PJGD Buzau

"[Cuprinsul Volumului]"
Pagina 1 din 236

Cod proiect:
318-14-34/11.2008 - RO 2006/018-
147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621
Denumire
proiect:
Sistem de Management Integrat al deseurilor
Judetul Buzau, Revizia 6
Faza de
Proiectare:
PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG
Volum: 1/1 Volum Unic
Titlu volum:
Plan de Investitii pe Termen Lung pentru
perioada 2008-2038 privind managementul
integrat al deseurilor
Data predarii: August 2010
Beneficiar: Consiliul Judetean Buzau

CUPRINSUL VOLUMULUI

A. PIESE SCRISE
Foaie de capat
Lista de semnaturi
Aviz de insusire
Borderoul volumelor

CUPRINSUL VOLUMULUI ........................................................................................................................................... 1
PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG PENTRU PERIOADA 2008-2038 PRIVIND MANAGEMENTUL
INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BUZAU .............................................................................................. 8
1. INTRODUCERE ...................................................................................................................................................... 9
1.1 CADRUL PROIECTULUI ................................................................................................................................ 9
1.1.1 Cadrul general .......................................................................................................................................... 9
1.1.2 Atribuirea proiectului ............................................................................................................................. 10
1.1.3 Actori implicati, beneficiari si grupuri tinta ........................................................................................... 10
1.1.4 Obiectivele proiectului ............................................................................................................................ 11
1.1.5 Scopul serviciilor .................................................................................................................................... 12
1.1.6 Alte programe relevante ......................................................................................................................... 12
1.2 ABORDARE GENERALA .................................................................................................................................... 13
1.3 STRUCTURA ACESTUI DOCUMENT ..................................................................................................................... 14
2. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE ..................................................................................................................... 16
2.1 SINTEZA ........................................................................................................................................................... 16
2.2 ZONA IMPLEMENTARII PROIECTULUI ................................................................................................................ 16
2.3 CARACTERISTICI NATURALE ............................................................................................................................ 17
2.3.1 Mediul inconjurator ................................................................................................................................ 17
2.3.2 Clima ...................................................................................................................................................... 17
2.3.3 Relief si topografie .................................................................................................................................. 19

Pagina 2 din 236
2.3.4 Geologie si Hidrogeologie ...................................................................................................................... 20
2.3.4.1 Geologie .............................................................................................................................................................. 20
2.3.4.2 Hidrografie .......................................................................................................................................................... 20
2.3.4.3 Hidrogeologie ...................................................................................................................................................... 21
2.3.5 Ecologie si zone sensibile ....................................................................................................................... 22
2.3.5.1 Resurse subsol ..................................................................................................................................................... 23
2.3.5.2 Riscuri naturale .................................................................................................................................................... 23
2.3.6 Zone urbane si rurale / Modul de folosinta al terenurilor ...................................................................... 23
2.4 INFRASTRUCTURA ............................................................................................................................................ 24
2.4.1 Utilitati .................................................................................................................................................... 26
2.4.1.1 Sistemele de furnizarea a apei potabile si retele de canalizare ............................................................................. 26
2.4.1.2 Furnizarea gazelor naturale ................................................................................................................................. 28
2.4.1.3 Sisteme de incalzire ............................................................................................................................................. 28
2.4.2 Infrastructura de transport ..................................................................................................................... 29
2.5 EVALUAREA SOCIO-ECONOMICA ...................................................................................................................... 30
2.5.1 Profilul socio-economic al Romaniei ...................................................................................................... 30
2.5.1.1 Aspecte economice .............................................................................................................................................. 32
2.5.2 Profilul socio-economic al judetului Buzau ............................................................................................ 36
2.5.2.1 Populatia .............................................................................................................................................................. 36
2.5.2.2 Aspecte economice .............................................................................................................................................. 37
2.6 EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI LEGAL ............................................................................................ 39
2.6.1 Cadrul general administrativ .................................................................................................................. 39
2.6.2 Institutii implicate in protectia mediului ................................................................................................. 41
2.6.3 Cadrul legal ............................................................................................................................................ 43
2.7 DATE DESPRE GENERAREA DESEURILOR SI FLUXURI ......................................................................................... 43
2.7.1 Metodologie si ipoteze ............................................................................................................................ 44
2.7.2 Date generale despre generarea deseurilor ........................................................................................... 44
2.7.3 Cantitati si tipuri de deseuri ................................................................................................................... 45
2.7.3.1 DEEE, VSU, deseuri din constructii si demolari si deseuri periculoase .............................................................. 48
2.7.3.2 Namoluri de la statiile de epurare ........................................................................................................................ 50
2.7.4 Compozitia deseurilor ............................................................................................................................. 50
2.8 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SI FACILITATI EXISTENTE ........................................................... 54
2.8.1 Colectare si transport ............................................................................................................................. 55
2.8.2 Reciclare si recuperare ........................................................................................................................... 56
2.8.3 Tratarea deseurilor biodegradabile........................................................................................................ 57
2.8.4 Depozite existente ................................................................................................................................... 57
2.9 TARIFELE SI COSTURILE PENTRU MANAGEMENTUL DESEURILOR ...................................................................... 59
2.9.1 Tarife curente si venituri ......................................................................................................................... 60
2.9.2 Costurile pentru managementul deseurilor ............................................................................................ 61
2.10 SUFICIENTA DATELOR ....................................................................................................................................... 61
2.11 CONCLUZII ....................................................................................................................................................... 63
3. PREVIZIUNI .......................................................................................................................................................... 64
3.1 SUMAR .............................................................................................................................................................. 64
3.2 METODOLOGIE SI IPOTEZE ................................................................................................................................ 64
3.3 PROIECTII SOCIO-ECONOMICE .......................................................................................................................... 67
3.4 TENDINTE MACROECONOMICE SI PERSPECTIVE ................................................................................................ 68
3.5 PROIECTII DEMOGRAFICE ................................................................................................................................. 70
3.6 PROIECTIA VENITULUI PE GOSPODARIE ............................................................................................................. 72
3.7 PROIECTIA ACTIVITATILOR ECONOMICE ........................................................................................................... 72
3.8 CANTITATI DE DESEURI .................................................................................................................................... 77
3.9 COMPOZITIA DESEURILOR ................................................................................................................................ 80
3.10 FLUXUL DESEURILOR ....................................................................................................................................... 81
3.11 CONCLUZII ....................................................................................................................................................... 84
4. OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE .......................................................................................... 87
4.1 SINTEZA ........................................................................................................................................................... 87
4.2 OBIECTIVE NATIONALE CU PRIVIRE LA MANAGEMENTUL DESEURILOR ............................................................ 89

Pagina 3 din 236
4.2.1 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila (SNDD) ........................................................................ 89
4.2.2 Strategia nationala de gestionare a deseurilor (SNGD) ......................................................................... 90
4.2.3 Planul national de gestionare a deseurilor (PNGD) .............................................................................. 92
4.2.4 Tratatul de aderare (TA) (Anexa 7 a TA) ............................................................................................... 93
4.2.4.1 Directiva privind ambalajele si deseurile din ambalaje ....................................................................................... 94
4.2.4.2 Directiva privind Depozitarea.............................................................................................................................. 94
4.2.4.3 Directiva DEEE ................................................................................................................................................... 94
4.2.5 Planul regional de gestiune a deseurilor, regiunea 2 sud-est (PRGD) .................................................. 94
4.2.6 Planul judetean de gestionare a deseurilor (PJGD) ............................................................................... 95
4.2.7 Programul operational sectorial de mediu (POS) 2007 2013 ............................................................. 95
4.3 CORELAREA CU PLANURILE SI STRATEGIILE NATIONALE SI REGIONALE ........................................................... 96
4.4 TINTELE JUDETENE IN SECTORUL MANAGEMENTULUI DESEURILOR ................................................................ 101
4.5 CONCLUZII ...................................................................................................................................................... 102
5. ANALIZA OPTIUNILOR ................................................................................................................................... 103
5.1 SINTEZA ......................................................................................................................................................... 103
5.2 METODOLOGIE SI IPOTEZE .............................................................................................................................. 103
5.2.1 Metodologia si ipotezele pentru alegerea locatiilor infrastructurii sistemului de management al
deseurilor 104
5.2.2 Metodologia si ipotezele pentru alegerea zonarii, a tehnicilor si tehnologiilor precum si a schemelor de
management ........................................................................................................................................................... 108
5.2.2.1 Zonarea .............................................................................................................................................................. 109
5.2.2.2 Definirea schemei de management .................................................................................................................... 110
5.2.2.3 Colectarea primara............................................................................................................................................. 112
5.2.2.4 Operatiunea de transfer - Statiile de transfer ..................................................................................................... 121
5.2.2.5 Sortarea deseurilor uscate in vederea reciclarii .................................................................................................. 124
5.2.2.6 Compostarea si biostabilizarea deseurilor umede .............................................................................................. 128
5.3 EVALUAREA OPTIUNILOR DE SISTEM DE MANAGEMENT AL DESEURILOR ....................................... 140
5.3.1 Locatii examinate .................................................................................................................................. 142
5.3.2 Depozitarea deseurilor ......................................................................................................................... 144
5.3.3 Suficienta depozitelor ........................................................................................................................... 146
5.3.4 Inchiderea depozitelor si a gropilor de gunoi actuale neconforme ...................................................... 148
5.3.5 Definirea si alegerea optiunilor de sistem integrat de management al deseurilor ............................... 151
5.3.6 Evaluarea optiunilor de sistem de management integrat al deseurilor la nivelul Judetului Buzau ...... 167
5.3.7 Varianta propusa de sistemul de management integrat al deseurilor la nivelul Judetului Buzau ....... 168
5.3.8 CONCLUZII - Optiunea propusa de sistem de management integrat al deseurilor
la nivelul Judetului Buzau ..................................................................................................................................... 169
6. STRATEGIA JUDETEANA ............................................................................................................................... 171
6.1 EVALUAREA SITUATIEI ACTUALE SI PROGNOZATE PE ETAPE DE PROIECTARE ................................................. 171
6.2 STRATEGIA GENERALA ................................................................................................................................... 172
6.3 STRATEGIA GENERALA JUDETEANA. TINTE JUDETENE SI TERMENE DE REALIZARE ......................................... 173
6.4 PREZENTAREA OPTIUNILOR TEHNOLOGICE ..................................................................................................... 173
6.5 STRATEGIA DETALIATA .................................................................................................................................. 174
7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG .................................................................................................. 175
7.1 CONTEXTUL PLANIFICARII .............................................................................................................................. 175
7.2 MASURILE INVESTITIONALE PE TERMEN LUNG ............................................................................................... 176
7.3 PARAMETRII DE PROIECTARE DE BAZA SI PRE-DIMENSIONARE........................................................................ 181
7.4 COSTURILE UNITARE ...................................................................................................................................... 187
7.5 COSTURI DE INVESTITIE ................................................................................................................................. 188
7.6 COSTURI DE OPERARE, INTRETINERE SI ADMINISTRARE .................................................................................. 193
7.7 PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE SI ETAPIZAREA MASURILOR ........................................................................ 193
7.7.1 Criterii pentru etapizare ....................................................................................................................... 193
7.8 IMPACTUL MASURILOR PROPUSE .................................................................................................................... 195
7.9 CERINTELE INSTITUTIONALE .......................................................................................................................... 196
7.9.1 Prezentarea propunerilor si consecintelor proiectului pentru dezvoltarea institutionala: ................... 198
7.9.1.1 Infiintarea Asociatiei de dezvoltare intercomunitara ......................................................................................... 199

Pagina 4 din 236
7.9.2 Responsabilitatea speciala a Consiliului judetean ca membru ADI ..................................................... 201
7.9.3 Structura legala de baza a ADI ............................................................................................................ 203
7.9.3.1 Adunarea generala ............................................................................................................................................. 203
7.9.3.2 Consiliul director ............................................................................................................................................... 203
7.9.3.3 Aparatul Tehnic ................................................................................................................................................. 203
7.9.3.4 Comisia de cenzori; ........................................................................................................................................... 203
7.9.4 Atributiile ADI pe parcursul fazelor de investitie si de functionare a evolutiei proiectului. ................ 204
7.9.5 Pas: Administrarea activitatilor efective de functionare ..................................................................... 204
7.10 CONCLUZII ..................................................................................................................................................... 206
8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA ................................................................................................... 207
8.1 SINTEZA ...................................................................................................................................................... 207
8.2 METODOLOGIE SI ABORDARE .......................................................................................................................... 207
8.3 COSTURILE INVESTITIEI .................................................................................................................................. 208
8.4 COSTURI DE OPERARE SI INTRETINERE ........................................................................................................... 211
8.4.1 Costuri cu personalul ............................................................................................................................ 212
8.4.2 Costuri cu energia electrica, combustibili si apa ................................................................................. 213
8.4.3 Costuri de intretinere ............................................................................................................................ 213
8.4.4 Costuri administrative .......................................................................................................................... 213
8.4.5 Costuri aferente fluxului colectare si transfer la statii de transfer ..................................................... 213
8.4.6 Costuri aferente fluxului statii de transfer facilitati centrale ........................................................ 215
8.5 VALOAREA ACTUALA NETA ............................................................................................................................ 218
8.6 CONCLUZIE .................................................................................................................................................... 220
9. ANALIZA SUPORTABILITATII ...................................................................................................................... 220
9.1 SINTEZA .......................................................................................................................................................... 220
9.2 METODOLOGIE SI ABORDARE ......................................................................................................................... 221
9.3 IPOTEZE .......................................................................................................................................................... 221
9.4 TARIFE ........................................................................................................................................................... 224
9.5 SUPORTABILITATE .......................................................................................................................................... 225
9.5.1 Suportabilitatea populatiei ................................................................................................................... 225
9.6 ANALIZA DE SENZITIVITATE ............................................................................................................................ 226
9.7 CONCLUZII ..................................................................................................................................................... 227
10. PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE IN INFRASTRUCTURA ............................................. 228
10.1 PRIORITIZAREA MASURILOR CRITERII SI REZULTATE....................................................................................... 231
10.2 INDICATORI CHEIE DE PERFORMANTA ............................................................................................................. 231
10.2.1 Criterii .................................................................................................................................................. 231
10.3 LISTA MASURILOR DE INVESTITII PRIORITIZATE ............................................................................................. 233
10.3.1 Rezultate ............................................................................................................................................... 233
10.4 INDICATORI CHEIE DE PERFORMANTA ............................................................................................................. 233
11. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ................................................... 234
12. ANEXE ............................................................................................................................................................. 236

Pagina 5 din 236

Cuprinsul tabelelor
Tabel 2.4-1: Reteaua de alimentare cu apa .................................................................................................................... 25
Tabel 2.4-2: Transportul urban de pasageri .................................................................................................................. 29
Tabel 2.8-1 Cantitatile de deseuri generate componente ale deseurilor municipal (Tone) ..................................... 54
Table 2.9-1 Defalcare procentuala a tarifelor curente .................................................................................................. 59
Table 2.10-1 Suficienta datelor ....................................................................................................................................... 62
Table 3.2-1 Date necesare pentru calculul prognozei generarii deseurilor municipale ............................................ 65
Table 3.5-1 Prognoza populatie varianta I (persoane) .................................................................................................. 70
Table 3.5-2 Prognoza populatie varianta II (persoane) ................................................................................................. 71
Tabel 3.7-1 Evolutia principalilor indicatori la nivelul judetului Buzau ....................................................................... 74
Tabel 3.7-2 Numar someri, populatie ocupata, populatie active rata somajului, 2015 .............................................. 75
Tabel 3.7-3 Numar someri, populatie ocupata, populatie active rata somajului, 2020 .............................................. 76
Tabel 3.8-1 Cantitati deseuri pe categorii (tone) si indici de generare ....................................................................... 77
Tabel 3.8-2 Indici de generare - deseurolor menajere pe medii urban-rural .............................................................. 78
Tabel 3.8-3 Comparatie pe categorii deseuri intre judetele Caras-Severin, Alba si Buzau ...................................... 80
Tabel 3.9-1 Compozitia deseurilor in mediul urban (%) ............................................................................................... 80
Tabel 3.9-2 Compozitia deseurilor in mediul rural (%) ................................................................................................. 80
Tabel 3.10-1 Fractii reciclabile deseuri menajere de la populatie (tone/an) ............................................................... 81
Tabel 3.10-2 Fluxuri deseuri total judet (tone/an) ........................................................................................................ 82
Tabel 4.2-1 Calendar reducere cantitate depozitata in depozite municipale neconforme......................................... 94
Tabelul 4.2-2: Indicatorii pentru Axa Prioritara 2 .......................................................................................................... 96
Tabel 7.2-1: Privire de ansamblu asupra recomandarilor privind gestionarea deseurilor ...................................... 178
Tabel 7.3-1: Tinte urban-rural pentru acoperire cu servicii........................................................................................ 181
Tabel 7.3-2: Populatia si productia de deseuri ............................................................................................................ 181
Tabel 7.3-3: Compozitia deseurilor in mediul urban (%) ............................................................................................ 182
Tabel 7.3-4: Compozitia deseurilor in mediul rural (%) .............................................................................................. 183
Table 7.3-5 Date privind atingerea tintelor .................................................................................................................. 183
Tabel 7.3-6: Compostarea in gospodarii ..................................................................................................................... 184
Tabel 7.3-7: cantitati minime pentru compostare ....................................................................................................... 185
Tabel 7.4-1: Costuri investitionale pe proiect ............................................................................................................. 187
Tabel 7.5-1: Costuri de investitie .................................................................................................................................. 189
Tabel 7.6-1: Valoarea actualizata neta a costurilor de operare si intretinere ........................................................... 193
Tabel 7.7-1: Etapizarea investitiilor in perioada 2009-2038 ........................................................................................ 194
Tabel 8.2-1 Prezentare optiuni propuse ....................................................................................................................... 208

Pagina 6 din 236
Tabel 8.3-1 Planul de investitii (inclusiv inlocuiri pentru investitiile noi si dotarile existente) pe intreg orizontul de
timp, in EUR fara TVA preturi curente ......................................................................................................................... 209
Tabel 8.3-2 Planul investitiei initiale, 2009-2013, exprimat in EUR fara TVA preturi curente .................................. 210
Tabel 8.5-1 Valoarea actuala neta a investitiei, EUR .................................................................................................. 218
Tabel 8.5-2 Valoarea actualizata neta a costurilor de operare si intretinere, EUR ................................................... 218
Tabel 8.5-3 Valoarea actuala neta totala ...................................................................................................................... 218
Tabel 8.6-1 Tarife ........................................................................................................................................................... 220
Tabel 9.3-1 Disparitatea venitului din mediul urban si rural fata de media la nivel national ................................... 222
Tabel 9.3-2 Disparitatea venitului net / gospodarie pentru primele 3 decile fata de media nationala .................... 222
Tabel 9.3-3 Venitul pe gospodarie si numar de persoane pe gospodarie judetul Buzau, 2003 - 2007 ................... 223
Tabel 9.3-4 Numar de persoane / gospodarie, diferentiat pe mediul urban si rural ................................................. 223
Tabel 9.4-1 Tarife actuale practicate de operatorii de salubritate ............................................................................. 224
Tabel 9.4-3 Tarif per persoana pentru managementul deseurilor urmare a implementarii proiectului .................. 225
Table 9.6-1 Variatia tarifului (RON /persoana/luna) in functie de variatia elementelor selectate ............................ 226
Tabel 10.4-1 Planul de actiune pentru implementarea proiectului ............................................................................ 234
Cuprinsul figurilor
Figura 2.4.2-1 Harta judeteana cu principalele cai de comunicatie ........................................................................... 29
Figura 2.5.1-1: Evolutia populatiei Romaniei in perioada 1999 2008 ....................................................................... 30
Figura 2.5.1-2 - Evolutia migratiei internationale la nivelul Romaniei in perioada 2000 2007 ................................ 31
Figura 2.5.1-3 - Evolutia Produsului Intern Brut (PIB) intre anii 1998 - 2007 .............................................................. 32
Figura 2.5.1-4 - Ponderea principalelor sectoare economice in VAB la nivelul anului 2007 ..................................... 33
Figura 2.5.1-5 - Evolutia ratei inflatiei in perioada 2000 2008 ................................................................................... 33
Figura 2.5.1-6- Efectivul salariatilor la nivelul anului 2007, pe regiuni de dezvoltare ................................................ 35
Figura 2.5.2-1 Ponderea populatiei urbane si rurale in total judet .............................................................................. 37
Figura 2.7.2-1 Infrastructura existenta privind managementul deseurilor ................................................................. 45
Figura 2.7.4-1 Compozitia procentuala medie a deseurilor menajere in 2002............................................................ 52
Figura 3.4-1 Evolutia Produsului Intern Brut si createrea economica ........................................................................ 68
Figura 3.4-2 Evolutia inflatiei .......................................................................................................................................... 69
Figura 3.6-1 Evolutia veniturilor / gospodarie in judetul BUZAU ................................................................................ 72
Figura 3.10-1 Schema fluxului principal al deseurilor .................................................................................................. 81
Figura 3.10-2 Schema fluxului preliminar depozitarii ................................................................................................... 83
Figura 3.11-1 Graficul sintezei fluxurilor prezentate in cap.3.9 ................................................................................... 84
Figura 3.11-2 Prognoza demografica in mediul urban si rural .................................................................................... 85
Figura 8.4-1 Costuri de operare si intretinere, EUR .................................................................................................... 212
Figure 8.5-1 Venituri obtinute din materiale reciclabile, EUR in preturi 2009 ........................................................... 219
Figure 9.6-1 Analiza de senzitivitate: variatia tarifului ca urmare a variatiei variabilelor selectate ........................ 227

Pagina 7 din 236

B. PIESE DESENATE
Nr.
Crt.
Codul Plansei Titlul plansei: Revizia:
1. 01 Anexa 1.1
Proiectele de management al deseurilor aflate
in derulare / finalizate
Rev. 0
2. 02 Anexa 5.3 1 Situatia existenta Rev. 0
3. 03 Anexa 5.3 2 Zonarea si Situatia propusa Rev. 0

Intocmit,
Luminita MANEA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BUZAU

Consultant ROMAIR CONSULTING / PLANUL DE INVESTITII PE TERMEN LUNG
Pagina 8 din 236

PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG
PENTRU PERIOADA 2008- 2038 PRIVIND
MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DESEURILOR
IN JUDETUL BUZAU


Pagina 9 din 236
1. INTRODUCERE
1.1 CADRUL PROIECTULUI
1.1.1 Cadrul general
Devenind stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, Romania beneficiaza de
instrumente structurale (Fondurile Structurale si de Coeziune) ca mijloace financiare de realizare a
obiectivelor politicii de coeziune sociala si economica. Astfel, pentru finantarea investitiilor prioritare
de mediu in perioada 2007-2013, au fost alocate Romaniei aproximativ 5,6 mld. Euro din care 4,5
mld. Euro contributie comunitara si 1,1 mld. Euro cofinantare nationala, alocari financiare prevazute in
cadrul Programului Operational Sectorial Mediu (POS Mediu).
In vederea identificarii si prioritizarii investitiilor de mediu la nivel national, conform angajamentelor
asumate pentru sectorul de deseuri, au fost elaborate o serie de documente strategice in cadrul unui
proces de consultare parteneriala cu factorii interesati.
Astfel, documentele relevante pentru gestiunea deseurilor sunt urmatoarele:
Tratatul de aderare Sectiunea Mediu; angajamentele asumate de Romania pentru
sectorul de deseuri sunt detaliate la nivelul fiecarui judet in cadrul Planurilor de Implementare
pentru Directivele Uniunii Europene.
POS Mediu - Axa prioritara 2, domeniul major de interventie 1, Dezvoltarea sistemelor
integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al
deseurilor.
Conform POS Mediu, obiectivele Axei prioritare 2 sunt urmatoarele:
Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor
municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;
Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor.
In cadrul Axei prioritare 2, vor fi promovate proiecte de management integrat al deseurilor, care sa
reflecte politica UE si principiile din acest sector de mediu. Proiectele de investitii vor include, pe
langa activitati de management al deseurilor (prevenire, colectare selectiva, valorificare si reciclare,
tratare si eliminare), inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din zona urbana si cea rurala.
Scopul este crearea unui sistem modern de management al deseurilor, care sa contribuie la
reducerea cantitatii de deseuri depozitate in judetele/zonele vizate, si implicit la protejarea mediului
inconjurator.
Aceasta axa prioritara va fi finantata din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR).
Procesul de selectie al proiectelor in cadrul acestei axe prioritare, vizeaza:
Dezvoltarea sistemelor noi de management integrat al deseurilor, in judetele/zonele care nu
au beneficiat de investitii majore in infrastructura de deseuri (ex: depozite) prin programele
anterioare. Aceste proiecte sunt incluse in Anexa 2 a POS Mediu.
Extinderea sistemelor de management al deseurilor in judetele/zonele care au realizat o parte
din infrastructura de deseuri prin programele anterioare de investitii (ISPA, Parteneriat Public
Privat PPP, etc). In aceasta categorie se includ si judetele care la momentul elaborarii POS
Mediu aveau deja angajate licitatii sau negocieri cu parteneri privati pentru modernizarea
infrastructurii de deseuri.

Pagina 10 din 236
Din criteriile generale de selectie conform POS Mediu enumeram:
calitatea proiectului,
capacitatea administrativa, institutionala a beneficiarului de a gestiona proiectul
disponibilitatea terenurilor pentru derularea investitiilor, promovarea proiectelor mature
realizanduse numai in conditiile existentei dovezilor clare de proprietate asupra
terenurilor,
stadiul derularii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, care include
consultarea publicului interesat, ca faza importanta in selectia proiectelor.
1.1.2 Atribuirea proiectului
Acest Plan de Investitii pe Termen Lung a fost elaborat prin intermediul asistentei tehnice oferite de
societatea Romair Consulting in cadrul proiectului denumit Asistenta tehnica pentru pregatirea
Portofoliului de proiecte sector deseuri 2 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. Seap 63621, pentru
judetele Braila, Tulcea, Constanta, Iasi, Ialomita, Buzau si Prahova.
Contractul de asistenta tehnica a inceput la data de 30 Noiembrie 2008.
1.1.3 Actori implicati, beneficiari si grupuri tinta
In derularea si implementarea proiectelor finantate prin POS Mediu, o serie de institutii sunt implicate,
dupa cum urmeaza:
Ministerul Finantelor Publice (MFP), prin Oficiul de Plati si Contractare Phare, in calitate de
contractant al acestui proiect de Asistenta Tehnica.
Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este organizata ca directie generala in cadrul
Ministerului Mediului (MM), conform HG 57/2009 (Directia Generala pentru Managementul
Instrumentelor Structurale (DGMIS)). AM coordoneaza si asigura managementul general al POS
Mediu, elaboreaza proceduri de implementare, selecteaza proiectele, semneaza contractele de
finantare, asigura masuri de publicitate si informare pentru program, raporteaza stadiul implementarii
programului la CE.
In cadrul DGMIS, Directia de Programare si Evaluare este principala structura responsabila cu
selectarea, programarea si evaluarea proiectelor finantate din POS Mediu.
Organisme Intermediare (OI) au fost create in fiecare Regiune de Dezvoltare (8 regiuni), cu rolul de
a aplica partea de implementare a POS Mediu la nivel regional, jucand rolul unei interfete intre AM si
beneficiari. AM a delegat Organismelor Intermediare (OI-uri) responsabilitati cu privire la activitati de
programare, monitorizare, control si raportare pentru proiectele care se deruleaza in regiunea
respectiva.
Agentiile Regionale/Locale de Protectia Mediului raspund de monitorizarea factorilor de mediu si
sunt competente sa emita autorizatii de mediu.
Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice
(ANRSC) raspunde de reglementarea cadrului legislativ si a politicii nationale de utilitati publice din
Romania. Printre alte atributii, aceasta autoritate aproba preturile si tarifele pentru serviciile de
colectarea a deseurilor in conformitate cu Legea nr. 51/2006.
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) este institutia responsabila de
coordonarea managementului si implementarii instrumentelor structurale in Romania. ACIS isi
desfasoara activitatea in cadrul Ministerului Finantelor Publice (MFP). Responsabilitatile sale sunt de
a coordona programarea, dezvoltarea si implementarea Programelor Operationale din cadrul CNSR,
pentru a asigura coordonarea si coerenta dintre programe si de asemenea cu Programul de
Dezvoltare Rurala si cu Programul Operational pentru Pescuit.

Pagina 11 din 236
Autoritatea de Certificare si Plata (ACP), structura organizatorica in cadrul MFP, responsabila de
certificarea sumelor cuprinse in declaratiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeana si pentru
primirea fondurilor transferate Romaniei din Fondul european de dezvoltare regionala.
Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP)
este o institutie independenta care asigura controlul ex-post al achizitiilor publice.
Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP) din cadrul MFP,
realizeaza verificarea preventiva (ex-ante) a achizitiilor publice.
Autoritatea de Audit, care functioneaza pe langa Curtea de Conturi, pe de o parte, si Unitatea de
audit intern din cadrul MM, pe de alta parte, sunt responsabile cu verificarea functionarii eficiente a
sistemului de management si control al POS Mediu si cu efectuarea auditurilor la nivel de proiecte.
Comitetul de Monitorizare pentru POS Mediu are ca rol principal monitorizarea eficacitatii si calitatii
implementarii programului. Din Comitet fac parte reprezentanti ai ministerelor cu rol de autoritate de
management, ai asociatiilor patronale si profesionale relevante pentru domeniile finantate prin POS
Mediu, ai societatii civile si ONG-urilor active in domeniul mediului, ai Comisiei Europene si ai
institutiilor financiare internationale.
Institutiile beneficiare ale acestui proiect sunt prezentate in continuare :
Ministerul Mediului (MM), Autoritate de Management pentru POS Mediu si Autoritate de
Implementare, in calitate de beneficiar al acestei asistente tehnice;
Consiliile Judetene si Locale ale celor 7 judete, in conformitate cu O.G. nr.32/2002 si
Legea nr. 215/2001 sunt responsabile cu administrarea domeniului public apartinand
aglomerarilor urbane, inclusiv infrastructura cu privire la deseuri. Autoritatile administratiei
publice locale au competenta exclusiva si responsabilitate in vederea stabilirii, organizarii,
monitorizarii si controlului functionarii serviciilor publice la nivel local. Autoritatile publice locale
sunt beneficiarii locali ai asistentei asigurate in cadrul acestei Asistente Tehnice.
Toate institutiile amintite mai sus vor participa la procesul de luare a deciziilor pentru proiectele de
investitie propuse in cadrul acestei Asistente Tehnice.
Grupurile tinta urmarite de acest proiect de Asistenta Tehnica sunt reprezentate de:
Unitati de implementare a Proiectului UIP ale Municipalitatilor,
Manageri de proiect la MM si de la OPCP.
Primari si reprezentanti ai autoritatilor locale,
Angajati ai municipalitatilor, departamentelor si organismelor regionale ale MM, implicati in
managementul deseurilor municipale si industriale,
Cetatenii din zonele implicate in proiect.
1.1.4 Obiectivele proiectului
Avand in vedere actuala stare de fapt din domeniul managementului deseurilor, Termenii de
Referinta, precum si viziunea Consultantului asupra cerintelor proiectului, consideram ca pentru
implementarea cu succes a proiectului este necesar ca asistenta tehnica sa aiba urmatoarele
activitati si obiective:
Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor
municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;
Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor.

Pagina 12 din 236
Obiective
Specifice
Definirea unui plan eficient de achizitii publice si de implementare, precum
si pregatirea documentatiilor, astfel incat sa constituie baza pentru
implementarea proiectului. Inaintea inceperii acestei sarcini, obiectivele si
costurile proiectului trebuie sa fi fost bine identificate.
Instruirea la locul de munca a personalului beneficiarilor finali, responsabil
cu implementarea proiectului in toate etapele sale, incepand de la faza
initiala a proiectului, la cea de pregatire a studiilor de fezabilitate si pana la
elaborarea documentelor de ofertare.
1.1.5 Scopul serviciilor
Acest proiect identifica masurile, pentru o perioada de 30 de ani (2008-2038), care trebuie indeplinite
pentru dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Buzau, in
conformitate cu obligatiile legale, prin:
Definirea unui program etapizat de investitii pe termen lung in domeniul managementului
deseurilor pentru judetul Buzau;
Dezvoltarea unor sisteme adecvate de management integrat al deseurilor care sa asigure
conformarea cu Directivele UE;
Elaborarea documentelor suport pentru aplicatiile de finantare;
Elaborarea planurilor de achizitie si documentatiilor de atribuire in conformitate cu legislatia
nationala in vigoare privind achizitiile publice;
Cresterea capacitatii locale in pregatirea si implementarea proiectelor
Punctele enumerate mai sus reprezinta scopul serviciilor si ele vor fi dezvoltate in cadrul urmatoarelor
etape :
Etapa de pre-fezabilitate - evaluarea situatiei existente, dezvoltarea unui Plan de Investitii
pe Termen Lung ; elaborarea Planului de Investitii pe Termen Lung, va fi in intregime in
acord cu cerintele Termenilor de Referinta;
Etapa de fezabilitate - pregatirea studiilor si intocmirea documentatiei suport pentru aplicatia
de finantare din partea UE;
Etapa de licitare si contractare pregatirea documentelor de oferta pentru contracte de
lucrari, servicii si asistenta in timpul ofertarii si contractarii. In ceea ce priveste aceasta etapa,
Consultantul intelege ca prevederile din Dosarul de Oferta si contractul de
servicii/lucrari/bunuri vor trebui sa respecte in intregime cerintele legislatiei romane in vigoare
la data semnarii, cu o referire speciala la O.G. nr.34/2006 Legea achizitiilor publice;
Etapa de instruire - instruirea beneficiarilor finali in elaborarea si implementarea proiectelor
de management integrat al deseurilor.
1.1.6 Alte programe relevante
In faza de evaluare a situatiei existente privind generarea deseurilor si managementul acestora in
judetul Buzau, trebuie luate in considerare si alte proiecte de management al deseurilor care sunt in
derulare in judet.
Un aspect important este stabilirea strategiilor pentru implementarea viitoare in sistemul judetean a
acestor mici proiecte finantate in cadrul programului PHARE CES (proiecte cu un orizont de timp
limitat marea majoritate pana in 2016). Aceasta necesita acumularea de investitii pe termen lung in
scopul innoirii/imbunatatirii echipamentului existent, precum si evaluarea costurilor legate de operare
si intretinere.

