LUCRARE DE ABSOLVIRE

Program de formare .Formator

Cod COR 241205
27.06-02.07.2011






NUME: Sociu
PRENUME: Alina

Opis





1. Prezentarea ocupatiei.
2. Stabilirea tipului de program.
3. Obiective urmrite.
4. Plan de Iormare.
5. Program de Iormare.
6. Organizarea si eIectuarea programului de Iormare.
7. Modalitti de evaluare.

Cap. I Prezentarea ocupatiei

Amanetarul este o persoan care activeaz ntr-o Iirm specializat pentru
acordarea de credite bnesti , prin depunerea unui gai care poate Ii reprezentat
Iie prin bunuri imobile (biiuterii din metale pretioase, obiecte de art, obiecte
ornamentale, electronice, electrocasnice, textile, blnuri naturale), Iie prin
bunuri mobile (automobile etc).
Amanetarul are ca si atributii s evalueze bunurile aduse pentru a Ii lsate
n gai, s negocieze pretul, termenul, durata contractului si comisionul aIerent
care se nregistreaz n contract.
Creditul bnesc se acord de ctre amanetar n baza unui contract Ierm pe
o durat determinat, cu drept de prelungire. La data scadent stabilit n
contract, amanetarul anunt clientul pentru Iinalizarea acestuia, returneaz
clientului titular de contract obiectele lsate n gai, n starea n care au Iost
primite, ncasnd contravaloarea mprumutului si a comisionului aIerent.
n cazul neprezentrii clientului la termenul scadent si a expirrii
termenului de asteptare acordat, amanetarul are obligatia de a scoate obiectele
din evidentele de amanet, ulterior acestea urmnd a Ii valoriIicate.
Bunurile rmase si neridicate sunt valoriIicate de ctre Iirma de amanet,
pentru recuperarea capitalului de lucru.
Amanetarul eIectueaz toate nregistrrile prevzute n programul de
lucru/ Iisa postului sau regulamentul Iiecrei case de amanet.

Cap. II Stabilirea tipului de program

atorit crizei Iinanciare actuale tara, dar si populatia trii au aiuns la un
nivel de ndatorate din ce n ce mai mare. Aceeasi criz a Icut ca si bncile s-si
nspreasc din ce n ce mai mult conditiile de creditare, si astIel s creeze
conditii propice pentru deschiderea si dezvoltarea a ct mai multe case de
amanet.
up o discutie atent cu o serie de proprietari al acestor gen de aIaceri, si
dup eIectuarea unui studiu de piat am observat c acestia gsesc cu greu
persoane pregtite n acest domeniu pentru a le angaia.
AstIel am ales realizarea unui astIel de program de pregtire. n stabilirea
tipului de program am urmat urmtorii pasi:
* Prima oar am identiIicat ocupatia de amanetar n Codul Ocupatiilor
din Romnia (COR) ca Iiind 421401 si apartimnd domeniului: Alte industrii si
servicii.
* Urmtorul pas a Iost s veriIic dac ocupatia de amanetar are Standard
Ocupational, drept care am consultat site-ul CNFPA (www.cnIpa.ro), unde am
gsit standardul acestei meserii.
* up aceea am veriIicat dac ocupatia mai sus amintit se aIl n
Nomenclatorul caliIicrilor, pentru a vedea dac pentru aceast ocupatie pot Ii
organizate programe de caliIicare/recaliIicare. Am constatat c pentru acest curs
nu se realizeaz cursuri de caliIicare/recaliIicare, ci se pot organiza doar cursuri
de initiere, perIectionare sau specializare, care se vor Iinaliza cu certiIicate de
absolvire.
* Cursul are ca scop pregtirea unui numr de 10 persoane pentru
ocupatia de amanetar, n urma cruia participantii s dobndeasc cunostinte
speciIice acestei meserii, conIorme cu Metodologia de aplicare a Standardelor
Ocupationale si cu reglementrile n vigoare ale asociatiei patronale ale caselor
de amanet din Romnia.
* Tipul de program ales este unul de initiere n meseria de amanetar, cu
un numr de 110 ore din care 36 ore de teorie si 74 ore de practic, si avnd o
stuctur conIorm cu metodologia meseriei, descris pe larg mai trziu.
* Preselectia pentru acest curs de initiere se Iace dup urmtoarele
criterii:
- studii minime: - scoal de maistri, sau 10 clase absolvite cu diplom de
nivel I (datorit codului COR pe care l are 421401, care ne d grupa maior

