Sunteți pe pagina 1din 16

Nota 1: .................................

Nota 2: .................................

MEDIA:...............................

PORTOFOLIU
PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE
CURS

FORMATOR

CURSANT
PROFESOR

CĂLĂRAŞI
2010

1
CURS

2
ANALIZA SWOT a şcolii

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


a ) Resurse materiale - slaba dotare cu mobilier si
- scoala dispune de 2 localuri ( unul aflat material didactic , a unor unitati
în reparatie capitala) pentru desfasurarea scolare si gradinite ;
învatamântului profesional si de ucenici în - slaba antrenare a unor cadre
doua schimburi didactice în activitatea de
- localurile în care se desfasoara perfectionare ;
învatamântul au sali de clasa spatioase , - reticenta unor cadre didactice
lambrisate , parchetate , în aplicarea unor metode
- unele sali de clasa au si rol de cabinete , interactive de învatare cu elevii
bine dotate : informatica , matematica , sau în desfasurarea unor
fizica – chimie , geografie , istorie , activitati extracurriculare;
biologie .. etc.. - o parte din baza materiala este
- atelier de tîmplarie , dotat cu o masina de uzata fizic si moral ;
tîmplarie universala multifunctionala si - lipsa spatiului pentru reorganizarea
bibliotecii scolară şi a salii de lectura ;
multe alte utilitati ( freza , polizor ,
- bibliotecara , plata cu ora;
circular , abric , unelte de tâmplarie.. )
pentru desfasurarea orelor de instruire
practica a elevilor de la S.A.M. si
complementara .
- teren de sport asfaltat împrejmuit cu
plase metalice si cu o dotare
corespunzatoare .- sala de sport ( 100 m. p.
) cu o dotare buna pentru desfasurarea
orelor de educatie fizica în anotimpul
friguros ;
- dotare cu 30 calculatore Pentium , 2
imprimante , 2 copiatore moderne , 1 TV
color , 1 videorecoder , cablu TV ,
conectare la INTERNET , telefon etc.. …
majoritatea achizitionate din fonduri
extrabugetare .
- biblioteca scolara

3
- 566 - elevi în învatamântul profesional si
complementar
- în scoala se editeaza revista scolii

OPORTUNITĂŢI TEMERI
- buna colaborare cu reprezentantii - statutul incert al pietei de munca ;
comunitatii locale ; - scaderea prestatiei unor dascali si
- o parte din cadrele didactice sunt implicit al respectului comunitatii fata
deshise către nou de acestia ;
- conectarea scolii la INTERNET - lipsa constanta a resurselor
- existenta unor conventii de colaborare si financiare necesare modernizarii
contracte de sponsorizare scolilor si stimularii elevilor si
- implicarea Consiliului local în rezolvarea profesorilor cu performante deosebite
unor probleme administative ale scolii ; - slaba implicare a unor parinti în
- cresterea numarului de volume la actul educational ;
biblioteca scolii ; - familii cu multi copii la scoala cu o
stare materiala foarte slaba ;
- înregistrarea unui numar de elevi (
13 ) care au abandonat scoala ;

