve"dO%$&s- au
pa#cu#s J&+$%e!#& &"!#e0& pe 1$s- d$#%&"d su( ce#u+ +&(e#- c&"!&"d si
;#a"&"du-se cu ceea ce p#&%eau d&" sa!e... Da# c&"d au a1u"s &"
p$#!(#&+e Med&!e#a"e&- Ge"$.a- Ve"e!&a- B#&"d&s&- "e0us!$#&& de sc&a.& au
%&#$s&! a/ace#ea. A %a#e pa#!e d&" aces!& c$p&& au /$s! &%(a#ca!& pe "a.e
ca#e &-au dus &s p&e!e+e de sc&a.& d&" A+0e# s& Ka&#ua"- u"de au /$s!
.&"du!&. Ce& #a%as& au %u#&! de /$a%e- epu&*a#e- ($a+a. <$a#!e pu!&"& s-
au &"!$#s acasa. B&se#&ca- ca#e &"de%"ase +a c#uc&ada- "-a /acu! "&%&c
ca sa-& sa+.e*e.
+a!a ca*u+ u"e& /e!&!e a+sac&e"e ca#e a %u#&! pe d#u%- de
de*"ade1de3 .
&(
Entitatea traia, in incarnarea sa precedents, in fara cunos1
cuta acum ca france!a pi in regiunea numita acum (lsacia, atunci
cind au fost acele marl adunari de barbafi $i copii. Scopul acestei
activitali era apararea unui ideal care se traducea prin 7luarea
crucii7 !i plecarea in urmarirea paginilor /14 (Lectura 1058).
Este vorba de "vrajitoarea din Salem" evocata mai sus, care a
trait o asemenea frica si o asemenea culpabilitate, incit si-a dorit sa
moara (lectura sugereaza ca trebuie sa fi fost violata, sa fi fost insar-
cinata, cum a fost cazul multora dintre aceste fetite nenorocite). De
unde intrebarea sa: "Cum sa fac s scap de nenumaratele frici care
imi otravesc toata existenta?" Originea intrebarii era acest traumatism
datind din timpul cruciadelor. I-a scris mai tirziu lui Cayce: "Am avut
intotdeauna o mare usurinta pentru limba franceza si gust pentru
bucataria franceza Odra s banuiasca nici o clipd ca in Alsacia se
vorbeste alsaciana! Si ca bucatdria alsaciand, oriclt de rafinata ar fi, se
deosebeste mutt de bucdtaria francezd. In fine... poate ca Felicie -
acesta ii era numele - a invatat frantuzeste pe drum ?).
0 alta lectura spune povestea, mutt mai vesela de data
aceasta, a unei femei care isi iubeste sotut si nu vrea sa-1 lase sa
piece singur. Asa ca s1a deghi!at in barbed ca sa ramina impreuna
cu sop> ei 9..:. @i in aceasta aventura a ciptigat multa stapinire de
sine, raminind fidela idealurilor sale... pi so<ului elf (Lectura 5112-
L1)
Reversul cruciadei
Multi cruciati au fost dezarnagiti: deosebirea dintre visele lor si
realitate era de netrecut. Nu se, asteptau la atitea suferinte. Unii,
totusi, au facut din deceptii un lucru pozitiv:
Entitatea, in -ran<a din timpul cruciadelor, plecase cu un
stop, cu ob<ective... pe care nu le1a putut atinge cad a fost
impiedicat de aceia care1i erau camara!i $n armatele de pe
6amintul Sfint. (ceasta entitate era printre conduatori $i se
numea Charleveau? e?perienfia, a ciptigat de la un capE la
altul, dar in mi<locul acelor neca!uri Si lathK de ce1i vine asta!i
se lase uneori coplepita de nostalgia dorinfelor, visurilor $i
activitaplor din acel se<ur terestru vechi. (Lectura 1709-3).
Dupd cum continua lectura, presupunem ca a trebuit sa-si
5 4
a2andoneze o2iectivele, ca sa nu a"raveze neintele"erile dintre
ceilalti conducatori cruciati.
,ar *a0ce nu vor2ete numai de conducaton. iata punctul de
vedere al unui fierar#
#umele lui era eloith 3pro2a2il 7enoit:. Era lucrator in
fier for<at. El decora pi confecfiona la!i+ teci pentru sabli, articole
casnice... (ceasta iii era meseria. Cind ceilaifi au plecat sa apere
cau!a, care era mama afacere a epoch, acesta li s1a alaturat. @i
din aceasta e?perienfa, a tras conclu!ia ca aparenfele nu coincid
intotdeauna cu ceea ce a> putea aptepta de la oameni in
impre<urari grele. @i de aid vine aceasta atitudine, adinc
indidacinata, de a dori sa ptie adeviratele motiva<il ale atitudinll
religioase a celorlalg .&ectura 1JMN-19.
Fi despre un prizonier "reu incercat#
Entitatea se afla printre cei care au intrat in fall in cursul
celei de1a Doua Cruciade. ( fost facut pri!onier pi torturat. De
unde, asta!i, aversiunea sa cu tofu> specials fafa de para!ifi,
insecte, tot ce are un aspect murdar fi putred in case pi in
dormitor 1 uneori, scirba fag de insecte devine o adevarata panicE
Totupi entitatea a ciptigat in acea e?perienfa, caci pi1a pastrat un
anumit ideal. intimplarile viefii $1au ficut sa sufere mutt pentru
acest ideal, dar in final, acesta a fost po!itiv. Din acea via:D
ii vine interesul actual pentru cercethrile esoterice mistice.
.&ectura 1-30-19.
<urpriza cruciatilor a fost nu numai descoperirea cre=tinilor
din Hrient, dar =i a celor din Islam. Gnii s-au convertit. *a0ce evoca
postura dificila a acestor /rene"er respin=i de semenii lor, pe care i-a
costat scump sinceritatea#
Entitatea era la inceput un fanatic, cam voia sa oblige pe
Loath lumea sa se supuna unel singure legi, unui singur cult reli1
gios +, dach nu a<ungea persuasiunea, folosea forfal ;7...M Dar in1
trind in finuturile din marginea 6imintului Sfint, lati1; facut pri!o1
nier pi dat pe mina 7paginilor7, ape cum ii credea la inceput. Dar ei
au manifestat bunatate, astfel incft el +1I schimbat ideea -i a
devenit fanatic in celalaft sens, in religia adversarilor> @i apoi, a
lost considerat renegat, a fost acu!at ca s1a revoltat impotriva alor
sal, impotriva propriilor interese. (ceasta $1a facut sa ciptige mutt
spiritual in ultima pane a acelei viefi. Cad infelesese, prin e?pe1
rien<ele din timpul acela, ca intr1adevar once fol*, once putere
spirituals sau mental* emana din aceeapi Sursa. .&ecture 3-1.19
5H
,u"c!u+ de .ede#e a+ &".&"O+$#
*ruciatii, dupe cum am vazut, au folosit adeseori raz2oiul dint
ca ali&i pentru ascunde motivatiile mai putin curate#
Cdci cel ce se glorified el insupi, folosind lauda numelui
Sau .*hristos9, acela pi%a ratat scopul> spune el unei ex-cruciate.
.&ecture 10J8-19 %ra chiar punctul de vedere al musulmanilor#
ln fara sa a apiirut un val de oameni care veneau ca
invingatori, adica se straduiau sa aduch toate popoarele la o
singura forma de gindire... Este ceea ce s1a cunoscut in istorie
sub numele de 7cruciade7. Entitatea se afla atunci printre
popoarele cucerite $i care erau supuse unei presiuni prin forla
armelorA voiau sa1i oblige sa gindeasca in acelapi mod ca
invadatorii. Cei din urma debarcau cu >oath pompa, toed gloria
departs a unei idei $i a unui ideal sufocat de dorinfa de e?altare
a
Entitatea ingri<indu1i pe cei care erau ranifi, i1a
convertit pe mull> dintre ei la propria sa
(sta!i, aceasta persoand nu infelege ca in materie de
credinfa, poll sG aderi la o sects, sa cre!i orbepte in tot ceea ce fi
se spune2 filosofia sa este sG fii bun, nu numai de o bunatate
simple, ci de o bunatate care servepte la altceva, o bunatate care
sa fie placutd lui Dumne!eu2 ea cautd mai mutt sa manifeste
spiritul de (devar, %ialE iubire decft sa se inchida intr1o dogma
religioasa sau sa adopte o linie de demarcalie lntre ceea ce este
numit bun de catre unli gi rau de catre Entitatea a ciptigat
spiritual in acea incarnare.
ATI $GT%A, a intre2at consultanta, <A ,ATI ,%TA&II
$+I(I', +%&ATIA %'TITATII *G *H',G*ATH+II *+G*IA,%I F1
'G!%&% *+G*IATI&H+ +%<$%*TI(I5
6a!nic, pe atunci, al celor care nu reupiserd sa apere
anumite po!i<ii militare, el era musulman2 pi i1a ingri<it pe multi
dintre aceia, Cit despre nume, nu le1am primit. (m
terminat> .&ecture 13-19.
*onsultanta ar fi avut poate mai muit succes dace ar fi
intre2at cine erau conducatorii musulmani - la fel de interesanti, dace
nu epti resist6 +areori *a0ce termini/ o lecture pe un ton atit de sec...
&"/$a#ce#ea #a*($&"&cu+u&
Gnii s-au intors. 4oarte putini. <eniorul de !oustiers-<ainte-
!arie facuse un juramint# dace se va intoarce de pe $amIntul <ffnt in
$roventa sa 2inecuvintata, va intinde un Ian6 "ros intre cei doi munti
care strajuiau satui. Fi de acest /ant va a"ata... steaua din 7ethleem6 %i
2ine, acest Ian6 si steaua existQ <i astazi. &e-am vazuti ,ovada ca
cruciatul s-a intors acasa6 $oate ca era un camarad al celuilalt cruciat
provensal care, in ceea ce este asta!i Turcia p& cu mult inainte de a
atinge 6amintul Sfint, a ca!ut in mina dupmanilor pe care <urase
sa1i distruga. prada disperarii, captiv pi in chinurl fi!ice, el a
devenit mai bun2 astfel inc37t in uftima parte a viefli a facut un
progres. final s1a intors acasa, in sud, aproape de Cannes. p
Wdata intors, a folosit mai mutt in practice aceasta credinfa I"
numele cereia plecase. .&ectura 1JMM-19.
,ar cei care se intorceau nu-si mai "aseau averea#
Era deci in fare france!a din vremea celei de1a Doua
Cruciade 9...0. (ceste activitafi desfapurate in cantata de crucial iau
adus marl suferinfe materiale, cad, pentru cruciacia, el1a parasit
casa2 fi aceasta n1a mai revenit niciodata proprietarulul leg,tim.
(stfel entitatea pi1a pierdut increderea in in Nilma parte
a vietii, dupii ce a fost eliberata din captivitate de catre noma!il
musulmani, entitatea s1a intors in fare sa p& a reflectat mutt. De
/ide neincrederea sa de asta!i, tali de cei care sin> prea TeiCci
in plan religios. .&ectura 1-31-19
Toate aceste suferinte veneau dintr-o arma a unei vieti
persane, ca "eneral sef al lui 'a2ucodonosor cind, spune *a0ce,
maltratase evreii prizonieri carora le-a luat pro2a2il case+e... C&!
despre unii cruciati, ei s-au intors cu o sotie straina#
Entitatea traia in epoca ra!boaielor dintre locuitorli
6amintului Stint fi france!i p& engle!i 1 de aftfel in ri!boi infra el
1care cautau sR1pi afirme drepturile asupra acestel regiuni.
Entitatea era atunci musulmana pl din Cara parfilor, $n (sia 5ice,
mai precis din orapul (gnostos, uncle locuia. ( va!ut trecind mulfl
cotropitori p& destul de multi localnici L...0. @i, dap2 musulmana, I1a
casitorit cu un creptin, ceea ce i1a adus multe neca!uri p& el pi
familiel sale. Caci aceasta insemna o schimbare de cadru, de tare,
pi intoarcerea cu soful in -ranfa.
&ectura Iasi sa se &"!e+ea0a cQ es!e .$#(a de u" su/+e! e.$+ua!
:<.
&2
spiritual, care fusese in Egipt o preoteasa celebra. Ea a cerut
sfatul lui Cayce in privinta casatoriei sale. El i-a raspuns:
(st3!i trebuie sG faci 5id faptelor tale dintr1o viafa veche,
cind depindeai de so<ul tau actual, care Si el depindea de tine, nu
numai pentru o direc0ie spiritualii, dar fi pentru o detenta mentala
Si fi!ica, intrucit el a fost acel sof pe care >1ai urmat in fara sa, de
unde venise. Tara in care erai o strains, transplantata intr1un
mediu nou. ,Si va intilnifi asta!i in aceleafi impre<urari, in casnicia
de acum, dar intr1un cadru atit de diferit> (Lectura 1857-2).
Efectiv consultanta venea dintr-o tart latino-americans in
Statele Unite, trebuind urmeze sotul, cetacean at acestei taxi.
cele care au fost uitate...
Reversul cruciadei au fost femeile ramase acasa copiii lor
orfani. Daca efectivele primei cruciade sint estimate la 450.000,
aceasta inseamna poate 300.000 de vaduve. Si citi orfani? Drama
nationals pe care biserica nu pare s-o fi luat in consideratie.
Daca ar fi ingrijorat-o cu adevarat aceasta imensa nenorocire
a femeilor parasite, a acestor parinti batrini ram4 fara sprijin, a tuturor
acestor orfani, ar fi trimis atria barbati s se lase uc4i pentru o cauza
indoielnica? Dar biserica catolica era - este Inca - acea adunare de
holtei care n-au inteles niciodata nimic despre cuplu ji at caror
misoginism cintarWe Inca greu asupra familiilor noastre. In acel timp,
in numele cruciadei, mii de camine au fost sacrificate pentru ceea ce,
in ultima instants, nu era decit politica papala. Cad Urban at II-lea,
papa contestat MCA autoritate, spera intareasca puterea trecind
drept conducatorul moral at unui gen de "Paris-Dakar" mistic. Si
a reu0. Este ecoul infinit de dureros at tuturor acestor uitati pe
care ni-i reaminte0e lecturile:
Entitatea era in -ran<a pe cind se recrutau barbell in
serviciul 7cau!elor sfinte7 sau 7scopurilor sfinte7 L...0 Si aceasta
re!ulta dintr1o proasta interpretare a ceea ce ar fi trebuit sa fie
activitafile bisericii2 adica dintr1o neinfelegere a valorilor spirituale
ale viefii de familie. (fa era in epoca cruciadelor L...0. @i aceasta i1a
adus entita<ii multe incercari, multe suferinfe 9...0. (Lectura 1404-
5 5
Entitatea era printre mamele acelei fari, care au fost
abandonate de sop for pi de catre barba<ii din familie. Ceea ce i1a
adus marl dificultafi materiale ci disperarea. .&ectura 10N1-19.
Entitatea era de acelapi se? ca $i asta!i 3lectura este data
pentru o tinara:, dar in acea viata era nefericit* caci atitea femei
din fall erau parasite de barbatii tineri $i ba
1
trini care plecau cu
ideea de a apara Locurile Sfinte. Dar, mai degraba decit o
aparare, era o grepeala 3fata de familiile lor:, deli a fost pre!entata
ca un lucru de 7bine7. Entitatea a suferit privari materiale !i
fi!ice L...M. De unde actuala neincredere 5fg de barbati 9..0.
E?perienfa a marcat aceasta entitate lasindu1i in inim* la sfirpitul
viefii sale, sentimente poate nu de ura, dar oricum de intolerantE
Este lectia pe care trebuie s1o invete asta!iA sa tolere!e... .&ectura
JN8-19.
Entitatea era in actuala lathK de basting 3consultanta este
4+A'TGIHAI*A, pasarea rara, unica din analele ca0ciene6:, in
vremea cruciadelor. 5ulte persoane erau lasate acasa, in lar* in
timp ce sofii sau prietenfi for plecau la drum pentru aceasta cau!a
care fusese atit de laudata. De unde e?perienfele bune $i rele ale
entitafii2 de acolo ii vine frica de a fi parasita, negli<ata pi aceasta
frica este pentru ea, asta!i, lucrul cel mai greu de depapit. 6e
vremea aceea, preda mu!ica, valorifica resturile alimentare pi
facea corner2 cu alimente. Se numea Sharda Chevelieu .*harlotte
*hevreloup 59... (ceasta
1
incamare de la inceputul cruciadelor
influenfea!a mutt entitatea in viala sa actual* nu numai pentru
aceasta gri<a constants de a nu fi lasata singura, dar pi din cau!a
vie,ii traite de entitate cu acel prieten de atunci, pe care1$ iubea fi!ic
i care a facut parte din viala sa actuala. lath de ce acest sentiment
de a fi negli<ata a impiedicat consumarea viefii de cuplu cu acest
barbat, in pre!ent. .&ectura 1JJ--19.
Intr-adevar, mai departe in lectura, in cursul intre2arilor pe
care i le va pune lui *a0ce, si va pune multe, consultanta va da
numele unui 2ar2at pe care it cunoscuse cindva. %a va intre2a# *A+%
%<T% OA+!A *A+% A I!$I%,I*AT *A<ATH+IA 'HA<T+A I'
G+!A *G A'I ,% II&%5 ,% *% N, !-A! *A<ATH+IT *G %& IN
&H*G& <HTG&GI !%G A*TGA&5
lar *a0ce ii raspunde#
(pa cum vi s1a aratat, din cau!a acelei perioade in
care afi fost hisata singura 3In timpul cruciadelor:, din cau!a
acelei resentiment pe care ;1afi construct in mod repetat in
dumneavoastra De unde aceasta frica care s1a manifestat
&7
in via<a actualE lar asocierea cu barbatul care este soful actual
avea drept cau!a slabiciunea dumneavoastra interioarli in unele
momente. #u aici
l
dar $n 25e vieli. Este ceea ce a provocat
aceasta intilnire. $n ce scopB 6entru ca fiecare din cei doi sit
invefe rabclarea. (Aceea0 lectura).
Consultanta a intrebat de unde proveneau problemele pe care
le avea astazi cu sotul, care bea. Cayce raspunde ca aceasta tendinta
venea dintr-o viata (din epoca cruciadelor) cind era soldat francez in
Armenia. Cit despre femeie, Cayce spune ca avusese mai multe vieti
in Franta, intre care una atit de putin glorioasa incit era mai =ine sF
nu vor=easc4 de ea... Dupe' lectura, ea spune caamintWe s fi
trait in Franta, in timpul cruciadelor, aceasta ii vine in minte de
fiecare data cind trece printr-un anumit oral din Franta, care era un
centru al sectei din timpul cruciadelor". Textul englez de' cuvintul
sect' al carui sens este ace14 ca in francezd, "grup religios
disident"... Cathari? Vom vorbi mai departe despre ei.
Un aft caz tragic, foarte bine povestit de Gina Germinara in De
nombreuse demeuresA o femeie foarte frumoask venita s-I consulte
pe Cayce, #entru ca viata ei conjugala era o continua frustrare: sotul
era impotent. Lectura arata ca el fusese cruciat ca avea atunci
acee4 sotie ca i astazi:
Entitatea era printre cele in care so<ii nu au incredere. (
fost forfata $ca poarte un dispo!itiv preventiv, care sit
1
impiedice
concepfia sau legitura fi!ica cu ceea ce a dus la neca!uri de
toate felurile pi obsesia de a fi libera intr1o !i, cit de repede va
putea pi cu orice pre>> 9...M De unde atitudinea sa actuala, de
independenfa fateK de ceea ce alfii pot spune sau faceA ea ignoreK
cu hotarire conflictele pe care atitudinea sa le poate antrena. In
acea viata a ciptigat pi a pierdut, caci castitatea forlata a impins1
o sa is hotariri diiunatoare. (Lectura 2329-1)
Karma, adica reaua atitudine mental& a fost create' aid de cei
doi soli de altadata; ei se regasesc deci impreund pentru a lucra
asupra acestei karme, in viata actuald. Ne putem intreba de
asemenea de ce aceasta sotie de cruciat a trebuit s suporte acele
umilinte ca obligatia de a purta o century de castitate.
Pentru ca, intotdeauna, doar propria-ti victims. Ce facuse
ea intr-o viata mutt mai veche? Lectura aduce un raspuns: in Grecia
straveche, era barbat gi facea parte din acea sects care, spune Cayce,
avea dre#t filosofie seG se =ucure de instinctele fi%ice
(epicureicii). Probabil ca ea s-a bucurat ceva cam mutt...
5 G
%ste de asemenea interesant sa notam cE, in %"ipt, era !are
$reoteasa, se ocupa de anestezii in Templu ipi dezvoltase o
capacitate de medium. in acea viala, avea darul vindecarii pi tacuttHli
"psi" foarte dezvoltate - trasatura caracteristica pentru tot acest "rup
de sufiete ex-cruciate.
Am citit zeci pi zeci de lecturi privind staple de crucial?
a2andonate sau maltratate, ceea ce este destul de deprimant.
$entru a iepi din acest cadru intunecat, sa le vedem pe cele
care au fost destul de viclene ca sE se descurce, caci au fost pi din
acestea. <i, pentru inceput, aceasta alsaciand .deja, pe atunci,
Alsacia era o re"iune foarte evoluata in plan comunitar9#
Entitatea era in finutul cunoscut drept acela al vinului,
acel finut situat intre alte cloutsK fed, unde mai tir!iu se vor napte
numeroase contestafii, adice in ceea ce numim asta!i cimpurfte
de lupte dintre -ranfa p& armatele germane, forte distrugatoare
pentru poporul careia ;; aparfinea entitatea 1 ani pi ani dupe
aceea. 5ai e?act, riaboaiele provocate de e?pansiunea farilor
vecine, modul for de guvernare pi retailE -or intemaflonale au
adus multe neca!uri modalitafilor de e?presie ale acestor
oameni. Tinutul va fi cunoscut intr1o !i ca (lsacia1Lorena.
.<A remarcarn in treacat ca, de data aceasta, *a0ce nu
situeaza orapul *alais in $irinei6 ,escrierea pe care o face Alsaciei,
atit din punct de vedere "eo"rafic cit pi istoric, este perfecta9. ,ar sa
continuum#
(colo s1a nascut entitatea in
.
momentul cind se adunau
berbafii din cele douEi feri, ca se piece in apararea 6ernintului
Stint, in timpul cruciadelor. Ceea ce i1a adus entita<li multe
desparfiri pi perioade cind a trebuit, in viala sa fi!ia, se se apere de
multe pericole. Totupi, sub numele de Sch/eighelce, entitatea a
ciptigat mai degrabe in e?perienfil. Ceci ea a a<uns intr1o po!ifie de
sfatuitoareA multe femei in care sofii nu aveau incredere pi care
suferisere trupepte 1 din cau!a diverselor procedee care aveau
drept scop se le prive!e de libertate multe dintre aceste femei
abandonate au fost spri<inite, sfetuite de entitate, care le1a a<utat
se1pi recupere!e forfele pentru a supraviefui pi a se apira De
unde asta!i tendinfa sa 9.3 de a incura<a femeile se1pi poarte de
gniE .&ectura BM1-19.
F1 ATI $GT%A, ,H!'G&% *AK*%, <A %@$&I*ATI <ITGATI'
*H'DGCA&A A A*%<T%I %'TITATI5
Da. Situafia actuate, tensionate, din aceasta cesnlcie
&C
pro vine din retailE con<ugate ale entitalli din timpul cruciadei. De
acolo aceastd lipsh de incredere in ea ins,D uneori, #i aceasta
amaraciune ca soful nu are incredere in ea. (ceasta situa<ie este o
lecfie pentru amindoiA lucrind asupra relafiei voastre, yeti putea
a<unge la o mai buns infelegere reciproca. (Aceeapi lectura).
Consultanta demarase o afacere impreuna cu sotul cu un
asociat. Cei doi barbati s-au unit impotriva ei, refuzind sa-i
asculte sfaturile, ducind atacerea la faliment.
lata Inca o "mama curajoasa":
Ea era in -ranfa, in timpul 7ra!boaielor sfinte7, cind mufte
temei din familia sa Si dintre prietenele sale fusesera parhsfte. Ea
a reufit sitK le feed seK fie prote<ate in loc sh fie negli<ate L...0. Totufi,
cei care incercau sa fie de toles in timpul acela erau criticafi,
pentru c( tonul era dat de 7ra!bolul stint7 $n e?perienfa, ea a
riftigat #i pi1a ienboga<ft e?perienfa umana, a<utindu1i pe ceilafti
saSK cree!e in chminul ci sa$ul for o ambianfa spiritualE (Lectura
294-1).
cat4ariiB
Un lucru m-a uluit Ia aceste incarnari din timpul cruciadelor:
putinele aluzii Ia cathari, despre care ma apteptam sa aflu mai multe.
Exists poate un motiv Intemeiat: Cayce descrie un grup de suflete
contemporane primelor doua cruciade. El indica aproape intotdeauna
printr-un cuvInt ca povestea are loc la inceputul perioadei cruciadelor
-deci, sfirpitul secolului al XI-lea, inceputul secolului al XII-lea. Or, abia
Ia sfirpitul secolului al XII-lea catarii au devenit importanti pi au ajuns
cunoscuti sub numele de albigeni. Abia dupa primele doua cruciade,
Inocentiu al !If-lea (impropriu numit!) a Inceput sa fie Ingrijorat de
progresele ereziei. El ii va intoarce pe cruciati asupra sudului
languedocian, ale carui civilizatie stralucitoare toleranta stknea
gelozia cavalerilor din nord. Aceasta noun 'cruciada" dusa de Simon de
Montfort va devasta sudul, intr-o atmosferd de ura pi cruzime, cit mai
departata cu putinta de invataturile lui Christos. %rifle au avut nevoie
de secole ca sa se cicatrizeze.
Mai mufte lecturi ale lui Cayce atrag atentia asupra acelui inalt
nivel cultural pi spiritual din Languedoc. Am vazut, de exemplu, pe cel
&&
numit "Charlemeinuen", franco-spaniol, cum spune lectura sa (1021-3),
care a renunfat Ia plecarea in cruciada, Ia sfaturile unora dintre prietenii
sai. Aceasta presupune existenta unui grup local care sa se bucure de
suficient discernamint ca sa vada ca aceasta 'cruciada" impotriva
musulmanilor nu este atit de "sfinta" cum se spune. Exista deci, in
aceasta regiune, un grup de oameni care nu se mai supun papei,..
Entitatea E(la intr1un finut cunoscut scum ca -rania, $n
partea apropiata de frontiera spanioli, pa vremea crucladelor.
-amilia entitatii, ca pi ea 2naafi, milita intr1o milicare rellgloasii
care avea sa aducl multe $chimbari in aceasta regiune pi pentru
multi dintre locultorii all 1 ceea ce va provoca mai flr!lu o ruptur(
cu ceea ce s1a convenit sa se numeasca Siserich pi Stat.
&uptur( provocata de reuniunile locale, care aveau loc $n cladlri
construlte pentru aceste activitaii spirituale. (Lectura 1283-1).
Lectura este clara in privinfa naturii acestei schisme, care este o
ruptura atit religioasa cit si politica: cad cruciada nedemna impotriva
albigenilor a fost hotarita tot din motive politice: regele Franfei simfea
ca-i scapa sudul. Feudalilor din sud (vasali ai confilor de Toulouse si nu ai
regelui) nu le pasa de ceea ce credea Parisul. Confii de Toulouse
simpatizau cu catharii si s-au straduit sa-i apere. Dar au fost zdrobiti de
Simon de Montfort, apoi sugrumafi de Inchizifie. Rezistanfa cetera a fost
definitiv distrusa in 1244, grin cucerirea cetar Montsegur. Textul lui
Cayce, care vorbeste de reuniunile din cladiri reli0ioase construlte
#entru aceste activitati s#irituale' pare sa evoce acel Montsegur
care nu era un simplu castel, ci si un loc de cult fortificat.
Dupa cum se stie, catharii au construit efectiv cladiri pentru
adunarile lor, dupa un plan foarte exact, sigur inspirat de un
simbolism esoteric. Evident, acesti oameni care se adunau pentru o
Iiturghie diferita de aceea a bisericii oficiale si-au atras destul de
repede furia acesteia.
Catarii sint oare o reincarnare a grupului do esenieni sau
a zoroastrienilor?
Urmarea lecturii de mai jos (1283-1) sugereaza ca aceasta
femeie, in incarnarea sa cathara, desfasura numeroase activitati inte-
lectuale si sociale pentru care a fost criticata; si ca inainte fusese ese-
niana - cu aceleasi responsabilitali intelectuale si sociale. Exists multe
puncte immune intre esenieni
si
cathari: feminismul !or (acordau femei-
lor responsabilitali importante in biserica), cunostinfele lor esoterine
(despre reincarnare, astrologie, numerciogie, vindecarea 'psi' etc.).
Cit despre personajul din lecture, 1021-3, cal carp a refuzat sa
1((
piece in crucial& este mai interesant: intr-o viafa anterioara, in
Persia, Ia Suza, a colaborat Ia intemeierea viitoarei religii a Iui
Zoroastru. Se tie ca s-a repropt catharilor "maniheismur lor, religia
persanului Manes care dorise sa purifice gi sa renoveze zoroastrismul.
Or, cum explica foarte bine Pr. Rene Nelli, catharii - i nici Manes!
-nu erau mai "maniheiti" decit adversarii lor catolici. Pentru cd
dezbate-ree se sprifinea pe opo!itia dintre principiile inelui Xi Raului,
Inchizifia va repm,a "manihe4tilor" ca pretind ca principiul Raului era
Ia fel de putemic ca cel al Binelui - acuzalie care nu este fondatA,
pentru ca Manes, ca Si catharii, zoroastrienii, esenienii, ca gnosticii,
mo*tenitorii lor, era sigur de victoria finals a Binelui (cf. manuscrisul
esenian gasit (a Qumran, finga Marea Moarta, i intitufat Lupta dintre
5iii >ntunericului (numili i "ai lui Belial") impotriva -iilor Luminii. A se
vedea opera de baza, Scrierile Eseniene, de Pr. Andre Dupont-
Sommmer, Edition Payot, 1983, toate carfile despre cathari, scrise
Dr. A. Guirdham.)
Tancrede dGHautevIlle'
luarea lerusalimulul /udovic al IVII*lea...
Si iata o mica lectura care nu seamana cu nimic:
Entitatea era al donee comandant pef al crucialilor 1 pi era
in timpul celei de1a Doua Cruciade. #umele sac,A (doirs. ( fost
printre cei care au infipt primii steagul cruciadel in Crapul Sfint
[lerusalim]. De unde, la el, aceasta dorinta de a pti mai mutt
despre religii, adevaruri fi fapte religioase... Dar el apteapta mai
mutt s( vada ce vor face cellafti cu aceste adevaruri, decit sa pi
le aplice tut insupi. Totu#i nu N5 Kniciodata influen<a for nobil*.
(Lecture 1005-2).
Dar dacii citifi lecture intreaga, veti avea un Caci acest
cruciat temerar va deveni, intr-o incarnare urmatoare, deifinul
Ludovic al XVII-lea. Exact
Totui lecture nu este dart sau n-a lost bine transcrisa. Cad
luarea lerusalimului, Ia 15 iulie 1099, a avut loc in timpul Primei
Cruciade - nu in a Doua. Se crede ca Robert Courtheuse, duce de
Normandia, i Tancrede d'Hauteville au intrat primii in oral. "Tancrede"
[in greaca TancredesM, pronunjat foarte repede de catre Cayce cu
:;:
acce"!u+ sau cauca*&a"- "-a# pu!ea $a#e /& !#a"sc#&s- >& %a& #epede- de
c!#e sec#e!a#a sa ca 'Ad$&#s'N 6A se .edea .$+u%u+ I. Cace pas!#a- &"
s$%"u+ %ed&u%"&c- s!&+u+ .$#(&! d&"!#-u"a d&" .&e!&+e sa+e a"!e#&$a#e
s!#a+uc&!e- c&"d e#a %a#e+e p#e$! Ra-Ta- $#&0&"a# d&" Cauca*.9 A%
&"!#e(a!. M& s-a #Aspu"s ca "u e#a &%p$s&(&+- sec#e!a#a +u& Cace
"ea.&"d "&c& cea %a& %&ca ides de +&%(a /#a"ce*a sau de 0#eacaL I"
aces! ca*- Lud$.&c a+ DVII-+ea a# /& /$s! #e&"ca#"a#ea s!#a+uc&!u+u&
Ta"c#ede- sup#a"u%&! ?D1&""'-u+- de ca#e ad.e#sa#&& sA& D1&""-
ad&cA sp&#&! sau sau %a& de0#a(a sp&#&dus& V$#(ea cu#e"! a#a(a-
/usese c#escu! &" acea S&c&+&a u"d$- dupe cu% a% spus %a& sus-
!$+e#a"!a #e0&+$# "$#%a"*& +asa c$%u"&!a!ea %usu+%a"a cu u"&.e#s&!a!&+e
sa.a"!&& sa+ sa !#&+&asca I" pace. A!u /$a#!e &%p$#!a"! pe"!#u
Ta"c#ede- ca#e a.ea de pa#!ea +u& !&"e#e!ea- /#u%use+ea- cu#a1u+-
&"!u&!&a... ,e scu#!- ceea ce se "u%es!e u(a#a&de+ 6?Ba#aJa?- cu.&"!
a#a( ca#e I"sea%"a ?(&"ecu.I"!a#e9
A a+a& +ec!u#e- da!a pentru ace+as& c$"su+!a"!- pa#e sa
c$"/&#%e ca es!e .$#(a de Ta"c#ede3
E?perionlele sale de cruciat marchea!i cal mai mutt vials
actualE a entitilii L...0. 6aste beK sau cincl ant, va t; $n legaturi cu
camerae de E5idstD, ceea ce ll educe scum confu!io $n #ei. Cici
entitates este $a a fast intotdeauna un optimist, care nu privepte
decit ceea ce stralucepte pi se convinge, chiar $n Cn haos, cli
totul vs fi bine> 6Lec!u#a 4AA5-4H9.
A# pu!ea /& p$#!#e!u+ u+u&!$#u+u& Ta"c#ede- +up!a!$# &%(a!a(++-
da# p$+&!&c&a" s+a(. C$"su+!a"!u+ a pus $ a&d &"!#e(a#e3
CE II ,ROVOACA ACEASTA ALUNECARE A GINDURILOR-
CARE MI SE INTIM,LA UNEORI- NE,UTINTA DE A MA
CONCENTRA ASU,RA UNUI SUBIECT CA SA <AC A ANALIZA
EDACTAN
Cum s1a aratat de<a, aceasta vine $n mare parte din
e?isteniele din 5esopotamia. (colo avastM un ideal care a fast
$ntunecat, $mpledicat, $n umis legaturilor cu nipte indivi!l care vi
influentea!i e?perients materiali de asti!i activitifile. % col mai
bun milloc de remc.diere vs fl sa retrilli e?perienla acelor legituri.
6Aceeas& +ec!u#e9.
Lec!u#a spu"e c+a#3 Mes$p$!a%&a- ca#e es!e #e0&u"ea cup#&"sa
&"!#$ ce+e d$uA %a#+ /+u.&&- T&0#u s&?Eu/#a!. Ac$+$- B$;e%$"d de Ta#e"!e
)&-a &"!e%e&a! u" ade.A#a! #e0a!3 c$%&!a!u+ Edesse. Da#- c&"d a /$s!
p#&"s de %usu+%a"& I" 44AA- "ep$!u+ sau Ta"c#ede a p#e+ua!
c$"duce#ea- pe ca#e a p&+s!#a!-$ p&%a +a %$a#!e- I" 444H. O#- "&ca&e#& I"
1(-
alts parte, pentru acest consultant, Cayce nu vorbeste de incamari in
Mesopotamia, adica in Persia (cruciatul respectiv a trait inainte in Egipt,
in America de Nord ca indian pi in Peru ca incap!). Raspunsul lui Cayce
trimite exact la aceasta incarnare de cruciat, stabilit intr-o perioada a
vie/ii sale in comitatul Edesse, incarnare atit de marcanta. De altfel, un
destin ca at Delfinului Ludovic at XVII-rea nu se poate explica, karmic,
decit prin necesitatea de a ispapi un abuz de putere "regala". Cit
despre leaturile indoielnice! se tie ca Bohemond de Tarente era un
zanatic, fara credinta pi lege, daca la acest gen de individ se refers
Cayce!... Dar iata Inca un document care arunca o lumina ciudata
asupra trecutului karmic at lui Ludovic at XVII-lea. Este vorba de
-emorille guvemantei Delfinului, Madame de Tourzel.
Vorbind de copil, ea spune:
"Avea un gust pronuntat pentru tot ce Linea de militarie pi
una din placerile lui cele mai marl era sa aduca tunuri mici in gradina
Si sa comande, cu sabia in mina, inceperea focului. Se credea atunci
un mic erou [...]. Avea un gen de distractie care-i placea infinit: sa is
costumul unui vechi cavaler francez, imbracindu-se cu o mica armura
pe care i-o facuse domnul Palloi. Cu casca pe cap, cu cuirasa in
spinare pi lancea in mina, se credea un adevarat cavaler".
