25 DE METODE DE PREDARE FARA CUVINTE: PREZENTAREA DE NOI MATERIALE APLICABILE IN CADRUL LECTIILOR DE TEORIE Mai multe materiale (in

limba engleza) puteti gasi la adresa www.geoffpetty.com (atat in limba engleza cat si in limba romana)

CUPRINS A.Introducere B. De ce sa folosim strategii de invatare activa ? . !olosirea unei liste de strategii de invatare D. "ista strategiilor de invatare activa pentru prezentarea de noi cunostinte elevilor D(I) Metode care necesita o pregatire sumara si putine resurse D(II) Metode care implica materiale (fotocopii sau cartonase) ce se distribuie elevilor D(III) Activitati care necesita putin mai multa pregatire# se incepe cu cele mai usoare $. %n management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare ma&ima A. Introducere 'rocesul de predare are trei faze( iar fiecare necesita metode adecvate. ()ezi metoda 'A*) 1. Prezinta+ Metode de prezentare de noi cunostinte elevilor sau de incura,are in a le gasi singuri( ceea ce poate implica fapte( teorii( concepte( povestiri etc. 2. Aplica+ Metode care sa-i oblige pe elevi sa aplice noile cunostinte care le-au fost doar prezentate. Aceasta este singura modalitate de a te asigura ca elevii formeaza concepte despre noul material pentru a il intelege( a si-l aminti si a il folosi corect pe viitor. 3. Recapituleaza+ Metode de incura,are a elevilor sa isi aminteasca vec.ile cunostinte in vederea clarificarii si concentrarii asupra punctelor c.eie( asigurarii unei bune intelegeri si punerii in practica si verificarii cunostintelor mai vec.i. Acest material pune accentul pe metode active de prezentare a noilor cunostinte elevilor. Alte materiale trateaza metode potrivite fazelor de aplicare si analiza. Metodele actuale( folosite de obicei( cum ar fi predarea/dictarea (discursul neintrerupt al profesorului)( ii pot plictisi pe elevi daca dureaza prea mult # 1

strategiile active actuale sunt cu atat mai folositoare. Ideal ar fi ca strategia de prezentare activa sa includa o activitate de 01aplicare11 care sa fie urmata de o strategie de recapitulare activa scurta. Astfel( toate nevoile elevilor sunt atinse intr-un mod activ. B. De ce sa folosim strategii de prezentare acti a! Cercetarile arata ca functioneaza + 2oate studiile arata ca invatarea vine in urma e&ercitiului( adica punand in practica ceea ce am invatat pentru a putea( de e&emplu( raspunde la intrebari. Acest lucru ii determina pe elevi sa prelucreze informatia si sa ii confere un sens gasit de ei. Acest proces este numit 01constructi ism. 3tudiile subliniaza faptul ca metodele active+ reeaza o invatare mai profunda si o mai buna aplicare a cunostintelor $levii dau dovada de o i buna memorare $levii dezvolta aptitudini de gandire mai bune 3unt mai apreciate de elevi Invatarea activa ii determina pe elevi sa-si formeze propria lor intelegere a materialului si propria perspectiva. "erifica ni elul de in atare 3e poate obtine feedbac4 asupra masurii in care elevii inteleg materialul si pot corecta aspectele intelese gresit. $levii isi dezvolta propriile aptitudini de gandire si de intelegere propriuzisa a temei( e&ersind in acelasi timp si aptitudinile care le vor fi verificate. Iti usureaza munca # 3poreste participarea activa( constructiva a elevilor "ectiile tale vor avea un impact mai puternic si vor fi mult mai interesante Iti poate oferi o clipa de ragaz si posibilitatea de a nota 5 C. $olosirea unei liste de strategii de predare 'uteti folosi lista de strategii care urmeaza( in trei moduri principale + Rasfoieste urmatoarea lista de strategii de predare pentru a gasi cateva care sa se potriveasca tie si elevilor tai. Alege orice strategie care te a,uta cel mai bine sa iti atingi scopurile. (a,ustarea la un scop).