MODULUL: DIVERSITATE ÎN ÎNVĂŢARE


4
Organizarea modulului
Modulul va cuprinde 12 ore, organizate în 2 zile, astfel:
Vineri: 2 sesiuni a câte 2 ore (după-amiază)
Sâmbăta: 4 sesiuni a câte 1,5 ore şi o sesiune de 2 ore
Obiectivele modulului sunt:
• analiza teoriei inteligenţelor multiple;
• proiectarea unor activităţi şi sarcini de învăţare care să respecte principiul
diversităţii în învăţare;
• dezvoltarea unei filosofii constructiviste asupra predării, înţeleasă ca activitate
coordonată de profesor, dar răspunzând nevoilor de învăţare diferite ale elevilor.
Acest modul va introduce activităţi care să promoveze diversitatea în învăţare. Diversitatea
în învăţare provine din factori care ţin de mediu, de personalitate, de cultură, gen, vârstă,
aptitudini, interese. Inteligenţa este cea mai generală aptitudine. Teoria inteligenţelor
multiple, elaborată de Howard Gardner explică nu doar faptul că oamenii sunt diferiţi, ci
aduce şi o nouă perspectivă asupra inteligenţei. Potenţialul genetic este modificabil, iar
rolul contextului în dezvoltarea personalităţii se concretizează în creionarea profilului
individual de inteligenţe la nivel mai ridicat, pe care fiecare persoană îl posedă. Implicaţiile
pedagogie ale acestei teorii asupra inteligenţei sunt multiple. Filosofia asupra predării se
modifică, profesorul îşi schimbă atitudinea faţă de predare, trecerea realizându-se de la o
centrare pe profesor sau pe conţinut, la o centrare pe student. Principiul pe care se
fundamentează această predare este cel al respectării diversităţii în învăţare, prin tratare
diferenţiată, în funcţie de profilul inteligenţelor fiecărui elev, dar nu dicriminatorie.
Conţinuturi
Sesiunile modulului se vor concentra pe următoarele teme :
1. Teoria inteligenţelor multiple
2. Inteligenţele privite ca moduri diferite de a învăţa
3. Activităţi didactice care valorifică teoria inteligenţelor multiple
Metodologie
Sesiunile de formare vor fi centrate pe metode active şi interactive, care vor permite
tuturor cursanţilor să participe eficient la activităţi, să se implice şi să traspună cunoştinţele
noi în registrul personal. Ca forme de organizare, se va utiliza munca pe grupuri mici, în
perechi, individual şi frontal. Conţinuturile modulului vor fi prezentate în cadrul unor
activităţi demonstrative, în care cursanţii sunt puşi în ipostaza de a experimenta ei înşişi
ideile vehiculate şi implicaţiile acestora. Fiecare activitate demonstrativă sau preyentare
este urmată de un moment de reflecţie în cadrul căruia se vor evidenţia elementele
necesare unui demers didactic centrat pe elev, care să contribuie la construirea şcolii
climatului adecgvat unei şcoli inclusive, prin luarea în calcul a elementelor care ţin de
diversitatea elevilor şi a nevoilor de învăţare ale acestora
Evaluarea modulului
Evaluarea activităţii şi a competenţelor formate pe durata modulului se va face pe
parcurs, prin exerciţii, fişe de evaluare şi autoevaluare, prezentarea unor experienţe
de aplicare a curiculumului cursului la clasa de elevi, discuţii etc. Participantii vor
aplica în şcoală cele învăţate şi vor prezenta rezultatele în cadrul modulului următor.

5
STRUCTURA MODULULUI

Sesiunea Tema Conţinutul activităţii Timp alocat

Reflecţii asupra modulului I 30 min


SI Reflecţie 1. Răspunsuri la întrebări
2. Scurtă prezentare a activităţilor
întreprinse de participanţi pentru a
valorifica cele învăţate în modulul
precedent

I.1 De la colaborare la cooperare 30 min

I.2 Analiza SWOT a introducerii 30 min


Ce este învăţarea învăţării prin cooperare în activitatea
prin cooperare? didactică zilnică

I.3 Cum contribuie învăţarea prin 30 min


cooperare la crearea şcolii inclusive?

II. Inteligenţele II.1. Cum se produce învăţarea? 40 min


S II privite ca
moduri diferite II.2. Ce capacităţi necesare învăţării 60 min
de a învăţa implică fiecare inteligenţă?