>-emorille Doamnei de Tourzel, pag.298, vol.11).
Toll contemporanii micului Delfin ii vor descrie ca: "Un caracter
vioi pi aprins, foarte zapacit, foarte sportiv, foarte violent in furiile
sale... Se di dea in vint dupa marii capitani din Istorie etc. SA nu mi se
sound ca tot+ baieleii se cred obligatoriu cavaleri neinfricali... Exists
destui care se cred indieni sau iii petrec timpul mepterind sau
desenind! Exists posibilitatea alegerii, chiar Si pentru un fiu de rege din
secolul at XVIII-lea (care nu avea cum s se creada astronaut). To#i
cei care au studiat suitele de reincarnari va vor spune ca copilul se
joac.a foarte des cu ceea ce a fost el altadata in realitate. Pe vremea
povestirii, Delfinul nu are nici macar case ani pi familia nu-2 incurajeaza
deloc sa se joace de-a cavalerii: "Acest joc nu era permis decit intre
not Si numai in apartamentul sau, continua Madame de Tourzel, cad
ne era frica sa nu 'scam critic' rauvoitoare".
Seducator irezistibil, sportiv, lejer, optimist, senin... Apa a
aparut Delfinul acetora care I-au cunoscut aceasta descriere
corespunde cu a lui Cayce (care, ca secretara sa, n-auzise niciodata
de Ludovic al XVII-lea, in stare de veghe!).
4A7
Ca*u+ c#uc+a!u+u& /e%&"&s! 6)4 pac&/&s!L9
Dupe ce a% c&!&! "u%e#$aseLe +ec!u#& p#&.&"d s$ /&+e de c#uc&a!&
a(a"d$"a!e- +Asa!e su( sup#a.e0;e#ea u"$# &"!e"de"!& #Au &"!e"!&$"a!&
sau 0#a !a#a!e &" ec;&+&(#u+ +$# de pu#!a#ea u"e& ce"!u#& de cas!&!a!e-
&"cepea% sA ##&! &"!#&s!e*...
De$da!a- a% cA*u! pe u" ca* &"s$+&!3 u" c#uc&a! /e%&"&s!L A%
c$"s&de#a! cA %e#&!a u" +$c &" aceas!A #e.&s!A 0e"e#aR a
c#uc&ade+$#- ?#e.&s&!ed ( Cace?.
Entitatea era in fare tranceD barbat. ( lost printre cel care
au plecat si apere un ideal. ( descoperit ci erau $ndiv$!i curaloisi
printre cei pe care entitatea $1a cre!ut 7paginl7 sau oamenl care
uitaseri de Dumne!eu, gislnd cal modalitatea for nu era decit
pufin diferita. 6rintr1o anumiti persoani, care era pentru tine ca
un frate intru Dumne!eu, au apirut confu!il, lucru care te1a ficut
iG hotarafti in adlncul sufletului tau si nu mai fil niciodata birbat.
Cici al descoperit in fame, mai mutt decit al fl cre!ut ci poll
aftepta inainte.
Entitatea a ciptigat fi a plerdut in e?perlentiA a ciptigat
infelegind conceptul spiritual al sursei unice a tuturor energlilor,
a plerdut cufundindu1se in partea materials a e?istenfel. #umele
sau era atunci 5arcelus des De/etherna. 6Lec!u#e 77G8-H9.
Lec!u#a "u dA %a& %u+!e de!a+&& desp#e p#$(+e%e+e pe#s$"a+e
a+e aces!u& c#uc&a!- da# se &"!e+e0e ca a de.e"&! )& pac&/&s!-
"e%a&&"!e+e0&"d /$a#!e (&"e de ce e#a $(+&0a! sA +up!e cu a#%e+e
&%p$!#&.a u"$# $a%e"& ca#e & se pA#eau "&)!e !&p& de !#ea(A. E.&de"!- $
ase%e"ea a!&!ud&"e "u pu!ea dec&! sA d&sp+acA #e+&0&$O+$# c#eV&"& de
s!#&c!N' $(ed&e"!a 6ceea ce su0e#ea*d +ec!u#a9.
Se .a .edea %a& !&#*&u c&! T& .a c$s!a pe !e%p+&e#& /ap!u+ cA s-au
&%p#&e!e"&! cu %usu+%a"&&L 6,&"A ac$+$ I"c&! sA I%p#u%u!e a"u%&!e
&de& +&!u#0;&&- ceea ce +e-a /$s! asp#u #ep#$p! &" cu#su+ p#$cesu+u& !$#L9
A% &"!&+"&! adese$#&- &"!#e c$"su+!a"!e+e %e+e- /e%e& ca#e !#a&se#d
&"a&"!e ca s$+da!& - (a#(a!&L Sc&#(&!& de $#$#&+e #A*($&u+u&- ;$!a#&se#a
sA se #eT"ca#"e*e &" /e%e&- ca sA "u %a& /&e $(+&0a!& sA->&
uc&dA ap#$ape+e ca sA +uc#e*e- I" s/&#)&!- pe"!#u pace. Ca ace+
Ma#ce+us c&!a! %a& sus... ca#e e#a /e%e&e pe !&%pu+ +u& CaceL
4AF
Ka#%a ce+e& de a D$ua C#uc&ade
I" ca#!ea Iu& Ma# E++e" Ca#!e#- ed&!a!a de Hu0; L"" Cace
6/&u+ Iu& Ed0a#S- Edgar Cayce on prophecy, a% 0as&! #e/e#&"!a 6pa0.
4559 +a $ +ec!u#a da!a &" 45F4 pe"!#u $ /e%e&e ca#e&a & s-a spus3
(specte astrologice neobipnuitY vor afecta in acest
moment toate sufletele de pe 6am$nt, influenfindu1le gindurile pi
pulsiunile *ip de evenimentele care vor avea loc in urmatoarele
doua siptemini de la HJ aprilie la ;H mai. Se implinesc e?act
C6T S"TE DE(#> de clnd aceste pulsiuni $nceara sa1pi croiasca
drum... 'indifi1vi la sar(cia neagra a Neill spirituale de atunci fl
vede<i care este e?perienfa prin care trebuie sa ,treaca atitea
suflete, pi not in fine, $n relafiile de la barbat la barbat din timpul
nostru. Dori<i, in calitate de soldat al Crucii, sa vs <ucafi rolul
aiciB 6Lec!u#a a+ ca#e& "u%a# "u I-a% 0as&!- &"!#uc&! "u es!e
p#ec&*a! &" +uc#a#e9.
Au!$#u+ su(+&"&a*a apda# /ap!u+ ca- &" p#&%a.a#a Iu& 45F4-
+u%ea e#a &" #a*($&. Da#- c&"d spu"e% '+u%eaTM- e#a .$#(a pe"!#u
"$! de &".a*&a 0e#%a"a 0& de a%e"&"!a#ea pe ca#e aceas!a o /acea
sa p+a"e*e deasup#a &"!#e0&& Eu#$pe de .es! )& a Med&!e#a"e&. &"
u#%a cu MAA de a"&- e#a a D$ua C#uc&ada - u" e0&c3 #e0e+e <#a"!e&-
Lud$.&c a+ VII-+ea s& I%pa#a!u+ Ge#%a"&e& s-au &%(a#ca! d&" "$u &"
ap#&+&e 44F5- dupa ce p&e#duse#a cea %a& %a#e pa#!e a a#%a!e& +$#. A
p$.es!e %a#ca!a- cu% spu"e Cace- de $ "ea0#a sa#ac&e sp&#&!ua+s.
Rec&!&"d cu a!e"!&e &s!$#&a aces!e& c#uc&ade #a!a!e- se p$a!e
&"!e+e0e ca ea a c#ea! $ Ja#%a !e#&(&+a. Ma& J&!; %$!&.e+e3 daca %u+!& d&"
.$+u"!a#&& ,#&%e& C#uc&ade c#e*use#a ca #aspu"d u"u& &dea+ 6ce+ pu!&"
au a.u! ca scu*a /ap!u+ ca nu cu"Ceau bine Crientufl:, pe"!#u a D$ua
C#uc&ada- a!%$s/e#a e#a !$!a+ d&/e#&!a - d$a# p$+&!&cs, ap#&0e a%(&!&&
!e#&!$#&a+e 0& .&$+e"!e 0#a!u&!e.
C#uc&a!&& au da! u" e2e%p+u +a%e"!a(&+- ce#!&"du-se "e&"ce!a!
&"!#e e&- !#ad&"du-de ca#e %a& de ca#e- pus!&&"d +ad+e pe ca#e +e
s!#a(a!eau- c;&a# 0& pe ce+e c#ep"eL 'C#uc&a!&& 0e#%a"& s-au pu#!a! pe
pa#"&"! (&*a"!&" ca &"!#-$ Ca#a cuce#&!a- 1e/u&"d- &"ce"d&&"d- .&a"d-
#e/u*&"d sa p+a!easca a+&%e"!e+e cu%pa#a!e- I" !&%p ce (&*a"!&"&& se
#a*(u"au cu% puteau %a& (&"e. A0a %e+! 0e#%a"&& n1au pu!u! sa
ased&e*e C$"s!a"!&"$p$+u+ L.9. Es!e "e&"d$&e+"&c /ap!u+ ca Ma"ue+
C$%"e"e 6I%pa#a!u+ (&*a"!&"9- /u#&$s- &-a &%p&"s I"ca de a!u"c& pe !u#d
sa *d#$(easca a#%a!a +u& C$"#ad 6&%pa#a!u+ Ge#%a"&e&9. C#uc&a!&&
1(5
germani au fost masacrati, astfel ca abia a scapat a zecea
parte." (Georges Bordonove, Les *empliers+ Ed. Marabout)
Cit despre armata franceza a regelui Ludovic al VII-lea, in
ciuda ajutorului templierilor, s-au adunat lasitaTile, lipse de
raspundere fata de propriii soldali, condamnati la foame si masacru.
Curtea regelui era putreda de intrigile celor care nu se gindeau decit
cum sail umple buzunarele... In tot acest timp, turcii cistigau teren.
Cind citesti detaliul asediilor oraselor, esti stupefiat de cruzimea
luptatorilor, de lipsa lor de mild, de cupiditatea lor. Francii sint la fel de
cruzi ca
si
musulmanii si iubirea recomandata de Christos este
inexistenta! Lectura acestor vioiente este insuportabila: ea ne
aminteste de omit recente pe care am vrea sd le uitam.
Cayce, in lecturd, face o legatura intre cele cloud evenimente:
cruciada (atunci Cind ii reaminteste consultantei ca fusese "soldat al
Crucii")
si
rdzboiul mondial (evident in centrul tuturor preocuparilor
occidentale, in aprilie 1941!).
De altfel, Cayce chiar spusese intr-o lecturd datind din
iunie 1936:
2n -ran<a, gasim ca o veche datorie va trebui sh fie platith
scum. (Lectura 3976-24). Era cruciada!
In iunie 1939, in lectura precedent& spusese:
5a intrebafi ce se va intimpla cu (nglia pi -ran<a in
eforturile Aor unite cu &usia pentru a $ncercui regimul totalitar
[nazist]. (ceste na<iuni, atita timp cit vor respecta vederile lui
Dumne!eu despre Cm, vor reupi. Cind se vor stradui sh se apere,
fare nicl o gri<a pentru fraternitatea omeneasca,;;;.; vor putea
dec# sh epue!e. (Lectura 3976-23).
Trebuie remarcat, de asemenea, ca in acest al Doilea Rdzboi
Mondial, cei mai incercati au fost in final germanii. Ei au fost in mod
cert agresorii, dar, apoi, ce dezastru! Ceea ce am suferit not ceilalti
(vreau s spun francezi, englezi, italieni, olandezi, belgieni... / a nu se
uita si suferintele est-europenilor, n.tr. /) nu era decit putin fata de
cimpul de ruine bintuite de schelete infometate care era Germania in.
1945! Or, lstoria spune ca, in a Doua Cruciada, cruciatii germani au
fost cei care - plecati primii - au stricat totul, provocindu-i pe grecii
bizantini. Astfel incit, cind au trecut armatele franceze ceva mai tirziu,
raul era deja comis. Francezii au fost in consecinta, de
ostilitatea grecilor (care ar fi trebuit, ca crestini, sd fie
respectati, sa fie trataji ca alia)i
si
sa actioneze ca atare).
In toata aceasta poveste a cruciadelor, evreii au fost masadrati
1(7
ca si ceilalti,
si
probabil chiar mai mutt, pentru ca ei erau meseriasi locali
pasnici, Cind au debarcat cruciatii. Ei nu aveau arme ca sa se apere, ca
turcii si grecii. Acesti civili fare aparare, teoretic protejati de 2slamul care
cerea de la ei doar un tribut, au lost foarte urgisiti de cruciatii fanatici,
care le reprosau mai ares ca I-au crucificat pe Christos!
Ar trebui sa mai spunem ca evreii n-au fost singurele victime
ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. alte popoare au fost
exterminate Inca si mai complet - ucrainenii, de exemplu. Multi dintre
clarvazatorii actuali cred ca holocaustul hitlerist a avut drept victime
oameni care s-au comportat ei Insisi ca niste asasini ai evrei!or intr-o
viata anterioara (ceea ce nu micsoreaza greselile Iui Hitler).
Mi-am pus o alts Intrebare. Condusa de dragostea mea, foarte
greaca, de simetrie, mi s-a parut interesant sa aflu dace Primul Flazboi
Mondial era si el o consecinta a karmei Primei Cruciade.
L-am intrebat pe Cayce, el mi-a raspuns: Desi0uri
Aceasta pareie nu ma angajeaza decit pe mine (ca medium).
5. Renasterea' toana dGArc ci 8rancisc I
Nu s-a limpezit Inca misterul Ioanei d'Arc. Magistrul Philippe
spunea: "Jeanne d'Arc, Napoleon I, Victor Hugo: tatii n-au avut nici
un amestec in venirea lor pe lume!" Daca Cayce nu vorbeste de ea,
vorbeste insa de vietile ei anterioare.
( fecioara care vine de de#arte...
Pentru ea, giuvaerul cel mai frumos al incarnarilor franceze
date de Cayce este, evident, ... loana d'Arc! Am ccmentat lecture sa In
capitolul Ill at volumului I. loana d'Arc reincarnate ca agent de bursa la
New York... Dace nu ma credeti, puteti merge sa verificati pe loc la
Fundatia Cayce si sa cereti pentru documentare dosarul nr. 302 - cel at
entity Joan of Arc4. Veti vedea ca n-am inventat nimic. Atunci, nu
mai rannIn decit doua solutii: on Cayce este nebun de legat - si eu
4 A G
impreuna cu el6 - sau ceea ce spune el este adevarat... <i, daca este
adevarat, avem la ce visa6
Gluitoare Iectura in care% 4ecioara, 4%*DHA+A noastra
nationala ar fi fost mama naravasului Ahile in raz2oiul Troiei si, mai
inainte, un "eneral e"iptean care a participat la un raz2oi civil .ceea ce
pare in mod hotarit sa-i fie specialitatea69. *ad lectura care o priveste pe
loana d/Arc insasi su2linia uluitoarele sale puteri "psi". lata inceputul
consultatiei data pentru aceasta tinara vinzatoare americana#
Este o persoana care gindepte profund, de unde aspectul
sau subtil, infelept. Cineva care poate rasturna munfii, care ptie
sift foloseasca, in avanta<ul sau pi pentru a1pi duce planurile la
bun sfirpit, tot ce are la indemina, toate oca!iile bune sau rele.
Este o persoana care poate folosi in ce, mai mic detaliu once
propunere care i se face, indiferent de impre<urdrile in care se afla2
$i mai ales, surprinde foarte bine tot ce are legatura cu misterul,
adica partea ascunsa, nocturna, a vie<ii. Lucrurile ascunse sint in
mintea sa ca o carte deschisa in care poate citi. .&ectura 301-19.
iata de ce 4ecioara si-a stupefiat contemporanii,
recunoscindu-I pe ,elfinul 4rantei, pe care nu-I vazuse niciodata,
ascuns su2 o de"hizare intre curtezanii sai6 +o2ert *harroux, trecind
in revista numeroasele eni"me din viata istorica a loanei d/Arc,
noteaza chiar am2ianta de ocultism, de misticism
si
ma"ie - al2a sau
nea"ra care o inconjura (Le livre de ses livres+ ed. +o2ert &affont9.
,ar loana d/Arc nu vine sin"ura# exists in lecturi un intre" "rup
de entitati incarnate in acelasi timp, cu aceste daruri mediumnice#
Entitatea era in fare france!a, in acea perioada in care se
puneau intrebari privind vi!iunile + lamentarile acestei femei care
a a<uns la putere, datorita talentelor sale mistice. Entitatea facea
parte din serviciul !i din personalul casei in care cealalta
entitate, cunoscuta ca loana dK(rc, pi1a adus contribufia politics+
socialE etc. @i, in acest timp, entitatea a suferit. @i nu finea de
clanul scepticilor, !i a fost martora unei mad pall din
e?perien<ele entitalii loana. Dar nu i s1a permis s1o insofeasca,
ceea ce a tulburat1o pi a suparat1o in ultimele rile. Ea se numea
atunci 5arcell $i a ciptigat spiritual, chiar deaf in plan material a
avut greutifi. (ptitudinile mediumnice $i sen!itivitatea sa ,
sensi2ilitatea extrasenzoriala, n.tr. ; vin pentru o mare parte din
e?perienfa sa de viafa din timpul acela. @i asta!i, ea ar trebui sa1
pi foloseasch aceasta mediumnitate, moderind1o cu bun simf $i
sfaturi practice... .&ectura 31NJ-19.
108
ietd Inca o tovardpd a loanei (numita tot Marcelle):
$naintea acestei incarnari, entitatea era in -ranta, cind un
grup de oameni s1au interesat cu simpatie de e?perientele mistioe
ale loanei, acest pef care1i conducea pe barbs>> pi a fost vi!$tata de
doua voci venite de aiurea. @i tocmai asta i1a aruncat intr1o
asemenea confu!ie pe materialipti pi a atras asupra ei insapi
for<ele de distrugere. @i totupi, entitatea, in acea ambientE
observind ritualurile religioase ale epoch, a inceput sa reflecte!e
adinc la drumul spiritual pe care trebuie sa1; urme!e fiecare om.
@; reflecta la vocea interioara, la vi!iunile e?traordinare pi
e?terioare. @; ea se $ntreba in ce masura se poate, in numele
acestora, sa impui suferinle materiaie altora. Entitatea se numea
atunci 5arcelle pi a ciptigat mutt in aceasta meditalle profunda,
care i1a adus perioade de eliberare 1 e,iberarea de gri<ile materiale,
de dorinfele carnale E..." #u este de mirare ca, asta!i, entitatea a
respins de timpuriu toate ritualurile grupulul. (Lecture 2402-2).
Doud alte tovarape ale loanei au dreptul la o lectard:
Jeanne Feucheurr (sic)+ (lectura 5124-L-1) pi Angelica (2936-
2), amindoua ex-egiptene, cum se Intimpla de reguld in incarnarile
franceze date de 2ace. (ai apar Fi alte personalitati care au o
legatura generald cu rdzboiul de 100 de ani cu inceputurile
Renapterii: este cazul lui Renee Schulette, desemnata ca doamnd de
la curte, care se ocupa de construirea caselor, primea mult pi se
imbraca cu arta (lecture 3806-1). Sau acest personaj indicat ca
secretar particular al regelui, unul din re0ii Carol (care Carol al V-lea
care, intr-adevAr, traia in mijlocul cartilor sale, sau Carol al VI-lea, sau
al VII-lea?) (Lecture 4286-3). Acest personaj manifestd astazi o
preferinta pentru lenjeria frumoasd pi tot felui de mdruntipuri datind
din acea epoca.
8rancisc I' =anc4er Indian...
In Renapterea propriu-zisd, it vedem aparind pe cel care
a fost char simbolul acesteia, emblema.. Regele Francisc I!
latd lecture sa, data pentru un tinarconsultant american
de doudzeci pi patru de ani:
$nainte de aceasta, entitatea a fost ace, barbat cunoscut ca
-rancisc $, rege al -rantei. Considerat nu ca atotputemic, cum se
4A5
vede $n documentele istorice, ci mai adesea ca o personalltate
afiata in de!acord cu multe activitati din entura<ui sau, $n ceea ce
privepte rela<ille hrternalionale. De unde faptul cal politica o atrage
asta!i pe entitate, care este in stare sa conduce afacerile unei
intregi comunitati. ale unei fad, ale unei natiunl. adeseorl, cind
aude sau citepte un e?po!eu despre situatia unul conductor
american sau strain, poate sa face imediat o /alla pi sa traga pe
loc conclu!iiie care se impun. Din acea $ncernare $f vine, de
asemenea, asta!i, acest dar pentru limbi, mai ales pentru
dialects. ,Si acest dar de a folosi giuma pentru a e?prima adevarurl
despre oameni, evenimente, marcind scopul cu a<utorul unul <oc
de cuvinte. (r fi bine ca entitatea sat face stud>> pentru a doyen>
diplomat, mai bine cleat sr: se cantone!e $n vials politica locals. Sa
lamina deasupra meschinarillor, a ril!bunarilor politice marunte 1
cum s1a straduit sa fach in cursul aceiei viefl vechl p; $n aces
meserie foarte specials care a fost a sa 3ca re"e:. .&ectura 10B0-19.
$ortretul lui 4rancisc I este cu atit mai interesant cu dit
corespunde adevarului istoric. Tin sA reamintesc ceea ce =tiu si"ur# nici
*a0ce nici familia sa, inclusiv secretara, nu 2anuiau existenla vreunui
re"e at 4rantei 4rancisc I. (A jur ca la /7each" nu-1 cunoa=te nimeni
nici astazi6 Aceasta i"noranla pahidermicA, pe care am constatat-o
acolo - nu fare iritare - it face intr-adevAr credi2il pe *a0ce# lecturile sale
n- au fost nicicind inspirate de o cunoatere livrescal
*A 4rancisc I n-a fost un dictator, este si"ur. ToatA viala sa a
tre2uit sA lupte impotriva preaputernicilor sai vasali, care-i in"radeau
puterea. $refera sa domneasca asupra spiritului ca un animator
cultural# el este cel care-I va convin"e pe &eonardo da (inci sA vine
sa se sta2ileasca in 4ranta. Amintirea sa 6Amine le"eR de castelele
de pe &oire, a cAror constructie a incurajat-o. in ceea ce privete
politica externs, nici aici n-a fost un cuceritor, prea fericit sa intrerupa
"rdz2oaiele prin cele2rul 1J1J# !ari"nan6 F1 ce a fost acest
umanistacest intelectual in vielile sale anterioare5
$nainte de aceasta, entitatea era $n finut roman, in (frica de
nord, pe vremea cind facea parte din $mperlul &oman. Entitatea nu
era tomerB, ci $nfra cei care se numeau ale?andrini. Era un agent
al negustorilor, cineva care diri<a distribuirea produselor locale,
sau nafionale. Era atunci ceea ce am numi asta!i un agent de
bursa. De unde talentul de scum cind trebule sa vinda produse in
once <ars, pentru import1e?port. Totupi, asta!i, competenfa as
comerciala ar fi mai bine folosita $n diplomatD caci marl ant
::;
aptitudinile entitafii de a repre!enta un guvern adic( tot ce are
legatura cu relafiile internalionale. #umele salK in epoca aceea
era (r15ed1Seid. @i a ciptigat mult in e?perienfit, cad pi1a folosit
spiritul pi resursele inteligenfei ca sa interv$na pe linga cei
puternici in favoarea concetafenilor sai care riscau sa fie aservi<i.
De aici, asta!i, finefea anali!ei, <udecata patrun!atoare, cind
trebuie sa anali!e!e psihologia oamenilor -; grupurilor, filosofia
tor.
$naintea acestei vie0i, regasim entitatea in 6ersia pi in
(rabia, in 7orapul de pe coline pi din cimpirLnumele pe care *a0ce
it da <uzei:. Era in epoca in care acest pef religios $NCM ;-;
raspindea invapiturile care au adus un progres fi!ic, mental Si
spiritual multora dintre popoarele de negustori. (colo, entitatea
<uca un rot de intermediar 1 ceea ce am numi asta.
1
!i bancher. @i
in acea perioadEi e?ceplionalif, s1a ocupat de schimburile dintre
egipteni, indieni, popoarele din 'obi, locuitorii din Carpafi $i
agii. lntr1un sens, era om de afaceri, dar se ocupa mai mutt de
mi<loacele de schimb, de monede, caci tulle intr1un mare centru
comercial. ( profitat de aceasta situafie cind a a<uns in $ndia, dar
in acord cu filosofia care se raspindea atunci in Su!a. Din
aceasta incarnare ii vin un mare talent de orator -; o capacitate
de a1i influenfa pe ceilalfi, pentru a1i determine sa se lase
condupi. #umele sau era (m1en1id.
@i mai inainte, regasim entitatea in Egipt, intr1un timp de
reconstrucfie, dupe tulburarile re!boiului civil. Era in momentul
cind se reparti!au grupurile de emigranfi fi indivi!i, in diverse
servicii, regelui sau 5arelui 6reot. Entitatea <uca acolo un rol de
diplomat pi de om politic. Dar nu chiar in sensul in care $1am
infelege acum. Caci munca sa era sa face fiecare grup in parte sa
infeleaga cum a<uta nafiunii sale, sau altor na<iuni, prin ceea ce
facea. (ceasta i1a permie entitafii sa devina un fel de consilier,
negociator fi coordonatorpentru numeroase grupuri. numele sau
eraA (b1El1Do. .&ectura 10B0-19.
4oarte diferit de loana d/Arc, care nu viseaza decit sa se
incarneze intotdeauna in plin raz2oi civil, indiferent de laraS4rancisc I
ale"e sE se incarneze pentru a ajuta pacea. +ind mai mult prin nature
un diplomat, un psihosociolo" Fi un hipersensibil la aceste lucruri
care arata puterile ascunse ale spiritului, ale inteligenfei. .Aceeasi
lecture9
tocmai astfel apare 4rancisc I .1-M--1J-N9 istoricilor actuali.
111
Interesant de notat i internationalismul sau, care dateaza de demult:
in Africa de nord roman, este strain, mai exact grec din Alexandria.
Cind se incerneazd in Persia, in viala dinainte, este tot strain: este
imigrant indian! lar in Egipt sosete in momentul cind status incearca
sa integreze noil imigranti natiunii in curs de formare. Ca rege al
Frantei, el este - cum era regula - fiul unei strain, Louise de Savoie
(provincie care nu era Inca francezd in momentul acela; atit de putin
francezA, chiar, incit mai tirziu, familia de Savoie - Casa Savoie - se va
identifica cu Italia, din care va face parte).
Ne amintim Francisc I i-a ocat pe credinciog aliindu-se
cu turcii musulmani (in speid cu un tratat de ali6ntd care i-a permis
corsarului Barberousse / Barba Rode, n. tr. / sa atace coastele italiene
i spaniole). latA de ce spune Cayce cd el era In deiacord cu
anturajul in ceea ce privefte politica e9tern. $i apoi, cind ai fost
egiptean, indian, persan, grec, cind cuno0 bine Mediterana oriental ai
fost in atitea popoare diferite ca bancher, ministru al imigrarii sau
agent de bursa al ceaiului, nu eti chiar turc...
Mai Sint i alte vieli din timpul RenaVerii franceze, spune Cayce.
De exemplu un favorit al regelui Henric, probabil al IV-lea, care a oblinut,
oricum, mult. (Lecture 4353-4). Sau lecture 1562-1, care evoca
existenta unui artist flamand sarac, un acuarelist de Ia inceputul
RenWerii, pe nume Arvell Meneaux (?). El facea mutte eforturi ca sit
redea frumusetea Naturii, frumuselea corpului omenesc. Aceste eforturi,
spune Cayce, ii vor educe asta'i cfsti"urile materials care Iau
lipalt altadata. !ad vei cule"e in e9perienta actuala ceea ce al
seminat odinioara. (Lecture 1562-1).
(Sper, atunci, ca bietul Douanier Rousseau este astazi
reincarnat in negustor de tablouri, miliardar!)
Lecture 5244 descrie un modest cautator care, Ia inceputurile
imprimeriei, lucre la reacjille c.imice ale ar"intului, adlcii efectele
luminil asupra ar"intulul, fi foloslrea acestui element la
obilnerea anumitor procedee de imprimare, de unde interesul
eau actual pentru foto"rafie* (Lectura 5244-L-1).
Aceste lecturi sint cu totul in atmosfera de elan Stiintific i
cultural al Renaterii. Este de altfel destul de dificil sa identifici toate
lecturile care se raporteazd Ia o epoca precis& intrucit Cayce nu da
intotdeauna suficiente elemente de datare. Cind va spune )Era cind
re"li ?enric <sau !arol, sau 0udovicl= domneau in #ranla) nu ne
ajutd prea mult: intre Charles Martel, in 714, i Carol al X-lea, in
1C-2' sint mai bine de o mie de ani distantA...
44H
8. ,e .#e%ea Lud$.&c&+$#
6e vremea Ludovicilor 1 e2p#es&a && apa#+&"e +u& Cace &"su)&
&" %&"!ea sa- es!e .$#(a de $ &"!#ea0a c&.&+&*a+&e a+ ca#e& ap$0eu se
s&!uea*a &" sec$!e+e DVII DVIII &" <#a"/a.
R&c;e+&eu )I Lud$.&c a+ DIII-+ea
Ca#d&"a+u+ de R&c;e+&eu- a!$!pu!e#"&cu+ %&"&s!#u a+ +u&
Lud$.&c a+ DIII-+ea- apa#e de ce+ pu/&" d$uasp#e*ece $" &" &ec!u#&.
,#&%a d&"!#e e+e da!ea*a d&" HH $c!$%(#&e 45H73 es!e .$#(a de acea
se#&e de +ec!u#& da!e de Cace pe"!#u La%%e#s- p#&e!e"u+ sau
!&p$0#a/. Ac$+$- Cace /ace !#&%&!e#e Ia $ I"ca#"a#e pe ca#e a# /& a.u!-
$ e+ &"sF& &" <#a"/a )& e#a p#&%a da!a c&"d .$#(ea de p#$p#&&+e sa+e
.&e!& a"!e#&$a#e.
A /$s! &"!#e(a!3
UNDE >4 CIND ACESTE ,ATRU ,ERSOANE 6La%%e#s-
Cace )& d$& dintre p#&e!e"&& +$#9 AU <OST IM,REUNA IN SCO,URI
DISTRUCT4VEN 6Cauce !$c%a& spusese ca La%%e#s /usese Hec!$#
&" #a*($&u+ T#$&e&9. ,ENTRU <IECARE DIN ACE>T4 ,ATRU INDIVIZI-
DATI NUMELE- STAREA- ,RO<ESIA- ACTIVITATILE LOR IN <IECARE
DIN VIETILE ANTERIOARE.
Dupa ce a #aspu"s ca ace)!& pa!#u &"d&.&*& "u se &"!&+"&se#a
dec& $ s&"0u#a da!a pe ,a%&"! - &" #a*($&u+ T#$&e& -- Cace #e&a &"
de!a+&u .&e/&+e a"!e#&$a#e a+e /&eca#u&a d&"!#e e&.
c&"d a a1u"s Ia p#$p#&&+e sa+e &"ca#"a#&- Cace a %e"/&$"a!
%a& &"!&& ce+e d$u0 .&e+& a"!e#&$a#e %a& #ece"!e- .&e/&+e a%e#&ca"e
desp#e ca#e a% .$#(&! &" .$+u%u+ I. 5& ap$&3
$n vials dinaintea acesteia Oca &"!e%e&e!$# a+ c$+$"&e& e"0+e*e
d&" Ta%es!$:"P- Nile in -ranta, sub domnia 0ul &ichelieu, cind in
acea perioada se pregateau forte armate care vor deveni intr1o !i
redutabile pentru unii. 6Lec!u#a 5G4G-49.
Scu#!u/ pasa1 de %a& sus es!e des!u+ de e"&0%a!&c.
Sec#e!a#u+ Iu& La%%e#s pa#e sa /& #eda! 'R&c;e+&eu' &" !#a"sc#&e#ea
sa.
La ca#e p#ude"!a G+ads Da.&s- cu %u+!& a"& %a& !&#*&u-
4 4 7
c+as&/&c&"d +ec!u#&+e- a adau0a! u" pu"c! de &"!#e(a#e- u#%a! de3
?Lud$.&c a+ DIII-+eaN'... B&"e&"/e+es ca- pe"!#u "$&- ce& d$& $a%e"& s&"!
&"d&s$+u(&+ +e0a/& &" Is!$#&a ca#e /&"e %&"!e aces! cup+u e2!#a$#d&"a# de
e/&cace- /$#%a! d&" #e0e )& %&"&s!#u+ sau. C$+a($#a#e s!#&"sa ca#e .a
du#a ap#$ape p&"s ap#$ape de .%$a#!ea +$#.
A!&! c&! .a /& Ia pu!e#e- &"!#-ade.a#- R&c;e+&eu "u .a &"ce!a sa
'p#e0a!easca'- cu% *&ce Cace- /$#/e+e a#%a!e #e0a+e- pe ca#e +e .a
$pu"e !$!$da!a case& de Aus!#&a- p#$!es!a"/&+$# )& %a#&+$# se"&$#& a/+a/&
&" c$"!&"ua #e(e+&u"e. Dupa %$a#!ea sa- c&"d !&"a#u+ Lud$.&c a+ DIV-
+ea es!e d$e# u" ad$+esce"!- .a &*(uc"& #e.$+!aE .a /& <#$"de c$"dusa
de ace)!& %a#+ se"&$#& ca#e "u accep!a au!$#&!a!ea #e0e+u&. C&! desp#e
7&ichelieu7, citat in lecturile de mai sus, este chiar cardinalul care a
trait &" sec$+u+ a+ DVII-+ea 6.a %a& e2&s!a u+!e#&$#- &" sec$+u+ a+ DID-+ea-
u" a+! R&c;e+&eu ca#e .a /& %&"&s!#u+ +u& Lud$.&c a+ DVIII-+ea9. A&d "u
e2&s!a &"d$&a+a- pe"!#u ca aceas!a &"ca%a#e a +u& Cace su( d$%"&a
+u& R&c;e+&eu es!e da!a ca p#eced&"d &"ca#"a#ea sa +a Ta%es!$:"-
c$+$"&e e"0+e*a d&" A%e#&ca. O#- /$"da#ea aces!e&a da!ea*a d&"
sec$+u+ a+ DVII+ea.
Desp#e d&/e#&/&& #e0& a& <#a"/e& cu p#e"u%e+e ?Lud$.&c? c&!&% &"
+ec!u#& aceas!a u&%&!$a#e e2p#&%a#e s&"!e!&ca3 I" !;a! pe#&$d J"$:" as
!;e L$u&ses $/ <#a"ce. C&! desp#e "u#"a#u+ Lud$.&c&+$# #espec!&.&- se
pa#e adese$#& ca a /$s! "$!a! ca% #epede. D&" paca!e pe"!#u "$&- exists
$ %a#e d&/e#e"&a... !$a!e ce#ced#&+e-. %e+e au /$s! &"0#eu"a!e de
aceas!a de*&".$+!u#a p#&.&"d numerele6 I" a+!e +ec!u#&- pe ca#e +e .$%
.edea %a& depa#!e- .&a+e /#a"ce*a a +u& Ed0a# Cace .a /& s&!ua!a sub
Lud$.&c a+ DIV-+ea sau c;&a# Lud$.&c a+ DV-+ea... O#- cu% e+ #epe!a ca
es!e $ .&a/a de c$p&+ %&c ca#e "u du#ea*a 0ec&! c&+&.a a"&- es!e dec&
e2c+us sa /& !#a&! a!&! de %u+! &"c&! sa p#&"da d$ua sec$+e )& !#e+
'Lud$.&c&+ I" orice ca*- Cace- /&de+ !e$#&e& #e&"ce%a#&+$# de 0#up- da
u" "u%a# des!u+ de %a#e de &"ca#"a#& &" sec$+e+e DVII )& DVIII.
B&"e&"/e+es ca es!e .$#(a- ap#$ape de /&eca#e da!a- de $a%e"& ca#e au
a.u! $ &"ca%a#e e0&p!ea"a &%p#eu"a cu e+. <$a#!e des- de ase%e"ea-
&"ca#"a#& pe#sa"e- 0#ece)!&- (&(+&ce sau ese"&e"e.
I" &"ca#"a#&+e d&" !&%pu+ +u& Lud$.&c a+ DIII-+ea- R&c;e+&eu
es!e &"!$!deau"a desc#&s ca ace+a ca#e de/&"e pu!e#ea #ea+K
$n vista precedents, era la curtea regelui -ranfel, and
&ichelieu defines adevarata putere. 6Lec!u#a FG85-49.
gasim in cursul acelei perioade clnd laerica Statul, fn
-ranfa, erau sub controlul lul &ichelieu. 6Lec!u#e H85F-49.
