Sunteți pe pagina 1din 6

LP 1 Morfologia cromozomilor umani

Nivelul citogenetic de studiu al materialului ereditar permite evidentierea si studiul cromozomilor umani in vederea detectarii anomaliilor cromozomiale numerice sau structurale. Se poate astfel analiza genomul la un nivelgrosier, microscopic, cu o rezolutie de 5-10 Mb in citogenetica clasica, 2-5 Mb prin inalta rezolutie si de apro imativ 10-100 !b prin cariotipare moleculara. "naliza cromozomilor unei celule se mai numeste si cariotipare deoarece acestia sunt identificati in perec#i de omologi dupa criterii standardizate. $n citogenetica clasica, analiza cromozomilor%ca investigatie& este rezultatul sintezei cariotiparii mai multor celule blocate in diviziune%metafaza sau prometafaza&. 'itogenetica moleculara combina te#nicile de evidentiere a cromozomilor utilizate conventional cu te#nici de e tractie, denaturare, marca( fluorescent si #ibridizare a ")N-ului. Definitia cromozomului 'romozomii sunt elemente nucleare permanente, alcatuite din molecule de ")N comple ate cu proteine, aparute in urma supraspiralizarii si condensarii cromatinei in timpul diviziunii celulare, pentru a permite transmiterea si separarea egala a informatiei ereditare aflata in celula mama intre celulele fiice. Notiunea de cromozom a fost introdusa de *alde+er in 1,,, pentru a defini corpusculii cu afinitate pentru colorantii bazici,observati la microscop in timpul diviziunii celulare. 'a numar , structura si morfologie, cromozomii sunt caracteristici fiecarei specii. Numarul cromozomilor este caracteristic speciei si prezinta o variabilitate considerabila, dar fara a avea o relatie cu dezvoltarea filogenetica a organismelor %tabel 1&. -a om in celulele somatice%diploide& cei ./ de cromozomi sunt dispusi in 20 de perec#i %doua garnituri 2n1./&. 'elulele se uale mature%gametii& sunt celule #aploide, numarul de cromozomi reducandu-se la (umatate in urma meiozei.%n120

cromozomi&.Numarul diploid de cromozomi caracteristic speciei se reface prin fecundare o data cu formarea zigotului. 'romozomii unei perec#i se numesc omologi, avand aceeasi marime,, structura ,distributie de benzi ,morfologie, pozitie a centromerului, continut in gene alele dar, origini diferite2 unul matern %provenit prin ovul& si celalalt patern %provenit prin spermatozoid&. In celulele somatice la om exista 22 de perechi de cromozomi autozomi si o pereche de cromozomi sexuali(heterozomi sau gonozomi).2 perec#ea 33 la se ul feminin-se #omogametic si perec#ea 34 la se ul masculin-se #eterogametic.

'romozomii din perec#ea 34 nu sunt omologi, deoarece cromozomul 4 are o talie mai mica % apro imativ 150 din cromozomul 3& si in evolutia filogenetica a pierdut ma(oritatea materialului genetic, pastrand gene implicate in se ualizarea de tip masculin si cateva gene somatice. 'eapa 'artofi )rosop#+la melanogaster Soarece Sobolan 'impanzeu 'al 'aine 7m 1. ., , .0 .2 ., /. 6, ./

Tabel 1. Numarul diploid de cromozomi la unele specii de plante , animale si la om. Metafaza este momentul optim de studiu al cromozomilor , deoarece acestia sunt ma im condensati si spiralizati, respectiv bicromatidici, datorita replicarii semiconservative a ")N-ului din faza S a interfazei. $n structura cromozomilor metafazici deosebim urmatoarele componente2 Elementele morfologice obligatorii

doua cromatide surori ,subunitati longitudinale, genetic identice, continand in structura intima cate o molecula de ")N rezultata prin replicarea semiconservativa .-ungimea lor pentru un cromozom metafazic este cuprinsa intre 1,5-, 8m, constrictia primara, regiunea strangulata pericentromerica slab colorata, centromerul este locul de unire a celor doua cromatide surori.9l contine 2 !inetocori prin care cromatidele se insera pe filamentele fusului de diviziune.:rin te#nicile de bandare care utilizeaza coloratia ;iemsa, centromerul apare ca o structura distincta, in vecinatatea lui e istand #eterocromatina pericentromerica.$n citogenetica clasica termenul de centromer este atribuit pentru intreaga constrictie primara. )atorita pozitiei constante, centromerul constituie unul din mar!erii caracteristici pentru descrierea tipurilor morfologice de cromozomi. $n plan molecular centromerul este compus din din secvente de ")N repetate in tandem de un numar foarte mare de ori, ")N satelitar $, $$ si $$$, ")N alp#a satelitar, bratele cromozomiale, care apar in urma impartirii cromatidelor de catre centromer in doua subunitati, sunt de doua feluri2 - bratul scurt %p& - bratul lung %<&. $n functie de lungimea bratelor cromozomiale se poate calcula indicele centromeric definit prin raportul p5p=<. "cest indicator este utilizat in cariotiparea cromozomilor fiind un criteriu de identificare a cromozomilor omologi. kinetocorii, ansamblu proteic comple , sunt structuri mici de apect rotund sau ovalar, plasate la nivelul centromerului% cate unul pentru fiecare cromatida &. Se pot studia prin folosirea unor te#nici speciale de fi are si colorare luaind aspectul unor puncte perec#i la toti cromozomii metafazici. $n timpul diviziunii, alaturi de co#esine %familie de proteine SM's-Structural Maintenance of

