Semnificatia Invierii Pentru fiecare dintre noi cea mai mare sarbatoare crestina este Invierea mantuitorului Iisus

Hristos, adica Pastele. Crucea Golgotei reprezinta puntea dintre pamant si Rai ce ne-a fost data noua prin pecetea sangelui divin. In amintirea acestui fapt si a gestului facut de Maria Magdalena, care a pus un cos cu oua la picioarele Crucii Mantuitorului, femeile vopsesc si incondeiaza ouale de Pasti in Joia Mare (numita si Joia Patimelor sau Joia Neagra, este ultima joi din Postul Pastelui). In credinta populara aceasta zi de Joi este termenul final cind femeile trebuie sa termine de tors canepa. In Joia Mare se fac cununi pentru fiecare persoana din familie, cununi care se arunca pe acoperis pentru a se vedea, dupa vestejirea si caderea lor, cine va muri in decursul anului. Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul. Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare deobicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor. Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmanduse ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat. In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 evanghelii. In unele parti fetele care merg la slujba religioasa iau o sfoara si fac cate un nod dupa citirea fiecarei evanghelii. Cand se duc acasa si se culca, pun aceasta sfoara sub perna, fiind incredintate ca il vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toaca.

Incondeierea oualelor

I. Tehnologia populara, care transforma oul in opera de arta, cuprinde mai multe faze de lucru: 1. se aleg oua proaspete de gaina si rata, se scufunda in apa (ouale proaspete cad la fund, ouale vechi se ridica la suprafata); 2. ouale trebuia sa fie mari si frumoase, cu coaja groasa si fara demivelari; 3. se spala usor sa nu se sparga cu apa calda si otet pentru a "prinde" vopseaua uniform, fara pete; 2. 4. se aseaza ouale in pozitie orizontala intr-un vas cu apa pentru a se alege bula de aer pe margine, nu la capete; 5. ouale se fierb la foc domol pentru a nu plesni coaja; 6. se prepara vopselele din plante sau produse de industrie chimica, fiecare culoare intr-un vas curat; 7. se confectioneaza chisita sau festeleul (cele mai vechi "condeie" au fost lumanarea, cu al carui capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne), pana de gasca care avea rolul cornului de ornat al olarului, pensula sau penita. Delimitarea zonelor de culoare se face cu tus negru. Cea mai cunoscuta tehnica este cea a impistruirii cu ceara, foarte complexa si foarte greu de realizat. Se utilizeaza chisita cu fir de par, cit si cea din tabla de alama foarte fina. 8. se topeste ceara de albine in care se adauga, ca adjuvant, putin carbune pisat; 9. se incondeieaza ouale cu motive ornamentale sau florale; 10. oul incondeiat se introduce in vasul cu vopsea pentru colorarea fondului; 11. se scot ouale si se sterg urmele de ceara care lasa in locul lor desenul alb (incondeierea monocroma); II. Oua marmorate

Ouale umezite se "tavalesc" prin amestecul de foi de ceapa rosie si alba, fire de iarba, marar si patrunjel tocate marunt, se leaga intr-o bucata de ciorap de nylon si se pun la fiert 10 minute. Se transfera in vasele cu vopsea (rosie, albastra, bleumarin, verde sau turcoaz) si la sfarsit se indeparteaza ciorapul iar ouale se sterg cu untura. III. Incondeierea cu ceara Ouale caldute (inainte au fost fierte)se incondeieaza cu ceara de albine care sta la foc mic intr-o cutiuta de tabla pentru a tine ceara lichida. Dupa ce ceara s-a uscat, se introdul ouale in vopsea rosie. Pe ou va ramane modelul desenat cu condeiul. In loc de ceara se pot folosi modele din scotch lipite pe ou si dezlipite dupa vopsire. IV.Oua bicolore Se vopsesc ouale cu o culoare deschisa. Dupa ce se usuca, fara a fi unse pentru luciu, se introduc pana la jumatate de mai multe ori in alta culoare (albastru, verde, violet). Nu se tin in vas ci in mana si se scutura repetat, astfel se face o "trecere" de la o culoare la alta. Vopsirea oualelor cu plante

Se fierb plantele specifice culorii dorite si se coloreaza ouale. Rosu: suc de sfecla cruda; - se fierb cantitati egale de coaja de crusin si frunze de soc intro cantitate tripla de apa timp de o ora, la sfarsit se adauga un pic de otet si se strecoara; - coji de ceapa rosie fierte cu multa apa. Se lasa la odihnit 4-5 ore; -afine, zmeura si sfecla rosie; - coaja de mar paduret cu zeama de varza sau piatra acra. Galben:

- coji de portocale, lamai, de morcov, seminte de telina si chimion care dau culoarea galben pai; sofranul da galben intens; coji de ceapa, coji de nuca si musetel. Verde: - fiertura de urzici sau de spanac (1 kg urzici la 500 ml apa) cu 2-3 linguri de otet; - pentru un verde intens se tin urzicile 12 ore in apa apoi se introduc ouale si se fierb. Albastru: - flori de viorele fara peduncul se fierb in apa timp de o ora; -mure; -strugure; Cu cat plantele se fierb mai mult cu atat culoarea se inchide.