Ce+e %a& %u+!e &"ca#"a#& su( Lud$.&c a+ DIII-+ea se pe!#ec Ia
4 4F
curte, ceea ce este logic, pentru ca, vom vedea mai departe, Cayce
spune c& s-a incarnat in acest mediu. Atmosfera de intrigi, uneori
irespirabita:
Entitatea era cineva la care &ichelieu mergea adeseori ca
sa ceara sfatul, in acea vreme. Ea ardea thmlie, parfumuri pi dadea
sfaturi sub numele de Katrina. Entitatea a ciptigat pi a pierdut
moral in aceasta vialE ( ciptigat in cunoapterea virtu<ilor +
puterilor 5ali* aromelor fi a tuturor acelor materii purificate de foc.
@i a pierdut prin intrebuinfarea pe care a dat1o acestor parfumuri pi
influen<ei for asupra oamenilor. @i asta!i ea trebuie sa fact: fain
acestor influen<e *armice pi sa le corecte!e, printr1o buns
destina<ie a acestor substan<e, pe care frebuieKsh le foloseasca
acum ca sa a<ute oamenii, barballi, femeile, copiii sa se de!volte pi
sa evolue!e. @i in special aloe, mitt etc. (Lectura 1714-1).
"li recunoscut descrierea unei vrajitoare de cea mai buns
traditie, manipulind esente ,1 otravuri In oficina sa. Sub Ludovic al
XIV-lea, de altfel, a izbucnit faimoasa "Afacere a otravutilor", cind
va fi condamnata marchiza de Brinvilliers. (A se citi La (arGuise des
)m&res / Marchiza umbrelor /, de Catherine Hermary-Vieille, Olivier
Urban, Paris, 1983)
Se pare ca Richelieu consults des clarvazatoarele:
La inceputul perioadei in care &ichelieu c$"ducea fare,
cind chute sa1pi asigure puterea, entitatea pi1a oferit bunele oficii
de intermediar intre suveranul in titlu pi cel care, prin calitafile
sale intelectuale, va <uca rolul conduchtor f...<. lath de ce, asta!i,
entitatea are o iscusinla innascuth de a1i slatui pe unii pi pe agii,
indiferent de situalia lot. (Lectura 454-2).
Cardinalul pare sa /& avut neva prietene frumoase. Cuvintul
folosit de Cayce este e"!e#!a&"e#- cu alte cuvinte cineva care "ii
exercita functiile fie de bufon, fie de dam& de companie, fie de
curtezana (sau de curtezan.., observa!i ca femininul masculinul
nu au exact acelai sens!): .
Entitatea era in activitate in -ran<a, chiar la inceputul epocii
cardinalului &ichelieu. Entitatea a fost o asociath [euvint caycian
care inseamna, dupa caz, so], sotie, amant, prietena - uneori pur
simplu asociata sau membru din acee4 familie!], da, fi chiar o
tovarapi [aid "metresa" in cayciana] e cardinalului in viala sa, cind
acesta a fost atacat fi contestat. darurile entitalii de a distra, de a
insuflefi via<a la curte pi de a inveseli e?istenfa acelora pe care1i
intilnea, au facut1o sa ocupe o po!i<ie importantE -uncfiile sale
115
constau in a da concerte, in a incura<a artiptii 1 pi numeropi au
fost oamenii din acea vreme care au fost primiti la contesa
lascana, ca sa o asculte L...0. (ceasta incarnare educe in via<a
actuala a entitalii un talent mu!ical, daruri artistice, un talent
pentru anima<ia culturala... @i totupi, in strafundul ei, o lips( de
incredere in cei apropia<i. .&ectura J1BJ-19.
lntele"em ca acea contesa intretinea un salon unde se
intilneau oamenii politici. 'e amintim rolul capital jucat de
aceste saloaneNn viaja culturala a epocii. ,ar erau cui2uri de intri"a,
unde tre2uia sa fii mereu atent...
LA/ o alta persoand care pare sa fi fost, dupe expresia epocii#
"foarte versata in "alanterie"#
Entitatea era printre cei care lucrau sub domnia
cunoscuta ca aceea a lui &ichelieu. Entitatea E(la in cercurile
conducatoare, apropiate puterii, pi avea func<ia de a1i 7distra7 pi
pe &ichelieu pi pe rege. Ea se numea $sabelle. ,Si in acea via<a a
ciptigat pi a pierdut in plan moral. .&ectura MN-19.
Grmarea lecturii arata ca aceasta persoand pastreazd de
atunci un talent pentru a juca teatru, mai ales personajele din acea
epoca. $oate ca era actrita5
<i iata un a2ate de curte#
Entitatea facea parte din inaltul cler, dar fare sa se
sinchiseasca de respectarea <uramintelor ecle!iastice. Caci
entitatea, prin politica 0ul &ichelieu, era de!amagita de iserica
pi de modul cum aplica aceasta marile principii. (stfel entitatea a
lasat boneta rode 3de episcop: pi a luat palaria de curtean. .&ectura
1BM--19.
Gn mare =am2elan#
$n -ran<a, intr1o vreme cind mocnea revolta, sub Ludovic
al O$$$1lea, entitatea era printre cei insarcinati sa1; escorte!e fi
apere #e monarh. 5ai e?act, era cel care raspundea de
garderoba sa, depi nu un valet, ci mai degraba cineva care hotara
stilul costumului care se potrivea oamenilor, un tel de maestru
de ceremonii. Dupe numele sau #eil, entitatea a ciptigat in
aceasta e?perienta, riscindu1pi via<a duiA3 cum cerea serviciul in
acel timp. De unde, asta!i, interesul sac9 pentru haine fi talentul
de a descrie modul in care este imbracat fiecare, chiar $ntr1un
salon Cn de lumel .&ectura B-1-19.
Inainte, acest 2ar2at fusese ne"ustor in Crecia, Ia <alonic. <i
mai Inainte Inca, medic Ia curtea $ersiei. <i mai Inainte, in E0i#t' inalt
117
functionar, al carui vefmint special, semn al funcilei, it flicea ail
fie respectat de mu,ime. (Aceeasi lecturd). In fine, inainte fusese
atlant, dar mereu obisnuit cu decorul oficial...
Apar diverse personalitati de la aceasta curte a lui Ludovic at
XIII-lea: sec retarul particular at unuia dintre /udovici (lectura 1566-
3), un alt cardinal lard principii morale rigide (cu nume indescifrabil,
lectura 2734-1), o profesoard de dans (lectura 2163-1), o guvernanta a
casei regale care se ocupa de cei bolnavi (lectura 38-1) etc.
Cum nu se stie niciodata ce le trecea prin cap secretaretor lui
Cayce rind transcriau un nume francez, nicioclata nu SIntem siguri de
acesta. In mai multe lecturi pare sa he numele "Conti" sau "Gondi",
dar este oare vorba de familia Conde, Gondi sau Conti? Trei marl familii
distincte, a cdror pronunhie intr-o gura americana nu se diferentiaza
deloc:
Entitatea a fost printre cei care au intemeiat o famine
celebra, cu o mare funcile in fare, sub numele de !onti f...3
Numele sa@ :acAues !onti. (Lectura 1932-1).
Las genealogistilor grija de a-I regasi pe acest "Jacques
Conti", care era un mare negustor, colabora cu administratia regard si
se interesa de distilarea esentelor vegetate...
E$ilul lui Carol at II-lea in 8ranta
Aproape doudzeci si trei de lecturi descriu incarnarile in
Franta, in momentul cind tinarul Carol at 11-lea, viitor rege at Pinglei,
a venit acolo in exit. Era fiul nefericitului Carol I, decapitat de revolutia
lui Cromwell, dar si nepotut regelui Frantei, Henric at IV-lea, prin
mama sa, Henrietta. Aceste doudzeci si trei de persoane, majoritatea
franceze, lac parte dintr-un acelasi grup karmic si s--au cunoscut in
Egipt, Persia, Grecia, Israel etc. Scopul incarnarilor in Franta, In
secolul at XVII-lea, se pare ca a lost sa-I ajute pe viitorul Carol at II-
lea. In cele din urma, acesta a recapatat tronul tatdlui sau si a devenit
un mare monarh conciliator. Ca suveran, nu era usor sa restaurezi
pacea religioasa in acea Anglie devastate de fanatism! Fidel politicii de
toleranta a bunicului sau, Carol al li-lea s-a straduit sa stinga ura
dintre catolici si protestanti:
Entitatea era in :ara cunoscuta scum ca #ranta, in acea
epocii in care aveau loc incerari de readucere a revelui !arol al


44G
;;1lea pe tronul sau. Entitatea era atunci Esnee!eK pi pea un rot de
intermediar intre cei care erau la putere, intre cohsilierii regelui pi cei care
repre!entau coroana in (nglia. 6Lec!u#a 7AM-H9.
$n fare pe care o cunoaptem asta!i ca -ran<a, gasim entitatea intr1
un timp cind multe schimbari agitau spiritele, din cau!a venial viitorului
rege Carol al ;;1lea, care se eta acolo $n e?it. Entitatea a fost printre cei
care au a<utat aceasta entitate sa se intoarci in patria sa. (cest moment a
fast trait, pentru unii fi pentru alt>>, pentru toll, ca o cotitura in evolufia
gindirll religioase, legate de viitorul acestui prin< ca suveran. @i in
aceasta atmosfera, oamenii se gindeau la schimbari, la evolufia
spiritelor. 6Lec!u#a FH4-59.
Me#eu %a#&+e c$!&!u#& a+e Os!$"e? c&.&+&*a!&&+$#, c&"d se &"ca%ea*a aces!
0#up de su/+e!e ca#e insotesc e"!&!a!ea Cace- a+&as Ra Ta... De u"de %$!&.u+
aces!e& a(u"de"!e de +ec!u#& desp#e Ca#$+ a+ II-+ea3 e+ a# /& fost u"c;&u+ &"ca#"a#&&
/#a"ce*e a +u& Cace d&" acea ep$ca...
Cace- "ep$! a! #e0&+$# <#$"!s? MOGI * &"!$c%a&+
De-a +u"0u+ a"&+$#- Cace .a da de!a+&& desp#e %&s!e#&$asa sa
&"ca#"a#e 6sau %&s!e#&$ase+e sa+e &"ca#"a#&9 Ia Cu#!ea <#a"!e&. +a!e-+e3
&egasim entitatea Oe .$#(a de Cace&"su)&P intr1o e?perienfa
terestra precedents, o vials in -ranfa, care umla unei intrari pe %enus.
@; ce a fost aceasta vialsB Cum a fast ea trait E practicB "n copil din
dragostei "n copil din dragoste, cea mai entu!iasmanta din taste
e?perienfele pe care le poll face in e?istenfa terestra, dar, pentru Ling
cea mai de temut, cea mai eumplital 6Lec!u#a 5G55-49. $n vista
precedents, gisim entitatea Oe .$#(a !$! de Ed0a#9
O r ? la curtea france!ilor, cind Ludovic al O%1lea Oa+ C&"c&sp#e*ece+eaLP
era rege fi cind entltatea a fost incredinfata gardei regale, dar a fastK
de scurta durata, ca numar de ani, cum se numara in plan terestru.
(ceasta entitate, dec>, a fost incredinfata unei gar!l de $s Curte, care
era o garde apartinind easel regalne pi care pi1a pierdut
vials aparindu1$ pe eel care ;; fusese incredinfet @i rulmelc
acestula era &alph Dahl L&aphaeln 6Lec!u#a H5F-M9
,#&%a #e%a#ca3 se !#ece de +a Lud$.&c a! DIII-+ea .+ichelieu c&!a!
c;&a# &" p#&%a +ec!u#e de Ia &"cepu!u+ aces!u& capitol9 Ia Lup$.&c ce& +u(&!.
Ceea ce ac$pe#a u" sec$+ 6R&c;e+&eu es!e &" 48HF c$"s&+&e#u+ +u&
11C
Ludovic at XIII-lea, iar Ludovic at XV-lea isi incepe efectiv domnia in
1723). Dacd este vorba de un copil a carol vista a fost de scurta
durata... inseamna ca, de fapt, au fost cloud incamari franceze ale lui
Cayce in lecturi: una sub Ludovic at XIII-lea, in secolul XVII, si una sub
Ludovic at XIV-lea-Ludovic at XV-lea, in secolul XVIII!
Sa vedem urmarea:
( trait viata la aceasta Curte, in primil ani, in inima pi
afecfiunea mamei sale, care era atit de frumoasa #i lubitoare +
este cu putinfa. 5ares incercare a entitiffii1 din punct de vedere al
6amintului 1 a fost desparlirea dintre mama pi fiu. (cest coc a
provocat un dor adinc in aceasta viafa E6ara care s1a stins incet1
incet din cau!a gelo!iei de la Curte. Cad regele a devenit conptient
de $nfafiparea fi!ica a balefelutui, care risca sa provoace tulburari
armate periculoase pentru el insupi 1$nflifipare care trade secretul
acelei mame care il iubea atit. (Lectura 294-9).
Am citit recitit de multe ors aceasta lecture, incercind sa
patrund spiritul epocii. Fiind eu insami o pasionata de Saint-Simon si
de acest sfirsit de secol XVII, cred ca ultima fraza a lecturii genereaza
mai multe observatii:
% (ai intli, in ceea ce priveste Infatisarea copilulur.
Interpretarea mea personals este ca., pe masura ce crestea, semana
probabil din ce in ce mai mutt cu tatai sau, aratind astfet at cui fiu era.
Poate ca, de asemenea, stirnea prea mutt interes: existenta sa era
evident o amenintare pe plan politic. Dace baietelul ar fi fost anormal,
el n-ar fi reprezentat un pericol pentru rege Si nimic n-ar fi justificat
gelozia de care vorbeste Cayce.
- Nu se spune, de altfel, de care rege gelos este vorba: at
Frantei sau at Angliei? Cad, asa cum o sa vedem, Cayce sugereazd
mai departe ca acest copil ar fi fost un nepot natural at regelui
Angliei, Carol I. Oricum, un personaj care putea sa pretinda tronul fie
al Frantei, fie at Angliei, prin gradul de rudenie atit de apropiat.
Condi/la de bastard nu era considerate' din acelasi unghi ca astazi:
un &astard putea sa intre in legitimitate Si astfei se alba pretentii la
Iron. Acest lucru s-a vazut deja in lstorie si putea risca - se Vie cind?
- se aduca multe necazuri. Parintii acestui copil misterios sint evocali
in urmarea lecturilor date lui Gladys Davis, secretara lui Cayce.
Aceasta ar fi fost un fel de suflet-sore, in mice caz o entitate pe care
a regasit-o in fiecare incarnare. Dupe ce a fost fiica sa in Egipt, ar fi
fost sopa sa in Persia, inainte de a-i fi secretara in America! $1, intre
timp, in Franta, s-au regasit:
11&
Din nou la o curie, ca mama pi flu. (Lectura 288-6).
SI CARE ERA NUMELE MEU COMPLET IN ACEASTA VIATA
FRANCEZA, SI A CUI FUCA ERAM? a intrebat Gladys Davis.
( 0ul Ludovic al O$%1lea. #umele completA (gatha ailie.
(Lectura 288-27).
Ametita de atita glorie, mica secretary a incurcat cifrele roma-
ne sub pana sa si a scris Ludovic at XIV-lea in lot de Ludovic al XV-lea
sau at XIII-lea? Cit despre "Agatha Bailie", este %arta evident ca ar fi
mai degraba "Agatha AbelIle", adica doua prenume traditionale unite,
cum era obiceiul. Gladys Davis crezind, bine intentionata, ca printesele
regale din secolul at XVII-lea purtau nume de familie burgheze - ca
toata lumeal - o numeste Beille in notate sale! (Obiceiul american
actual pante a vorbi de o personalitate feminine fiind de a-i da numai
numele de familie, fare prenume sau Doarnna sau Domnisoara).
CU JACQUES, FRATELE LUI CAROL AL II-LEA, ERAM
LOGODITA?
Ducele de )or*, 0acPues, fin engleza, James]. >aceea/i
lecture).
SI DE CE N-A FOST CELEBRATA CASATORIA?
lntrigi politica Si con<uncture. (Lectura 288-27)
0 alts lecture lass sa se inteleaga ey micul .Ral#4 Da4l.
era chiar fiul Ducelui de York, fratele viitorului Carol at II-lea,
care intr-adevar a venit Si el la Paris in tinerete:
Pe atunci, gasim entitatea [Gladys Davis] Kincarnate pe
6amint la curtea lui Ludovic al O%1lea [al Cincisprezecelea, de
aceasta data!}. Si acolo, E$lia in !
1
11asa regain, fiind a doua flits a
regelui, ruiscuta $a palat, din soE legitirroa a monarhulul,
crescutil pi educate la ministire, adica la pcoala minastirilor care
primeau persoane de $a curie, dar totupi nu intre !idurile ,or. La
virsta de paptespre!ece ani, o vedem facind cunoptinfa cu
Ducele de )or*, flu> monarhulul care domnea in tam de al aturL
Tinara fate a fost sedusi si a adus pe lume un flu, pe care
suveranul l1a dus departe de Curie. 6e loc mama pi1a pierdut
favoarea monarhulul. @;, in aceste impre<urari, in acest mediu,
intimplarea i1a provocat un mare de!gust, feta de barbag Caci ea
a considerat ci Ducele fusese necredincios. @i totupi lubirea nu i1
a parish inima, ci s1a rasfrint $n intregime asupra copilului din
aceasta laggard.. (Lectura HII%-).
Am petrecut ore intregi la biblioteca din Versailles, unde toate
aceste persona* regale sint cunoscute, fixate, repertoriate, clasate,
4 H A
&"d&/e#e"! deca+ au /$s! +e0&!&%e sau (as!a#de. Ap#$ape !$a!e /ac
$(&ec!u+ u"$# (&$0#a/&&- a! u"$# c&!e #& I" Me%$#&&+e .#e%&&. La Cu#!e- !$a!A
+u%ea $(se#.e pe !$a!A +u%ea- "u e2&s!a &"!&%&!a!e. pe#s$a"e+e d&"
/e%&+&a #e0a+- %a& ales, erau sp&$"a!e de ca !#e $ %&e de $c;& #Au.$&!$#&.
NaI!e#&+e c;&a# se pe!#eceau &" pu(+&c- cu %a#!$#&- pe"!#u a ce#!&/&ca !$! ce
se pe!#ecuse- ca sa "u /&e +ua! u" c$p&+ d#ep! a+!u+L
Dec& a% pe!#ecu! $#e &"!#e0& &"ce#c&"d sad &de"!&/&c $ /&&cA a +u&
Lud$.&c a! DIV-+ea- ca#e a# c$#espu"de cu ceea ce spu"e Cace. N&c&
u"a d&" /&&ce+e Ma#&e&-T;e#e*a )& a +u& Lud$.&c a! DIV-+ea "u p$a#!a
"u%e+e A0a!;a Ba sau ce.a ase#"a"a!$#. A s&"0u#A /&&ca &+e0&!&%a a +u&
Lud$.&c a! DV-+ea p$a#!&! p#e"u%e+e A0a!;a- da# "u c$#espu"de
a"sa%(+u+u& +ec!u#&+$#.
+a!A a!!e+e ca#e aduc de!a+&& sup+&%e"!a#e- C&"d &de"!&/&ca#ea
p#&"&ese& )& %a& d&/&c&+a. Es!e .$#(a !$! de /&&ca #e0e+u&- %a%a c$p&+u+u&
"ed$#&!3 ?
Dupi ce a fost alungatif de la Curte, a devenit ca lugs rl,ai8
intr1una din ministirile aproplate2 a venit acolo la virsta de
doua!ecl de ani, dup( ce a trait trel ani de lubire maternal cu flul
sau, Dale. 5a atunci beneficlase de multi afecflune pi de
promisiuni din partea familial monerbului. Dar vedem ci acesta s1
a lasE cuprins de o mare neincredere, pia la a1pi e?ercita
ra!bunarea asupra mama, mamel p; asupra copilulul. De unde
faptul ci acesta a fost $ncredintat celor pe care mama as ;;
considera cal mai apropiail prletenl din case regelui, atuncl cind
ea s1a calugarit. acolo, la minlistire, vedem ca la porn: timp
dupe intrare, n1a mai putut lepi timp de trel an> ca sa1pi vadi
copilui. @; cind ; s1a anuntat moartea acestula, finif se $ se orate
motivele, vestea $1a provocat o asemenea de!amigire pi un
asemenea de!gust de viapl t/it n1a mai putut lubl pe nimeni care
sa1; inloculasci pe cel ce1i devenise mai drag dealt propla sa
vialE (tuncl o vedem pe 'racia Oa+! "u%eP lisindu1se sh pima2 a
murit la viral2 de trei!eci de an>. 6Lec!u#e HMM-59.
&"!#-$ a+!$ +ec!u#e- u"d$ ea I! ce#ea +u& Cace sa-& dea
"u%e+e pe ca#e +e-a pu#!a! &" /#&ca%a#&!e p#ecede"!e- e+ #Aspu"de3
@i in aceea din timpul lui Ludov* al O%1leaA 'racia.
6Lec!u#a HMM-4A9.
*u aceste precizari c$%p+e%e"!a#e a# !#e(u& sad 0as&% $ /&&ca a
re"elui care sa ti avut ca p$#ec+a sau "u%e de ca+u0a#&1a 'G#ac&a'. N-a%
0As&! u" ase%e"ea pe#s$"a1. ,$a!e ca a+&(& .$# reuXi aici mai bine
dec&! %&"eN
4H4
Ed0a# Cace - c$pN "e0#u cu $(!#+e #e0a+aN
U"&& &s!$#&c& a%e#&ca"& s-au 0&"d&! 6cu /$a#!e (u"A &"!e"!&e-
des&0u#9 cA a# pu!ea /& .$#(a de u" "ep$!e+ "e0#u a+ +u& Lud$.&c a!
DIV-+ea. As!a ca sA e2p+&ce a+u*&a +u& Cace +a Infitittarea.
c$p&+u+u&.
O"ce &s!$#&c $"es! !#e(u+e sA e.&!e p#$&ec!a#ea p#$(+e%e+$#
d&" !&%pu+ )& !a#e sa &"!#-$ a+!A ep$cA c&.&+&*a!&e. Ed0a# Cace I"
"ep$!u+ "e0#u a! +u& Lud$.&c a! DIV-+eaN Ip$!e*a es!e "$s!&%A. D&"
p+&ca!e- es!e !$!a+ +&ps&!A de (a*e &s!$#&ce. Ce& ca#e $ sus!&" "u cu"$sc
&"dea1u"s &s!$#&a eu#$pea"a - p+ec&"d de Is $ ecua!&e s&%p+A- pe +e0ea
mar spa"J9L U %au# U a#a( U "e0#uL 6+a!A ce &-a# /ace pe &s!$#&c&&
spa"&$++ sa #&da cu +ac#&%&+9. ,e"!#u cA Lud$.&c a! DIV-+ea se
c+&s+&!$#&se cu $ 'spa"&$+a'- pu!e% c$"c;&de '/$a#!e /&#ese cA aceas!a
a.ea s&"0e negruB Ma#&a-T;e#e*a- s$+&a lui Lud$.&c a! DIV-+ea -
(+$"dA ca sp&cu+ de 0"uL - e#a $ '/a+sa spa"&$+A?- $ Ha(s(u#0 de
Aus!#&a. a! desp#e %au#&& d&" Spa"&a- ca#e e#au (e#(e#& a+(& +a $#&0&"-
!#e(u+e sA "e s!#Adu&% d&" #aspu!e#& ca sA-& pu!e% as&%&+a %as&.
"e0#&+$#+
Is!$#&cu+ se#&$s care se .a $s!e"& sA se d$cu%e"!e*e +a
Ve#sa&++es .a pu!ea dea sea%a /$a#!e #epede ca "&%&c "u sp#&1&"A
&p$!e*a u"u& "ep$! "e0#u a! +u& Lud$.&c a! DIV-+ea 0& .a .edea d& se
/ace $ c$"/u*&e cu ca*u+ ca+u0a#&!e& ?%au#e? &"c;&se +a %&"As!&#ea d&"
M$#e!- +a ca#e s-au #e/e#&! Sa&"!-S&%$"- V$+!a&#e- M-I+e de M$"!pe"s&e#
s& %u+!& a+!&&. N&%&c "u d$.edeAe p&"s acu% ca ea a# /& /$s! /&&ca +u&
Lud$.&c a! DIV-+ea )& e2&s!A c;&a# %A#!u#&a Ma#&e& Les*c*"sJa- s$!&a
+u& Lud$.&c a! DV-+ea- ca#e de*%&"!e aces! +uc#u spu"&"d d& e#a '/&&ca
u"u& %au# /& a u"e+ %au#e 0a*du&!& +a Me"a1e#&a de +a Ve#sa&++es- d&"
%&+e D$a%"e& de Ma&"!e"$".'
T#e(u&e- &"a&"!e de !$a!e- s+& a.e% $"es!&!a!ea de a-I #ec&!& pe
Cace3 "&ca&e#& "u spu"e ca e+ &"su)&- c$p&+u+ %&s!e#&$s- sau %a%a sa
a# /& /$s! "e0#&. Ceea ce- $ #epe!- &" $$"!e2!u+ ep$c; a# fi fost tntr1adevar
d&/&c&++ &" p+us- a:esR ca+u0a#&!a '$ac;eV.a@ desp#e ca#e .$#(esc
&*.$a#e+e &s!$#&ce "u se "u%ea "&c& G#ac&a- "&c& A0a!;e-A(e&++e. Ea a
%u#&! sp#e s/&#)&!u+ sec$+u+u& #espec!&.- cu *ece a"& &"a&"!e de
#e.$!u!&e- &" 4GG5- )& a depAA! apda# cu %u!! .&#s!a &"d&ca!a de Cace -
!#e&*ec& de a"&. S& dacA V$+!a&#e- ca#e a .&*&!a!-$- 0asea ca sea%+&"&& cu
Lud$.&c a+ DIV-+ea- aceas!a "u d$.edec!e "&%&c... a+!ce.a dec&! cA .a /&
/$s!- p$a!e- I"ca $ (as!a#dA a p#$+&/&cu+u& #e0e!
,e de a+R pa#!e- "e +$.&% de I"ca $ "ec$"c$#da"!a3 dad!
1--
aceasta printesa regala a trait Ia Curte in vazul Situturor, cum
spune Cayce - ceea ce i-a permis sa-I intilneasca pe ducele de York -,
nu se poate sa nu existe vreun document referitor Ia ea. Toate
nasterile din familia regala au facut obiectul ceremonialului traditional
si au fost notate intocmai in arhive. Mania hirtoagelor, tipic franceza,
era la putere in vremea Regelui-Soare!
Daca una din fiicele legitime ale cuplului regal, crescuta Ia
Curte pins la 17 ani, ar fi fost tuciurie ca acea calugarita i ar fi nascut
un copil negru, judecati daca gurile rele n-ar fi profitat de ocaziel Sigur
s-ar fi stiut!
Cit despre o fetita oachesa nascuta de Maria-Tereza in 1664,
aceeasi incompatibilitate cu amanuntele date de Cayce.
D-ra de Montpensier povesteste, in Me'oriile sale (vol. IV,
p. 15 si 16), ca "regina nascuse o fetita ce semana leita cu o maura."
Dar adauga: "Nu-i adevarat ca regina a adus pe lume o negresa.
Raposatul Domn care fusese de fata spunea ca micula printesa era
urita, dar nicidecum neagra. Oamenilor nu le iese din cap ca pruncul
nu mai traieste, ca nu se afla intr-o minastire la Moret, aproape de
Fontainebleau. Totusi este sigur ca fetita cea urita este moarta: intrea-
ga, curie a vazut-o murind!" Nascuta Ia 16 noiembrie, ea s-a stins in
anul urmator, pa 26 decembrie, Ia ora 7 seara, iar trupul neinsufletit a
fost dus, cu ceremonialul de rigoare, Ia Saint-Denis. Ludovic at XIV-Iea
i-a scris el insusi vestea mamei sale vitrege, regina Spaniel... Se vede
ca acestea nu corespund cu spusele lui Cayce, caci el vorbeste despre
o tinara care a trait si care, dimpotriva, cra foarte frumoasa, in timp ce
martorii timpului insista asupra uriteniei avortonului! (I s-a dat nume!e
Marie-Anne si nu "Agathe-Abeille" sau "Gracie) Nu pot asadar nici sa
Inviez copilul maur at Mariei-Tereza, nici sa &c(i'% data mortal
celeilalte maure, cea de la minastlre, nici chiar sa-i irnprumut un copil
ne)ru despre care nu vorbeste NICI un memorialist!
( drama din tim#ul Re0entelB
0 alta lectura vorbeste, se pare, despre Regent, Philippe
d'Orleans, care a domnif din 1715 pins in 1723, ateptind ca tinarul
Ludovic at XV-lea sa ajunge la majorat. Este lecture in care viitorul
lubit", filed foarte finK in momentul dramei, nu este raspunzator de
ea:
4H7
in via<a precedentE ea a trait .este vor2a de entitatea 188,
adica Clad0s ,avis: la curtea lui Ludovic al Cincispre!ecelea,
atunci cind, suveranul fiind foarte tinar, regatul era condus de cel
caruia i se incredinfase aceasta sarcina. Entitatea traia atunci in
Casa lui Ludovic al O%1lea, venind din Casa lui Ludovic al O$%1lea.
Bi entitatea a cunoscut o evolu<ie morals abia la sfirpitul viefii.
Caci, in aceasta incamare, ea a cunoscut $nca din anii tinerefii
de!amagirea, lacrimile, team a, inainte de a fi inchisa intr1o
minastire unde s1a integrat perfect. ( parasit via<a paminteasch in
tinere<e, adica la HV de ani, Cit despre de!votarea sa spirituals pe
acest plan terestru, in acel timp, vedem ca abia in ultimele !ile
reupepte sa se impace cu condi<iile sale de via<a pi cu pierderea
copilului. .&ectura 188-109
Fi in alte lecturi#
Chiar $n via<a dinaintea acesteia, regasim entitatea 3Clad0s
,avis: niiscuta intr1o case regala pi in familia regelui, la Curtea
regelui Ludovic al Cincispre!ecelea. in calitate de fiica a regelui
in condi<iile de via<a de la curtea regala a acestei fari oarela ii
apartinea entitatea, cu toata gloria, pompa, lu?ul, splendoarea
acestui spectacol dat lumii de acea nafiune in acel timp. Clerul se
ocupa de educafie, impunind1o laicilor vremii. 6rima cotitura a fost
al ;41lea an al tinerei fete, cind l1a intilnit pe ducele de )or* 1 cum
era numit 1 pi s1a logodit. (ceasta logodna n1a mai a<uns niciodata
la cununie. De unde acest de!gust fate7 de barbafi, aceasta
neincredere in se?ul opus, resimfite de entitate2 corpul sau a fost
atunci inchis intre !iduri, uncle pi1a petrecut restul viefii, caci n1a
trait decit pins la V+ de ani. .&ectura 188-19.
Fi in lecturile date pentru vietile anterioare ale lui *a0ce insusi
citim#
in viola precedentE regasim entitatea la Curtea -ranfei, in
vremea lui Ludovic al Cincispre!ecelea, pi in casa monarhului,
dar lipsitii de ingri<irea celor care, in mod normal, ar fi trebuit s1o
educe 1 caci aceptia, lipsifi de influentE n1au putut veghea asupra
de!voltarii sale pe 6amint in acea via<a. @i in acea incarnare a fost
doar un copilap care a trait doar cinci anL in personalitatea sa
actualE gasim mai multe trasaturi de caracter provenind din
incarnarea urmatoare, ca ainbridge... .&ectura 1M--1M9
*if despre printesa, ii ramasese din toata povestea aceea multa
amaraciune#
(sta e?pl i ca de ce enti tatea, e?1persoardi regal E i i
1-2
disprefulepte sau nui Iarte pe cel care nau darul so inielea"A.
Acest lucru trebuie depfifit asta'i. (Lectura 288-10)
Si iata de ce, daca aceasta lecturd a lui Cayce este adevarata,
n-am putut ()Nine nici o intrevedere cu Gladys Davis - pe care o
cerusem de mai multe on in calitatea mea de scriitor francez. I
0 intilneam aproape zilnic pe scan - regala, e drept! ntr-o zi,
violind eticheta curplor, mi-am permis s-o abordez ca sa-i expun
problema mea: ce sa fac cu acele nume franceze din lecturi, care
fusesera masacrate pind la a fi inutilizabile? Am rugat-o pe aceasta
alteta intimidanta sa binevoiasca a mi le citi cu voce tare, aa cum le
auzise ea insai, incit sa le pot rescrie intr-un mod verosimil. Mereu
regal, mi-a opus un refuz pfin de curtoazie, dar Perm: nu, n-o interesa
acest lucru! In mod vizibil, biata ex-printesa regala reincamata avea
motive intemeiate pentru a don sa uite tot ce Inseamna Franla
(inclusiv scriitorii francezi rataciti Ia Virginia Beach!). Cayce remarca
adeseori in lecturi cit de tare ne repugna tarile unde am suferit mutt
intr-o viata anterioara. In once caz! mi-o imaginam foarte bine pe
Gladys Davis ca printesa regal, cad era foarte distinsa - i intelegeam
bine ca n-avea chef sa se mai amestece in aceasta poveste dureroasa.
Acum, cind I-a reintfinit pe Cayce in lumea cealalta, sper ca amintirile
urite i s-au ters pentru totdeauna!
/ouise de la Vaillere GIntro 8ouLuet
/udovic at IIV*lea Ia Vir0inia 3eac4...
Cayce avea in echipa sa, Ia inceputul celui de-al Doilea
Razboi Mondial, o tinara foarte frumoasa, care se numea -ae
<imbert Verhoeven, apoi Mae Saint-Clair, cad era divortata. Ea
figureazd in multe poze din albumele familiale ale lui Cayce,
remarcabila prin eleganta i finetea trasaturilor. Ai fi zis ca a coborit
direct dintr-un portret din secolul at XVII-lea... Ca multi din apropiapi
lui Cayce, a solicitat obtinut o Intreaga serie de lecturi.-
Si iata gocul pentru noi: Cayce ii spune ca fusese amanta lui
Ludovic at XIV-lea... In limp ce ex-sotul ei era o reincarnare a acestui
rege.
Aud de aici protestele cititorilor mei: de ce nu sint decit oameni
celebri in lecturi? Gina Cerminara, in cartea sa &e nombreuses vies! de
nombreuses amours 2 Mai multe viep, mai multe iubiri / (Ed. Adyar),
125
a raspuns acestei obi ctii vorbind despre lecturile lui Cayce despre
cautarea vietilor anterc3are in general. Ea spune - am constatat eu
insami - ca printre miile de "lecturi despre vieti" date de Cayce sint
multe existente anonime. Rareori gase0i o celebritate. Dar
pentru un istoric ca mine, este mult mai interesant, caci pop verifica
mai 4or detaliile istorice date de Cayce. Vedetele din once epoch au fost
descrise de contemporanii lor cu lux de amanunte - Si amanunte care
se verified. Este fascinant faptul ca Cayce, care nu avea nici cea mai
mica notiune despre 'stone, este exact in descrierile istorice pe care le
da. Chiarlecturile date pentru consultanti diferili, Ia o distanla de
mai multi ani!
?i apoi gasesc foarte interesant faptul ca voibe*te despre
persona* ce apartin Istoriei noastre.
Acestea fiind zise, voi vorbi mai departe despre nenumarati
anonimi, cind lectura este destul de lunga gi permite situarea lor in
timp (uneori nu sint decit doua sau trei rinduri, nici un nume, o
data nesigura putine amanunte).
In cazul lui Mae Gimbert-Saint-Clair, in schimb, Cayce
dezvolta o adevarata biografie. Nu este pentru prima data cind el se
multume0e cu aluzii (ceea ce face in general). Dar Mae va insista sa-i
ceara pins Ia 15 lecturi, insistind asupra incarnarii franceze. lath-le:
$nainte de aceasta [tocmai vorbise de o viata de tip american
din secolul XIX], gasim entitatea in tare france!a, la inceputul epocii
Ludovicyor. [Cayce ii ignora in mod cert pe "Ludovicir din Evul
Mediu]. $n acea epoch, multi oameni actionau in ceea ce s1ar putea
numi asta!i grupuri de presiune, la curtea regelui. (Lectura 1523-4)
Cayce folose0e cuvintul "Iobbyst". "Lobby" inseamna, in argoul
politic american, grupul de presiune care, actionind in cercurile puterii,
incearca sa influenteze grupul care guvemeaza Si hotaririle acestuia.
Astfel este descrisa Curtea Frantei ca un cerc in care presiunile
exercitate asupra regelui erau deosebit de violente bineinteles,
contradictorii. Dar sa continam lectura:
$n acest cadru, actiunile entithti au fost criticate. Totupi
entitatea, in corpul ci cornportamentul sac, fi!ic, a ptiut sh se
pastre!e pura. Depi entitatea a lost contestath de apropialii sal pi
chiar de famine, criticath de prop,clile prietene pi cunoptinte, a fost
in stare sa1pi foloseascif mult influenta pentru binele alor sal. $n
timpul ace,el pederi pe pamint, entitatea a devenit totupl egoista.
TresA.uth care nu se vede in incarnarea Vctuala, ci este latentE @i
atuncl cind framintarea pi tristetea apar in vista ei de a!i, entitatea
4H8
ridica adeseori capul cu tendinfa de a1i condamna pe cella,;i LG.