Poti crea un %anual de Strategii de Predare pentru ec&ipa ta #$c.ipa ta poate folosi lista (disponibila in forma editata electronic) ca parte a unei strategii pentru a + 6. 7asi metode aplicabile la materia ta # 8. Alege anumite metode pentru anumite subiecte/lectii etc # 9. :btine cele mai bune strategii de predare de la ec.ipa ta pentru a le adauga la lista # ;. 'entru subiecte/ectii/sectiuni din programa data( pentru a alcatui un manual de strategii de predare care sa se potriveasca planului de munca . Distribuie munca pentru a dezvolta strategiile si resursele lor in detaliu. Ideal ar fi ca manualul sa aiba activitate (obligatorie sau suplimentara) pentru fiecare lectie sau macar pentru fiecare tema din programa. <. 'ublica manualul in forma electronica sau/si sub forma tiparita( sustinand dezvoltarea unei 01sc.eme active de munca11 sau a unui 01plan de predare a unei teme11 care sa prevada o activitate pentru elevi pentru fiecare tema sau subtema( astfel ca elevii sa prelucreze informatia primita. Poti crea un plan de lucru acti pentru ec&ipa ta + 'oti crea un plan de lucru care sa-ti ofere activitati adecvate fiecarei etape a predarii unei teme. Aceasta poate fi realizata de catre ec.ipa ta( astfel ca intreaga ec.ipa sa dispuna de cele mai bune metode. D. 'ista Strategiilor de In atare Acti a pentru a prezenta ele ilor noi cunostinte Metode care cer pregatire minima sunt oferite la inceputul fiecarei sectiuni a listei + D(I) Metode care necesita o foarte scurta pregatire si putine resurse D(II) Metode care necesita materiale de distribuit (fotocopii sau seturi de cartonase) D(III) Activitati care necesita o pregatire putin mai ampla( in ordine crescatoare a gradului de dificultate. D(I) %etode care necesita doar o foarte scurta pregatire *. Predare prin intre+ari 'redarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. De e&emplu + Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe. De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea angajatilor? 3

 Cine l-ar fi sprijinit pe Cromwell si cine nu ? De ce ? $levii lucreaza pe perec.i sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt( e&perienta si cunostintele anterioare. $levii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 8= de minute sau mai mult. !iti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. )erificati ce au scris pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data( luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. Intrebati-i daca au nevoie de mai mult timp( iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei ec.ipe sa prezinte o idee( asigurandu-va ca fiecare grup isi e&prima parerea. 'ermiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand a,ung la un raspuns comun. (vezi sectiunea $ pentru detalii asupra acestui aspect) In momentul in care clasa a a,uns la un raspuns comun( completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati greselile in cazul in care ele e&ista. Daca elevii au raspuns pe ,umatate( munca profesorului se reduce la ,umatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea. )ezi %n management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza o astfel de activitate( dar si activitatile care urmeaza. )ezi de asemenea sc.ema de mai ,os( in care elevilor li se dau diferite materiale pentru a-i a,uta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind11 Predare prin intre+ari 'uneti o intrebare 'rofesorul completeaza raspunsul ($levii ofera un raspuns partial)

,le ii ofera un raspuns partial -. Bulgare de zapada

$ste acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. In loc sa incepeti cu 01 predarea prin discurs11( lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. Apoi + 6. !iecare elev scrie propriile ganduri( fara a tine cont de ceilalti # 8. $levii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perec.i sau grupuri de cate trei # 9. :ptional( perec.ile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari( in care isi vor compara raspunsurile. $i vor cadea de comun acord asupra unui raspuns. 4

;. 'rofesorul va cere fiecarui grup in parte o idee( apoi va scrie pe tabla ideile folositoare( poate completandu-le. $&act ca in cazul 01predarii prin intrebari11( profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa. .. Brainstorming 'rofesorul cere cat mai multe idei( lansand intrebari de genul + Care sunt avantajele rezervarilor la hotel sau restaurant ? Ce boli sunt specifice copilariei ? De ce nu s-a razbunat amlet imediat ? 'rofesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla( clasificandu-le daca este nevoie. Ar fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu. Aceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. :ptional puteti cere clasei sa-si e&prime toate ideile pe grupuri( transformand astfel ora in predare prin intrebari. /. ,0perimentul 1andului (,mpatia) $levilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. "i se pun intrebari despre situatia respectiva. De e&emplu( studentilor la medicina li se va cere sa ,oace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. 3tudentii la ,urnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist. 2. Roata Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici( daca e&perientele elevilor sunt o resursa folositoare. De e&emplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa( care impartasesc din e&perienta lor despre modul in care sunt anga,atinoi membri in cadrul organizatiei lor. !iecare persoana beneficiaza de un minut( spre e&emplu( pentru a descrie e&perienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi e&prima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. $levii pot sa se abtina( daca vor. )eti puncta e&perientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in participare.