creia i apartine, si anume 4, echivalent studiilor absolvite cu diplom de

maistri sau de 10 clase);
- aviz medical eliberat de medicul de Iamilie din care s reias c este apt
pentru participarea la acest curs;
- cunostinte de utilizare PC si cas de marcat.

Cap. III Obiective urmrite

La sIrsitul programului de instruire cursantul va Ii capabil s:

1
: Comunice bine interpersonal.

2
: Organizeze locul de munc.

3
: Aplice normele de sntate si securitate n munc si n domeniul situatiilor
de urgent.

4
: Completeze documentele de amanet.

5
: Negocieze pretul obiectelor.

6
: ncheie contracte de amanet.

7
: Prelungeasc durata contractului de amanet.

8
: Lichideze contracte de amanet.

9
: Comercializeze obiecte speciIice din amanet.

10
: epoziteze obiectele amanetate.

11
: Aprecieze uzura obiectelor.

12
: Completeze registrul de cas.

13
: Marcheze corect obiectele amanetate destinate vnzrii.

Cap. VI Oganizarea si efectuarea programului de formare

1. Organizare
Pentru ca programul de Iormare s se deruleze n conditii optime trebuiesc
luate n vedere unele aspecte. Locul unde Iormatii si vor petrece cele mai multe
ore din zi este sala de curs. AstIel c ar trebui s Iie ct mai plcut organizat si
araniat asa nct s Iie ct mai util n procesul de Iormare. Prima imagine, si
una destul de important despre o persoan, o reprezint modul n care se
mbrac. Pentru un cadru Iormator sala de curs de care rspunde este cartea sa
de vizit.
n araniarea slii de curs sunt trei elemente de care este bine s se tin seama:
dispunerea mobilierului, vizibilitatea, pavoazarea.
Mobilierul trebuie s Iie simplu, Iunctional, durabil, s aib
instructionabilitate si modularitate. e modul n care sunt asezate bncile n
sal depinde, ntr-o oarecare msur, atitudinea pe care o au cursantii Iat de
actul nvtrii. O dispunere traditionalist, adic una n spatele celeilalte,
determin o oarecare pasivitate a cursantului si se preteaz la activittile de
predare-nvtare. Pe cnd dispunerea bncilor n semicerc sau oval duce la
Iavorizarea interactiunilor permanente si activismului, de aceea este si varianta
aleas de mine, avnd mai multe ore practice dect de predare.
Vizibilitatea este, de asemenea, un aspect important. El cuprinde orientarea
mobilierului dup anumite surse de lumin. Foarte important este ca sursa de
lumin s Iie natural.
In aIara de mobilierul mentionat mai sus Iormatorul va pregti materialele
suport (suportul de curs), materialele auxiliare (modele de registre de cas,
registre de evident, cntare electronice, balante, modele de contracte de amanet,
case de marcat, Iacturiere, chitantiere), materiale vizuale (prezentri Power
Point, obiecte reale, etc) si echipamente necesare prezentrii (Ilip chart, PC si
videoproiector).
Sala de curs cea mai potrivit pentru acest gen de curs a Iost oIerit de
Patronatul Caselor de Amanet din Bacu, chiar n sediul lor.