Hi totufi, aflati ca !i dupa !i, in mod constant, va infruntafi
propriul eu, in alegerile pe care le1afi facut altadati intre ceea ce
este constructiv, creator fi ceea ce este egoism, orgoliu,
vanitate. (tunci nu va asap egoul, eul sG devina o piatra
unghiulara. Caci veil culege ceea ce all semanat.
$n acea e?perienfa de viaffi, entitatea se numea 5argo
5eguiette. (Lectura 1523-4)
(Am men(ionat deja mai sus ceea ce ar trebui sd credem
despre grafia fantezista a numelor franceze transcrise de
secretarele lui Cayce!)
6rintre aptitudinile dobindite in acea federe terestra,
e?ists aceea de a fi in stare 9oricare ar fi lucrul pe care entitatea
s1a hotarft sa1$ fach: sa influenfe!i oamenii, indiferent de po!ifia
for socials 1 fie cineva important, sau un bucelar, sau un om in
stare de once> Entitatea ii poate face sa stea i in cap. -olosifi
acest talent pentru a construi, dar niciodata in scopuri egoiste.
Caci acest dar este bun daca este bine folosit.,. (Lectura 1523-4)
Lectura continua apoi intorcindu-se Ia vielile anterioare ale
Iui Mae. Este descrisa in amanunt o viata greco-romand ca Vesta, o
doamna nobila dintr-o familie aliata Cezarilor, Ia inceputul epocii
crestine, despre care vom mai vorbi. Chiar din aceasta prima
lectura, Mae nu realizeaza imediat de ce activitalile ei fusesera
contestate in via/a urmatoare. Nu se spune Inca explicit ca era
amanta suveranului. Apoi se gindeste si cere putin 'mai tirziu o alts
lectura pentru a-si larnuri relajiile actuale cu diferite persoane.
Cayce va evoca atunci o a doua viata in Franta, chiar in perioada
dinaintea &evoluflei france!e cind ea deja era asociath cu al doilea
sot de acum.
Si apoi Mae isi intilneste fostul sot Ia Virginia Beach, ceea ce o
face prada unei furtuni sufl,etesti, incit termina prin a-i cere Iui Edgar
Inca o lectura despre vietile anterioare, pentru a sti, in fond, de ce nu
se poate detasa de acest fost sot.
Gertrude Cayce este cea care "conduce" lectura, adic,a ii
sugereaza sotului s adoarma si ii pune intrebarile.
Gertrude:
Al IN FATA 0 EXISTENTA IN PLAN TERESTRU A ENTITATII
MAE GIMBERT (adica 1523, deoarece numele consultantilor au fost
Inlocuite cu numere), NASCUTA PE 2 DECEMBRIE 1908, LA
OCEANA, IN VIRGINIA,
B
SI EXISTENTA PAMINTEASCA A ACESTEI
1-:
ENTITATI CA MARGO MEGUIETTE, IN FRANTA, LA 1NCEPUTUL
EPOCII LUDOVICILOH. DA-NE, TE ROG, DACA VREI, 0
BIOGRAFIE A ENTITATII DE ATV! IN PLANUL EXISTENTEI
TERESTRE, DE LA INTRAREA El IN ACEST PLAN PINA LA
PLECARE, OFERIND 0 IMAGINE A INTIRZIERILOR
PROGRESELOR (pe plan moral) DIN ACEA EXISTENTA. APO! VEI
RASPUNDE LA INTREBARILE PE CARE EA LE-A PUS, CND LE VOI
t
-
4H M
(tunci i1a atras atenfia lui Ludovic ping la a deveni prietena lui 1
amanta, intrucitva 1 intrind astfel intr1un angrena< de activititli
e?perien<e care i1a adus o mulfime de critici, nu numai din partea
familiei #i a cunoptinfelor de famine.8
.%vident, &udovic al @I(-lea era casatorit de-a 2inelea cu
!aria-Thereza, care nu era urita, dar nici foarte sex0 si dezolant de
2i"ota6 *u toate acestea, via.a lui du2la a provocat scandal in unele
cercuri.9
dar ci autocritica, atunci cind tocmai a fost inlocuita cu
alte legaturi, venind de la alte curfi. Ceea ce a adus entitafii ura #i
framintari sufletepti, ('i dorinfa de a putea face 5u.
(sffel entitatea a cautat sa submine!e activitafile unora dintre
prieteni 9prietene: pentru a1i 9a le: invra<bi cu cei puternici.
(ceasta, ca intotdeauna din punct de vedere al energiilor
mentale si spirituale, n1a facut decit sG7 intoarca7 entitatea spre
satisfacerea dorinfelor materiale #i' in final, pentru aceasti
entitate, sa o faca sG renunfe la lume ('i sG se intoarca spre
iserica.
(tunci a trebuit sG se confrunte cu doua incercari foarte
dure. Cad, dupa citva timp de la producerea acelor schimbi*i
care l1au determinat sa paraseasca lumea, Ludovic a ca
.
utat1o
iar #i a dorit1o fi!ic. Lucru care i1a provocat o oarecare confu!ie
interioarit. Si, prin chiar modul in care avusese loc intimplarea, a
adus fric<iuni intre iserica #i Ludovic
Totupi, oricit de tulburata in corp #i spirit, entitatea pi1a
petrecut restul viefii raminind credincioasa <uramintelor sale,
straduindu1se sG repare gindurile, actele ('i obiectivele din
prima parte a viefii sale.
in cele din urma, via<a ei deveni o viapii de sacrificiu de sine,
dar n1a reupit niciodata sa1pi punit de acord spiritul Si trupul.
lar scum, in aceastif viafa, pentru a aplica lecliile care
provin din ceea ce numim influenfe *armice, este sigur ca au
aparut #i vor apsirea probleme. Ceea ce inseammi ca entitatea
infrunta propriile probleme 1 nu pe ale aitcuiva. Trebuie sir incepi
prin a afla care Si este scopul, activitafile pe care dorepti sit le
faci $i trebuie sa ramii credincios acestui scop, cu toate forfele $i
cu tot idealul.
'ata pentru intrebari.
*G *A+% ,I'T+% &G,H(I*I A! A(GT A*%A<TA
&%CATG+A A$+H$IATA5
1JK
t
130
(l cincispre!ecelea, inainte de al paispre!ecelea.
(Cayce face aceasta precizare pentru ca secretara sa nu se inele
asupra numarului.)
AM CUNOSCUT-O PE AGATHA BEILLE? (a se vedea mai
sus incarnarea franceza a lui Cayce a secretarei sale, Gladys
Davis). SI, DACA DA, CE-AM FACUT IMPREUNA?
$n acea perioada cind eraf$ amindoua la minastire, da.
ERAM AMESTECATA IN TOT CE-L PRIVEA PE COPILUL El? SI,
DACA DA, CUM?
Crescindu1$. Crefterea copiilor facea parte din preocuparile
tale fi fl1a adus multi bucurie. Defi, in ceea ce privefte entitatea,
copilul, el a murit in acest timp.
SI DE CE SIMT ACEASTA EMOTIE ATUNCI CIND SE
DESCHIDE SAU SE INCHIDE 0 USA?
De cite ori, pi cit de des, ai trait aceasta e?perienfaA sa ptii
c se intimpla ceva dincolo de upa fi sG asculfi ce se vorbea in
spatele ei, la curie>
DE CE MA SIMT ABATUTA 51 SINGURA CIND SE
INSEREAZA?
Este acelapi lot de oameni. Cad !iva fi noaptea se scurg
impreuna in e?istenfa Cmului fi1i marchea!i emoliile. -oarte
pufini oameni 1 dar totupi destui 1 petrec ceasul amurgului in
afteptare. &estul constata, in ma<oritate, ca este o clips cind se
simt singuri, parasifi. Cadi a<i fort, ca atifia affil, parasita la
lasarea serii. 9Lectura ;ZHV1;V:
Ma opresc aici ca sa subliniez acest minunat pasaj din Cayce,
despre ora pe care o numim in faptul serii", inainte de caderea noptii.
Este un ceas pe care toti misticii, atit orientali cit occidentali (i
Cayce insui), it recomanda pentru rugaciune i meditatie. De altfel,
in Geneza, se spune ca "Cel Vepic se plimba in gradina (raiului
terestru) la adierea.serii". Era chiar ziva pacatului originar i a Caderii!
Altfel spus, era un ceas ales pentru intilnirea cu Creatorul. In plus, in
cazul lui Mae Gimbert, cunoscind stilul foarte special al lui Cayce, sint
de asemenea tentata sa traduc o idee stibinteleasa: Este ora cind afi
parasit adeseori lumea paminteana, in amurg. Textul englez spune: for
you /ere oft 1 as have been many 1 left at even tide. Se poate intelege
#arasiteG de cor#ul fi%ic in sensul in care spunem: "Inima ma lass...
viata ma parasete, trupul nu ma mai asculta".
In astrologie, amurgul este situat in casa a a Balantei -
a carei eterna ezitare corespunde cu ceea ce spune Cayce: un lim#
474
de aV!ep!a#e. Este gi case casatoriei, ora cind cuplurile se regasesc
dupd munca, se' cineze impreuna Si se' face' schimb de idei. Este i
casa dialogului. 'eta de ce oamenii singuri resimt dureros aceasta ora
cind altii sint impreuna.
Casa dinainte, casa a VIII-a. este case mortii. $i cei care au
planetele in aceasta casa resimt adeseori o scadere a vitalitatii Ia
jumatatea dupa-amiezii. Atunci, oboseala din timpul zilei de' lovitura,
pregatind terenul pentru intristarea din amurg... Este un lucru tiut de
traditia popoarelor. late' de ce, in jurul Mediteranei, se face siesta la
"ora mortii", ca se' se reface' fortele pentru sfirVul dupa-amiezii. $i iata
de ce beau englezii ceai, care este un tonic cardiac, Ia ora cinci. WA
de ce le dam coprilor nostri o pustare la patru si ,urnatate+ tartine si
ciocolata ca se' poata incheia .-it a. (De aitfel iii regasesc fortele in
intregime la caderea noptii? La culcare, sint iar in forma...)
In minastiri, este rugaciunea de la ora base seara, Ia apusul
soarelui, dupe' anotimp. In copilarie, bunicul meu, Maurice-Pontien
Viee, ne ducea vara se' vedem soarele apunind peste promontoriul
Frehel. Ateptam cu nerabdare raza verde. $i uneori o vedeam.
Moment care era pentru noi, copiii, o mare incintare. De atunci,
dace' slat prost dispusa la sfirOul dupa-amiezii, ies s ma plimb meditez
admirind cerul, copacii, Natura (in Paris, sint gradini sublime unde poi
admire florile!). Cayce a recomandat meditatia Ia aceasta ora,
deci se' meditarn! Imi mai aduc aminte ca Marthe Robin, Ia
Chateauneuf-de-Galaure, recomanda mamelor "se' se aeze Ia
rugaciune" dupa-amiaza, cit s'int copiii Ia coala (am traduce astazi prin
"se' mediteze").
Sa ne intoarcem insa Ia Mae Gimbert. Cum ea continua se'
fie sfiiata intre cei doi soli - fostul Si actualul - I-a intrebat pe Cayce:
ERAM DEJA ASOCIATA CU ACTUALUL MEU SOT IN
PERIOADA ACEEA? (Este vorba de epoca lui Ludovic al XIV-lea
despre care tocmai am vorbit). SI, DACA DA, CARE SINT
IMPERATIVELE KARMICE PROVENITE DIN ACEA VIATA, CARE
TREBUIE PUSE IN LEGATURA CU ,ROBLEMA MEA DE ACUMN
El era cel pe care1$ foloseafi pentru a ficana in acele
e?perience (legatura cu Ludovic al XIV-lea). Deci facefi paraiela
cu ceea ce se $nt$mpla acum. &eface<i acelapi lucrul Ce ve<i face
cu fiecare din eiB
Intr-adevar, se tie ca Louise de La Valhere, caci de ea este
vorba, a respins avansurile ministrului de finante Fouquet... inainte de
a cadea in bratele lui Ludovic al XIV-lea. Oare pentru a stirni interesul
132
acestuia TI alunga pe Fouquet sau se lase cuuata de ministrul de
finanie ca sa se apere de rooa? $au si una si alta?
TININD CQNT DE CEEA CE ATI SPUS IN PRIVINP.k.
DARURILOR PE CARE LE \'i1 DIN ACEA PERIOADA, VA ROG SA
MA SFATUITI. SPUNETi-M) CUM L-A5 PUTEA !NFLUENTA SAU
"G,T" PE FOSTUL MEIJ '
,
OT SA-5i FACA VIATA MAI POZITIVA.
51 ACEASTA FARA SA UI i O6IECTIVELE COMUNE CARE MA
LEAGA DE SOTUL ACT UAL Si LUIND IN CONSIDERATE CEEA CE
CONSTITUIM IMPREUNA.
La aceasia! sir?<uta va putep raspunae. #pe cum am viizut
au fort acele pe+@cfe in cam orai( coplettla de 2ndaie fi dorinte.
Va pierdeali din vedaie obiectiv!..?('! flu 2nce?pelt din no%.
AR Fl ENE CA VOIMESC CU SOILIL MEU ACTUAL
DESPRE DCRNTELE 5! SCOPUPILE MELE PRIVIND ACEASTA
PROBLEMA? #H AVE=A CUM SA .1. ROG SA MA ',JUTE?
Sa-ti spora(ii propsI! inotraritura?
CE ANUME DIN ASOCIERILE TRECUTE CU FOSTUL MEU
SOT IMI CHEEAZA AS FAZI SE-.NITVAENTUL CA NICI 0
DIFICULTATE NU ESTE DE NE MECUT, ATUNCI CND MA GINDESC
LA GREUTATILE VIED! IN DOI? ASA SE INTIMPLA DOAR IN VISELE
MELE SI ACEASTA MA AJUTA., MA SUSTINE IN VIATA ZILNICA.
$e intimpla a pentru cii avec! sentimental ca" s-a intors!
Nu "GC (Arx4easi iectura)
(Aici Cayco ii spune pe nunr,e ex-amantului regal dintr-o viag
anterioarti cart`,asa cum vom vedea mai departe, s-a "Intors alit
de bine la iubita sa a scos-7, din minastire!)
SI CE NE FACE PE FIECARE DIN NOI SA SIMTIM ATIT
DE PUTERNIC NEVO'A DE A VORBI SAU DE A NE VEDEA, FIE
SI NUMAI IN TREICAT ?
)eea )6 stlf la ternella darinfel. and o tarp" distructivii!
cind o forpi creatoare!.. .epinde cum a -asotti.
CUM EU DORESC SA-MI AJUT FOSTUL SOT,ACESTA
HIND SCOPUL AEU, SPUNETI-MI CUM TREBIJIE SA-L
SFATUIESC, SA-L INCUiAJEZ SA FOLOSEASCA BINE CEEA CE I
S-A SPUS IN LECTURA SA CU TEMA MEDICALA.
Lisa3i-" sJ stea pe praprille-i picioare! rsu pe ale
dumnearaastral
yl CUM POT OPRI ACEASTA FORTA DE ATRACTIE A
UNU!A SPIRE CELALALV, DIN ANUMITE MOMENTE, SA SE
AMESTECE IN RELATIILE CU SOTUL MEU, CU CARE INCERC SA
4 7 7
REALIZEZ 0 UNITATE
M
-laminefi cinstita 5fg de dumneavoastra in@va. (Aceeasi
lectura)
Cayce, deloc naiv, vede bine ca sub nobilul scop de a-si
ajuta fostul sot arde Inca flacara dorintelor fizice care o macina pe
consultants. Mereu sfisiata Mire cei doi barbati, Mae i-a cerut lui Cayce
c
alts lectura, putin mai tirziu. El a sfatuit-o sa se roage, sa se
gindeasca la natura profunda a dorintei sexuale, de care nu
trebuie sa se lase robita, i-a spus ca, invatind sa dominam aceasta
dorinta, ajungem la a mai bun*intelegere a relapilor dintre spirit pi
materie, la o mai bona stapinire de sine. (Lectura 1523-15)
In final, ea I-a intrebat:
CE CARTI DESPRE ISTORIA FRANTEI AS PUTEA CM CA
SA INTELEG MAI BINE CEEA CE SE PETRECE INTRE MINE 51
FOSTUL MEU SOT ?
%eil citi mai bine in dumneavoastra inpiva decit in oricare
carte de $storie. Caci acolo, in toml dumneavoastra intim, trebuie sa
infruntafi problema, acolo unde afi trait1o. (flaii care va este scopulA
dominarea propriului eu sau dominarea fostului sot>
EU ERAM ENTITATEA CUNOSCUTA IN ISTORIA FRANTEI
CA LOUISE DE LA VALLI ERE ? (Aici se vede ca Mae nu s-a
grabit sa se documenteze!)
2Au avem aid $storia -ranfei, a avem pe 5ae 'imbert> Cayce
ironizeaza cu blindete slaba cultura istorica a consultantei sale. Caci
descrierea sa este destul de precisa pentru a identifica fara nici
d
indoiala personajul istoric Louise de La Valliere. Dna Regele-Soare a
avut multe amante, in realitate condamna acest lucru si prefera sa
traiasca cvasiconjugal, cu una singura, di mai mult timp! Exists
asadar numai citeva favorite care corespund descrierii lui Cayce:
c$%pa"&$"s;&p as a c$"s$#!- adica u" c$"cu(&"a1 ca $ cas"&c&e.
Dintre aceste favorite de lungs durata le retinem mai ales pe
Louise de La Vallibre, Montespan si Doamna de Maintenon. Dintre
cele tree, una singura a stirnit cleveteli!e Curtii cu povestile ei de
minastire si aceasta este La Valliere. !eta biografia ei asa cum ne-o
(la Le 7etit Dictionnaire d?Jistoire et de ;eograp9ie al lui Bouillet:
"Louise Francoise de La Baume Le Blanc de La Valliere, nascuta in
1644, in Touraine, intr-o famile originara din Bourbonnais, pierdut
tatal de timpuriu si a fost adusa ca domnisoara de onoare pe linga
ducesa d'Orleans, Henriette a Angliei."
Ceea ce spune Cayce despre originile ei este exact: ea se
13#
tragea dintr-o familie buns i a fost adusa de foarte tinara pe calle
puterii. Ceea ce spune el despre activitatile ei diplomatice este Ia fel de
adevarat: cad' Henriette a Angliei, fiica lui Charles Isora lui Charles
al II-lea, avea de Ia Ludovic at XIV-lea o misiune secrets (ea trebuia
sa-I impiedice pe regele Angliei sa se alieze cu olandezii). Era normal
ca domni0)ara de onoare a ducesei sa participe mai mutt sau mai
(utin la aceasta poveste, mai ales daca era de0eapta, bine crescuta
frumoasa. Pe vremea aceea, diplomatia intra in ocupatia femeilor.
Misiunea a reu0t... dar Henriette s-a intors Ia Paris ca s moara
("Doamna moare, Doamna e moarta", va declama Bossuet in
discursul funebru). Dar sa continuam cu Bouillet;
"Dupa ce rezistase propunerilor facute de ministrul de finante
Fouquet, s-a lasat sedusa de Ludovic at XIV-lea, pentru care avea o
vie admiratie, care s-a schimbat repede in dragoste adevarata. A
devenit amanta lui Ludovic al XIV-lea in 1661. Aceasta legatura, care a
fost tinuta secrets la inceput, a fost facuta publics in 1663. Regele i-a
oferit amantei sale domenii intinse Fi+ pentru ea, a ridicat domeniut La
Valhere la rangul de ducat (1667). In rest, D-ra de La ValHere nu i-a
folosit influenta decit ca sa faca bine. Cuvioasa, dar slab& rowa pentru
greelile sale. Si, de doua ori, s-a refugiat Ia minastirea Carmelitelor
din Chaillot (1670-1671). Dar Ludovic al XIV-lea a scos-o de acolo Si
readus-o Ia Curte. Cu toate acestea, dupa citiva ani, a constatat ca
era neglijata din cauza Doamnei de Montespan."
Cayce spune mai sus ca La ValHere a fost inlocuita cu alte
le"aturi venind de la alte cull. Ma intrebam de ce - iata ce spune
Bouillet: Doamna de Montespan provenea dintr-o ilustra familie din
Gasconia i, Ia putin timp dupa aceea, a fost adusa Ia curte ca doamna
in palatul reginei." Practic, era nascuta Rochechouart-Mortemart, familie
stralucita de care vorbe0e mutt Saint-Simon ("spiritul celor din neamul
Mortemart"). Ea cunoscuse deja in familie "curti" locale, dar cariera de
favorita inceput-o in casa reginei - care intrelinea o "carte"
separata de cea a regelui - cu doamnele ei spaniole Si ecleziastele ei
bigote. Dar sa-I reluarn pe Bouillet, care este o mina de aur:
"Si, dupa ce a indurat o perioada destul de lungs ca Ludovic
sa se imparts intre ea rivala ei, s-a retras definitiv, in 1674, la
Carmelitele din foburgul Saint-Jacquess-a calugarit in 1675, luind
numele de sora Louise de Ia Misericorde. Acolo a 0 murit in 1710,
dupa cepetrecut ultimii ani in exercitarea celei mai austere pietati.
A lasat "scrisori", publicate in 1767, edificatoare "Reflectii asupra
milei lui Dumnezeu", publicate Inca din 1680. Doi dintre copiii ei, D-ra
47 5
de Blois si contele de Vermandois, au fost legitimi.
Marturisesc ca am incercat sa pronunt cu gura plina de fulgi de
porumb cuvintele Louise-Francoise de La Baume Le Blanc de La
Valliere, cu cel mai bun accent american de care sint in stare... tot nu
inteleg cum a reusit secretara lui Cayce sa ajunga la "Margo
Maguiette". In rest, lectura corespunde foarte bine cu Istoria:
minastirea, copiii care fusesera bucuria ei, mustrarile de constiinta,
rivalitatea cu Montespan etc. N-am gasi o alts amanta a lui Ludovic al
XIV-lea care sa corespunda atit de bine portretului facut de Cayce. Cit
despre Ludovic al XIV-lea, ma intreb cum se simtea la "Beach"... In
ipostaza de rege al Frantei, a sfirsit ca un batrin tiran. $i singeros pe
deasupra, daca to gindesti la atrocitatile provocate in Franta de
revocarea Edictului din Nantes, prostie monumentala a carei
responsabilitate si-a asumat-o integral Ludovic al X1V-lea (toll
consilierii sal incercasera sa-I convinga s nu anuleze edictul bunicului
Henric al IV-lea, care a acordat libertate religioasa regatului).
Deci, daca-I regasim trei secole mai tirziu la "Beach" ca un
cetatean obisnuit care, pe deasupra, isi pierduse solia, este
pentru c nu merita ceva mai bun!
Cit despre ministrul de finante Fouquet, care fusese inselat
de La Valliere, recupereaza in aceasta viata femeia care-i scapase.
El era cel pe care il foloseai ca foci festa altuia, spune
Cayce.
$i o recupereaza ca sotie legitima... exact invers! Totusi lucrul
nu merge de Ia sine, caci frumoasa continua sa ezite intre cei doi
barbati. In viata sa, Fouquet a plat destul de scump aceasta rivalitate
cu regele Ludovic al XIV-lea, care n-a uitat nimic; a pus s5 fie arestat si
un tribunal (alcatuit din adversarii lui) I-a condamnat la surghiun
permanent. Regele a intervenit atunci pentru a agrava pedeapsa si
nefericitul a fost condamnat la inchisoare pe vials, ceea ce este cu mutt
mai caul A fost intemnitat in fortareata Pignerol unde a murit dupa 19
ani de detentie. Se pare ca frumoasa Louise era intrucitva
r5Spunzatoare de comportamentul ranchiunos al regelui, daca ar fi sa
ne luarn dupa consecintele karmice suportate in incarnarea din vremea
lui Cayce. De unde si raspunsul ironic al acestuia cind ea il intreaba
daca poate apela la ajutorul actualului ei sot (ex-Fouquet) pentru a fi
ajutata sa-si refaca relapile cu fostul sot (ex-Ludovic al XIV-lea). MA
indoiesc de simpatia pe care trebuie s-o fi avut primul pentru al doilea
lar in aceste cazuri, caritatea conjugala indeamna Ia rezolvarea
problemelor de una singura, jars s fie amestecat celalalt in
4 7 8
&"cu#ca!u#a ei, cum spune Cauyce.
incarnarea urmatoare a Louisei de La Valliere este
interesanta - lecturile o urmaresc la sfirsit de secol XVIII, Inceput de
secol XIX (ni se indica anul 1812) in Statele Unite. Sub acelasi
prenume de Mae, ea a trait in Chicago (la Fort Dearborn), pe vremea
"vinatorilor care foioseau capcane" si a altor traficanti de blanuri.
Apoi a fost ruinata in perioada razboaielor cu indienii, a trebuit sa
fuga sore est si, in cele din urma, a gasit adapost in regiunea
Virginia Beach. Lectura spune ca avea multa autoritate, ca in
mijlocul acestei faune de aventurieri si de traficanti din Lumea Noua,
era foarte respectata, ca' i se cerea mereu sfatul, intrucit trecea drept o
persoand care putea ob<ine tot ce voia. (Lectura 1523-4)
Ceea ce este interesant Intr-o analiza karmica de acest lel
este seria color patru vieti anterioare analizate - serie care arata
aceleasi fire conducatoare de-a lungul a patru existence (si chiar cinci,
data socotirn viata dinaintea Revolutiei).
Mai intii, trek ipostaze ale puterii, clad entitatea
exercita." o autoritate, o influenta. in viata cind a fost Vesta,
printesa greco-romana, entitatea aparfinea puterii regale. nefiind
intre Ce!arii care domneau atunci, ci din fathilia verilor acestora,
cum am spune, intr1o po!ifie in care se putea bucura de influenfe la
curte, cit @i de influenfe in locurile cheie ale $mperiului, prin
5acedonia, 'recia, 6alestina, (frica de #ord... 9Lectura ;ZHV13:
@i acolo entitatea era intr1un serviclu diplomatic (aceeasi
lectura).
Aceeasi situatie de putere va reveni in viata ei ca La ValHere,
unde este, Inca de la inceput, bine situata politic (si intr-o activitate
cu aspecte mai mutt sau mai putin diplomatice). Chiar in viata
americana ca Mae Umbor, ea era c$"s&de#ed- adica o autoritate
locals respectata.
Apoi, in fiecare viata, contactul cu Cayce. in viata ei ca Vesta,
s1a asociat in mod special cu un anume Lucius (despre care stim ca a
fost o Incarnare iudeo-greaca a lui Edgar - a se vedea volumul I).
(Lectura 1523-4)
Cum e?istau legaturi intre persoane care adoptasera
credinfa crusting, sau ebraica Si cresting, acest lucru i1a filcut
greutafi. Tovarapul ei de atunci fiind Lucius, ea a adoptat in acea
viafa unele din obiceiurile for [ale evreilor sau crestinilor]. ,Si au
e?istat nifte acorduri, un contract de casatorie cu Lucius L...M @i din
aceasta asatorie s1au nascut
s&
copii in prima parte a viefii for
4 7 G
L3. Dar, cind Lucius L...M a acceptat sG calatoreasca in 6alestina, la
lerusalim, au avut loc certuri. $n timpul acestei e?periente, s1a facut
asatoria dintre entitatea care fusese prietenul %estei, Lucius [adica
Cayce], Si 5ariaerh [o alts femeie!]. Ceea ce i1a atras, bine
1
-D;es,
critic> %estei si neintelegeri ;;3 cu propria sa familie. S1a iscat mai
ales o nein<elegere cu 6avel [vezi volumul I despre aceasta
povestej. 6avel a luat partea %estei. (Lectura 1523-16)
lar Vesta s-a razbunat in aa fel incit I-a convins pe Pavel sa-i
spuna lui Lucius sa divorteze de noua lui sotie (care, crime supreme,
era tinard si frumoasa!) sub pretextul ce episcopii precum Lucius nu
trebuie se fie insurati.
Entitatea, in virtutea invataturilor lui 6avel pi a activitatilor ei
cu Lucius, a provocat divortul lui Lucius 'si 5ariaerh. (Lecture.
1523-4) In cele din urma:
Entitatea nu s1a casatorit dupd aceasta e?perienta si a
cunoscut cea mai mare de!voltare morals consacrindu1se
diverselor grupuri cu scop religios. (Lectura 1523-16)
II cunostea deja pe actualul ei sot despre care o lecture' a
vielifor anterioare spusese ce se numea Pitmumus si Ca era un
foarte bun prieten pe care ea $1a introdus in activita<ile isericii. (tunci
era un pacatos (aceeasi lecture). (Este vorba de Fouquet al nostru
care pescuise niste pesti prea marl in ape tulbure, in timpul Iui
Ludovic al XIV-lea!)
Paralela intre viata Iui La Valliere
si
viata Vestei este
interesanta: in ambele cazuri, ea traieste cu un barbat pe care II
pierde si cu care totusi are copii. $i-a incheiat viata in singuratate, in
fapte bune si Biserice... In viala Vestei, exists de asemenea acest
episod de rivalitate cu alts femeie pe care ea incearca s-o distruga
(lucru pe care Cayce i-I reproseaza in lecture).
(
Ca La Valliere, ea II va regasi pe Cayce - in acel beietel
de care, se ocupa deoarece mama Iui se afla in aceeasi
minastire ca si ea. $i pentru ca aceasta mama este fiica
amantului sau regal (vezi mai sus, capitolul precedent).
In sfirsit, in viata americana, acest gen de "Annie din Far
West" va avea de-a face cu John Bainbridge (alts Incarnare a lui
Cayce pe care am evocat-o in volumul I). De data aceasta, Cayce nu
mai este episcop, cr un aventurier care se foloseste de femei si face
praf averile... Cum spune lecture 1523-4, entitatea a fost nevoita sa
1
fuga cu cineva care a fost pentru ea cau!a multor pierderi materiale 1
16C
lucru care a amarit1o.
In sfirsit, intr-o a patra viata, o regasim pe Mae ca asistenta a
acelui "sleeping prophet" / profet adormit / Ia Virginia Beach, unde face
parte din echipa A.R.E. (adica .socialia pentru 2ercetare "i $luminare).
Dincolo de latura anecdotica privind o personalitate celebra,
aceasta serie de vieti ne da o intreaga lectie de karma si ne exotica
modul cum marasmele afective prin care trecem isi au radacinile intr-
un trecut anterior. Cad sintem atit de motivati de reactiile din vietile
noastre precedents! Si aceasta dorinta care se naste intr-o viala
pentru o alts flint& si care renaste in viata urmatoare, cind ea
chearna din nou intilnirea a doi parteneri... late cum putem deveni
mai indulgenti la excesele amoroase ale altora! Pentru a incheia,
putem reline comentariul interesani at lui Cayce despre entitatea
care, cu once pref, a ramas pure in actele sale fi!ice. Intr-adevar,
dupe toate marturiile timpului, Louise de la ValHere n-a fost deloc
considerate o desfrinata si se pare ca si-a iubit sincer regele.
Viata in tim#ul lui /udovic aM IIV*lea
Alte citeva lecturi vor&esc de vieli din timpul lui Ludovic al XIV-
lea, insistind asupra confuziei religioase care domnea atunci. Cum
protestantismul era victorios in tarile anglo-saxone, multi oameni in
Franta au pus din nou in discutie invatatura Bisericii catolice. Ludovic
at XIV-lea a trebuit sa arbitreze disputele iscate de o serie de
curente religioase: jansenisti, quietist, protestanti etc.
lata, de exemplu, o doamna de Ia Curte, neidentificata:
lnainte de aceasta, gasim entitatea in >ara france!a, atunci
cind numeroase schimbari erau aduse de ra!boaie, de schimburile
#i contactele cu aristocrafia spaniola #i engle!a 9...0.
Entitatea se afla atunci in Casa lui Ludovic, la inceputul
epocii tor. (dica Ludovic al O$%1lea [Cayce continua sa-i ignore
pe "Ludovicii" sai din Evul Mediu!].
(cest lucru a adus entitafii e?perienfa contactelor cu
regalitatea. in po!ifia in care se afla entitatea, in activitafile sale,
ca Louise, ea a trebuit sG contribuie la binele general, dind sfaturi
pi pareri celor care erau la putere, cu care intretinea legaturi.
Entitatea a ciptigat fi a pierdut moral caci, atunci cind era in
4 7 5
legatura cu cei pe care1i numim puterile spirituale, adica
iserica, ea a pierdut increderea din cau!a intrigilor lor. @i1a
pierdut credinfa in cei care se proclama competen<i sa1i
conduce pe S&ceilal,i cred ca au misiunea de a le spune ce
trebuie sa face. .&ectura B30-19
!ai sus, in acee- lectura, *a0ce spune ca aceasta consultants
este e?trem de inteligenta pi poate citi cu ufurinfa caracterele.
Aptitudini de manager sau ghid. ,ar deceptiile o duc la amaraciunea
care creeaza o arma ne"ative dace intra adinc in psihism.
&ectura pentru un 2ar2at care a suferit din cauza clicilor
intri"ilor de la *urte#
Se afl a i n fara acum france!a. #umel e enti ta
i
ti i era
&haouldth 3+aoul5: traia intr1o epoca in care erau multe
contra verse de!amagire in treburile politice, sociale
religioase. Totufi, entitatea a invafat numeroase leclii din aceasta
e?perienfa, observind oamenii. Caci rolul sat, consta in a alege
hainele din garderoba suveranului. #u ca valet, ci mai degraba ca
.pef al garderobei care hotara costumul, stilul, fesatura... ,Si totupi,
redus la !ero foarte des, cu altemanfe de favoare Si defavoare pe
raga mulfi din acea epoca. in pre!ent, este esenfial sa nu se bage in
politica. .&ectura 1BJ3-19
!oravurile vremii nu lasau femeilor nici o alts ale"ere decit
sotul .in "eneral impus9 sau minastirea. late pe cineva care a fost una
din fiicele lui &udovic al @I(-lea - naturala sau le"itima, nu este
precizat#
+ gasim in epoca lui Ludovic al Ol%1lea, in -ranfa. Entitatea
era atunci una din fiicele suveranului care, de!amagita de antura<, s1
a hot.DD la virsta de doua!eci de ani sa se calugareasca. Se
numea Lois sau Louise ,Si din acea e?istenfa simte asta!i
nevoia imperative, in sfera ei actuala, sG veghe!e la ceea ce dau
puternicii celor slabi Si sa caute dragostea in via<a sa 1 privinfa in care
n1a fost pina acum satisfacuta. .&ectura 1N-0-19
*ad minastirea care, su2 pretextul reli"iei, putea fi un refu"iu
pentru fetele dezama"ite, pentru fetele nedorite, pentru fetele sarace
sau ile"itime care nu-i "asisera sot, a fost in cele din urma, pentru
multe, un fel de inchisoare unde im2atrineau frustrate in trup inima.
late o alts lectura in care sint evocate cele2rele nepoate ale
cardinalului !azarin, cele cinci surori stralucind de frumusete
inteli"enta# &aure, Hl0mpe, !arie, >ortense, !arie-Anne .aceasta este
!arie !ancini de care a fost indra"ostit &udovic al @I(-lea i cp care
140
nu s-a putut casatori9.
Entitatea se afla in tiara franceza unde facea parte din acel
grup de surori care%i frecventa pe Ludovici. Entitatea nu aprecia deloc
actiyitafile pi fegaturile surorilor sale+ caci fiind mates ialista+ se
afla su& influenfa principiilor enunfate de 3iserica+ si pentru ea+
tre&uia croiesti drum in viata urmind legea cu strictele+ fare
sa gindesti .rea mutt... .sa a a,uns sa condamne+ si c9iar sa%i
condamne pe cei apropiafi. K astfel de atitudine de condamnare
tre&uie sL fie eliminate astazi. .&ecture -0-B-19
,upe ce i-a spus ca va intilni azi in relatiile ei aceleasi
persoane, *a0ce continua#
l%ai condamnat pentru intrigile for+ caci pentru tine+ ele nu
respectau deloc legea. Dar care greseala este mai mare4 sa fil sla&
in trupul de carne sea+ condamnindu%i pe sa to condamni
de fapt pe tine insuli+ asa cum ar tre&ui sa 5$$D 2are este cel mai
mare pacatD 2aci+ cum a spus $nvatatorul+ este mai pacat sa
privesti un &ar&at sau o femeie cu lacomie decit sa comiti actul in
sine % care poate fi iertat pi poate eventual sL aduca trairea unei
experienfe care+ din punct de vedere spiritual+ poate fi creatoare in
spirit si trup. Entitatea a fast cunoscuta su& numele de 2elecia.
Entitatea a c?Btigat din punct de vedere moral. Dar entitatea a
criticat# fi entitatea se regaseste acum intr%o stare de confuzie
mental< .&ecture -0-B-19
'ici una din cele cinci surori !ancini nu se numea "*elecia".
,ar poate ca *a0ce a evocat numele pe care una dintre ele si 1-a luat
la minastire. <e she cJ !arie nu s-a consolat niciodata cu adevarat
dupe pierderea Iui &udovic al @I(-lea, a dus o vote ratacitoare a"itate,
s-a despartit de sotul ei si s-a calu"arit la !adrid.