Reflecţii şi evaluarea zilei 20min

III. Metode de Feed-back la evaluarea zilei 10 min


S III învăţare prin
cooperare - III.1 Lecţie demonstrativă 50 min
Mozaicul
III.2 Analiza lecţiei şi a metodei Mozaic 30 min
pe cadrul ERR

S IV IV. Alte metode IV.1 Lecţie demonstrativă 50 min


Sâmbătă de învăţare prin
cooperare- IV.2 Analiza lecţiei şi a metodei Lectura
Lectura în în perechi/ rezumatul în perechi pe 30 min
perechi/ cadrul ERR
rezumatul în
perechi IV.3 Reflecţie asupra posibilităţilor de 10 min
utilizare a metodei la clasă

6
V. Alte metode V.1 Lecţie demonstrativă 50 min
SV de învăţare prin
cooperare- V.2 Analiza lecţiei şi a metodei 30 min
Colţurile Colţurile pe cadrul ERR

V.3 Reflecţie asupra posibilităţilor de 10 min


utilizare a metodei la clasă

S VI VI. Proiectul Exerciţiu de încălzire 15 min

VI.1 Metoda organizării pe teme sau 15 min


învăţarea bazată pe proiect (IBP) –
Prezentare

VI.2 Caracteristicile IBP 15 min

VI.3 Etapele realizării IBP – prezentare 15 min

VI.4 Modele de succes în învăţarea 30 min


bazată pe proiect

S VII VII. Proiectul VII.1 Proiectarea abordării unei teme 90 min


prin metoda proiectului

S VIII VIII. Evaluarea Fişă de evaluare 15.min


Sâmbătă modulului
Jurnal de reflecţie 15 min

7
Materiale necesare formării
Paşii organizării IBP

Formularea întrebării centrale

Întrebarea care va demara învăţarea bazată pe proiect trebuie să fie una care să stârnească interesul
elevilor, pentru ca aceştia să se implice activ. Întrebarea trebuie să fie deschisă şi să reflecte o
problemă sau situaţie pe care elevii o pot rezolva investigând, care să se refere la prezent şi
rezolvarea căreia să fie resimţită de elevi ca o realizare semnificativă.

Planificarea

Atunci când planifică proiectul, profesorul trebuie să se gândească la conţinuturile, conceptele şi


principiile esenţiale care vor fi abordate în proiect. De asemenea, pentru asigurarea reuşitei
proiectului, profesorul va trebui să implice elevii în această etapă, pentru ca ei să poată simţi că
proiectul le aparţine şi să îşi poată asuma responsabilitatea pentru reuşita lui. Profesorul va trebui să
aleagă activităţi şi conţinuturi din cât mai multe discipline, care să ajute la găsirea răspunsurilor şi
care să asigure atingerea obiectivelor din curriculum. Profesorul va trebui să ştie ce materiale şi
resurse sunt disponibile şi să ştie cum va ajuta elevii să aibă acces la acestea.

Agenda de lucru

Pentru o bună organizare, este nevoie de stabilirea unei agende de lucru şi termene limită pentru
diferitele etape ale proiectului. Bineînţeles, profesorul trebuie să fie conştient că pot să apară
modificări în agendă, va trebui deci să fie flexibil şi să ajute acei elevi care s-ar putea să nu
perceapă presiunea timpului. Pentru aceştia mai ales trebuie stabilite subetape, care să se
concretizeze în realizarea unor produse parţiale.

Întrebarea centrală trebuie reamintită tot timpul elevilor. Ea va funcţiona ca un catalizator al tuturor
activităţilor. Când unii elevi se depărtează de calea de rezolvare stabilită în plan, cereţi să îşi
motiveze acţiunea. Dacă ea pare justificată, ajutaţi-i pe elevi să îşi reorganizeze proiectul. Nu uitaţi
– pe măsură ce se adâncesc în investigaţiile lor, problema li se va părea din ce în ce mai complexă.
Încurajaţi-i să se concentreze pe întrebarea centrală în tot ce fac.