D(II) %etode care necesita resurse cum ar fi fotocopii sau seturi de cartonase care se distri+uie ele ilor 3tategiile de mai ,os necesita din partea elevilor o intelegere a te&tului( a casetelor video( a D-urilor( sit-urilor de internet si a celorlalte resurse. De obicei( e&plicatiile se refera la fotocopiile distribuite sau 0te&te1( dar aici sunt incluse orice alte resurse adecvate. u cat acestea sunt mai variate( cu atat e mai bine. Activitatile bine proiectate ca acestea vor determina de obicei o memorare si o implicare a intelegerii mai bune decat obisnuitul 00discurs al profesorului11. u toate acestea( rareori este suficient sa permiteti elevilor sa vada materialele si sa-si ia notite de pe ele. 'rocesul de invatare necesita o activitate de 01aplicare11 care merge dincolo de informatia furnizata in mod direct - de e&emplu( o intrebare asemanatoare cu cele din lucrari in legatura cu materialul respectiv( pentru a va asigura ca au procesat materialul si si-au dezvoltat propria intelegere. %,34D, # 5. In atare cooperanta 6 ,c&ipele alcatuiesc intre+ari pe +aza materialului $ste acelasi lucru ca in cazul 01predarii prin intrebari11( cu e&ceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. $levilor li se va cere sa se foloseasca de te&t pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor. Aceste intrebari sunt legate de punctele-c.eie ale te&tului si de obiectivele-c.eie ale lectiei. $le trebuie sa fie provocatoare. $& + 01 ine l-a sustinut pe romwell si de ce ?11 *aspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in te&t sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. $levii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca( sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai e&act sa gandeasca din nou) te&tul pentru a putea raspunde la intrebari. $ste nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca te&tul. Ideal ar fi sa e&iste materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Alternativ( diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate( pentru ca mai apoi sa li se ceara sa a,ute la gasirea raspunsurilor. $ste foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor( cum ar fi cea de a scrie( cea de a verifica problemele de vocabular etc( dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de ec.ipa pentru o participare ma&ima.

$levii lucreaza in grupuri si cand termina( se poate solicita feedbac4-ul din partea grupurilor( ideile fiind e&puse pe rand( cum se procedeaza in 00predarea prin intrebari11 7. Puncte8c&eie 1. $levii sunt aran,ati in grupuri. "i se da un fragment de te&t necunoscut sau alte resurse. 3unt rugati sa citeasca te&tul individual( timp de cateva minute( avand in vedere urmatoarea cerinta. 8. 7rupul va identifica < puncte-c.eie ale te&tului. (Ar fi util daca numarul de puncte-c.eie ar fi acelasi cu numarul grupurilor) 9. 'rofesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punctc.eie (care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). lasa este de acord cu punctul sau il sc.imba si profesorul il va scrie pe tabla. $levii vor putea( bineinteles( sa sublinieze sectiunile importante ale te&tului. 01'unctele-c.eie11 pot fi transformate in 01 um functioneaza?11 dupa cum vom arata in cele ce urmeaza. 9. Cum functioneaza! $levii primesc un fragment de te&t necunoscut( un e&emplu lucrat( o diagrama etic.etata( un set de coduri( o polita de asigurare etc. "i se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o e&plicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. Acest rezumat va cuprinde( sa spunem( < puncte-c.eie. !eedbac4-ul + 'rofesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-c.eie. 'e tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. $levilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa e&plice materialul. :. Intre+ari pe +aza te0tului $levii vor primi un fragment de te&t necunoscut. Dupa ce sunt aran,ati pe perec.i sau grupuri mici( li se va cere+ 6. 3a formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu a,utorul te&tului. 8. 3a citeasca te&tul si sa sublinieze punctele-c.eie. 9. 3a discute pe marginea punctelor-c.eie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 6. *;. 3ransformare

$levii vor primi te&tul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De e&emplu + un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar # un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. %n bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date( nearan,ate cronologic etc. **. ,0plicatiile ele ilor 'erec.i de cate doi studenti vor primi doua te&te legate intre ele pe teme care nu le-au fost e&plicate. De e&emplu unul despre po,ar si unul despre oreion. !iecare citeste un te&t cu atentie timp de < minute. 'ot folosi alternativ acelasi te&t/caseta video( dar urmarind aspecte diferite. De e&emplu studentii pot urmari o caseta sau citi un te&t despre politica de mar4eting a unei companii mici. %nul va cauta punctele forte( iar celalalt punctele slabe. !iecare elev ii va e&plica celuilalt tema lui( raspunzand si la eventuale intrebari( pana cand ambii inteleg ideea. !arcina integranta + 'erec.ea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. : cerinta inspirata ar fi + 017asiti asemanarile si deosebirile dintre po,ar si oreion.11 sau 01Avand in vedere punctele forte si punctele slabe( ce credeti despre politica de mar4eting ? um pot fi folosite la ma&im punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ?11 *-. 3itluri $levii vor primi un material fara titlu sau subtitlu( dar cu spatiul liber cuvenit acestora. $levii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau te"tul respectiv. Asta va duce la titluri de genul 01Inima este o pompa a sangelui11( 01Inima are patru incaperi11( 01Arterele transporta sangele de la inima11 etc. 'uteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf. 3au puteti realiza aceasta activitate invers. Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el. Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta. *.. <arti=diagrame=desene $levii vor primi un te&t pe o tema cu care nu sunt familiarizati( de e&emplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. "i se va cere sa studieze te&tul pe perec.i si apoi sa realizeze o sc.ema/diagrama care sa rezume procesul descris de te&t.

