Sunteți pe pagina 1din 2

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR

OPTIMIZAREA OPERAŢIEI DE NORMALIZARE/ STANDARDIZARE ÎN INDUSTRIA LAPTELUI

Lector univ. dr. ing. Mihaela Adriana TIŢA, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu

A absolvit

Facultatea de Tehnologia şi Chimia Produselor Alimentare şi Tehnică Piscicolă a Universităţ ii

din Galaţ i, profilul tehnologia şi chimia produselor alimentare (1987) şi cursurile Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (1999). A participat la Seminarul „Analiza riscurilor în punctele critice de control HACCP şi legislaţ ie UE referitoare la produsele alimentare” – Bucureşti (2000). Este doctor în inginerie industrială în specialitatea „ Tehnologii şi echipamente în industria alimentară”. A lucrat la S.C. Albalact S.A. Alba-Iulia (1987-1999). Din 1999 este cadru didactic al Universităţ ii „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Tehnologia Textilelor şi Produselor Alimentare. Este titularul disciplinei tehnologie şi utilaj în industria laptelui. A participat la congrese şi conferinţe naţionale şi internaţionale (Debreţ in etc.). A publicat 4 cărţ i, 32 lucrări ştiinţ ifice în publicaţ ii naţ ionale şi 21 în publicaţii internaţionale. Face parte din societăţi profesionale şi ştiinţifice: Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR); Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii din cadrul Universităţ ii „Lucian Blaga” din Sibiu, acreditat de CNCSIS; Asociaţia Română deTehnologii Neconvenţionale.

Asocia ţ ia Român ă deTehnologii Neconven ţ ionale. REZUMAT În prezent exist ă o concuren

REZUMAT În prezent există o concurenţă acerbă pentru câştigarea de noi pieţe de desfacere a produselor lactate, câştig de cauză având firmele ce pot oferi o gamă cât mai diversă de produse, de cea mai bună calitate şi la un preţ convenabil pentru consumator. Realizarea acestor condiţii presupune o maximă seriozitate în managementul firmei, cunoaşterea exactă a realităţilor pieţei şi mai ales o dotare tehnică de performanţă. Una dintre firmele care s-au ocupat de standardizarea automată este firma Westfalia, care a realizat un sistem de standardizare automată numit Standomat.

ABSTRACT Nowadays, a terrible competition is taken, in order to gain new retail markets of the dairy produces, the ones that win are the companies that can offer a large scale of products of the best quality and at a convenient price for the customers. Achieving all these conditions means a maximum seriousness in the company’s management, knouwing exactly the market’s realities and especially a performant equipment. From all the technological operations that are needed when obtaining the dairy produces, generaly a great importance materialized through many researches and studies is the standardization/normalization operation.

Oferta existent ă pe piaţa românească în ceea ce priveşte produsele lactate este destul de bogat ă, atât la produsele autohtone cât şi la cele din import. În prezent există o concuren ţă acerbă pentru câ ştigarea de noi pieţe de desfacere a produselor lactate, câştig de cauză având firmele ce pot oferi o gam ă cât mai diversă de produse, de cea mai bună calitate şi la un preţ convenabil pentru consumator. Realizarea acestor condiţii presupune o maximă seriozitate în managementul firmei, cunoaşterea exactă a realităţilor pie ţei şi mai ales o dotare tehnic ă de performan ţă . Din ansamblul operaţiilor tehnologice care concură la obţinerea produselor lactate, în general o importan ţă de- osebită, concretizată şi prin numeroase cercetări şi studii, o are opera ţia de standardizare/normalizare. Standardizarea/normalizarea este operaţia prin care lapte- le este adus la procentul de grăsime dorit. Calculul normali- z ării laptelui se face prin metoda p ătratului lui Pearson sau pe baza unui bilan ţ de materiale. În prezent, o serie de firme pro- duc ătoare de utilaje destinate industriei laptelui au construit aparate de standardizare automată a conţinutului de grăsime. Una dintre marile firme care s-a ocupat de aceast ă standardizare automată este firma Westfalia, care a realizat un sistem de standardizare automată numit Standomat.

Standomat – sistem de standardizare/normalizare pentru industria laptelui – a fost construit şi certificat de firma Westfalia şi este destinat standardiză rii automate a con ţi- nutului de grăsime din lapte şi din smântână. Acest sistem reprezintă o eficienţă economică ridicată, situându-se pe primul loc pe plan mondial, şi se instalează pe linia de procesare a laptelui. Principiul funcţionării sistemului de standardizare se bazează pe diferenţa de densitate a diferitelor componente obţinute în timpul operaţiei de separare a laptelui. Diferenţa de densitate este o măsură pentru determinarea conţinutului de grăsime în produs. Laptele smântânit este trecut prin celula de măsurare, unde i se determină densitatea, care va fi ulterior comparată cu densitatea laptelui normalizat sau a smântânii, ce sunt în final comparate cu valoarea etalon (grad de ajustare zero). Celula de măsurare este prezentat ă în figura 1. Datele densit ăţii laptelui smântânit, a laptelui norma- lizat şi a smântânii, determinate în celula de măsurare, sunt transmise unui computer şi sunt stocate. Computerul calculează diferenţa dintre densităţile citite şi calculează conţinutul de grăsime. Reglarea conţinutului de grăsime din produs se realizează cu ajutorul celor două valve.

OPTIMIZAREA OPERAŢIEI DE NORMALIZARE/STANDARDIZARE ÎN INDUSTRIA LAPTELUI

Ţ IEI DE NORMALIZARE/STANDARDIZARE ÎN INDUSTRIA LAPTELUI Fig.1. Celula de m ă surare: 1 ş i

Fig.1. Celula de măsurare:

1 şi 2 – valve.