Monitorizarea

Facilitaţi procesul de investigaţie şi modelaţi atitudinea dorită faţă de învăţare. Învăţaţi-i pe elevi
cum să colaboreze, ajutaţi-i să îşi aleagă rolul primar în grup, dar să îşi asume responsabilitatea
pentru toată activitatea grupului.
Îndrumaţi elevii, apreciaţi procesul, oferiţi-le feedback şi încurajare. Urmăriţi procesele de grup,
dinamica grupului. Elaboraţi fişe de monitorizare, dar şi de automonitorizare, precum şi criterii de
evaluare, care să fie cunoscute de elevi

Evaluarea

Ori de câte ori este posibil oferiţi-le elevilor posibilitatea de a se autoevalua şi de a-şi evalua colegii.
Deseori rămâne prea puţin timp pentru reflecţie, atât asupra procesului pe care l-au parcurs elevii,
cât şi asupra produsului rezultat. Dacă asiguraţi timp pentru reflecţie (fie în formă scrisă, individual
– jurnal de învăţare, fie oral, în grup), elevii vor avea ocazia să sintetizeze cele învăţate.
Moderaţi discuţii în care elevii să poată analiza ce anume a mers bine în procesul de realizare a
proiectului, ce ar schimba dacă ar putea să înceapă din nou, ce întrebări noi s-au ivit în cursul
investigaţiei lor etc.

8
SCURTE STRATEGII DE ÎNVĂŢARE PRIN COOPERARE

Există multe strategii care promovează învăţarea prin cooperare şi care sunt, în acelaşi timp, foarte
uşor de orchestrat. Ele sunt excelente pentru a-i obişnui pe elevi să lucreze în perechi şi în grupuri
mici.

PREDICŢIILE ÎN PERECHI

Acestea pot fi folosite la diverse materii. În exemplul următor, strategia este folosită la o lecţie de
literatură pentru copii mici, în care se va citi o povestire. Întrebaţi-i pe elevi dacă a citit cineva
povestirea. Dacă cineva răspunde afirmativ, spuneţi-i să nu participe în această etapă. Puneţi-i apoi
să lucreze în perechi, cu o foaie de hârtie şi un creion. Apoi anunţaţi o listă de cuvinte care se referă
la personaje, la locul unde se petrece acţiunea şi la acţiunea propriu-zisă (5-7 cuvinte). Elevii
notează cuvintele, discută cu partenerul şi încearcă să îşi imagineze împreună despre ce va fi vorba.
Vor face împreună câteva predicţii.

Daţi-le cinci minute pentru discuţii şi pentru a-şi nota predicţiile, ca să şi le poată aminti mai târziu,
când se va citi textul. Această activitate predictivă poate fi făcută o singură dată, la început, sau
poate fi repetată în decursul lecturii, permiţându-le elevilor să-şi modifice predicţiile pe măsură ce
citesc.

GÂNDIŢI - LUCRAŢI IN PERECHI – COMUNICAŢI

Spuneţi clasei că va urma o activitate în care li se va cere să discute singuri o anumită problemă.
Anunţaţi problema- care trebuie să fie una interesantă. Cereţi-le să se gândească individual la
problemă, timp de câteva minute, după care să-şi găsească un partener cu care să-şi discute ideile.
Activitatea nu trebuie să dureze decât câteva minute.

Explicaţi că aceasta este o strategie de învăţare prin cooperare simplă şi rapidă, care poate fi folosită
la aproape orice materie. Poate fi utilizată atât cu elevi de vârstă mică cât şi cu elevi de gimnaziu
sau cu cei din programul „A doua şansă” şi este foarte bună pentru a începe o discuţie.

REZUMATI - LUCRAŢI ÎN PERECHI – COMUNICAŢI

Cereţi-le elevilor să se gândească puţin la un text pe care l-au citit. Sarcina lor este să îl rezume în
două sau trei fraze. Când termină, trebuie să se întoarcă spre partenerul lor, să-şi citească unul altuia
rezumatul, să discute asemănările şi deosebirile dintre rezumatele lor sau să facă un rezumat comun.
Acordaţi-le două-trei minute pentru fiecare parte a activităţii.

Explicaţi că această simplă activitate în perechi este o extensie a celei precedente şi poate fi folosită
după ascultarea unei prezentări, după lectura unui text sau după discutarea unei teme.