Pagina 13 din 236
In momentul de fata, in judetul Buzau au fost elaborate o serie de studii in vederea obtinerii finantarii
prin programul PHARE CES 2005 2006 astfel:
1. Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Valea Ramnicului prin achizitionarea de
utilaje si echipamente specifice de gestionare a deseurilor solide;
2. Dezvoltarea colectarii selective a deseuruilor din zona Stalpu Costesti, premiza a reabilitarii si
protectiei mediului inconjurator;
3. Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Canesti prin achizitionarea de utilaje si
echipamente specifice de gestionare a deseurilor solide;
4. Dezvoltarea colectarii selective a deseurilor din zona Cilibia CA Rosetti premiza a reabilitarii si
protectiei mediului inconjurator;
5. Sistem de management integrat al deseurilor in comunele situate pe vaile raurilor Buzau si
Basca Rozilei cu statia de transfer in orasul Patarlagele;
6. Sistem de management integrat al deseurilor in zona localitatilor de pe valea Buzaului si valea
Chiojdului cu statia de transfer in comuna Cislau;
7. Sistem de management integrat al deseurilor in zona localitatilor de pe valea Slanicului cu
statia de transfer in comuna Beceni;
8. Sistem de management integrat al deseurilor cu statia de transfer in comuna Berca;
9. Sistem de management integrat al deseurilor cu statia de transfer in comuna Pogoanele;
10. Sistem de management integrat al deseurilor cu statia de transfer in comuna Ulmeni;
11. Sistem de management Integrat al deseurilor in zona localitatilor de pe valea Calnaului cu
statia de transfer in comuna Zarnesti.
Proiecte RER ECOLOGIC finantate prin Fondul de Mediu
1. Deschiderea celulei a doua a depozitului municipal GALBINASI;
2. Sistem de management integrat al deseurilor cu statia de transfer in comuna Rm. Sarat.
Proiecte RER SERVICII ECOLOGICE SRL
1. Statie de sortare la depozitul Galbinasi
Proiect al PRIMARIEI BUZAU
1. Proiect de inchidere depozit Municipal BUZAU;
Harta zonei de implementare a proiectelor in sectorul managementului deseurilor in judetul Buzau
este prezentata in Anexa 1.1-1.
Informatii relevante privind proiectele derulate in domeniul managementului deseurilor in judetul
Buzau sunt prezentate in anexa 1.1-2:
Anexa 1.1-1 Proiecte de management al deseurilor aflate in derulare/finalizare (harta)
Anexa 1.1-2 Proiecte de management al deseurilor aflate in derulare/finalizare
1.2 ABORDARE GENERALA
Scopul prezentului Plan de Investitii pe termen Lung este acela de a analiza si stabili un set de masuri
care sa conduca treptat la un standard de viata ridicat al populatiei, precum si la un mediu mai putin
poluat. Putem astfel defini obiectivul general al Planului de Investitii pe termen Lung ca fiind
urmatorul:
- Cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Buzau, vizand, in principal,
respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

Pagina 14 din 236
In ceea ce priveste obiectivele specifice ale acestui plan de investitii pe termen lung, ele sunt
definite pe baza obiectivelor DMI 2.1 din cadrul POS Mediu.
Abordarea Consultantului va pleca de la principalele obiective ale proiectului, tinand cont de
urmatoarele cerinte:
Respectarea angajamentelor legale asumate de Romania prin semnarea Tratatului de
Aderare la UE. Investitiile propuse vor contribui la respectarea cerintelor acestui Tratat, cu
respectarea Directivelor relevante din domeniul gestionarii deseurilor;
Conformarea cu obiectivele POS Mediu si cu alte obiective nationale, cu planurile regionale si
judetene de gestionare a deseurilor;
Contributia masurilor si a investitiilor previzionate la realizarea obiectivelor propuse prin
planurile nationale, regionale si judetene de gestionare a deseurilor;
Definirea unui Program prioritar de investitii, care sa urmareasca identificarea investitiilor
prioritare in vederea conformarii cu cele mai importante termene-limita cerute;
Dezvoltarea strategica a sistemului de management al deseurilor prin gestionarea integrata a
deseurilor solide municipale, din mediul urban si rural- incluzand sortarea, transportul,
depozitarea si alte procese de tratare, inchiderea si reabilitarea depozitelor neconforme
existente - cuprinse in Planul de investitii pe termen lung;
Eficienta sistemului propus, tinand cont de serviciile oferite si de suportabilitatea populatiei;
Contributia la imbunatatirea calitatatii mediului si a conditiilor de viata din zonele respective;
Dezvoltarea cadrului institutional adecvat pentru seviciile de salubritate, in conformitate cu
cerintele UE si legislatia nationala.
Necesitatea implementarii masurilor propuse in acest Plan de Investitii pe Termen Lung este
demonstrata de situatia actuala inregistrata in judetul Buzau in ceea ce priveste gradul scazut de
acoperire cu servicii de salubritate, precum si de existenta a numeroase depozite de deseuri
neconforme in mediul rural. O continuare a situatiei actuale ar conduce in timp la o poluare
accentuata a mediului si la un standard de viata scazut, punand in pericol sanatatea populatiei. Astfel,
atingerea obiectivelor Planului de Investitii pe Termen Lung este conditionata de realizarea investitiilor
propuse.
Obiectivele Planului de Investitii pe Termen Lung vor fi atinse prin furnizarea unui program de
investitii in domeniul managementului deseurilor pentru judetul Buzau si prin imbunatatirea capacitatii
administrative locale, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin
transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile
Periculoase 91/689/EEC. Dezvoltarea Planului de Investitii pe Termen Lung la nivel judetean se va
face avand in vedere toate aglomerarile urbane si rurale din judet.
Programul este structurat astfel incat sa conduca la respectarea termenelor asumate de tara noastra
in timpul negocierilor cu Comisia Europeana privind Tratatul de Aderare. Ca prim pas, planul va
identifica o serie de investitii prioritare care vor fi analizate in detaliu (in conformitate cu termenii
Studiului de Fezabilitate), in vederea obtinerii co-finantarii din Fondurile Structurale pentru Romania,
incepand cu anul 2009.
Conceptul de abordare integrata a sistemului de management al deseurilor se refera la atenuarea
impactului generat de activitatile de colectare, transport, tratare si depozitarea finala, luate ca un
intreg. Acest lucru implica estimarea impactului gestionarii deseurilor in toate fazele si, in final, luarea
deciziei asupra gestiunii deseurilor pe baza impactului combinat.
1.3 STRUCTURA ACESTUI DOCUMENT
Cadrul general, obiectivele proiectului si abordarea generala, sunt descrise intr-un mod sintetic in
Capitolul 1 Introducere al prezentului Plan de Investitii pe Termen Lung.
Capitolul 2 Analiza situatiei actuale descrie si evalueaza situatia existenta din judetul Buzau,

Pagina 15 din 236
incluzand date privitoare la conditiile de mediu, infrastructura, situatia socio-economica, cadrul
institutional si legal, date privitoare la generarea deseurilor si fluxurile acestora, precum si sistemul de
management al deseurilor. Sunt evidentiate aspectele critice cu care se confrunta judetul Buzau in
incercarea de a gestiona corect continua crestere a cantitatilor de deseuri.
Capitolul 3 Previziuni realizeaza o prognoza a generarii deseurilor municipale in judetul Buzau,
pentru urmatorii 30 de ani, pe baza previziunilor de dezvoltare demografica si a tendintelor
macroeconomice. In final sunt transpuse in cifre absolute obiectivele si tintele propuse a fi atinse.
Capitolul 4 Obiective nationale si tinte judetene descrie modul in care judetul Buzau isi
propune sa gestioneze indeplinirea tintelor propuse la nivel judetean in sectorul managementului
deseurilor, in concordanta cu obiectivele nationale, regionale si alte planuri si strategii relevante.
Capitolul 5 Analiza optiunilor identifica si compara o serie de optiuni alternative viabile pentru
managementul deseurilor in vederea atingerii tintelor de reducere, reutilizare, reciclare, tratare si
depozitare a deseurilor in judetul Buzau.
Capitolul 6 Strategia judeteana descrie masurile prioritare ce trebuie adoptate pentru atingerea
obiectivelor si tintelor judetene propuse, in conformitate cu cerintele planului regional si a celui
judetean, avind in vedere si concluziile asupra situatiei existente si optiunile identificate in cadrul
Capitolului 5.
Capitolul 7 Plan de investitii pe termen lung identifica si prioritizeaza necesitatea investitiilor in
serviciile de management al deseurilor, avand in vedere suportabilitatea investitiei de catre populatie
si capacitatile de implementare si operare locale si/sau regionale. Sunt fixate o serie de prioritati
generale si directii de actiune, fiind analizate din punct de vedere tehnic si financiar.
Capitolul 8 Analiza financiara si economica descrie in detaliu costurile de investitii si reinvestitii
ale masurilor propuse in capitolul anterior, precum si costurile generale de operare si intretinere a
sistemului propus de management al deseurilor, pregatind si o estimare preliminara a valorii nete
actualizate a intregii investitii.
In Capitolul 9 Analiza suportabilitatii se estimeaza capacitatea de contributie a diferitelor
grupuri de consumatori la acoperirea costurilor investitionale si de operare generate in cadrul
sistemului de management al deseurilor. Sunt analizate tarifele actuale pentru serviciile de salubritate
(colectarea si tratarea deseurilor) si valoarea maxima cu care mai pot fi marite acestea in urma
introducerii noului sistem, astfel incat noile tarife sa poata fi suportate de populatie, incadrandu-se in
limita de suportabilitate de 1,8% din valoarea venitului mediu.
Capitolul 10 Programul de investitii prioritare in infrastructura prezinta proiectul ce va fi co-
finantat din Fondul de Coeziune, parte a primei etape dintr-un program de investitii pe termen lung, ce
include masurile prioritare cu impact pozitiv asupra calitatii si cantitatii serviciilor furnizate si asupra
protectiei mediului. Pentru monitorizarea si evaluarea beneficiilor aduse prin implementarea
proiectului si a impactului semnificativ al acestuia s-au stabilit indicatori cheie de performanta care vor
reflecta gradul de indeplinire a obiectivelor si atingerea tintelor fixate.
Capitolul 10 include si o lista a investitiilor prioritare, planificate a se efectua in orizontul de timp
analizat.
Capitolul 11 cuprinde Planul de Actiune pentru Implementarea Proiectului, o lista completa a
tuturor cerintelor (documente si actiuni) ce trebuiesc indeplinite pentru a accesa cu succes fondurile
europene de dezvoltare regionala (administrative, de mediu, institutionale), specificandu-se
responsabilitati si termene de predare clare.
Capitolul 12 Anexe cuprinde informatii suplimentare folosite in prezentul Plan de Investitii pe
Termen Lung, rezultatele etapei de colectare a datelor, sursele de informatii, alte rapoarte relevante,
o lista completa a tabelelor si figurilor incluse in prezentul document.

Pagina 16 din 236
2. ANALIZA SITUATIEI ACTUALE
2.1 SINTEZA
In acest capitol sunt redate datele colectate privind situatia actuala a managementului deseurilor,
acestea reprezinta datele de intrare pentru proiectarea schemei de management al deseurilor si a
planului de investitii pe termen lung.
Planul de investitii pe termen lung va fi implementat in Judetul Buzau, localizat in Regiunea de
dezvoltare 2 Sud Est, populatia judetului fiind de 490 981 locuitori (conform Anuarului statistic al
judetului Buzau pe anul 2006). Din punct de vedere administrativ judetul cuprinde: doua municipii-
Buzau si Rm Sarat; trei orase: Nehoiu, Patarlagele si Pogoanele; 82 comune si 475 sate
Anexa 2.1-1 Organizare administrativ teritoriala
Municipiul Buzau este resedinta de judet si cel mai important centru economic, cultural si industrial.
Datele detaliate despre aspectele localizarii proiectului si caracteristicile naturale sunt prezentate in
capitolul 2.2 Zona implementarii proiectului, si capitolul 2.3 Caracteristici naturale
Infrastructura judetului este in dezvoltare cu prioritate in domeniul realizarii sistemelor de alimentare
cu apa si canalizare, domeniu in care au fost obtinute finantari pentru diverse proiecte, o descriere a
infrastructurii actuale si a perspectivelor este prezentata in capitolul 2.4 Infrastructura.
Principalele ramuri de activitate din industrie (Anuarul statistic Buzau, Indicator: Cifra de afaceri din
unitati locale active) sunt : Industria prelucratoare, comert, productie energie electrica si termica, gaze
si apa si constructii. In aceste domenii este inregistrat si cel mai mare numar de angajati. Judetul
Buzau se situeaza pe locurile 17-25 ca si dezvoltare economica asa cum este descris in Anuarul
statistic al Judetului Buzau la nivelul anului 2006. Mai multe detalii privind aspectele Socio-
economice se regasesc in capitolul 2.5.Evaluare Socio Economica, capitolul 2.6 prezinta Evaluarea
Cadrului Institutional si Legal
Dezvoltarea economica a indus cresterea cantitatilor de deseuri generate iar in capitolul 2.7 sunt
incluse Date despre generarea deseurilor si fluxuri.
La nivel de judet se inregistreaza patru operatori din care un singur operator privat. Populatia
deservita in mediul urban 58.57% iar in mediul rural 1.24% (date la nivelul anului 2006 furnizare de
Consiliul Judetean).
Operatorul privat S.C. RER SERVICII ECOLOGICE S.R.L a dezvoltat in apropierea municipiului
Buzau (10 km extravilan comuna Galbinasi) un depozit zonal conform ale carui caracteristici sunt
descrise in capitolul 2.8 Sistemul de management al deseurilor si facilitati existente.
O analiza a costurilor actuale este redata in capitolul 2.9 Tarifele si costurile pentru Managementul
deseurilor.
Capitolul 2 se incheie cu analiza privind datele colectate: capitolul 2.10 Suficienta datelor si capitolul
2.11 ce prezinta Concluzii privind situatia actuala.
2.2 ZONA IMPLEMENTARII PROIECTULUI
Situat in Sud Estul tarii, judetul Buzau face parte din regiunea de dezvoltare 2 SE si se invecineaza
cu judetele Ialomita in sud, Vrancea in nord-est, Brasov si Covasna in nord-vest, Braila in Est si
Prahova in vest.

Pagina 17 din 236
Suprafata totala a judetului este de 6 102,6 km2, reprezentand 2.6% din suprafata tarii iar populatia
(Anuarul statistic pentru 2006) este de 490 981 locuitori, reprezentand 2.3% din populatia tarii.
Figura 2-1: Localizarea judetului Buzau pe harta Romaniei

2.3 CARACTERISTICI NATURALE
2.3.1 Mediul inconjurator
Din raportul prezentat de APM Buzau -2007, Starea factorilor de mediu, retinem problema Emisiilor
de gaze cu effect de sera de la depozitele de deseuri menajere, din aceeasi sursa privind solurile
remarcam una din concluziile acestui capitol: solurile situate in apropierea rampelor de deseuri
menajere si industriale prezinta continut mare de saruri solubile si concentratii ridicate de carbon
organic.
2.3.2 Clima
Judetul Buzau apartine in proportie de 70% sectorului cu clima continentala (50% tinutului cu clima de
campie si 20% tinutului de clima de dealuri) si in proportie de 30% sectorului cu clima de munte.
Sectorului cu clima continentala ii sunt caracteristice verile foarte calde si uscate (cu precipitatii cel
mai adesea sub forma de averse si ierni reci, marcate din cand in cand de viscole puternice, dar si de
intervale de incalzire care provoaca topirea stratului de zapada. In sectorul cu clima de munte verile
sunt racoroase si cu precipitatii destul de bogate, iar iernile friguroase, cu strat de zapada stabil si de
lunga durata.
Nord Vadu Oii 4549' 2627'
Sud Cotorca 4444' 2710'
Est Valcelele 4524' 2726'
Vest Basca
Chiojdului
4530' 2604'

Pagina 18 din 236
Temperatura aerului. Mediile anuale scad de la campie
(10.5
0
C la Buzau si Rimnicu Sarat) catre culmile muntilor,
unde se cifreaza la mai putin de 4.0
0
C (pe varfurile cele
mai inalte, chiar pana aproape de 2.0
0
C). Mediile lunii celei
mai calde, iulie, depasesc 22.0
0
C in sectorul de campie si
coboara la circa 10.0
0
C in sectorul montan. Mediile lunii
celei mai reci, ianuarie, indica aceeasi scadere a
temperaturii de la campie (-2.4
0
C la Buzau si -2.8
0
C la
Rimnicu Sarat) catre culmile montane, unde se cifreaza la -
6.0 -8.0
0
C. Numarul anual al zilelor de inghet este mai
mare de 100 la campie (104.5 la Buzau si 104.7 la Rimnicu
Sarat) si se apropie de 200 pe culmile montane inalte.
Tabel 2.3.2-1: Temperatura aerului la statia meteorologica Buzau (
0
C)
Luna de observatie
Temperaturi lunare in anul 2006
Minima Maxima
-ianuarie -18,4 8,4
-februarie -15,6 16,7
-martie -9,2 24,5
-aprilie 1,9 22,4
-mai 4,6 32,2
-iunie 10,2 33,2
-iulie 13,2 34,0
-august 9,5 36,1
-septembrie 9,3 30,2
-octombrie -3,3 32,4
-noiembrie -5,1 20,8
-decembrie -11,5 15,0
Minima absoluta anuala si data inregistrarii -18,4 in ziua de 23 ianuarie
Maxima absoluta anuala si data inregistrarii 36,1 in ziua de 19 august

Precipitatiile atmosferice. Prezinta variatii substantiale de la
un loc la altul, din cauza interactiunii diferentiate a reliefului
cu circulatia generala a atmosferei. Cantitatile medii anuale
cresc odata cu cresterea altitudinii: 423.3 m la Vilcelele,
512.1 mm la Buzau, 562.4 mm la Rimnicu Sarat si peste
1200 mm pe culmile montane cele mai inalte. Cantitatile
medii lunare cele mai mari cad in iunie, ele totalizand 58.0
mm la Vilcelele, 80.0 mm la Buzau, 82.5 mm la Rimnicu
Sarat si peste 160.0 mm pe culmile montane inalte.
Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in martie (24.8 mm
la Vilcelele, 25.6 la Buzau) sau februarie (29.2 mm la Rimnicu
Sarat si 60.0 80.0 mm pe culmile montane inalte).
Stratul de zapada. Se diferentiaza pe cele trei trepte de relief. Durata medie anuala creste dinspre
regiunile de campie (36.8 zile la Buzau) catre culmile montane inalte (120 - 130 zile). Grosimile medii
ating 6.8 cm in decada a doua a lunii ianuarie la Buzau si cca 50.0 cm in februarie, pe culmile cele
mai inalte ale muntilor.

Pagina 19 din 236
Vanturile. Frecventele medii anuale inregistrate, la Buzau, indica predominarea vanturilor din NE
(25.4%), urmate de vanturile din SV (11.8%) si NV (9.3%). La nivelul culmilor montane inalte cele mai
mari, frecvente inregistreaza vanturile din sectorul vestic. Frecventa medie anuala a calmului la
Buzau, 29.3% este datorata adapostului oferit de muntii invecinati. Pe culmile montane inalte, valorile
respective scad sub 10%.
Vitezele medii anuale ale vantului oscileaza la Buzau intre 1.4 si 3.4 m/s, iar pe culmile montane intre
2.0 si 6.0 m/s. La sfarsitul iernii si primavara devreme, pe versantii estici si sud-estici ai muntilor, dar
mai ales in zona de dealuri si
de campie de la exteriorul
acestora, se face simtita
prezenta vantului de tip fohn.
2.3.3 Relief si topografie
Relieful se dispune in trei
trepte principlale, care
coboara de la NV catre SE;
munte (19%), deal (31%), si
campie (50%). Treapta inalta
cuprinde grupele muntilor
Buzau si Vrancea.
Muntii Vrancei trec putin pe
teritoriul judetului, respectiv o
fisie ingusta ce reprezinta
versantul V al unor inaltimi:
Lacauti (1777 m), Goru (1785
m), Giurgiu (1720 m), Pietrele
Insirate (1476 m), Furu (1415
m). In mod special versantii
de sub Lacauti si Giurgiu cad
ca niste abrupturi puternice
catre valea Bisca Mica; Goru
apare mai masiv, iar din Furu
se desprinde Culmea
Macesul (1354m) care coboara pana spre Lopatari.
Muntii Buzaului cuprind cinci masive bine delimitate. Penteleul se ridica, sub forma unor piramide, la
1772 m; dispune de importante pasuni alpine. Podu Calului (1439 m) se afla intre Bisca Mare si
Buzau si este impartit, de vai, in trei culmi: Podu Calului, Teherau si Bota. Masivul Siriu, constituit, in
mare parte, din gresii dure cretacice, atinge 1663 m in varful Malaia si 1657 m in varful Bocirnea
(Siriu); sub creasta Maliiei se afla Lacul Vulturilor (sau Lacul fara Fund); versantii masivului au la baza
grohotisuri, iar in E si SE sunt prezente si alunecari. Masivul Monteoru (1344 m), la S de Siriu, este
limitat in V de un culoar ce trece de la Slon spre Siriu, iar in E (Chiojdu-Nehoiu) e traversat de
prelungirea cuvetei de Drajna. Culmea Ivanetu (1191 m) se intinde in S vailor Bisca si Bisca Mica si
se prelungeste cu pintenul de Valeni; versantii sai sunt dominati de alunecari.
Principalele vai care fragmenteaza masivele buzoiene dau, din loc in loc, largituri favorabile
asezarilor. Valea Buzaului intra in judet printr-o ingustare de tip cheie creeata in gresia de Siriu; apoi
se largeste pe distantele Siriu - Broasca, Nehoias - Nehoiu si Paltineni - Mlajet; pe alocuri, valea e
gatuita de alunecari; in aval de confluenta cu Valea Siriului se construieste unul dintre cele mai mari
baraje hidroenergetice din tara. Valea Bisca Rusilei apare ca un larg culoar longitudinal, fata de
structura geologica, cu frecvente alunecari. Bisca Mica da largiri la Brebu, Secuiu si Musa, intre ele

Pagina 20 din 236
aparand ingustari in gresia de Tarcau; Bisca Mare este in general mai larga.
Dealurile cuprind parti terminale din Subcarpatii Vrancei si partea de E a Subcarpatilor Buzaului.
Vaile transversale (mai ales Buzaul) au fragmentat aliniamentele deluroase, in masive ce se pot reuni
in patru grupe, delimitate de vaile principale. Grupa centrala sau D. Botanului (Dilmei) situata intre
vaile Buzaului si Slanic (pe centru fiind D. Botanul) se compune din patru masive deluroase si mai
multe zone depresionare. Acestea sunt: D. Blidisel, 821 m , D. Dilma (sau Botanul 801 m), D. Bocu
(825 m) si D. Pilcelelor (598 m in vf. Tocilei). Culoarele depresionare patrund pe vaile Balaneasa,
Saratel si Baligoasa, precum si pe unii afluenti; de asemenea, un culoar depresionar, mai discontinuu,
apare intre Sibiciu si Lopatari (Colti, Briaiesti). Grupa D. Istritei cuprinde: D. Istrita (749 m) si D
Ciolanu (vf. Poiana Hotilor, 753 m), despartite de Dep. Niscov. D. Cilnaului sunt situate intre Slanic si
Rimnicu Sarat; fac parte din Subcarpatii Vrancei. Se compun din doua culmi si un masiv deluros: D.
Bisoca (970 m), ce include si Dep. Sarulesti, Cl. Blajani (633 m in vf. Caratnau) si Cl. Budei. Tot in
jud Buzau intra o parte din Cl. Capatinei ( 592 m) situata in E de Rimnic. Grupa D. Priporului se
extinde la N de D. Ciolanu si la V de raul Buzau. Sunt formate din pintenul de Valeni, o prelugire a
cuvetei de Drajna si formatiuni sarmatiene in S. Se compun din 3 unitati situate pe stanga si pe
dreapta vaii Bisca Chiojdului: D. Cornatel (827 m), D. Priporul (823 m), si Cl. Salcia ( 717 m). Valea
Buzaului se largeste in cateva depresiuni (Patirlagele,Cislau, Pirscov), dispuse pe sinclinale largi dind
si unele ingustari (cea mai evidenta la Ciuta) create de traversarea unor anticlinale cu roci ceva mai
dure.
Campia se compune din trei mari tipuri de unitati: de glacis si piemont, de subsidenta si campie
tabulara. Glacisul Istritei este dezvoltat sub masivul Istrita; la E de Buzau, se continua cu Glacisul si
Campia Rimnicului. Campia Saratei este la V de Buzau si face parte din zona de subsidenta; Campia
Buzau-Calmatui se intinde intre cele doua vai si intra tot in zona de subsidenta. Campia Baraganul
Ialomitei este mai inalta si e dominata de loess
2.3.4 Geologie si Hidrogeologie
2.3.4.1 Geologie
Teritoriul judetului este format din doua mari unitati structuralo-tectonice: geosinclinalul carpatic si
Platforma Moesica.
Geosinclinalul carpatic ocupa jumatatea nordica a judetului, si este divizat in doua zone principale:
zona flisului cretacic si paleogen si zona de molasa neogena. Zona flisului cretacic si paleogen
include unitatile de relief montane. Este alcatuita dintr-o alternanta de gresii,marne, argile, sisturi si
mai rar conglomerate, toate strans cutate sau faliate, formand uneori cute-solzi.
Zona de molasa neogena corespunde reliefului de dealuri si depresiuni subcarpatice. Este constituita
din depozite paleogene, dar mai ales miocene (marne, argile, gresii, nisipuri), strans cutate si faliate,
si pliocen cuaternare (argile, nisipuri, pietrisuri) monoclinale sau usor cutate.
Platforma Moesica, ce i se suprapune reliefului de campie, este formata dintr-un fundament cristalin,
fragmentat si scufundat la peste 5000 m adancime. Aceasta suporta o stiva groasa de depozite
sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice. Dintre acestea, formatiunile neozoice, respectiv cele
miocen-cuaternare, au cea mai mare pondere, fiind constituite din gresii, marne, argile, pietrisuri,
nisipuri si loessuri.
2.3.4.2 Hidrografie
Principala artera hidrografica a judetului este raul Buzau, care izvoraste de pe versantul transilvan al
Ciucasului si curge pe o lungime de 175 km; suprafata de bazin este de 4083 km
2
(intra in judet cu o
suprafata de 454 km
2
si o lungime de 42 km). Pe teritoriul judetului are multi afluenti, dintre care cei

Pagina 21 din 236
mai importanti sunt, pe stanga: Bisca (suprafata de bazin = 772 km
2
, lungime = 69 km), Balaneasa
(suprafata de bazin = 188 km
2
, lungime = 28 km), Saratel (suprafata de bazin = 191 km
2
, lungime =
29 km), Slanic (suprafata de bazin = 432 km
2
, lungime = 65 km) si Cilnau (suprafata de bazin = 207
km
2
, lungime = 49 km), iar pe dreapta Siriu (suprafata de bazin = 104 km
2
, lungime = 17 km), Bisca
Chiojdului (suprafata de bazin = 348 km
2
, lungime = 39 km) si Niscovul (suprafata de bazin = 215
km
2
, lungime = 31 km). La reteaua hidrografica a judetului se mai adauga partile superioare ale
raurilor Sarata, Rimnicul Sarat si Calmatui.
Raul Sarata, afluent al Ialomitei, izvoraste din D. Istritei si are pe teritoriul judetului o suprafata de 544
km
2
si o lungime de 47 km. Dupa ce traverseaza calea ferata Buzau - Mizil, panta raului scade mult,
albia majora se largeste treptat, fenomenul de atenuare fiind foarte puternic, in aval de confluenta cu
Naianca.
Rimnicul Sarat, afluent al Siretului, izvoraste din zona flisului paleogen, din muntele Furu (Cl. Musa
Mare) de la altitudinea de 1310 m si dupa ce primeste, pe partea stanga, afluentul Saratel, iese din
jud Buzau.
Raul Calmatui, afluent al Dunarii, isi are originea intr-o serie de izvoare situate la periferia conului
Buzaului. Pe teritoriul judetului Buzau, pe care il paraseste la Rusetu, are o suprafata de 670 km
2
si o
lungime de 57 km.
Debitul mediu multianual al Buzaului este de 6.50 m
3
/s, la intrarea in judet si 29.5 m
3
/s la iesire,
afluenti mai importanti din punct de vedere al debitelor fiind cei situati pe partea montana: Bisca (Q
m
=
11 m
3
/s) si Bisca Chiojdului (Q
m
= 1.70 m
3
/s), afluentii din zona inferioara avand debite medii
multianuale scazute (Slanicul Q
m
= 1.40 m
3
/s si Cilnaul Q
m
= 0.55 m
3
/s).
Fenomene de inghet se inregistreaza in fiecare an, avand durate medii de cca 60 zile la statia
hidrometrica Nehoiu si statia hidrometrica Banita pe Buzau, de cca 80 zile la statia hidrometrica Bisca
Rusilei pe Bisca Unita si cca 65 -75 zile la statia hidrometrica Potirnichesti, pe Cilnau. Podul de
gheata apare mai rar, se inregistreaza in circa 55% din ierni, cu o durata medie de 32 zile la statia
Nehoiu.
Lacurile sunt naturale si artificiale. Cele naturale sunt mai numeroase, dupa originea cuvetei putand
fi: periglaciare (cel mai reprezentativ fiind L. Vulturilor din masivul Siriu), lacurile formate intre valurile
de alunecare (grupul lacurilor de la Joseni, Policiori, valea Grabicina, L. Odaile Badaila si L. Mlajet),
lacuri de baraj natural care se intalnesc in zona montana si in Subcarpati (L. Tilharilor de pe valea
Hinsarul, lacurile de pe valea Cosoca etc), ochiurile din craterele vulcanilor noroiosi (Piclele si Beciu),
lacurile carsto-saline (grupul de la Meledic, lacul de la Odaile) si limane fluviatile care se desfasoara
in lungul vaii Buzaului in sectorul de campie, cum sunt Amara si Balta Alba, primul fiind lac dulce, cel
de-al doilea cu un bogat continut in saruri si namol, ceea ce ii confera si valoare terapeutica. Lacurile
artificiale sunt reduse ca numar.
2.3.4.3 Hidrogeologie
Cercetarile hidrogeologice intreprinse in regiune au condus la separarea a doua tipuri de strate
acvifere: strate acvifere freatice si strate acvifere de adancime.
Apele de adancime cantonate in stratele de Cindesti, prezinta un deosebit interes hidrogeologic, ele
putand furniza acumulari considerabile de ape subterane.
Portiunea din stratele de Cindesti, situata sub aluviunile luncii Buzaului, atinge in unele puncte grosimi
de peste 200 m. Pe aceasta grosime au fost interceptate 6-10 orizonturi acvifere, cu grosimi de 0.5 -
30 m alcatuite mai ales din nisipuri grosiere, cu frecvente lentile de pietris si bolovanisuri. Nivelul
hidrostatic al orizonturilor acvifere din partea superioara a stratelor de Cindesti este fie cu nivel liber,
fie slab ascensional, presiunea de strat crescand odata cu adancimea.