Hare despre ea o fi vor2a5
<a schim2am peisajul si sE trecem la o aita lecture#
Entitatea+ la inceputul doniniei lui Ludovic a/ 6$5%lea+ era atunci in
marile armate care aparau locul unde isi avea regele resedinla
oficiala. El se afla printre cei care aparau &unele principii apa cum
erau ele prezentate de regalitate. Entitatea se numea pe atunci
Doran % D. Doran. Ea a urmarit o dezvoltare spiritual< dar s%a lasat
coplecita de forfele constringatoare care au dat &uzna in viata sa.
$n personalitatea sa actual< entitatea mita sa afle care sint
energiile profunde ce motiveaza fiecare persoana care%i propune
prietenia. 2eea ce o face sa se imprieteneasca mai greu. .&ecture
118-19
1#1
*orale8 in meseria de soldat, tre(uie sa. stii uneori sa
re'isti ordirolor si mai ales camaradeniicr ne$aste..
late' totusi pe cine%a care a pro$itat din plin de %iata, in
timpul ICI -udo%ic al EI#-leaH
Entitatea era in tare franceza fi activitafile sale o situau
printre curtenii case! - a primului $i a celui de-alC doilea Ludovic La
se intelo4e -udo%ic ai EI#-lea si -udo%ic al E#-ieaj, f?olut sau!
ca azda! era de a bineGspune !firma. #stfel v-ar fi foarte ufor va
Ksifi astazi un loc de actrifa in teatru! televiziune sau radio. :oate
ca radioul este pentru tine cea mai bun s? !ufie in condi3iile
actuate. .ar! cum viala este un mare teatru! entitatea poate asi
c6le mai interesante activitap provenind din eBperien3ele trecute
pe care tocmai le-am aratat mai sus. 9-ecture 2/.0<
-a inceput, nu citisem (ine. Cum a%eam courtesans in
te6t, am inteles ca este %or(a despre o doamna nu prea
%irtuoasa, pro$esional %or(ind. "poi am recitit te6tul. )ste
numita entertainer'
adica 4a'da. mi-am amintit ca era epoca saloanelor... *arile
doamne din Paris, si toate celelalte din suite ler, tineau cite un
salon literar sau artistic, dupe' modelul salonului marc=i'ei de
Fam(ouillet. "colo se citeau %ersuri, piese de teatru, rornane.
se cinta, se dense, erau adusi artisti, mu'icieni, dansatori,
actori. In lecture', accentul este pus mai muit pe aspectul
artistic ai acti%itetitor doamnei. 9Totusi, nici cele de Da Hotel de
Fam(ouillet, nici celeDalte nu erat, neaparat pilde de %irtute'<
+aloaneDe literare si artistice au $ost in $oarte mare yo4a in
ranta secolelor E#II sr E#III sI tred%e s-a continuat pin4 in
'ilele noastre.
5e& &ubit in per'%anet"""
Cit de surprinsa am $ost sa descopar ca dosarul nr. :;;:-
1, desc=is pentru un tinar consultant american de doud'eci trel
de ani, %or(ea de incarnarea acestuia ca -udo%ic al E#-lea8
$eC fie atent! infeleator! pentru a a3uta cei mai multi
oameni in diferitele +or situafii. folosirea voinfei sale in acest
proram va depinde de el! de reac3ia sa in diverse situafii pe care le
va intilni pe plan terestru( caci voin3a sa! cornportamentul sacC vor fi
afectate de influenfele men tale Ede altadata=. Entitatea nu
4F H
este un mercenar gata sa se vinda celui care ofera mai mult, nici
un idealist complet totusi. Este mai degraba un om care menfine
un anumit echilibru intre rationalism fi idealism. (dica aceasta
entitate estimea!a ca idealurile trebuie sG intre intr1o proporfie
re!onabila in viafa sa. Deci entitatea va dori mai intii sa $nceapa
prin a se cunoaste pi infelege relatiile pe care propriul sau 7eu7
le intrefine cu ceea ce o incon<oaraB %a voi sE lucre!e asupra
acestora prin activitafile de acum pi prin ceea ce a construit
odinioaraB Dach da, atunci aceasta entitate va putea deveni o
fiinfa ce va aduce mult altora, care1i va a<uta sG se e?prime,
indiferent de situattile in care se vor afla. Caci, ptiind in
strafundul sac, ca e?ists un ideal posibil fi ca acest ideal poate
fi un lucru re!onabil, el va trebui sa se conforme!e preceptului
din vechimeA 7Daruieste trupul tau ca un sacrificiu viu, facindu1$
stint placut Celui care este (totdatatorul. Este o ofranda dreapta
fi nesmintita.7 ,Si de ceB 6ai pentru ca acesta a fost i va fi inch7,
in viafa sa actuala, scopul urmarit de entitate>
De la condi<iile de viafa stravechi, de uncle provin multe
din e?perienfele actuale ale entitalii, ea pastrea!a un sentiment
trait, pe care l1am putea traduce astfelA 7Cif de <os au ca!ut cei
puternici>7 Este ceea ce resimte el puternic pi uneori se poate
vedea ca o arata prin trasaturi, cuvinte, comportament. Caci in
viafa dinainte, gasim aceasta entitate ca Ludovic al O%1lea. .<E
speram ca secretara nu s-a asupra numarului... ,ar descrierea
personajului pe care-I vom vedea corespunde destul cu cit se cunoaRe
din *el lu2it.9
<a continuam.
... care a dom nit in -ranfa, cu multa putere. ( fost dintre
cei care au cautat prea mult sa1si satisfaca dorinfele egoiste,
cistigind pier!ind pe plan moral. ( cistigat pentru ca a a<utat
multe persoane fi a fost atent fats de multi. ( pierdut cautind sa1
si satisfaca pasiunile, dorinfele fi!ice, a pierdut prin reaua
folosire a atributelor sale fi!ice mentale. Ceea ce atras asupra >ui
forte distrugatoare in acea viafa, incit in pre!ent entitatea cauta
mai degraba sa se elibere!e de satisfacliile si dorinfele carnale.
$ncearca sa le contracare!e cufundindu1se in rational, pe care1$
pretinde element director al intregii activitafi umane, al fiecarui
act a> omului. El predica actele rationale, avind &aliunea ca ba!a
a oricarui comportament. $ se distinge asta!i un viu talent pentru
mu!ica, pentru cintec fi aceasta aptitudine de a1i a<uta pe toll.
126
(Lectura 1001-7)
Urmeaza apoi o serie de sfaturi pentru viata actual& pe care nu
vi le mai traduc pentru Ca ele repeta ce a fost deja spus mai sus. Un
amanunt interesant: Cayce it mentioneaza pe Saturn ca planeta care it
influenteaza pe nativ. Or, ne amintim ca Ludovic at XV-lea impreuna cu
Soarele la 26 Varsator la nastere era deci sub influenta planetelor
Saturn si Uranus. Prima planeta da gustul singuratatii, izolarii
ceea ce explica timiditatea regelui faptul ca nu-i placea sa apara in
public. Cit despre Uranus, aceasta planeta da nativi dotati pentru
arte, stiinte, muzica, tot ce-i placea mutt lui Ludovic at XV-lea.
2n viafa dinainte! reasim entitatea in acea perioada
Ecunoscutal ca intoarcerea pe :amintul faaduit! Entitatea traia in
vremea cind Ezec*iel era *idul! conducatorul - cu ai lui
Derubbabel care s-au 2ntors pe :amintul $fint -Cpi entitatea a a3utat
la recunoapCterea muzicii sacre din 0emplu. )aci era una dintre
primele activitafi care au fost restabilite( i cum lumea se intorcea
din eBil cu intenfia de a se apuca de treaba! entitatea i-a adus
contribufia ca muzician in 0emplu pi sub conducerea copiilor lui
Derubbabel. Numele sac+ era #polinarius. 2n eBperienfa! entitatea a
ciptiat atunci! in aspectul eBterior. .ar a pierdut din punct de
vedere moral! lasindu-se dus de dorinfele oc*iului! mai puternice
decit activitafile sale intelectuale. .ar a ciptiat in domeniul
cintecului! poeziei! al talentelor muzicale. #stfel entitatea va fi
intoarsa astazi spre activitafile sale. (Aceeasi lectura)
Apoi Cayce recomanda consultantului sa asculte Gloria si
Alleluia din :.-imavara de Mendelssohn pentru a regasi ceea ce
sirntea in cealalta viata, ca muzician. Putem remarca de asemenea
ca, in tema lui Ludovic at XV-lea, casa a XII-a, care arata vielile
anterioare recente, este locuita de semnul Pestilor. Semn at poeziei,
at vielii religioase, at inspiratiei muzicale...
Dar s continuam:
in viafa dinaintea acesteia! it reasim intr-o perioada
eipteana! atunci cind razboiul civil rascolea fara. $i atunci cind
atmosfera a fost mai mutt in spiritul a3utorului pi a unei mai bune
cooperari intre indieni i uvernanfi entitatea a fost printre
cei care au facut ceva constructiv. 2n acel timp! a stabilit coduri
morale $i! depi nu se poate spune ca a fost un moralist! pastreaza
de acolo un simf innascut al leilor morale.
$i
acest simf se
manifests i in ziva de astazi( nu-i lipsea nici macar in viafa franceza!
ceea ce i-a adus multe framintari de conptiinfa. (Lectura
4FF
:;;:-1<
,rmea'a staturile morale si pro$esionale, apoi intre(arile
consultantului8
C) -)>"T,F" " "#,T )NTI T"T)" "C)"+T" C,
)NTI T"T)" NF. /M. 9C"3C) I N+,I < I N "C)" P)FI O"D"
F"NC)!"5
unic.
)NTiT"T)" PO"T) F),+I IN IND,+TFI" F"DIO,-,I5
6oate reupi orice, la alegere, cu condi<ia sa tie ea insaD
9"ceeasi lectura<
Tre(uie sa mai notam ca radioul. tot ceea ce are le4atura
cu undele este 4u%ernat de #arsator.
Pe de alts parte, aceasta lectura spune ca -udo%ic al
E#-lea Cel lu(it a $ost (unicul lui )d4ar Cayce intr-una din
%ietile sale anterioare... Dar, stiind ca o$ a domnit din :1:2
9si cunr re4ele a%ea doar 2 ani, domnea re4entul in numele
lui< ulna' in :11., cum sa punem de acord lectura de mai
sus cu precedentele5
S- sti- .a Lu/o0i. al 1V-l-a nu -ra in stare sa trimita
la moarte, cu sin4e rece, pe unul din nepotii sai, c=iar dacad
incurca. Cad era $oarte A$amilistA. Timid, artist, sen'ual si
sensi(il, pastra o anumita etica moral7 asa .um su2linia3a
l-.tura de mai sus, c=iar in e6cesele sale amoroase. N-a $ost
niciodata o $i4ura sin4eroasa, dimpotri%a. "%ea mai multa
compasiune decit inaintasul sau -udo%ic al EI#-lea 9care, $are
mire, a lasat sa $ie masacraji protestan=ii, de e6emplu<.
In etapa actuala a lecturilor si cum.<stintelor noastre
istorice, nu e6ists decit o sin4ura ipote'a plau'i(ila8 Cayce ar $i
a%ut mai multe incarnari $rance'el ,na in timpul lui Fic=elieu,
alta in timpul lui -udo%ic al EI#-lea, sau al Fe4entului, ultima in
timpul lui -udo%ic al E#-lea... de ce nu5 +i, poate, de doua on
ca nepot al unuia dintre acesti re4i 9si al re4ilor "n4liei5<. Nu
este e6clus. Caci anali'a minutioasa a lecturilor rele%a uneori
niste du(luri. ,#reau s2 spun %ieti care se repeta in aceeasi
!ara, in acelasi secol, su( acelasi nume, aceeasi $amilie... "m
%or(it deja despre acest lucru re$eritor la %iata lui Go=n
?ain(rid4e. -a $el se %a intimpla si in ca'ul lui *oliere8 aceeasi
data de nastere si aceeasi pro$esie. "m remarcat ca Cayce
incepe intotdeauna prin a da o sin4ura incarnare pe tara. +i
numai daca insists mult consultantul si incearca din nou, se
=otaraste s@ dea alte %ieti in tam respecti%e. De e6emplu,
consultanta nor%e4iana 9%e'i primul %olum< it aude spunindu-i
ca a a%ut deja, inaintea acesteia, doua %ieti le4ate de
Nor%e4ia.
4 F 5
Consultanta $rance'a 9%e'i mai sus< careia Cayce ii descopera
o %iata in ranta,'In timpul cruciadelor, it =artuieste intr-atita
incit el s$irseste prin a-i marturisi ca a a%ut o a treia %iata
$rance'a, despre care este mai bine sa nu vorbeasca.
Comentatorii lui Cayce se intrea(a c=iar
dace nu c $i a%ut el insusi doua e4iptene8 una in cele(rul Fa-Ta,
cealalta, o(scure, intr-un anume "sap=a 9lectura /M.-:./<.
Pentru 4eneratia sa, care descoperea reincarnarea, era deja o
(ucata cam 4reu de in4=itit. "st$el Cayce a dat 9inclusi% pentru
el< suite de %iata simpli$icate, cu o sin4ura incarnare pe tara,
pentru a nu-si 'apaci anturajulD
"sta ar e6plica $aptul ca nici o printesa re4al7 $iica a
lui -udo%ic at E:::-lea, -udo%ic at EI#-lea sau -udo%ic at E#-
lea, nu corespunde intrutotul descrierii date de Cayce. Din
aceasta perspecti%e a mai multor %ieti $rance'e care repeta
aceeasi situatie, este ne%erosimila ipote'a unui nepotel ne4ru
at lui -udo%ic at E#-lea. Caci -udo%ic at E#-Iea se casatorise
cu *aria -es'c'ynsNa, careia nimeni pin4 aici nu i-a 5
mprumutat %reo picatura de Asin4e ne4ruA, din simplul moti%
ca era ar=ipolone'a.A... ; spunem din nou8 o printesa re4ala
nea4ra cu un (aielel ne4ricios n-ar $i trecut neo(ser%ata in
conte6tul acelei epoci. Cu atit mai mutt cu cit, mai spune
Cayce. aceasta A>raciaA era (inecunoscuta.
Entitatea LCayceO se nascuse din 'racia, copilul iubit de la
curie, $i din fiului suveranului din <ara din lap, de cealalta parte a
apei. Schimba rile survenite in legile care conduceau curfile ;1au
impiedicat pe acest suveran Lcu%intul #u+e#- $olosit aici pentru a
doua oara de Cayce, se re$era la acel su%eran de dincolo de
mareO sG recunoasca paternitatea terestra a 0ul Da$h. 9-ectura /M.-
M<
Famin asadar la ipote'a mai multor %ieti $rance'e sau
an4lo$rance'e ale lui Cayce. +i mereu in $amilii re4aleD "%ea
deja o(isnuinta curtilor, deoarece Fa-Ta ca si ,j=ltd, %ec=i
incarnari ale lui Cayce, erau c%asisu%erani. Cred ca este
$oarte di$icil, in e6istentele 4lorioase si puternice, sa nu
cree'i nici o Narma prin a(u' de putere, a(u' de placeri
usoare. dispretuirea saracilor say %iolenta. "ceste Narme,
pare-se, tre(uie sa se corecte'e printr-o nastere si o %iata
dureroase in acelasi cadru, adica la mai marii acestei lumi.
)ste c=iar ceea ce su4erea'a Cayce8
Caci acea viala pe pamint, clad entitatealACayce< nu a trait
decit ca mic copil, avea mutt de1a face cu alte condifii de e?istenfa
care fusesera de<a ale sale in alte. viefi terestre. 9-ectura /M.-M<
Fe$entor la %ietile repetate in aceeasi ci%ili'atie,
aceeasi larN
127
aceeasi limbs, chiar aceeasi familie, au fost date multe motive:
necesitatea de a continua aceeasi treaba in acelasi context, dragostea
pentru o anumita Ora sau familie pe care vrei s-o regasesti. Intr-un
plan mai general, statornicia unei civilizatii: entitatile evoluate doresc
sa revina ca sa-si ajute compatriotii se progreseze. Astfel Wilfried
Chetteoui >La nouvelle parapsyc*oloie 2 Noua parapsihologie /, Ed. F.
Sorlot - F. Lanore) explica stabilitatea culturala din vechiul Egipt, pe o
intindere de milenii. Este si punctul de vedere at druzilor, care
considers ca un druz renaste mereu printre druzi, caci ei sint initiati
(Cf. 4encontres avec lCinsolite + Intllnire cu neobisnuitul / de Raymond
Bernard, Ed. Rosicruciennes A.M.O.R.C., 1970). Dupe profesorul
Chetteoui, mumificarea ar fi avut ca scop sa atraga entitatile ince
neeliberate din ciclul reincarnarii, incitindu-le sa revina in tara lor
drags, Egiptul (pentru vie)ile pe care le mai aveau de trait).
In #rea!ma lui /udovic al IV*lea
lata inca niste personaje din epoca lui Ludovic at XV-lea, a
car
-
or viata am aratat-o in lecturi si care sint interesante pentru
ilustrarea legilor generale ale reincaTnarii.
Pentru Inceput, un nepot at lui Ludovic at XV-lea, despre care
Cayce nu spune daca era legitim sau nu... ceea ce da cercetarilor
istorice un caracter aleatoriu (i se atribuie lui Ludovic al XV-lea multi
copii naturali).
... In timpul domniei 0udovicilor, entitatea era atunci unul
din copiii de la o fiica a :ul 0udovic al BVlea. Entitatea a
pro"resat mult din punct de vedere spiritual, sub numele de
0udovic. &in viafa aceea i vine asta'i darul de a se adapta la orice
situafie, oricare ar fi ea. Totupi %entitatea este adeseori obosita
fi'ic pi aceasta i se tra"e de la decesul timpuriu din acea vials.
(Lectura 1719-1)
Lectura nu precizeaza cauza decesului. Entitatile aleg uneori
un program scurt de vier& care Ii se pare mai usor de realizat on au
ales s cunoasca numai ce este propriu tineretii: relaliile familiale,
disponibilitatea, contactul cu spiritele Naturii si, de asemenea, studiile
care reprezinta ocupatiile copilariei si adolescentei. In temele
astrologice, se vad nativii care au preferat vieti scurte: au nodul nord
4 F G
sau virtu( casei a XII-a, sau Luna, in Gemeni, semnul tinerelii. Acetia
sint adesea oameni straluciti: tiu multe lucruri, au acumulat ani de
studii in scurtele lor vieti anterioare. Dar Inca nu i-au pus cunotintele
in practica, neavind timp s se angajeze intr-o adevarata viata de
adult. lath de ce Cayce it incurajeaza pe tinarul consultant (are abia
zece ani) dezvolte vointa de actiune:
5ii un om activ, nu numai un om care asculta. (Acee4
lectura).
Altfel spus, e bine sa fii elev Si sa-i asculti pe dascali... dar va
trebui, intr-o zi, sa inveti sa-ti traduci cunoOntele in planul practic.
lath acum pe una din amantele lui Ludovic al XV-lea, cu
un comentariu general despre atmosfera de la Curte:
... $n fara cunoscuta sub numele de -ranca, in acea epoch in
care rela<iile dintre indivi!i pi cei pilternici, care domneau, erau
conduse mai mult de pasiuni decit de principii intelectuale folosite
spre inele general.
Entitatea se afla, apadar, la Curtea lui Ludovic al O%1lea pi
printre cele care devenisera favorite, fiind adulata de cel din lard.
Totupi intr1o !i se va!u disprefuita. @i ultima parte a viefii ei a fost
sfipiata de remupcari, tristefe hotarirea de a1i pune capat. (stfel a
murit, inghifind otrava. Se numea Elian9e:. Din cealalta viara vine
faptul ca ceilalfi nu1pi fin promisiunile fala de ea. ( fost o
e?istenfa trista intr1un fel. Totupi ea a incercat adesea sa
daruiasca bucurie, placere, primire infelegatoare celor cu care era
in contact. %iafa ei a fost o lupta, intr1un sens, in care a ciptigat o
oarecare de!voltare a corpului mental i a corpului spiritual.
(Lectura 1918-1)
Aceasta lectura data unei convalescente in virsta de patruzeci
(ase de ani descrie o fiinta care a luptat... i in cele din urrna a
obosit de atita lupta. Cayce insista asupra faptului ca sinuciderea
intr-o viata creeaza multe probleme in vietile urmatoare. Lecturile
atrag atentia asupra unei karme negative, create de sinucidere.
Cum a fost de altfel cazul lui Cayce insui (vezi volumul I).
lata o alta favorita a lui Ludovic al XV-lea:
Entitatea se afla atunci in casa lui Ludovic al O%1lea. ( fost o
epoch !buciumata in viafa entitafii, atilt datorita energiei
consumate continuu in slu<irea celorialli, cry pi cursei dupa
avanta<e egoiste care caracteri!a atunci via,a din aceasta fara. Ea
se numea Elois [Heloise?] Si era o prietena a regelui pi o prietena
a prietenelor regelui 9ambele deodata:. $n e?perienfa, entitatea a
4 F M
pierdut din punct de vedere moral, apoi a ciptigat, apoi a pierdut far.
Caci ea cauta molt placerile fi!ice2 pi, cu situalia upoara pe care o
avea, se distra copios de felul in care Bpi satisfacea
cerea. Situatia penibila pe care o constatam in via<a actuala i1a fost
creata de faptul ca iubea upurinfa, placerile, lu?ul. refu!a sa
infrunte vlie;ii. Dar atunci cind aducea servicii facind
un efort, impunindu1pi a anumita constringere, a ciptigat din pone de
vedere moral. Totupi a regresat in cea mai mare parte a timpului,
ceea ce i1a pricinuit problemele actuale. .&ecture. 1M1B-J/,,.
(ieille curtezanelor a2unda in lecturi, in toate epocile pi in toate
timpurile. Totupi ele nu sint niciodata condamnate ca atare. in unele din
aceste vieti, char *a0ce spune ca entitatea a ciptigat, din punct de
vedere moral, in intregime.
*a0ce nu condamna aici nici macar faptul ea >eloise pare sa fi
iu2it tot atit de mult femeile ca <i 2ar2atiii I se repropeaza in schim2
e"oismul, lipsa de scrupule fats de altil in cautarea piacerii. Acest lucru a
creat o arma - nicidecum faptul ca relatiile sale fizice erau ile"itime,
multiple... pi 2isexuale...
iata o alts femeie care a avut la curte functii oficiale#
Entitatea era pe atunci doamna de onoare la Curte pi
cunoptea bine viala particulars a regelui 1 mai intii a lui Ludovic al
O$%1la, apoi a lui Ludovic a> O%12ea. Caci entitatea cunoptea multe
lucruri despre activitalife unora @i altars de la Curte, despre rela<iile
lor, intrigile lor. $n pre!ent, este competenta in materie de elegantE
(tunci cind poarti alb, rnov, anumite tonuri de purpura regalE
entitatea incearca un sentiment foarte special pe care nu1; simte cu
celelalte color>. Caci acest lucru este legat de e?perienfa
sa de atunci Dar nu uita<i sa avefi mereu o atitudine
constructiva in relafille dumneavoastra cu cei din <ur, sa le aduce<i
mereu ceva po!itiv. #u renun<a<i la iserica, chiar daca activitalile
din acea viata nu va faceau nicidecum sa o cinstiti, apa cum ar fi
trebuit sa faced de fiecare data. #umele entitalii din aces
e?perienfa de viala era 5atilda Snell, depi a fost cunoscuta sub un
alt nume printre oamenii de la Curie, atunci chid a venit la
Ch[teau1Thierry. Entitatea avea cunoptinta de activitafile care vor
declanpa &evolu<ia. $n pre!ent, ea trebuie sG is cunoptinfa de
tendinfele care aduc energii po!itive in viala popoarelor fi sa li se
asocie!e. .&ectura 1B11-19.
&ectura a tost data unei femei de cincizeci pi unu de ani, care a
fost sfatuita sa lucreze in domeniul social pi politic. *it despre sfatul
4F5
lui Cayce in privinta Bisericii, pe care entitatea in persoana este
incurajata s-o frecventeze, nu este un slat dat pe plan general tuturor.
Este mai degraba un slat personal, dat pentru un anumit caz:
consultanta face parte dintre acei oameni care trebuie sa fie incadrati
intr-o structure destul de precis& dace nu, nu fac nimic bun. Probabil ca
era deja cazul acestei doamne de Ia curte, pe care alegerea incarnarii in
acel timp a adus-o intr-un cerc condus de eticheta. in care
comportamentele erau codificate dupe reguli minutioase. Avind obiceiul
de a lucra dupe indicatii restrictive, aceasta doamna simte probabil
nevoia sa descopere cam acelasi iucru intr-o Biserica. Ea nu este
pregatita pentru independenta..., cum spunea poeta Carmen Sylva,
regina Romaniei: "Eticheta este facuta pentru oamenli lard educatie.
Biserica, pentru oarnenii fare religie, iar mods pentru femeile Para gust"
Dar sa trecem Ia o alts lectura de viata anterioara, aceea
a unui medic:
00 asim ca medic al )urlii sub domnia lui Ludovic al
L9-!ea pi a evoluat ca cm de spirit care face aleria sM (kik cel
care inveselefte! dar cu mune clask $i acest umor se eBprima
astazi in personaiitatea lui >...A. El va aduce multa bucurie afar
sal! acasa! in mod special cind intra in contact cu oameni nascufi
in ultimele zile din ianuarie! iunie sau noiembrie. (Lectura 4169-
1)
In materie de umor, campionii sint cei ce se nasc cu Soarele
in Capricorn, Gemeni sau Scorpion. Tinind seama de corectia
(ayanamsa) ceruta de decalalul datorat precesiunii echinoctiilor - al
carei partizan este Cayce -, nativii de la sfirsitul lunii ianuarie sint
efectiv in Capricorn (prin Soarele lor); Ia fel, ce
.
de la sfirsitul lui iunie
sint in Gemeni, iar cei de Ia sfirsitul lui noiembrie. Scorpion sadea.
Marii umoristi, profesionistii umorului, au aproape intotdeauna o terra
marcata de aceste trei semne. Cind este Soarele in Capricorn, cu
ascendent Gemeni; cind este Soarele in Gemeni, cu ascendent
Scorpion - sau Soare Scorpion, ascendent Gemeni, ca si in Capricon,
etc,
Capricornul, capra ghetarilor cu barbita ei, intruchipeaza -
inteleptul, cel care stie s observe detasat, rece. Gemenii. simbolul
adolescentei, dau placerea jocului de cuvinte, in timp ce Scorpionul are
o placere rautacioasa sa emits pared care deranjeaza... Cele trei
semne sint guvernate global de Mercur (inteligenta), Saturn (reflectia),
Marte (dinamismul) si Pluton (intuitia lucrurilor secrete). Cayce spune
undeva ca intuitia este prima treapta de dezvoltare a facultatilor "psi",
iar sageata umorului sclipitor, incisiv si intuitiv este lansata de cel.care
4 5 A
nu se lash' coplesit de incercarile vietii pamintesti, cel care le doming
ceva mai de sus. Pe scurt, atunci cind aduni laolalta toti Capricornii,
Gemenii si Scorpionii, este festival, cum spune Cayce!
In sfirsit, iata doua lecturi care descriu vieti ale inaltilor
demnitari ai Bisericii intrati in politica:
$n viala dinaintea celei actuale, if regasim ca elarn
[Bearn?] la curfile din timpul lui Ludovic al O%1lea fi entitatea era
atunci un france!, @i chiar era cardinalul acelei curfi. Din acea
federe terestra i se trage tendinfa actuala de a1i suspecta pe cei
care au prea multa incredere in religii. (Lectura 182-2)
Consultantul, un barbat de treizeci
si
sase de ani, facuse
deja studii religioase intr-o viata greaca.
Celalalt consultant i s-a spus:
Se numea &houl [Raoul] cind traia Ludovic al O%1>ea in
-ranla. Entitatea se afla atunci in func
i
tille de cardinal, al dollea in
acea epochK. Starea ecle!iastica, care se manifesta public prin
costum, cu prescriptiile sale privind viala fi!ica din acel secol, i1a
adus o mare suferinfa fi o mare neincredere a celorlalp tap de
individul care era. De aici re!ulta faptul ca7 nu a gasit in acea viala
reali!area la care s1ar fi putut aftepta in po!ilia de putere pe care o
ocupa entitatea. De aici ii vine a!i neincrederea fala de oameni
carora incearch sa le afle motivatiile determinante de cum infra in
contact cu ei. Constata adesea ca increderea care li s1a acordat era
prost folosita. (Lectura 195-14)
Consultantul fusese, in Egiptul antic, astrolog si profet, un
clarvazator religios si s-a ocupat in special de construirea marelui Sfinx
din Gizeh. I-a pus lui Cayce o intrebare despre viata lui franceza din
secolul al XVIII-lea:
CARE ERA POZITIA OFICIALA A ENTITATII IN FRANTA? Ceea
ce s1ar numi asta!i secretar personal, asistentul lui De -leury. (Aceeasi
lectura) [Particula "de" este repetata in textul original fie de catre
Cayce pentru a inlesni identificarea personajului, fie de catre
secretarul care, dupa ce a retranscris textul si a consultat dic]ionarul,
nu stia ca in Franta se spune "Fleury" pur si simplu - insa 'de
Gaulle", pentru ca aici "de" nu este o particula]
Apoi a pus o intrebare pentru a afla cu ce anume a contribuit
la construirea marelui Sfinx din Gizeh, intrebare la care Cayce i-a
raspuns:
Cum se reconstruiau monumentele de pe @esul unde se afla
asta!i piramida din 'i!eh, entitatea care erali a construct
454
fundafiile Sfin?ului. ( avut funcfia de fe f al intendenfeL El a fost
acela care a desenat planurile geometrice.
Am dat lectura Ia pag. 159 din volumul I.
Astfel secolul at XVIII-lea a fost populat Ia not de oameni
care "facusera" Egiptul antic... De unde splendoarea artistica si
intelectuala fara pereche ale "secolului lui Ludovic at XV-lea".
intr-o alts lectura, acelasi consultant it auzi spunindu-i:
Ca era in fara curfilor france!e din timpul lui Ludovic al
O%1lea, pi ca
1
in acel moment el era la curte, oficial, a doua
autoritate in lumea ecle!iastica a epocii, fi ca se afla in biroul
cardinalului de atunci. (Lectura 195-8)
late ce spune pretiosul meu Dictionnaire 3ouillet despre
cardinalul de Fleury:
"Andre, Hercule de Fleury, cardinal si ministru nascut in 1653
(...), a ajuns preceptor at tinarului Ludovic at XV-Iea si a stiut sa cistige
toata increderea tinarului elev. in 1726, a fost ales ca sad inlocuiasca
pe ducele de Bourbon in functia de Prim ministru; in acelasi an, a fost
numit cardinal..."
N-am facut cercetari biografice amanuntite despre Fleury ca s
stim cine era secretarul bietul final
-
pe care haina ecleziastica ii
deranja grozav in viata sentimentala de la Curtei.
Cayce, in lectura data acestui consultant, fcloseste cuvintul
"curte" la plural - ceea ce nu facuse pentru cei care traiau pe vremea
lui Ludovic at XIV-lea. intr-adevar, in timpul rninoratului Dui Ludovic al
XV-lea (care avea abia cinci ani la moartea strabunicutui sau, Ludovic
al XIV-lea), a existat curtea Regentului - diferita prin atmosfera sa de
cea a lui Ludovic at XV-lea ajuns la virsta adults. Mernhril irnportanti ai
familiei regale, ca si mai marii timpuiui, aveau curtea lor (dar "Curtea"
cu majuscule era aceea a Regelui).
In sfirsit, dupe toata aceasta lume cu transa aurita, iata
o entitate care era garde in armata de la curtea lui Ludovic al O%1
lea. De unde aversiunea pre!enta pentru acest gen de situafie.
(Lectura 4121-2)
Cad acolo si-a pierdut viata.
Aceasta garde are mai multe caracteristici interesante: a trait
o viata greaca in timpul razboiului iroiei - cu Cayce (vezi volumul I) in
care era soldatul insarcinat cu paza portii principale a cetatii (conform
lecturii 5717-5), apoi inca o viata greaca, in lumea elenistica de
aceasta data:
(tunci cind (le?andru a venit sa face tabard in fafa porlii
45H
orasului .elicia, unde cotropitorii, cu infanteristii lor, au distrus
batalionul inarmat comandat de acest individ. (Lectura 4121-2)
late pe cineva caruia, in trei vieti la rind, i s-a dat rolul de
sentinels inarmata in fata unei porti... Speram ca acest tinar consultant
de douazeci si cinci de ani n-a fost obligat sa-Si face serviciul militar ca
planton in armata americana! in sfirsit, ca mai toate incarnarile
franceze, it vom regasi intr-o zi in Egipt, in regiunea colinelor. (Aceeasi
lecture, care nu intra in detalii... si este pacat: ne-ar fi placut sa stim
ce palat de faraon pazea el pe atunci!)
,a#ad&su+ a#!e+$# a! +&!e#a!u#&&
Intensitatea vietii culturale franceze "din timpul Ludovicilor",
cum spune Cayce, se oglindeste in lecturi: printre cele treizeci de vieti
descrise din aceasta pdrioada, foarte numerosi sint artistii,
intelectualii, oamenii ocupati cu arta in diverse grade. Dace incarnarile
evocate se perinda, in marea lor majoritate, la Curte si la Paris -
Curtea si Orasul! -, este si pentru ca regii si marii seniori ai vremii tin
mortis sa exercite un mecenat pe linga artisti. Toti participa deci la
viata culturale artistica, inclusiv oamenii de rind.
Arta inseamna in aceasta epoca un mijloc de promovare
socials si se exprima pretutindeni. Parisul este in timpul acela un oras
de mesteri care produc obiecte de o finete rare, recunoscute in
intreaga Europa pentru calitatea lor - de unde pretul lor de astazi! De
la "saloanele" din secolul at XVII-lea ping (a bistrourile din secolul XX,
se pare ca francezii, credinciosi originii egiptene, au pretuit
dintotdeauna arta, la fel de necesara ca i piinea!
Astfel, secole intregi de intense activitate culturale si
artistica se. oglindesc in lecturi. M-am gindit ca acest lucru merita
un capitol special. I-am evocat deja pe artistii din perioada galica si
din Renastere, dar o sa visam putin la aceste vieti de scriitori
dintre care iata-I pe cel mai cunoscut dintre toti: 0ean 6oPuelin,
cunoscut ca 5oliere> Cel mai celebru dintre clasicii nostri! (-am
dat deja tema in L?As!#$+$0&e Ja#%&Vue.
Lectura a fost facuta pentru un copilas nascut la 15
ianuarie 1942 in Statele Unite! (I-am dat tema in L?As!#$+$0&e
Ja#%&Vue.9 (cest copil a manifestat un interes foarte mare pentru
4 5 7
decorafia interioara pi tot ce tine de acest domeniu. %a fi de
asemenea interesat de mu!ica Si' in egala masura, de tot ce are
legatura cu arta dramatics L...0. $n ceea ce privepte influenfele
astrologice, ar fi mai bine sa vorbesc de ele la momentul potrivit.
(cum nu vom indica decit o singura e?istents petrecuta in planul
terestru, pe care parinfii pi educatorii sal ar face bine sa $
cunoasca, pentru a fti cum sG procede!e cu aceasta personalitate.
intr1adevar, se intimpla des 1 ca in ca!ul acestei entitali 1 sG se faca
incarnarea pentru a completa un ciclu, adica incamarea are loc la
aceeapi data fi cu acelapi baga< astrologic ca in pederea terestra
precedents. $n clar, se revine in aceeapi !i a lunii, cu apro?imalie,
caci au avut loc schimbari in calendare. (stfel, perioadele de
activitate din aceasta viata vor fi foarte asemanatoare cu cele din
viola precedents, vom regasi aceleapi tendinfe latente fi vi!ibile.
6sihologia, filosofia, arta dramatics, critica teatrala, lard spre ce1;
vor purta gusturile fi temperamentul.
Caci, in viata precedents, entitatea s1a incarnat in 0ean
6oPuelin, cunoscut ca 5oliere, marele autor dramatic france!. 3Intr-
adevar, Dean-7aptiste $o"uelin, zis si !oliere, s-a nascut la 1J ianuarie
1B11:.
in ceea ce privepte caracteristicile personalitafii sale, cea
mai puternica influents din acea viata a avut1o mama sa, cu care
avea legaturi strinse. La fel va fi fi asta!i. Ea va avea o mare
importanta in reali!area acestul copil, $nca din primii ant #u numai
din cau!a tendinfei naturale a unei mame de a se simti mai atrasa
spre unul din copii datorita unei suferinfe aparente care, crede ea,
it afectea!a 3copilasul caruia i-a fost facuta lectura s-a nascut cu 6,ula
de iepure:, dar pi din cau!a acestei legaturi din viata precedents
cind moartea precoce a acestei mamei i1a rascolit e?istenfa.