'#romosomes&, au un rol in mentinerea legaturilor dintre cromatidele surori, pana in metafaza, telomerele sunt e tremitatile terminale rotun(ite ale cromatidelor. 9le mentin individualitatea cromozomilor, prevenind unirea capetelor si astfel asigurand stabilitatea cromatidelor. "ceste secvente terminale sunt alcatuite din repetarile #e anucleotidului% >>";;;&n, unde n1?00-2000, astfel lungimea telomerelor variaza intre 5-20 !b, in functie de varsta si tipul tisular. @eplicarea acestor secvente fiind incompleta, in fiecare ciclu celular se pierd 25-200 pb, ceea ce determina scurtarea progresiva a telomerelor pana cand lungimea lor atinge o valoare critica de 1,5 !b. "tingera valorii critice determina pierderea capacitatii proliferative a celulei. >elomeraza, capabila de a interveni in sinteza secventelor telomerice, este activa in tesuturile embrio-fetale, dar postnatal se inactiveaza progresiv, reactivandu-se insa in celulele stem din maduva osoasa si in procesele neoplazice. :ierderea telomerelor prin rupturi determina aparitia anomaliilor cromozomiale structurale% cromozomi dicentrici, cromozomi inelari etc&. Elementele morfologice facultative constrictiile secundare sunt ingustari secundare ale cromatidelor observate numai la anumiti cromozomi. 9le pot fi de 2 feluri2 - constrictiile secundare terminale constituie regiunile strangulate pe bratele scurte ale cromozomilor acrocentrici care leaga satelitii de restul bratului% cromozomii umani 10, 1., 15, 21, 22&, - constrictiile secundare pro imale se gasesc pe bratele lungi, mai aproape de centromer, la cromozomii 1, ?, 1/. satelitii sunt situati in portiunea distala a bratului scurt la cromozomii acrocentrici, au forma rotunda sau ovalara si contin "N) inalt repetitiv, marimea lor putand varia. Mai multi .

cromozomi acrocentrici% in numar variabil 205& se pot atasa prin sateliti definind o asociatie satelitara. $nfluentele virale si varsta pot predispune la asocierea cromozomilor acrocentrici. "ceasta asociere constituie un factor predispozant pentru erori ale diviziunii celulare in gametogeneza cu aparitia de gameti aneuploizi, mecanism implicat in esecurile de reproducere situsurile fragile sunt regiuni la nivelul carora se produc mult mai frecvent rupturi cromozomiale.9le pot fi evidentiate prin culturi speciale , in medii restrictive%sarace in acid folic& ce induc rupturi la nivel cromozomial. $n ma(oritatea cazurilor situsurile fragile sunt considerate mar!eri normali si sunt situate pe cromozomii autozomi. Clasificarea cromozomilor umani in functie de pozitia centromerului $n functie de pozitia centromerului s-au descris trei tipuri morfologice de cromozomi in genomul uman2 metacentrici, cu centromerul situat in regiunea mediana a cromozomului si brate egale% p1<&A submetacentrici, cu centromerul situat submedian si brate inegale% pB<&A acrocentrici, cu centromerul situat in regiunea terminala si brate mult inegale%pBB<&.

eteromorfismele cromozomiale )iferitele te#nici de studiu utilizate in identificarea cromozomilor umani au pus in evidenta variatii in morfologia cromozomilor omologi la un individ, la persoane diferite din familie sau in populatia generala. "ceste variatii sunt denumite #eteromorfisme cromozomice, folosindu-se mai rar termenul de polimorfisme, rezervat mai mult variantelor alelice ale unei gene.

Ceteromorfismele sunt modificari minore, fara semnificatie clinica, nefiind asociate cu anomalii fenotipice deoarece intereseaza regiuni cromozomiale bogate in #eterocromatina, inactiva genetic, cu continut ridicat in ")N repetitiv. 'u toate acestea , studii recente releva o crestere a frecventei acestor variante #eterocromatinice la cuplurile cu avorturi spontane repetate, in unele cazuri de leucemii sau retard mentalA semnificatia acestui fenomen fiind necunoscuta. Ceteromorfismele se transmit in descendenta dupa model dominant conform legilor lui Mendel. S-au descris patru tipuri ma(ore de #eteromorfisme cromozomice2 Dimensiunea bratului lung al cromozomului !. 10D dintre barbati prezinta variatii marcate ale bratului < la nivelul cromozomului 4, pe seama portiunii pericentromerice de #eterocromatina A "atelitii prezinta o mare variabilitate de numar, forma sau marime A #enzile C, $eterocromatina centromerica sau %u&tacentromerica- mai ales la cromozomii 1,?,1/ A "itusurile fragile, induse de antifolati- 5D din populatie prezinta peste /0 de tipuri diferite de situsuri. $mportanta practica a acestor #eteromorfisme consta in utilizarea lor pentru determinarea originii cromozomilor suplimentari in trisomii sau in medicina legala, in studiile de paternitate.