FORMULAŢI – COMUNICAŢI – ASCULTAŢI – CREAŢI

Această tehnică (Johnson, Johnson & Bartlett, 1990) este tot o activitate în care partenerii
formulează întâi răspunsuri individuale, apoi le comunică partenerului, îl ascultă pe acesta şi, în
final, creează, împreună cu partenerul, un răspuns sau o perspectivă nouă, ca urmare a discuţiilor.
Metoda este foarte răspândită şi poate avea multiple utilizări, îndemnându-i pe elevi să facă un efort
de gândire.

Încurajând discuţiile scurte, concentrate pe o sarcina, deci cu scop, între elevi, aceste tehnici de
învăţare prin cooperare îi obişnuiesc pe elevi cu relaţia de colaborare. Pe măsură ce elevii ajung să

9
lucreze în echipe pentru a rezolva sarcini mai complexe, aceste structuri pot fi folosite pentru a
facilita interacţiunea în cadrul grupului.

Toate aceste tehnici pot fi incluse destul de uşor şi de repede în predare. Ele pot fi aplicate la toate
disciplinele şi oferă elevilor ocazia de a lucra în colaborare în toate etapele lecţiei

SCURTE EXERCIŢII PENTRU REZOLVĂRI DE PROBLEME ŞI DISCUŢII


10
GÂNDIŢI / LUCRAŢI IN PERECHI / LUCRAŢI CÂTE PATRU

Profesorul pune o întrebare sau dă o problemă.


Fiecare elev se gândeşte singur la răspuns.
Elevii formează perechi, fiecare vine cu soluţia proprie şi discută în continuare problema.
Perechile se alătură altor perechi pentru a discuta soluţia.

MAI MULTE MINŢI LA UN LOC

Elevii formează grupuri de trei sau patru.


În grupurile mici, se numără de la 1 la 3 sau 4.
Profesorul pune o întrebare sau dă o problemă.
Elevii se gândesc singuri la soluţie.
Elevii discută apoi problema în grup.
Profesorul spune apoi un număr şi toţi elevii care au acel număr raportează clasei ce s-a discutat în
grupul lor.

CREIOANELE LA MIJLOC

Când elevii încep să-şi expună ideile în grupul tipic de învăţare prin cooperare (3-7 membri),
fiecare elev îşi semnalează contribuţia punându-şi creionul pe masă. Acea persoană nu mai are
dreptul să vorbească până când toate creioanele se află pe mijlocul mesei.
Toţi membrii grupului sunt egali şi nimeni nu trebuie să domine.
Profesorul poate alege un creion şi poate întreba în ce a constat contribuţia posesorului.

COMERŢUL CU PROBLEME

Profesorul ţine o prelegere sau dă de citit un text (Trebuie folosite activităţi de evocare/ introducere
a temei adecvate).
Elevii formează perechi la întâmplare.
Perechile identifică patru sau cinci idei principale în prelegere sau în text.
Perechile se alătură apoi altor perechi pentru a discuta ideile principale şi a clarifica anumite lucruri.
Fiecare pereche scrie apoi un set de întrebări sau o problema pe care urmează s-o rezolve cealaltă
pereche.
Cele două perechi se adună din nou şi îşi pun întrebări una alteia sau îşi dau una alteia problemele
pentru a le rezolva.
Cei patru elevi concluzionează ce au învăţat din exerciţiu.

EXERCIŢII CARE PRESUPUN MIŞCAREA PRIN CLASĂ

11
AMESTECAREA

În grupuri mici, elevii număra de la 1 la 3 sau 4.


Profesorul pune o întrebare sau dă o problemă.
Elevii discută problema în grupurile casă.
Toţi elevii cu numărul 1 se duc apoi la masa următoare şi expun soluţia găsită în grupul casă.
Elevii revin în grupurile casă.
Profesorul pune o altă întrebare sau dă o altă problemă.
În grupurile casă, elevii o discuta.
Elevii se rotesc din nou, dar acum cei cu numărul doi se mută cu două mese spre stânga şi expun
concluziile propriului grup.
Se continuă în acest fel cu numărul trei ş.a.m.d.