Ouale se aseaza intr-un cos in care s-au pus frunze proaspete si diverse ornamente naturale. Un aspect placut poate fi dat si de orezul pus la incoltit acum o saptamana sau doua si ouale in interiorul acestuia.

Oul rosu - simbolul Sarbatorilor de Paste

1087

Incondeierea si colorarea oualor de Pasti au fost ridicate de taranul roman la rangul unei adevarate arte. Numeroase modele de oua, specifice tuturor zonelor locuite de romani, reprezinta un adevarat cod religios, moral, patriotic, estetic.

In preajma Sarbatorilor de Pasti, una din cele mai vii preocupari ale gospodinelor este vopsirea oualor, operatiune care necesita stapanirea unor tehnici speciale.

Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea si invierea reprezinta reinvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cand Isus a fost batut cu pietre, acestea atingandu-l s-au transformat in oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insangerat sub cruce. Alte legende si povesti aduc la suprafata istoria oualor vopsite in mai multe culori iar una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romani este a secretarului florentin al lui Constantin Brancoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualor vopsite de la Curtea domnitorului muntean. Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici: Rosu = simbol al sangelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata. Negru = absolutism, statornicie, eternitate. Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. Verde = reinnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta. Albastru = cer, sanatate, vitalitate. Violet = stapanire de sine, rabdare, increderea in dreptate. Traditiile si obiceiurile oualor rosii s-a extins in timp la adevarate picturi mestesuguri, si opere de arta. Incondeierea oualor reprezinta una dintre cele mai spectaculoase traditii de Pasti. In unele sate ale judetului Hunedoara, ouale pictate,

simboluri ale fecunditatii la pagani, ale innoirii de primavara, pastreaza inca si azi traditii vii. Desenele se fac pe oul alb cu un instrument de scris inmuiat in ceara topita de albina, dupa care ouale sint introduse in vopsea rosie fierbinte, care se prinde pe portiunile neatinse de ceara, ramanand astfel albe doar urmele cerii motivele ornamentale lineare traditionale. Pe Valea Ghimesului se cunosc peste saizeci de variante ale oualor incondeiate. Cu toata admiratia si simpatia pentru aceste opere de arta, ne multumim si ne bucuram de spiritul Sfintelor Sarbatori de Pasti cu simbolul oualor rosii, galbene, verzi etc. pregatite in bucataria noastra. Pentru o vopsire "ca la carte" este nevoie de vopseaua naturala aleasa, o sita, otet alb, oua bine fierte si de ulei. Desi in comert predomina vopsele sintetice, putem foarte usor folosi culori vegetale, naturale alegand nuantele dorite: Roz: coaja de ceapa rosie, sfecla proaspata, radacina de garanta, afinele si zmeura; Portocaliu: coaja de ceapa alba, morcovi, coji de nuca; Galben: coaja de portocale sau lamaie, morcovi, cojile de ceapa si cele de nuca, semintele de telina si chimionul (in galben pai), sofranul (in galben intens); Verde: foi de spanac (sau alte legume cu frunza verde); Albastru: frunze de varza rosie si murele; Maron: ceai negru sau cafea; Castaniu: frunzele si lemnul de nuc si cafeaua, semintele de marar (in castaniu auriu), iarpulberea de chili (in castaniu - portocaliu); In functie de cantitatea de oua, puneti la fiert "vopseaua". Amestecul se fierbe intre intre 15 minute si o ora, pana cand culoare este cea potrivita, avand in vedere faptul ca pe ou se va prinde o nuanta ceva mai deschisa. Fiertura se strecoara si se pune intr-un vas mic, dar destul de adanc, incat sa acopere oul. Se adauga trei lingurite de otet alb pentru fiecare ceasca de lichid. Cu o lingura se pune oul in vopseaua fierbinte, unde este lasat cat este nevoie. Spre deosebire de cele vopsite cu culori chimice, ouale in culori naturale sunt mate. de aceea, pentru a deveni lucioase, trebuie unse cu putin ulei.