2. Efectuarea formrii
Procesul de nvtare a adultilor se reIer att la procesul prin care
individualittile intentioneaz s-si schimbe, s-si nbuntteasc cunostintele,
valorile, atitudinile si strategiile, dar si la cunostintele, valorile, atitudinile si
strategiile pe care le-au dobndit Iiecare.
Pentru a sti care este cea mai bun metod de realizare a cursului, pentru
diIerite grupuri de cursanti, este indicat s ncepem prin a identiIica stilul de
nvtare maioritar pentru grupul respectiv. AstIel, pentru a-l identiIica, cursul
ncepe prin completarea de ctre cursanti a unui chestionar care identiIic stilul
de nvtare personal al Iiecruia. up realizarea statisticii corespunztoare
acestor teste vom identiIica care este stilul de lucru pentru acel grup, urmnd s
ne modelm continuturile dup caracteristicile stilului respectiv, pentru a avea o
ct mai mare rat de ntelegere si nvtare n acel grup.
Pe lng stilurile de nvtare trebuie s tinem cont si c adultul este
independent, autodirectiv, responsabil, cu un grad nalt de constiinciozitate, cu o
experient anterioar important, cu dorint de implicare n procesul de
instruire, cu respect pentru Iormatori, selectivi si atenti la relevanta cunostintelor
si tind spre o orientare educational centrat pe viat, sarcini sau probleme.
n Iunctie de stilul identiIicat vom tine cont de:
Stilul convergent - conceptualizare abstract si experimentare activ:
subiectii convergenti acumuleaz cunostintele prin analiz si apoi aplic noile
idei/concepte n practic. Abilitatea de a aplica ideile noi este punctul Iorte al
acestora. Convergentii sistematizeaz inIormatia prin intermediul
rationamentelor ipotetico-deductive. Ei pun un accent deosebit pe gndirea
rational si concret, rmnnd relativ 'reci. ect s 'iroseasc timpul cu
oamenii, ei preIer s mediteze, s inventeze ceva.
Stilul divergent - experient concret si observare reflexiv: divergentii
acumuleaz cunostinte cu aiutorul intuitiei. Subiectii care preIer acest stil de
instruire si utilizeaz la maxim aptitudinile imaginative si abilitatea de a vedea
situatii complexe din mai multe perspective, aiungnd, prin sinergie, la Iormarea
unui gestalt semniIicativ. ivergentii posed, de asemenea, abilitatea de a
integra eIicient inIormatia ntr-un tot ntreg. Punctul Iorte al divergentilor l
constituie abilitatea lor imaginativ, Iiind considerati opusii convergentilor.
Acesti subiecti sunt emotionali si exceleaz n art si literatur.
Stilul asimilator - conceptualizare abstract si observare reflexiv:
abilitatea de a crea modele teoretice si rational-inductive este punctul Iorte al
asimilatorilor. Ei nvat prin analiz, planiIicare si reIlectare. Asimilatorii nu

pun accentul pe aplicarea practic, ci se Iocuseaz pe dezvoltarea teoriilor,

deseori ignornd Iaptele dac acestea nu corespund cu teoria.
Stilul acomodator - experient concret si experimentare activ: spre
deosebire de asimilatori, acomodatorii vor ignora teoria, dac Iaptele nu coincid
cu aceasta. Subiectii stilului dat exceleaz n situatiile n care trebuie s aplice
teoriile stiute unor circumstante speciIice. Punctul Iorte al acestora este
abilitatea de a realiza ceva si de a se implica ntr-o nou experient.
Acomodatorii abordeaz problema ntr-o manier intuitiv, mergnd pe calea
ncercrilor si erorilor. Ei obtin cunostinte mai curnd de la alte persoane dect
prin intermediul abilittilor lor analitice. in toate aceste patru stiluri,
acomodatorii snt cei care-si asum riscuri.