*/. Rezumatul 'erec.ile de elevi vor rezuma punctele-c.eie ale te&tului. "e vor e&pune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. 012itlurile11( 01$&plicatiile elevilor11 precum si alte activitati care tocmai au fost e&puse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. Aceasta este asemanatoare cu >.'uncte-c.eie de mai sus. D(III) Acti itati care implica o pregatire putin mai larga > se incepe cu cele mai simple *2. <otarari 8 <otarari $levii lucreaza in perec.i # fiecare perec.e va primi un te&t sau va viziona o caseta video. ei doi vor primi deasemenea + artonase-rezumat( care au drept scop rezumarea punctelor-c.eie ale te&tului( unele fiind adevarate( altele false # $& + #entriculul stang alimenteaza plamanul. $ctivitatea inimii se masoara in batai pe minut% si daca esti intr-o forma fizica foarte buna% probabil ca inima ta va bate mai incet.decat media. artonase-consecinta( care contin urmari ale faptelor descrise in te&t. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul te&tului. Din nou( unele sunt adevarate( altele false. $& + Daca ventriculul stang este blocat% sangele nu mai ajunge la cap. &ngrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii. 'erec.ile vor .otari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. Aceasta este o activitate foarte indragita( care creeaza o atmosfera de ,oc. *5. Prezentarile ele ului Impartiti in grupuri( elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. Ar fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita( astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. ?u informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. $levii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus. *7. ,0emplare e0plicati e (Caroll? *::/) 6 pentru predarea aptitudinilor %n e&emplu este un model de e&ercitiu sau un e&emplu lucrat. Aceasta strategie poate fi folosita in cazul ma,oritatii materiilor( de la matematica la 9

lucru manual. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor( lucrarilor scrise( testelor cu intrebari si raspunsuri( studii de caz( eseuri( lucru manual etc. 6. :feriti perec.ilor sau grupurilor mici de elevi e&emple de e&ercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin bune sau c.iar unele care sa contina greseli des intilnite. $i pot avea e&emple asemanatoare sau diferite. 8. Dupa corectarea si discutarea lor( fiecare grup va face o analiza critica a e&emplului in fata intregii clase. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de e&emple precum si a calitatii lor. $levii pot 01nota11 lucrarea( fie in mod informal( fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord. 9. ereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna. '"emple pe perechi ( Aceasta strategie va fi e&plicata cu a,utorul e&emplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii+ 6. !iecare perec.e de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi ; e&emple rezolvate. $&emplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite( insa toate sunt corecte. 8. !iecare elev in parte isi alege doua dintre cele ; e&emple rezolvate. "e studiaza cu atentie si se pregateste sa e&plice si sa ,ustifice partenerului sau metoda respectiva. 9. $levii e&plica si ,ustifica e&emplele lor in fata partenerilor lor. ;. 'erec.ile convin asupra 01modului de rezolvare11. <. lasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra 01modului de rezolvare11. @. $levii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare. "e puteti da elevilor e&emple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Aceasta poate fi o activitate ulterioara. 3tudiul de cercetare al lui aroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de e&emple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le 01arata cateva e&emple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri11. Acest lucru este valabil c.iar daca timpul alocat rezolvarii e&emplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea e&emplelor rezolvate. $&emplele care contin greseli sunt folositoare si distractive. $ste de asemenea foarte eficient ca elevii sa e&amineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. Aceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui( desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens ,umatatea dreapta a creierului( pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune. 10

*9. Predare de catre ele i 8 Pentru predarea de aptitudini '"plicatie + $levii isi vor e&plica reciproc modul in care au rezolvat o problema( de e&emplu. 3-a demonstrat faptul ca elevii care isi e&plica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. 'rin faptul ca e&plica relatii conceptuale celorlati( elevul isi consolideaza propria intelegere. )erechi de intrebari( $levii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un te&t ales de comun acord si formuland intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele ma,ore. "a urmatoarea intalnire cu clasa perec.ile sunt desemnate aleatoriu. 'artenerii isi pun intrebari alternativ( oferind feedbac4 si corectand raspunsurile. Celule de invatare + !iecare elev citeste diferite fragmente( prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu. *:. @igsaA 6 4 metoda de in atare cooperanta Aigsaw este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante. 1. Impartiti o tema in ;-< subteme. De e&emplu( bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion( po,ar( tuse magareasca si rubeola. $levii pot primi alternativ ; intrebari-c.eie( care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. De e&emplu( tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile 'artidului ?azist/ omunist. 7rupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor( al clasei muncitoare( al clasei mi,locii si al bisericii. 8. Impartiti elevii in patru grupuri. 'rofesorul alege grupurile si ele vor fi ec.ilibrate din punct de vedere al abilitatilor( e&perientei( etniei etc. ?u formati grupuri bazate pe prietenii/simpatii. "a inceput poate se vor plinge( dar daca veti insista vor fi de acord in final. !iecare grup studiaza o boala sau o intrebare( folosindu-se de te&tele sau fisele distribuite etc. Aceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei. 'uteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. ( vezi studiul individual) 3. $levii vor forma acum grupuri noi. !iecare grup nou este un 01,igsaw11 care are cate un elev din cele ; grupuri initiale. In cazul in care ramin elevi pe dinafara( acestia vor fi considerati perec.i in cadrul grupului. Acum fiecare grup are un 01e&pert11 in cele ; boli ale copilariei. ('ot fi c.iar doi e&perti intr-o boala) 4. ?oul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor (predare in perec.i). $i isi vor e&plica unii altora boala stiuta. Aceasta implica de asemenea o atitudine de 11