Pagina 22 din 236
Pe o portiune din lunca raului Buzau, situata imediat la sud de orasul cu acelasi nume, apele
subterane localizate in stratele de Cindesti prezinta un caracter artezian si debite de 2-3 l/s.
In cadrul regiunii cercetate au fost separate trei categorii de strate acvifere freatice:
strate acvifere din terasele raurilor ( Buzau, Niscov, Slanic etc);
strate acvifere din luncile Buzaului si ale principalelor vai afluente;
strate acvifere localizate in depozitele deluvial proluviale.
Stratele acvifere din terasele raurilor. Alcatuirea litologica a depozitelor de terasa ar putea
permite acumularea unor strate acvifere freatice, care in majoritatea cazurilor insa, sunt drenate de
depozitele permeabile din fundamentul lor.
In zona teraselor Buzaului situate in amonte de anticlinalul Berca, datele de foraj au pus in evidenta
absenta apelor freatice din depozitele aluvionare apartinand acestor unitati morfologice, reisind pe de
o parte existenta unor infiltratii in depozitele permeabile Pliocene, iar pe de alta parte o intensa
actiune de drenare a luncii Buzaului.
O situatie analoga se intalneste si in aval de anticlinalul Berca, unde terasele raului Buzau sunt
sapate in stratele de Candesti. In aceasta regiune, nivelul hidrostatic al apelor subterane din terasele
Buzaului se situeaza la adancimi mari, la cote corespunzatoare fundamentului luncii Buzaului, de
unde stratele de Candesti incep sa acumuleze ape subterane.
Nivelul hidrostatic al apelor subterane urmarite pe terasa superioara a raului Buzau (valea Teancului)
se intalneste la adancimea de 4550 m, iar pe terasa superioara (valea Vernesti) la adancimi variind
intre 10 si 25 m. Un caz similar il prezinta si terasele din zona cursurilor inferioare ale Niscovului si
Slanicului dupa patrunderea lor in zona de extensiune a stratelor de Cindesti.
Stratele acvifere din luncile raurilor. Apele freatice din lunci, localizate in aluviunile
holocene ale raurilor sunt caracterizate prin debite in general ridicate, determinate de infiltratiile
apelor superficiale.In multe cazuri insa, stratul acvifer freatic din lunci se gaseste depus peste un
depozit psefitic acvifer, apartinand stratelor de Candesti. In aceste cazuri, debitele pe care la pot oferi
stratele acvifere freatice sunt considerabil mai mari. Adancimea nivelului hidrostatic nu depaseste de
obicei 5 m. Stratul acvifer din lunca raului Buzau a fost cercetat in zona Buzau sud-est, obtinandu-se
urmatoarele rezultate: k = 5.6 10
-4
m/s (coeficient de filtratie), q = 3 l/s/m (debit specific), T = 6.16 10
-
3
m
2
/s (transmisivitate). Stratul acvifer freatic ar putea fi exploatat cu un debit mediu de circa 10 l/s.
Stratele acvifere localizate in depozite deluviale. Depozitele deluviale depuse pe versantii
vailor din regiune, constituite predominant din prafuri si nisipuri fine cu structura macroporica,
acumuleaza in anotimpurile cu precipitatii abundente, insemnate cantitati de ape subterane. Apele
subterane din aceste depozite sunt insa intens drenate, dupa cum reiese din izvoarele cu debite
redus care apar la baza pantelor. In anotimpurile secetoase depozitele deluviale sunt lipsite de apa.
2.3.5 Ecologie si zone sensibile
In judetul Buzau reteaua de arii naturale protejate se compune din: rezervatii naturale, monumente
ale naturii, situri de importanta comunitara si urmeaza a se derula proiectul pentru un geoparc,
Tinuturile Romaniei-Tinutul Buzaului, pe care Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa l-a depus
spre finantare prin Fondul Cultural National pe 21 decembrie 2006. Mai multe detalii privind zonele
sensibile:
Anexa 2.3-1 Ecologie si zone sensibile

Pagina 23 din 236
2.3.5.1 Resurse subsol
Judetul Buzau dispune de valoroase resurse dintre care titeiul si gazele naturale sunt cele mai
importante. Structurile petrolifere se gasesc dispuse sub forma a doua aliniamente paralele in zona
cutelor subcarpatice.
Primul aliniament intre Buzau si Bisca Chiojdului, urmareste contactul structural dintre paleogen si
miocen. Al doilea aliniament se gaseste catre exteriorul Subcarpatilor, pe directia Sarata Monteoru
Burbuncesti Plopeasa Berca - Arbanasi.
Zacamintele de carbuni sunt reduse, ele fiind semnalate la Ojasca, pe dreapta Buzaului. Dintre
rocile utile se evidentiaza: diatomite in depozite Oligocene de la Patarlagele; tot in aceasta zona
apar nisipuri cuartoase; calcarele se gasesc, mai ales, in Dealul Istrita si la Magura; argila de buna
calitate, la Buzau ( Simileasca), Satuc Berca si la SV de Ramnicu Sarat; din zona montana se
exploateaza placi de gresie (de Tarcau si de Kliwa); nisipuri si pietrisuri in albia Buzaului si
Rimnicului, precum si a unor rauri afluente. In perimetrul Sibiciului exista chihlimbar .
Ape minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru, Fisici, Strejeni, Nifon, Lopatari;
la Balta Alba exista namol terapeutic.
2.3.5.2 Riscuri naturale
Conform normativului G.T.007, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a
alunecarilor de teren, zona de interes este caracterizata astfel:
treapta inalta de relief (Muntii Buzaului, Muntii Vrancei si Subcarpatii Buzaului) zona cu un
potential ridicat de producere a alunecarilor de teren si probabilitate foarte mare;
zona de glacis (Glacisul Istritei si Glacisul Ramnicului) - teritoriu cu un potential scazut de
producere a alunecarilor de teren si probabilitate redusa;
unitatea de campie zona cu potential scazut de producere a alunecarilor de teren si
probabilitate practic zero
Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, zona
investigata se incadreaza in macrozonele de intensitate 8
1
si 9
2
(in zonele carpatica si subcarpatica),
cu perioada de revenire de 50 de ani.
Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru
proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.28 g (in
zona ce coincide reliefului de campie, exceptie facand extremitatea sud-estica a judetului careia ii
este caracteristica de 0.24 g) si 0.32 g pentru partea de NV a judetului (zona subcarpatica si
carpatica); perioada de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc = 1.6 sec si 1.0 sec (in
extremitatea estica si sud-estica a teritoriului judetului).
2.3.6 Zone urbane si rurale / Modul de folosinta al terenurilor
Impartirea administrativa a teritoriului judetului este redata in Anexa 2.1-1 Organizare administrativ
teritoriala.
Starea asezarilor urbane in conformitate cu PALM 2005, elaborat de Agentia de protectia Mediului
Buzau este descrisa astfel:
-Suprafata urbana : 451 000 ha
-Densitate urbana :

Pagina 24 din 236
-municipiul Buzau : 1.693 locuitori/Km
2
;
-municipiul Rm. Sarat : 758 locuitori/Km
2
;
-Nehoiu : 104 locuitori/Km
2
;
-Pogoanele : 63 locuitori/Km
2
;
-Patarlagele : 104 locuitori/Km
2
.
Populatia judetului este distribuita in mediul urban si rural astfel (sursa Anuarul Statistic Buzau 2007):
Tabel 2.3.6-1: Populatia pe sexe si categorii de localitati (nr locuitori)
Populatia pe categorii de localitati la 1 iulie 2006
Total 490.981
Urban 203.631 41,47%
Rural 287.350 58,53%

Suprafata judetului este impartita in urmatoarele categorii:

Tabel 2.3.6-2: Suprafata Agricola dupa modul de folosinta
Indicatori ( 2006)
Ponderea in total judetului
- % -
Suprafata dupa modul de folosinta la sfarsitul anului (ha)
Suprafata agricola total 402.069 65,89%
din care : - arabila 257.740 42,23%
- pasuni 88.051 14,43%
- fanete 29.856 4,89%
- vii si pepiniere viticole 15.444 2,53%
- livezi si pepiniere pomicole 10.978 1,80%
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 163.904 26,86%
Ape si balti 11.417 1,87%
Alte suprafete 32.865 5,39%
Suprafata totala Judet Buzau 610.255

2.4 INFRASTRUCTURA
Pentru a se crea un echilibru intre toate cele 87 de unitati administrativ-teritoriale au fost determinate
13 zone economice distincte stabilite astfel:
1. Valea Buzaului ( cursul superior si mediu) : Siriu, Nehoiu, Gura Teghii, Colti, Panatau,
Patirlagele, Cislau, Magura, Unguriu, Viperesti, Berca, Vernesti, Tisau, Maracineni, Buzau;

Pagina 25 din 236
2. Valea Chiojdului: Chiojdu, Catina, Calvini;
3. Valea Balaneasa: Braesti, Odaile, Bozioru,
Cozieni, Pirscov;
4. Valea Saratelului: Chiliile, Canesti,
Scortoasa;
5. Valea Slanicului: Bisoca, Sarulesti,
Lopatari, Minzalesti, Vintila Voda, Beceni,
Cernatesti, Sapoca;
6. Valea Calnaului: Valea Salciei, Pardosi,
Margaritesti, Murgesti, Zarnesti, Blajani,
Racoviteni, Posta Cilnau;
7. Valea Rimnicului: Buda, Topliceni,
Grebanu, Podgoria, Ramnicu Sarat, Valea
Rimnicului, Rimnicelu, Puiesti ;
8. Dealul Istrita: Naeni, Breaza, Piertoasele,
Sahateni;
9. Valea Sarata: Merei, Ulmeni, Movila
Banului, Mihailesti, Florica, Amaru,
Glodeanu Sarat;
10. Valea Buzaului ( cursul inferior ): Vadu
Pasii, Galbinasi, Sageata, Cilibia,
C.A.Rosetti, Robeasca;
11. Campia Buzaului: Bradeanu, Glodeanu Silistea, Scutelnici, Padina, Pogoanele;
12. Valea Calmatuiului: Stilpu, Tintesti, Costesti, Gheraseni, Smeeni, Luciu, .argu, Rusetu;
13. Campia Rimnicului: Boldu, Balta Alba, Vilcelele, Ghergheasa, Ziduri, Balaceanu,
Cochirleanca.
Strategia de dezvoltare a judetului este structurata pe aceste zone asa cum se prezinta si in harta
alaturata.
Situatia pe zone de dezvoltare privind retelele de alimentare cu apa este urmatoarea:
Tabel 2.4-1: Reteaua de alimentare cu apa
Zona km retea km strazi
Valea Buzaului 396 717
Valea Chiojdului 41,8 103
Valea Balaneasa 41,8 103
Valea Saratelului 18 70
Valea Slanicului 136,8 521
Valea Calnaului 75 257
Valea Ramnicului 241,9 467,8
Dealul Istrita 92,5 235
Valea Sarata 34,8 410
Valea Buzaului (inferior) 26,25 303,5
Campia Buzaului 86,5 263,86
Valea Calmatuiului 45,7 2519
Campia Ramnicului 30,2 202
Sursa: Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau

Pagina 26 din 236
2.4.1 Utilitati

La nivelul anului 2002, in judetul Buzau, conform datelor centralizate cu ocazia recensamantului
populatiei situatia privind conectarea la utilitati a populatiei se poate prezenta sintetic (sursa: date
Recensamant 2002 furnizate de CONSILIUL Judetean Buzau si prelucrate de Consultant) astfel:
Tabel 2.4.1-1: Situatia conectarii la utilitati 2002
Orase/Comune
Numar
locuinte
Cu
Instalatii
electrice
Conectate
la reteaua
de apa
Conectate
la reteaua
termoficare
Incalzire cu
combustibil
solid
Incalzire cu
combustibil
lichid
Incalzire cu
combustibil
gaze
TOTAL 188.526 181.711 97.932 38.393 127.901 364 18.664
Procent din
total
100% 96,39% 51,95% 20,36% 67,84% 0,19% 9,90%
Tabel 2.4.1-2: Populatia judetului conform date recensamant 2002
Populatie judet 2002

496.214
Numar persoane per gospodarie

2,632072

Dezvoltarea economica precum si urmarirea unei strategii de dezvoltare prin atragerea de fonduri
europene au condus la o dezvoltare puternica a conectarii la reteaua de apa si canalizare proiectele
din acest domeniu sunt listate in:
Anexa 2.4-1 Situatia actuala si prevederi in dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare
2.4.1.1 Sistemele de furnizarea a apei potabile si retele de canalizare
Alimentare cu apa
Toate cele 5 orase si 41 din cele 82 de comune dispun de sisteme existente de alimentare cu apa.
Sistemele din mediul urban si sistemele din mediul rural sunt preponderent vechi, desi in ultimii ani au
fost demarate programe de extindere si modernizare.
Prin Master Planul realizat de ILF Beratende Ingenieure ZT Hydro Ingenieure ILF Consulting
Engineers (Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectului in Sectorul de Apa Uzata si Apa,
Romania Judetele Prahova, Buzau, Neamt, Iasi si Bacau) a fost evaluata performanta
operationala curenta a captarilor de apa, a uzinelor de tratare a apei, a aductiunilor, rezervoarelor,
statiilor de pompare si retelelor de distributie, fiind totodata propuse masuri pentru imbunatatirea
situatiei in vederea crearii de sisteme adecvate de alimentare cu apa.
In prezent toate orasele dispun predominant de retele vechi de distributie, cu pierderi insemnate,
ajungand la aproximativ 50 % din productie. Retelele noi, construite in ultimii ani, se prezinta in
general in conditii bune.
Un numar de 35 din 82 de comune rurale prezinta niveluri ale nitratilor peste limitele legale in puturile
publice. Pentru conformarea la reglementarile privind alimentarea cu apa, toate acestea trebuie sa
dispuna de sisteme adecvate de alimentare cu apa pana in 2015.
Colectarea si tratarea apelor uzate
Pentru sistemul de canalizare si facilitatile de epurare din Judetul Buzau au putut fi identificate
urmatoarele probleme:

Pagina 27 din 236
1. Debitul influent in facilitatile de epurare si concentratiile scazute de poluanti degradabili indica
nivelul ridicat spre foarte ridicat al infiltrarilor de apa in retelele de canalizare din orasele
analizate;
2. Nu este neobisnuita prezenta de sectiuni de conducta deteriorate (beton sfaramat, secTiuni
colmatate, conducte de beton prin care au patruns radacini de arbori etc.);
3. Rata insuficienta de bransare la retelele de canalizare induce riscuri importante de sanatate
publica in cele mai multe orase, in special in zonele in care populatia este alimentata din
reteaua de alimentare cu apa;
4. Apa uzata este partial deversata direct in cursuri de apa de suprafaTa prin ocolirea facilitaTilor
de epurare existente.
In Judetul Buzau exista in total 219,5 km de retea de canalizare. O valoare de 140.400 P.E. deja
beneficiaza de conectare la facilitati de colectare, ceea ce echivaleaza cu o rata a racordarii de 25 %.
Gradul de racordare la canalizare raportat la populatia la nivel de judet este de 29 %. Cea mai mare
parte a retelelor sunt mai vechi de 40 de ani si se afla in stare precara, iar din experienTa o rata a
infiltrarilor de 30 % poate fi considerate drept normala. Urmatoarele orase dispun de facilitati de
tratare a apelor uzate:
Localitate Statie Epurare In operare
Buzau Tratare secundara in executie
Ramnicu Sarat Tratare secundara Da
Nehoiu Tratare mecanica Da
Patarlagele Tratare secundara Nu
Pogoanele Tratare secundara Da
Merei Tratare mecanica Nu

Unele comune au solutii individuale pentru blocuri de apartamente, precum fose septice sau sisteme de
epurare monobloc. Numarul exact al acestora nu este cunoscut.
Evacuarea namolului
In Master planul mentionat mai sus se subliniaza ca nu exista o baza de date demna de incredere
pentru a estima calitatea namolului provenind din statiile de epurare. Nu exista informatii solide
privind locatii de depozitare a namolului sau localitati. Pentru a evita orice impact negativ asupra
mediului, sistemul de gestionare a namolului necesita imbunatatire imediata.
Tabel 2.4.1-3: Reteaua de distributie a apei potabile
Judetul Buzau
Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila - la sfarsitul anului numar
Total 63
din care in municipii si orase 5
Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km)
- la sfarsitul anului

1.389,4
Sursa: Directia judeteana de statistica la 31 decembrie 2007

Pagina 28 din 236
Tabel 2.4.1-4: Canalizare publica si spatii verzi
Judetul Buzau UM
Localitati cu instalatii de canalizare publica
Total numar 10
Din care in municipii si orase numar 5
Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica km 224,3
Suprafata spatiilor verzi in municipii si orase ha 214
2.4.1.2 Furnizarea gazelor naturale

Tabel 2.4.1-5: Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite

Anii
Localitati in care se
distribuie gaze naturale (numar)
- la sfarsitul anului -
Lungimea simpla
a conductelor de
distributie a
gazelor naturale
(km)
- la sfarsitul
anului-
Volumul gazelor naturale
distribuite
( mii m )
Total
din care:
municipii
si orase
Total
din care:
pentru
uz casnic
Buzau
1990 6* 1 63,0 296 755 18 345
1995 6* 1 135,6 212 692 77 294
2000 14* 2 334,2 176 190 59 819
2001 16* 2 343,3 161 162 36 096
2002 17* 2 363,6 163 655 33 620
2003 20* 2 369,3 173 252 40 789
2004 10** 2 374,9 163 976 85 079
2005 15** 2 472,8 174 830 42 557
2006 15** 2 479,7 165 113 39 535
2007 15** 2 537,4 144 775 41 851
*)
Municipii, orase, comune, sate
**)
Municipii, orase, comune
2.4.1.3 Sisteme de incalzire

Sistemul predominant de incalzire al locuintelor este cu combustibil solid in proportie de 67.84%
conform datelor prelucrate in Tabel 2.4.1-1: Situatia conectarii la utilitati 2002, procentul majoritar al
populatiei beneficiind de locuinte individuale.
Tabel 2.4.1-6: Localitatile in care se distribuie energie termica
Judetul Buzau Localitati*) in care se distribuie energie termica (numar)
Total 5
din care: municipii si orase 4
*
)
Municipii, orase, comune Sursa: Directia judeteana de statistica la 31 decembrie 2007

Pagina 29 din 236
2.4.2 Infrastructura de transport

Principalele structuri rutiere urmeaza relieful si astfel zonele economice, situatia este caracterizeaza
sintetic astfel:
Tabel 2.4.2-1: Drumuri publice
Denumire indicatori -km-
Figura 2.4.2-1 Harta judeteana cu principalele
cai de comunicatie

Lungimea drumurilor publice-
total
2.646
din care:
-modernizate 334
-cu imbracaminti usoare rutiere 883
Lungimea drumurilor nationale-
total
322
din care:
-modernizate 322
-cu imbracaminti usoare rutiere -
Lungimea drumurilor judetene
si comunale-total
2.324
din care:
-modernizate 12
-cu imbracaminti usoare rutiere 883
Sursa: Anuarul statistic al judetului Buzau 2006
Tabel 2.4.2-2: Linii de cale ferata in exploatare
Denumire indicatori -km-
Lungimea cailor ferate-total 252
din care:
Cai ferate electrificate 113
Densitatea liniilor pe 1000 km 41,3
Tabel 2.4-2: Transportul urban de pasageri
Denumire indicatori Anul 2005
-Numarul oraselor cu transport urban de calatori 2
-Pasageri transportati mii pasageri 15.778,7
-Numarul oraselor cu autobuze 2
-Numarul autobuzelor si microbuzelor din inventar la sfarsitul anului 65

Pagina 30 din 236
2.5 EVALUAREA SOCIO-ECONOMICA
2.5.1 Profilul socio-economic al Romaniei

Populatia
Romania este o tara de dimensiuni medii, cu un teritoriu de 238.391 km
2
si o populatie de 21.504.442
locuitori la data de 1 iulie 2008. Densitatea medie a populatiei este de 90,2 locuitori/km
2
.
La ultimul recensamant, care a avut loc in martie 2002, populatia Romaniei a fost estimata la
21.698.181 locuitori, ceea ce reprezinta o scadere de 4,9% fata de recensamantul din anul 1992. In
perioada 2000-2008 populatia totala a scazut de la 22,5 milioane la 21,5 milioane. Scaderea
demografica din ultimii ani a fost determinata atat de sporul natural negativ, cat si de soldul negativ al
migratiei externe.
In ceea ce priveste raportul populatiei pe medii, la data de 1 iulie 2008, 55,04% din totalul populatiei
Romaniei locuia in mediul urban, in timp ce in mediul rural se regasea 44,96% din populatia tarii. La
nivelul regiunilor, cea mai urbanizata zona, dupa Bucuresti Ilfov este Regiunea de Vest, unde
populatia urbana reprezinta 63,13%. Pe de alta parte, cea mai putin urbanizata regiune este Sud
Muntenia, unde populatia urbana numara un procent de numai 41,38%.
Figura 2.5.1-1: Evolutia populatiei Romaniei in perioada 1999 2008

Sursa: Institutul National de Statistica - Populatia stabila la 1 iulie pe regiuni de dezvoltare si judete, medii, grupe de varsta
si sexe

Anexa 2.5-1 Informatii Socio-Economice la nivel national si regional Regiunea Sud-Est

prezinta in detaliu evolutia populatiei Romaniei in ultimii 10 ani, pe medii de locuire si regiuni, precum
si ponderea populatiei urbane si rurale pe regiuni de dezvoltare.

Migratia
Schimbarile in fluxurile migratorii au constituit, pe langa sporul natural negativ, cea de-a doua cauza
care a influentat actualele structuri ale populatiei Romaniei. In special migratia unor categorii
importante din populatia Romaniei (cu precadere populatia inalt calificata si pregatita) s-a intensificat.
In perioada 2001 2007, Romania a inregistrat in fiecare an un spor migratoriu negativ, dupa cum se
poate observa si in figura urmatoare:


Pagina 31 din 236
Figura 2.5.1-2 - Evolutia migratiei internationale la nivelul Romaniei in perioada 2000 2007

Sursa: Institutul National de Statistica Imigranti pe judete si localitati de destinatie; Emigranti pe judete si localitati de
plecare

In prezent, fenomenul migratiei externe definitive de la inceputul anilor 90 a fost inlocuit cu o migratie
externa temporara, fara schimbarea rezidentei, avand motivatie economica. Numarul estimat al
romanilor care lucreaza in strainatate este intre 900.000 si 1,8 milioane (intre 5 si 10 la suta din
populatia adulta). Aproximativ 12% din familiile romanesti au cel putin un membru care lucreaza in
strainatate. (Sursa: Strategia BERD pentru Romania, 2005).
O situatie ingrijoratoare o reprezinta cresterea continua a migratiei externe a populatiei inalt calificate
si pregatite. Romania se confrunta din ce in ce mai mult cu asa-numitul fenomen al migratiei
creierelor.
Declinul economic general al tarii, in special cel industrial, a generat un tip nou de migratie: din
mediul urban catre mediul rural, necunoscut in tarile Europei Occidentale. Daca in anul 1990 fluxul
migrator rural-urban a fost maxim ca urmare a eliminarii restrictiilor privind stabilirea resedintei in
anumite orase, dupa aceasta data, sensul fluxului migrator al populatiei s-a schimbat treptat. Evolutia
somajului urban, cresterea costului vietii in marile orase, restituirea terenurilor agricole prin Legea nr.
18/1991, au fost printre principalii factori care au favorizat cresterea ponderii celor plecati din mediul
urban in rural. Migratia interna s-a accentuat in perioada 2000-2007, crescand de la 244,5 mii
persoane la 374 mii persoane, iar fluxurile migratorii au inregistrat un sold negativ in mediul urban si
pozitiv in cel rural. Datele cu privire la migratia interna si cea inter-regionala se regasesc spre
consultare in: Anexa 2.5-1

Organizarea administrativa Din punct de vedere administrativ, Romania era impartita la finalul
anului 2008 in 42 de judete si 320 de orase si municipii. Mai mult de jumatate din cele 320 orase ale
Romaniei (68%) au o populatie sub 20.000 locuitori si, in general, depind de o singura activitate
economica, in special industriala. Un numar de 24 de municipii si orase au o populatie de peste
100.000 de locuitori.
Tabel 2.5.1-1: Organizarea administrativa a Romaniei la finalul anului 2008
Unitati administrative / Administrative units Anul / Year 2008
Numar judete / Number of Counties 42
Numarul oraselor si municipiilor / Number of towns and municipalties 320
din care municipii / of which municipalities 103
Numarul comunelor / Number of communes 2.860
Numarul satelor / Number of villages 12.956
Sursa: Institutul National de Statistica - Organizarea administrativa a teritoriului, pe categorii de unitati administrative, regiuni
de dezvoltare si judete

Pagina 32 din 236
In Anexa 2.5-1 se regasesc date cu privire la evolutia organizarii administrative in perioada 1999
2007, precum si date referitoare la numarul mediu de persoane pe o gospodarie si numarul total de
gospodarii la nivel national.
2.5.1.1 Aspecte economice

Produsul Intern Brut
Anul 2008 a reprezentat pentru Romania al optulea an de crestere economica continua, ritmurile
anuale de circa 5%, incepand cu 2001, asigurand reducerea graduala a decalajelor fata de tarile
Uniunii Europene. Daca in anul 2000 cresterea reala a PIB a fost de numai 2,1%, in perioada 2001-
2004 ritmul mediu de crestere a fost de 6,1%, iar in 2004 s-a inregistrat o crestere economica de 8,5
%. In anul 2005 cresterea economica a fost de 4,2%, urmata de 7,9% in 2006 si 6,2% in 2007.
Principalul factor de crestere economica a ramas consumul gospodariilor, iar majorarea importurilor,
ca sursa a acoperirii cererii, s-a accentuat.
Figura 2.5.1-3 - Evolutia Produsului Intern Brut (PIB) intre anii 1998 - 2007

Sursa: Institutul National de Statistica Anuarul statistic al Romaniei 2008
O evolutie pozitiva a fost inregistrata si de indicatorul PIB/loc., care a crescut de la 3.583 RON in anul
2000 la 11.414 RON in anul 2004, respectiv 15.968 RON in 2006. Valorile detaliate pe Regiuni de
Dezvoltare ale acestui indicator se regasesc in Anexa 2.5-1 Informatii Socio-Economice la nivel
national si regional Regiunea Sud-Est
In structura, contributia ramurilor la crearea produsului intern brut releva o imbunatatire a starii de
proportionalitate, dar si o evolutie catre structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate.
Semnificativ este faptul ca, datorita reformelor structurale, economia romaneasca are in prezent
capacitatea de a raspunde rapid cerintelor pietei, valorificand in timp real oportunitatile mediului
economic international. Astfel, cresterea economica din perioada 2000-2006 cu 41,9% s-a datorat
mentinerii la cote ridicate a activitatii industriale si de constructii, dar si revigorarii serviciilor.
In perioada 2000-2004 s-au inregistrat ritmuri ridicate de crestere a VAB din agricultura, urmate de
scaderi semnificative in anii 2005 si 2006. Astfel, ponderea VAB din agricultura a crescut de la 11,1%
in 2000 la 12,6% in 2004 (contribuind semnificativ la cresterea economica 2,6% in 2004), dar a
scazut in 2005 si 2006 din cauza inundatiilor. Contributia sectorului constructiilor in PIB si-a mentinut
insa trendul pozitiv, ponderea VAB din constructii urcand de la 4,9% in 2000 la 7% in 2006. Spre
deosebire de sectorul serviciilor care si-a sporit constant ponderea VAB in PIB, de la 45,2% in 2000,
la 49,6% in 2006, ponderea VAB din industrie a inregistrat o scadere constanta intre 2002-2006.
In ceea ce priveste evolutia principalilor indicatori ce caracterizeaza utilizarea produsului intern brut,
se constata o crestere puternica a formarii brute de capital fix, atat prin constructii noi cat si prin

Pagina 33 din 236
importuri de bunuri de capital realizate in vederea modernizarii si retehnologizarii capacitatilor de
productie. Structura exporturilor s-a modificat in timp in favoarea bunurilor de complexitate inalta, insa
deficitul balantei comerciale s-a accentuat. In 2006 exportul net a reprezentat -12,1% din PIB, fata de
-5,6% in anul 2000.
Figura 2.5.1-4 - Ponderea principalelor sectoare economice in VAB la nivelul anului 2007

Sursa: Institutul National de Statistica Anuarul statistic al Romaniei 2008 Produsul intern brut, pe categorii de resurse,
Analiza consultantului
Inflatia
Dupa ce in anul 1997, in urma ultimei etape de liberalizare a preturilor, rata inflatiei a atins valoarea
de 154,8% conform datelor detinute de Comisia de Statistica a Uniunii Europene (EUROSTAT),
incepand cu anul 2000, Romania a consemnat un proces sustinut de dezinflatie, rata inflatiei scazand
de la 45,7% in anul 2000, la 7,9% in anul 2008, inregistrand o valoare minima in anul 2007, de 4,9%.
In figura urmatoare este prezentata evolutia ratei inflatiei in Romania in perioada 2000 2008.
Figura 2.5.1-5 - Evolutia ratei inflatiei in perioada 2000 2008

Sursa: EUROSTAT

Agenti economici
Numarul agentilor economici a crescut in Romania de la 336.019 in anul 2002, la 530.997 in anul
2007, inregistrand o crestere de 58%. La nivel national, cei mai multi agenti economici se
inregistreaza in domeniul comertului, urmatorul sector ca numar de agenti fiind cel al tranzactiilor
imobiliare si alte sevicii.
La nivel regional, cei mai multi agenti economici se regasesc in Regiunea Bucuresti - Ilfov (123.588)

Pagina 34 din 236
si in Regiunea Nord Vest (74.550).
In tabelele urmatoare este prezentata evolutia numarului de agenti economici la nivel regional si
national, precum si pe activitati ale economiei nationale.
Tabel 2.5.1-2: Evolutia agentilor economici in perioada 2002 2007
Activitati ale economiei
nationale / Activities of
national economy
Anul / Year
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Numar / Number
Total 336.019 374.054 420.826 460.558 491.194 530.997
Agricultura, vanatoare si
silvicultura / Agriculture,
hunting and forestry
10.515 10.842 11.722 12.368 13.175 13.963
Pescuit si piscicultura /
Fishing and fish farming
250 335 397 436 449 516
Industria extractiva /
Extractive industry
604 754 861 873 929 1.093
Industria prelucratoare /
Manufacturing
47.582 52.521 56.919 59.296 60.084 61.085
Energie electrica si termica,
gaze si apa / Electric power
and thermal, gas and water
532 727 704 739 714 819
Constructii / Constructions 17.057 21.352 25.967 30.892 36.732 47.509
Comert / trade 181.388 184.301 196.222 205.796 211.628 217.295
Hoteluri si restaurante /
Hotels and restaurants
13.678 15.715 17.444 19.509 20.899 22.382
Transporturi, depozitare si
comunicatii /
Transport, storage and
communications
18.648 22.177 25.859 29.711 32.841 37.413
Intermedieri financiare /
Financial intermediation
3.067 3.478 4.368 4.886 5.618 6.378
Tranzactii imobiliare si alte
servicii / Real estate
transactions and other
services
30.940 46.571 62.075 75.063 84.779 96.612
Invatamant /
Education
779 952 1.107 1.377 1.690 2.171
Sanatate si asistenta
sociala / Health and social
assistance
4.441 5.541 6.869 7.884 8.641 9.365
Alte activitati ale economiei
nationale / Other activities
6.538 8.788 10.312 11.728 13.015 14.396
Sursa: Institutul National de Statistica - Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN
Rev.1, clase de marime dupa numarul de salariati, regiuni de dezvoltare si judete


Pagina 35 din 236
Tabel 2.5.1-3: Evolutia agentilor economici, la nivelul regiunilor de dezvoltare, in perioada 2002 2007
Regiuni de dezvoltare /
Development regions
Anul / Year
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Numar / Number
TOTAL 336.019 374.054 420.826 460.558 491.194 530.997
Regiunea NORD-EST 39.264 42.702 47.468 51.464 54.755 58.723
Regiunea SUD-EST 43.294 46.834 52.059 55.906 58.930 62.953
Regiunea SUD-MUNTENIA 38.598 41.549 45.620 48.918 52.075 56.300
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 27.682 29.769 32.595 34.714 36.286 38.482
Regiunea VEST 30.360 34.540 39.593 43.880 47.474 50.867
Regiunea NORD-VEST 45.775 52.130 57.584 63.330 67.825 74.550
Regiunea CENTRU 40.911 45.900 52.242 57.071 60.544 65.534
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 70.135 80.630 93.665 105.275 113.305 123.588
Sursa: Institutul National de Statistica - Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN
Rev.1, clase de marime dupa numarul de salariati, regiuni de dezvoltare si judete

Forta de munca
In ceea ce priveste forta de munca la nivel national, cei mai multi angajati la finalul anului 2007 erau
in sectorul industrial (1.675.956 angajati), reprezentand 32,46% din totalul fortei de munca angajate.
Urmatorul sector al economiei nationale ca pondere a numarului de salariati este comertul (861.636
angajati), in care la finalul anului 2007 erau angajati 16,68% din salariatii de la nivel national. La nivel
regional, cel mai mare efectiv de salariati la sfarsitul anului 2007 a fost inregistrat in Regiunea
Bucuresti Ilfov (1.025.782), reprezentand 19,87% din totalul salariatilor la nivel national.
Figura 2.5.1-6- Efectivul salariatilor la nivelul anului 2007, pe regiuni de dezvoltare

Sursa: Institutul National de Statistica - Efectivul salariatilor la sfarsitul anului, pe categorii de salariati, pe activitati ale
economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, sexe, regiuni de dezvoltare si judete
In perioada 2000 2007 numarul somerilor la nivel national a scazut de la 1.007.131 in anul 2000, la
367.838 in anul 2007, in timp ce rata somajului a inregistrat o scadere considerabila, de la 10.5% la
4% acest fapt datorandu-se si cresterii economice si perioadei de dezvoltare pe care tara noastra a
traversat-o. In anul 2007, cel mai mare numar de someri s-a inregistrat in Regiunea NE (67.317 de
persoane), reprezentand 18,3% din totalul somerilor din Romania, in timp ce Regiunile Bucuresti
Ilfov si Vest au inregistrat cel mai mic numar de someri, 20.416 si respectiv 29.470 de persoane.