Cap. VII Modalitti de evaluare

Scopul evalurii pe baz de perIormante este de a ne asigura c, un
cursant, care parcurge un program de instruire, va Ii capabil s ndeplineasc
sarcinile la nivelul solicitat la locul de munc. Obiectivele n sine Iurnizeaz
Iormatorului un instrument util n planiIicarea si elaborarea modalittii de
evaluare a cursantilor. Bazndu-m pe aceste obiective, voi elabora un set de
instrumente si proceduri de evaluare, care indic dac cursantul a atins
standardul cerut.

1. Participanti
O examinare pe baz de norme are ca scop msurarea si compararea
perIormantelor unui cursant cu perIormantele altui cursant. Acest sistem
utilizeaz ideea de repartizare normal a notelor si Iolosirea curbei normale de
distribuire a notelor. Notele sunt acordate n mare msur pe baza valorii
cursantului n clas, n raport cu ceilalti. e exemplu, un test de veriIicare
speciIic vizeaz stabilirea pozitiei cursantului - ioas , medie sau avansat - n
raport cu ceilalti care au sustinut testul. Aici rezultatele unui grup sunt utilizate
pentru a stabili "norma".
Principiul esential al examinrii pe baz de criterii este acela prin care
cursantilor li se solicit s realizeze anumite obiective. Nivelul de perIormant al
cursantului nu este comparat att de mult cu perIormantele celorlalti, ci este
evaluat n Iunctie de anumite standarde care trebuie respectate. eoarece diIeriti
cursanti au nevoie de intervale diIerite de timp pentru realizarea obiectivelor,
atunci cnd un cursant nu este capabil s ating standardul acceptabil de
perIormant, i se permite s continue activitatea pn cnd atinge nivelul de
perIormant asteptat. Un program de instruire bazat pe perIormante sau
competente nu elimin din cadrul procesului de nvtare, Iaptul c exist
diIerente ntre indivizi. n timp ce se asteapt ca toti cursantii s realizeze
obiectivele de baz, unii cursanti vor nvta mai mult dect li se solicit la
nivelul minim acceptat.
2. Program
O abordare care tinde sa dea rezultate este metoda de apreciere a
procesului-produsului. Instruirea bazat pe perIormante conduce la evaluarea
procesului si a produsului. Evaluarea procesului sau a produsului msoar

capacitatea cursantului de a Iolosi cunostintele, abilittile si atitudinile pe care

le-au nvtat. Aceasta solicit cursantului s experimenteze practic sarcinile, nu
numai s discute sau s scrie despre acestea.
Evaluarea procesului se concentreaz pe actiunile sau procedurile
eIectuate de cursant, ca indicatori de realizri. Testele de evaluare ale procesului
sunt utilizate atunci cnd Iormatorul veriIic dac cursantul poate executa corect
procedurile si procesele. n mod speciIic, evaluarea procesului este adecvat
cnd:
Se identiIica cauzele de esec (de ex. remedierea greselilor din registru);
La sIrsitul procesului nu se obtine nici un rezultat/produs (de ex.
veriIicarea obiectelor);
Nu se poate distinge procesul de produs/rezultat (de ex. proceduri de
diagnosticare a grupei obiectului);
Nu poate Ii msurat un produs/rezultat datorit msurilor de sigurant sau
altor constrngeri (de ex. nlocuirea numrului unui contract).
Cel mai des ntlnit Iormat de evaluare a procesului este lista de veriIicare
a perIormantelor. O list de veriIicare este un instrument de consemnare dac o
caracteristic este prezent sau nu, sau dac s-a executat sau nu o anumit
conduit. Aceasta presupune o apreciere de tip da/nu. Spre deosebire de scala de
evaluare, lista de veriIicare poate avea numai rspunsuri cu da sau nu. Lista de
veriIicare include numai criteriile care sunt esentiale pentru executarea cu succes
a abilittii. Formatorul noteaz Iiecare element pe lista de veriIicare pentru a
indica dac acesta a Iost realizat sau nu n mod satisIctor.
n opozitie, indicatorii de produs sunt elemente tangibile rezultate n urma
activittii cursantului. Evalurile de produs sunt utilizate atunci cnd Iormatorul
este interesat n primul rnd dac cursantul poate realiza un produs Iinit
acceptabil. Aprecierea produsului evalueaz rezultatul Iinal al unei activitti;
acesta este tangibil sau cuantiIicabil. Un produs poate Ii apreciat ca prezent,
absent sau avnd o caracteristic speciIic. n acest caz atentia este ndreptat nu
asupra modalittii de realizare a unei sarcini speciIice ci, mai degrab, asupra a
ceea ce rezult din activitate.
Aprecierea rezultatului este adecvata atunci cnd:
O Caracteristicile produsului pot Ii msurate: (de ex. gramaiul aurului);