cooperare cu ceilalti membri ai grupului( intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele ; teme. "i se poate cere de e&emplu + a. 3a e&plice boala 01lor11 colegilor de grup( folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta (timpul de incubatie( modalitati de transmitere etc) b. 3a lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli c. 3a lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli d. 3a realizeze un pliant cu bolilor copilariei e. 3a aran,eze cele ; boli in functie de+ i. 7ravitate a posibilelor repercursiuni ii. ai de protectie Invatarea cooperanta este foarte raspindita in 3tatele %nite # pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. %nii o folosesc de mult timp( iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. Dupa nouazeci de ani de studii si @== de elevi implicati( s-a demonstrat ca invatarea cooperanta c.iar da rezultate. $ste legata de o buna dobindire de aptitudini de rationare( de gandire creatoare si un e&celent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. $ste bine pentru grupurile de legatura( pentru dezvoltarea de aptitudini sociale( munca de ec.ipa si promovarea de oportunitati egale. -;. Contro ersa academica 6 4 metoda de in atare cooperanta cu rezultate e0traordinare # .ttp+//www.clcrc.com/pages/academic..tmBw.at Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia e&ista 8 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Metoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. ontroversa poate fi minora sau c.iar o sc.isma importanta. $&. !unt penitenciarele eficiente? Credeti ca aceasta politica de mar*eting poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ? 6. $levii primesc o anumita perspectiva si materiale e&plicative daca este necesar. $i cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. 2rebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor( pregatind cel mai convingator 01caz11 aplicabil situatiei in care se afla. 8. $levii sunt aran,ati pe perec.i( cu puncte de vedere opuse( sau in grupuri de patru( astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. !iecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator. 9. $levii se anga,eaza intr-o discutie desc.isa in care isi apara cu ferocitate pozitia( ripostand la atacuri( aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere. 12

;. $levii isi sc.imba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai e&act( complet si convingator. $ste bine sa-i instiintati pe elevi despre acest sc.imb( astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. 2otusi( daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce sa spus cu putin timp inainte. <. (!acultativ) $levii isi verifica argumentele unii altora. @. Integrare + $levii inceteaza de a mai ,uca rolul de avocati. $i vor incerca sa a,unga la un consens in problema respectiva( sintetizand cele doua pozitii. Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea 01impaciuitoare11. Mai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la + .ttp+//www.clcrc.com/ -*. Intre+ari Bulgare de zapada $levii vor primi materiale cu privire la lectia ce urmeaza a fi studiata precum si fise cu intrebari mai vec.i si cu intrebari cu mai multe variante de raspuns. Intrebarile trebuie sa fie astfel alcatuite incat rezolvarea lor sa necesite mai mult decat copierea din materialul pus la dispozitie. 3e va lucra individual sau pe perec.i. ateodata este mai bine pentru curiozitatea si concentrarea elevilor( ca acestia sa citeasca intai intrebarile. $levii se vor grupa apoi pe perec.i sau in grupuri de patru. Isi vor compara raspunsurile si le vor combina pentru a a,unge la 11cel mai bun raspuns11 fara o recitire a te&tului dacat daca acest lucru este absolut necesar. Asta va duce la o discutie in care elevii isi vor sustine punctul de vedere( fapt care duce la o buna invatare. $levii vor primi apoi raspunsurile corecte si lamuririle necesare( dupa care ei isi vor pune singuri note. $ste bine de asemenea ca elevii sa primeasca diferite roluri (de e&. profesor( persoana responsabila cu intrebarile)( dupa cum vom prezenta putin mai ,os( in cap. $. --. In atarea indi iduala 6. !iecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat. 8. In sc.imb( elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. $levii mai e&perimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea e&plicatii. 9. 3e va lucra pe perec.i sau in grupuri mici si de obicei in timpul e&trascolar. Acest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe 01carte11. el putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vec.i si sa le aplice. Asta pentru a 13