Traditii de Paste Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine care sarbatoreste evenimentul fundamental al crestinismului, Invierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine, in a treia zi dupa rastignirea Sa din Vinerea Mare. Data de inceput a Pastelui marcheaza inceputul anului ecleziastic crestin. Exista unele culte crestine care nu sarbatoresc Pastele. Masa de Paste la romani, este una din cele mai bogate din tot anul, plina de traditii. Mai multe legende si traditii le prezentam mai jos. Iepurasul de Paste O prima legenda ar fi ca prezenta iepurasului in traditia pascala se datoreaza reminiscentelor ritualurilor pagane si divinitatilor venerate in vremuri indepartate. Simpaticul animal fiind atunci, ca si astazi, un evident simbol al fertilitatii. O veche legenda nordica spune ca zeita Eostre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp. Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei. Aceasta legenda se mai pastreaza vie in rindurile comunitatii olandeze din Pennsylvania, unde copiii asteapta de Paste iepurasul care face un cuib plin de oua colorate. Din aceasta legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca daruri copiilor. Ouale de Paste traditie si legenda O legenda ne spune ca dupa rastignire, in noaptea de simbata spre duminica Pilat, invitat la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii evreilor, ingandurat si indurat tinea un ou in mana. Tocmai in acel moment, un centurion navali in sala, strigand inspaimantat: 'Hristos a inviat!'. Sceptic Pilat a replicat: 'O sa invie, cand se va inrosi oul acesta'. Si oul s-a inrosit pe data. Minunea l-a facut pe roman sa scape oul din mana. De atunci, se zice , a ramas obiceiul ciocnirii oualelor rosii. De fapt, este vorba de substituirea simbolica a sacrificiului prin lovirea oualelor in cap. Mai glasuieste legenda ca, in dimineata

Duminicii dupa Inviere o frumoasa copila, cu poala plina de oua, mergea catre piata din Ierusalim pentru a le vinde. Intalnindu-se pe drum cu un tanar evreu de vita nobila, impresionat de vestea pe care o aflase, ii spune, in loc de buna ziua, ' Hristos a inviat !'. De atunci a ramas obiceiul ca oamenii sa se salute la Inviere cu aceste vorbe. Din martea Saptamanii Mari, dar mai ales in zilele de joi, vineri si sambata, in toate gospodariile se vopsesc ouale rosii de Paste. Iar in Duminica Pastelui trebuie sa te speli cu apa in care se afla un ou rosu si cateva monezi. Oul rosu semnifica sanatatea, iar banii bogatia. La masa se ciocnesc ouale rosii. Mielul de Paste

Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos...Mielul de Paste a fost o 'Jertfa' care a indeplinit rolul de substitut pentru intaiul nascut; aceasta jertfa arata moartea lui Hristos ca substitut al mortii credinciosului. Pavel il numeste, in mod explicit, pe Hristos Mielul nostru de Paste care a fost jertfit pentru noi.
Deseori, cand privesc un om fericit, imi pare o minune puterea Cerului de a sadi atata bucurie, incat sa umple sufletul omului de o lumina vie, nesfarsita! Oare cate pahare pline de lumina s-ar intoarce spre cer, daca toti oamenii ar fi plini de bucurie? Si cand e aceasta mai mare, daca nu de Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului, atunci cand lumina se vede cu sufletul, iar nu cu ochii? Mai sunt cateva zile si se apropie Saptamana Mare, a patimilor, iar in fiecare casa se pregatesc ouale rosii pentru Pasti, simbolul definitoriu al miracolului Invierii Mantuitorului. Ele au capacitatea de a exprima, prin cromatica, triumful noii credinte, iar prin intermediul ei, renasterea spirituala a omenirii. In fiecare an, in apropierea Pastelui, vopsim oua in diferite culori, dar singurul lucru pe care nu il luam in calcul este faptul ca, evident, mancam ouale frumos colorate.