Unitatea de măsurare a densit ăţii funcţionează astfel:

un tub sub formă de U funcţionează la o frecvenţă înaltă, oscilaţiile fiind menţinute constante în timpul funcţionării celulei de măsurare. Valorile oscilaţiilor specifice siste- mului sunt stocate în computer pentru operaţiile de calcul şi pot fi apelate de la tastatură . Când lichidul (laptele) este trecut prin doza de vibraţie, oscilaţiile dozei sunt amortizate. Densităţile diferite gene- rează diferite grade de amortizare ale dozei de vibraţie. Măsurătorile diferenţiale, pe care acest aparat se bazează, arată con ţinutul de gră sime în virtutea acestei diferen ţe. Semnalele de la celula de măsurare a densităţii sunt trans- mise calculatorului, unde sunt înregistrate şi exprimate în g/cm 3 . Pentru realizarea unor măsurători exacte, în ceea ce priveşte densitatea, există senzori pentru verificarea perma- nentă a temperaturii. Compensa ţia automată de temperatur ă este asigurată de semnalele de măsurare egalizatoare de la senzorii de temperatură din sondele de măsurare. Celula care măsoară densitatea este calibrat ă la 55 o C, iar vibra- ţiile de temperatură legate de procesare sunt compensate de la valori ± 15 o C faţă de temperatura de calibrare. Sistemul modular de măsurare se compune din: gene- rator de energie electrică, regulator, integrat de control al procesului, procesor senzor de densitate, module de debit, modul de intrare şi ieşire, 2 regulatoare şi aparat de în- registrare cu 3 canale. Erorile care apar în procesul de prelucrare datorită unor factori cum ar fi aer în produs, prea mult ă gr ă sime sau apă în produs, duc la m ă sur ători greşite. Pentru a se evita acest fapt, computerul este pro- gramat să declanşeze o alarmă şi să întrerupă procesul normalizării automate, dacă valoarea densităţii este sub cea stabilit ă. Semnalele de la celula de măsurare a densi- t ăţii sunt transmise la integratul de control al procesului prin modulele senzorului de densitate. În timpul operaţiei conţinutul de grăsime al laptelui normalizat poate fi citit pe monitorul integratului de control al procesului. Celula de măsurare este montat ă pe un cadru, iar la amplasarea acesteia trebuie să se ţină cont de: distanţa

dintre cadru şi linia de producţie, integrarea mixerului mecanic după linia de reciclat smântână în linia de lapte smântânit, montarea valvei de reglare pentru surplusul de smântân ă şi montarea valvelor de presiune constant ă în faţa schimbătorului de căldură şi după valva de reglare a surplusului de smântână. Schema de funcţionare a instalaţiei este următoarea:

Laptele recep ţionat este înc ă lzit în schimbătorul de

c ă ldur ă până la temperatura de smântânire de 55 52 0 C.

Separarea laptelui are loc în separator, iar cantitatea de smântână necesară este dozată la separator prin interme- diul unei valve normale sau printr-o valvă de lapte şi apoi omogenizat ă într-un mixer. Surplusul de smântână (debitul este reglat prin intermediul valvei de reglare) curge direct în r ă citor şi apoi este trimis în tancul de depozitare. Laptele smântânit este transportat prin conexiunea III în celula de măsurare. Semnalele electrice de la celula de m ă surare sunt transformate în unit ăţi de densitate (g/cm 3 ) şi stocate în memoria calculatorului. Cele două valve cu 2-3 sensuri se închid după aproximativ un minut. Laptele smântânit curge direct înapoi în separator prin valva nor- mală la conexiunea II şi, în func ţie de valoarea mă surată , trece fie din nou în separator, fie în mixerul de omoge- nizare. Aici are loc amestecarea laptelui smântânit cu smântâna. Laptele normalizat este transportat prin conexiunea I în celula de măsurare. Semnalele de la celulă sunt de asemenea transformate în unităţi de densitate în computer. Valoarea densităţii pentru laptele smântânit este comparată cu densitatea laptelui normalizat. Diferenţele dintre aceste densit ăţi dau conţinutul de grăsime al laptelui normalizat, care este afişat pe ecranul computerului. Acest con ţinut de grăsime este transmis ca un semnal la regulator, care compară valoarea prestabilită cu valoarea prezentă şi activează valva de reglare pentru a corecta corespunzător conţinutul de grăsime. O linie de ocolire cu o valvă cu două sensuri dă posibili- tatea reglării rapide la orice conţinut de grăsime. Valva de presiune specială montat ă în linia de surplus de smântân ă şi linia de lapte în faţa schimbătorului de căldură permit egali- zarea fluctua ţiilor de presiune în echipamentul de scurgere până la presiunea de 2 bar, în linia de smântân ă, şi 3 bar, în linia de lapte. Prin folosirea acestor valve este sigur că celula de m ă surare va lucra întotdeauna în acelea şi condiţii şi c ă valva de reglare va lucra la aceea şi diferen ţă de presiune. Aceste instalaţii automate de standardizare Standomat sunt folosite şi pentru normalizarea smântânii destinate obţinerii smântânii fermentate sau a untului.

BIBLIOGRAFIE

1. * * * Dary Symposium, „Tehnologii şi echipamente pentru industria produselor lactate”, Sinaia,1999.

2. Lehmann, H., Hanschmann W. Standardization of fat and milk component, Technical scientific documentation Westfalia Separator AG, 9,1995.