Pagina 36 din 236
Datele pentru evolutia numarului de someri la nivel national si regional, precum si a evolutiei ratei
somajului la nivel national si regional se regasesc in Anexa 2.5-1 Informatii Socio-Economice la nivel
national si regional Regiunea Sud-Est Anexa 2.5-1 Informatii Socio-Economice la nivel national si
regional Regiunea Sud-Est
In ceea ce priveste veniturile populatiei, castigul salarial mediu net lunar la nivel national a crescut in
perioada 2000 2007 de la 213 RON la 1.042 RON. Cel mai mare castig salarial mediu net lunar se
inregistreaza in intermedieri financiare (2.617 RON) si este aproape de 5 ori mai mare decat castigul
salarial mediu net lunar al persoanelor care lucreaza in domeniul pescuitului si pisciculturii (586
RON), care reprezinta sectorul cu cele mai mici castiguri salariale. In Anexa 2.5-1 Informatii Socio-
Economice la nivel national si regional Regiunea Sud-EstAnexa 2.5-1 Informatii Socio-Economice la
nivel national si regional Regiunea Sud-Est este prezentata evolutia castigului salarial mediu net
lunar, la nivel national, pe activitati ale economiei nationale, precum si evolutia venitului lunar mediu
pe o gospodarie, atat in mediul urban, cat si in cel rural. Cheltuielile medii lunare pe o gospodarie au
fost in anul 2007 de 1.542 RON, in crestere cu 18 % fata de anul 2006. Pentru o detaliere a acestor
cheltuieli se va consulta Anexa 2.5 2 Informatii Socio-Economice judetul Buzau.
Evolutii si tendinte
Conform previziunilor macro-economice realizate de Comisia Nationala de Prognoza, in Prognoza
interimara (19 Ianuarie 2009), Produsul Intern Brut al Romaniei va creste in prima perioada cu valori
medii de 3%, fapt datorat situatiei economice de la nivel mondial, urmand ca din anul 2011, PIB-ul sa
creasca in medie cu 6%. Populatia ocupata va scadea in anul 2009, insa ulterior va avea o crestere
medie anuala de 1%.
Sintetic, prognoza Comisiei Nationale de Prognoza pentru principalii indicatori in perioada 2007-2013
este prezentata in Anexa 2.5 2 Informatii Socio-Economice judetul Buzau.
2.5.2 Profilul socio-economic al judetului Buzau
2.5.2.1 Populatia
Populatia judetului Buzau urmareste tendinta descrescatoare a populatiei la nivel de regiune si la
nivel national cu migratia populatiei rurale catre zonele urbane insotita si de fenomenul de
descrestere ca urmare a fenomenului de imbatranire a populatiei mai ales in mediul rural.Printre
comunele cu cea mai imbatranita populatie se numara: Pardosi, Margaritesti, Chiliile, Valcelele,
Cozieni, Murgesti, Glodeanu-Silistea, Balta Alba, Puiesti, Blajani, Ghergheasa, Odaile cu ponderi ale
populatiei de 60 ani si peste intre 40 si 55%.
Tabel 2.5.2-1: Populatia si densitatea populatiei la recensaminte
Judetul Buzau Numarul locuitorilor Locuitori / kmp
29 decembrie 1930 377 463 61,8
25 ianuarie 1948 430 225 70,5
21 februarie 1956 465 829 76,3
15 martie 1966 480 951 78,8
5 ianuarie 1977 508 424 83,3
7 ianuarie 1992 516 961 84,7
18 martie 2002 496 214 81,3
01iulie 2005 494 052
Sursa : http://www.buzau.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=430

Pagina 37 din 236
Gruparea localitatilor din judetul Buzau dupa numarul locuitorilor la 1 iulie, Ponderea populatiei totale
a municipiului Buzau in total judet, perioada 2002-2005, Migratia populatiei la nivel de judet este
prezentata in :
Anexa 2.5-2 Informatii Socio-Economice judetul Buzau
Densitatea medie a populatiei din municipiul Buzau la ultimul recensamant era de 72,75 loc/ha in
zona intravilan a orasului si de 237,11 loc/ha in zona de locuit. Media pe judet a indicatorului este de
81 loc.kmp.
Astfel, la 01.07.2006, populatia totala in municipiul Buzau era de 135.861 locuitori, cu 2734 locuitori
mai putin decat in anul 2002. Ca urmare a fenomenului de migratie (si mai putin ca urmare a unui
fenomen de scadere a natalitatii), populatia municipiului Buzau a inregistrat o scadere de aproximativ
2% (anul 2006 comparativ cu anul 2002).Este de mentionat faptul ca in anul 2004 localitatea
Patarlagele a fost declarata oras.

Figura 2.5.2-1 Ponderea populatiei urbane si rurale in total judet
2.5.2.2 Aspecte economice
In economia judetului, industria este predominanta, urmata de agricultura si de prestarile de servicii.
Primul aspect care trebuie mentionat este faptul ca judetul Buzau produce in exclusivitate aparate de
cale ferata. Tot aici se inregistreaza si cea mai mare parte din productia de garnituri de frana si de
etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, sarma zincata si
electrozi de sudura (este important faptul ca in zona industriala a resedintei de judet se afla cea mai
mare companie producatoare de electrozi de sudura din Romania - S.C. Ductil Steel S.A.). De
asemenea, sunt reprezentative pentru industria judetului productia de geam tras, utilaje tehnologice
pentru chimie si metalurgie, produse prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj si sticlarie de
arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, precum si productia de ulei comestibil si zahar. Alte ramuri
ale industriei prezente in judetul Buzau: prelucrarea lemnului, cerealelor, textilelor si petrolului. In
prezent, principalele zone de extractie petrolifera sunt Berca si Monteoru.

Pagina 38 din 236
Agricultura. Un procent considerabil de 40% din suprafata judetului este reprezentat de terenul
arabil. Cea mai importanta ramura in agricultura judetului este viticultura: sunt renumite podgoriile
Dealu Mare, in special pentru centrul viticol Pietroasele.
Un alt centru viticol important este Dealul Calnaului, specializat in productia de vinuri rosii. Suprafete
vaste pe vaile Buzaului, Slanicului si Ramnicului sunt ocupate de plantatiile de pomi fructiferi.
Un rol important in economia judetului are si dezvoltarea zootehnica. in prezent, exista doua statiuni
pentru cresterea cailor de rasa - Cislau si Rusetu, o statiune de cercetare si crestere a bovinelor -
Dulbanu, o statiune de cercetare si crestere a oilor de rasa - Rusetu, precum si trei statiuni cu profil
vegetal.
Forta de Munca este caracterizata de Populatia activa civila acesta fiind un indicator statistic
reprezentand oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a populatiei cuprinzand
populatia ocupata civila si somerii inregistrati.
Tabel 2.5.2-2: Forta de munca in judetul Buzau
Populatia totala in judetul Buzau - 2007 489 784
Populatia activa civila in Judetul Buzau - 2007 192 500
Someri Inregistrati 2007 10 604
Sursa INSE
Rata somajului inregistrat la nivelul anului 2007 reprezinta raportul dintre numarul somerilor
(inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca) si populatia activa civila (someri + populatie
ocupata civila, definita conform metodologiei balantei fortei de munca) este de 5.5%, iar Castigul
salarial nominal mediu net lunar la nivel de judet este prezentata in:
Deoarece sectorul industrial, comertul prestarile de servicii s-au dezvoltat cu preponderenta in mediul
urban aceasta a atras fosta de munca spre zonele urbane insa ponderea cea mai mare a ocupatiilor
pentru judetul Buzau o reprezinta sectorul agricol (peste 40% din populatia activa).
Turismul. Dezvoltarea turismului este favorizata in primul rand de diversitatea reliefului. In zonele de
munte, in Masivul Penteleu sau in Masivul Siriu, cu altitudini impresionante, se remarca frumusetea
peisajelor. Dealurile Paclelor din regiunea subcarpatica sunt renumite pentru un fenomen natural cu
adevarat spectaculos si foarte rar intalnit - rezervatia geologica si botanica Vulcanii Noroiosi.
Langa comuna Lopatari, pe Valea Slanicului, se produce un alt fenomen natural impresionant, la o
altitudine de peste 700 m: "focul viu" sau "focurile vii", flacari albastre care ard in crapaturile solului si
se ridica pana la 0,5 m inaltime.
Un important punct de atractie al judetului sunt lacurile, fie pentru functia lor estetica - Lacul Vulturilor,
in Masivul Siriu -, fie pentru proprietatile terapeutice recunoscute - Lacurile Amara si Balta Alba. Tot
pentru functia terapeutica sunt celebre izvoarele minerale din statiunea Sarata - Monteoru. Orasul
Buzau detine o suprafata vasta de aproximativ 189 ha de padure, din care 10 ha sunt amenajate ca
parc.
Turismul cunoaste o amploare mai mare in perioada calduroasa. In sezonul rece, este dezvoltat mai
ales in perioada sarbatorilor de iarna. Capacitatea si activitatea de cazare turistica sunt prezentate in
Anexa 2.5-2 Informatii Socio-Economice judetul Buzau.


Pagina 39 din 236
2.6 EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI LEGAL
2.6.1 Cadrul general administrativ

Conform prevederilor Legii nr.265/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2005 privind protectia mediului
Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale
si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice .
Organul de specialitate al administratiei publice centrale in domeniul protectiei mediului este:
MINISTERUL MEDIULUI
Ministerul Mediului actioneaza pentru a proteja mediul si resursele naturale, pentru a garanta
generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat, in armonie cu dezvoltarea economica si progresul
social.
Mandatul Ministerului Mediului este de a elabora strategia Guvernului in domeniul protectiei mediului ,
dezvoltarii durabile si gospodaririi apelor si de a coordona aplicarea acesteia la nivel national pentru
asigurarea unei dezvoltari durabile.
Responsabilitatea de a implementa aceste politici revine Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului
(unitate subordonata MM), reprezentata in teritoriu de 8 Agentii Regionale de Mediu (Bucuresti,
Craiova, Pitesti, Sibiu, Timisoara, Cluj Napoca, Bacau, Galati) si de 42 de Agentii Judetene pentru
Protectia Mediului.
De asemenea, Ministerul Mediului este desemnat ca autoritate de management pentru Programul
operational sectorial (POS MEDIU) pentru infrastructura de mediu avand responsabilitatea gestionarii
si implementarii asistentei financia renerambursabile acordate acestui program de Uniunea
Europeana.
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu reprezinta documentul de programare a
Fondurilor Structurale si de Coeziune, elaborat de Ministerul Mediului care stabileste strategia de
alocare a fondurilor europene in vederea dezvoltarii sectorului de mediu in Romania, in perioada
2007-2013.
Obiectivul global al POS Mediu vizeaza imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a
standardelor de mediu si, in acelasi timp, contribuie substantial la realizarea angajamentelor de
aderare si la respectarea legislatiei de mediu. Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS
Mediu se vor finanta investitii pentru Sectorul de gestionare a deseurilor/reabilitarea terenurilor
poluate istoric (total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro)
Investitiile pentru acest sector vizeaza crearea de sisteme integrate de gestionare a deseurilor
la nivel regional, in paralel cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme. Se vor finanta masuri de
colectare, sortare, transport, tratare si depozitare a deseurilor menajere combinate cu masuri de
reducere a cantitatii de deseuri, conform cu principiile si practicile Uniunii Europene in
domeniu.Pentru derularea si implementarea proiectelor finantate prin POS Mediu, urmatoarele
institutii au responsabilitati clar definite:
Autoritatea de Management, din cadrul Ministerului Mediului (MM) este responsabila de
implementarea programului, asigurand coordonarea globala si managementul implementarii
POS Mediu; Autoritatea de management are urmatoarele atributii
elaboreaza decizii/ordine de finantare, prin care se stabilesc obligatiile structurilor cu rol cu rol
de autoritate de management/organism intermediary/beneficiar principale:
incheie contracte de finantare cu beneficiarii proiectelor finantate
verifica indeplinirea conditiilor pentru plata prefinatarii catre beneficiari si autorizeaza platile


Pagina 40 din 236
Organisme Intermediare, organizate ca structuri in subordinea MM in fiecare regiune de
dezvoltare, sunt responsabile pentru implementarea programului la nivel regional si asigura
interfata Autoritatii de Management cu beneficiarii proiectelor;
Beneficiarii au rolul principal in gestionarea si implementarea proiectelor aprobate prin POS
Mediu. Acestia sunt responsabili si cu organizarea si desfasurarea procedurilor pentru
licitarea si contractarea serviciilor si lucrarilor din cadrul proiectelor.
Autoritatea de Certificare si Plata a fost creata in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor
pentru administrarea fondurilor primite de la Uniunea Europeana;
Autoritatea de Audit de pe langa Curtea de Conturi va realiza auditul de sistem, verificari
privind modul de cheltuire a fondurilor comunitare;
Comitetul de Monitorizare, observatorul independent al implementarii POS Mediu, organizat
ca structura de tip partenerial si format din reprezentanti ai institutiilor cu rol de autoritati de
management in gestionarea programelor operationale, ai societatii civile, ai ONG-urilor si ai
Comisiei Europene, asigura eficacitatea si calitatea implementarii programului operational
sectorial. Astfel, acesta analizeaza si aproba criteriile de selectie pentru operatiunile finantate
prin POS Mediu, analizeaza periodic progresul realizat in atingerea obiectivelor specifice ale
programului operational, analizeaza si aproba rapoartele de implementare anuale si finale.
In conformitate cu Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planurile Regionale de
Gestionare a Deseurilor, responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor menajere apartine
administratiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare
catre un agent economic autorizat, trebuie sa asigure colectarea selectiva, transportul, neutralizarea,
valorificarea si eliminarea finala a acestor deseuri. In conformitate cu prevederile Legii 101/2006
privind serviciul de salubrizare al localitatilor, consiliile locale elaboreaza si aproba strategiile locale
cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare, tinand
seama de prevederile legislatiei in vigoare, de documentatiile de urbanism, amenajarea teritoriului si
protectia mediului, precum si de programele de dezvoltare economico-sociala a unitatilor
administrativ-teritoriale.
Serviciul de salubrizare se organizeaza si functioneaza pe baza urmatoarelor principii:
protectia sanatatii populatiei;
autonomia locala si descentralizarea serviciilor;
responsabilitatea fata de cetateni;
conservarea si protectia mediului inconjurator;
asigurarea calitatii si continuitatii serviciului;
tarifarea echitabila, corelata cu calitatea si cantitatea serviciului prestat;
nediscriminarea si egalitatea de tratament pentru toti utilizatorii;
transparenta, consultarea si antrenarea in decizii a cetatenilor;
administrarea corecta si eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a unitatilor
administrativ-teritoriale si a banilor publici;
securitatea serviciului;
dezvoltarea durabila.
Autoritatile administratiei publice locale detin competente exclusive in ceea ce priveste infiintarea,
organizarea, gestionarea si coordonarea serviciului de salubrizare a localitatilor, putand participa la
constituirea unei asociatii de dezvoltare intercomunitara sau la o asociere in parteneriat public-privat,
in vederea realizarii unor investitii de interes comun din infrastructura tehnico-edilitara aferenta
serviciului de salubrizare, care se realizeaza in conformitate cu Legea nr. 51/2006 privind serviciile
comunitare de utilitati publice.
Indiferent de modalitatea de gestiune adoptata (gestiune directa sau delegata), activitatile specifice
serviciului de salubrizare se organizeaza si se desfasoara pe baza unui regulament al serviciului si a

Pagina 41 din 236
unui caiet de sarcini, aprobate prin hotarare a consiliului local sau a asociatiei de dezvoltare
intercomunitara, dupa caz, intocmite in conformitate cu regulamentul-cadru al serviciului de
salubrizare si caietul de sarcini-cadru, elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (A.N.R.S.C.) prin ordin al presedintelui
acesteia.
Operatorii serviciului de salubrizare care participa la procedurile organizate pentru delegarea gestiunii
serviciului trebuie sa faca dovada competentei tehnico-organizatorice, a celei privind calificarea
personalului si a asigurarii unei dotari tehnico-materiale adecvate, prin care sa garanteze capacitatea
de a presta serviciul la nivelul parametrilor cantitativi si calitativi prevazuti in
regulamentul serviciului de salubrizare si pentru toate tipurile de activitati contractate.
Operatorii isi pot desfasura activitatea numai pe baza licentei emise de A.N.R.S.C., prestarea
activitatilor specifice serviciului de salubrizare fara licenta sau cu licenta expirata, indiferent de tipul de
gestiune adoptat, fiind interzisa.
2.6.2 Institutii implicate in protectia mediului
Tabel 2.6.2-1: Institutii cu responsabilitati in sectorul de mediu
Institutie Responsabilitati
Guvern Adopta hotarari si ordonante cu privire la problemele de mediu
Nivel national
Ministerul Mediului (MM) Creeaza, actualizeaza si supravegheaza aplicarea Strategiei Nationale si a
Planului national pentru managementul deseurilor;
Reprezinta Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial
de Mediu;
Elaboreaza si promoveaza documente legale in domeniul conservarii mediului.
Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului
(ANPM)
Asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ,
a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar
si bazate pe conceptul de dezvoltare durabila;
Implementarea legislatiei din domeniul protectiei mediului;
Coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la
nivel national, regional si local;
Reprezentarea in domeniul protectiei mediului in relatiile interne si externe,
conform mandatului acordat de catreMinisterul Mediului;
Autorizarea activitatilor cu impact potential asupra mediului si asigurarea
conformarii cu prevederile legale;
Asigurarea functionarii laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri,
zgomot si vibratii, precum si pentru radioactivitate;
Coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de
actiune pentru protectia mediului.

Garda Nationala de Mediu
(GNM)
Controleaza activitatile cu impact asupra mediului;
Ia parte la investigatii privind eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale
poluarii;
Controleaza investitiile din domeniul mediului in toate etapele de executie;
Participare la programe si proiecte legate de managementul mediului;
Supravegheaza garzile regionale de mediu;
Aplica penalizari direct marilor poluatori in caz de nerespectare a legii.
Administratia Fondului
pentru Mediu
Scopul functionarii AFM este gestionarea Fondului pentru mediu, in vederea sustinerii si
realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului, in conformitate cu normele si
standardele de mediu in vigoare
Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare
pentru Protectia Mediului
Participarea la elaborarea de studii, sinteze si prognoze pentru programe
nationale si strategii nationale in domeniul protectiei mediului;
Elaborarea normativelor tehnice si economice de interes public si national care
privesc domeniul protectiei mediului;
Indrumarea tehnica si instruirea personalului agentiilor teritoriale de protectia
mediului;
Perfectionarea profesionala in protectia mediului.

Pagina 42 din 236
Autoritatea Nationala de
Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de
Utilitati Publice
Autoritatea are drept scop reglementarea, monitorizarea si controlul la nivel central al
activitatilor din domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice. A.N.R.S.C. este,
autoritatea de reglementare competenta, pentru urmatoarele servicii comunitare de
utilitati publice:
a) alimentarea cu apa;
b) canalizarea si epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale;
d) productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat;
e) salubrizarea localitatilor;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si
altele asemenea;
h) transportul public local.

Nivel Regional
Agentia Regionala de
Protectie a Mediului
(ARPM) Regiunea 2 Sud
Est
Implementeaza politicile de mediu la nivel regional;
Responsabila pentru identificarea si selectarea proiectelor prioritare si
planificarea in domeniul protectiei mediului la nivel regional;
Elaboreaza planurile regionale de management al deseurilor.
Organism Intermediar
pentru POS Mediu
Regiunea 2 Sud Est
Actioneaza ca legatura intre MM, ca Autoritate de Management si clienti;
Coordoneaza prioritatile SOP de Mediu cu alte programe de investitii la nivel
regional;
Ofera asistenta clientilor cu privire la procedurile SOP de Mediu privind masurile,
programarea si implementarea;
Colecteaza datele necesare pentru monitorizare si implementarea programului;
Monitorizeaza proiectele in derulare la nivel regional;
Detine responsabilitati cu privire la verificari administrative, cheltuieli, evolutia
proiectului, etc.
Garda Regionala de
Mediu (GRM)
Responsabila pentru controlarea si aplicarea cerintelor legale de mediu la nivel
regional;
Poate aplica penalizari direct operatorilor regionali pentru nerespectarea legii.
Nivel local
Institutia Prefecturii Responsabila pentru asigurarea legalitatii documentelor administrative ale Consiliului
Judetean care au impact legal asupra intereselor publice sau private, elaborate de
Consiliul Judetean.
Consiliul Judetean Buzau Elaboreaza planurile judetene de management al deseurilor;
Emite reglementari judetene legate de Proiect;
Pregateste planul judetean de management al deseurilor;
Beneficiar local al proiectului de deseuri cofinantat de UE.
Agentia Locala pentru
Protectia Mediului (APM)
Responsabila pentru monitorizarea de mediu si pentru eliberarea autorizatiilor de
mediu;
Responsabila pentru identificarea si selectarea proiectelor prioritare si
planificarea in domeniul protectiei mediului la nivel judetean.
Comisariatul Judetean
Buzau
Responsabila pentru controlarea si aplicarea cerintelor legale de mediu la nivel
local;
Poate aplica penalizari direct operatorilor locali pentru nerespectarea legii.
Consilii Locale (CL) Organizeaza si supravegheaza activitatile de management al deseurilor;
In conformitate cu Legea nr. 215/2001, sunt responsabile pentru administratia
publica la nivel local.
Departamentul Local de
Sanatate Publica
Elaboreaza programe legate de sanatatea publica nationala;
Supravegheaza si monitorizeaza impactul activitatilor de management al
deseurilor asupra sanatatii umane.
Operatori de Servicii
Publice
Organizarea furnizarii serviciilor de management al deseurilor in conformitate cu cerintele
legale existente
Alte institutii
Ministerul Finantelor
Publice (MFP)
Responsabil pentru administrarea finantelor publice la nivel national;
Monitorizarea activitatilor de implementare a Programelor ISPA/CF pentru
sectorul de mediu;
Coordonator general si interfata cu CE prin AM EX ISPA.

Pagina 43 din 236
Ministerul Administratiei
si Internelor (MAI)
Responsabil pentru monitorizarea generala a serviciilor municipale si pentru
dezvoltarea strategiilor si politicilor pentru imbunatatirea calitatii acestor servicii.
Ministerul Sanatatii Elaboreaza programe privind sanatatea publica nationala;
Supravegheaza si monitorizeaza impactul activitatilor de management al
deseurilor asupra sanatatii umane.

2.6.3 Cadrul legal
Managementul deseurilor implica trei strategii complementare reflectate in politica UE, pentru a
continua dezvoltarea principiului dezvoltarii durabile:
Eliminarea generarii de deseuri la sursa prin imbunatatirea proiectarii produsului;
Prevenirea si eliminarea deseurilor aflate in stransa legatura cu metodele de fabricatie imbunatatite si
influentarea consumatorilor de a achizitiona si de a consuma produse ecologice care necesita mai
putina ambalare;
Incurajarea reciclarii deseurilor si reutilizarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje, a
bateriilor si acumulatorilor si a deseurilor de echipamente electrice si electronice;
Reducerea poluarii din arderea deseurilor.
Legislatia europeana si prevederile nationale relevante in domeniul gestiunii deseurilor sunt
prezentate in detaliu in:
Anexa 2.6-1 Legislatia europeana si prevederile nationale
2.7 DATE DESPRE GENERAREA DESEURILOR SI FLUXURI
Generarea deseurilor este efectul secundar al consumului, sau al oricarei activitati economice. Astfel
deseurile sunt caracterizate pe categorii in deseuri menajere de la populatie, deseuri menajere
similare celor menajere din comert industrie si institutii, deseuri stradale, deseuri din parcuri si gradini,
deseuri din piete pe langa aceste categorii se inregistreaza si deseurile voluminoase, deseurile din
echipamente electrice, deseuri din constructii precum si namolurile de la statiile de epurare.
Acest capitol prezinta datele inregistrate in perioada 2004-2008, pentru urmatoarele categorii de
deseuri:
Deseurile municipale (cod EWC 20, 15 01);
Namoluri rezultate din statiile urbane de tratare a apelor menajere (cod EWC 19 08 05);
Deseurile provenite din constructii si demolari (cod EWC 17).
Deseurile din echipamente electrice si electronice (DEEE) (cod EWC 20 01 21, 20 01 23, 20
01 35, 20 01 36);
Vehicule scoase din uz (VSU) (cod EWC 16 01 06)
Deseuri municipale periculoase
Referitor la deseurile municipale, vor fi prezentate cantitatile de deseuri in functie de sursa de
generare si anume:
cantitatile de deseuri menajere (colectare separata cat si colectare mixta) rezultate de la
populatie cod EWC 20 01, 15 01 si 20 03 01;
deseuri similare celor din gospodarii de la activitati comerciale, industrie si institutii cod EWC
20 01, 15 01 and 20 03 01;
deseuri din gradini si parcuri (inclusiv deseurile din cimitire) cod EWC 20 02;
deseuri din piete cod EWC 20 03 02.

Pagina 44 din 236
2.7.1 Metodologie si ipoteze
Datele ce caracterizeaza situatia actuala au fost colectate de catre APM Buzau si Consiliul Judetean
de la operatori, in baza raportarilor reglementate de catre APM.
2.7.2 Date generale despre generarea deseurilor
Generarea deseurilor este in directa relatie cu populatia, gradul de dezvoltare al societatii, mediul
urban sau rural si alti factori (natura bunurilor de larg consum, tehnologii de productie pentru industrii).
De asemenea o influenta in generarea deseurilor o are si gradul de acoperire cu servicii de
salubrizare, tendinta populatiei ce nu beneficiaza de astfel de servicii fiind de a produce cat mai
putine deseuri, de a refolosi anumite produse care in mod normal ar fi fost incadrate in categoria
deseuri (ex: reutilizarea in gospodariile rurale a sticlei). Urmare a centralizarii si prelucrarii datelor
primite au rezultat urmatorii indici de generare a deseurilor:
Tabel 2.7.2-1: Indicii de generare
Tip deseu 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Deseuri menajere si asimilabile de la
populatie in amestec (tone)
53.327 40.244 44.887 47.327 56.946 55.589
agenti economici (tone)
21.318 20.744 14.618 7.376 10.844 11.132
deseuri municipale stradale (tone) 24.902 5.132 10.507 13.364 11.544 14.125
deseuri municipale din piete (tone) 21 72 300 93 61 56
deseuri municipale din parcuri si gradini
(tone)
7.085 2.002 6.678 11.409 15.142 18.445
Total deseuri colectate (tone) 106.653 68.194 76.990 79.569 94.538 99.347
deseuri necolectate (tone) 115.233 115.163 60.785 69.948 69.139 68.330
Total (tone) 221.886 183.357 137.775 149.517 163.677 167.677
Populatia (persoane) 496.214 498.085 495.878 494.088 490.900 489.784
Indice de generare deseuri
municipale (t/loc/an)
0,447 0,368 0,278 0,303 0,333 0,342
Indice de generare deseuri
municipale (kg/loc/zi)
1,23 1,01 0,76 0,83 0,91 0,94
Indice de generare deseuri menajere
de la populatie (t/loc/an)
0,322 0,218 0,246 0,257 0,309 0,316
Indice de generare deseuri menajere
de la populatie (kg/loc/zi)
0,88 0,60 0,67 0,70 0,85 0,87

Se observa gradul scazut de acoperire cu servicii si cantitatile mari de deseuri necolectate in primii
doi ani de raportare, precum si o scadere a indicelui in anii 2004 -2005. Justificarea acestor valori ar
putea fi data de faptul ca deseurile necolectate in anii 2002 si 2003 au fost raportate cumulat, iar
incepand cu anul 2004 s-au raportat deseurile necolectate numai pentru anul respectiv.

Pagina 45 din 236
La nivelul judetului exista patru operatori din care trei companii locale ce presteaza servicii in
localitatile de provenienta. Raportarile de la operatori privind cantitatile nu sunt facute prin cantarire
iar cantitatile prezentate sunt uneori in slaba corelatie cu valorile inregistrate in alta perioada sau
localitate. In prezent exista un singur depozit conform unde este autorizata depunerea deseurilor
municipale, acest depozit se afla la Galbinasi, la cca 10 km, de municipiul Buzau cel mai mare
producator de deseuri din judet.

Figura 2.7.2-1 Infrastructura existenta privind managementul deseurilor
Desi nu au fost declarate localitati cu acces dificil sau izolate, datorita reliefului si datorita situatiei
deficitare privind infrastructura rutiera secundara, in anumite zone de munte, in localitati cu populatie
foarte redusa, colectarea deseurilor nu este realizata.
In afara zonelor deservite de operatorii locali, serviciile de salubritate sunt organizate de catre
consiliile locale cu mijloace relativ improprii desfasurarii acestei activitati. Se remarca in mediul rural
existenta depozitelor nonconforme de mici dimensiuni, depozite ce s-au format prin depunerea
deseurilor, in mare parte de origine animaliera, de catre populatia din localitatea respectiva.
In Figura 2.7.2.1 sunt prezentate elementele infrastructurii managementului deseurilor. In prezent in
judetul Buzau exista un depozit conform, care se afla la Galbinasi, si trei depozite neconforme
municipale astfel:
- Nehoiu cu inchidere prevazuta prin HG349/2005 in 2009;
- Rm Sarat cu inchidere in 2017 (s-a sistat depozitarea in 2007)
- Depozitul municipal Buzau cu depozitare sistata in 2004 si cu inchidere prevazuta anterior HG
349/2005 (neprevazut in HG 349!)
2.7.3 Cantitati si tipuri de deseuri
Din raportarile prezentate rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

Pagina 46 din 236
Tabel 2.7.3-1: Cantitati de deseuri/ tip deseu centralizate de catre APM si Consiliul Judetean (Tone)
Tip deseu
2002 2003 2004 2005 2006 2007
tone
populatie in amestec
53.327 40.244 44.887 47.327 56.946 55.589
agenti economici
21.318 20.744 14.618 7.376 10.844 11.132
Deseuri municipale stradale 24.902 5.132 10.507 13.364 11.544 14.125
Deseuri municipale din piete 21 72 300 93 61 56
Deseuri municipale din parcuri si gradini 7.085 2.002 6.678 11.409 15.142 18.445
Total deseuri colectate 106.653 68.194 76.990 79.569 94.538 99.347
Deseuri necolectate 115.233 115.163 60.785 69.948 69.139 68.330
Total 221.886 183.357 137.775 149.517 163.677 167.677
Din datele prezentate mai sus rezulta cantitatile de deseuri ce compun deseurile municipale generate
(colectate si necolectate) Din informatiile colectate pana la data elaborarii acestui studiu lipsesc
datele privind deseurile voluminoase, deseurile din constructii precum si cantitatile de namol de la
statiile de epurare, aceste deseuri fiind considerate de unii autori de specialitate deseuri municipale
cu un flux aparte si care nu fac obiectul prezentului proiect.
Cantitatile de deseuri necolectate au fost comunicatede catre APM si Consiliul judetean pentru anii
istorici 2002-2006, de asemenea pentru anii 2007-2008 au fost culese informatii de la operatorii de
salubritate iar situatia se prezinta astfel:
Tabel 2.7.3-2: Cantitati de deseuri/ tip deseu raportate de operatorii de salubritate (Tone)
Anul 2007 2008
Mediul/tip deseu
urban rural urban rural
tone
Deseuri menajere si asimilabile de la populatie in amestec 53.882 1.707 58.180 5.176,53
Deseuri menajere si asimilabile de la agenti economici 10.671 461,26 14.867 944,88
Hartie carton 3.797 7,3 1.410 2
Sticla 0 0 0 0
Plastic 20,23 2,3 17,8 2,87
Deseuri voluminoase colectate separat 0 0 0 0
Deseuri municipale stradale 13.964 160 22.652 129
Deseuri municipale din piete 54 1,8 74 10,4
Deseuri municipale din parcuri si gradini 18.443 1,8 28.155 4,3
Deseuri municipale din demolari - - - -
Deseuri necolectate 24.991,28 43.743,22 27.966,04 40.566,21
Cantitatile de deseuri necolectate au fost calculate tinandu-se cont de indicele mediu de generare al
deseurilor in mediul rural respectiv urban de gradul de acoperire cu servicii astfel si de coerenta
datelor (0.4-0.42kg/zi deseuri generate in mediul rural si 0.75-0.8 kg/zi deseuri generate in mediul
urban, per persoana):

Pagina 47 din 236
Tabel 2.7.3-3: Gradul de acoperire cu servicii
Judet ANUL
URBAN RURAL
TOTAL
Populatie
(numar)
Populatie
deservita
(numar)
Populatie
deservita %
TOTAL
Populatie
(numar)
Populatie
deservita
(numar)
Populatie
deservita %
Buzau 2005 204.750 118.856 58,04 289.302 3.647 1,26
Buzau 2006 203.631 119.279 58,57 287.350 3.587 1,24
Buzau 2007 203.107 118.830 59,89 286.677 7.134 2,48
Buzau 2008 200.365 110.015 54,90 286.080 19.882 6,94

Colectarea deseurilor este facuta de catre operatorii de salubritate in mediul urban si rural direct de la
locuitori sau agentii economici cu o frecventa de 1-
2 ori pe saptamana, apoi deseurile sunt colectate fie
la statii de transfer (neconforme) amenajate in afara
localitatii fie direct la depozit. In situatia in care in
localitate nu exista operator de salubritate consiliul
local organizeaza cu mijloace proprii salubrizarea
localitatii aceasta activitate bazandu-se in special pe
curatirea domeniului public, colectarea deseurilor de
la institutii (scoli, biblioteca, spatii culturale). In
fotografia alaturata este prezentata situatia unei
statii de transfer neconforme din apropierea
orasului Patarlagele. In aceasta situatie este
evidenta depozitarea deseurilor de provenienta
menajera municipala fara a se tine cont de conditiile
legale privind depozitarea.
Indicele de generare al deseurilor municipale pentru anii 2002-2007 variaza intre 303 si 447
kg/locuitor/an si a fost calculat in baza raportarilor prezentate de catre operatori Agentiei de protectia
Mediului tinind cont de cantitatile generate de deseuri (insumarea cantitatilor colectate si necolectate
de deseuri municipale menajere si asimilabile celor menajere )- total judet.
La nivel regional indicele de colectarea deseurilor menajere mixte si asimilabile este cuprins intre 270
si 300kg/locuitor/an. In cazul deseurilor municipale (cuprinzand in aceasta categorie deseurile
stradale , deseurile din parcuri si gradini si deseurile din piete) indicele de generare al deseurilor
ajunge la 343 kg/locuitor/an fata de indicele la nivel de regiune ( in anul 2002) 395.6 kg/locuitor/an.
Tabel 2.7.3-4: Indice de generare a deseurilor municipale
Anul
Deseuri
menajere
mixte si
asimilabile
(tone)
Deseuri
verzi
gradini,
parcuri si
piete (tone)
Deseuri
stradale
(tone)
Total (tone)
Cantitatea
de deseuri
necolectata
(tone)
Populatia
(nr
locuitori)
Indice de
generare
(kg loc/an)
2002 74.645 7.106 24.902 221.886 115.233 496.214 447
2003 60.988 2.074 5.132 183.357 115.163 501.321 366
2004 59.506 6.978 10.507 137.775 60.785 493.362 279
2005 54.703 11.502 13.364 149.517 69.948 494.088 303
2006 67.791 15.203 11.544 163.677 69.139 490.900 333
2007 66.721 18.660 14.125 168.240 68.735 489.784 343

Pagina 48 din 236
La nivel national indicele de generare al deseurilor se prezinta in tabelul de mai jos:
Tabel 2.7.3-5: Valorile indicelui de generare a deseurilor extras din PNGD