Sursa foto Desi, conform traditiei vopsim ouale in rosu, multi dintre noi prefera si alte culori pentru a transforma cosuletul de Pasti (care ar trebui sa fie tot eco sau cel putin acelasi de anul trecut), intr-un curcubeu de oua. In timpul procesului de vopsire, substantele care ofera pigmentul patrund intr-o oarecare masura, in functie de tehnica folosita, si in interiorul oului. Nu ar fi nicio problema daca vopselele folosite ar fi inofensive, dar, din pacate, cele mai multe vopsele pentru oua din comert sunt sintetice si chiar toxice. Asadar, nu vom cumpara vopsele care se gasesc in comert si care contin diversi produsi petrolieri, ce nu sunt eco si pe deasupra dauneaza sanatatii. Pentru a evita introducerea in organism a unor substante foarte nocive, va propun sa ne reintoarcem la vechile traditii de vopsire a oualor. Bunicii, strabunicii nostri, foloseau metode naturale pentru a vopsi ouale. Nu e nimic complicat! Aveti nevoie de oua ecologice, de preferat albe, motivatie, putina inspiratie, diferite plante, legume, otet, ulei de masline si recipiente de sticla. Poate ca procedeul va dura putin mai mult decat de obicei, insa va fi cu siguranta o bucurie atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari si o modalitate placuta de a petrece timpul impreuna, in familie.

Sursa foto Cea mai simpla modalitate de a vopsi natural oua, este urmatoarea: fierbeti ouale; pregati o infuzie din plante, in functie de culoarea dorita; amestecati infuzia cu 2 linguri de otet, pentru ca acesta fixeaza culoarea; lasati ouale peste noapte in infuzia preparata.

Culoarea finala a oualor depinde de timpul cat au fost tinute la vopsit, cantitatea de colorant pusa n apa si culoarea naturala a cojii. Dupa ce ati vopsit ouale, stergeti-le usor cu o carpa pe care ati pus putin ulei, pentru a le oferi luciu.

Culori de incercat: Roz sfecla rosie Albastru varza rosie Coral foite de ceapa aurie Galben auriu turmeric, flori de galbenele Maro cald cafea, rostopasca Verde pal ceai de musetel Verde galbui spanac, urzici, frunze de nuc Galben pal morcov, coji de portocala Gri-violet afine, mure Rosu zmeura sau foite de ceapa rosie Ruginiu boia

Pentru a obtine modele deosebite, se pot folosi frunze de patrunjel prinse sub ciorap, petale de flori sau alte frunze cu o forma interesanta.

Sursa foto O alta modalitate de a crea modele este sa folositi inainte de vopsire, ceara de albine topita, eventual amestecata cu praf de carbune de lemn. Cu o pensula, puteti desena puisori, iepurasi, flori sau mesaje pentru cei dragi.

Sursa foto Pentru a infrumuseta si mai mult masa de Pasti, transformati ouale in mici aminalute, folosind materiale simple precum hartia colorata de la ambalaje, vata, margele.

Sursa foto Dupa atata munca, parca se ciocnesc cu mila si parere de rau, insa nimic nu se compara cu bucuria de a imparti cu cei dragi, prin aceste oua, bucatele din suflet!
Pana a va ura Paste fericit , va doresc spor la vopsit! Fie-va cu bucurie si aceasta poezie:

Astzi n sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necjite si mnjite, Zece ou nrosite. Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce v este, frtioare, - Ce v doare? Nu v ninge, nu v plou, Stati gtite-n hain nou, Parc, Dumnezeu m ierte, N-ati fi ou - Suntem fierte! Zise-un ou rotund si fraise Lnga pasca cu orez. Si schimbindu-si brusc alura, Toate-au nceput cu gura: - Pnla urm tot nu scap! - Ne gteste de parad. - Ne ciocneste cap n cap Si ne zvrle coaja-n strad - Ce rusine! - Ce dezastru! - Preferam s fiu omlet! - Eu, de m-ar fi dat la closc, As fi scos un pui albastru - Si eu unul violet - Eu, mai bine-ar fi s tac: Asa galben sunt, c-mi vine S-mi nchipui c pe mine M-a ouat un cozonac!

Drob de miel

Ingrediente : 500 grame de carne de miel si ficat, 2 oua, o felie de paine, 1 lingurita de smantana, 1 legatura de patrunjel taiat marunt, 2 cepe, sare si piper. Mod de Se fierbe carnea si ficatul si se toaca marunt cu cutitul. preparare

Se adauga ouale si bucata de paine si restul ingredientelor. Se pun toate intr-un vas si se baga in cuptor la temperatura medie. Amestecul poate fi invelit intr-o foaie de aluat facuta dintr-un ou, 150 grame faina si o lingura de ulei.

Ouale de paste in traditia tarilor europene

Ouale simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti si totodata, reintinerirea primaverii. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase.