incura,a o invatare profunda. Altfel( elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat( fara a se gandi la ele sau a le intelege. ;. Munca elevilor e monitorizata de catre un 01conducator11 numit de catre ei sau de catre profesor. <. unostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu a,utorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe notite. :ptional( elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta( in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare. @. Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala( sau c.iar inainte( elevii vor primi un c.estionar care ii va a,uta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. )ezi 017eoff11 sau 112eac.ing 2oday11 in legatura cu aceste c.estionare sau intocmiti-le singuri5 Aceasta nu este o metoda de predare usor de folosit( dar este foarte apreciata in randurile elevilor (daca se e&ecuta corect). 'entru mai multe detalii( vezi capitolul referitor la aceasta din 112eac.ing 2oday11de 7eoffrey 'etty. -.. 4c&elari Aceasta metoda se e&plica cel mai bine prin e&emple. 3a presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare( actiuni si alte modalitati de a economisi bani. 'rofesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai ,os+ um sa economisim? *ata dobanzii 'oate Modalitati valoarea sa retragere creasca dar banilor sa si scada? rearea unui cont de societate ont bancar Actiuni $tc In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese( elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite ,udecati. Audecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. 7rupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat pe flip-c.art( tabla( proiector. : astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot a,uta la elucidarea neintelegerilor. $levilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana. 14 de etc a

a si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document( scopul este acela ca elevii sa invete continutul (in acest caz metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o e&plicatie din partea profesorului. u toate acestea( aplicand aceasta metoda( elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare. Alte e&emple pot include+ Despre bolile copilariei C evaluandu-le aplicand diverse criterii( cum ar fi metode de imunizare( probabilitatea efectelor pe termen lung etc. Despre imprimante C acorzandu-le 6( 8( 9 sau ; stele privind din perspectiva costului( a vitezei etc. Aceasta produce un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi DE.ic.?F precum si aprecieri de bunuri in reviste. Aceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri. -/. Competenta de a Budeca ?u toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. : parte se bazeaza pe abilitati. Aceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine( ca aceea de a scrie un eseu( un raport de laborator( un program de calculator( un meniu( un plan de siguranta( o politica de mar4eting etc. 6. $levii lucreaza fie cu toata clasa( fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de e&ersare a aptitudinii. Alternativ( ei pot folosi criteriul de notare al unui e&amen( dar lucrand la interpretarea si e&tinderea lui. De e&emplu( ar putea adauga cateva e&emple despre cum poate fi pus in practica criteriul. 8. $levilor li se prezinta e&emple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. (e&. eseuri e&emplare). $ste de preferat ca printre aceste e&emple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de e&ersat( dar care sunt de fapt gresite. De e&emplu un eseu cu multe detalii e&traordinare( dar care nu trateaza tema mentionata in titlu. 9. $levii vor discuta e&emplele date. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. 'ot nota lucrarea daca vor. :ptional( pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel. ;. 'rofesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe( notele etc. $ste bine daca aceasta soc.eaza elevul. De e&emplu( cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare 5 Aceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi. -2. Comparatie si contrast ompararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. Aceasta este o metoda

15

preferata pentru a a,uta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese. $levii lucreaza in perec.i sau grupuri restranse# elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai ,os (dar mult mai mare5)pe flip c.art sau coala A9. "ucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. 'ot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De e&emplu+ +ractii si procentaje ,elatiile lui Carol & si Carol && cu )arlamentul -smoza si difuzare $ctiuni si obligatiuni #irgula si punct si virgula 'tc Asemanari ,nergia cinetica s. Impuls Amandoua+ Diferente $nergia cinetica.....dar Impulsul.....dar impulsul..... cinetica..... energia

,. Un management eficient al stategiilor de in atare acti a pentru o participare ma0ima $olosirea rolurilor pentru ma0imizarea participarii. 2oate activitatile prezentate mai sus se desfasoara cel mai bine pe perec.i sau in grupuri mici. u toate acestea( unele pot fi adaptate si pentru lucrul individual. $ste indicat sa distribuiti elevilor roluri anume in cadrul grupului( cum ar fi cele care urmeaza. $ste putin probabil sa folositi toate rolurile deodata. ombinatii de roluri pe care le puteti folosi vor fi prezentate mai ,os. Descrierile de roluri sunt pentru nivelul 9 sau adulti. Insa le puteti adapta la clasa dumneavoastra de elevi. Aceasta metoda este foarte indragita de elevi. 3e obisnuiesc foarte repede cu ea. ?u va asteptati insa ca ei sa foloseasca aceste roluri intr-un mod eficient fara e&ercitiu. .iar dupa prima punere in ,oc a rolurilor este bine sa meditati impreuna cu clasa la modul in care trebuie folosite pentru a da randament. Asigurati-va ca fiecarui elev din grup ii revine cel putin un rol. )eti preveni astfel situatii in care unii elevi devin 11pasageri11. In timpul activitatii este bine ca rolurile sa fie sc.imbate.