Deseuri municipale
de la populatie
(kg/loc.an)
Deseuri municipale
de la agenti ec.
(kg/loc.an)
Total deseuri
municipale
(kg/loc.an)
1998 197 84 281
1999 235 101 336
2000 270 116 386
2001 258 111 369
2002 283 121 404
media 249 107 356

2.7.3.1 DEEE, VSU, deseuri din constructii si demolari si deseuri periculoase

In anul 2005 au fost stabilite amplasamentele, puse la dispozitia producatorilor de echipamente
electrice si electronice pentru amenajarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor de
echipamente electrice si electronice pentru judet si pentru Municipiul Buzau (oras cu peste 100 000
locuitori), iar in anul 2006 s-a stabilit amplasamentul pentru punctul de colectare care deserveste
Municipiul Ramnicu Sarat (oras cu peste 20 000 locuitori).
In anul 2007, in punctele de colectare mentionate anterior, s-au colectat 8,19 tone DEEE, dintre care
6,18 tone provenind de la populatie. Intreaga cantitate colectata, a ramas pe stoc in centrele de
colectare, la sfarsitul anului 2007.
In ceea ce priveste tratarea DEEE, urmeaza a fi pusa in functiune: UZINA DE RECICLARE SI
TRATARE A DESEURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE DIN BUZAU, al
carui titular este SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA.
Din cauza nivelului scazut de trai, echipamentele electrice si electronice sunt utilizate cu mult peste
durata medie indicata de producator. De asemenea, este imposibila atingerea unui indice de
colectare din gospodariile populatiei de 100%. In plus, datorita intarzierii implicarii producatorilor in
procesul de colectare a acestor deseuri, multe din punctele de colectare stabilite de autoritatile locale
nu sunt functionale.
Tabel 2.7.3-6: Cantitati DEEE colectate in anul 2007 pe categorii
Categoria*
Deseuri de echipamente electrice si electronice
colectate
tone Numar
1.b frigidere 0,532 11
1.e masini de spalat rufe 0,58 7
2.a aspiratoare 0,077 18
3.a faxuri, unitati centrale, calculatoare personale 2,003 220
3.e imprimante, telefoane fara fir 0,25 57
3.f fotocopiatoare, telefoane celulare 0,35 7
3.2.i - alte produse si echipamente 0,05 10
4.a aparate radio 0,085 7
4.b televizoare 4,222 197
4..f amplificatoare audio 0,05 2

Pagina 49 din 236
Nu exista date privind colectarea DEEE in anii anteriori 2007 iar departajarea pe medii urban rural nu
a fost cuantificata.
Vehicule scoase din uz VSU. In anul 2007, conform datelor furnizate de operatorii autorizati, au
fost colectate 714 VSU, din care supuse operatiilor de tratare (dezmembrare) 534 VSU. Din totalul
VSU colectate in anul 2007, 279 au reprezentat vehiculele scoase din uz cu o vechime mai mare de
12 ani predate in cadrul Programului de stimulare a innoirii parcului auto national.
Tabel 2.7.3-7: Numar de VSU colectate si tratate, in functie de anul de fabricatie
An
Nr. VSU Colectate Nr. VSU tratate Nr. VSU in stoc
Fabricate
inainte de
1980
Fabricate
dupa 1980
Fabricate
inainte de
1981
Fabricate
dupa 1981
Fabricate
inainte de
1982
Fabricate
dupa 1982
2001 - - - - - -
2002 - - - - - -
2003 45 45 0
2004 70 70 0
2005 315 303 12
2006 13 70 13 57 7 6
2007 714 534 180
Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Buzau

Deseuri din constructii si demolari. In Regiunea 2 Sud Est, in prezent, nu este disponibila o
capacitate de depozitare pentru deseuri din constructii si demolari.
Deseurile din C/D sunt depozitate neconform. Lipsesc date statistice credibile privind cantitatile
generate anual de deseuri din C/D. Acestea sunt inlocuite de o cifra ce reprezinta 20% din cantitatea
de deseuri din aceasta categorie, produsa in Europa Centrala. Deseurile generate in mediul rural se
estimeaza a fi 10% din totalul cantitatilor generate in mediul urban.
Cantitatea totala generata in Regiunea 2 Sud Est se estimeaza a fi 415.000 t/an (~200.000m) in
mediul urban si 34.000 t/an (~17.000m) in mediul rural.
Tabel 2.7.3-8: Cantitate specifica generata de deseuri din constructii si demolari
Cantitate generata de deseuri din constructii si demolari
Anul
Deseuri din constructii si demolari
(Kg/loc.an)
Zona urbana Zona rurala
2002 266 27
2003 266 27
2004 266 27


Pagina 50 din 236
2.7.3.2 Namoluri de la statiile de epurare
Productia de namol de la statiile de epurare din judetul Buzau a fost inregistrata inraportul privind
starea mediului publicat de catre APM Buzau ( 2007 cu situatia din anul precedent) astfel:
- 1746t namol uscat din care:
651t eliminate prin depozitare la depozitele de deseuri sau valorificate in
constructii/amenajari funciare.
1095t in stoc la statiile de epurare.
O sinteza a situatiei apelor uzate in mediul rural este prezentata in tabelul de mai jos
Tabel 2.7.3-9: Sumar al aspectelor cheie considerate a fi critice cu privire la managementul namolurilor
In judetul Buzau exista 11 statii de epurare care nu functioneaza corespunzator iar echiparea
acestora cu linii de prelucrare a namolurilor este necorespunzatoare cu exceptia statiei de epurare a
municipiului Buzau care a fost modernizata si pusa in functiune in cursul anului 2008.
Datorita acestei situatii productia de namol uscat pentru depozitat este relativ redusa si nu exista un
management clar al namolurilor uscate.
Situatia existenta privind epurarea apelor uzate din judet este prezentata in Anexa 2.4-1 Situatia
actuala si prevederi in dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare. In ceea ce priveste
conformarea tehnologiilor existente de epurare cu standardele si legislatia europeana, in prezent
exista in derulare proiectul Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectului in Sectorul de Apa
Uzata si Apa, Romania
2.7.4 Compozitia deseurilor
Ca rezultat secundar al activitatilor umane si al activitatilor economice, deseurile au o compozitie
relativ stabila procentual, ce evolueaza in functie de gradul de dezvoltare al societatii si al economiei.
Datele privind compozitia deseurilor menajere sunt estimate la nivel regional pe baza datelor primite
de la agentii de salubritate. Compozitia deseurilor la nivel de regiune a fost calculata in functie de
compozitia medie a deseurilor din judetele componente.
In mediul Urban aceasta compozitie este rezumata in tabelul de mai jos:
Nr
crt
Judetul Buzau
SISTEME DE ALIMENTARE CU APA SI SISTEME DE COLECTARE SI
EPURARE A APELOR UZATE
IN FUNCTIUNE IN EXECUTIE
Sisteme apa
Sisteme colectare ape
uzate/Epurare
Sisteme apa
Sisteme colectare
ape uzate/Epurare
1
2
nr.sate/
nr.populatie
nr.sate/
nr.populatie
nr.sate/
nr.populatie
nr.sate/
nr.populatie
nr.sate/
nr.populatie
1 476 170 2 58 12
2 312.961 131.286 3.458 53.360 18.079

Pagina 51 din 236
Tabel 2.7.4-1: Compozitia procentuala a deseurilor in mediul urban - Regiunea 2 Sud Est (%)
Lemn Metal Sticla Plastic Alte tipuri *
Hartie si
carton
Biodegradabil
3,0 % 3,0 % 3,0 % 9,0 % 23,0 % 9,0 % 50,0 %
*(textile,compozite,minerale etc.) sursa PRGD regiunea 2 Sud Est

In mediul rural compozitia deseurilor rezultata din PRGD este urmatoarea:

Tabel 2.7.4-2: Compozitia deseurilor rezultata in mediul rural Regiunea 2 Sud Est (%)
Lemn Metal Sticla Plastic Alte tipuri *
Hartie si
carton
Biodegradabil
0,0 % 1,0 % 1,0 % 6,0 % 23,0 % 4,0 % 65,0 %
*(textile,compozite,minerale etc.)

In Planul National de Gestionare a Deseurilor principalele surse de date referitoare la calitatea
deseurilor municipale sunt:
datele furnizate de catre serviciile de salubritate in anchetele anuale realizate de MM
datele rezultate din determinarile efectuate in diferite proiecte pilot de analiza a compozitiei
deseurilor municipale in cateva orase din Romania.
Din datele furnizate de serviciile de salubritate a rezultat urmatoarea structura a compozitiei
procentuale medii a deseurilor menajere:
Tabel 2.7.4-3: Compozitia procentuala medie a deseurilor menajere pentru 1998 si 2002 (PNGD)
Componente
1998 2002
% kg/loc.an % kg/loc.an
hartie, carton 13% 34 11% 39
Sticla 6% 16 5% 18
Metale 5% 13 5% 18
Plastic 9% 24 10% 35
Textile 6% 16 5% 18
Biodegradabile 53% 139 51% 179
Altele 8% 21 13% 46
Total 100% 263 100% 352
Sursa: baza de date privind deseurile - ICIM
Observatii:
scaderea procentului de deseuri de hartie, carton in perioada 1998 2002 cu 2%, datorita unor
initiative locale de colectare separata si a Programului National Sa reciclam hartia initiat de MM

Pagina 52 din 236
scaderea procentelor la deseurile din sticla, textile si materii biodegradabile, in raportarile
operatorilor din Buzau cantitatile de Sticla sunt 0
cresterea procentului deseurilor din plastic la 10% in 2002 si a altor tipuri de deseuri (ex. deseuri
inerte) de la 8 la 13%.
Datele furnizate de diferite proiecte pilot pentru determinarea compozitiei deseurilor solide menajere
de la populatie sunt prezentate sintetic intabelul de mai jos:
Tabel 2.7.4-4: Date privind compozitia deseurilor menajere de la populatie (%)
Compozitia
Bucuresti
(2001)
Timisoara
(1999)
Brasov
(2001)
Rm Valcea
(2000)
Pitesti
(2002)
Piatra Neamt
(1997)
hartie, carton 19,46% 15,72% 8,37% 4,40% 10,68% 5,40%
Sticla 7,88% 6,55% 4,10% 2,60% 4,35% 2,59%
Metale 3,88% 2,88% 2,37% 1,60% 1,83% 3,38%
Plastic 12,95% 14,13% 10,34% 4,50% 9,85% 1,75%
Textile 3,36% 4,80% 4,99% 2,60% 2,30% 2,19%
Biodegradabile 48,84% 30,07% 65,68% 71,70% 68,20% 73,43%
Altele 3,63% 25,85% 4,15% 12,60% 2,79% 11,25%
TOTAL 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Sursa: Studii APM, MMGA, ICIM date rezultate din determinari
Rezultatele proiectelor de analiza a compozitiei deseurilor menajere provenite de la populatie in unele
orase mari au fost utilizate pentru a determina procentele medii ale componentelor, care
demonstreaza faptul ca datele furnizate de companiile de salubritate pentru Baza anuala de Date
pentru Deseuri sunt apropiate pentru hartie, carton, plastic, sticla si difera oarecum pentru metale,
biodegradabile si alte componente. Deoarece in Baza de Date pentru Deseuri exista date referitoare
la compozitia deseurilor municipale pentru toate judetele, s-au luat acestea in considerare si nu cele
rezultate din determinari pentru stabilirea compozitiei deseurilor la nivel regional si judetean. In
graficul de mai jos este prezentata compozitia procentuala medie a deseurilor menajere in anul 2002.
Figura 2.7.4-1 Compozitia procentuala medie a deseurilor menajere in 2002

Sursa: baza de date privind deseurile ICIM
Tinand cont de datele colectate de la APM Buzau din raportarile operatorilor existenti rezulta
urmatoarea estimare a compozitiei deseurilor:

Pagina 53 din 236
Tabel 2.7.4-5: Compozitia deseurilor in mediul urban
Urban (tone)
Compozitia cantitativa (tone) 2006 2007 2008
Lemn 2.581 2.682 2.012
Metal 2.581 2.682 3.018
Sticla 2.581 2.682 3.018
Plastic 7.756 8.066 9.072
Alte tipuri (textile,compozite,minerale etc.) 31.334 34.523 47.693
Hartie si carton 9.099 11.843 10.613
Organic waste 58.220 63.196 77.523
Total 114.153 125.674 152.950

Compozitia procentuala (%) 2006 2007 2008
Lemn 2% 2% 1%
Metal 2% 2% 2%
Sticla 2% 2% 2%
Plastic 7% 6% 6%
Alte tipuri (textile,compozite,minerale etc.) 27% 27% 31%
Hartie si carton 8% 9% 7%
Organic waste 51% 50% 51%
Total 100% 100% 100%
Tabel 2.7.4-6: Compozitia deseurilor in mediul rural
Rural (tone)
Compozitia cantitativa (tone) 2006 2007 2008
Lemn 17 457 461
Metal 42 935 983
Sticla 42 935 983
Plastic 133 3.241 3.352
Alte tipuri (textile,compozite,minerale etc.) 268 4.007 7.500
Hartie si carton 151 4.116 4.159
Organic waste 834 22.831 22.598
Total 1.486 36.521 40.037

Compozitia procentuala (%) 2006 2007 2008
Lemn 1% 1% 1%
Metal 3% 3% 2%
Sticla 3% 3% 2%
Plastic 9% 9% 8%
Alte tipuri (textile,compozite,minerale etc.) 18% 11% 19%
Hartie si carton 10% 11% 10%
Organic waste 56% 63% 56%
Total 100% 100% 100%

Pagina 54 din 236
2.8 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR SI FACILITATI EXISTENTE

Gestionarea deseurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea
acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deseuri dupa inchidere.
Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor municipale apartine administratiilor publice locale,
care, in mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare catre un operator economic
autorizat, trebuie sa asigure colectarea, colectarea selectiva, transportul, tratarea, valorificarea si
eliminarea finala a acestor deseuri.Colectarea deseurilor menajere nu este generalizata la nivelul
intregului judet.

In anul 2007, agentii de salubritate au colectat 103 176,67 tone de deseuri , atat de la populatie si
agenti economici, cat si din serviciile publice. Din datele avute la dispozitie, rezulta ca in anul 2007
procentul populatiei urbane care a beneficiat de servicii de salubritate, a fost de 54,91 % iar cel al
populatiei rurale de 6,9 %.De asemenea, tinand cont de aceste procente si de faptul ca in zonele
rurale serviciile specializate pentru colectarea si transportul deseurilor menajere sunt relative reduse,
se poate estima cantitatea de deseuri menajere necolectate 68 330t in 2007 (Raport starea mediului
Buzau , publicat de catre APM ulterior calculului nostru 68 498,27 tone), respectiv cantitatea de
deseuri municipale generate 170 465t inclusiv namolul de la statiile de epurare (Raport starea
mediului Buzau , publicat de catre APM ulterior calculului nostru 171 674,94 tone.). A se consulta:
Anexa 2.8-1 Situatia actuala privind gestionarea deseurilor in Judetul Buzau
Deseurile municipale si asimilabile reprezinta totalitatea deseurilor generate, in mediul urban si in
mediul rural, din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii (deseuri menajere),
deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri din constructii si
demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.
In tabelul de mai jos sunt calculate cantitatile de deseuri generate pe categorii ce intra in componenta
deseurilor municipale, incepand cu anul 2002. Aceste valori au fost calculate sau introduse aici din
datele transmise de catre Consiliul Judetean in colaborare cu APM Buzau.
Tabel 2.8-1 Cantitatile de deseuri generate componente ale deseurilor municipal (Tone)
Tip deseu (tone) 2002 2003 2004 2005 2006 2007
populatie in amestec
53.327 40.244 44.887 47.327 56.946 55.589
agenti economici
21.318 20.744 14.618 7.376 10.844 11.132
Deseuri municipale stradale 24.902 5.132 10.507 13.364 11.544 14.125
Deseuri municipale din piete 21 72 300 93 61 56
Deseuri mun. din parcuri si gradini 7.085 2.002 6.678 11.409 15.142 18.445
Deseuri necolectate 115.233 115.163 60.785 69.948 69.139 68.330
Total (tone) 221.886 183.357 137.775 149.517 163.677 167.677
Populatia 496.214 498.085 495.878 494.088 490.900 489.784
Indice de generare (t/loc/an) 0,447 0,368 0,278 0,303 0,333 0,342
Indice de generare (kg/loc/zi) 1,23 1,01 0,76 0,83 0,91 0,94

Gestionarea deseurilor poate fi descrisa aici ca fiind disociata pe localitati, nu exista un sistem de
gestionare a deseurilor cu componentele specifice acestuia (colectare statii de transfer conforme-
depozit). Sistemul actual se bazeaza pe :
- colectarea organizata (la un nivel mai mult sau mai putin eficient, subiectul fiind aici tipul,
numarul si capacitatea pubelelor);

Pagina 55 din 236
- transportul la statii de transfer neconforme asa numitele depozite rurale, sau transportul la
depozitul conform direct dupa colectare.
Detalii despre operatorii prezenti in judetul Buzau si dotarile acestora sunt incluse in capitolele
urmatoare.
2.8.1 Colectare si transport
Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, direct prin serviciile de
specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect prin concesionarea serviciului, societatilor
specializate in servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate si opereaza mai ales in
zonele urbane. In anul 2008, s-a constatat o crestere a acoperirii cu servicii de salubrizare cu aprox. 1
% fata de anul 2007 la nivel de judet, iar in mediu rural cu aprox. 4,5%. Activitatile de colectare si
transport a deseurilor municipale din judet, sunt organizate diferit in functie de: marimea localitatii,
numarul persoanelor deservite, dotare si forma de proprietate a agentilor de salubritate. Redam mai
jos datele de identificare ale agentilor de salubritate privati si numarul locuitorilor pe care i-au deservit
in anul 2008.
Tabel 2.8.1-1: Lista operatori salubritate judetul Buzau
Denumire agent
salubritate
Adresa Tel/fax, E-mail Populatie deservita
Urban Rural
SC IGOSERV SA
Berca
Com. Berca, Str. 1 Decembrie
Tel/Fax: 0238/526218; E-mail: radudoru@from.ro
- 4200
SC SERVCOM SA
Nehoiu
Oras Nehoiu, Str. Alba Iulia nr. 6 Tel/Fax:
238/554373
4515 512
SC RER ECOLOGIC
SERVICE SA
Mun. Buzau, Str. Unirii bl. 4B, Parter Tel:
0238/436912; Fax:0238/720037, rerbz@buzau.ro
103 000 15 170
SC PREST SERV SRL
Patarlagele Oras Patarlagele, Bl. C3, Jud.
Buzau,Tel: 0238/550001; Fax: 0238/550566
2500
Total locuitori deserviti 110 015 19 882
Tabel 2.8.1-2: Echipamente pentru colectarea deseurilor (pubele si containere) pentru anul 2005
Agent salubritate
Tip container
Pubele
(0,1-0,2 m
3
)
Container
(3-4 m
3
)
Eurocontainer
(1,1 m
3
)

Altele
SC RER ECOLOGIC SERVICE
SA Buzau
298 62 516 54
SC SERVCOM SA Nehoiu - 30 - -
SC PREST SERV SRL 70 30 - 5
SC IGOSERV SA Berca - 50 - 3
Total jud. Buzau 368 172 516 62
Sursa: Agenti de salubritate

Pagina 56 din 236
Tabel 2.8.1-3: Vehicule pentru colectare pentru anul 2005 - Sursa: Agenti de salubritate
Agent salubritate
Tip vehicul Capacitate medie, (m)
Autogunoiere
compactoare
Autotransportoare
cu container
Tractoare
cu remorca
Basculante
20-40 (30m) 3-4m 5-10m 8-10m
SC RER ECOLOGIC SERVICE SA 13 4 7 4
SC SERVCOM SA Nehoiu - 1 - -
SC PREST SERV SRL Patirlagele - 1 - -
SC IGOSERV SA Berca - 1 1 -
Total jud. Buzau 13 7 8 4
Tabel 2.8.1-4: Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate la nivel judetean

2.8.2 Reciclare si recuperare

Din cauza procentului scazut de colectare selectiva a deseurilor de la populatie, componentele
reciclabile din deseurile menajere (hartie, carton, sticla, materiale plastice, metale) nu serecupereaza,
ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri urbane.
Cantitatile colectate prezentate de APM Buzau in Raportul privind starea mediului sunt redate in
tabelul de mai jos. Deseurile din hartie-carton colectate din judetul Buzau sunt predate spre
valorificare la fabricile de hartie din tara.
Deseurile de mase plastice sunt valorificate la SC GREENTECH SA Buzau.
La sfarsitul anului 2008, in judetul Buzau existau 44 societati autorizate pentru colectarea deseurilor
de ambalaje si 5 societati autorizate pentru reciclarea deseurilor de ambalaje (Anexa 2.8-1 Situatia
actuala privind gestionarea deseurilor in Judetul Buzau).
Judet ANUL
URBAN RURAL
TOTAL
Populatie
deservita
(numar)
Populatie
deservita %
TOTAL
Populatie
(numar)
Populatie
deservita
(numar)
Populatie
deservita % Populatie
(numar)
Buzau
2005 204750 118856 58.05% 289302 3647 1.26%
2006 203631 119279 58.58% 287350 3587 1.25%
2007 203107 118830 58.51% 286677 7134 2.49%
2008 200365 110015 54.91% 286080 19882 6.95%

Pagina 57 din 236
Tabel 2.8.2-1: Situatia deseurilor reciclabile colectate
Localitatea
Fractii de
deseuri
colectate
selectiv
Numar
locuitori
arondati
Numar
containere pe
tip de deseu
Cantitate
colectata
(tone)
Cantitate
valorificata
(tone)
Buzau
Hartie
74 000
16 82 544 82 544
PET 16 0.6 0.6
Rm.Sarat PET 14 530 20 0 0
Breaza PET 2 960 6 0.8 0.8
Sahateni PET 3 328 5 0.1 0.1
Pietroasele PET 3 950 5 0.204 0.204
Maracineni PET 7 136 7 0.3 0.3
Vadu Pasii PET 10 500 2 0.03 0.03
Patarlagele PET 2 200 5 0.5 0.5
Berca
Hartie
1 860
* 1.05 1.05
PET 3 0.6 0.6
Total Hartie 83 594 83 594
PET 2 414 2 414
*Colectare periodica din poarta in poarta
Date privind Operatori implicati in operatiuni de recuperare si echipemente folosite / sunt prezentate
in Anexa 2.8-1 Situatia actuala privind gestionarea deseurilor in Judetul Buzau.
2.8.3 Tratarea deseurilor biodegradabile
In prezent in judetul Buzau prin intermediul operatorilor existenti cat si prin eforturile Consiliilor Locale
se evidentiaza un potential de reusita al colectei selective atat in mediul rural cat si in mediul urban.
Existenta societatilor reciclatoare pe teritoriul judetului este cu atat mai benefica acestui proces. Se
mentioneaza ca in prezent in mediul rural exista PFA (Persoane fizice autorizate) care fac colecta
PET-urilor in mod benevol si valorificand-o prin vanzarea catre societatile reciclatoare. In ceea ce
priveste tratarea deseurilor biodegradabile in judetul Buzau nu exista echipamente de tratare a
deseurilor biodegradabile. In zona rurala au fost luate masuri pentru reducerea cantitatilor de deseuri
prin decizii ale consiliilor locale privind obligativitatea cetatenilor de a depozita deseurile in propia
gospodarie. Practic aceste masuri sunt partial respectate de locuitorii acestor zone, in gospodariile
rurale fiind create spatii de depozitare deseuri menajere mai ales biodegradabile, deasemeni o mare
parte din resturile alimentare sunt utilizate ca hrana pentru animalele domestice.
2.8.4 Depozite existente
S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL Buzau a obtinut autorizatia integrata de mediu numarul
24/02.11.2006, reactualizata in 22.10.2007, cu perioada de valabilitate pana la 21.10.2017, pentru
investitia: Depozitului zonal de deseuri nepericuloase, comuna Galbinasi. Prin emiterea acestui
acord, depozitul ecologic municipal de la Galbinasi s-a transformat in depozit zonal de deseuri
nepericuloase, unde urmeaza sa fie depozitate si deseurile menajere provenite de la statiile de
transfer, dupa ce acestea se vor infiinta si deseurile menajere din localitatile care incheie contracte
direct cu firma de salubritate. S-a estimat ca an de inchidere al depozitului anul 2024. La descarcare
are loc sortarea manuala (nu exista echipamente specifice pentru sortare) a deseurilor in depozit.
Depozitul este situat la 10 km SE de municipiul Buzau, pe DN 2B, in extravilanul localitatii Galbinasi,

Pagina 58 din 236
tarlaua 1, parcela 6 si Vadu Pasii, tarlaua 56, parcela 728, pe malul drept al raului Buzau, la cca
500m de albia majora judetul Buzau. Distanta aproximativa de zonele locuite este de 1,5 km.
Proprietarul depozitului, cladirii sediului social si al echipamentelor este SC RER SERVICII
ECOLOGICE SRL GALBINASI.
Operatorul depozitului: SC RER SERVICII ECOLOGICE SRL GALBINASI, cu sediul social in comuna
Galbinasi, judetul Buzau si sediul administrativ in cartierul Micro XIV, limitrof Bl 21 A+B
Clasa depozitului: depozit de deseuri nepericuloase
Obiectul de activitate pentru care a fost autorizat:
Cod CAEN 9003: salubritate, depoluare si activitati similare
Cod CAEN 3710: recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile
Cod CAEN: recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile
Tabel 2.8.4-1: Capacitatea de depozitare

Capacitatea libera disponibila pentru extindere este reprezentata de Celulele 3 si 4 ale depozitului, in
suprafata totala de 6,19 ha, cu capacitate de 570.000 m
3
.
Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul
judetului Buzau exista doua depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase (clasa b) aferente
localitatilor urbane. Datele la care isi vor inceta activitatea aceste depozite, conform Calendarului de
sistare/incetare a activitatii sau conformare pentru depozitele de deseuri existente in zona urbana (in
conformitate cu PJGD Draft revizia 3), sunt prezentate in tabelul 2.8.4-2.
In Anexa 2.8-1 Situatia actuala privind gestionarea deseurilor in Judetul Buzau sunt prezentate
depozitele rurale.
Depozitul mixt Buzau, cu suprafata de 10 ha a sistat depozitarea in anul 2004. Conform Planului de
implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se vor inchide conform
cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.
Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 12,1 ha. O parte din depozite nu sunt
ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit.
Datorita costurilor mari necesare demararii procedurii de inchidere a depozitelor neconforme, s-a
solicitat pentru implementarea Directivei 1999/31 EC o perioada de tranzitie astfel:
Compartiment
depozitare
Suprafata (ha)
Capacitate depozit
(mc)
Perioada de
functionare (ani)
Celula 1 3,37 260.000 4,3
Celula 2 4,31 372.000 6,2
Celula 3 2,64 228.000 3,8
Celula 4 3,55 342.000 5,7
Total 13,87 1.202.000 20
Infrastructura 0,85
Suprafata totala 14,72

Pagina 59 din 236
Tabel 2.8.4-2: Depozite de deseuri municipale neconforme
Denumire depozit/
Localizare
Operator
Suprafata
proiectata (ha)
Capacitate (mc) An inchidere
Depozit mixt
orasenesc Nehoiu/
Nehoiu
SC SERVCOM
SA Nehoiu
0,1 15.000 2009
Depozit mixt
municipal Rm.
Sarat/Rm. Sarat
SC RER
ECOLOGIC
SERVICE SA
Buzau
2 950.000
2017 (a sistat
depozitarea in
2007)
Depozit mixt
municipal Buzau
- 10 2004
In judetul Buzau exista o situatie deosebita, depozitele existente in orasele Pogoanele si Patirlagele
(comuna Patirlagele a fost transformata in anul 2004 in oras) nu au fost luate in considerare la
realizarea Planului de implementare, pentru solicitarea perioadei de tranzitie. Conform prevederilor
legale, spatiile de depozitare din zonele rurale si-au sistat activitatea pana la data de 16 iulie 2009 si
au fost ecologizate sau sunt in curs de ecologizare. Deoarece depozitele de deseuri din localitatile
mentionate nu sunt cuprinse in Anexa 5 - Calendarul de sistare/incetare a activitatii sau conformare
pentru depozitele de deseuri existente din HG nr. 349/2005, ele si-au incetat activitatea la 16 iulie
2009.
Cantitatile de deseuri stocate incepand cu 2005 sunt prezentate in tabelul de mai jos :
Tabel 2.8.4-3: Cantitatile de deseuri stocate
Cant. Deseuri (tone) depozitata in anul la
2005 2006 2007 2008
Depozitul ecologic zonal de deseuri nepericuloase
Galbinasi
70 745 77 739 95 000 140 710
- Sursa Raport starea mediului publicat de APM
2.9 TARIFELE SI COSTURILE PENTRU MANAGEMENTUL DESEURILOR
Din analiza contractelor furnizate de Consiliul Judetean rezulta o defalcare procentuala (venituri/
diverse cheltuieli) a tarifelor curente cu caracteristicile prezentate in tabelul de mai jos.
Table 2.9-1 Defalcare procentuala a tarifelor curente
DEFALCARE TARIF
Fara taxa de depozitare Cu taxa de depozitare
agenti
economici
abonati
casnici
agenti
economici
abonati
casnici
1 Cheltuieli materiale 47.98% 25.64% 46.53% 31.93%
2 Cheltuieli manopera 19.89% 28.40% 19.29% 28.51%
directe 15.16% 20.94% 14.70% 19.05%
indirecte 4.73% 7.46% 4.59% 9.46%
3 Taxe licente 0.00% 2.89% 0.00% 2.89%

Pagina 60 din 236
4 Inchirieri utilaj 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
5 Depunere la rampa 0.00% 23.25% 0.00% 23.26%
6 Fond inchidere depozit 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
7 Alte Cheltuieli 0.00% 0.62% 0.00% 0.62%
A Cheltuieli exploatare 67.87% 80.80% 65.81% 87.20%
B Cheltuieli financiare (DOB LEASING) 0.00% 2.02% 0.00% 0.00%
A+B Cheltuieli directe 67.87% 82.82% 65.81% 87.20%
Cheltuieli indirecte 19.09% 4.14% 21.15% 4.36%
I Cheltuieli total 86.96% 86.96% 86.96% 91.56%
II profit 13.04% 13.04% 13.04% 13.73%
III cota dezv 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
IV venituri 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
VI tarif fara TVA ron/mc 16 17 35 37
In principal au fost solicitate cresteri tarifare ca urmare a gradului de colectare mai ridicat sau ca
urmare a cresterii indicelui de generare al deseurilor (practic canititatile initiale pentru care s-a facut
fundamentarea tarifului s-au dublat). Comparand structura tarifelor initiale si propuse se observa
introducerea mai multor tipuri de cheltuieli pentru tariful propus ulterior semnarii contractului,
ex:amortizari, taxe si licente, depunere la depozit.
2.9.1 Tarife curente si venituri
Colectarea tarifelor in marea majoritate a localitatilor deservite se face direct de la populatie exceptie
facand localitatea Vadu Pasii, unde primaria colecteaza o taxa de la populatie, apoi plateste catre
operatorul de salubritate valoarea pentru mc de deseuri menajere colectate.
Tabel 2.9.1-1: Tarifele practicate in judetul Buzau
Localitatea
Taxa pentru gospodarie
(persoana/luna)
Persoanele juridice
(mc)
Municipiul Buzau 4,79 lei 54,46 lei
Rm. Sarat 3,36 lei 41,48 lei
Nehoiu 3 lei 59,75 lei
Breaza 3,42 lei 35,29 lei
Sahateni 3,42 lei 35,29 lei
Maracineni 1,59 lei 16,81 lei
Vadu Pasii 75 lei / tona 35,29 lei
Deficiente principale rezultate din fisele prezentate spre analiza sunt marcate de lipsa anumitor
categorii de cheltuieli (Nu sunt incluse cheltuieli pentru Echipamente protectia muncii,cota de
dezvoltare este 0)

Pagina 61 din 236
2.9.2 Costurile pentru managementul deseurilor
Din analiza fiselor de justificare a tarifelor au rezultat urmatoarele cheltuieli:
Considerind:
- tariful mediu 40RON/m
3
,
- cantitatea de deseuri menajere si similare de la ag economici populatie si institutii
colectata in 2007 : 153 333 tone (300kg/m3 deseu colectat mixt) sau 511 110m3
- Venit din colectare: 20 444 400RON
La costurile din tabelul de mai jos se mai aplica 13.22 %
- Cheltuieli indirecte
- Profit
- Cota de dezvoltare
Tabel 2.9.2-1: Costuri de analiza
Cost Detaliu cost % din tarif Total RON/an Total RON/mc
Costuri
administrative
Din care : cost mediu procentual cu personalul
administrativ reprezinta cheltuielile indirecte cu
manopera
6.56 1 341 152 2.64
Costuri de
colectare si
transport
Din care: Costuri operationale: personal
intretinere, combustibil, amortizare
55.48 11 342 553 22.19
Costuri totale
Total reprezentatnd personalul administrativ
reprezinta cheltuielile indirecte cu manopera +
Costuri operationale: personal intretinere,
combustibil, amortizare+ alte costuri la care se
aplica 13.22% Cheltuieli indirecte, profit si cota de
dezvoltare
100 20 444 400 40

