Rubens este cunoscut ca unul dintre cei mai mari pictori flamanzi, de~i s-a niiscut in Germania ~i ~i-a

perfecl;ionat talentul artisticin Italia. De fapt a viizut pentru prima datii Flandra la viirsta de zece ani
p eter Paul Rubens a fast numit astfel deaa-

rece

s-a

nascut

In

28

iunie

1577,

In

ajunul

sarbatarii Sf. Petru $i Pavel. S-a nascut In localitatea Siegen din Westfalia ca cel de-al $aselea capil. Familia lui traia In Germania deaarece Jan Rubens a v rut sa scape de persecutia religiaasa din tara sa natala. Era catalic $i era suspectat de a avea simpatii calviniste. Initial, familia s-a stabilit In Koln, unde Jan avocat de profesie -a fast numit secretar al Annei de Saxania, satia lui William, print de Orania. O aventura amaraasa Intre Anna $i Jan a l~at-a gravi~ pe aceasta. Maria Rubens a implarat ca viata satului ei sa fie crutata. Tatu$i, drept pedeapsa, familia a trebuit sa se mute la Siegen. Zestrea in 1587 -lntre timp, familiei i se permisese sa se relntoarca in Koln -Jan Rubens a murit $i Maria a decis sa se lntoarca in Anyers. La acea data, din familie faceau parte Peter Paul, fratele sau Philip, care ayea cu trei ani mai mult $i o sora, Blandina, ce ayea douazeci de ani. Alti trei copii au murit de mici $i cel mai mare fiu parasise deja caminul parintesc. Baietij au fast trimi$i la $coala ayand deja bazele bine puse de catre lnyatatullor tata. in 1590, lnsa, toti au trebuit sa abandoneze $coala din cauza ca Blandina s-a casatorit $i, conform traditiei acelor yremuri, familia trebuia sa-i ofere o zestre. Situatia financiara a familiei era la

O Coborilrea de pe Cruce, capodoper3 a lui Rubens, expus3 in Catedrala din Anvers. Compozi1ia ~i iluminarea sunt caracteristice artei baroce.
O Leda (1601-1602) -un mit clasic interpretat senzual de Rubens. Aici, Leda ii int5mpin3 pe iubitul ei Jupiter, care apare sub aspectul unei lebede.

limit:! ~i b~ietii au fost obligati s~-~ig~seasc~ de lucru. Philip, in varst:! de doar 16 ani, a reu~it s~-~i g~seasc~dou~ slujbe, ca functionar la un Important om de stat ~i ca tutore al fiului acestuia. Peter Paul, in varst:! de 13 ani, a devenit paj la curtea contesei de Lalaing. in acest:! slujb~ el nu a raffias mult timp deoarece luase deja hot~rarea de a deveni artist. Din fericire, pictorul Tobias Verhaecht l-a acceptat pe Rubens ca ucenic, dup~ care acesta s-a transferat la studioullui Adam'Van Noort. Dup~ alti patru ani, Rubensa plecat s~ studieze cu OttO- Van Veen, cu care ~i-a des~var~itstudiile sale artistice. Dar abia in Italia, Rubens ~i-a modelat calit~tile artistice ~i stilul. Avea doar 22 de ani atunci cand s-a hot:!rat s~ viziteze Italia dar,
59

RUBENS O Portretul unu; ba;at (1619). Artistul a folosit adesea proprii copii ca modele pentru crea'iile sale. Tanarul model al acestei schi1e din care emana afec1iunea pictorului, se crede ca a fost Nicholas, fiul lui Rubens. Rubens era incantat de frumuse1ea ambelor so1ii ~i era, evident, foarte mandru de infa,i~area placuta a copiilor sai.
O Autoportretullui Rubens impreuna cu Isabella Brant, sub o bolta de caprifoi, tablou realizat in anul 1609, la scurt timp dupa casatoria celor doi. Dupa moartea Isabellei, artistul a afirmat: ..Ea nu avea stari capricioase sau slabiciuni feminine ci era doar bunatate ~i onestitate".