16

Descriere roluri : Profesorul G *olul tau este sa studiezi aspectul sau o sectiune a materialului pe care ti-l da profesorul si sa il/o e&plici celuilalt/celorlalti elevi din perec.ea/grupul tau. )ei fi singurul din perec.e / grup care studiaza tema data( asa ca trebuie sa o intelegi foarte bine si sa e&ersezi modul in care o vei e&plica 5 Daca te inpotmolesti( poti cere a,utorul profesorului. H Controlorul G 'rofesorul va alege la intamplare elevi din grupul tau pentru a formula un raport despre ce a invatat si la ce decizii a a,uns grupul tau. 'rofesorul poate pune intrebari mai multor elevi din grupul tau. Deasemenea( ei pot intocmi un c.estionar sau un test pe baza materialului. *olul tau este sa te asiguri ca toti membrii grupului au inteles concluziile grupului tau si ca sunt capabili sa le relateze in fata intregii clase intr-o maniera clara. 'entru realizarea acestui lucru puteti pregati si pune intrebari intregului grup. Aveti la dispozitie sa spunem < minute pentru asta. Daca unul din coec.ipierii tai nu poate raspunde la o intrebareI g.ici a cui o sa fie vina ? H Scribul G *olul tau este sa faci un rezumat al punctelor-c.eie pe care le-a gasit grupul tau. Asigura-te ca intreg grupul este de acord cu ele si apoi noteaza-le. 2i se poate cere si sa prezinti intregii clase concluziile la care a a,uns grupul tau. A fi scrib presupune mult mai multe lucruri decat actiunea de a scrie 5 H Reporterul G *olul tau este sa 11rasfoiesti11 materialele disponibile si apoi sa decizi asupra intrebarilor importante la care sa se poata raspunde cu a,utorul acestora. De e&emplu + Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ? 3copul este ca atentia grupului sa se indrepte catre punctele-c.eie. Apoi dai intrebarile grupului tau si impreuna cu ei vei raspunde la ele. 3e pot adauga intrebari sau se pot sc.imba cele e&istente pe masura ce te familiarizezi cu materialele date. 2e poti folosi de intrebari a,utatoare pentru a-ti a,uta grupul sa-si indeplineasca sarcina. H Responsabilul cu vocabularul G Materialul contine un vocabular te.nic. *olul tau este sa cauti si sa e&plici intelesul tuturor termenilor te.nici. 'oti intocmi un 17

glosar doar pentru grupul tau daca acest lucru este necesar. )a trebui sa te asiguri ca toti membrii grupului pot e&plica fiecare termen te.nic. H Conducatorul G *olul tau este sa conduci grupul intr-o maniera democratica( sa te asiguri ca grupul isi indeplineste toate sarcinile fara sa depaseasca limita de timp. 'oti distribui anumite roluri elevilor din grupul tau daca tu consideri acest lucru ca fiind necesar. )a trebui sa imparti resursele cum consideri mai bine pentru ca munca depusa de ec.ipa sa aiba ma&imum de eficienta. H Aceste roluri functioneaza cel mai bine atunci cand profesorul insusi testeaza fiecare elev in parte pentru a vedea concret ce a invatat. Aceasta verificare se face in timpul feedbac4-ului sau printr-un c.estionar sau test anuntat. Daca stiu de la bun inceput ca oricarui membru al grupului i se pot pune intrebari pe baza materialului( elevii vor lucra in strinsa legatura cu Controlorul lor pentru a se asigura ca toti au inteles toate punctele. 'uteri merge c.iar mai departe (e putin riscant insa 5) si sa-i anuntati ca orice raspuns gresit va atrage dupa sine urmatoarea intrebare si asa mai departe( pana cand elevul respectiv raspunde corect la una din ele. $&ista riscul( bineinteles( ca elevii mai slabi sa simta o tensiune stan,enitoare. Dar daca aveti si cateva intrebari mai usoare in maneca( acest lucru poate fi evitat in conditiile in care credeti ca este necesar. *olurile de Reporter si Controlor etc va a,uta sa prezentati elevilor un e&emplu bun de a e&ersa cititul te&tului. Atrageti atentia elevilor asupra acestui lucru. De e&emplu( cititorii buni formuleaza intrebari importante la care te&tul poate raspunde. 'e masura ce citesc( ei se intreaba 11:are inteleg bine asta ?11 si 01$ste important lucrul acesta ?11. $i se verifica sa vada daca stiu vocabularul si fac un rezumat al punctelor-c.eie. 'rin urmare( rolurile nu sunt arbitrare sau pur manageriale( ci modeleaza o buna practica de studiu. $levii pot primi 11cartonase-rol11 cu toate rolurile e&plicate pana se obisnuiesc cu ele. *olurile se pot roti de la o lectie la alta. Combinatii de roluri eficiente : Incercati sa dati fiecarui elev un rol. 1. Doi sau mai multi Profesori 2. %n Scrib si un Controlor 3. Doi sau mai multi Profesori si un Controlor (care nu este in acelas timp si profesor) 4. Doi sau mai multi Profesori( un Controlor si un Conducator 5. Doi sau mai multi Profesori( un Responsabil cu vocabularul si un Controlor (care verifica materialul( mai putin vocabularul) 18