Acest sub capitol a fost elaborat numai in baza fiselor justificative privind tariful colectarii pentru
contractele puse la dispozitie de catre Consiliul Judetean, datele rezultate urmare analizei sunt
estimative tinand cont de ipotezele luate in calcul
2.10 SUFICIENTA DATELOR
Pentru efectuarea analizei situatiei existente s-au utilizat informatii preluate de de la institutii si
autoritati legale, rapoarte si sinteze, raportari ale autoritatilor de mediu, chestionare. Principalele
surse de informatii au fost: Agentia de Protectie a Mediului Buzau, Consiliul Judetean Buzau si
Institutul National de Statistica. Ca si documente oficiale au fost consultate: Planul regional de
Gestionare a Deseurilor pentru regiunea 2 Sud-Est, Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor in
judetul Buzau(draft) , Rapoarte despre starea factorilor de mediu in judetul Buzau, pentru anii 2006 si
2007.
Asa cum s-a mentionat si in capitolul 2.7., cele mai mari dificultati au fost intampinate in colectarea
datelor referitoare la generarea deseurilor si fluxurile specifice ale acestora. Situatia se datoreaza
faptului ca studiile statistice anuale au inceput sa fie derulate abia incepand cu anul 2005,
metodologia de calcul a cantitatilor de deseuri generate se bazeaza mult pe estimari, precum si
faptului ca situatia datelor colectate este preluata de la operatori, neexistand un sistem unitar de
inregistrare, acest lucru afectand calitatea datelor culese.
Avand in vedere complexitatea analizelor economice, financiare si tehnice pe care un astfel de studiu
le elaboreaza, precum si oportunitatea angajarii unui portofoliu consistent de proiecte in domeniul

Pagina 62 din 236
managementul integrat al deseurilor, Consultantul a urmarit sa obtina date statistice si tehnice
coerente, veridice si complete pe care le-a utilizat in prezentarea situatiei existente, in elaborarea
prognozelor de generare a deseurilor pe urmatorii 30 de ani si in analiza de optiuni propusa pentru
Judetul Buzau in ceea ce priveste managementul deseurilor municipale.
Au fost puse la dispozitia consultantului Studiile de fezabilitate pentru toate proiectele Phare
elaborate insa nu au fost obtinute proiectele investitiilor operatorilor privati- pentru acestea datele au
fost culese din Autorizatia integrata de mediu sau din informatiile publicate de catre Agentia Fondul
de Mediu.
Dificultati au fost intampinate in culegerea informatiilor privind contractele existente acestea fiindu-ne
puse la dispozitie de catre Consiliul judetean partial dupa cum acestea au fost obtinute de la
autoritatile contractante consiliile locale.
O situatie generala privind suficienta datelor se prezinta in tabelul urmator:
Table 2.10-1 Suficienta datelor
Date necesare Date disponibile Date colectate
Suficienta
datelor
Puncte critice
Cantitati de
deseuri (2005-
2008)
Raportari ale
operatorilor catre
APM Buzau
Date puse la dispozitia
consultantului de catre
APM si CJ. Datele
privind 2008
neconfirmate de catre
APM.
Buna
Cantitatile de deseuri
necolectate estimate teoretic.
Raportari privind cantitatile de
deseuri reciclabile
inconsistente.
Cantitati de
namol evacuat de
la statiile de
epurare
Raportari ale
operatorilor catre
APM Buzau
Master plan Apa
Canal
APM si CJ
Copie MP.
Foarte
slaba
Cantitatile de namoluri nu
sunt evaluate decat pentru
2006. Nu sunt cunoscute
datele privind gestionarea
namolurilor.
Proiecte privind
managementul
deseurilor
Proiecte
elaborate in
cadrul
programelor
Phare CES 2005-
2006
CJ
Foarte
buna
-
Date privind
situatia
institutionala
Contracte
operatori
CJ si CL Buzau

Buna
5 contracte din 6 au fost
transmise consultantului.
Contracte
depozitare
deseuri
nu
Foarte
slaba
Contractele nu pot fi puse la
dispozitia consultantului fiind
incheiate intre operatori
privati.
Contracte de
finantare AFM
nu
Foarte
slaba
Informatiile privind finantarile
ST Rm Sarat si a Depozitului
de la galbinasi au fost culese
numai din Autorizatiile emise
de APM. Nu se cunoaste care
sunt obligatiile beneficiarului
fondurile din contractul de
finantare.
Date privind
tarifele si
costurile
Contracte
operatori
CJ si CL Buzau

Buna
4 contracte din 6 prezinta
anexele de justificare a
tarifelor

Pagina 63 din 236
2.11 CONCLUZII
Eforturi de apreciat, pentru a se alinia cerintelor legale privind gestionarea deseurilor, au fost
realizate de catre Consiliul judetean si Consiliile locale. Astfel au fost elaborate: Plan de gestiune
a deseurilor cu o buna consistenta in informatii cat si in prognoze, o serie de proiecte pentru accesare
Fondurilor Phare in acest domeniu (Anexa 1.1-1 Proiecte de management al deseurilor aflate in
derulare/finalizare)- din care au fost retinute spre finantare:
Statia de transfer Beceni
Statia de Transfer Cislau
S-au implementat programe de colectare si colectare selectiva a deseurilor in localitatile:
Canesti, Valea Ramnicului, Cilibia -CA Rosetti, Stalpu Costesti, prin achizitii de utilaje si
echipamente specifice de gestionare a deseurilor solide. Programul coeziune Economica si Sociala
Schema de investitii pentru sprijinirea sectorului public in sectoarele prioritare de mediu.
De asemenea se remarca eforturile operatorului RER (majoritar) local care a obtinut finantarea prin
accesarea Fondurilor de mediu pentru construirea depozitului de la Galbinasi si a unei statii de
transfer la Rm Sarat. Cu toate acestea se noteaza ca deficiente principale:
Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme (3 depozite urbane si 365 rurale
anul 2007), care au impact negativ asupra mediului. In prezent exista un singur depozit
conform unde este autorizata depunerea deseurilor municipale, acest depozit se afla la
Galbinasi, la cca 10 km, de municipiul Buzau cel mai mare producator de deseuri din judet.
Nivelul foarte scazut de racordare la serviciile de salubrizare, in special in mediul rural, de
aproximativ 6,94%. Nivelul racordarii in mediul urban este destul de mic (54,9%). La nivel
judetean, rata globala de racordare este de 26,7%.
Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in depozite de deseuri neconforme.
In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa
cum se cere prin legislatia nationala si a CE. In cazul in care practica actuala persista, tintele
stabilite de legislatia privind tratarea deseurilor biodegradabile pentru a le devia de la
depozitele de deseuri nu pot fi atinse.
Gradul scazut al reciclarii. In prezent exista 2 societati de reciclare active in zona, insa lipseste
colectarea separata a materialelor reciclabile si, prin urmare, impuritatile prezente in
materialele reciclabile determina companiile de reciclare sa fie reticente la preluarea acestora.
Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum
sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un
sistem integrat de management al deseurilor, concentrat pe colectarea selectiva a deseurilor.
In prezent, procentul de colectare selectiva a deseurilor municipale este mic, in judetul Buzau,
acesta fiind de aproximativ 1%. Din cauza procentului scazut de colectare selectiva a
deseurilor de la populatie, componentele reciclabile din deseurile menajere, (hartie, carton,
sticla, materiale plastice, metale) nu se recupereaza, ci se elimina prin depozitare finala
impreuna cu celelalte deseuri urbane.
Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat.
Analizand datele colectate privind situatia existenta si tinand cont de parametrii necesari configurarii
sistemului integrat de gestionare a deseurilor, vom considera in continuare ca si an de referinta
pentru proiectii anul 2007 pentru care datele sunt coerente si pot fi regasite si in evaluarile
autoritatilor.

Pagina 64 din 236
3. PREVIZIUNI
3.1 SUMAR
In acest capitol sunt prezentate :
Metodologia si ipotezele de calcul ale prognozelor
Prognozele privind :
evolutia socio economica a judetului Buzau
evolutia demografica
evolutia cantitatilor de deseuri
Concluzii
Vom trata in acest sumar cate va date succinte privind subcapitolele enumerate mai sus. Metodologia
si ipotezele care au stat la baza prognozelor sunt prezentate in capitolul 3.2 pentru calculul
prognozelor de cantitati de deseuri si in principiu tin cont de situatia existenta privind cantitatile de
deseuri colectate si necolectate asa cum sunt prezentate in capitolul 2. Ipotezele de calcul al
prognozelor cantitatilor de deseuri tin cont de evolutia demografica si evolutia economico sociala.
Evolutia economico sociala a judetului Buzau este prezentata in capitolul 3.3. In ipotezele de calcul
ale proiectiilor macroeconomice s-a tinut cont de datele publicate de: Institutul National de
Statistica pentru informatii statistice, Banca Nationala a Romaniei pentru informatii privind
investiile straine directe, Comisia Nationala pentru Prognoza pentru infromatii privind
proiectia indicatorilor analizati. Pentru proiectia veniturilor au fost analizate, conform cerintelor de
proiectie a veniturilor, trei scenarii: pesimist, echilibrat si oprimist. Proiectiile socioeconomice au la
baza date statistice privind desvoltarea in regiune si tin cont si de planurile si strategiile la nivel de
judet.
Pentru determinarea evolutiei demografice au fost luate in considerate doua variante, Varianta I care
tin cont de evolutia specifica a principalelor fenomene demografice in urban si rural (fertilitate,
mortalitatea si migratia) cat si de migratia populatiei si de evolutia administrativa (urbanizare) iar
Varianta II tine cont numai de evolutia specifica a principalelor fenomene demografice in urban si
rural (fertilitate, mortalitatea si migratia). In calculele noastre a fost luata in consideratie prima
varianta. Evolutia cantitatilor de deseuri are la baza un indice de generare al deseurilor rezultat din
datele colectate in anul 2007, considerat an istoric, cu exceptia indicelui de generare al deseurilor
menajere din mediul rural considerat la o valoare uzuala de 0.4kg/locuitor si zi. In mediul rural a fost
luata in calcul si compostarea in gospodarii a deseurilor biodegradabile in procent de 35%.
3.2 METODOLOGIE SI IPOTEZE
Prognoza socio-economica se va realiza pentru principalii indicatorii macroeconomici avand ca baza
informatiile furnizate de institutiile abilitate in elaborarea de prognoze pentru acesti indicatori, precum
si pentru dinamica populatiei pe medii de rezidenta.
Prognoza pentru principalii indicatorii macroeconomici
Indicatorii macroeconomici principali care influenteaza atat generarea deseurilor cat si proiectarea
sistemelor de management al deseurilor sunt:
Produsul intern brut;
Rata inflatiei si cursul de schimb;
Populatia ocupata;
Numarul mediu de salariati;
Numarul de someri inregistrati si rata somajului;

Pagina 65 din 236
Venitul salarial (mediu brut, mediu net si real).
Datele privind prognoza pentru indicatorii macroeconomici sunt, in general, disponibile la nivel
national si regional, fiind elaborate de catre institutii specializate in acest sens.
Comisia Nationala pentru Prognoza, institutie care elaboreaza prognoze privind dezvoltarea
economico-sociala pe termen scurt, mediu si lung a Romaniei a intreprins o serie de studii care
prezinta prognoza indicatorilor macroeconomici la nivel national si regional, si anume:
Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013, Prognoza de
toamna, varianta interimara, 28 aprilie 2009;
Cresterea si ocuparea economica pana in anul 2013;
Dezvoltare regionala prezent si perspective, ianuarie 2007;
Decalaje regionale la orizontul anului 2010,
Aceste studii sunt utilizate in realizarea proiectiilor in cadrul acestui capitol.
Prognoza generarii de deseuri municipale va fi realizata pentru intreaga perioada de planificare
(2008-2038), pe baza datelor aferente anului 2007 si luand in calcul urmatoarele:
Prognoza populatiei din judet;
Evolutia gradului de racordare la serviciile de salubrizare;
Variatia anuala a indicatorului generarii de deseuri.
Table 3.2-1 Date necesare pentru calculul prognozei generarii deseurilor municipale
Cantitatea de deseuri municipale
generate in 2007
Prognoza privind
evolutia populatiei
in judetul Buzau
Evolutia gradului de
conectare a populatiei la
serviciile de salubritate
Variatia anuala a
indicelui de generare
al deseurilor
Ipoteze:
Cantitatea de deseuri menajere
generate la nivelul anului 2007 s-a
calculat pe baza indicatorilor de
generare:
Urban 0.9 kg/loc/zi
Rural: 0,4 kg/loc/zi
indici teoretici care se reduc in
rural prin compostarea individuala in
gospodarii a fractiei biodegradabile
in proportie de 60%

Cantitatea generata de deseuri
voluminoase si DEEE a fost
calculata pe baza tintelor prevazute
in HG 448/2005: 4 kg/loc/an

Cantitatea de deseuri din gradini si
parcuri generata din datele colectate
(2006).

Cantitatea de deseuri stradale
generata in judetul Buzau din datele
colectate
Ipoteza:
Datele privind
prognoza populatiei
la nivelul judetului
Buzau vor fi cele
furnizate de INS,
Varianta I.
Ipoteza:
Evolutia va trebui estimata
pe baza situatiei existente
si a tintelor asumate la
nivelul judetului.
Ipoteza:
Se va considera un
indice de crestere
anual de 0,80%.
Se considera ca acest
indice de crestere este
valabil pentru toate
tipurile de deseuri
municipale.

Cantitatea de deseuri municipale generate in anul 2007. Cantitatile de deseuri municipale
generate in anul 2007 au fost estimate pe baza datelor colectate in anii 2002- 2007 si furnizate de
catre Consiliile Judetean, date ce au fost detaliate in Capitolul 2.7, care prezinta situatia actuala
inregistrata in sectorul deseurilor in judetul Buzau. Pentru mediul rural, cantitatile au fost estimate (cu
un indice de generare de 0,4kg/loc/zi ) datorita coerentei slabe a datelor colectate relativ la diferite

Pagina 66 din 236
localitati asumandu- se ipoteza compostarii in gospodarii
Cantitatea de deseuri menajere generate in anul 2008 in judetul Buzau a fost calculata ca produs
intre indicele de generare a deseurilor menajere rezultat pentru anul de referinta si populatia judetului
la care s-a adaugat crestere de 0,80%-0,70%
Acesti indicatori de generare au fost stabiliti de catre Consultant, pe baza Planului Judetean de
Gestionare a Deseurilor in judetul Buzau si luand in considerare specificului judetului, respectiv
cantitatile colectate in anul 2007.

Evolutia gradului de racordare la serviciile de salubrizare
Gradul de racordare la servicii de salubrizare la nivelul judetului va fi determinat diferentiat pe fiecare
zona, luand in considerare urmatoarele:
Rata actuala de racordare la serviciile de salubrizare (inregistrata in anii 2006, 2007 si 2008);
Proiecte deja existente la nivelul judetului (proiecte PHARE CES, alte tipuri de proiecte) privind
extinderea serviciului de colectare a deseurilor municipale;
Tintele privind rata de racordare la serviciile de salubrizare la nivelul judetului prevazute in PRGD
si in PJGD;
Cel tarziu in anul 2012, rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100 %
(in conformitate cu prevederile PNGD);
Cel tarziu in anul 2013, rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul rural va fi de 100 %
(in conformitate cu prevederile PNGD).

Cresterea anuala a indicatorului generarii de deseuri
In PNGD, precum si in planurile regionale si judetene de management al deseurilor este considerata
o crestere a indicatorului de generare a deseurilor de 0,8 %, crestere ce se aplica tuturor tipurilor de
deseuri municipale. A fost prognozata o reducere a acestui indice incepand cu anul 2018 la 0.7%
datorita:
- responsabilizarii populatiei privind producerea deseurilor
- scaderea productiei de ambalaje prin politica de reducere a acestora, producerea de
ambalaje reutilizabile
De asemenea, Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de management al
deseurilor prevede, la Capitolul 4.1.1, faptul ca pentru calcularea prognozei pentru deseurile
municipale, in cadrul planurilor judetene pentru managementul deseurilor se va lua in considerare o
crestere anuala de 0,8% - 0.7% a indicatorului de generare a deseurilor, aceeasi crestere fiind
considerata pentru toate tipurile de deseuri.

Calcularea cantitatilor de deseuri municipale prognozate a fi generate anual
Estimarea cantitatii de deseuri municipale ce urmeaza sa fie generate in perioada de planificare este
realizata dupa cum urmeaza:

Deseuri menajere colectate de la populatie Cantitatea se calculeaza pe medii (urban si
rural) pornind de la cantitatea inregistrata in anul 2007 in mediul urban, in baza prognozei
populatiei, a ratei de racordare la serviciile de salubrizare si a indicatorului de crestere
mentionat mai sus. Pentru mediul rural a fost stabilit un indice de generare teoretic de 0.4kg/
locuitor si zi pentru anul 2007.

Deseuri similare din comert, industrie si institutii Cantitatea se calculeaza pornind de la
cantitatea inregistrata in anul 2007 si luand in calcul indicatorul de crestere mai sus mentionat
si in ipoteza cantitatilor generate la 2007 colectate in proportie de 100%.

Cantitatea de deseuri din gradini si parcuri Cantitatea se calculeaza pornind de la cantitatea
inregistrata in anul 2007 si luand in calcul indicatorul de crestere mai sus mentionat. Acest
calcul se bazeaza pe ipoteza ca in anul istoric 2007 toate cantitatile din aceasta categorie au

Pagina 67 din 236
fost colectate, indiferent de gradul de conectare al localitatilor, datorita obligativitatilor ce le au
Consiliile locale, sau agentilor economici ce deservesc aceste tipuri de zone, privind
colectarea acestor tipuri de deseuri

Deseuri din piete Cantitatea se calculeaza pornind de la cantitatea inregistrata in anul 2007
si luand in calcul indicatorul de crestere mai sus mentionat. Acest calcul se bazeaza pe
ipoteza ca in anul istoric 2007 toate cantitatile din aceasta categorie au fost colectate,
indiferent de gradul de conectare al localitatilor, datorita obligativitatilor ce le au Consiliile
locale, privind colectarea acestor tipuri de deseuri

Deseuri stradale Cantitatea se calculeaza pornind de la cantitatea inregistrata in anul 2007
si luand in calcul indicatorul de crestere mai sus mentionat. Acest calcul se bazeaza pe
ipoteza ca in anul istoric 2007 toate cantitatile din aceasta categorie au fost colectate,
indiferent de gradul de conectare al localitatilor, datorita obligativitatilor ce le au Consiliile
locale, privind colectarea acestor tipuri de deseuri

3.3 PROIECTII SOCIO-ECONOMICE

Macroeconomie
Proiectia principalilor indicatori macroeconomici a fost realizata pe datele oficiale publicate de
institutiile de specialitate, respectiv:
- Institutul National de Statistica pentru informatii statistice
- Banca Nationala a Romaniei pentru informatii privind investiile straine directe
- Comisia Nationala pentru Prognoza pentru infromatii privind proiectia indicatorilor
analizati.
Astfel, indicatorii macroeconomici principali care influenteaza atat generarea deseurilor cat si
proiectarea sistemelor de management al deseurilor sunt:
- produsul intern brut;
- cresterea economica;
- investitii straine directe;
- populatia ocupata / rata de ocupare;
- numarul de someri inregistrati si rata somajului;
Studiile elaborate de Comisia Nationala pentru Prognoza, care au stat la baza proiectiilor
macroeconomice sunt:
- Pognoza de Toamna pe termen lung Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pana
in anul 2020 28 noiembrie 2008
- Prognoza interimara Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008
2013 19 ianuarie 2009
Avand in vedere ca proiectia indicatorilor s-a realizat pe prognoze elaborate de institutii de
specialitate, reprezentand date oficiale, se prezinta un singur scenariu de evolutie a indicatorilor
macroeconomici.

Venitul pe gospodarie
Deoarece standardele de viata cresc, populatia tinde sa consume mai mult, si prin urmare genereaza
mai multe deseuri, direct in gospodarie sau indirect in reteaua productiei in crestere de bunuri si
servicii consumate. Mai mult, venitul pe gospodarie trebuie pronozat tinand cont de problema
suportabilitatii tarifelor privind gestionarea deseurilor si capacitatea de plata a gospodariilor, avand in

Pagina 68 din 236
vedere ca tariful se considera a fi suportabil daca este sub pragul de 1,8% din venitul primei decile de
venit.

Proiectia veniturilor gospodariilor are la baza datele istorice furnizate de Institutul National de
Statistica.
Proiectiile veniturilor gospodariilor pentru perioada viitoare luam in calcul 3 scenarii de crestere a
acestora, respectiv:
1. cresterea veniturilor superior cresterii PIB (+1%) scenariul optimist
2. cresterea veniturilor cu cresterea reala a PIB (conform datelor furnizate de Comisia Nationala
pentru Prognoza) scenariul echilibrat
3. cresterea veniturilor cu rata inflatiei scenariul pesimist

Activitati economice
Analiza activitatii economice la nivelul judetului are la baza atat date furnizate de Institutul National de
Statistica si Directia Judetean de Statistica pentru datele istorice cat si informatii furnizate de Comisia
Nationala pentru Progniza pentru proiectii de indicatori la nivel regional si judetean.
Pentru proiectia activitatii economice s-au utilizat:
o studiul realizat de Comisia Nationala pentru Prognoza Proiectia principalilor indicatori
economico-sociali in PROFIL TERITORIAL pana in 2010
o Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030
o Strategia de dezvoltare durabila a judetului Buzau 2007-2013
o Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Buzau
Prezentarea detaliata a proiectiilor se regaseste in :
Anexa 3.3-1 - Proiectii socio-economice.

3.4 TENDINTE MACROECONOMICE SI PERSPECTIVE

Proiectiile macroeconomice din cadrul Master Planului vor reprezenta fundamentul pentru analiza de
suportabilitate. Acestea au la baza proiectiile realizate de Comisia Nationala de Prognoza, institutie
specializata in elaborarea de previziuni economico-sociale pe termen scurt, mediu si lung.
Economia Romaniei in ultimii ani a intrat intr-un proces de redresare, caracterizandu-se prin
imbunatatirea evolutiei indicatorilor macroeconomici.
Avand in vedere contextul actual, criza economica mondiala, Romania nu a ramas neafectata de
efectele crizei, preconizandu-se astfel pentru anul 2009 o comprimare a economiei de 4% (aceasta
scadere a fost prevazuta si de catre Fondul Monetar International in cadrul negocierilor de semnare a
acordului stand by). Ca urmare a masurilor luate atat pe plan national cat si international pentru
stoparea a crizei economice mondiale si de indepartate a efectelor acesteia, Comisia Nationala
pentru Prognoza a prevazut pentru anii imediat urmatorii cresteri economice ponderate, respectiv
0,1% in anul 2010 si 2,4% in anul 2011.
In prezent, Romania se confrunta cu scaderea cererii pe pietele de export, ceea ce a condus la
doua efecte grave in economia reala: reduceri ale productiei si disponibilizari numeroase. Dar ca
urmare a masurilor anticriza adortate sau care urmeaza sa fie adoptate s-a pregatit terenul
pentru redresarea economica si inregistrarea de cresteri incepand cu anul viitor.
Figura 3.4-1 Evolutia Produsului Intern Brut si createrea economica

Pagina 69 din 236
Evolutia PIB si cresterea economica
-
500,00
1.000,00
1.500,00
2.000,00
2.500,00
3.000,00
3.500,00
4.000,00
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
2
0
0
9
2
0
1
0
2
0
1
1
2
0
1
2
2
0
1
3
2
0
1
4
2
0
1
5
2
0
1
6
2
0
1
7
2
0
1
8
2
0
1
9
2
0
2
0
2
0
2
1
2
0
2
2
2
0
2
3
2
0
2
4
2
0
2
5
2
0
2
6
2
0
2
7
2
0
2
8
2
0
2
9
2
0
3
0
2
0
3
1
2
0
3
2
2
0
3
3
2
0
3
4
2
0
3
5
2
0
3
6
2
0
3
7
2
0
3
8
-6,00%
-4,00%
-2,00%
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
PIB - miliarde lei cresterea economica %

Sursa: Institutul National de Statistica & Comisia Nationala pentru Prognoza
Figura 3.4-2 Evolutia inflatiei
Inflatia
0,00%
1,00%
2,00%
3,00%
4,00%
5,00%
6,00%
7,00%
8,00%
9,00%
10,00%
2
0
0
5
2
0
0
7
2
0
0
9
2
0
1
1
2
0
1
3
2
0
1
5
2
0
1
7
2
0
1
9
2
0
2
1
2
0
2
3
2
0
2
5
2
0
2
7
2
0
2
9
2
0
3
1
2
0
3
3
2
0
3
5
2
0
3
7

Sursa: Institutul National de Statistica & Comisia Nationala pentru Prognoza

Pagina 70 din 236
3.5 PROIECTII DEMOGRAFICE
Modelul de evolutie a populatiei la nivelul celor doua forme de habitat este determinat de trei procese
fundamentale: submodelul de reinoire (reproducere a populatiei, ca urmare a evolutiei celor doua
variabile - natalitate si mortalitate - cu tendinte de scadere a populatiei), submodelul migratiei sat-oras
si oras-sat sau externe (prin schimbarea structurii populatiei la nivelul celor doua medii) si submodelul
administrativ (prin trecerea pe cale legislativa a unor localitati rurale in categoria localitatilor urbane).
Proiectia demografica ofera informatii utile asupra evolutiei viitoare a numarului populatiei. Din punct
de vedere demografic, principalii factori care actioneaza asupra marimii si structurii populatiei sunt
fertilitatea, mortalitatea si migratia (interna si externa).
Evolutia fenomenelor demografice din ultimii ani - caracterizata de mentinerea fertilitatii la un nivel
redus (1,3 copii la o femeie), de cresterea usoara a sperantei de viata la nastere si de un sold negativ
al migratiei externe - a dus la scaderea populatiei tarii. Declinul demografic al Romaniei capata astfel
noi dimensiuni si amplifica deteriorarea situatiei demografice a tarii, in special in perspective structurii
pe varste a populatiei.
Proiectarea demografica in profil teritorial (la nivelul celor doua medii rezidentiale) isi propune, ca, pe
baza analizei evolutiilor fertilitatii, mortalitatii si migratiei externe, sa se anticipeze evolutia probabila a
populatiei din judetele respective pana in anul 2040.

VARIANTA I:
Proiectarea populatiei judetului Buzau la nivelul celor doua medii rezidentiale: urban si rural pe
termen lung (2007-2040) in doi pasi:
1. proiectare demografica principala a populatiei totale
2. proiectare normativa, plecand de la rezultatele proiectarii demografice la nivelul fiecarui judet si
tinand cont de tintele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-
2020-2030:
Orizont 2015. Pana in anul 2015, se vor implementa in 30 de localitati planuri integrate de
dezvoltare urbana de care sa beneficieze circa 400 mii de locuitori, iar in zonele de actiune
urbana vor fi sprijinite sa se instaleze 400 de companii, ducand la crearea sau salvarea a
1.500 locuri de munca.
Orizont 2030. Obiectiv national: Structurarea si dezvoltarea retelei extinse de localitati urbane
si rurale ca premisa pentru afirmarea regiunilor Romaniei ca entitati dinamice, atragatoare si
competitive si pentru racordarea lor deplina la sistemul de amenajare teritoriala a UE.
Cresterea nivelului de urbanizare pana la 70% prin atingerea indicatorilor care sa
permita includerea a circa 650 de localitati rurale in categoria de orase si prin aplicarea
generalizata a instrumentelor de dezvoltare urbana integrata;
Rezultate:
Table 3.5-1 Prognoza populatie varianta I (persoane)
Anul 2008 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040
Total judet
Buzau
484.724 481.503 466.497 449.001 430.199 410.741 391.023 370.945
Populatia
URBANA
244.371 245.567 256.573 254.690 266.723 275.196 261.985 259.662

VARIANTA II:
Proiectarea populatiei Romaniei pe medii rezidentiale pe termen lung (2007-2040) formata din:

Pagina 71 din 236
doua proiectari demografice principale la nivelul celor doua medii rezidentiale (una pentru urban si
una pe rural), care tin cont numai de evolutia specifica a principalelor fenomene demografice in
urban si rural (fertilitate, mortalitatea si migratia). Populatia la nivelul judetului s-a obtinut din
insumarea populatiei rezultate din cele doua proiectari (urban si rural).
Ipoteza de lucru: pe intreg orizontul de prognoza se va mentine constant nivelul principalelor
fenomene demografice. Proiectarea demografica nu tine cont de eventualele schimbari legislative (de
trecere a unor localitati rurale in categoria localitatilor urbane), ci numai de evolutia numarului si
structurii populatiei din punct de vedere demografic.
Rezultate:
Table 3.5-2 Prognoza populatie varianta II (persoane)
Anul 2008 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040
Buzau
Total 484.724 480.036 462.055 440.918 417.803 393.590 368.337 341.758
Urban 198.949 198.129 189.672 178.908 166.034 151.611 136.080 119.558
Rural 285.775 281.907 272.383 262.010 251.769 241.979 232.257 222.200

Pentru prognoza populatiei la nivelul celor doua medii rezidentiale a fost utilizata metoda
componentelor. Datele de intrare, la nivelul celor doua medii sunt:
populatia pe grupe de varsta si sexe la 1 iulie din anul de baza, respectiv anul 2007, la nivelul
fiecarui judet;
ratele specifice de fertilitate din anul de baza (2007) si ratele totale de fertilitate proiectate, la
nivelul fiecarui judet;
ratele de mortalitate pe grupe de varsta in anul de baza (2007) si speranta de viata la nastere
proiectata, la nivelul fiecarui judet.
soldul migratiei interne si externe pe grupe de varsta si sexe in anul de baza (2007) si cel
proiectat, la nivelul fiecarui judet.
In general, pentru anii pentru care nu sunt introduse date, valorile ratelelor specifice (mortalitate,
fertilitate, migratie) sunt interpolate liniar. Pornind de la acestea, efectivele de la fiecare varsta sunt
expuse riscului de deces in functie de nivelul mortalitatii proiectat pentru anul respectiv,
determinandu-se astfel numarul de supravietuitori la o varsta mai mare cu un an. La randul lor, ratele
de fertilitate proiectate aplicate la numarul de femei de varsta fertila (15-49 ani) permit aflarea
numarului de nascuti din anul urmator. Cohorta copiilor nascuti-vii astfel obtinuta este de asemenea
expusa riscului de deces in primul an de viata, caracteristic anului respectiv. In final, se ia in calcul
numarul de persoane din fiecare grupa de varsta care intra sau pleaca (prin migratie) prin adaugarea
sau scaderea din efectivele de populatie in cauza. Intreaga procedura este repetata pentru fiecare an
din orizontul de proiectare, evident cu imbatranirea cu un an a populatiei de la fiecare varsta. In
calculele noastre am tinut cont de varianta 1 a prognozei populatiei justificata de:
localitatile judetului cu grad de urbanizare crescut care pot indeplini obiectivele strategiei de
dezvoltare (ex Berca)
zonele de la priferia oraselor in curs de dezvoltare considerate in prezent rural dar care in timp
vor indeplini cerintele privind nivelul de trai al localitatilor urbane.
Au fost introduse corectii ale datelor obtinute prin introducerea datelor transmise de catre Consiliul
judetean din statistici locale

Pagina 72 din 236
3.6 PROIECTIA VENITULUI PE GOSPODARIE
Nivelul si structura veniturilor unei gospodarii sunt influentate de mai multi factori, cum sunt:
numarul persoanelor aducatoare de venit din gospodarie, in special numarul persoanelor
ocupate;
numarul de persoane din gospodarie;
tipul de activitate pe care aceste persoane il desfasoara;
pozitia pe care o detin membrii activi ai gospodariei in ierarhia corespunzatoare a veniturilor
corespunzatoare tipului de activitate desfasurata (respectiv de nivelul salariilor, al veniturilor
din agricultura sau al celor realizate din activitati neagricole independente).
Pentru proiectia veniturilor am luat in calcul 3 scenarii de crestere a acestora, respectiv:
cresterea veniturilor cu o crestere superioara cresterii PIB (+1%) scenariul optimist
cresterea veniturilor cu cresterea reala a PIB scenariul echilibrat
cresterea veniturilor cu rata inflatiei scenariul pesimist
Valorile previzionate ale cresterii reale PIB si ratei inflatiei au fost prezentate in subcapitolul 3.3.1
Tendinte macroeconomice si perspective.
Proiectia venitului pe gospodarie este necesara pentru stabilirea gradului de suportabilitate stabilit la
nivelul maxin de 1,8% din nivelul venitului inregistrat de prima decila.
In baza analizei efectuata, detaliata in Anexa 3.3-1 - Proiectii socio-economice. venitul / gospodarie in
cadrul judetului Buzau pe orizontul de timp analizat va avea un trend ascendent ratele de crestere
diferind in functie de scenariul luat in calcul.
Figura 3.6-1 Evolutia veniturilor / gospodarie in judetul BUZAU
Evolutia veniturilor / gospodarie in judetul Buzau
-
1.000,00
2.000,00
3.000,00
4.000,00
5.000,00
6.000,00
2
0
0
5
2
0
0
7
2
0
0
9
2
0
1
1
2
0
1
3
2
0
1
5
2
0
1
7
2
0
1
9
2
0
2
1
2
0
2
3
2
0
2
5
2
0
2
7
2
0
2
9
2
0
3
1
2
0
3
3
2
0
3
5
2
0
3
7
Scenariul echilibrat Scenariul pesimist Scenariul optimist

3.7 PROIECTIA ACTIVITATILOR ECONOMICE
Activitatea economica este reflecata de poderea fiecarei ramuri economice pe care o detine in
formarea PIB. Pentru proiectarea activitatii economice Comisia Nationla pentru Prognoza a
prevazut ca industria va contribui la formarea PIB cu aprox 20%, iar agricultura isi va diminua
ponderea in favoarea constructiilor.