AMESTECAŢI-VĂ / ÎNGHEŢAŢI / FORMAŢI PERECHI

Elevii se ridică şi circulă liber prin clasă.


Profesorul spune “Îngheţaţi” şi elevii se opresc.
Profesorul spune “Formaţi perechi” şi fiecare elev formează o pereche cu colegul cel mai apropiat
de el în acel moment, aşezându-se unde sunt locuri libere.
Profesorul pune o întrebare şi elevii o discută în perechi.
Procesul se repetă de mai multe ori.
O variantă a metodei se realizează prin aranjarea elevilor în două cercuri concentrice, cu număr egal
de persoane în fiecare. Cercurile se rotesc în sensuri opuse până când cineva spune “Îngheţaţi”.
Persoanele care se află faţă în faţă în acel moment formează perechile.

RECENZIA PRIN ROTAŢIE

6-8 întrebări sunt scrise pe coli de hârtie separate care se atârnă pe pereţi.
Fiecare întrebare revine unui grup de 3-4 elevi. Aceştia se duc la coala cu întrebarea
respectivă, discută întrebarea timp de cinci minute şi apoi scriu răspunsul.
La semnalul profesorului, grupurile se mută la coala următoare, citesc întrebarea şi
răspunsul care a fost scris de grupul precedent şi îşi adaugă propriile comentarii.
Profesorul da din nou semnalul de rotire repetând procesul, dacă e posibil, până când grupurile
revin la întrebarea iniţială.

TURUL GALERIEI

În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate
materializa într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la
abordări variate.
Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta
fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi
citesc comentariile făcute pe produsul lor.

UNUL STĂ, TREI CIRCULĂ

12
În grupuri, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs şi care, pe cât
posibil, poate fi abordată în diferite feluri.
In grupurile mici, elevii numără de la 1 la 4.
Grupurile sunt şi ele numerotate.
La semnalul profesorului, elevii se rotesc: numerele 1 se rotesc până la grupul următor, numerele
doi până la al doilea grup, numerele trei până la al treilea grup. Numărul patru rămâne pe loc. (Notă:
e bine să facem fiecare rotaţie pe rând).
Elevii care au rămas “acasă” explică vizitatorilor ce a lucrat grupul.
Vizitatorii pun întrebări şi îşi iau notiţe pentru a putea raporta grupului iniţial ce au văzut. Fiecare
vizitator face un comentariu în legătura cu ceea ce i s-a prezentat şi mulţumeşte gazdei.
Elevii se întorc în grupurile casă. A. elevul care a stat acasă raportează comentariile pe care le-au
făcut vizitatorii. B. Ceilalţi elevi spun pe rând ce au văzut în grupurile pe care le-au vizitat,
subliniind asemănările şi diferenţele cu propriul produs. C. Elevii discută cum şi-ar putea
îmbunătăţi produsul.

EXERCIŢII DE EXPRIMARE A OPINIILOR ŞI DE INVESTIGAŢIE INDEPENDENTĂ


13
LINIA VALORILOR
Profesorul pune o întrebare la care răspunsurile pot fi gradate.
Elevii se gândesc la răspuns singuri şi pot să şi-l noteze pe o hârtie.
Elevii se aliniază apoi, alegându-şi o poziţie care reflectă punctul lor de vedere. Pentru a face acest
lucru, trebuie să discute cu alţi elevi răspunsul la întrebare.
Elevii pot continua să discute răspunsul cu vecinii din stânga şi din dreapta lor.
Opţional, după ce s-a constituit linia, ea se poate îndoi la mijloc, pentru ca elevii cu vederi
divergente să poată sta de vorba.