.&ectura 181--N9
!ama lui !ofi2re a murit intr-adevar cind fiul sau era foarte
mic. %a s-ar fi reincarnat ca mama actuala a acestul copil, de unde
dragostea pe care mama o nutrepte pentru el ca pi numeroasele
conversafii pe care le vor purta. i aceasta va avea cea mai mare
influents asupra anilor sal de tinerefe. 6regetit pentru intrebare.
*A+% <I'T TA&%'T%&%, A$T1TG,I'I&% <A&%5 Intrea2a
familia copilului .care nu a inteles prea 2ine cine era acest "$o"uelin,
cunoscut ca !oliere"9.
Cum am spas de<a, decoratiune interioara fi mobile. Cact ca
5oliere, el lucrase de asemenea pentru Ludovic a> Oill1lea, la
4 5 F
decorarea apartamentelor pi locuin<elor. ,Si toate acestea se
combinau cu arta dialogului, cu filosofia. Cad acest copil va va
arata mereu motivele pentru care a facut un lucru sau altul, chiar
de mic. Daca1$ intrebafi, nu va va raspunde niciodataA 7#u ptiu'+ ci
0a va arata mereu cau!a, motivul acfiunilor sale $i filosofind pe
deasupra> (stfel, chiar din clasele primare, va trebui sG1; orienta<i
spre psihologie @i tot ce are legatura cu lucrurile de spirit, chiar de
foarte tinar. (vefi gri<a sa1i e?plica<i totul. %a va pune mult mai
multe intrebari decit al<i baiefei de virsta lui.
@; ,% *% A (%'IT &A A*TGA&II <AI $A+I'TI5
6rintr1o atrac<ie naturals, mai ales 5id de mama lui.
@; *G! $HAT% 7G'I*A &GI <A-& ADGT% *%& !AI 7I'% I'
(IATA5
&aspundefi1i la intrebari> @i1o sa ye punt\ o sumedenie>
-i<i aten<i la liniile directoare pe care vi le1am dat. Copilul va avea
nevoie de ele, va avea nevoie de aceasta atenfie pe care i1o ve<i
acorda, straduindu1va sa1i deli raspunsul corect. #u1i ocoli<i
intreba rile. Cind va intreba, raspundefi1i cft pute<i mai e?act $i
tot ce ptiti/ lata, de data asta am terminat. .&ectura 181--19
*eea ce spune *a0ce este exact# Dean-7aptiste $oAuelin
mostenise de la tatal sau functia de "tapiter at re"elui" <i astfel a ajuns
sa-I insoteasca pe &udovic at @III-lea la 'ar2onne, in 1B-1.
,e asemenea. este adevarat ca a facut studii stralucite la "cole"iul din
*lermont" .astazi liceul &udovic-cel-!are9 unde s-a remarcat mai ales la
filosofie...
feta acum o incarnare de pictor, foarte interesanta, deoarece si
ea arata interese artistice care se continua de la o 0ield la alta, cad acest
elev at lui +u2ens fusese inainte un sculptor "rec si, mai 1nainte, un
decorator e"iptean6
Entitatea era in -ran<a, in acea epoca in care arta, talentele
artistice au fost apreciate la cel mai inalt nivel, in acelapi timp in
Clanda $i in unele regiuni din -ranfa. Si in studiile sale despre arta
$1a urmat mai ales pe acest mare artist care a fost &ubens. #umele
lui era .elmer. Entitatea a fast un elev de marca al lui &ubens, de la
care a invalat arta de a reds corpul uman Si e?presiile sale, arta de
a reda anumite detail, ca vemintele draperiile. ,Si aflam ca asta!i
entitatea ar trebui sG urme!e aceasta cale, fie ca acuarelist, sau
pictura in ulei ;...0. Cricum, se se inspire din &ubens pi din
compo!ifiile sale, nu numai pentru portrete, ci pentru toate
celelalte picturi, caci a fost studentul lui, in acea epoca, in acea
4 5 5
fatD. @i toata villa, in aceasta perioada, a fost pentru entitate un
moment de mare de!voftare. .&ectura 1N8M-N9
&as specia-tilor "rija de a-I re"asi pe acest elev al Iui
+u2ens...
<i iata o alts lectura, exceptionala, in sensul ca analizeaza
ceea ce arta poate aduce ca deschidere spirituals pentru o intrea"a
societate#
Entitatea era in -ran<a, la Curtea -rantei, in timpul
domniei Ludovicilor7, in acea epoch, pi intr1o atmostera in care
teatrul e?ercita o mare influenta asupra cercurilor apropiate
regelui pi ale familiei regale. Entitatea era un intim al lui %oltaire
pi elevul sat:. Ea $$ urma in tot ceea ce insemna nu numai marled,
ci pi studierea obiceiurilor, picture vigil in societate, psihologia
toate acestea erau puse in scene pi,ocate de entitate,
care in acea epoch se numea Duchaine 1 5adame Duchaine. in
ciuda incercarilor traversate in planul fi!ic, e?ista mereu dragostea,
e?altarea meseriei sale, care sus<inea entitatea pi aducea speranta
oamenilor de atunci, chiar intr1o linie revolgionarEi de multe ori. @i
astfel entitatea a adus servicii umanita<ii, luptind pentru libertatea
e?presieiA a luptat ca sa1i elibere!e pe cei care erau oprimati de
egoismul anumitor indivi!i, care nu aveau in vedere decft poftele pi
pliicerile proprii... Entitatea a facut muff ca sit aduca oamenilor din
epoca sa o viata spirituals a eului pi a raportului sau cu -or<ele
Creatoare, adich Dumne!eu,
aplicate in e?perienta cotidian a a relatiilor cu Entitatea sa
face acelapi lucru asta!i in activitatile sale, nu alit in arta
dramatics, cft in ceea ce se va numi 7colocvialism7, adica
legatura, comunicarea intre diverse grupuri pi diverpi indivi!i.
.&ectura 1J1019
Aceasta femeie fusese inainte "recoaica, de o frumusete
deose2ita de un mare talent? care, dupe ce a pus aceasta
frumusete in sluj2a politicii - pe chi putin morale -, a pus-o apoi in
sluj2a Templului intemeiat de Ghjtdl. !ai inainte Inca, fusese favorita
unui faraon e"iptean.
+ecitind lectura, am fost frapat de exceptionala personalitate
ce se de"aja din ea# o femeie inteli"enta, artists, cultivate, preocupata
de pro"resul social intr1o linie revolutionara de multe or>. 0
personalitate de prima mina =i, in plus, eleva a lui (oltaire... este
faimoasa !adame do *hatelet6 <e pare ca atunci cind a datat lectura,
*a0ce a avut "rija sa-i repete numele de doua ori. ,ar urechea pujin
157
exersata a anturajului sau a inteles @adame Duc4aine' pe cind
era vorba sigur de Madame du Chatelet, aceasta femeie luminata
si generoasa, care corespunde descrierii lui Cayce.
El incepe prin a spune ca enfitatea se afla in -ran<a, la
Curtea -rantei, sub domnia 0ul Ludovic. Si Larousse descrie astfel
inceputul carierei prietenei lui Voltaire: "Emilie Le Tonnelier de
Breteuil, marchiza de Chatelet (Paris, 1706, Luneville, 1749) . Fiica
baronului de Breteuil, care ii prezenta pe ambasadori la Curtea lui
Ludovic at XIV-lea, a devenit, dupe casatoria ei in 1725, cu marchizul
de ChateletLomant - un general stralucit in ostile regelui doamna de
taburet a reginei."
De fapt, Cayce vorbeste de cercurile apropiate regelul pi
familiei regale. El vorbeste de teatru si de influenta se.. Or, se stie ca
Voltaire a scris o serie de piece. La castelul din Cirey, in Champagne,
unde a trait el cu marchiza du Chatelet, exista un teatru unde erau
jucate piesele lui - care ni se par demodate azi, dar care au avut Ia
vremea respective o influenta importanta.
Merg mai departe cu lectura:
"Legatura sa cu Voltaire, pentru care frumoasa Emilie - cum o
numea el - sea parasit sotul
si
situalia de Ia Curte, incepe in 1733.
Timp de cincisprezece ani, a fost pentru el o prietena sigura si o
sfatuitoare prudenta. Mai intii s-au retras Ia Moutiere, linga Autun,
apoi Ia Cirey, in Champagne. Marchiza era foarte invatata; ca sa-i fie
pe plac, Voltaire a injghebat un laborator, comenta Newton, si a trimis
la Academia de stiinte un memorick despre foc"
Marchiza I-a tradus chiar pe Newton in franceza (*raduction des
7rincipes de NeAton / Traducerea Principiilor lui Newton / in 1756).
In lectura, Cayce aduce un omagiu indirect generozitatii lui
Voltaire, prin intermediul elevei i prietenei acestuia. El a pledat
curajos, deschis pentru libertatea religioasa, atunci cind unii din
concetatenii sai au fost atacati pe motiVul apartenenjei Ia
comunitatea evreilor si protestantilor (afacerile Caias si Sirven). Ea si
el au militat prin scrierile lor - ceea ce spune si Cayce - pentru
toleranta, pentru libertati, nu numai religioase, dar
si
civice. Cad nu
toata lumea a avut parte de trawl linistit al secolului al XIII-lea.
Voltaire a criticat vehement ierarhia ecleziastica si a fost ponegrit de
bigotii care I-au numit diavolul in persoana!
In realitate, ea si el au fost credinciosi, dar au refuzat sa-I
inchida pe Dumnezeu in laiul dogmelor catolice de atunci. Aceasta
insemna in epoca respective "a fi deist". Cayce, de aitfel, pune accent
4 5 G
pe orientarea spirituals a lui Emilie du Chatelet -
si
deci, de fapt, a lui
Voltaire, cu care impart4ea toate marile idei ale secolului al XVIll-lea.
Entitatea a fat rat mult pentru a aduce oamenilor din
epoca sa o vi!iune spiritudla a 7eului7 VI a relafiei sale cu -or<ele
creatoare, ad*a 7Dumne!eu7.
Dar aceasta viziune neconvenlionala si neconforthista despre
Dumnezeu nu putea decIt sa atraga critici violente la adresa
renumitului cuplu. Ideile lor contribuiau desigur la trezirea unei intregi
societati intr*o linie revolutionara' cum spune Cayce. Broastele de
aghiazrnatar I-au catalogat pe Voltaire drept "libertin" iar pe prietena lui
nebuna (chiar acea vrerne era greu sa fii femeie
si
sa ai ceva
$i totusi, in aceasta lung& legatura de cincisprezece ani, nu a
existat "libertinism". Numai o pasiune totals si impartasita, cu un ideal
comun - pasiune care s-a potolit cu timpul, ca mai totdeauna, devenind
afectiune si priet nie. Memoria Emiliei a fost murclarita de invidiosi.
Cayce ii face dreptate descriinciu-i viata ca binefacatoare si utila in
epoca sa. remarcat acest presume de Emilie? Acest nume si toate
formele apropiate (Amelie, Airne, Emile, Emilienne etc.) yin din
Atlantida, undo spune Cayce CA Christui Cosmic s-a incarnat sub
numele de Amillus - frurnoasa Emilie fusese atiantal
Lectura evoca si incercarile traversate in #lan fi%ic.
Madame du Chatelet nu statea prea bine cu sanatatea - este de altfel
unui din motivele pentru care ea prefers o viola linistita, is lard - si se
pare CA a avut probleme ginecoiogice, care in final i-au adus
moartea; se tie ea a murit la nwitere (sure disperarea lui Voltaire,
care nu era raspunzator de cop11). Putem vedea citeva amintiri
despre aceasta femeie remarcabila la castelul Breteuil, in valea
Chevreuse, la sud de Paris.
Aceasta lectura extraordinary confirms Inca o data
continuitatea uimitoare a creativitatii artistic intre Frantz, Grecia antics
si
Egiptul faraonilor.
Aceasta epoca pasionanta stimula nu numai artele i literele,
der' si orice cercetare intelectuala si stiinlifica. Au fost numeroase
descoperiri, sau redescoperiri, ire aceasta epoca. lata, de exemplu, c
lectura despre marchizul de Jouftroy d'Abbans, care a construit
primele vapoare cu aburi.
inainte de toate acestea, entitatea se afla printre oamenii
care au primit vi!lta inventatorulul maainii cu aburi, ad*a -ulton, care
a venit sa1i vi!ite!e in -ran<a. #umele sau era Eben Claire (secretara
lui Cayce a adaugat sfielnic un semn de intrebare, .care
45M
I"se%"a ca "u e#a s&0u#a daca a &"!e+es "u%e+e. ,e#s$"a+- c#ed ca e#a
.$#(a de T$u//#$ d?A((a"s ca#e c$#espu"de pe#/ec! desc#&e#&&9.
S& aceasta entitate a fost in case unde entitatea -ulton a
venit in vi!ita2 entitatea Eben a lucrat pe plan tehnlc, ca sa splice
in aceasta lath idelle care au fost concepute in cursul acestei
colaborarf cu -ulton, din timpul pederil lul acolo. S1a vorbit foarte
putin despre ele p& aceste activitap ale entit(pi pe Sena shit
foarte pu<in cunoscute...9Lectura F5A-49
T$u//#$ d?A((a"s a c$"s!#u&! I"!#-ade.a# p#&%u+ .ap$# cu
a(u#& p& a /acu! de%$"s!#a!&a pu(+&cs pe Se"a- +a ,a#&s p& pe Sa$"e
R;8"e- Ia L$". S-a #u&"a!- a a.u! $ .&a!a /$a#!e "e/e#&c&!a S& "&c&$da!a "-
a /acu! avere cu invenita sa, care a fost e?ploatata de a+ &&. #apoleon,
pup &"!e#esa! de %a#&"a- "u I-a sus!&"u! de+$c. C&! desp#e 'R$a+e'- ea
"u .edea de ce p&-a# %u#da#& .$a+u#&+e 61$c de cu.&"!e3 /#. '.$&+es' U
voaluri, da# S& pine de c$#a(&e- ".!#.9 cu a(u#&...
S& Cace a#e d#ep!a!e3 T$u//#$ d?A((a"s #a%&"e pu!&"
cu"$scu!. De a+!/e+ pu!e% .&*&!a u&%&!$#u+ %u*eu ca#e spu"e
p$.es!ea Iu& !#a0&cI &" cas!e+u+ "a!a+ d&" Tu#a 6cas!e+u+ d?A((a"s-
Dessus- I" D$u(s9.
C$"!&"ua#ea +ec!u#&& es!e I"ca p& %a& u&%&!$a#e. Cad
T$u//#$ d?A((a"s "u se a/+a Ia p#&%a Iu& .&a!a de &".e"!a!$#.
$nainte de aceasta, entitatea se afla intr1o amblang putin
diferita, totupi foarte aproplat( in tipul de activitate desfapurata,
caci ea traitA $n acele timpurl $n care acest mare artist, acest mare
mu!ician, acest mare savant a reali!at primele sale e?periente cu
mapini mai /are deafF aerul, sau pitta chipuri care au devenit ca
o ilustrare a misterului surisului 1 pentru una din ele $n mod
deosebit... Cie entitatea se numea atunci 'uiraleldio pi era
asistentul lul Leonardo da %inci in e?perientele sale ptlinlifice.
i se atribule lul da %inci, ca cercet(tor ptlinfific, multe invenfil
care de fapt se datorea!a entitaill respective. $n acea vista,
entitatea a pierdut pi a ci-tigat 1 a pierdut increderea in ea pe
planul relafillor umane -l a pate infelegeri a acestor relafiL Cad
entitatea risipit talentele in mare parte, deoarece a dus o via<a de
desfrinat, de om certat cu legea, sub influenfa unui anturaf
nefast. 6Lec!u#a F5A-49
Te%pe#a%e"! #e.$+!a! p& ce#!a#e!- "u s-a +&"&p!&! c$%p+e! &"
.&a!a u#%a!$a#e- cac&- ca T$u//#$ d?A((a"s- a %a"&/es!a! I" !&"e#e!e $
!e"d&"!a de a /& +?c#e&e# I"c&"s'. Ap$& +&ppa +u& !$!a+s de d&p+$%a+&e a /$s!
&" pa#!e #esp$"sa(&+a de #u&"a#ea Iu& /&"a"c&a#a3 "u a p!&u! sa &"sp&#e
4 5 5
&"c#ede#e ce+$# pu!e#"&c& d&" !&%pu+ sa!?- ca#e a# /& pu!u! a# /& !#e(u&! sa-I
sus!&"a. Da# !#e(u&a a!u"c& sa !&e sa-& cu#!e*e pe ce& ca#e a.eau cu%
sa-& /aca c$%e"*&. ,#&%u+ .ap$# cu a(u#& a /$s! c$"s!#u&! de e+- &" 4GG8.
C+aude-<#a"c$&s- %a#c;&* de T$u//#$ d?A((a"s- a !#a&! &"!#e 4G54 )&
4M7H )& a %u#&! sa#ac. 'I".e"!&a- spu"e D&c!&$"a#u+ B$u&++e!- &-a adus
glori- si a0-rs lui 4ulton5. A2ia /u(a moart-a
sa - (r-a tir3iu - a 6ost
#ea(&+&!a!3 'Acade%&a de S!&&"!e &-a #ecu"$scu! )& p#$c+a%a! d#ep!u#&+e &"
4MFA.' (%2i/.)
G. Lud$.&c a+ DVI-+ea- Ma#&e-A"!$&"e!!e $& Re.$+u+&a
Nu%e#$ase +ec!u#& desc#&u .&ed /#a"ce*e d&" !&%pu+
Re.$+u!&e&. A"u%&!e ep&s$ade- ca de e2e%p+u /u0a Ia Va#e""es-
s&"! &%p#es&$"a"!e. Aceas!a se da!$#ea*a p#$(a(&+ /e"$%e"u+u&
de #e&"ca#"a#e de 0#up ca#e adu"a a"u%&!e pe#s$a"e &" 1u#u+
u"$# e.e"&%e"!e p#ec&se.
<a%&+&a #e0a+a da !$"u+ cu !$a!e %&s!e#e+e ce $ &"c$"1$a#a- da#
%u+!& ac!$#& secu"da#&- d&" 1u#u+ e&- 1$aca d&/e#&!e #$+u#&. Aceas!a +u%&"a
a#u"ca!a asup#a u"e&a d&" d#a%e+e ce+e %a& c$"!#$.e#sa!e d&" Is!$#&a
"$as!#a %-a &"/+aca#a! )& spe# ca !$a!e aces!ea && .$# &"!e#esa )& pe
c&!&!$#&& %e&L
<a#a$a"a Ma#&e-A"!$&"e!!e
S$/&a +u& Ed0a#- &"c&"!a!$a#ea Ge#!#ude- a.ea $ %a!uA /$a#!e
e"e#0&cA- ca#e &-a a1u!a! %u+! pe !&"e#&& s$&+ Cace- Ia &"cepu!u#&+e +$#.
Aceas!a %a!u)a a.ea u" s$! ca#e a /$s! p#&"!#e pu!&"&& %ed&c& d&"
.#e%ea aceea ca#e au c#e*u! T" %ed&c&"a cac&a"a. S-au %u!a! +a
V&#0&"&a Beac; ca sd +uc#e*e +a Sp&!a+u! Cace. Cup+u+ a #a%as %u+!
!&%p /a#a c$p&& &" .-l- d&" u#%a- a34 a.u! u" /&u. B&"e&"!e+es- de c&!e
$" c&"d se &.ea $ 0#eu!a!e- %a& a+es aceas!a sa#c&"a /&#*&e- u"c;&u+ )&
%a!u)a ce#eau $ +ec!u#a "ep$!u+u& +$#. O#- &"!#$ *& au a.u! su#p#&*a sa
160
Ii se spuna... ca fusesere deja casatoriti in Franfa, la sfirsitul secolului al
XVIII-lea! Ca dragul Dr House nu era altul decit reincarnarea lui
Ludovic al XV1-lea, sotia lui era Marie-Antoinette, iar Miatul lor, Ludovic
al XVIII-lea! Au tratat lucrurile superficial si nu s-au formalizat deloc,
caci in dosarele br, nu exista nici rnacar o singura intrebare privind
aceste trei personaje istorice! Trebuie ca toate acestea nu-i interesae
prea mutt! Dumneavoastra si eu I-am fi Innebunit pe Cayce cu
intrebari de genul: $i cum a fost smuls micul ()elfin din inchisoarea sa?
$i cum a murit? $i cine I-a ajutat se evadeze? $i oare Napoleon era Ia
curent cu toate acestea? $1... vietile anterioare ale lui Axel de Fersen?
ale lui Ludovic al XVIII-lea? aie lui Napoleoefte pacat ce Cayce e mart!
4 vrea de asemenea se adaug ca am avut curiozitatea se caut
vechile fotografii ale doctorului si ale sotiei sale: ei bine, dace vreti sa
ma credefi! exista o asemanare! Doctorul, in fotografie, avea nasul
lung, barbia moale si privirea pufin descurajata pe care o intilnim In
atitea portrete ale Iui Ludovic al XVI-lea. Cit despre matins - brunets-!
alura generals, coafura, felul cum Isi tine capul ii conferee o oarecare
asemanare cu regina: acelasi farmec, aceeasi tinuta destul de mindra,
aceeasi privire stralucitoare gi patrunzatoare. Nu putern vorbi de o
copie identica, asemanarea nu este exacta, dar este mai degraba Nun
aer de familie
-
, aceeasi elute generale. Cei care au cunoscut-o pe
matusa House spun ca toata lumea se intorcea dupe ea pe stead&
remarcind Itinuta ei de regina", eleganta ei...
Prietena mea Genevieve GalIlford, consul al Frantei Ia Norfolk,
care a descoperit impreuna cu mine aceste lecturi, mi-a povestit ca in
familia ei exista o tradifie: la unul din stramosii ei ar fi fast adus pruncul
regal, smuls din Templu pentru a fi ascuns in fundul unui caste) din
Auvergne...
In sfirKt! uitima observatie: Soarele area programul de vela,
Insa acesta nu este realizat in intregime, intr-o singura vial& foarte
des este necesera urmatbarea... Ne amintim ca Ludovic al XV-Iea, cu
Soarele in Varsator, avea ca program de viata muzica prietenia, si
fraternitatea umana. Neputindu-si realize programu) decit partial, va
reusi se o face abia in aceasta via/a americana (dosarul lui
mentioneeza ca a campus deja muzica). Ludovic al XVI-lea avea
Soarele in Fecioara, semnul medicului; este ceea ce a ajuns in
incarnarea urmatoarel $tim ca s-a interesat mutt, ca rege, de
lucrarile Iui Mesmer si a incurajat intreaga Corte sa se vaccineze
impotriva variolei, pe atunci a noutate medicala!
Cit despre Marie-Antoinette, ea avea Soarele in Scorpion,
484
semnu6 vrtjitoarelor. ,aca in calitate de re"ina nu a reusit sE scape de
soarta cea rea, in aceasta viata a fost zina 2und a familiei *a0ce...lat-o#
Este cineva care, se pare, daruiad mutt celorlalfi, isi atrage
situnfii p#ea pu<in sattsfacatoare. Este cineva care dG o mare
importanfa de!voltnrii (devarului, ape cum it percepe ea prin
capacit(tlle parapsihologice, mediumnitate , tot ce pot aduce
acestea in a<utorul indivi!ilor. Cineva care ar fi fast o infirmiera
gro!ava. Cineva care are darul de a simpati!a cu orice persoana,
oricare ar $f concTia ci, Si merge mullK mat departe decit cu
acest dar al rimpatiei, acest dar de a1i atrage pe ceilalfi.
Jn ceea cc privepte vietile anterioare pe 6am$nt, ele au
multe $egaturi cu e?istenfa actuala.
in viola dinaintea acesteia, vedern ca entitatea a lost o
#e0&"a ca#e a fort decapitate ca 5aria1There!a, adica 5aria1
(ntoinette, dupeK cum o cuncaptem din $storie. @i in acea villa a
avut o de!voltare morale7 ('i o intir!iere. Chef, la inceputul
e?ercitaril puteril sale regale pe plan terestru, ea a adus in acelasi
timp mult bine $i mult rau multor persoane. ,Si ea trebuie sa
.
se
confrunte ecum cu toate acestea pe p+a" terestru. Cacti numai apa
vom atinge -orte pe care a manifestat1o $nvatatorul atunci cind s1a
incarnat pe 6anfint. $n viafa dinainte, g(sim entitatea in optile
grecepti, intr1o vreme and aceste popoare cunopteau o
e?pansiune a dominaflet for asupra lurnii, cel pufin o parte a lumii.
#umele sau eraA (irdarel. Entitatea Ti fines c$#" pa"!$ celui ce se
numea Oenofon
i
i trafa in case lui. 3"*ompanion" &+ indica aici, se
pare, pe firavul @enofon, conform o2iceiului la Creci69 Era in timpul
&epublicii !i entitatea l1a a<utat pe acest conducator sa ofere tot
ce putea el mai bun concet(fenilor sal. 6rin aceasta, entitatea se
de!volta moral. De atunci ii ramine inelinafia de a sfatuf $ i de a se
face ascultata, atunci cind ceilalfi epuea!a. Cit despre
competenfele entitalii din acea epoc(, vom puree fti mai mult
despre ele atunci cind vor fi descoperite scrierile sale, care se afla
tot in ruinele cetafilor distruse in fare aceea. .&ectura NB0--9
<A deschidem o paranteza pentru a o2serva ca. !aria-
Antoinette, la sfirsitul domniei sale, era prinsa intr-un virtej de idei noi.
pentru care nu mai conta den Antichitatea "reacal ,na recititi istoria
acelei perioade, 0eti vedea ca oamenii politici de atunci aveau pe lim2A
numai cuvintul "democratie". 4rancezii n-au mai vrut sa fie "supusi" ai
re"elui, ci "cetateni" ca in cetatea "reaca. *it despre !aria-Antoinetta,
se stie ca mama sa o numea intotdeauna cu masculinul "Anton AI meu6
48H
4oarte semnificativ6 ,ar inainte de aceasta viata "reaca de 2ar2at, ea
traia#
printre forlele armate egiptene, atunci cind au fost
promulgate acele legi ale unei marl elevari morale. Era in acea
perioada cind, sub al doilea faraon din acea dinastie, a aparut cea
mai evoluata dintre tcate civili!aciile care au e?istat vreodata pe
6a
1
mint. ,Si abia atunci au fost construite primele temple de acolo.
Entitatea se numea atunci "sisso Si oficia in liturghia Templului,
caci era fiica primului faraon din acea dinastie, unul din trap el
fiind al doilea faraun, cel care a dat aceste legi poporului.
Entitatea
a ciaruit mult ei. Dorinta ei era sG pastre!e relicvele, amintirile
religioase vechi fi noi pi sG favori!e!e avintul religios sub toate
formele lui, in asocialiile amicale sau in oracolele fi profatiile de
cel mai malt niveL ( dat tot ce a avut mai bun in ea, finindu1se
foarte departe ae un formalism bigot. (vea #i daruri artistice Si
putea desena portretul oricui, indiferent despre cine ar fi fost
7orba. @i de altfel, cea mai mare parte a decoraliilor din Templu
era opera eL in acest domeniu, yodel>, ea cauta sa mearga mai
departe. in via<a dinainte, regasim entitatea in 6eru, cind domneau
Chlmii 3A0maras5:. (colo, ea se numea Dolrhales #i a contribuit
mult la degradarea oamenilor care se revoltasera impotriva puterii,
@i acest lucru i1a edus condamnarea. Caci aceasta
1
entitate cautase
sG distruga tot ceea ce fusese fa
1
cut bun pentru a1i educa pe
cetateni #i pentru a1i tre!i la spiritul slu<irii intr1un sens spiritual,
apa cum se pre!enta situatia in epoca respective.
lar in privinta aptitudinilor din via<a de scum, 9...M mai
marea sa energie din camin #i din prietenii, prin influenfele
oculte pi mistice ale lui #eptun, combinate cu 5arte, deli acestea
aduc uneori multe tulburarL .&ectura NB0--9
*um nu sint 2ine cunoscute vechile civilizatii preistorice din
Anzi. intluenta unei vieti peruane asupra !ariei-Antoinetta este putin
evidenta pentru noi. !-am uitat mult Ia nasul ei "ros Ia radacina, ochii
marl, cazuti# este oare "linia"precolum2iana5 $oate... vietile "recesti si
e"iptene, in schim2, par sa-I fi dat acea ele"anta care atra"ea
admiratia tuturor, acel "ust perfect in materie de arta - intr-atita incit
"stilul &udovic al @(I-lea" ar tre2ui sa se numeasca "stilul !ariei-
Antoinetta"6 ,ar din punct de vedere armic, este clar# destinul dureros
al re"inei se explica prin arma ne"ative create in viata peruand, ca
a"itator politic de orientare nihilists.
487
Re0e+e R$%e& e#a Lud$.&c a+ DVI-+ea+
lata acum lectura data la 4 august 1M1B, pentru un medic de
JN de ani, care era unchiul prin alianta al lui %d"ar *a0ce#
... Este cineva care ar vrea sa face mereu bine celorlatfi,
care1i pune mereu pe ceilai<i inaintea sa 9.3 Cineva care crede ca
lucrul cel mai bun in vialD este a<u<i pi sa1i sprf<ini pe ceilalfi.
Cineva foarte conptient de grepelite sale. Cineva caruia ii place sa
vada bunul pi binele in vials celor din <ur fi care .44u iubecte nici
meschiniiria, nici !gircenia. Cineva care iubeste <ocurile,
sporturile, tot ceea ce solicita agerimea min<ii. Cineva care ar
putea aduce atit de multe lucruri bune altora, dacii fi*ai mobili!e
voinfa in acest scop. Dar atunci cind nu este ca!ul, da irnpresia
contrariului, aducind celor care depind de el opusul a ceea ce
dorepte de fapt 9.3 Cineva care adeseori, sub influen<a 6eptilor, a
atras asupra sa aceste tole deviante, rau infelese de alfii, care au
adus in activita<ile influen<e nefaste, pasiuni fi!ice 9...M in viafa
dinainte, gasim entitatea la putere, in regatul numit acum
-ranfa. ,Si era entitatea cunoscuta ca Ludovic al O%$1lea. (colo
entitatea a ciptigat prin intermediui perseculillor pe care le1a
suferit, pier!ind din punct de vedere moral prin incapacitatea de
a1pi folosi voin<a pentru binele celorlalfi. De acolo provin asta!i
influenfele divergente care se ciocnesc in eL De acolo placerea
detaliului ingri<it, mai ales in mecanicaA entitatea ar fi fost un
minunat ceasornicar sau reparator de orologii> Entitatea simfea o
atrac<ie pentru medicine, pentru mecanoterapie, dupe cum a
demonstrat in acea vialD
in viafa dinaintea aceleia, regasim entitatea ca &omulus,
care a participat la $ntemeierea a ceea ce este asta!i cunoscut ca
&oma. Si entitatea a pierdut pi a ciptigat din punct de vedere
moral in acea epochK. Cale lucrarile sale i1au adus succesul, iar
succesul i1a adus egoismuL (ceasta l1a facut sa1i asupreasca pe
ceilalfi. De acolo, asta!i, faptul ca entitatea nu suporta asuprirea,
indiferent de forma, indiferent de victimD chiar data este un
animal, un mineral, o plants...
in viala precedentD gasim entitatea in epoca in care se
construia acel oral ale carui ruine vor fi descoperite curind pe
4 8 F
pesurile (rabiei. (tunci, entitatea purta numele de dKCbdieugoan
fi a ciptigat din punct de vedere moral, in acea epoch, datorita
a<utorului dat celor care sufereau. Si impre<ura rile acestei vie<i
sint cele care in pre!ent au impins entitatea spre medicine, pentru
a1i a<uta pe cei suferin!i .cum a vazut in visj. Tocmai aceasta
compasiune, nascuta altadata in mintea ei, a cautat asta!i sa se
e?prime prin intermediul medicinei, continuind astfel aceasta vialD
anticDD.
$n vials precedentD, gasim entitatea in fare unde se lucre
la Turnul abel, proiectat sa a<unga pinD la cer> Entitatea se afla
printre cei care au lucrat la aceasta cl(dire, mai mutt intelectual
decft fi!ic. Cad, in calitate de pef de lucrari, entitatea s1a stracluit
sG1i a<ute pe muncitori2 el le e?plica menirea acestei construcfil.
Sub numele entitatea a ciptigat in aceasta e?perienfa, in
eforturile acute pentru a a<uta oamenii. Totupi a fost !drobit din
grepeala celor care au a<uns pefi mai marl decit el. De cede
tendinfa lui actualD de a1pi e?prima ideile sub forma obiectelor
create in materie ci interesul pe care1$ arata pentru reali!area lor.
Entitatea ar fi lost un sculptor bun.
$n viafa precedentE gasim entitatea in Egipt, intr1o
perioada de ri!boi civil. Ea se afla in po!ftia de consilier in 5amie
Consiliu, fiind infeleptul care1i calau!ea pe cei care raspundeau
de maga!ine fi de asigurarea sub!istenfel oamenilor din
subordine Si a tuturor furniturilor dorite de suveran. late cum,
sub
conducerea aceasta fail a devenit un pamint al a!ilului
pentru toll nefericifii, alit fi!ic cit Si moral sau financier. #umele
sat> era Widols. (ceasta domnie i1a adus multe neca!url, caci
entitatea nu s1a hisat supusa nici de iserica, nici de Stat. De aici,
in tot ceea ce entitatea poate indoplini asati, aceasta tendinfa de
a1i aduna pe cei care munceau atunci ci de a construi cu ei ceea
ce poate sG1i a<ute, sa le aduca un trai mai tihnit, sa1i intareasca
in trup i spirit. .&ectura BB18-89
*a0ce, d//.ndu-si seama de interesul exceptional at acestui
text, i-a scris unchiului sau in 1M1B#
"*it despre lectura alaturatd, cred ca o veti "asi interesantd, in
masura in care ea arata intoarcerea printre not a unuia dintre cele mai
importante personaje ale afacerilor &umii (echi".
<e referea la &udovic at @(I-lea sau la +omulus5
Avem, int-adeT dr, la ce medita. &as istoricilor "rija de a studia
cazul lui &udovic al @(I-lea, ca <i cel at !ariei-Antoinetta, in lumina
175
acestor lecturi. Vieille lur sint bine cunoscute, deoarece Ia curie
gesturile cotidiene ale suveranilor constituiau un spectacol permanent,
care a fost inregistrat de atitea marturii! Condamnarea si executia
acestui suveran a lost, se pare, consecinta unei datorii karmice create
de el insusi ca Romulus, primal rege at Romei! Este nostim vedem
aparind pe acest personaj pe care-I credeam rnai mull iegendar decit
istoric, Romulus fratele lui Remus! Gemenii alaptati de Lupoaica! Ne
amintim ca atunci cind Romulus a tras o brazda Cu plugul marcind
suprafata viitoarei cetaii a Romei, fratele lui l-a luat in ris si a sant cu
amindoud picloarele peste brazda, rizind: "Cetatea ta, uite ce fac eu cu
ea!"
Nebun de furie (si lipsit de simtul umorutui), Romulus si-a ucis
fratele gearnan. Plutarh povesteste in arnanunt viata acestui prim rege
al Romei, care a murit Ia cincizeci si patru de ani, dupd treizeci si opt
de ani de domnie, Cit despre Napoleon I, urmasul Ludovic at
XVI-lea, va amintill ce titlu i-a conferit fiului sau, cel mai prestigios pe
care I-a putut regele Romei. Straniu - nu? - aceasta cunoastere
inconstienta a trecutului anterior... Dar si Napoleon avea calitdti
de clarvazator.
( veste =untG+
/udovic al IVII*lea a evadat din Tem#lu...
Unul din cele mai marl mistere ale !stone' noastre: ce s-a
ales de micul Detfin? Atunci cind Cayce va da o lectura a fiului unic,
si tardiv, al cuplului citat mai sus, doctorut si soda lui, aceasta
lectura va educe amanunte interesante despre incamarea sa ca
Ludovic at XVII-lea:
tar in ceea ce privet to viefile anterioareA in viaAa dinaintea
acesteia, vom regasi entitatea ca persoana destinata domniei, ca
rege al -ranfel. i al carui #arinii au fost decapitafi atuncL in
aces via<a, entitatea a cigtigat numai in cunoapterea for<elor prin
suferin<ele pe care te1a trait. Cad viata sa in acel tamp a fost
atonal de cinclspre!ece ani. (Lectura 100-2)
Cayce precizeaza in americana: 4alt a score years #lus five.
Ceea ce inseamnd: "Jurnatate din doudzeci de ani, plus cinci" (un
"score" = douazeci). Acest pasaj scurt despre Ludovic at XVII-lea ne
4 8 8
lass deci sa intelegem Ca el nu si-a sfirsit viata in Templu, ca
prizonier, deoarece a murit oficial Ia 8 iunie 1795, la zece ani! 0 serie
de traditii locale din toate provinciile franceze povestesc ca Delfinul a
fost vazut ici si col, ascuns de Suani sau de alli regalisti. Majoritatea
istoricilor pare a fi de acord asupra faptului ca acel copil care a murit in
Ternplu, Ia data mai sus amintita, nu era copilul Iui Ludovic at XVI-lea
si al Mariei-Antoinetta. ,nii carel-au vizitat de mai multe on in citeva
luni au constatat ca nu era acelasi copil. (Chiar cu o culoare diferita a
ochilor, cad Delfinul avea nista ochi de un albastru de neuitat!)