Pagina 73 din 236
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2020
Industrie Agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare f orestiera Construcii Total servicii Impozite nete pe produs

Regiunea Sud-Est, este formata din 6 judete, Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea si
reprezinta 15% din suprafata tarii. Pe teritoriul acestei regiuni se afla intreg litoralul Marii Negre,
Dobrogea (in nordul careia se afla cele mai vechi formatiuni de roci din Romania) si mai mult de
jumatate din terenurile fertile ale Campiei Baraganului, precum si Delta Dunarii. Resursele naturale
constau in: minereuri de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb si zinc, cuart, granit, marmura
si varietati de piatra de var, caolin, baritina, sare. Platforma continentala a Marii Negre contine
rezerve semnificative de de minerale si hidrocarburi. Rezerve de hidrocarburi lichide si gazoase se
gasesc si in judetele Braila, Buzau, Vrancea si Galati. In judetul Buzau, in zonele Berca si Monteoru
se afla singurul depozit de petrol la suprafata din Europa.
Judetul Buzau se remarca prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei nationale,
predominanta fiind industria, urmata de agricultura, comert si servicii. Pentru anumite produse
industriale judetul Buzau este singurul producator din Romania, respectiv pentru:
- aparate de cale ferata, tirfoane de cale ferata, traverse metalice (VAE APCAROM SA)
- garnituri de frana si elemente de etansare pentru autovehicule (FERMIT SA)
- cord metalic pentru armarea cauciucurilor (CORD SA)
- pulbere metalica pentru compozitia electrozilor de sudura si pentru sinterizarea unor piese
mecanice sau pentru reconditionarea de piese uzate (HOEGANAES CORPORATION
EUROPE SA)
- filtre si sisteme de purificare a apei si a altor fluide alimentare (AQUATOR) care inglobeaza
cartuse filtrante sau filtrant absorbante in combinatie cu alte tehnologii de filtrare (GRUP
ROMET SA)
Un loc important in economia nationala este ocupat de industria judetului prinproductia de:
- electrozi de sudura (DUCTIL SA);
- sarma trasa cu continut scazut de carbon, sarma zincata, plase sudate, plase impletite
(DUCTIL STEEL SA);
- filtre de aer si de ulei pentru autovehicule (ROMCARBON SA);
- organe de asamblare pentru industria electrotehnica si electronica (suruburi, saibe, piulite,
nituri, prezoane etc.) (ELARS SA)
- produse ale industriei de masini si aparataje electrice si electrotehnice


Pagina 74 din 236
Tabel 3.7-1 Evolutia principalilor indicatori la nivelul judetului Buzau
Modificari procentuale 2005 2006 2007 2008 2009 2010
cresterea reala PIB -4,50 7,70 5,10 7,30 6,60 6,40
PIB miliarde lei (preturi curente) - % 4,50 5,80 6,60 7,50 8,50 9,40
PIB/locuitor - euro 2.535,30 3.377,70 4.091,90 4.699,80 5.361,80 6.059,20
populatia ocupata la sfarsitul anului -0,80 -0,40 -0,40 -0,30 -0,30 -0,30
numar mediu de salariati -2,70 0,20 0,50 0,70 0,50 0,30
rata somajului - % 7,40 7,50 5,50 5,40 5,30 5,00
castig salarial mediu net 21,40 13,30 17,00 12,00 11,00 8,70
castig salarial mediu net lei/salariat 639,00 724,00 847,00 949,00 1.053,00 1.145,00
Sursa: Institutul National de Statistica / Directia Judeteana se Statistica
Obiectivele principale ale politicii de dezvoltare regionala sunt:
o cresterea competitivitatii la nivel regional si a convergentei intre regiuni;
o dezvoltarea zonelor urbane si rurale;
o promovarea economiei cunoasterii, cercetarii si inovarii;
o cooperarea transfrontaliera si transnationala;
Obiectivul general al dezvoltarii judetului conform Strategiei de Dezvoltare Durabila a judetului Buzau
2007 2013 consta in imbunatatirea continua a calitatii vietii locuitorilor judetului Buzau, generatiilor
prezente si viitoare, prin crearea unei comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa utilizeze
resursele in mod eficient si eficace asigurand prosperitatea, protectia mediului si coeziunea sociala.
Viziunea Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Buzau 2007-2013 este aceea ca in anul 2013
judetul Buzau va fi un judet dezvoltat durabil in sensul:
- valorificarii durabile a pozitiei geo-strategice si resurselor naturale, pastrand un mediu
inconjurator nepoluat;
- existentei unei forte de munca calificate pentru care exista un numar suficient de locuri de
munca bine platite;
- mentinerii competitivitatii judetului prin desfasurarea unor activitati economice prospere,
introducerea de noi tehnologii si investitii in cunoastere si inovare;
- imbunatatirii continue a calitatii vietii oamenilor asigurandu-le acces egal la utilitati, servicii de
asistenta sociala si sanatate, educatie;
- implicarii active a institutiilor pentru dezvoltarea economica si sociala echilibrate a judetului,
consultand democratic comunitatea, partenerii sociali si mediul de afaceri in procesul
decizional.
Obiectivele specifice ale strategiei de dezvoltare locala sunt:
- protectia mediului prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul
negativ asupra mediului;
- gestionarea responsabila a resurselor naturale;
- echitate si coeziune sociala, respectarea diversitatii culturale, egalitatii de sanse si
combaterea discriminarii de orice fel;
- asigurarea unor standarde de viata ridicate;
- promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii;
- facilitarea accesului la informatie si cunoastere;
- valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
- informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;
- corelarea initiativelor si strategiilor locale sectoriale cu cele de la nivel judetean, regional si
national;

Pagina 75 din 236
- consolidarea relatiilor de colaborare intre actorii de la nivel local in vederea cresterii sanselor
de accesare a fondurilor europene.
Pentru dezvoltarea economica a judetului obiectivul principal urmarit este acela de gestionare eco-
eficienta a consumului de resurse si valorificare maxima a acestora prin promovarea unor practici de
consum si productie care sa permita o crestere economica sustenabila pe termen lung.
In ceea ce priveste dezvoltarea activitatilor economice productive proiectele propuse urmaresc:
promovarea si sprijinirea investitiilor cu dezvoltarea de parteneriate si acordarea de facilitati, initierea
unui parteneriat strategic in vederea elaborarii unui studiu privind oportunitatea constituirii cluster-
urilor, crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor in Municipiul Ramnicu Sarat, crearea unor
structuri de sprijinire a afacerilor in Nehoiu, Pogoanele, Patarlagele, organizarea de misiuni
economice, campanii de informare si constientizare a mediului de afaceri si populatiei
Pentru dezvoltarea agriculturii, silviculturii si pescuitului prin Strategia de dezvoltare durabila isi
propune diverse proiecte: sprijinirea formarii grupurilor de producatori, amenajarea / reabilitarea
sistemelor de irigatie, crearea / modernizarea unor centre de comercializare a produselor traditionale
in orase, in localitatile cu circulatie turistica mare si in apropierea obiectivelor turistice, inregistrarea
unor produse traditionale noi, infiintarea culturilor ecologice de legume, infiintarea culturilor de
canepa, infiintarea / modernizarea unor plantatii de fructe de padure, centre de exploatare si
prelucrare a lemnului, etc.
Un alt aspect urmarit in Strategia de dezvoltare durabila a judetului este diversificarea economiei
rurale prin urmatoarele proiecte:
- Cresterea atractivitatii spatiului rural si incurajarea micilor intreprinzatori:
- Diversificarea ofertei turistice rurale;
- Campanii de informare si constientizare in mediul rural.
In ceea ce priveste dezvoltarea turismului Strategia de dezvoltare durabila a judetului 2007-2013 isi
propune:
- Reabilitarea infrastructurii turistice a statiunii Sarata Monteoru;
- Crearea de centre de agrement, baze sportive pentru sporturi de iarna si sporturi nautice,
centre de tratament;
- Reabilitarea si includerea in oferta turistica culturala a Palatului Maghilorman; centre de
informare turistica, cu suveniruri, carti postale, produse de artizanat;
- Dezvoltarea unui parteneriat intre administratia locala, biserici, operatorii din turism si agentii
economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive;
- Dezvoltarea turismului gastronomic prin organizarea unor festivaluri dedicate produselor
traditionale ale judetului ;
- Stimularea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si traditionale;
- Promovarea interna si internationala a potentialului turistic al judetului

Conform Prognozei evolutiei activitatilor economice cuprinse in Planul de Amenajare a Teritoriului
Judetului Buzau numarul de someri, populatia ocupata, populatia activa si rata somajului, pe zone
de dezvoltare economica, vor avea urmatoarele valori:
Tabel 3.7-2 Numar someri, populatie ocupata, populatie active rata somajului, 2015
Zona
Numar
someri
% din total
Populatie
ocupata
% din total
Populatie
activa
% din total
Rata
somajului
Buzau 7.449 43,82 123.976 48,56 131.425 48,26 5,67
Rm Sarat 2.524 14,85 37.445 14,67 39.968 14,68 6,31
Nehoiu 2.058 12,11 21.292 8,34 23.351 8,57 8,81
Pogoanele 1.245 7,33 17.870 7,00 19.115 7,02 6,52

Pagina 76 din 236
Berca 695 4,09 12.010 4,70 12.706 4,67 5,47
Patarlagele 3.029 17,82 42.931 16,81 45.960 16,88 6,59
Total judet 17.000 100,00 255.321 100,00 272.321 100,00 6,24
Sursa: PATJ Buzau
Tabel 3.7-3 Numar someri, populatie ocupata, populatie active rata somajului, 2020
Zona
Numar
someri
% din total
Populatie
ocupata
% din total
Populatie
activa
% din total
Rata
somajului
Buzau 6.201 43,98 126.329 49,65 132.529 49,35 4,68
Rm Sarat 2.173 15,41 37.902 14,90 40.075 14,92 5,42
Nehoiu 1.667 11,89 20.908 8,22 22.585 8,41 7,43
Pogoanele 1.015 7,20 17.232 6,77 18.247 6,79 5,56
Berca/Pirscov 567 4,02 11.812 4,64 12.379 4,61 4,58
Patarlagele 2.468 17,50 40.399 15,88 42.867 15,96 5,76
Total judet 14.100 100,00 254.449 100,00 268.549 100,00 5,25
Sursa: PATJ Buzau
In prognoza realizata mai sus pentru anii 2015-2020, este pusa in evidenta dinamica anumitor
sectoare si ramuri, prin indicatori, la nivel de judet, zona, unitate administrativ teritoriala.
La nivel de judet, populatia ocupata ramane constanta, acest fapt intamplandu-se pe fondul scaderii
populatiei totale, ceeea ce inseamna o dinamica pozitiva a activitatilor economice, un trend pozitiv
pentru produsele si serviciile realizate pe plan local si nu in ultimul rand utilizarea eficienta a
resurselor umane.
La nivel de judet, populatia ocupata ramane constanta, acest fapt intamplandu-se pe fondul scaderii
populatiei totale, ceeea ce inseamna o dinamica pozitiva a activitatilor economice, un trend pozitiv
pentru produsele si serviciile realizate pe plan local si nu in ultimul rand utilizarea eficienta a
resurselor umane;
Pe zone, Municipiul Buzau cu comunele limitrofe, este cea mai importanta din punct de vedere al
ocuparii, cu aproape 50% din total. Zona Buzau este urmata, de zonele: Ramnicu Sarat, Nehoiu,
Pogoanele si Berca. Este posibil ca si alte comune, care vor avea rezultate economice notabile sa se
alature celor 5 zone (va exista un schimb de resurse naturale, umane si financiare intre unitati
administrativ teritorial administrative);
- in privinta dinamicii populatiei ocupate se vor constata usoare cresteri in zonele Buzau si
Ramnicu Sarat de 1,86%, respectiv de 1,20%, aceasta in timp ce in zonele Nehoiu,
Pogoanele si Breca se vor inregistra scaderi usoare de -1,85%, -3,71%, respectiv1,67%, In
zona ramasa, scaderea populatiei ocupate va fi de 6,27%;
- in ceea ce priveste rata somajului, la nivel de judet, aceasta se prevede a scadea de la 6,24%
in anul 2015, la 5,25% in anul 2020, Toate cele 6 zone vor inregistra scaderi ale ratei
somajului la sfarsitul perioadei la: 4,58% zona Berca, 4,68% zona Buzau, 5,42% zona
Ramnicu Sarat, 5,56% zona Pogoanele, 5,76% restul judetului, respectiv Nehoiu 7,43%;
- populatia activa la nivel de judet va scadea la 268.549 persoane, va fi o scadere usoara de
1,38%. Scaderi usoare ale populatiei active se vor consemna in zonele Nehoiu, Pogoanele si
Berca. In restul judetului, populatia activa va scadea cu 6,73%, la 42.876 persoane. Zonele
Buzau si Ramnicu Sarat vor inregistra cresteri usoase ale populatiei active;
Municipiul Buzau va fi in continuare cel mai important centru economic, acest lucru privit din punct
de vedere al cifrei de afaceri, al numarului de agenti economici locali activi, al populatiei ocupate

Pagina 77 din 236
(69,36% din total zona), al populatiei active. In anul 2020 rata somajului va ajunge la 4,25%, cu 1%
sub media judetului. in zona Buzau centre cu activitate economica importanta, din punct de vedere al
populatiei ocupate vor fi: Vadu Pasii 5.699 persoane, Vernesti 5.599 persoane, Maracineni 5.725
persoane, Merei 3.996 persoane, Pietroasele 3.137 persoane, Costesti 2.491 persoane. Scaderi ale
populatiei ocupate, fata de anul 2015, vor fi la: Naeni -12,28%, Pietroasele -8,68%, Tisau -2,01%,
Ulmeni -0,17%, in timp ce cresteri vor fi la: Maracineni +6,59%, Vernesti +4,78%, Vadu Pasii +4,51%,
Merei +4,05%;
Municipiul Ramnicu Sarat va fi in continuare al doilea centru economic ca importanta economica din
judetul Buzau, ponderea populatiei ocupate din total zona fiind de 64.28%. Alte centre economice
importante sunt: Valea Ramnicului 2.921 persoane, Greabanu 2.875 persoane, Ramnicelu 2.321
persoane, Topliceni 2.137 persoane. Populatia ocupata creste la Ramnicu Sarat +1,88%, Ramnicelu
+2,18%, Valea Ramnicului +0,60% si scade la Podgoria -2,37%, Ziduri -7,37%, Topliceni -0,55%;
Dintre investitiile importante, capabile sa asigure in viitorul apropiat o dinamica economica si un
grad de ocupare al fortei de munca cat mai ridicat, care sa contribuie la dezvoltarea durabila a
judetului, amintim:
- Parcul Industrial Buzau;
- Parcul Industrial Ramnicu Sarat.
De asemenea, in zona de granita dintre judetele Prahova si Buzau se pot dezvolta diverse proiecte cu
caracter turistic. Terenurile din judetul Buzau pot capta interesul capitalului strain speculativ.
3.8 CANTITATI DE DESEURI
Deseuri menajere si asimilabile celor menajere de la populatie agenti economici si institutii.
In ipotezele descrise in preambului acestui capitol au fost calculate cantitatile de deseuri pe categorii
ajungandu-se la urmatoarele rezultate privind indici de generare, extras din
Anexa 3.8-1 Prognoza pe categorii de deseuri
Tabel 3.8-1 Cantitati deseuri pe categorii (tone) si indici de generare
Anul
Deseuri menajere si
asimilabile
Total
menajere si
asimilabile
Acoperire
cu
servicii
Populatie
Cantitatea specifica de
deseuri
Cantitate
de deseu
necolecta
de la populatie
de la
agenti
economici
tone tone tone % locuitori kg/pers/an kg/pers/zi tone
1 2 3 4 5 6 7 8 9
2007
108448.3
11132
51251
27.02 489784 276 0.76 68330
2008
108448.3
11221
52149
78%
486445 246 0.67
67521
2009
113140.2
11311
108969
78%
483974 257 0.70
15482
2010
117900.3
11402
121841
85%
481503 269 0.74
7461
2011
118245.2
11493
125757
93%
478004 271 0.74
3981
2012
118588
11585
130173
98%
474505 274 0.75
503
2013
118841.6
11677
130519
100
471002 277 0.76
0
2014
119267.2
11771
131038
100
467506 280 0.77
0
2015
122498.1
11865
134363
100
466497 288 0.79
0
2016
122855.4
11960
134815
100
462998 291 0.80
0
2017
123210.6
12056
135266
100
459499 294 0.81
0

Pagina 78 din 236
2018
122221.8
12152
134242
100
455999 294 0.81
0
2019
122447.1
12249
134551
100
452500 297 0.81
0
2020
122669.6
12347
134859
100
449001 300 0.82
0
2021
122493.8
12446
134768
100
445241 303 0.83
0
2022
122309.4
12546
134670
100
441480 305 0.84
0
2023
122116.5
12646
134563
100
437720 307 0.84
0
2024
121914.9
12747
134449
100
433959 310 0.85
0
2025
126401.1
12849
139023
100
430199 323 0.89
0
2026
126990.3
12952
139700
100
426307 328 0.90
0
2027
127581.6
13056
140380
100
422416 332 0.91
0
2028
128174.9
13160
141063
100
418524 337 0.92
0
2029
128770.2
13265
141749
100
414633 342 0.94
0
2030
129367.7
13371
142437
100
410741 347 0.95
0
2031
129022.5
13478
142184
100
406797 350 0.96
0
2032
128666.1
13586
141919
100
402854 352 0.97
0
2033
128298.4
13695
141644
100
398910 355 0.97
0
2034
127919.3
13804
141359
100
394967 358 0.98
0
2035
127528.5
13915
141062
100
391023 361 0.99
0
2036
127126.1
14026
140754
100
387079 364 1.00
0
2037
126711.7
14138
140435
100
383136 367 1.00
0
2038
126285.3
14251
140105
100
379192 369 1.01
0
Cantitatile de deseuri necolectate vor fi scazute din totalul generat pentru anii 2008-2013, aceste
cantitati au fost calculate in baza urmatoarelor ipoteze:
1. Zonele in care nu este realizata colectarea sunt mai putin dezvoltate, nu exista agenti
economici si deseurile stradale sunt colectate
2. O parte din deseurile biodegradabile sunt compostate in gospodarii in mediul rural
Astfel cantitatile generate si necolectate s-au estimat pe baza unor indici mai scazuti fata de indici de
generare pentru cantitatile colectate:
0,8 kg/loczi in mediul urban
0,3kg/loczi in mediul rural
Defalcand pe medii urban rural, se identifica urmatorii indici:
Tabel 3.8-2 Indici de generare - deseurolor menajere pe medii urban-rural
Anul
Indice de generare deseuri menajere si asimilabilede la populatie
mediu Urban mediu Rural
kg/ locuitor/zi kg/ loc/an kg/ locuitor/zi kg/ loc/an
2007 1.107 404 0.310 113
2008 1.03 375.9 0.42 155.0
2009 1.03 374.4 0.43 157.0
2010 1.02 373.6 0.44 159.2

Pagina 79 din 236
2011 1.03 376.6 0.44 160.6
2012 1.04 379.7 0.44 162.0
2013 1.05 382.9 0.45 163.4
2014 1.06 385.9 0.45 164.9
2015 1.06 387.1 0.46 166.9
2016 1.07 390.3 0.46 168.4
2017 1.08 393.4 0.47 169.9
2018 1.07 392.3 0.46 169.6
2019 1.08 395.1 0.47 171.0
2020 1.09 398.0 0.47 172.4
2021 1.10 401.1 0.48 173.7
2022 1.11 404.2 0.48 175.0
2023 1.12 407.4 0.48 176.4
2024 1.12 410.6 0.49 177.7
2025 1.12 410.3 0.50 181.0
2026 1.13 412.9 0.50 182.8
2027 1.14 415.6 0.51 184.7
2028 1.15 418.3 0.51 186.6
2029 1.15 420.9 0.52 188.6
2030 1.16 423.7 0.52 190.7
2031 1.17 427.0 0.53 192.2
2032 1.18 430.4 0.53 193.8
2033 1.19 433.8 0.54 195.3
2034 1.20 437.2 0.54 196.9
2035 1.21 440.7 0.54 198.5
2036 1.22 444.2 0.55 200.1
2037 1.23 447.7 0.55 201.7
2038 1.24 451.3 0.56 203.3
Comparand rezultatele obtinute cu rezultate de referinta din diverse surse obtinem:
Planul National de Gestionare al Deseurilor (kg/locuitor.an):
Mediu Anul 2003 2007 2013
(kg/locuitor.an)
Urban
Cantitatea de deseuri menajere generate 290 299 314
Cantitatea de deseuri municipale generate 488 504 528
Rural
Cantitatea de deseuri menajere generate 150 154 162
Cantitatea de deseuri municipale generate 256 264 277

Pagina 80 din 236
Se observa o incadrare a rezultatelor obtinute pentru anul 2013 cu o depasire in mediul urban tinand
cont ca in datele PNGD aceasta valoare este o medie pe tara, si ca datele de referinta difera (anul
2002 in PNGD, cantitatea de referinta) consideram rezultatele satisfacatoare.
In continuare se prezinta comparativ rezultatele obtinute pe categorii in judetele Caras- Severin Alba
si Buzau in anul 2013 prognozat.
Tabel 3.8-3 Comparatie pe categorii deseuri intre judetele Caras-Severin, Alba si Buzau
Deseuri municipale generate - prognoze
Judet
Deseuri
menajere de
la populatie
Deseuri menajere
si asimilabile de la
institurii si agenti
economici
Deseuri verzi
din gradini,
parcuri si piete
Deseuri
stradale
Total
deseuri
municipale
Locuitori
Indicele de
generare al
deseurilor
municipale
tone/an tone/an tone/an tone/an tone/an locuitori kg/loc/an
Caras 85.148 15,497 2,211 2,451 105,307 321.699 327
Alba 53,329 3,916 2,248 1,998 61,491 238,768 258
Buzau
118841.57

11,677
22826

20550

173895

471,005 369
O diferenta importanta se observa la cantitatile de deseuri stradale si verzi, aceasta putand fi
justificata de:
o Gradul de urbanizare (reteaua stradala, numarul de piete si marimea acestora,
numarul de parcuri si marimea acestora)
o Populatia judetelor respective

3.9 COMPOZITIA DESEURILOR
Pornind de la datele deja obtinute (vezi capitol 2) si de la rezultatele proiectiilor socio-economice (vezi
cap. 3.3), s-a prognozat compozitia deseurilor, pe tipuri de deseuri (deseuri menajere si similare)
pentru toata durata de viata a proiectului. Rezultate procentuale sunt prezentate in tabelele urmatoare
pe mediul urban si mediul rural.
Tabel 3.9-1 Compozitia deseurilor in mediul urban (%)
An Lemn Metal Sticla Plastic Alte tipuri Hartie si carton Biodegradabil
2008 2,0 2,0 3,0 10,0 25,0 9,0 49,0
2013 1,0 2,0 3,0 10,0 29,0 11,0 44,0
2018 0,0 1,0 2,0 12,0 31,0 12,0 42,0
2023 0,0 1,0 2,0 12,0 31,0 12,0 42,0
2028 0,0 1,0 1,0 12,0 31,0 13,0 42,0
2032 0,0 1,0 1,0 12,0 31,0 14,0 41,0
2038 0,0 1,0 1,0 12,0 31,0 14,0 41,0
Tabel 3.9-2 Compozitia deseurilor in mediul rural (%)
An Lemn Metal Sticla Plastic Alte tipuri Hartie si carton Biodegradabil
2008 0.0 1.0 1.0 7.0 23.0 4.0 64.0
2013 0.0 1.0 1.0 7.0 26.0 6.0 59.0
2018 0.0 1.0 1.0 8.0 28.0 7.0 55.0
2023 0.0 1.0 1.0 8.0 28.0 7.0 55.0
2028 0.0 1.0 1.0 8.0 28.0 7.0 55.0
2032 0.0 1.0 1.0 8.0 28.0 7.0 55.0

Pagina 81 din 236
2038 0.0 1.0 1.0 8.0 28.0 7.0 55.0
Justificarea prognozelor de compozitie a deseurilor comporta mai multe aspecte din care enumeram:
Aspectul colectarii . Datele colectate direct de la operatori reflecta fractii practice inexistente pentru
deseurile din lemn metal si sticla.
Aspectul generarii deseurilor. Deseurile sunt rezultatul nevalorificabil al tuturor activitatilor umane, in
consens cu aceasta definitie si aplicand-o in practica putem considera justificat faptul ca nu sunt
componente a caror valoare poate fi recuperata direct de producatori sau utilizatori: sticla este
reutilizata, metalul este valorificat direct (centre de colectare fier vechi), lemnul (valoare energetica.
Aspectul producerii de ambalaje. Orientarea producatorilor de ambalaje catre materiale reciclabile
sau chiar ambalaje reutilizabile.
Cantitatile de biodegradabil considerate in prognoze pleaca de la ipoteza in care in mediul rural se
composteaza cca 14% din totalul deseurilor generate, cunoscand faptul ca in mediile rurale o parte
resturile alimentare sunt suplimente in hrana animalelor de curte. Considerand ca aceasta practica se
va reduce treptat si modul de viata al locuitorilor din zonele rurale va evolua spre cel al zonelor
urbane se ajunge la o reducere a cantitatilor de materie biodegradabil pana la valoarea de 55% in
anul 2038.
3.10 FLUXUL DESEURILOR
In acest capitol se va prezenta pe categorii fluxul deseurilor municipale din practica de gestionare a
deseurilor:
Flux principal

Figura 3.10-1 Schema fluxului principal al deseurilor
Deseurile menajere si asimilabile de la populatie sunt colectate mixt sau pe fractii in cazul
colectarii selective in capitolul Analiza optiunilor este descrisa solutia aleasa in proiectul nostru.
Aceasta categorie de deseuri reprezinta in general cca 80% din totalul deseurilor municipale si
contribuie in proportie de cca 11% -17%, la generarea reciclabilelor.
Deseurile menajere de la populatie sunt colectate direct in sistemul din poarta in poarta sau indirect
de pe platforme, de unde este transportat la Statia de Transfer sau in cazul colectarii selective la
statia de sortare (in general din incinta statiei de transfer).
Tabel 3.10-1 Fractii reciclabile deseuri menajere de la populatie (tone/an)
An 2007 2008 2013 2018 2023 2028 2032 2038
hartie carton 12.590 12.588 18.026 20.786 21.067 24.455 26.854 26.858

Pagina 82 din 236
sticla 4.087 4.085 4.741 3.422 3.470 1.981 2.011 2.010
plastic 13.252 14.837 16.813 21.038 21.314 22.974 23.391 23.389
metale 4.087 2.834 3.252 1.837 1.858 1.981 2.012 2.010
lemn 3.756 2.502 1.488 0 0 0 0 0
biodegradabile 84.090 82.577 81.746 80.434 81.261 85.797 85.085 84.995
altele 36.400 38.921 50.328 56.196 56.871 60.812 61.796 61.768
Dupa sortare rezulta o cantitate de refuz care este compactata impreuna cu deseul menajer mixt si
transportat la depozitul central.
Deseurile menajere si asimilabile de la institutii si agenti economici sunt colectate fie similar cu
cele de la populatie fie la cererea agentului economic si au acelasi flux.
Deseurile stradale sunt colectate periodic in functie de solicitarile consiliilor locale deseurile din
piete parcuri si gradini pot fi colectate selectiv si urmeaza ciclul deseurilor menajere. Se recomanda
colectarea deseurilor verzi (resturi vegetale) din parcuri si gradini separat, aceste cantitati putand fi
compostate si valorificate. In lucrarea de fata nu a fost considerata aceasta varianta, deoarece nu
exista statistici privind aceste deseuri si nici societati prin care acestea sa fie valorificate.
Tabel 3.10-2 Fluxuri deseuri total judet (tone/an)
an
hartie
carton
sticla plastic metale lemn
2007 12590 4087 13252 4087 3756
2008 8553 2703 10637 1950 1506
2009 10396 2914 11216 2079 1669
2010 11052 3128 11803 2210 1835
2011 11104 3144 11852 2221 1847
2012 11157 3161 11901 2231 1859
2013 12502 3174 11939 2239 934
2014 12572 3194 11998 2252 942
2015 13028 3330 12736 2337 993
2016 14436 3348 12785 2348 1000
2017 14501 3366 12834 2359 1007
2018 14408 3347 14748 1342 0
2019 14458 3361 14796 1346 0
2020 14508 3376 14843 1349 0
2021 14499 3374 14833 1348 0
2022 14488 3371 14823 1347 0
2023 14477 3369 14811 1346 0
2024 15476 3366 14799 1344 0
2025 16298 3579 15499 1390 0
2026 16429 3614 15610 1397 0

Pagina 83 din 236
2027 16562 3649 15721 1404 0
2028 16696 3684 15832 1411 0
2029 16830 3720 15945 1417 0
2030 16966 3756 16059 1424 0
2031 16936 3749 16030 1422 0
2032 18066 3742 16000 1419 0
2033 18030 3735 15969 1416 0
2034 17994 3728 15937 1414 0
2035 17956 3720 15903 1411 0
2036 17917 3711 15868 1408 0
2037 17876 3703 15832 1404 0
2038 17834 3694 15795 1401 0

Deseurile voluminoase sunt colectate prin campanii speciale si transportul lor este organizat de catre
operator. In afara campaniilor aceste deseuri sunt colectate de catre operator la solicitarea
producatorilor.
Fluxul preliminar depozitarii
De la statiile de transfer deseurile cu destinatia depozitare sunt transportate in camioane de
capacitate mare la depozitul central unde are loc mai intai procesul de compostare. Capacitatea
statiei de compostare este proiectata tinand cont de tintele privind reducerea cantitatilor de deseuri
biodegradabile, de aceea nu toata cantitatea de deseuri provenita de la statiile de transfer este
compostata

Figura 3.10-2 Schema fluxului preliminar depozitarii
Fluxuri secundare
Deseurile menajere periculoase reprezinta maxim 0,05 % din cantitatea totala depozitata si in
general constau in: recipienti impregnati, deseuri sanitare, componente ale echipamentelor electrice
electronice, tuburi fluorescente, acumulatori si baterii uzate, baterii auto, medicamente.

Pagina 84 din 236
Avand in vedere ca o parte a acestor deseuri se colecteaza selectiv pentru valorificarea sau
eliminarea lor (echipamente electrice si electronice, baterii) se poate considera ca influenta deseurilor
periculoase este neglijabila. Totusi la depozitare se vor avea in vedere si locatii speciale pentru
depozitarea lor temporara pentru a fi transportate si tratate corespunzator ulterior.
Deseurile provenite din namoluri de la statiile de epurare, pot fi depozitate in depozitul central in
conditiile stabilite prin normativele in vigoare, transportul acestora fiind organizat de catre operatorul
statiei de epurare.
Fluxuri particulare denumirea acestora poate fi considerate generic si pleaca de la faptul ca in
deseurile de acest tip se intorc la producatorii lor prin diverse forme. Astfel producatorii de
echipamente electrice si electronice sunt responsabilizati si sensibilizati in recuperarea productiei
DEEE, producatorii de ambalaje sunt sensibilizati in restrangerea productiei de ambalaje, productia
prioritata de ambalaje reutilizabile etc.
Deseurile din ambalaje, sunt principalele materiale reciclabile din compozitia deseurilor.
DEEE, VSU. Colectarea are loc periodic prin campanii sau benevol in punctele de colectare special
amenajate. In principiu aceste deseuri sunt colectate direct de catre operatorul specializat.
Alte fluxuri
Pentru deseurile din constructii si demolari producatorul/beneficiarul lucrarii are obligatia de a
incheia la inceputul lucrarilor un contract de depozitarea acestora cu operatorul depozitului specializat
pentru acest tip de deseuri.
3.11 CONCLUZII
O sinteza a fluxurilor prezentate anterior poate fi concretizata in graficul de mai jos. Concluziile
prognozelor noastre privind cantitatile de deseuri generate sunt:
1. Trendul descrescator al evolutiei populatiei nu influenteaza negativ generarea deseurilor in
ipotezele de calcul ci pondereaza cresterea acestora.
2. Trendul deseurilor municipale este crescator ceea ce reflecta ipotezele asumate de proiectiile
economice, tinand cont de faptul ca in generarea deseurilor un rol important il are consumul
puterea economica.
Cresterea sau descresterea (tangenta) pantei curbei de generare a deseurilor este data de migratia
populatiei de la sat catre oras cat si de modificarea introdusa in indicele de crestere al productiei de
deseuri care incepind cu anu 2018 a fost considerat 0.7% asumandu-se ipoteza responsabilizarii
populatiei in reducerea cantitatilor generate de deseuri.
In figurile urmatoare se poate observa sensibilitatea curbei deseurilor provocata de migratia
populatiei din rural in urban.

Figura 3.11-1 Graficul sintezei fluxurilor prezentate in cap.3.9

Pagina 85 din 236

Figura 3.11-2 Prognoza demografica in mediul urban si rural

Afara de concluziile prezentate anterior privind relatia dintre cresterea demografica (in ipoteza ce tine
cont de urbanizare) si prognoza cantitatilor de deseuri va prezentam cateva concluzii privind
cantitatile de deseuri prognozate.
In tabelul de mai jos sunt prezentate Fluxurile de deseuri prognozate, tot in acest tabel se regasesc
cantitatile de deseuri colectate in anul 2007 care a reprezentat anul istoric in calculele noastre si
ilustreaza situatia actuala a generarii deseurilor. Notam ca prin generarea deseurilor intelegem
cantitatea totala de deseuri produse fie ele colectate sau necolectate.