1629-1630 a fost primit c:llduros de regele Angliei, Charles I. A primit comenzi pentru o serie de picturi pentru tayanul de la Banqueting House, parte din palatul Whitehall. Ultimii ani in 1630, Rubens s-a cas:ltorit cu Helene Fourment. Helene ~i Rubens au mai adaugat la familia lor Incl doi baieti ~i trei fete, pe ling:l cei doi b:lieti care au suprayietuit din prima lui c:lsnicie. Marea dragoste a !.ui Rubens pentru familie este eyidenta dtn nenumaratele picturi care o 1nf:lti~eaz:l. O data cu cre~terea numeric:l a familiei ~i cu Inaintarea In yirsta artistul a Inceput s:l se retrag:l din yiata publica. S-a stabilit la tarn ~i ~i-a petrecut o mare parte din timp pictind peisaje -o now pasiune descoperita. Mai lucra ~i accepta comenzi, cu toate ca ucenicii lui au preluat din ce In ce mai mult din munca artistului. La acea data, mana dreapta a lui Rubens era de nefolosit, din cauza gutei. Cu timpul, guta i-a atins inima ~i artistul a murit la 30 mai 1640, In Anyers, la yirsta de 62 de ani. Opt luni mai tarziu, sotia lui a dat na~tere ultimului copil al artistului.

cu taate ca urmarea discursuri ~i invata cu interes tearii despre arta, Rubens a raffias intatdeauna, In sufletullui, un artist flamand. in timp ct:: itJlienii stabilisera standarde de frumusete ~i erau preacupati de subiecte pline de demnitate, arti~tii flamanzi traiau cu credinta fundamentala ca dataria unui artist era de a reprezenta lumea din jurullar -de a picta ceea ce li atragea. in Italia, schitele lui Rubens l-au impresianat pe Vicenza I, duce de Mantua ~i faarte cuclnd artistul a ajuns sa lucreze pentru el. O parte a muncii sale cansta in repraducerea unar picturi celebre, pentru campletarea caleqiei de arta a palatului ducal din Mantua. Aceastaimplica nenumarate calatarii care i-au aferit lui Rubens acazia ideala de a vizita principalele centre ale artei italiene. in 1602, Rubens a primit prima camanda pent!U a lucrare publica -trei piese de altar pentru biserica SantaCrace din Gerusalame. Contacte in cariera lui Rubensa urmat apai a periaada de ragaz cand a creat relativ putine lucrarj ariginale, in ciuda faptului ca intre timp i~i ficuse numeraase relatii falasitaare. in 1606, reputatia crescanda a lui RuQens impreuna cu relatiile dabandite i-au adus a camanda de mare amplaare -de a picta altarul inalt pentru naua biserica SantaMaria, din Vallicelli. Prima lui incercare a fast cansiderata nesatisfacataarea~a ca a urmat a a daua. Nu a apucat sa a vada instalata deoarece, in actambrie 1608, ve~ti de la fratele sau, Philip, i1 in~tiintau de baala grava a mamei lar. Rubens a abandanat tatul $i a plecat pentru a fi alaturi de ea, ins~, din nefericire, mama lar a murit inainte de sasirea artistului.
60

in 1609,Rubens a fost desemnat pictor oficial al cuI1ii lui Albert ~i a sotiei sale, Infanta Isabella. in acela~i an, artistul s-a casatorit cu Isabella Brant. casat.orialor a fost una fericita ~i au avut patru copii. Atunci cand, dupa cincisprezece ani, sotia lui a murit, Rubens a spus ca "a pierdut un camarad excelent". in decursul acestei perioade, artistul a fost asaltatde ucenici care doreau sa studieze cu el. Pictorul a Inceput sa-~i consolldeze reputatia de cel mai mare pictor din nordul Europei. Doua mari piese de altar reprezentand lnaltarea Crucii (1611-1614)demonstreazaca artistul ~i-a lnsu~it "marele stil" italian, modul de a trata subiectele marete In termeni eroici. Un armistitiu Incheiat Intre regiunile r:lzboinice nordice ~i sudice ale Olandei au facut ca multe dintre biserici sa poata fi renovate ~i Rubens a Inceput sa fie asaltat de comenzi. Cea mai importanta comanda venea din Flandra ~i se referea la decorarea Bisericii Iezuite din Anvers. El a acceptat sa schiteze 39 de picturi pentru aceasta biserica, finallzate apoi de ucenicii lui ~i au fost definitivate In decurs de noua luni. in 1718, In mod tragic, toate aceste picturi au fost distruse de un incendiu, dar multe schite au supravietuit. Au aparut ~i comenzi de mare amploare din strainatate.Artistul a desel1at pentru regele Ludovic al XIII-lea al Frantei 12 tapiserii ~i a creat 25 de picturi de mari propoI1ii pentru mama lui Ludovic, Maria de Medici, toate destinate pentru a decora nol.1l . ei palat din Paris. Misiunea in Spania in ciuda tragicei pierderi a sotiei, In 1626, Rubensa cont.inuatsa lucreze foarte mult. De$i profund mahnit, artistul ~i-a canallzat energia In pictur:l ~i diplomatie. El a plecat In Spania, Intr-o misiune pentru Infanta Isabella,~i In anii
11 -ARTA GREAcA

SI ROMANA

Arta ~i omu112

-RENA.5TEREA

IN ARTA