Vaduva cizmarului Simon o spunea de altfel cui voia s-o asculte si i s-a
impus sa taca!
... Dar s continuarn:
De unde, acum, dupa aceasta e?perienfa, nevoia
ire!istibila de a se dedica tuturor sporturifor, tuturor placerilor
viefii care pot fi gasite pe aceasta planets> (Lectura 1005-2)
Urmeaza apoi lectura pe care am citat-o deja mai sus, in
capitolul care vorbeste despre Cruciade, care afirma ca Ludovic al
XV1I-lea a fost reincarnarea unui cruciat, probabi! stralucitul
Tancrede d'Hauteville. Apoi lectura da o incarnare peruana, ca
Maria-Antoinetta. El ar fi trait in 6eru, sub stapinirea incapilor, fi
acolo era 5arele 6reot. #umele lui era #aat. (ctivita<i,e hi, aveau
tangenfa cu mecanica, cu mapinile 9.3 lnaintea acestei vieli [ca
incas] regasim aceasta entitate in (merica de #ord, atunci cind au
inceput sa fie locuite paminturile. #umele sau era atunci Coul.
Entitatea era primul personaM al casei unuia din cele !ece popoare
care s1au stabilit acolo. $n aceasta viafa, a $nvalat mult in folosul
celor care locuiau in aceasta para. (Lectura 1005-2)
Ludovic al XVII-lea ca Mare Cacique... mi-ar placea! Dar se
pare ca a avut - dupa cum pare a fi regula pentru toti francezii - o viata
egipteana. Aceasta rezulta din co;elarea cu alte lecturi pe care nu le
redau aici. Se pare ca a cunoscut-o pe Maria-Antoinetta intr-o viata in
Egipt, ceea ce explica, poate, atasamentul bine cunoscut al mamei si al
fiului fats de Versailles.
Dar asta nu-i tot: lectura 23-1 it evoca pe temnicerut
micului Delfin, cizmarul Simon:
$n viala dinaintea acesteia, regasim entitatea intr1o
perioada !buciumata la ma?imum, in acea Aara cunoscuta ca
-ranfa. Entitatea era atunci cel caruia fusese $ncredinfat micul
rege, viitorul suveran, al carui pa!nic a fost pine in clipa mor3tfi
sale. Entitatea a pierdut pi a ciptigat moral in aceasta poveste. La
167
inceputul acestei perioade, entitatea a pierdut, caci plea des era
insemnata spinarea micului rege de urma loviturilor date de
entitate. (poi, in a doua etapa, a fost mipcat de tristefea Si
supararea carora le era martor fi care l1au facut mutt mai
in<elegator. (dicii a infeles cum s1ar putea crea relafii mai bune
intre aristocrafi pi cei care le erau pa!nici, servitori pe vremeo.
aceea. De /ide faptul cG entitatea considers asta!i cG oamenil
puterii sint o nimica toata... Deci o persoand care nu este
impresionatZ de putere pi considers ca discursurile politicienilor
n1o obliga cu nimic fl..1 6entru aceasta entitate, nu e?ists decft
o singura Cau!a pi toate popoarele sint una. (Lectura 23-1)
Acest pasaj coincide destul de bine cu biografia cizmarului
Simon, care l-a pazit pe Delfin in Templu, de la 3 iulie 1793 pins la 19
ianuane 1794 - deci Base luni si jumatate - practic pins la moartea lui, a
lui Simon, cum spune Cayce. Caci va fi ghilotinat pe 28 termidor (iulie
1794). Simon, violent si betiv, a devenit din ce in ce mai band fate de
copil. Sofia sa it iubea pe Delfin
si
I-a ingrijit cu tot dragul. Poate ca
Simon a incercat sa inlesneasca evadarea micului sau prizonier. A fost
banuit ca a vrut sad vinda regalistilor si pentru aceasta a plat cu viata!
Sofia sa era asadar cea mai in masura s stie adevarul despre evadare.
Exist& destule acte ce par a confirrna ca vaduva Simon spunea
adevarul. Dar pentru a reveni is lecture 23-1, Iucrul cel mai uimitor este
ca Simon nu era la prima viata de gardian de inchisoare...
intr-o viata precedents, fusese deja ace! gardian musulman,
despre care am vorbit deja si care a convertit un mare numar de
crucial' raniti, dal: in paza sa! In acea yield era poate un gardian
simpatic... Cayce spune ca el a ci#ti0at in e$#erientaM
In Egiptul antic, Inainte, fusese de asemenea un tel de gardian:
Era printre cei care se ocupeu de garderoba pi de len<erille
din Templu pi de tot ce era necesar pentru liturghie. @i in acea
viafa, era de fapt cel care confecfiona len<eria fine, care desena
mpdelele pentru imbracamintea oamenilor din ace, @i in tot
timpul acelei epoch !buciumate, n1a facut aitceva decit sa stea la
locul lui, indeplinindu1pi obligafille. L...; $n acea viala, a ciptigat
din punct de vedere moral. (Lectura 23-1)
Meseria lui de cizmar sau &pad in timpul lui Ludovic al 2<VI-
lea era o reminiscenta indepartata a vechilor lui activitati de croitor. In
viata din secolul al XVIII-lea, Simon se afla sub influenta semnului
Pestilor, care guverneaza in aceiasi timp picioarele, inchisoarea, belie,
compasiunea,.. si tradarea! Se pare ca si el a ales in mod repetat s
48M
se incarneze in perioadele zbuciumate: Revolulia franceza, razboiul
civil din Egipt, invazia cruciatilor... Dar de ce o asemenea decadere ca
Simon, in cazul cind cafe doua vieti pe care tocrnai le-am citat par sa
fi lost corecte
2
Pentru ca avea o karma atianta:
$n via<a dinaintea acesteia [cea egipteana], regasim entitatea
an fora cunoscutii ca 6oseidia L...M, traind pe atunci in casa regilor
celei lari, cu muttE pompa, putere pi lu?, Cu toate facilitalile
care vi!au tavori!area placerilor fi!ice, materiaie. Entitatea s1a
de!lanluit in aceasta e?perienta, pier!ind din punct de vedere
moral L...;. Cad spiritul este mereu constructoruf, dach este
callu!it de adevarul spiritual, %iaMa fi Lumina care aduc
adevarata mullumire a ceea ce s1a construct. Dar daca urmarefti
numai muitumirea dorintelor egoiste ale carnii, ale egoului,
atunci atragi tot ce aparfine carniiA decepfie, nemulfumire, fipsi
de incredere in tine, bogie7... toate domeniilel (Aceeasi lectura)
Asadar, Simon avusese darul betiei Inca dintr-o viata la curte,
in Atlantida. In acel baietel crescut in matasuri si dantela, care i-a fost
incrediniat, Simon dispretuia propria sa degradare trecuta, in luxul unei
curb atlante... De aceasta data, reincarnat in ferneie la Virginia Beach in
1910, si in familia lui Cayce, nu mai risca sa fie viciat de lux!...
4F4&s!e#u+ D$a%"e& Re0a+e
Cazul surorii mai marl a Delfinulul este Inca Si mai uluitor.
Bine ca aceste lecturi au lost date in America, pentru oameni
care nu sint indignati de ele: asemenea afirmatii ar fi lost de neconceput
in Franta. Nu stiu daca toate acestea sint adevarate, dar daca sint false,
oricurn trebuie doveditl ( prietend de-a rnea cu o minte sclipitoare,
Maggie Kahn-Sriber, mi-a sous intr-o zi pe neasteptate: "Ei, si-apoi
Maria-Magdalena n-a fost nici pe departe asa de rea... Fata bunk destul
de inzestrata pentru o viala dezordonata, insa n-a inventat
ea praful de pusca... " Am ris cu lacrimi cloud' zile! fi zis ca e
vorba de una din made noastre sfinte nationals! Am avut dela
ocazia s-o intilnim (in volumul I) ca prietena a lui Christos. Unli au
banuit-o direct de a fi lost amanta lui lisus si I-au intrebat pe
Cayce. Care a raspuns ca El n1a avut nici o alts mingiiere firica decit
aceea a copilapilor. Eu cred ca El avea cu totul aitceva de facut...
Deci, pentru a folosi expresia cayciana, egasim aceasta
4 8 5
entitate Maria din Magdala reincarnate la Curtea Frantei. Va jur ca nu
inventez nimic, ma multumesc doar sa traduc. Incarnare lipsita de
bucurie: sa fii fiica lui Ludovic al XVI-lea i a Mariei-Antoinetta, s
supravietuie0 asasinarii intregii familii dupe luni de inchisoare Si de
chinuri, apoi sa faci o cununie trista, din obligatie, cu un print pe care
nu-1 iubeVi, in timp ce iube0 cu patima pe aitcineva. Si, in sfirO, sa
n-ai nici un copil... Ce idee sucita sa to reincarnezi in acest marasm
dupe ce ai fost Maria-Magdalena! Ceea ce ma mire cel mai mult este
faptul ca Inca mai are de lichidat o karma dupe ce a fost facuta
nemuritoare ca ''La Madeleine" (avind pe deasupra una din cele mai
elegante statii de metro din Paris!).
In sfir~it, iata:
$n viata precedentfi, inaintea acesteia, entitatea traia in
perioada cind domnea ultimul dintre LudoviciA ea era fiica lui,
care a scfipat fugind prin !apada
1
, atunci cind a avut loc area
tentative de fuga, in momentul &evolufiei. Entitatea a fost
singura persoand din familia regale care a scapat atunci, fiind
dusfi pe ascuns in (ustria. Entitatea si1a schimbat numele pi1$
purta pe cel de 5arie1(ugusta. Ea a cistigat din punct de vedere
moral in e?perienfa, atunci cind a inceput sa se ocupe de tint $i
sa
1
cinte, fare sa finfi seama de rangul ei $i de tot ceea ce
cau!ase caderea parinfilor ei $i a restului familieL ( cistigat
a<utindu1i pe multi, pe cei care fusesera victime ale unor forme
de asuprire. Ea i1a consolat, i1a intarit cu cintecul $i prin micile
servicii care au adus pu<ina bucurie in viata ei, de altfel
neimplinita. De unde, asta!i, faptul cG o gasim mereu ca
1
utind
ceva, niciodata mulfumitii in totalitate, niciodatfi fericitfi. (Lectura
295-1)
Semnalmentele corespund in parte cu cele ale Doamnei
Regale, singura care a supravietuit, caci a fost luata de familia mamei
ei in Austria. Are o reputatie proasta in fata tribunalului Istoriei: i se
reprowaza mutt faptul ca a tiut ce se intimplase cu fratele sau,
Ludovic al XVII-lea, n-a spus niciodata. Dar Ludovic at
carui nepoata era, nu avea nici un interes ca ea sa vorbeasca... In viata
sa de la inceputul secolului al XIX-lea, mai exact sub domnia u+!&%u+u&
d&"!#e Lud$.&c& (deoarece textul lui Cayce pare s fi uitat Restauratia),
ea trecea drept o fata batrina, ursuza. Celor care i-au iubit
pe uimitoarea Maria-Antoinetta, pe micutul i irezistibilul Delfinpe
blajinul Ludovic at XVI-lea le-ar fi placut sa4 reverse dragostea Si
asupra ei... Dar ea era un personaj rece, afectat, o habotnica cu spiritul
Ingust: nu stirnea entuziasmul nimanui. (Si apoi, dace ea fusese Maria
1:(
din Magdala, trebuie ca avea oroare de once galanterie!) Unii au
incercat sa o scuze, spunind ca dupa ce traise in Templu, era o
persoana distrusa...,Si totusi, pe cind era Inca o tinara printesa in
plina glorie, caracterul ei ursuz nu atrasese simpatiile. Ciudat...
Exists un mister in juru! D&amnei Regale: o substituire de
persoane, tot ca aceea care I-a ajutat pe Delfin sa iasa din Templu.
Dupa unii, sora mai mare a lui Ludovic at XVII-lea Isi sfirsise viata in
singuratate, intr-un caste) din Germania secolului at XIX-lea,
necunoscuta de nimeni. lar cea care a murit oficial sub numele de
Madame Royale nu fusese de fapt decit o servitoare, fiica adoptiva a
Mariei-Antoinetta. Am lucrat !a biografia ei
si
acest personaj oficial nu
corespunde decit in parte cu ce spune Cayce despre entitatea fiica
Iui /udovic at IIII*lea (A se vedea pe aceasta tema Le retour du
Lys + Intoarcerea Crinului /, de Michel Morin, Ed. F. Lanon, si mai ales
magistrala ;istoire de Cemiration + ?storia eralgrarii / de Ghislain de
Diesbach, !a Librairie Academique Perrin). Revenind la adevarata
Madame Royale, Cayce vorbeste despre o yield la curte in Egipt:
Ea fusese mu!iciana in Templu, dupg restaurafia 5arelui
6reot [observati de asemenea ca aceeasi entitate a trait toata
Restauratia, adica in Franta, sub Ludovic at XVIII-!ea!] + am
.
outea regasi multe compo!lii mu!icale datorate acestei entitali #i
datind din acea perioada, atunci end va fi deschisa prima dintre
piramide. Ea se numea atunci $sfta. (sta!i, in e?perienfa din
aceasta viafa, trebuie sa1pi coordone!e convingerile religioase
care1i vin din acea via la cu cele traite in cealalta e?perienfil de
viafa, pe vramea invaliiforului, pi sa vadii ca s*rt compatibile. caci
este vorba de aceleapi principii. Cum am mai aratat, sent ba!ele
invalaturii raspindite ulterior de $nvafator, n viala Lui
paminteasca. (ptitudinile acelei viefi egiptene frebuie sa1pi
gaseasca .sstaTi intrebuinfarea, iar gindurile, e?perienfele
acestei viefi antice trebuie s] fie asta!i integrate fn totalitatea
personalitrifiti. (Lectura 295-4)
Probabil ca aceasta entitate interesanta a avut alte inearnari
pe care Cayce nu le aminteste. Una din constantele date de el pare a fi
iubirea artei si a frumusetii si viata intr-un decor luxos - ne amintim ca
Maria-Magdalena, fiica unui evreu rasarit si a unei printese siriene,
apartinea uneia din familiile cele mai bogate din lerusaliml. (A se vedea
ce spune Anne-Catherine Emmerich, 9isions! ed. Tequi, Paris.) Cayce
si-a sfatuit consultanta sa-i ingrijeasca pe bolnavi si sa feed muzica. I-a
spus ca are Inca mutt de lucrat asupra ei insasi pentru a-si invinge
171
Erica:
Entitatea va fi asta!i in stare sG a<ute intuitiv an mare
numar de oameni, dace frica ei face loc iubirii. #u iubirea
sentimentala, ci acea iubire care alunga orice teams, Nind total
posibil prin El, care este feral, Calau!a, Lumina, %iala pentru
aceasta entitate, in aceasta viata ca pi in precedenta. [Am inteles
ca este voba despre Christos.] (Lectura-295-1)
Dupe ce am citit toate aceste lecturi, m-am intors la Versailles.
Palatul, gradinile au inviat datorita luptei curajoase a lui Gerald Van Der
Kemp pi a sotiei lui, Florence. Datorita lor, "Versailles Foundation" a
reupit sa stirneasca interesul binefacatorilor din lumea intreaga pi mai
ales al generopilor donatori americani pentru restaurarea Versailles-
ului. Dintr-o perspective cayciana, este posibil ca multi dintre ei sa fie
reincarnarea barbatilor sau femeilor care altadata au trait in acest
minunat palat? $i sa fie oare sortit in mod misterios sa-I adaposteasca
pe viitorul "Mare Monarh"? (Vezi The Versailles Foundation", "La
Demeure historique", hOtel de Nesmond, 57, quai de la Tournelle,
75005 Paris, tel: (1) 43 29 02 86.)
Atunci cind vom cunoapte mai bine mecanismele reincarnarii
de grup vom intelege de ce unii se simt chemati sa realizeze, trecind
prin mii de obstacole, o opera care raspunde aspiratiiior karmice din
epoca tor pi care adeseori ii depapepte. In ceea ce privepte
Versailles-uI, exists sigur acolo o resurectie a unui loc vechi, superior,
a carui semnificatie esoterica nu o intelegem decit in parte. Are
legatura oare cu intoarcerea monarhiei de care vorbesc Nostradamus
pi tote ceilalti profeti (inclusiv Cayce' - vezi volumul I unde it evoca pe
acest !&"K #e0e ca#e !#e(u&e sa se "asca &" cu#&"d &" Ge#%a"&a9NOA se
vedea Eric Muraise, -yt*es et leendes du <rand--onar/ue + Mituri
pi legende despre Marele Monarh /, op'. cit.]
Multe mistere istorice se vor lamuri in era Varscatorului.
Nepotii noptri vor fi mai bine informati decit not in aceasta privinta iar
istoricii viitorului vor scrie lucruri mai inteligente...
In ceea ce privepte Revolutia, n-am epuizat subiectul:
mai sint pi alte lecturi fascinante!
1:-
Intilnirea ratata de la Varennes
Ludovic at XVI-lea, cvasiprizonier deja, considers Ca nu-i mai
ramine decit sa se retraga undeva departe de Paris, de preferinta linga
frontiers, in asa fel incit sa poata parasi Franta data lucrurile se
inrautatesc si mai mutt. Maria-Antoinetta vrea si ea sa-si regaseasca
familia Ia Viena. Dar esecul nu iarta: va fi exploatat impotriva lor, in
opinia public& Yi Ludovic at XVI-lea va fi acuzat de inalta tradare pentru
a fi cautat ajutorul fortelor straine impotriva guvernului. Duca Varennes,
Ludovic at XVI-lea pi Maria-Antoinetta isi vor pierde definitiv toata !
ibertatea yi speren!,-
-
;. Varennes marcheaza o cotitura important&
De cc a esuat fug2,? Doi istorici, soul Girault de Coursac (in
cartea "ur la route de 5arennes $ Pe drumul spre Varennes, ed. La Table
Ronde), au analizat toate amanuntele afacerii. Acestia demonstreaza
ca marchizul de Bouille insarcinat cu oraanizarea calatoriei, a
"dezorganizat-o" de fapt cu iscusinta, pe ascuns, ca sa esueze.
Ajungind Ia Varennes, Ludovic at XVI-lea nu va gasi nici cal odihniti
("stafetele"), nici husari ca se--I apere. Ofiterii credinciosi regelui au
fost indepartati sau neutralizati. Socotelile marchizului de BouiIle arata
ca el I-a tradat pe Ludovic at XVI-lea in avantajul celor dol frati ai sat
care-I invidiau - deja emigrati, acestia. Ne amintim ca Ludovic at XVI-
lea, clad a fest Romulus (cf. mai sus), I-a ucis pe fratele say Remus.
In timpul Revolutiei, el va fi victima acestei karma fraterne: "Provence
si Artois ne-au asasinat", repeta Maria-Antoinetta, pe Nina dreptate...
(Provence va deveni Ludovic at XV111-lea si Artois, Carol at X-lea).
late- Iecturile despre Varennes:
Entitatea se afla printre cei care $1au slu<it pe rege in
timpul tentativei sale de a fugi din -ran<a, in orapul uncle s1a
stricat berlina, sub numele de )onvel. (Lectura 101-1)
Foarte exact. Intre Chalons si Montmirail, la Etoges,
regele a trebuit sa stea o ors, pentru a I se repara trasura.
$n aceasta e?perienfa de vialE entitatea a ciptigat fi a
pierdut din punct de vedere moral. ( ciptigat in serviciul pe care l1
a indeplinit dupe
1
cum i s1a cerut. a pierdut atunci cind a fost
ridicat intr1un post de putere, de calre conducatorii &evolufiei.
Totupi a ciptigat din nou atunci cind a infeles lec
i
tia si s1a straduit
$n a doua pane a vie<ii sale se11i a<ute pe cei care au suferit fi!ic de
pe urma &evolufiei. (Aceeasi lecture-)
4G7
laco2inul nostru venea dintr-o Incarnare "reaca in raz2oiul
Troiei# nu era prima data cind infrunta raz2oiul civil, era o2isnuit cu asa
ceval Gn istoric ar putea re"asi personajul - dar ar tre2ui mai muite
cautari decit atunci cind este vor2a despre un personaj principal.
late un alt actor al dramei, o victims anonima#
$n lam cunoscuta acum ca -ran<a, e?perienfa sa de via<a
din acea vreme, depi de scurta durata, l1a adus printre gar!ile
regelui si ale reginei, care au fugit in provincie. S1a aflat printre cei
care Si1au pierdut via<a aparindu1i, in timpul incercarii de a a<unge
la frontiers. La un moment dat, $1a pa!it la han pe unul din membrii
familiei, pier!indu1pi via<a aparind aceste persoane. Tintir, a avut
totupi timp sa dea mult in serviciul sau, apa cum fusese invalat,
raspun!ind antrenamentului pe care1> primise. (!i, in via,a
pre!enta, are o atitudine foarte speciall care1i vine din viola
precedentsA incearca un resentiment impotriva oamenilor care
defin puterea. Si totupi, in acelapi timp, el ptie bine ca aceasta au
ra<iunea for de a fi, pentru a veghea la inele general L....:.
Entitatea trebuie sa reali!e!e ca aceasta e?perienla a unei vieli
anterioare are multa influenla asupra atitudinii sale religioase din
pre!ent ;;3 Caci acest sentiment $nnascut trebuie sa gaseasca un
dispuns 1 problema este de faptA in numele caror principii L...M
trebuie sa folosepti puterea pe care o vei e?ercita asupra
celorlalliB El se numea eauard, nume pe care1$ va schimba in
&ene atunci cind va a<unge garde. $n via<a actuall, entitatea a
incercat o intoarcere imediata intr1un loc unde formafia lui militara
ii poate servi din nou, deci ca soldat. .&ectura-3-8-1-9
*a0ce i-a spus, in lecture, ce venea direct dintr-o viata
americana din secolul al @I@-lea, unde era ofiter care lupta in
raz2oaieleduse impotriva indienilor, pe tin"e 4ort ,ear2orn .re"iunea
*hica"o9. In aceasta viap, era tot Ufiler.
=i iata un alt martor al arestarii re"elui#
$n timpul &evolufiei france!e, atunci cind fare era imparlita
dupe atitudinea fall de revolta care mocnea impotriva Coroanei.
Tot in regiunea prin care trecea regele in tentativa sa de a fugi fi
in acelapi han in care se oprisera el, ceilaf<i membri ai Curfii pi
aghiotanfii sai+ entitatea era o fetif* in acel timp, ea E(la in casa
hangiului pi se numea $ccirice. $n aceasta e?perienla, entitatea a
ciptigat pi a pierdut moral. $n acea situa<ie, atunci cind entitatea se
eta in pragul adolescenfel, adica la doispre!ece ani, a fost
impresionata de ceea ce se vorbea in fur pi de evenimente, astfel
1:2
incit va famine marcata pentru tot restul viefii sale de atunci, pe
pamint. Ea a bait intr1o perioada7 de marl schimbari, fiind o fire
curioasa de tot 9Ca asta!i:, cautind sa ptie tot, sa infeleaga tot...
(Lectura 301-5)
Este greu de identificat hanul despre care vorbeste Cayce: in
fiecare crawl strabatut exists unul unde se schimbau caii trasurilor
care treceau (caii puteau parcurge doar o distant limitata si aveau
nevoie de odihna; dace voiai sa-ti continui calatoria fara intrerupere,
trebuia sa schimbi caii la han). Or, ajungind Ia Varennes Ia ora 11
noaptea, Ludovic al XVI-Iea, care nu cunostea localitatea, trebuia sa
gaseasca hanul care avea sa-i dea caii. Bineinteles cs datorita
tradarii lui Bouille, caii nu erau acolo! Sfertul de ora pierdut va lasa
timp sefului de post Drouet, care a primit ordine de Ia Paris sa-i
alerteze pe locuitorii din Varennes si pe procurorul comunei, Sausse.
In casa Iui, si nu Ia han, va fi retinuta familia regala. In multimea
care umpluse strazile, in sunetul clopotului de alarms, o fetita de
doisprezece ani asculta cu urechile ciulite. Pentru locuitorii din
Varennes, un tirgusor uitat unde nu se intimpla niciodata nimic,
acesta era un eveniment de neuitat: I-au vazut pe rege in carne si
case cu intreaga Iui familia, si au vazut arestat in oraselul lor... Ai de
ce sa ramil marcat #e vials' cum spune Cayce.
lets o alts fetita amestecata in aceasta drama:
Era o tiara domnifoara de ;V1;3 ani in acea vials+ atunci
cind cei care sint scum mama fi tatal ei 9mama actuala era in
serviciul tatalui actual: au fost arestali impreund cu regele @i
regina, entitatea aparfinea familial hangiului cind s1a efectuat
arestarea. Se numea (rabela. $n acea e?perienla de viara,
entitatea a suferit in sentimentele sale tap de persoanele regale,
care erau, pentru ea, alit de sus fafa de ceilalfi2 Si din cau!a
gentilefii, blindefii, sentimentelor lor, entitatea a vrut sa
regaseasca asta!i o ambianta asenuinatoare. (Lectura 2015-3)
Am vazut mai sus lectura in care Cayce ii anunta pe unchiul
Iui, Dr. House, si pe so(ia acestuia ca au fost Ludovic al XVI-Iea si
Maria-Antoinetta (ceea ce i-a lasat indiferen)i!). Entitatea respective a
vrut sa fie din nou in preajma lor, unde domnea aceasta ambianta
domestics, amabila si calda (i-am spune "fara fasoane"), ceea ce
caracteriza intimitatea Mul Ludovic al XVI-Iea (cad regele si regina
nutreau multkafec)iune reciproca, isi iubeau copiii Si se purtau frumos
cu servitorii). In mod asernanator, un secol mai tirziu, atmosfera din
familiile Cayce, Salter, House avea aceleasi caracteristici de
1:5
bunavointa, gentifete, pace familiala - o oazd cind faci o
comparatie cu ceea ce se intimpla acum in junglele marilor orase
unde relatiile famifiafe Sint distruse.
In ultima parte a acestei vieji, entitatea a suferit martiriul
pentru o cau'a fi in anumite perioade din viaja ei aici, viala ei
actualii, avea aceeafi atitudine term/ (Lectura 2015-3)
Lectura fusese data pentru un copilas de cincisprezece zile, o
fetita. In prima lectura, Cayce ii descrie o viata (situata intre viata din
vremea lui Ludovic a! XVI-lea si viata de Ia Virginia Beach), cind fusese
Frances Willard (1839-1898), celebra militants care a jucat un rol atit
de mare in miscarea feminists americana. In aceasta viala politica, ea a
luptat de fapt cu multa hotarire in favoarea drepturilor celor sdraci, ale
femeilor (muncitoare, in special), ale victimelor alcoolului. $i Cayce
spune ca ea va incepe sa militeze din nou in aceasta viald!
Intr-o viata precedent& ea fusese o printesa si preoteasa in
Tempful Frumusetii, care militase tot in favoarea femeilor. Desigur ca
va fi apreciat bompania lui Ludovic al XVI-lea, care, de o bunatate
exceptional& nu era deloc fioros, ba chiar a incurajat-o pe Maria-
Antoinette sa-I pastreze pe Axel de Fersen la Versailles, deoarece
vedea bine Ca ar intrista-o absenta marelui ei admirator! (Unii chiar iI
banuiesc pe cel din urma ca ar fi tatal lui Ludovic at XVII-leal... )
in0erul =un at lui /udovic al IVI*lea in inc4isoare+
Doamna Elisa=et4
Lecturile despre aceasta perioada sint atit de abundente incit
nu stiu cum sa le clasific. Sint oameni de Ia Curte personalul ior; de
partea opus& revolutionarii. $i apoi, intre cele cloud" grupuri, cele mai
multe personaje care trec de Ia un grup la altul, isi schimba parerile, iii
intorc haina de mai multe on - toate culorile, toate jumatatile de
masura in materie de convingeri oferite de aceasta epoca pasionanta
se reflects in lecturi. Voi incepe deci cu o regalista care nu putea fi altfel
intrucit apartinea familiei regale! (Wear ca Philippe d'Orleans, cind a
votat pentru moartea lui Ludovic al XVI-lea, nu se sinchisise de faptul
ca regele era varul sau!).
ln viala dinaintea acesteia, entitatea tra la in timpul lui
0udovic al BVIlea. Era sora suveranului pi cea care ia fost alaturi
4G8
in ultimele !ile din via<a fi!ica. De asemenea, entitatea, in ultimele
sale !ile, a ciptigat multa fermitate sufleteasch care se vede asta!i,
molt cura< cu care s1a luptat, affind o mare de!voltare morals. #u
era ca!ul primei Crli a vie<ii sale 1 pi in via<a ei pe acest plan,
e?isten<a devenise apasatoare. #umele ei era atunci (ngelica.
.&ectura 118N-19
<emnalmentele corespund 2ine cu cele ale ,oamnei
%lisa2eth, sora lui &udovic al @(I-lea, care, spune 7ouillet, "s-a facut
remarcata prin dra"ostea pi devotamentul pentru fratele ei? nu I-a
parasit in momentele cele mai periculoase pi a fost inchisa in Templu
impreund cu restul familiei re"ale. *ondusa la epafod in 1NM-, a indurat
supliciul cu o admira2ila resemnare".
<e nascuse in 1NB- pi avea deci treizeci de ani. &as istoricilor
specialipti in aceasta epoca "rija de a vedea daca, printre numeroasele
ei prenume, era <i An"elica... .sau daca este o idee a secretarei care a
"asit personajul "an"elic" 5 Aceasta este de altfel pi impresia lasata
contemporanilor sail9.
M&#a(eau-T#as"e!u+
lata acum pe cineva care s-a prezentat drept un consilier at
re"elui. <e ptie ca acestuia nu i-au lipsit niciodata sfaturile 2une... $e
care nu a avut curajul sa le urmeze#
... $n acea perioada de framintari, in acea <ars cunoscuta
acum ca -ran<a, e?istau oameni care se bucurau de autoritate pi
trebuiau 1 sau ar fi trebuit 1 sfi fie consilierii regelui, El se afla
printre intermediarii intre popor pi putere. #umele sau era atunci
urgette. ,Si, in aceasta activitate, el a trebuit, impreuna cu tatal
sau S& cu al<ii, sei dea sfaturi pi sa' e2p+&ce cu% se pu!ea e.&!a ceva
diferit. 5ulti au reali!at, spre disperarea lor, ca sfaturile erau bune.
Dar acest lucru a descura<at1o pe entitate /& a facut1o sG inteleaga
necesitatea schimbarii relafillor pi mediului. $n contact cu anumi,i
lideri revolutionari, entitatea a fest victima destulor e?periente
fi!ice triste. Totupi ele i1au adus for<a sufleteasca S& foga mentala
care au insemnat $ evolu<ie spirituals. lea de ce are asta!i aceste
talente de conducator, care1i yin din ceea ce a ciptigat el in acea
e?perienfii, p& bunul contact uman cu oamenii din diferite clase
1::
sociale, cu cei care, indiferent de nivelul lor, au de
anali'at situafiile -i, datorita vieplor lui planetare
anterioare, are disponibilitafi e9ceptionale. (Lectura 510-1)
Cayce spune ea el traise deja in Egipt in timpul unei revolutii.
Descrierea ar putea conveni multora din consilieri cei buni ai lui Ludovic
al XVI-lea - care, dupa cum si-a dat seama prea tirziu regele, avusesera
dreptate. Un amanunt semnificativ ne poate edifica in privinta lui
Mirabeau: celebrul orator avea si un tats' om politic foarte legat de
economisti (deci intelectuali liberali, care preconizau reforme). Al doilea
Mirabeau este cel mai stralucit orator al Revolutiei. N-a incetat
recomande aceste reforme (rezonabile) regelui, care ezita sa-I
asculte, pentru ca era considerat in viata personals un desfrinat. A fost
unul din rarii intermediari competenti intre rege
st
Starea a Treia:
"Starea a Treia din orasul Aix (oral de basting pentru el) I-a
ales ca reprezentant al Statelor Generale din 1789. A adus in acea
adunare, alaturi de elanul tineretii sale, cunostintele profunde ale virstei
mature. Curind i-a dominat pe top oratorii si a devenit centrul in jurul
caruia s-a unit tot ce era mai puternic si mai ilustru in Starea a Treia. El
a fost cel care a hotarit Revolutia opunindu-se, dupa sedinta regala
din 23 iunie 1789, faptului ca deputatii din Starea a Treia sa voteze
separat celelalte doua ordine. Este cunoscuta apostrofarea vehementa
pe care a adresat-o in acea imprejurare marelui maestru de
ceremonii, Dreux-Breze: "Domnule, ne aflam aici prin vointa poporului
si nu vom iesi decit prin forta baionetelor". Dupa ce s-a aratat a fi cel
mai indraznel reformator si cel mai periculos adversar al curlii,
Mirabeau s-a apropiat de regalitate, pe 3 iulie 1790. [...] Popularitatea
sa incepea s se clatine atunci cind a murit brusc, pe 2 aprilie, obosit
de viata sa furtunoasa."
Dictionarul Bouillet nu spune clar de ce (dupa Cayce)
entitatea a fost victims unor e$#eriente fi%ice triste' datorate
revolutionarilor. S-a vorbit mult ca fusese otravit de prietenii sai
revolutionari, furiosi sa-I vada revenind la rege, chiar in momentul cind
acesta si regina aveau s se hotarasca asculte! Oare fusese deja
victima tentativelor de otravire sau a maltratarilor corporale? E sigur ea
a suferit multa amaraciune si descurajare pentru Ca nu fusese luat in
serios. Reginel i-a trebuit mult timp sa-1 aprecieze deoarece era urit
(desfigurat complet de varsat), pentru ca apara cu violenta interesele
poporului...
si
pentru ca spunea adevarul! Ludovic al XVI-lea ar fi
trebuit sa-I numeasca "sef al opozitiei Maiestatii Sale" - inspirindu-se
din sistemul englez pe care de altfel Mirabeau it cunostea si it aprecia.
178
Diclionarul meu mai spune ca "ramapifele sale au fost conduse
pe ultimul drum cu mare pompa Ia Pantheon; doi ani mai tirziu, plebea
Ie-a deshumat pentru a le impraptia in vint"... Ultimul episod al
maltratarilor fizice despre care vorbea Cayce?
Cit despre acest nume 3ur0ette' ma intreb cum a putut
secretara lui Cayce sa ajunga Ia el, pornind de Ia "1-lonore-
Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau" ?
Barbafii cei mai lucizi, cei mai inteligenfi din intreaga
perioada revolufionara sint desigur Mirabeau pi Talleyrand.
In lectura lui, Cayce descrie amplu capacitafile intelectuale
extraordinare ale celui dintii:
De la 5ercur provine influen<a care1i da aceasta energie
mentala, aceasta activitaAe mentala, aceste aptitudini care se
gasesc in omul de a!i pi care au devenit e?ceptionaleA acest
discernamint, acest spirit analitic care i1au permis sa evalue!e
activitafile intelectuale ale altora cu care se afla in contact.
Totupi entitatea, facind u! de aceasta putere de cuprindere
innascuta, poate um sau abu!a de ea pentru de!voltarea
sufletului eat. (Aceeapi lectura)
De la %enus ii vine posibilitatea de a fi tandru atunci chid
este necesar, sever cind trebuie pi iubitor $n rs;a<fille umane care
integrea!a o fiinfa in antura<ul sau, pi entitatea este capabila sa
faca ceea ce trebuie in orice activitate din domeniul relatiilor
umane. (Aceeapi lectura)
Ne amintim ca Mirabeau era "foarte inclinat spre Venus",
deoarece, prima data cind auzim vorbindu-se de el, "a fost Inchis Ia
Vincennes, Ia cererea tatalui sau, pentru rapire pi adulter" (Bouillet).
De fapt, o sedusese pe contesa de Monnier, tot atit de frurnoasa pe
et era el de urit. Din pacate, maritata cu un mopneag mai batrin den
ea cu patruzeci pi trel de ani! Corespondenfa tandra pe care a purtat-
o cu ea va fi publicata sub numele de Lettres a "op9ie / Scrisori catre
Sophie /.
Dar' atunci cind Cayce vorbepte de Venus pi Mane, trebuie sa
Infelegem bine ca influenta acestor planete vine din pederile entitafii pe
aceste planuri (am explicat In volumul I punctul de vedere al lui Cayce
privind ceea ce numepte el 'pederi planetare').
De la 0upiter ii vine aceasta vasta e?perienfa in cimpul
mental pi in cimpul material, oferind entitatii interese deosebite
#entru clasificarea #si4olo0ica a indivi%ilor #i a 0ru#urilor' in
anali!a activitatilor, a asocia<iilor lor2 este de asemeni interesat de
1:&
relafiile cu cei care sint cornpetenfi fi instruifi in domeniul
comercial
De la influenfa lui #eptun ii vine nevoia de a fi linga marl
intinderi de apa, de a se asocia cu oameni care au traversat de
curind marile sau adesea lega<i de acest gen de oameni. (Aceeai
lecturd)
Viata lui Mirabeau arata intr-adevar aceasta mare deschidere a
spiritului catre strainatate, catre tarile de peste man (mai ales Anglia).