CONTROVERSA ACADEMICĂ

Profesorul pregăteşte pentru discuţie una sau mai multe afirmaţii care pot da naştere cel puţin la
doua puncte de vedere diferite.
Elevii sunt distribuiţi în grupuri de câte patru.
În interiorul grupurilor, fiecărei perechi i se dă un punct de vedere pe care trebuie să-l apere.
Fiecare pereche face o listă de argumente în sprijinul acestui punct de vedere.
Perechile se despart temporar pentru a forma alte perechi, cu colegi care susţin acelaşi punct de
vedere şi îşi comunica unii altora argumentele găsite.
Elevii revin în perechile iniţiale şi îşi formulează poziţia urmată de argumente: “Susţinem că……,
pentru că X, Y, Z.”
Fiecare pereche îşi prezintă în felul acesta poziţia, în timp ce perechea cealaltă ascultă şi ia notiţe.
Cele două perechi dezbat apoi problema.
(Opţional) perechilor li se poate spune să schimbe poziţiile între ele şi să reia paşi de la 4 la 8.
În sfârşit, elevii nu mai apără nici un punct de vedere, ci încearcă să ajungă la consens, în lumina
celor mai bune argumente care au fost aduse în discuţie.

INVESTIGAŢIA ÎN GRUP

Profesorul (sau elevii) aleg o temă vastă, motivantă şi interesantă pentru a fi investigată. Tema
trebuie să se preteze la investigaţii sub diverse aspecte sau să poată fi împărţită în secţiuni. (Înainte
de a anunţa tema, profesorul trebuie să adune materiale, pentru a fi sigur că resursele sunt
suficiente.)
Profesorul prezintă tema şi expune colecţia de materiale preliminare.
Elevii trec în revistă materialele, pun întrebări şi împart tema în secţiuni.
Opţional, elevii pot face brainstorming, împreună cu profesorul, despre alte surse de informaţie.
Elevii se înscriu sau se organizează, în orice altă manieră, în grupe de cercetare şi îşi planifică
investigaţia. Profesorul circulă printre ei şi le poate cere un plan scris.
Membrii fiecărui grup se reunesc pentru a vedea dacă rezultatele cercetării lor acoperă, în mod
satisfăcător, tema sau secţiunea.
Cercetarea poate dura câteva minute sau câteva zile. Profesorul trece printre ei pentru a-i ajuta şi
pentru a se asigura că fiecare elev are un rol bine stabilit în grup.

Grupurile pregătesc o prezentare care va fi făcută în faţa întregii clase. Membrii grupurilor decid
care sunt rezultatele cele mai importante ale investigaţiei lor. Prezentările trebuie să fie active şi
interesante şi trebuie să-i implice pe toţi membrii grupului. Ele pot consta în explicaţii, reprezentări
grafice etc.
Grupurile îşi fac prezentările.
Grupurile îşi discută produsul.

REFLECŢIE ZILNICĂ

14
La sfârşitul fiecărei zile, vă rugăm să reflectaţi asupra următoarelor întrebări :

• Ce s-a întâmplat astăzi?


• Cum s-a desfăşurat totul?
• Ce am învăţat?
• Cum pot aplica în activitatea mea ceea ce am învăţat astăzi?

Completaţi cel puţin una dintre începuturile de frază de mai jos, pentru fiecare zi:

• Astăzi am învăţat că ……..


• Astăzi am învăţat din nou că……
• Astăzi am remarcat că………
• Astăzi am descoperit că……
• Astăzi mi-am dat seama că……….
• Astăzi m-a surprins să……
• Astăzi m-am bucurat că ………
• Astăzi m-a dezamăgit faptul că…….
• Astăzi am……………..

15
BIBLIOGRAFIE

1. BERNAT, S.E. (2003) – Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară


Clujeană, Cluj-Napoca
2. GLAVA, A., GLAVA, C. (2002) – Introducere în pedagogia preşcolară, Dacia, Seria Dacia
Educaţional, Cluj-Napoca
3. STEELE, J., MEREDITH, K. Şi TEMPLE, C. (1998) – Învăţarea prin cooperare, Ghidul
nr. V, Proiectul „Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”;
4. TEMPLE, C. (2001) – Gândirea critică în abordare transcurriculară, Open Society
Institute – New York, Proiectul RWCT;

16