6. %n Conducator care este in acelas timp si Reporter( un Scrib si un Controlor 7. %n Conducator( un Reporter( un Scrib si un Controlor 8. Etc (Daca omiteti sa numiti ontrolori o faceti pe raspunderea dumneavoastra 5) Descrierea sarcinii de lucru : : lista completa pentru a te asigura ca temele si materialele tale acopera totul + 6. )erifica/revizuieste orice cunostinte anterioare daca este nevoie. 8. 3tabileste scopuri( sarcini de lucru si intrebari etc. 9. "ocalizeaza informatia si resursele. ;. Intocmeste un plan al modului de realizare a sarcinii cu succes. <. Apucati-va de lucru. @. Inregistrati progresul si intelegerea. >. Inregistrati un record. J. $valuati informatiile si indeplinirea sarcinii de lucru. K. )erificati nivelul de intelegere al grupului. 6=. omunicati concluziile grupului si profesorului. 66. 'rofesorul va testa cunostintele intregii clase. %anagementul lucrului in ec&ipa? al studiului indi idual? al practicii etc $i0area sarcinii de lucru 3arcina de lucru trebuie sa fie clara si in scris. $levilor li se dau roluri individuale. ,le ii lucreaza 3e poate lucra individual sau pe grupe $eed+acC8ul ele ului 'rofesorul primeste feedbac4 din partea elevilor referitor la descoperirile acestora Recapitulare 3e pune accent pe punctelec.eie. ?otitele se pot folosi daca e cazul

"erificare si corectare 'rofesorul verifica atentia elevilor si desfasurarea activitatii

19

Puncte8c&eie pentru asigurarea succesului in lucrul pe ec&ipe # $i0area sarcinii de lucru 3arcina de lucru trebuie sa fie clara si e&primata in scris 'rofesorul sau mebrii grupului desemneaza un 3crib "imita de timp acordat este mentionata inainte 3arcinile de lucru se diferentiaza prin aceea ca sunt desc.ise( graduale si/sau dificile $&ista cel putin cateva sarcini sarcini de lucru cu grad de dificultate ridicat( notate mai sus in lasificarea lui Bloom( mai e&act cele ce necesita + analiza (intrebari de tipul 0de ce1)( sinteza (intrebari de tipul 0in ce mod1) sau evaluare (intrebari de tipul 0care1 sau 0cat de bine1) 'e langa rolul de 3crib( luati in considerare roluri pentru elevi cum ar fi + 'rofesor( ontrolor( *esponsabil cu vocabularul( *eporter( *esponsabil cu rezumatul( onducator etc.

,le ii lucreaza 7rupul sau profesorul desemneaza un 3crib care noteaza ideile 'rofesorul verifica atentia elevilor plimbandu-se printre banci si citind notitele 3cribului 3e fi&eaza limite de timp scurte( acestea stimulandu-i pe elevi !iecare elev din grup poate avea la un moment dat rolul de 3crib "erificare si corectare )erificati notitele 3cribului pentru a observa rata progresului !eedbac4-ul este 0medalia si scopul misiunii1 cel putin uneori + o 0medalie1 pentru progresul realizat si un 0scop al misiunii1 care ii stimuleaza pe elevi sa mearga mai departe $eed+acC si re izuire 3e solicita raspunsuri de la fiecare grup (fiecare grup trebuie sa furnizeze doar un punct de vedere( pentru a oferi sansa si celorlalti sa raspunda) Ati putea numi un 0 orector1 si apoi alegeti la intamplare pe cineva din grup care sa e&plice descoperirile grupului 'unctele-c.eie in procesul de invatare trebuie subliniate si scrise pe tabla 20

 "uati in considerare o recapitulare intr-un stil interogativ-asertiv in cadrul careia profesorul nu ofera raspunsul corect ci foloseste Intrebari si *aspunsuri pentru a conduce clasa spre o discutie generala. 3pre e&emplu + . /un% stim care este parerea grupului 0% dar toata lumea este de acord ? 1 ()ezi 112eac.ing 2oday11) Recapitulare $levii sunt intrebati care sunt punctele-c.eie descoperite 3e iau notite si se impart fise &ero&ate 3pre sfarsitul orei se recapituleaza punctele-c.eie prin Intrebari si *aspunsuri )a rugam sa il informati pe 7eoff 'etty asupra rezultatelor aplicarii acestor metode( modalitati de imbunatatire( precum si alte abordari. *eferinte + Multe dintre ideile regasite aici sunt preluate din G 2eac.ing 2oday A 'ractical 7uide H de 7eoff 'etty sau de pe .ttp+//nsccu&.sccd.ctc.edu/Leceprog/bstprac..tmlBt.oug.tful 7ibbs( 7.( G Improving t.e Muality of student learning H( 2ec.nical and $ducational 3ervices "td.( 6KK8 arroll( E.M.( 2sing wor*ed e"amples as an instructional support in the algebra classroom( @ournal of ,ducational PsDc&ologD( no J9( 6KK;( pp9@=-9@> .ttp+//www.clcrc.com/ este o adresa utila pentru Invatarea ooperanta.

21