O Procedurile pot Ii diIerite Iar a aIecta produsul (de ex. realizarea unui
borderou);
O Produsul este mult mai important dect modul cum se deruleaz procesul
(de ex. dezvoltarea unui program soItware computerizat);
Formatorul poate utiliza o scar gradat pentru a-l aiuta s evalueze produsul
realizat de ctre cursant comparndu-l cu o scar ce indic grade diIerite de
acceptabilitate. Formatorul trebuie s ia n considerare urmatoarele principii
atunci cnd lucreaza cu scrile gradate:
Trsturile comportamentale care vor Ii apreciate trebuie preluate
direct din rezultatele procesului de nvtare;
Caracteristicile trebuie s Iie observabile n mod direct;
Caracteristicile si punctele mentionate pe scal trebuie s Iie clar
deIinite.
VeriIicarea teoriei si cunostintelor
Maioritatea obiectivelor de perIormant solicit un anumit nivel de teorie
si cunostinte generale si, adesea, cea mai eIicient modalitate de veriIicare este
prin intermediul examinrilor scrise. e exemplu, cu toate c este posibil s
observi un cursant executnd o competent, aceasta este o metod ineIicient si
incomplet pentru evaluarea cunostintelor si terminologiei . e aceea,
Iormatorul trebuie s aleag tipul instrumentului de veriIicare bazndu-se pe
nivelul de cunostinte pe care un cursant trebuie s le acumuleze. Examinarea
utilizat pentru a veriIica dac cursantul ntelege deIinitiile de baz, va Ii diIerit
de cea utilizat pentru a evalua abilitatea cursantului de a Iormula principii sau
concepte necesare pentru rezolvarea unor probleme speciIice. e aceea, decizia
privind tipul de evaluare utilizat, va depinde de caracteristicile speciIice ale
rezultatului procesului de nvtare.
n nceputul cursului vom testa si nivelul de cunostinte a participantilor,
prin chestionar de evaluare initial, urmnd ca pe parcursul cursului, printr-o
evaluare Iormativ si sumativ, s le veriIicm cunostintele si deprinderile
acumulate pn n acele momente, prin aplicarea unor teme de lucru.
Programul de Iormare se va Iinaliza cu examen de absolvire, ce const n
prezentarea si sustinerea unei lucrri scrise speciIice programului de Iormare
proIesional, n conditiile n care acestia au Irecventat cursul si au obtinut cel
putin nota 6 la evaluarea realizat pe parcursul Iormrii, si au solicitat nscrierea
la examenul Iinal.

Examenul Iinal este sustinut n Iata unei comisii constituite din 2/3
specialisti din aIara Iurnizorului de Iormare proIesional si din 1 pn la 3
reprezentanti ai Iurnizorului de Iormare proIesional, care au organizat
programul de Iormare, si, independent, Ir drept la notare din reprezentanti ai
angaiatorilor interesati.
Comisia de evaluare va Ii nominalizat de ctre CNFPA. n urma
absolvirii examenului Iinal, cursantii vor primi un certiIicat de absolvire si
supliment descriptiv.