Hi de asemenea sentimentul innascut a define
cunoafterea misterelor, ritualurilor, ca ftie sursele din care aceste
mistere fi rituri Bpi Crag parfumurile <...<. @i de asemenea
interesul pentru tot ceea ce privege misterele vietii in sine #i in
manifestarile sale psihologice, in rela<ille dintre indivi!i
activitafile lor, Si acest lucru it simte el in orice $mpre<urare #i
la oamenii de once condi<ie. (Acee4 lectura)
Aitfel spus, Mirabeau ar fi fost un excelent psihanalist, un foarte
bun sexolog, un perfect vinator de capete, un minunat agent secret
(ceea ce a Si facut intr-o misiune), un mare filosof, un clarvazator
extralucid... ceea ce a fost intrucitva in calitatea sa de cel mai mare
orator din epoca. In alte timpuri, I-am fi numit profet. Pacat ca nu sint
niciodata ascultati in Cara lor!
Entitatea aceasta fusese de mai multe on femeie, mai ales in
Persia, unde ea a functionat cu succes ca ministru social, insarcinata
sa regrupeze emigrantii evrei in timpul Exilului i Cayce spune Ca a
facut o treaba minunatal Si, bineinteles, Mirabeau ii tragea
cunoaterea misterelor dintr-o viata in Egiptul vechi, ca toti
contemporanii sai de la Revolujie. De data aceasta, in America
vremii lui Cayce, era o femeie de patruzeci de ani...
Antura!ul lui /udovic al IVI*lea ?i at @ariei*Antoinefta
lata, una peste alta, citeva probe de viata la Curte. In ceea ce
privete identificarea personajelor, nu este intotdeauna t4or de facut
cind sint persoane obscure. Chiar apii de prima marime, ca Mirabeau,
sint imposibil de identificat numai dupa transcrierea numelui lor. De
asemeni, adesea exists putine amanunte, deoarece Cayce face mai
mult bilantul moral al unei ce a pierdut entitatea Si ce a ciltigat.
4MA
El insista asupra consecintelor psihologice pe care le au vietile
anterioare asupra vietilor actuale. Dar nu da niciodata multe detalii Ia
prima lectura. Poate ca privirea senina cu care Cayce ne invaluie Istoria
ne va deterrnina sa intelegem mai bine o perioada care Inca ne
stirneste o emotie profunda! De exemplu, disparitia micului Ludovic al
XVII-lea, care, de peste o suta cincizeci de ani, continua sa stirneasca
polemici... Aceste evenimente de Ia Revolutie and Inca in amintire cind
eram copil, in Bretania, urmasii familiilor suane, Charette, La
Rochejaquelein etc., "nu vorbeau" cu urmasii republicanilor!
Ca multi alti copii francezi, am auzit si eu povestindu-se in
copilaria mea amintiri de familie care datau din aceasta epoca. "Bunica
tatalui meu povestea. Mama spunea ca-si aminteste cum a trebuit sa
fuga dintr-un caste! in flacari, intr-o noapte, cind era doar o fetita
mititica, in timpul Revolutiei." Am intrebat-o pe mama: "Si cu castelut
ce s-a intimplat? - A ars complet, n-a mai Camas nimic din el, se
numea Nangis."
Am auzit adesea povesti asemanatoare transmise printr-o
traditie orala, ramasa Inca vie la not atita timp cit au existat batrini
(adica bunicile care depanau amintiri, nu televiziunea!). Acum, cind
ne descotorosim de bunici ducindu-le la azile, cine se mai bucura oare
de amintirile lor?
lata prin urmare
si
alti membri ai familiei regale:
El traia in -ran<a atunci and regele a fost impins la e?it,
atunci cind mocnea revolta. Entitatea era o persoana in virsta, cu
care regele discuta in vremurile mai liniptite. El se numea 5ar*le pi
era mai cunoscut in calitatea sa de consilier al tinarului rege, pe
care trebuia sa1$ educe, pe care trebuia sY1; inve<e sG se cornporte
tap7 de el insupi Si fats de al$l. 6e scurf, profesorul >N. De unde
aptitudinea lui de asta!i de a1i sfatui pe cei care se afla in
impre<urari grele. Totupi fi el s1a ternut mereu de cen!ura celorlalfi
pi acest lucru ar trebui depapit in via2a actualE (Lectura 108)
Bineinteles Ca; Ia Curie, oamenii care se exprimau fiber ca
Mirabeau erau rau vazuti (si riscau sa-si piarda functiile si averile).
Lectura urmatoare descrie o drama a reputajiei Mariei-
Antoinetta:
$n aceasta perioada cind s1au petrecut marl rasturnari, sub
un regim distructiv 1 aducind &evolufia in -ran<a entitatea se afla
printre oamenii care veneau la Curte pi printre acelea care le
slu<eau pe doamnele de onoare ale reginei din acea perioada.
5etodica, calma, dind mereu multe sfaturi, ea a ciptigat mult din
4M4
punct de vedere moral in via<a de atunci. Dar a pierdut moral prin
teama de a-pi e?prima eul profund. #umele ei era Lucia. ,Si de
acolo $$ vine asta!i nevoia de a cunoapte energiile interioare care
conduc forfa spirituals in orice persoana cu o po!ifie importantE
#u o interesea!a atit religia sau politica, economia sau socialul,
cif ceea ce1i determine pe oamenii de la putere sG ac<ione!e 9pi in
al trei!eci pi patrulea an, entitatea va afla multe despre aceasta, in
ea insapi + in al<ii+ cfici se va reintilni cu persoane regale:. .&ectura
NN8-19
$ersoana care a cerut lecturile este o tinara femeie de
douazeci si opt de ani... ,in nefericire, dosarele consultanhilor nu dau
intotdeauna elemente 2io"rafice care sa permits verificarea profetiilor
lui *a0ce6
*a si persoana dinainte, ea a suportat presiunile etichetei care
impiedicau li2era exprimare. *urdle produc lin"usiri lin"usitori... in
pa"u2a maxima a suveranilor.
lata Inca o persoana care nu indraznea sa se exprime#
l$ regasim in regatul -rantel 9...M sub Ludovic al O%$1lea $i
entitatea apiira regalitatea. .&ectura -111-19
,in expresia de/e"de# $/ !;e #$a+!- tre2uie sa intele"em una
din "arzile inarmate care "aparau" efectiv persoanele re"ale si *urtea.
Ei entitatea a ramas $nca, in aceasta via<a pe plan terestru,
tributary celor mai inalte parer> ale altora. De acolo ii vine asta!i
iubirea noblefii $i a celor care sint in stare de fapte rnparefe. Este
bine sa $ncura<e!i cu condifia sa pfii ea7 dreptatea, + nu puterea,
ar trebui sa7 stapineasca lumea fi!ica. .Aceeasi lecture9
lata, in fine, o remarca foarte ne"ative despre un preot care
or"aniza... "2aleturi raze"#
Entitatea se afla atunci in aceasta <ars cunoscuta ca
-ranfa, cigar inainte de &evolufie. 6e numole sag Charles
Characters, oferea oamenilor distrac<ii pentru egoipa $ntrucit ca
preot, entitatea utili!e serviclile $i relatiile re!ultate de pe urma
funcflei sale, pentru a satisface nu numai dorin<ele cartD dar fi
ceea ce1i permitea sa1si face o situafie, o via<a lu?oasa !i
confortabila. #eincetind sG is altora ceea ce1i putea fi util,
indiferent de po!ifia dorinfele acestora. .&ectura 3BB-J9
Acest arivist lamenta2il, reincarnat intr-un 2ar2at de treizeci si
case de ani la vremea lecturii, era... invalid. In scrisoarea lui catre
*a0ce .dupe o lecture pentru sanatate9, i-a cerut sfaturi pentru a-si
vindeca eczema, mem2rele intepenite, articulatiile 2locate de
1C-
optsprezece ani... si adauga: "Imi voi pune toata increderea in Domnul
si voi vedea cum pot indrepta aceste greseli care stau la baza
necazurilor mete. Pielea incepe sa mi se vindece si sint sigur Ca, dace
exista un motiv precis pentru aceasta stare de lucruri, lectura despre
vietile mete anterioare it va arata."
Cayce ii raspunde ca e?perien<ele sale pe 6amint fi in <urul
6amintului repre!inta un dosar (akasic) voluminos. ca le va
rezuma si le va arata ca sa a<ute acest corp in e?isten<a sa
actuala;.3
$nfluenfele pe care le gasim aici provin mai degraba din
trecerile pe 6amint fi sint foarte legate de ceea ce a facut trupul
cu ce avea la dispo!i<ie, in fat a legilor spirituale fi creatoare care
au puterea sG se manifeste pe 6amint, prin intermediul
activitafilor indivi!ilor. (Aceeasi lectura)
Prin stilul bombastic at lui Cayce, intelegem ca reaua fotosire
a corpului fizic - abuz de placeri egoiste - in vietile de altadata este
cauza subrezirii corpului actual:
N( de ce asta!i are nevoie sa fie a<utat de alfii pentru
nevoile corpului sau, ale spiritului, pentru tot ce1$ Incon!oara.
#u este nimic altceva decit 7facture7 lucrului cu care fi1ai incarcat
propriul eu. Deci trebuie sa reconstruim din ce $n ce mai mutt
eul tau, golindu1$ progresiv de egoul sau, de!voltind dorin<a ca
trupul sa fie folosit din ce in ce mai mutt #entru Datatorut
tuturor bunurilor pi al tuturor darurilor perfecte [Dumnezeu].
$i Cayce, insistind indelung asupra felului in care acest barbat
trebuie s se dezbare de egoismul sau, ii recomanda o rugaciune catre
Christos
-olosefte1ma, curafa1ma de toata murdaria, ridica in mine
un spirit nou, astfel Lmit carnea Si inteligenfa mea sG fie mai tre!e.
Tu efti Datatorul pi in Tine e %ia<a. lar eu sag laud pi sa1i
preamaresc pe cei care ma a<uta sG implinesc aceste na!uinfe din
mine, cel de acum.
Aceasta rugaciune magnifica este o afirmatie pe care bolnavul
trebuie sa o repete zi de zi incercind s o inteleaga cit mai bine cu
putinta, sa si-o insuseasca tot mai mutt, pina cind mentalul sau devine
destul de pozitiv pentru a retua controlul corpului, facindu-I sa evolueze
spre vindecare. Afirmatiile date de Cayce se bazeaza pe puterea foarte
mare a reprezentarilor mentale pozitive (exprimate verbal in mod
repetitiv). Noi le folosim mutt in "rupurile de vindecare prin rugaciune.
1C6
8ieceiruia adevorul sau
Asa cum o spune foarte 2ine lecture care urmeaza#
Entitatea era in -ranfa in acea vreme cind multi ipi puneau
$ntrebari despre principiile fundamentale care trebuie sa stea la
ba!a activitafilor Si moralei popoarelor. Deli frumusefea, armonia,
mu!ica Si arta au fost la mare cinste, erau folosite mai mult la
cautafea placerilor fi!ice. Entitatea, pe nume -auchee annssten
LsicM, a ciptigat moral in acea viala in cunoaptere, dar nu prea mult
in infelegere pi a ciptigat in dorinfa
*
sa spirituals de a cauta ceea
ce i1ar aduce sufletului sat, pace Si armonie. .&ectura J131-19
%ra o epoca in care fiecare tre2uia sa-si "aseasca adevarul si
linia conduitei personale si sa si le asume sin"ur. 'umai prostii sadea
au camas sanchiloti . fr. sans1culottes U revolu.ionarii din 1N8M-1NM-,
n.tr.9 #nversunati
1
,n toata +evolutia - sau re"alisti inte"risti. %ra
evident ca vechiul re"im se surpase pe un ant de #nstitutii prea ri"ide
care ar fi tre2uit adaptate de foarte multa vreme. 4iecare a tre2uit sa
faca o sinteza a ideilor not si a celor vechi. !ulti au fost sinceri in toate
schim2arile lor 2ruste de atitudine. ,e asemenea, multi au fost doer
oportunisti, tinindu-se aproape. li re"asirn in lecturi - intrea"a "ams de
pozitii morale si politice.
Dn iaco2in#
in acea perioadit de arboaie pi de lupte inTre oamenii din
popor pi cei care erau cunoscu<i ca regalipti, in -ra3,ta, entitatea
provenea din popor pi a fost printre cei care au contribuit la
ridicarea puterii populare, care au impins multi oameni sa
reactione!e impotriva agresivitalii 1 cum era resimfita 1 oamenilor
CN la putere pi a bogapei lot. Entitatea se reumea (rney.
Entitatea a ciptigat fi a pierdut moral. -iind considerat ca un dur
intre duri, claci entitatea se entu!iasma mult ca sG1i suatina7 pe
agitatori pi nu se dadea inapoi de is nimic pentru a inthicara
imagina<iile pi dorinfa de libertate, atit fi!ica c$t pi materialii, a
tuturor asuprifilor2 care simfeau aceste opresiuni ca pe o piedica
pentru progresul oamenilor din popor. De acolo dupal cum
constatim in pre!ent, aceste tendANe la un compo3tament de mic
tiran. .&ectura 3M8-19
&ectura este data pentru o fetita de doi ani. ,upa cum
.
spune
4MF
*a0ce, drama laco2inifor a fost caderea in extremele pe care ei
le condamnasera, iar dictatura populara a sfir0 prin a fi atit de "rea
Theft a zdro2it o lume intrea"a.
Gn om politic#
$nainte de aceasta via<a, gasim entitatea in tam
cunoscuta acum ca -rania, in acea perioada cind erau luate
anumite idei, anumite orientari privind puterile date grupurilor pi
maselor. (colo entitatea colabora strins cu cei care au <ucat un
rol determinant nu numai -n via<a politica in sine, dar pi pe plan
national. ,Si aceasta are o semnifica<ie profunda in e?perienta de
via<a a entitafii.
Ea era atunci u" c$"/e#e"c&a# cunoscut asta!i in
domeniul dreptului 1 fi unul dintre cei mai drastic> avoca<i ai
Starii a Treia. #umele luiA Charlean .elt!lett. $n aceasta
e?perienla de viola entitatea a ciptigat moral deoarece, fiind de
se? diferit 5C de asta!i, ea a facut muft pentru a favori!a accesul
multora la responsabilitatile guvernamentale. @i entitatea simte
tot ce vine din tara aceea ca pe o parte din ea insapi, ca pe $
cunoaftere innascuta. ,Si emotiile pe care le incearch asta!i, in
via<a actuala, ii vin din influenta pi din energiile e?perimentate in
cealalta via<a. .&ectura 18-N-19
&ectura a fost data pentru o femeie de =aizeci de ani. *autind
sincer sa ajute, prime(e doar felicitari de la *a0ce pentru acea viaja
francezal
lata o alta fi"ura politica mai putin pura#
+ regasim la cunile -ran<ei, atunci cind puterea se
schimba, trecind in NinE poporului. Entitatea facea pane din
(dunare inationalaj fi se numea 5yratt. Entitatea a ciftigat fi a
pierdut moral in aceasta federe, caci motivapile egoiste de meirire
a eului i1au adus energii distructive in mental pi in for<ele spirituale
ale egoului. De unde nevoia sa pre!enta de a1i conduce oficial pe
cellal<l+ chiar atunci cind nu este nevoie. .&ecture 3M1M-19
%ste evocata faimoasa zi de J octom2rie 1N8M. %ste ziva in
care femeile din $aris, mai ales vinzatoarele de pe=te din >ale
."precupetele de pete"9 se vor duce la Versailles, sa-i aduca la $aris
pe re"e pe cei din familia sa, urtind#
n
aducem pe 2rutar 2rutarila
pe ucenicul lor". Insemna ca $arisului ii era foame# din cauza
dezordinii omajului, aprovizionarile cu "riu nu mai ajun" in cantitate
suficienta pentru a hrani capitala.
lata. lecture#
4 M 5
Entitatea se afla in fara france!a in acele perioade in care
a i!bucnit ceea se cunoapte ca &evolu<ia france!a. (colo regasim
entitatea printre mamele care au contribuit la tre!irea, oamenii din
popor, a unui resentiment fa<a de putere.
6e numele sett &enee Nent/erth, entitatea a pierdut pi a
cigigat moral in e?perienfa. $dealurile sale de drept universal la
munca, la a<utor social @i scopurile sale erau borne. Dar odata
toate acestea au devenit o piatra unghiulara pentru
entitate, caci ea a devenit tot atit de dictatoriala ca acela carora le
luase locul. De unde nevoia, in toati viola de scum, de a prim>
ordine de fc alfif !i de a1si domina tendin<ele 9autoritare:, pentru
cli ele cautli sa se e?prirne. DupeK cum am mai spur, entitatea este
usor tulburata, dar se ptiti ea
1
de!voltindu1va rabdarea, ve<i a<unge
din 20ou se ve 3tapini<i sufletul. .&ectura 1MN1-19
<e phe *a vinzatoarele de peste dm >ale ver2eau de sus pi
erau temute aceste feme strasnice al caror apelativ de "haren"ere"; n
3"ustoreasa de pepte? mahala"ioaca ; tra"e spre cuvIntul
/me"ere" ; ??otoroanta, z"ripturcaica
6eta un at tip de femeie, "enul care nu se dE in Rtun de la
imic ca sa iasa din hoc#
...in timpul revolufillor din -ran<a de asta!i. Entitatea a fost .intre
acelea care au oscilat intre politica pi biserica, in aces
*A?perlenla she vista Se numea (rnelie pi provenea din familia
unui oilier din garde regelui. Entitatea a fost agent de legiltura
intre afiferite asocialA4i say grupuri de patriofi pi revofu<ionari.
Ea a ciptigat $i a pierdut moral. ( cigigat atit cif a men<inut un
ideal de slu<ire a altora2 a pierdut atunci cind a uitat acest ideal
in placerile egoiste2 mai e?act, in aceasta lupta pentru
supraviefuire, entitatea a pierdut din vedere idealul. De unde in
pre!ent combativitatea sa 1 aceasta permanents lupta interioara
intre $deile, scopurile, proiectele @i dorin<ele sale. Entitatea a
trebuit sa fie <udecata de multe ors, intrebata de profiturile ei
materiale eat pi de relafille ei diverse, de cercurile pe care le
frecventa pi de tentativele ei de a Kamine independentE ,Si intre
timp fi1a abandonat idealul. .&ectura 1N33-19
.
6n Inchisorile revolutionare, multe femei pi-au datorat
sceparea numai farmecelor lor si pi-au salvat viata prin intri"i. In acele
tirnpuri tul2uri nu puteai fi prea consecvent cu principiile... *ei care se
a"atau de idealul ior, riscau "hilotina, ca aceasta de exemplu#
...$n timput acestea perioade in care Ludovic al O%$1lea a
1C7
provocat in -ranfa tulburarea care a atras dupa sine alte tulburari
la alte popoare 1 la mufte> Totugi in aceasta perioada apar
principi2 pentru care a actionat entitatea pi s1a e?primat in viafa
urmatoare. Entitatea se afla printre revolu<ionari, era un pef care
conducea activitafile $mpotriva reginei Si a celor care de<ineau
puterea. Entitatea a fost $ntre primii decapita<i din partidul sau
pentru activitafile sale de agitator 1 se numea Celencentei LsicM. $n
pre!ent, are o dorinfa innascuta de a fti mai mutt despre cele
ariitate mai sus pi, totugi, toate acestea sint inabugite in interiorul
ei cu groa!a. Totugi principiul libertalii persoanelor, libertatea
personals, ramine indidacinata in sufletul entitafii 1 pi aceste
principlE innascute cauta sa se manifeste, sa gaseasch un mi<loc
de e?presie in actfyitafile sale. (Lectura 852-12)
Prima parte a Iecturii II acuza fara inconjur pe Ludovic at XVI-
lea de a fi provocat Revolutia, care a aprins apol spiritele in intrega
Europa: Nhen Louis t4e si?teenth in 8rance made t4e turmoils.
Este sigur ca Ludovic at XVI-lea, depi tradat in mod constant de fratii
lui, a fost mereu lipsit de curaj Si i-a dezamagit pe cei puneau
speranjele in el. Toate spiritele &une din timpul sau I-au prevenit
asupra urgentei reformei, a iminentei pericolului. El asculta, ezita, ii
concedia pe supupii prea sinceri... petrecea zile intregi Ia vInatoare,
ca sa uite... Maria-Antoinetta cauta uitarea in petreceri. Lamothe-
Vaujon, in (emoriile sale foarte controversate, povestepte o
intrevedere secrets a Mariei-Antoinetta cu contele de Saint-Germain,
Ia Versailles. Acesta ar fi anunlat-o dinainte de tot ce avea s se
intimple i-ar ti cerut concedierea ministrului Maurepas. Acesta i-a
convins pe rege pi regina sa nu-i dea ascultare lui Saint-Germain. Nu
s-a putut dovedi niciodata ca aceasta poveste este adevarata sau nu.
Oricum ar fi, Inca de pe vremea lui Ludovic al XV-lea, multi vazusera
limpede pi se exprimasera public prin scrisorile pi cuvintele lor.
Ludovic at XVI-lea era inca foarte puternic: regaiitatea era
respectata, iar suveranii ar fi putut sa urmeze calea ingusta a
reformelor pi chiar sa le faca acceptato.
Lectura evoca de asemenea traumatismul durabil - de Ia o
viata la alta - suferit de cei care au fost ghilotinap. Retrairea durerosului
episod le-ar permite sa inteleaga pi sa se elibereze de traumatisme, dar
in acelapi timp, le este prea frica s coboare din nou in acesta spaima...
Cunosc o femeie care a suferit toata viata de (lured de cap, la nivelul
cefei. Nici un medic n-a reupit sa o vindece. Hotarindu-se Intro zi sa
intreprinda o regresie in vietile anterioare, Ia un psihiatru
1 8 N
reincarnationist, aceasta persoand a retrait o viata in care fusese
decapitate...
,epapind emotia, s-a simtit eli2erata. %a a avut curajul sa
priveascd in tap aceasta amintire dureroasa, iar acum nu mai are
deloc dureri de cap6 *a0ce este, 2ineinteles, unul dintre marii pionieri
ai acestdr "terapii prin cunoapterea vietilor anterioare". %l a deschis
calea - pi nu se va mai putea trece acum peste ea. $este mai putin de
zece ani .scriu in 1M8N9, reincarnarea va fi inte"rate in toate terapiile...
'u se va mai face medicina sau psiholo"ie fart sa se tine seama de
aceasta realitate fundamentals.
late un "rup de lecturi care evoca aceasta cumplita perioada
in care inchisoarea <i moartea .!eat./ tircoale fiecarui cetatean,
sanchilot sau nu#
$l regasim in timpul &evolufiei france!e, in acea perioada
cind furtuna politica a umplut inchisorile pi in epoca primelor
incercari de highK a persoanelor regale.
*aci fratii lui &udovic at @(I-lea au reupit sa fu"d, ca i matupile
Si multe alte rude din familia re"ale. Crepeala re"elui a fost ca dat
seama prea tirziu...
Entitatea se afla atunci printre soldafi. #u pentru ca era
impotriva regelui, dar a fost constrins prin foga lucrurilor pi de
impre<urari sa apart ca fiind de cele douKa parri in acelapi timp.
#umele lui era Eliod. Entitatea a pierdut pi a ciptigat in aceasta
e?perienfa de vista 1 caci !ilele erau -ungi in acele timpuri
!buciumate 1pi, in acea perioadti, oamenii au trebuit schimbe
de mai multe on ideile Si sa sufere schimbari in viafa ,or.
Entitatea, in ultima parte a viefii sale, a dat mutt, difu!ind in
rindul oamenilor din popor publicaple scrise pentru ei, reunindu1i
pe cei care se aflau pe po!ifii inaintate in <urul unui scop comun.
Sub Teroare pi in timpul rebeliunii 3care a urmat5:, entitatea a
suferit in corpul pi in spirftul sau. De unde, asta!i, neca!urile
sale, luptele interioare. .&ectura 311-19
,ar sa continuarn cu inchisorile#
$n timpul &evolu<iei france!e, entitatea se ufla printre cei
care erau anga<afi in Casa regelui, un gardian dintre cei care1$
slu<eau pe rege in perioada captivitafii. #umele sau eraA 0ean
6aula 3in sfirpit un nume frantuzesc sau aproape6:, el a ciptigat pi a
pierdut in aceasta e?perienfa. .ind a<utor, servitor pi cel cu care
regele statea de vorbli adeseori, oferind o mare parte din distraciii
Lale pri!onierilorM ca fi sfaturi care ar fi provocat repulsia multora.
4 M M
Entitatea a ciftigai fi a pierdut in timpul acestei e?perienfe,
ciptigind in serviciul facut altora, pier!ind prin cultivarea
resentimentelor sale. De acolo ii vin asta!i aceste influenfe
ereditare pi familiale, ca pi aceasta inclinafie pentru melodiile care
induc meditafille, mai mult triste. (Lectura 933-1)
Oamenii au trebuit mai intii sa lupte in ei in isi cu cet mai
rau dusman at Omului, Erica:
$n via<a precedents, regasim entitatea nu foarte departe de
aici, in perioada cind monarhul detronat domnea in -ran<a. [Intr-
adevar, dupa moartea Iui Ludovic at XVI-tea, regale detronat era
micutul Ludovic at XVII-lea]. Entitatea era pe atunci un asistent,
cineva care se afla acolo pentru a a<uta copiii victimelor fi!ice 9ale
&evolufiei: fi entitatea a ciptigat moral, nu fara sG sufere. -rica de
forfa celor puternici, fara alinarea datorata respectarii legii divine,
a a<uns innascuta in entitate 1 din cau!a suferinfafor din acea
perioada. (Lectura 115-1)
Aluzia la Doamna Ragala si la Ludovic at XViI-Iea este darn.
Cad copiii celorlafte victime /&*&ce ale Revolutiei nu au fost luati
ostateci. Copiii erau lasalt in famitiile lor, in orija calor care ramineau,
sau esuau in orfelinate. Uneori erau iiichisi impreuna cu parintii lor. Dar
singurii care au fost tinuti in aceasta atmosfera de teroare au fost cei
doi copilasi "Capet". Valuri de executii i-au decimat pe paznicii lor
succesivi, mereu banuiti de a fi fost amestecati intr-o tentative de
rapire (incepind chiar cu Simon care a fost ghilotinat). Si cind s-a
constatat Ca rapirea a reusit, ca micul prizonier nu mai era acelasi
(lucre dovedit astazi din belsug), atmosfera de teroare s-a dublat in
rindul personatutui din turnut Templului. Totusi acest copil increciibii
despre care nimeni nu ste din cine s-a nascut, despre care nimen; nu
stie unde si cind a murit., Nu ne-ar mira sa aflam ca este nascut pe 27
martie - inceputul de Berbec in zodiacul oficial, dar Pesti in toata reguta
dupa ce se face corectareaprocesiunii echinoctiilor (ayanamsa). Taina,
farmecul, lacrimile Pestilor, inchisoarea zodiacului...
$i iata un persona; putin apreciat:
Se afla in fara france!a, in acea perioada a &evolufiei cind
in N( se faceau e?eculiile. Entitatea era atunci calau, in acea
perioada. Detestindu1se p& detestind rolul pe care1$ <uca in aces
situafie. S1a pierdut disprefuindu1i pe cei care s1au revoltat
impotriva &evolufiei. $n pre!ent, o inclinafie spre ura, denigrare,
persecufie, mai ales fateK de intelectualii care pot critics, deoarece
au capacitafi mentale. (Lectura 1728-2)
4 M 5
Amaritul... Faci ce poti ca sa-ti cistigi piinea de toate zilele
uneori, n-ai de ales! Avea deja un trecut destul de incarcat ca soldat in
razboiul Troici. Cayce spune: a0a&" !;e s$+d&e# (ceea ce lase sa se
inteleaga ca acel calau fusese soldat mai intii, inainte de a accepta acea
meserie atit de putin onorabila). In viala troiana, era recalcitrant:
Convins ca aceia care se aflau la putere ii persecutau pe
cei de!avanta<ali, pi entitatea de!voltat tendinfa de a1i denigra pe
toll cei care defin o putere politica, care sint suverani,
<udecatorii, polifia etc. (Aceeasi lectura)
Acest nihilist mediu s-a reincarnat oare in Sanson care I-a
executat pe Ludovic al XVI-lea? Cum era mult de lucru in aceasta
meserie, presupun ca Sanson nu era singurul calau in exercitiu - si
lectura nu ne ofera suficiente precizari ca sa afirmam ca despre el este
vorba.
IncaNl @arat
in sfirsit, ca sa terminam cu Revolutia, cel care a fost
simbolul ei, figura reprezentativa:
jn acea perioada cind &evolufia france!a a va!ut
ra!meri<a oamenilor de rind, entitatea se afla atunci printre cei
care luptau aparind ideea ca poporul trebuie sG alba dreptul de
e?aminare a
legilor pi <udecatorilor. numele lui a fast 5arat.
Incepind de aici, lectura este incomplete si parfal
Thtraductibila; lipsesc cuvinte, exista o rota a iui Gladys Davis care se
scuza spunind ca stenografei i-au scapat citeva cuvinte. Un pasaj mai
clar spune ca faptele lui au distrus multe elanuri, iar entitatea a pierdut
in timpul acestei Crli din e?perien<s sa de viafa. (Lectura 960-4)
Intr-adevar, pacat ca Marat a interesat-o atit de putin pe
secretara lui Cayce! Dar restul lecturii da totusi niste informatii.
Marat a avut un trecut karmic incarcat:
In timpurile bib:ice, cind se reconstruia Cetatea sfinta
[lerusalimi, entitatea se afla printre cei care voiau sa
restabileasch acolo un cult2 si totupi a facut astfel incit i1a atras
pe cei care aparfineau
Lectura vorbeste de persecutii
si
spune ca viata aceea venise
pentru ca el nu infelegea folosirea lucrurilor spirituale. (Aceeasi
1&(
lectura) 8
$n 7data precedentE il regasim atunci cind oamenii erau in
fara cunoscuta ca 6eru. (la to ca regina Maria-Antoinetta, aflata
si ea acolo! A se vedea mai sus] Entitatea se afla printre suveranii
acelei perioade. Ea a pierdut prin egoismul sat:, minuind ca pe o
arms puterea Si inalta profefie care1i fusesera date pi dindu1le o
rea intrebuinfare. (Aceeasi lectura)
Marat a contribuit mult la condamnarea !ui Ludovic al XVI-lea
si a Mariei-Antoinetta. Aveau de Incheiat vreo socoteala veche din
incarnarile for peruane ? Mai mult ca sigur. Am in lap portretul Iui
Marat, pictat de Joseph Boze, care poate fi vazut la muzeul Carnavalet.
.ace i-am pune un ponc*o andin pe umeri! 3ar pe cap o tic*ie varata
din ling multicolora, I-am Iua drept un Quichua cu culoare rezistenta.
Nasul mare si turtit, precolumbian, tenul inchis, privirea de condor,
sprincenele ca un lant muntos, o figura turtita a la Machu Picchu,
pometii proeminenti ca Aconcagua... as vrea sa cred ca vine direct
dintr-o incarnare in Anzi! Cayce, suflet nobil, nu-I condamna. Spune
doar ca, datorita acestor incarnari, iii dorepte o situa<ie importantE
puterea, fiind inhibat de o forth de inerfie. (cest spirit in curs de
de!voltare sa fie indrumat in apa fel incit sa gaseasca in el insupi
forla interioara pentru reali!a dorinfele. (Aceeasi lectura)
In pasajete despre viata Iui franceza care sint greu de descifrat
din cauza cuvintelor care lipsesc, gasesc totusi de mai multe on
cuvintele inactivite /lipsa de activitate/ si inaction /lipsa de actiune/.
Cum termenii din lectura nu sint niciodata folositi Ia intimplare, acestea
ar dezvalui problema psihologica fundamentals a Iui Marat: un blocaj la
nivel actiunii, care I-ar fi impins "sa supraliciteze" pentru a compensa.
Ceea ce I-a transformat in acel activist fanatic din Istoria noastra. Mai
bine peruanii si-ar fi tinut suveranul pentru ei...
In analiza sa astrologic& Cayce subliniaza aceste blocaje:
-ortele inhibante ale $ui Saturn pi de asemenea
e?tremismul "ranienilor [care nu stiu decit on tot on nimic] ii
aduc aceste pasiuni. aceasta violen<a salbatica, care nu pot fi
supuse prin forp, ci cucerite, diri<ate Si canali!ate prin iubire. +
fiin0a care, data este bine indrumatE se va putea manifesta cu
succes in multe direclii, in <ust,fie, literaturii... (Aceeasi lectura)
In viata precedents, Marat era medic si a scris multe lucruri
stiintifice care i-au adus la epoca respective o oarecare faima, scrieri
juridice, politice etc.
AstAzi, spune Cayce, se gindeste Ia ele si vrea Inca sa scrie.
454
intre viata lui americana si viala sa ca Marat, a lost cu siguranta
perfectionat undeva, deoarece Cayce spune:
El este atent C,. o$ ii +i nu vrea se% vada pe nimeni pi
nimic suferind, pentru ca "! vine uneori ideea sa tac.ine'e sau
sa fie sarcastic. Aproape intotdeauna este impotriva celor care
ar vrea s$ persecute pa cineva. (Aceeasi lectura)
lata ca reincarnarea ii face chiar
si
pe nebunii singerosi mai buni.
Nu trebuie sa ne pierdem speranta in nimeni! Lectura a fost data unui
baiat de treisprezece ani care (sper pentru linistea constiintei sale)
impartasea ignoranta generals a celor din Virginia Beach in privinta
lstoriei Frantei. Mi-am pus si eu intrebari asupra acestui /ap! ciudat si
alit de rar in lecturi: un pasaj aproape de neinteles, deoarece Iipsesc
mai multe cuvinte-cheie pe care secretara nu le-a notat.
Cayce a repetat neincetat ca avem o cunoastere &""ascu!a a
vietilor noastre anterioare, nu neaparat constienta, dar aceasta
cunoastere se af'a totusi in strafundul nostru.
Daca secretara lui Cayce, ex-printesa regala (in mai mufte vieti,
dupa cum am vazut,) care linea Inca mutt la privilegiile el 'regale", nu a
reusit sa notoze corect lecturile lui Marat, este pentru ca acestea o
depaseau! Marat. asasinul regelui si al reginei... Ceva din ea trebuie sa
se fi revottat. Sintem alit de conditionati de reflexele noastre din vieti
anterioare! apoi, in cele din urrna, cu aceasta chestiune putin clara
a vietilor anterioare ale lui Cayce in Fran/a - cel putin trei! -o fi trait el
in Franla in timpul Revolutiei? Cu secretara care se incarna de fiecare
data cu el? Mi-am pus si aceasta intrebare, cad consultantii lui Cayce
sint toti oameni care I-au cunoscut in vietile lui anterioare. Pentru
perioadele in care ne indica o incarnare a sa, gasim in lecturi o
multime de alte .&e!& &" aceeasi epoca si in aceaasi Cara. Geea ce
este normal conform legilor reincarnarii de grup.
Or, pentru Revolutia Janceza, am vazut un numarul mare
de lecturi date (si Inca nu le-am tradus pe toate!). Oare Cayce s-a
reincarnat in acea perioaaa ? Dna nu, de ce sint atItea lecturi?
Cayce n-a atirmat niciedata ea si-ar fi spus ultimul cuvint, adica
toate vietile sale anterioare Astepta probabil sa i se puns intrebarea...
apoi, poate ca nu era de dorit sa fie povestite unele vieti.
Elementele din vietile franceze pe care le-a dat, cu acele detalii
adeseori putin coerente intre elf, sugereaza Ca exists Inca multe alte
lucruri nespuse si despre care se pot pune intrebari!
Am fest intrebata deed exists vreo lectura specials despre
Napoleon: nu, nu exists. Dar mai sint lecturi pasionante despre Franta
1&-
secolului al XIX-lea, despre Alsacia-Lorena si mai ales despre Franta
din timpul cuceririi Lumii Noi: Canada si Louisiana. Sper sa le pot
traduce intr-o zi pentru cititorii mei, daca ei o doresc! Daca Cayce va
crede acest lucru de cuviinta, ma va ajuta sa scriu un volum Ill!
1K3
<undafia :. Cayce
4undatia *a0ce, adica A.+.%. .Asocia.ia pentru
*ercetare si Iluminare9, are sediul in (ir"inia 7each, in coltul
celei de-a BN-a stra1i a Iui Atlantic Avenue.
Adresa postala#
,.O. B$2 555
V&#0&"&a Beac;
VA H7F54
U.S.A.
tel.# .80-9 -18 3J 88
*ititorii care doresc mai multe informatii despre %d"ar
*a0ce se pot adresa asociatiei &e 'avire Ar"o .7.$. BN--08,
NJ3BN $aris *edex 089, care or"anizeaza cursuri si ateliere
.astrolo"ie armica, citirea aurelor, vindecare prin ru"aciune,
radiestezie, "eo2iolo"ie, analiza viselor, meloterapie etc.9.
!ultumesc pentru plicul tim2rat pe care-I veti trimite, pentru
raspuns, Impreund cu cererea dumneavoastra.