Anglia. Exista obiceiul de a face cadou oua de ciocolata foarte mari. Bulgaria. In secolele trecute, pictarea oualor de Pasti era o indeletnicire a calugaritelor din manastiri. Intrebuintand culori speciale, ele realizau piese unicat. Multe pot fi admirate si astazi in muzeele etnografice din tara, unde se pastreaza bogate colectii de oua pictate si incondeiate. Pentru ornare se foloseste si acidul sulfuric. Dupa ce oul a fost vopsit, peste suprafata colorata se trece cu condeiul inmuiat in acid; acesta spala vopseaua si astfel ramane desenul sau scrisul" facut. O alta metoda este lipirea sau legarea diferitelor frunze pe suprafata alba a oului, dupa care acesta se introduce in vopsea. Cand este uscat, frunza se dezlipeste. Elvetia. In unele zone exista credinta ca ouale de Pasti sunt ouate de cuc. In alte locuri se spune ca ele sunt aduse de iepurasi. De aceea, copiii pregatesc din primele flori de primavara cate un cuib in care acestea sa fie depuse. Urmeaza vanatul iepurelui de Pasti", cand cei mici cauta prin gradina ouale bine ascunse. Se ciocnesc ouale, cel spart fiind oferit invingatorului. Franta. In zilele de Pasti, locuitorii din Bourgogne isi ofera reciproc oua vopsite.

Se asaza o scandurica inclinata si fiecare rostogoleste pe ea ouale pe care le-a adus. Acela al carui ou atinge un altul il castiga si-l mananca pe loc. La acest joc numit la roulle" se folosesc oua colorate in rosu, galben, verde si violet. Germania. In aceasta tara s-a pastrat foarte bine traditia oualor de Pasti. Copiilor li se spune ca ouale colorate sunt aduse de Iepuras si ascunse, ca sa le gaseasca. Fetele trimit logodnicilor oua pe care sunt scrise declaratii de dragoste. In Saxonia, langa orasul Boutzen, exista o colina la poalele careia curge un rau. Sus este o capela de langa care femeile si barbatii arunca oua. Jos langa apa sunt copiii. Ei le prind si isi incarca saculetele de la brau. Olanda. Obiceiul ciocnitului se pastreaza si astazi. In zilele de Pasti, traditional se mananca oua cu o anumita prajitura, pe care brutarii o ofera clientilor lor. Preotilor le sunt oferite oua vopsite, iar fetele le daruiesc flacailor. Ouale vopsite in verde se ascund in iarba, ca sa le caute copiii. Polonia. Pentru a obtine un anumit desen, se cufunda oul in culoare, iar cand aceasta s-a uscat se deseneaza cu ceara. Oul se introduce apoi in bors de sfecla sau in otet, astfel ca partile neacoperite se decoloreaza. Dupa ce se indeparteaza ceara, ramane desenul colorat pe fond alb. Cele mai raspandite motive sunt crenguta, bradul, morisca. Rusia. In lunea Pastilor, rusii se duc la cimitir cu oua rosii pentru a cinsti mortii. Fetele se urca pe un deal si se asaza in cerc. Una din ele iese in mijlocul cercului, tinand in mana pasca si oua de Pasti. Ea spune o rugaciune si rosteste versuri in cinstea primaverii. Ucraina. Ca si in Rusia, ucrainenii se duc in zilele sarbatorilor de Pasti la cimitir, cu cozonaci, vin si oua. Pentru cinstirea mortilor, ouale se rostogolesc pe morminte, apoi se ingroapa in pamant sau se consuma pe loc de catre membrii familiei ori se dau de pomana celor nevoiasi. Traditional, exista pictori mestesugari" care executa oua incondeiate la comanda. In trecut, gospodinele colorau ouale cu vopsele naturale extrase din plante, cum ar fi foile de ceapa, florile de tei, frunzele de mesteacan, boabele coapte de soc etc. De Pasti, rudele si

indragostitii isi daruiesc oua vopsite si ornate. Se spune ca acela al carui ou nu se sparge va trai mai mult.

Suedia. Ouale se orneaza cu desene hazlii, cu rime si inscriptii care se citesc cu glas tare, inainte de a le manca. Ouale de Pasti au darul de a prezice: daca nu sunt pline, inseamna ca hambarele vor fi goale in anul acela. Va avea noroc fericitul care gaseste un ou cu doua galbenusuri: se va casatori sau logodi. Ungaria. Predomina ouale vopsite in rosu si galben. Dintre motivele de ornamentatie cele mai des folosite sunt: stoguri de fan, case, fantani cu cumpana, femei cu cosuri de oua in mana. In mediul rural exista obiceiul ca in a doua zi de Pasti fetele sa fie duse la fantana si acolo sa fie stropite cu apa de catre flacai.