Notiuni de baza Populatia statistica O populatie definite ca un ansamblu de elemente care au una sau mai multe insusiri esentiale

commune proprii acestora. Exemple de populatii: gospodariile din Romania existente la sfarsitul luniii trecute angajatii unei intreprinderi ansamblul persoanelor unei tari etc. Populatia econstituie universul de referinta in studiul unei probleme statistice date. Se noteaza cu majuscule de la inceputul alfabetului. Orice element component al populatiei se numeste unitate statistica. Aceasta poate fi simpla sau complexa. nitatiile statistice simple sunt componentele elementare ale unei populatii !membrul unei gospodarii angajatul intreprinderii" persoana" etc# iar unitatile statistice complexe cum ar fi gospodaria de exemplu constituie rezultatul agregarii a doua sau mai multe unitati simple. Se noteaza cu minusculele corespunzatoare majusculei cu care s$a notat populatia. Numarul unitailor statistice care alcatuiesc o populatie constituie volumul acesteia. Se noteaza cu N. %aca popiulatia A de volum N este finite atunci A$&a"a'.a( )ariabila statistica )ariabila statistica reprezinta o insusire comuna unitatilor unei populatii care in general capata acceptii sau valori diferita de la o unitate sau grup de unitati la altul. *orma concreta de manifestare a unei variabile statistice la o unitate sau grup de unitati se numeste stare sau realizare. )ariabilele statistice se noteaza cu litere majuscule de la sfarsitul alfabetului iar starile cu minusculele corespunzatoare. Exemple: numarul membrilor unei gospodarii" venitul realizat de gospodarie in ultima lunara" domiciliul gospodariei" anul nasterii celui mai varstnic membru al gospodariei" etc +n raport cu modelul de exprimare a starilor variabilele statistice pot fi cantitative daca starile se exprima numeric sau calitative" daca starile se exprima prin cuvinte. O variabila este di,otomica !dumm-# daca ea nu poate avea decat . stari. Esantion Esantoion $ populatie univers Esantionul este o submultime de unitati statistice dintr$o populatie asupra careia se efectueaza un studio statistic. Populatia A din care se constituie esantionul se numeste populatie univers. Se mai foloseste si denumirea de populatie$mama.

Esantionul se noteaza cu A daca populatia univers este A !cu acoperis#. )olumul esantionului se noteaza cu n. Studiul esantionului nu este un scop in sine" el constituie doar mijlocul prin intermediul careia se obtin in cele din urma informatii relative la populatia univers din care s$a format. %atorita costului mai redus" cercetarea populatiilor univers pe baza de esantioane" in ultimi ani a capatat o raspandire foarte larga" incat se poate vorbi c,iar de cvasiexclusivitate. !sondaj# Esantionarea reprezinta ansamblul operatiilor destinate formarii unui esantion dintr$o populatie univers data. Pentru ca informatia rezultata in esantion in raport cu o variabila / ! de exemplu" media sa" valoarea mediana" modala" etc# sa fie cat mai apropiata de cea din populatia univers este necesar ca structura esantionului in raport cu variabila / sa fie cat mai apropiata de cea din populatia univers. %iferenta dintre cele . structuri constituie o masura a gradului de reprezentativitate a esantionului. +n raport cu procedeul folosit" esantionarea poate fi aleatoare sau dirijata" in amblele cazuri urmarindu0se realizarea unor esantioane reprzentative" care sa reproduca cat mai fidel posibil caracteristicile !parametri# din populatia univers. Esantionarea aleatoare este tipul de esantionare prin care fiecarei unitati din populatia univers + se acorda aceeasi sansa de a face parte din esantion. Procedeul cel mai practice in acest scop este procedeul tabelelor cu numere intamplatoare. %intr$o carte care contine astfel de numere" se citesc si se retin n numere cuprinse intre 1 si N" presupunand existenta numerotarii prealabile a unitatilor populatiei univers de la 1 la N. Esantionarea dirijata este tipul de esantionare in care unitatile componente ale esantionului sunt prelevate in vaza unor criterii prealabil stabilite. +n esantionarea unei populatii se poate aplica fie principiul cu sc,ema bilei nerevenite fie cel al bilei revenite. %eosebim deci" esantionare fara revenire respective" esantionare cu revenire. )ariabila aleatoare %efinitie: )ariabila pentru care realizarea unei stari este determinate in functie de rezultatul unei experiente aleatoare se numeste variabila aleatoare. +ntr$o experienta aleatoare" ansamblul tuturor rezultatelor posibile ale experientei formeaza multimea fundamentala.

2a si varabila statistica" este notata printr$o majuscule de la sfarsitul alfabetului. Aceasta este o functie cu valori reale definite pe multimea fundamentala. Astfel spus" o variabila aleatoare / este aplicatia e lui 3 in R: /: 3 4 R %eosebim dupa modul de variatie: )ariabila aleatoare discreta" daca multumea valorilor luate de catre variabila aleatoare este o multime finite sau numarabila: )ariabila aleatoare continua" daca multimea valorilor luate este o multime infinita nenumarabila. Alte notiuni Observarea statistica Observarea statistica consta in identificarea unitatilor si inregistrearea starilor variabilelor in raport cu care este studiata. Ansamblul starilor variabilelor rezultate prin observare se numesc statistici. Aceste statistici$materia prima a statisticii$in continuare sunt supuse unui process complex de prelucrare in vederea obtinerii 5produsului finit6 concretizat intr$o anumite informatie la nivelulu populatiei. +nferenta statistica Prin interferenta statistica se intelege un rationament prin inductie" care se efectueaza pe informatia rezultata prin prelucrare cu ajutorul te,nicilor oferite de statistica descriptive" a esantionului aleator al masuratorilor" in vederea extinderii acesteia la populatia univers din care s$a format esantionul. Statistica inferentiala Statistica inferentiala sau deductive este complementara statisticii descriptive impreuna aplicate si intr$o succesiune logica" statistica descriptive si apoi statistica inferentiala" conduc la realizarea scopului cercetarii unei populatii" in toate cazurile in care punctual de pornire il constituie un esantion aleator din populatia univers.