Pagina 86 din 236
an
Cantitate
totala
Deseuri
menajere
generate
populatie
Deseuri
menajere
sisimilare
colectate
dela
agenti
economici
deseuri
municipale
stradale
urbane
deseuri
municipale
dinpiete
urban
deseuri
municipale
dinparcuri
sigradini
urban
Populatia
indicede
generare
kg/loczi
2007 108448 11132 19591 6618 15142 489784 0.90
2008 161351 108448 11221 19748 6671 15263 486445 0.91
2009 166467 113140 11311 19906 6724 15385 483974 0.94
2010 171653 117900 11402 20065 6778 15508 481503 0.98
2011 172428 118245 11493 20225 6832 15632 478004 0.99
2012 173204 118588 11585 20387 6887 15757 474505 1.00
2013 173895 118842 11677 20550 6942 15884 471002 1.01
2014 174761 119267 11771 20715 6998 16011 467506 1.02
2015 178087 122498 11865 20715 6998 16011 466497 1.05
2016 178846 122855 11960 20860 7047 16123 462998 1.06
2017 179605 123211 12056 21006 7096 16236 459499 1.07
2018 178891 122222 12020 21153 7146 16350 455999 1.07
2019 179513 122447 12104 21302 7196 16464 452500 1.09
2020 179969 122670 12189 21451 7196 16464 449001 1.10
2021 180029 122494 12274 21601 7196 16464 445241 1.11
2022 180081 122309 12360 21752 7196 16464 441480 1.12
2023 180127 122117 12447 21904 7196 16464 437720 1.13
2024 180166 121915 12534 22058 7196 16464 433959 1.14
2025 184895 126401 12622 22212 7196 16464 430199 1.18
2026 185728 126990 12710 22367 7196 16464 426307 1.19
2027 186564 127582 12799 22524 7196 16464 422416 1.21
2028 187405 128175 12888 22682 7196 16464 418524 1.23
2029 188249 128770 12979 22840 7196 16464 414633 1.24
2030 189097 129368 13070 23000 7196 16464 410741 1.26
2031 189005 129022 13161 23161 7196 16464 406797 1.27
2032 188903 128666 13253 23323 7196 16464 402854 1.28
2033 188791 128298 13346 23487 7196 16464 398910 1.30
2034 188670 127919 13439 23651 7196 16464 394967 1.31
2035 188539 127529 13533 23817 7196 16464 391023 1.32

Pagina 87 din 236
2036 188398 127126 13628 23983 7196 16464 387079 1.33
2037 188246 126712 13724 24151 7196 16464 383136 1.35
2038 188085 126285 13820 24320 7196 16464 379192 1.36

1. In concluzie toate tipurile de deseuri au o tendinta crescatoare cu urmatoarele detalieri si
interpretari :Deseurile menajere si asimilabile tendinta crescatoare de la 13 la 28% iar in
medie pe tot intervalul se inregistreaza un procent de 22% crestere fata de anul istoric (2007)
2. Deseurile verzi si cele stradale au cresteri mai mici situate intre 12 si 16% fata de anul de
referinta dat fiind faptul ca pentru aceaste deseuri referinta a reprezentat o cota de colectare a
deseurilor de 100% in anul istoric, cresterea fiind datorata numai de dezvoltarea societatii, a
infrastructurii.
4. OBIECTIVE NATIONALE SI TINTE JUDETENE
4.1 SINTEZA
In acest capitol sunt prezentate sapte documente oficiale care se refera la managementul deseurilor
din Romania. Aceste documente au fost elaborate pe durata anilor 2003 2008 si ca atare au fost
adaptate la cerintele care au aparut in procesul de aderare la UE. Unele dintre aceste documente
(exemplu: PNGD) trebuie sa fie revizuite, potrivit legislatiei in anul 2009. Deci, anumite acte normative
trebuie privite cu anticipatie pentru prezentul proiect. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor citat
in continuare PJGD a fost pus la dispozitia consultantului in varianta draft fiind in curs de aprobare.
Singurul document-reper pentru etapele de proiectare ale Proiectului (2013 2033, 2033 2038)
este SNDD, care a avut in vedere toate documentele anterioare anului 2008 si tendintele de
dezvoltare ale UE.
Obiectivele nationale cu privire la managementul deseurilor se regasesc in cele cinci documente
oficiale SNGD, PNGD,TA, PRGD, PJGD, POS si SNDD, chiar daca formularile din unele
documente apar la categoria Sub-obiective sau Obiective subsidiare. Dar fondul, intentia fiecarei
prevederi denota coerenta documentelor.
Documentele care stau la baza Planului de investitii pe termen lung (Master Plan) al judetului
Buzau sunt SNGD, PNGD, PRGD, SNDD, POS si TA. Aceste documente se au in vedere cu
acordarea prioritatii, in ordinea elaborarii in timp, adica documentele cele mai recente se considera ca
prioritare. Ordinea elaborarii documentelor managementului deseurilor este urmatoarea:
PNGD 2004
TA 2005
PRGD 2006
PJGD 2007
POS 2007
SNDD 2008
La nivelul orizontului 2013: Obiectivul national este reducerea decalajului existent fata de alte state
membre ale Uniunii Europene cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ,
cat si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de
dezvoltare durabila si cu respectarea principiului poluatorul plateste.
La nivelul orizontului 2020 se va trece treptat, de la depozitarea deseurilor la colectarea selectiva si
valorificarea intr-o proportie mai mare a deseurilor reciclabile, inclusiv prin transformarea deseurilor

Pagina 88 din 236
organice in compost si utilizarea in exclusivitate a deseurilor, pentru mediul urban a depozitelor
ecologice.
La nivelul orizontului 2030 obiectivul national este apropierea semnificativa de performantele de
mediu ale celorlalte state membre ale UE.
SNGD fixeaza obiectivele strategice generale pentru gestionarea deseurilor si obiectivele strategice
specifice anumitor fluxuri specifice anumitor fluxuri de deseuri, inclusiv obiectivele strategice pentru
gestionarea deseurilor periculoase.
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea ariilor contaminate istoric
constituie Axa prioritara 2 a POS.
Obiectivele axei prioritare 2 care va fi finantata de Fondul European de Dezvoltare Regionala sunt:
Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea
deseurilor municipale si de servicii de management de calitate corespunzatoare si
la tarife acceptabile;
Cresterera cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor;
Reducerea numarului de arii poluate istoric.
POS prevede o lista de proiecte majore pentru aceasta axa prioritara de mediu. Proiectele de
management integrat au in vedere si depozitele de deseuri necontrolate existente in zonele rurale,
extinderea serviciilor de colectare a deseurilor in aceste zone.
Tintele din PJGD detaliaza cantitatile si termenele de realizare a obiectivelor stabilite in strategie.
Aceste tinte sunt cel putin egale, ca termene si cantitati cu tintele stabilite la nivel national, in PNGD,
la nivel regional, in PRGD, cu tintele din legislatia europeana.
Intrucat termenul de cinci ani de la intocmirea PNGD s-a epuizat, conform Legii 426 / 2001, va fi
necesara revizuirea.
PRGD a fost elaborat in anul 2006. Obiectivele si tintele PRGD corespund cu obiectivele si tintele din
PNGD. De asemenea, acest obiective si tinte corespund cu cu obiectivele si tintele din PJGD.
Corelarea obiectivelor si tintelor din documentele elaborate, la nivel national, regional si judetean este
sintetizata in:
Anexa 4.1-1 Obiective nationale si tinte judetene - Strategiile si Planurile de Gestionare a Deseurilor
Obiectivele si tintele pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului sunt prezentate in Anexa. PJGD
contine 26 de obiective si 68 de tinte, din care 33 au termen permanent si 20 de tinte au termene
notate, incepand cu anul .............., fara a defini un termen limita. 15 tinte au termene fixe. PJGD
constituie documentul de baza pentru proiectarea sistemului de management integrat al deseurilor.
Pentru etapele de proiectare depasind termenul 2013 se considera prevederile SNDD, care vizeaza
orizonturile 2020 2030.
Toate documentele elaborate dupa anii 2004 2005 au avut in vedere Tratatul de Aderare (TA)
Romania Uniunea Europeana. In ceea ce priveste managementul deseurilor exista urmatoarele
aspecte cheie:
La nivelul anilor 2004 2005, doar 0,25% din totalul deseurilor municipale erau
refolosite, in timp ce peste 99% erau depozitate ;
Din 251 deseuri municipale, 236 depozite sunt necorespunzatoare standardelor de
mediu, iar aproximativ 2700 de amplasamente de depozite mici sunt neautorizate.
Perioadele de tranzitie acceptate pentru a se ajunge la conformarea cu Directiva 1999 / 31 / EC sunt:
2017 pentru depozite municipale;
2009 pentru stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase;
2013 pentru depozite industriale nepericuloase;

Pagina 89 din 236
2007 2013 incetarea graduala a activitatii in 177 depozite municipale (in jur de
490 ha), din zona urbana.
16 iulie 2009 16 iulie 2017 inchiderea a 101 deseuri nepericuloase, inclusiv
municipale (categoria b).
Pana in 2013: alte perioade de tranzitie au fost convenite pentru diferite obiective in domeniul
colectarii deseurilor, cu scopul reducerii considerabile a cantitatilor de deseuri ce urmeaza a fi
depozitate.
4.2 OBIECTIVE NATIONALE CU PRIVIRE LA MANAGEMENTUL DESEURILOR
Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana a impus armonizarea politicilor sale cu cele europene in
toate domeniile, inclusiv in directia dezvoltarii durabile, atat la nivel national, cat si la nivel regional.
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (denumit in prezent Ministerul Mediului) a elaborat in anul
2000 Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor. S-a avut in vedere perioada 2003 2013. S-a
mai avut in vedere transpunerea legislatiei europene in domeniul gospodaririi deseurilor, conform
prevederilor Ordonantei de Urgenta 78 / 2000 privind regimul deseurilor. Aceasta Ordonanta de
Urgenta a fost modificata si aprobata prin Legea 426 / 2001, [9] Planul National de Gestionare a
Deseurilor a fost elaborat pentru perioada 2003 2013, in conformitate cu prevederile articolului 8(1)
alin. 7 din ordonanta de Urgenta 78 / 2000, privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin
Legea 426 / 2001. Acest Plan se va revizui periodic, la maximum 5 ani, [13].
4.2.1 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila (SNDD)
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013 2020 2030 este cea
mai recenta initiativa a Romaniei, ca urmare a intrarii in Uniunea Europeana, de armonizare a politicii
sale cu cele europene in toate domeniile, inclusiv in directia dezvoltarii durabile, atat la nivel national
cat si la nivel regional. Acest document a fost elaborat in 2008 si are la baza Strategia pentru
Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene adoptata de Consiliul European la Gteborg (2001) si
corectata ulterior (iunie 2006) pe baza unor ample analize, asa cum au oferit, de exemplu, forumurile
mondiale privind dezvoltarea durabila de la Johannesburg (2002) sau Lisabona (2005).
Obiectivele tinta si modalitatile de actiune la nivelul anilor 2013, 2020 si 2030 conform orientarilor
strategice ale UE sunt prezentate in Partea a-III-a a documentului respectiv, capitolul 1.4
Conservarea si gestionarea resurselor naturale.
Obiectivul general al Strategiei Dezvoltarii Durabile pentru Conservarea si gestionarea resurselor
naturale este: imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive,
recunoasterea valorilor serviciilor furnizate de ecosisteme.
ORIZONTUL 2013. La nivelul orizontului 2013, Obiectivul national este:
Reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale Uniunii Europene cu privire la
infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin dezvoltarea unor
servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea
principiului poluatorul plateste.
Programul Operational Sectorial de Mediu al Romaniei 2007 2013, aprobat de Comisia Europeana
in iulie 2007 este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu celelalte programe finantate din fonduri
europene si nationale si vizeaza conformitatea cu Directivele UE in materie, reflectand in acelasi timp
interesele nationale.
Strategiile si programele nationale de mediu corespund orientarilor Strategiei pentru Dezvoltare
Durabila a UE reinnoite (2006) si vizeaza realizarea unor obiective specifice, dintre care obiectivul
specific (b) corespunde scopului prezentei lucrari. Obiectivul specific (b) este:
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin imbunatatirea gestionarii
deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in anul

Pagina 90 din 236
2015. Judetul Buzau face parte din judetele vizate pentru a dispune de implementarea proiectului
managementului integrat al deseurilor pana in anul 2015.
Romania a obtinut perioada de tranzitie in vederea conformarii cu Directivele Uniunii Europene pentru
deseuri urbane pana in anul 2017. Un numar de 177 depozite, din care 3 in judetul Buzau vor trebui
sa-si inceteze activitatea si se va asigura reducerea treptata a cantitatilor de deseuri depuse in cele
101 depozite municipale neconforme, din care, unul in municipiul Buzau .
Pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate se va reduce pana la 50%
din totalul produs in 1995. Se mai prevede implementarea masurilor pentru reducerea considerabila a
depozitarii deseurilor de ambalaje.
Actiunea in acest domeniu se va concentra pe punerea in aplicare a proiectelor integrate de
gestionare a deseurilor la nivel national si regional prin orientarea ierarhica a investitiilor conform
prioritatilor stabilite: prevenire, colectare selectiva, reciclare, valorificare, tratare si eliminare.
Programele de management integrat se vor extinde progresiv si in mediul rural prin instituirea unor
servicii de colectare si prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.
Pana in anul 2013 se prevede recuperarea materialelor utile din deseurile de ambalaje pentru
reciclare sau recuperare de energie, dupa cum urmeaza:
60% - pentru hartie sau carton;
22,5% - pentru mase plastice;
60% - pentru sticla;
50% - pentru metale;
15% - pentru lemn.
Se prevad masuri speciale cu termene de executie intre sfarsitul anului 2008 si sfarsitul anului 2013
pentru recuperarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum si pentru inchiderea
unor instalatii de incinerare neconforme pentru deseurile medicale.
Tintele propuse pentru anul 2015 se refera la:
crearea a 30 de sisteme integrate de management al deseurilor la nivelul judetelor / regiunilor.
In aceasta situatie se afla si judetul Buzau;
inchiderea a 1500 depozite mici situate in zone rurale. In judetul Buzau exista 365 astfel de
depozite;
inchiderea a 150 depozite vechi, in zonele urbane. In judetul Buzau sunt 3 astfel de depozite;
asigurarea unor servicii imbunatatite de salubritate si management al deseurilor pentru un
numar de 8 milioane de locuitori. In judetul Buzau numarul de locuitori care vor beneficia de
servicii imbunatatite pana in anul 2013 este de 471 005
ORIZONTUL 2020. Obiectivul national este: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE, la
parametrii principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale. In privinta
managementului integrat al deseurilor, se va trece treptat de la depozitarea deseurilor la colectarea
selectiva si valorificarea intr-o proportie mai mare a deseurilor reciclabile, inclusiv prin transformarea
deseurilor organice in compost si utilizarea exclusiva, pentru mediul urban, a depozitelor ecologice. In
mediul rural va creste gradul de implementare a sistemelor de management integrat al deseurilor.
ORIZONTUL 2030 Obiectivul national este: Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale
celorlalte state membre ale UE din acel an. Romania se va alinia, in linii generale, la cerintele si
standardele UE privind gestionarea apei si apelor si uzate, in conformitate cu proiectiile preliminare
ale Planului de management al bazinelor hidrografice. Vor fi realizate prioritatile de actiune in
domeniul deseurilor, imbunatatirii calitatii aerului, biodiversitatii si patrimoniului natural.
4.2.2 Strategia nationala de gestionare a deseurilor (SNGD)
SNGD a fost elaborata de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in conformitate cu
responsabilitatile ce ii revin ca urmare a transpunerii legislatiei europene in domeniul gestionarii
deseurilor si conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78 / 2000, modificata si aprobata prin

Pagina 91 din 236
Legea 426 / 2001. Aceasta a fost elaborata pentru perioada 2003 2013, urmand a fi revizuita
periodic, SNGD si PNGD au fost aprobate prin HG 1470 / 2004, modificata ulterior prin HG 358 /
2007. Strategia defineste principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor, precum
si optiunile de gestionare a deseurilor. Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a
deseurilor definite de SNGD sunt:
Principiul protectiei resurselor primare baza conceptului dezvoltarii durabile;
Principiul prevenirii poluarii;
Principiul substitutiei, care consta in inlocuirea deseurilor periculoase;
Principiul proximitatii, care stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si
eliminate cat mai aproape de sursa de generare;
Principiul subsidiaritatii, care are legatura cu principiul proximitatii si care
stabileste ca acordarea competentelor pentru deciziile care se iau in
gestionarea deseurilor trebuie sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ
fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional
si national;
Principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac
parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc, in ordine descrescatoare urmatoarele prioritati:
prevenirea generarii cantitatilor excesive de generare a deseurilor;
reducerea cantitatilor;
valorificarea prin refolosire, reciclare materiale si recuperarea energiei;
eliminarea prin incinerare sau depozitare.
Pe langa Obiectivele strategice generale pentru gestionarea deseurilor, care sunt evidentiate si in
Planul national de Gestionare a Deseurilor (PNGD), mai sunt prezentate si Obiectivele strategice
specifice anumitor fluxuri de deseuri (exemplu: din agricultura, energetica, din constructii si demolari,
etc.), cat si Obiectivele strategice generale privind gestionarea deseurilor periculoase).
Obiectivele strategice generale imbraca Obiectivele regionale pentru gestionarea deseurilor.
Obiectivele strategice specifice anumitor fluxuri de deseuri (exemplu: deseurile din excavarea solurilor
contaminate, anvelopele, vehiculele scoase din uz), deseurile rezultate din constructii si demolari,
etc.) sau obiectivele care se refera la deseurile periculoase nu sunt considerate in Planurile de
gestiune a deseurilor la nivelurile regional si judetean.Obiectivele principale pentru gospodarirea
namolurilor, definite de SNGD sunt:
Asigurarea in masura posibilitatilor a recuperarii si utilizarii ca fertilizant sau
amendament agricol a namolurilor care corespund calitatii stabilite in
cerintele legale;
Deshidratarea si pre-tratarea in vederea eliminarii prin co-incinerare in
cuptoarele din fabricile de ciment;
Prevenirea eliminarii necontrolate pe soluri;
Prevenirea eliminarii namolurilor in apele de suprafata.
In PRGD este definit, ca obiectiv, cu termen permanent, Cresterea eficientei tratarii si eliminarii
namolurilor provenite de la statiile de epurare.
Acestui obiectiv ii corespund doua Sub-obiective:
Utilizarea namolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate si acoperirea
depozitelor existente.
promovarea co-incinerarii namolurilor contaminate de la statiile de epurare in
cuptoarele de ciment.
Conform Strategiei Nationale de Gestinare a Deseurilor (SNGD) organizarea activitatilor de colectare,
transport si eliminare a deseurilor municipale este una dintre obligatiile administratiei publice locale.
SNGD prevede, printre altele, urmatoarele indicatii pentru stabilirea tintelor din PJGD: sa exprime

Pagina 92 din 236
fiecare obiectiv stabilit, cantitati si termene de realizare; cantitatile si termenele trebuie sa fie cel putin
egale cu tintele stabilite la nivel national in PNGD, la nivel regional, in PRGD, cu tintele din legislatia
europeana.
4.2.3 Planul national de gestionare a deseurilor (PNGD)
Incepand din 2001 s-au realizat Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor. Pe baza Strategiei
Nationale si a Planurilor Judetene a fost elaborat primul Plan National de Gestionare a Deseurilor,
plan national de etapa, care a fost adoptat prin HG 123/2003.
S-a considerat perioada de dezvoltare economico-sociala 2003 2013, in conformitate cu Articolul
8(1), alin. 7 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) 78 / 2000 (Ordinul Ministrului Mediului 283
/ 22.06.2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426 / 2001).
Legislatia romaneasca (Legea 426 / 2001, Ordinul Ministrului 411 / 2001) prevede ca Planul National
de Gestionare a Deseurilor va fi revizuit periodic, avandu-se in vedere progresul tehnic si cerintele de
protectie a mediului, fara sa se depaseasca insa, 5 ani.
Obiectivele principale pe care si le-a propus Romania pana in anul 2013 se pot clasa in urmatoarele
categorii:
Obiective indeplinite:
Armonizarea legislatiei nationale cu cea europeana si internationala;
Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizarea in vederea
indeplinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene;
Asigurarea resurselor umane, ca numar si pregatire profesionala.
Obiectivele si tintele cu termen permanent sunt:
Integrarea problematicii de gestionare a deseurilor in politicile sectoriale si de
companie;
Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor;
Crearea si utilizarea de sisteme economico-financiare pentru gestionarea
deseurilor, cu aplicarea principiilor enuntate mai sus, avand ca obiectiv
specific stimularea crearii si dezvoltarii unei piete viabile de deseuri
reciclabile si optimizarea folosirii fondurilor disponibile pentru cheltuieli de
capital in domeniul gestionarii deseurilor, finantarea sistemului national de
monitorizare in domeniul gestiunii deseurilor, precum si reabilitarea zonelor
contaminate;
Promovarea unui sistem de informare si constientizare si motivare pentru
toate partile implicate in procesul de gospodarire a deseurilor. Ca obiective
specifice / subsidiare cu termene / tinte permanente se definesc
intensificarea comunicarii, organizarea si sustinerea unor programe de
educare si constientizare a populatiei;
Obtinerea de date si informatii complete si corecte care sa corespunda
cerintelor de raportare la nivel national si european;
Maximizarea prevenirii deseurilor;
Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind
valorificarea deseurilor, cu obiectivul subsidiar, dezvoltarea pietii pentru
materiile prime secundare si sustinerea folosirii produselor din materiale
reciclate; 8) Asigurarea conectarii unui numar cat mai mare de generatori de
deseuri la sistemele de colectare si transport al deseurilor, cu obiectivul
subsidiar Optimizarea schemelor de transport;
Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management
ecologic rational si
Incurajarea si sustinerea cercetarii romanesti in domeniul gestionarii integrate

Pagina 93 din 236
a deseurilor.
Obiectivele si tintele cu termene incluse in prima perioada de proiectare, 2008 2013:
Tinta, 2010: Obiectiv principal dezvoltarea activitatilor de valorificare
materiala si energetica, avand ca tinta valorificarea energetica a circa 10%
din deseurile menajere: 31 decembrie 2010; Tinta, 2013: Obiectiv principal,
exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind
valorificarea deseurilor, cu obiectiv subsidiar decuplarea generarii deseurilor
de cresterea economica si realizarea unei reduceri globale a volumului de
deseuri.
Tinta, 2013: Obiectiv principal, asigurarea deservirii unui numar cat mai mare
de generatori de deseuri prin sistemele de colectare si tranport al deseurilor,
cu obiectiv subsidiar extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in
mediile urban si rural. Tinta acestui obiectiv este colectarea a 84% din
deseurile generate in anul 2013.
Obiectivele si tintele cu termene in etapa de proiectare 2013 2033)
Tinta 2017 (perioada 2004 2017): Obiectiv principal asigurarea celor mai
bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor, in vederea unei cat
mai eficiente valorifcari si eliminari a deseurilor, cu urmatoarele doua
obiective subsidiare: separarea fluxurilor de deseuri periculoase si
introducerea / extinderea colectarii selective a deseurilor, la sursa de
generare;
Tinta 2017: Obiectiv principal eliminarea deseurilor in conformitate cu
cerintele legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor in scopul protejarii
populatiei si mediului. Acest obiectiv general se prevede sa fie atins prin
doua obiective subsidiare:
Primul obiectiv specific / subsidiar: asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea
deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare la nivel zonal. Aceste
obiective se vor atinge prin: construirea a circa 50 depozite clasa b), adica pentru deseuri
nepericuloase (HG 349 / 2005, echivalent cu Directiva CE 1999 / 31 / CE, avand capacitate
medie de 100.000 tone pe an si maximum 15 depozite clasa b) avand capacitatea medie de
50.000 tone pe an;
Al doilea obiectiv specific / subsidiar: inchiderea depozitelor de deseuri neconforme cu
cerintele UE.
Tinta 2020: Obiectiv principal: dezvoltarea activitatilor de valorificare
materiala si energetica, cu obiectivul specific / subsidiar promovarea
valorificarii energetice, in care beneficiul rezultat in urma incinerarii este
demonstrat. Acest obiectiv se propune sa fie atins prin valorificarea
energetica a 10% din deseurile municipale pana in anul 2020.
4.2.4 Tratatul de aderare (TA) (Anexa 7 a TA)
Romaniei i s-a acordat un numar de masuri de tranzitie privind implementarea acquis-ului pentru
mediu. Acestea sunt stabilite prin Anexa 7 a Tratatului de Aderare din luna iunie 2005 dintre UE si
Romania si Bulgaria. Masurile de tranzitie care sunt relevante pentru gestionarea deseurilor
municipale au legatura cu:Directiva 94/62/CE din data de 20 decembrie 1994 privind ambalajele si
deseurile din ambalaje,Directiva 1999/31/CE din data de 26 aprilie 1999 privind depozitarea
deseurilor, amendata prin Reglementarea CE/1882/2003 a Parlamentului si Consiliului European,
Directiva 2002/96/CE a Parlamentului si Consiliului European din data de 27 ianuarie 2003 privind
deseurile de echipamente electrice si electronice

Pagina 94 din 236
4.2.4.1 Directiva privind ambalajele si deseurile din ambalaje
Conform Directivei privind ambalajele si deseurile din ambalaje, Romania trebuie sa realizeze
urmatoarele obiective: sa reduca productia de ambalaje iar gestionarea deseurilor, cu aceasta
provenienta, sa se realizeze fie prin incinerare si recuperarea energiei, fie prin reciclare.
4.2.4.2 Directiva privind Depozitarea
In cazul in care in data de 16 iulie 2017 vor mai fi deschise depozite pentru deseuri municipale,
acestea vor trebui sa fie conforme cu prevederile Directivei pentru Depozitare cu privire la controlul
apei si gestionarea levigatului, protectia solului si a apei, controlul gazului si stabilitatea.
Cantitatea de deseuri care se va depozita in depozite municipale neconforme existente trebuie
redusa conform urmatorului grafic:
Tonaj maxim admisibil de deseuri in depozite municipale neconforme din Romania, conform Tratatului
de Aderare.
Tabel 4.2-1 Calendar reducere cantitate depozitata in depozite municipale neconforme
Pana la 31 decembrie Maxim deseuri depozitate (tone)
2006 3 470 000
2007 3 240 000
2008 2 920 000
2009 2 920 000
2010 2 900 000
2011 2 740 000
2012 2 460 000
2013 2 200 000
2014 1 580 000
2015 1 420 000
2016 1 210 000

4.2.4.3 Directiva DEEE
Romaniei i s-a acordat o perioada de tranzitie de doi ani pentru realizarea tintei de 4 kg pe cap de
locuitor pe an, pana la 31 decembrie 2008.
4.2.5 Planul regional de gestiune a deseurilor, regiunea 2 sud-est (PRGD)
Obiectivele si tintele cu caracter permanent Coincid cu obiectivele si tintele cu termen permanent
definite in PNGD, la care se mai adauga in cadrul Obiectivului Eliminarea deseurilor in conformitate
cu cerintele legislatiei in domeniu in scopul protejarii sanatatii populatiei si mediului, Sub-Obiectivul
Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea deseurilor prin promovarea cu prioritate a
instalatiilor de eliminare la nivel zonal, avand ca tinte Demararea elaborarii documentatiilor necesare
construirii de facilitati noi de depozitare si a statiilor de transfer aferente si Identificarea de
amplasamente adecvate pentru noile depozite. Cu termen permanent de realizare figureaza
Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statiile de epurare cu sub-
obiectivele utilizarea namolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate si acoperirea depozitelor
existente (OM 344 / 2004) si promovarea co-incinerarii namolurilor in cuptoarele de ciment.

Pagina 95 din 236
Obiectivele si tintele incluse in prima etapa de proiectare, 2008 2013
Obiectiv: Implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilor, cu
urmatoarele sub-obiective:
extinderea colectarii deseurilor in mediul urban si rural cu tinta colectarea a 84% din
deseurile municipale generate pana in anul 2012;
cresterea coeficientului de colectare selectiva in mediul urban, cu tinta coeficient 50%, pana
in anul 2012;
idem, in mediul rural, cu tinta coeficient 20% pana in anul 2012.
Obiectiv: Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate,
avand ca tinte, realizarea coeficientilor de reducere 25% (baza de calcul,
cantitatea depozitata in 1995), pana in anul 2010 si 42% (baza de calcul,
cantitatea depozitata in 1995), pana in anul 2013.
Obiectiv: Reducerea cantitatilor de deseuri de ambalaje depozitate, cu sub-
obiectivele Valorificarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, avand ca
tinte: valorificarea 34%, pana in 2007 (se presupune realizat) si 60% pana in
2013, reciclarea 42%, pana in 2010 si 55%, pana in 2013 (procentele se
refera la greutate).
Referitor la alte fluxuri de deseuri, PRGD prevede Obiectivele: reducerea cantitatii de anvelope
uzate, innoirea parcului national auto pentru valorificarea ecologic rationala a vehiculelor uzate, cu
termene incepand cu 2007 si continuand si dupa 2015 si gestiunea si controlul bifenililor policlorurati
(PCB), cu eliminarea in totalitate a echipamentelor care contin PCB si sunt scoase din uz pana in
anul 2010.
Structura pe tip de material a deseurilor de ambalaje de la populatie din PRGD a fost aplicata si la
PJGD. Din cauza lipsei studiilor privind compozitia deseurilor la nivel judetean, ponderea deseurilor
biodegradabile s-a considerat aceeasi cu cea indicata in PRGD care s-a elaborat in anul 2006.
4.2.6 Planul judetean de gestionare a deseurilor (PJGD)
A fost elaborat in baza Planului National si Planului Regional de Gestionare a Deseurilor. Ca atare,
principiile definite in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD) se considera criterii de
stabilire a obiectivelor PJGD. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (in prezent denumit Ministerul
Mediului) a prezentat in anul 2007 metodologia pentru elaborarea PJGD. Este cel mai recent
document din lista documentelor elaborate pentru gospodarirea deseurilor in judet si ca atare, poate fi
considerat desuet, deoarece in conformitate cu Legea 426 / 2001 si Ordinul Ministrului 411 / 2001 s-a
prevazut ca acesta va trebui sa fie revizuit periodic, la maximum 5 ani.
PJGD cuprinde 26 de obiective si 68 de obiective subsidiare / tinte. Din termenele stabilite pentru
atingerea obiectivelor subsidiare / tintelor (68), doar 15 au termene fixe. 33 de obiective subsidiare au
termene permanente de indeplinire, iar 20 au termene-limita nedefinite (adica, sunt exprimate prin
incepand cu anul ..... , fara a defini termenul-limita. In consecinta, extinderea masurilor pentru
atingerea obiectivelor fixate trebuie anticipata.
PJGD se refera la prima etapa de proiectare, 2008 2013. Ca atare, pentru celelalte doua etape de
proiectare (2014 2033, 2033 2038) s-au luat in considerare elemente-reper din documentele
oficiale existente (exemplu: SNDD) si numai in cazuri exceptionale interpretari proprii (exemplu:
proiectarea populatiei si generarea deseurilor). Obiectivele si tintele pentru gestionarea deseurilor, la
nivelul judetului Buzau, sunt prezentate in capitolul urmator, comparandu-se cu obiectivele si tintele
din PRGD.
4.2.7 Programul operational sectorial de mediu (POS) 2007 2013
Programul pentru Romania pentru urmatorii ani privind in special dezvoltarea infrastructurii pentru
gestionarea deseurilor, si in linii mari politica de implementare pentru mediu, este stabilit in Programul
Operational Sectorial pentru MEDIU 2017 - 2013 (POS-MEDIU). POS-MEDIU este unul din cele

Pagina 96 din 236
sapte programe operationale care au legatura cu finantarea de catre UE, prin Fondul de Coeziune si
Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Prin cresterea si imbunatatirea calitatii investitiilor in
capitalul fizic, se urmareste cresterea convergentei Romaniei, prin imbunatatirea conditiilor pentru
dezvoltare si ocuparea fortei de munca. PO sunt instrumentele folosite pentru implementarea
prevederilor stabilite in Cadrul National Strategic de Referinta.
POS-MEDIU a fost aprobat de Comisia Europeana in data de 12 iulie 2007. Bugetul total al
programului este de circa 5,6 milioane de EUR si bugetul pentru asistenta Comunitatii este echivalent
cu 4,5 milioane de EUR (aproximativ 23 % din totalul banilor de la UE investiti in Romania prin politica
de Coeziune 2007-2013).
Dezvoltarea sistemelor integrate privind gestionarea deseurilor si reabilitarea amplasamentelor
contaminate istoric este una din cele sase axe prioritare ale Programului. Obiectivele acestei axe
prioritare sunt:
cresterea numarului populatiei acoperit prin colectarea deseurilor municipale si serviciile de
gestionare, calitatii adecvate la tarife accesibile;
reducerea cantitatii deseurilor pentru depozitare;
cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite;
stabilirea de structuri eficiente pentru gestionarea deseurilor;
reducerea numarului de amplasamente contaminate istoric.
(ultimul obiectiv nu face obiecul acestui plan de investitii pentru deseuri municipale.)
Zonele cheie de interventie enumerate includ:
sisteme de colectare separata,
constructia de facilitati de sortare, reciclare, si de compostare,
achizitionarea vehiculelor de transport al deseurilor,
construirea de facilitati pentru depozitarea deseurilor municipale si construirea statiilor de
transfer,
recuperarea gazului din depozite, unde este cazul,
Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase (deseuri medicale, deseuri
provenite din echipamente electrice si electronice, etc) si alte tipuri specifice de deseuri (deseuri
provenite din constructii si demolari),
Inchiderea depozitelor neconforme;
AT pentru pregatirea, administrarea si supravegherea proiectelor, pentru campanii publicitare si
de constientizare (privind colectarea selectiva, sortarea, reciclarea si compostarea), pentru
imbunatatirea capacitatii institutionale, licitatii si selectarea furnizorilor de servicii pentru deseuri.
Un set de indicatori, cu aplicatie pentru intreaga tara, cu tinte care trebuie realizate pana in anul 2015,
este prezentat mai jos:
Tabelul 4.2-2: Indicatorii pentru Axa Prioritara 2
Indicator (numar) Tinta 2015
Sistemelor integrate de gestionare a deseurilor nou create la nivel judetean/regional 30
Depozitelor si gropile de gunoi mici si vechi pentru deseuri inchise in zonele rurale 1500
Depozitelor vechi pentru deseuri municipale inchise in zonele urbane 150
Proiectelor Pilot pentru reabilitarea locatiilor contaminate istoric 5
Populatiei care beneficiaza de sisteme strategice imbunatatite de gestionare a deseurilor 8 milioane
4.3 CORELAREA CU PLANURILE SI STRATEGIILE NATIONALE SI REGIONALE
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD) a constituit baza de elaborare a Planului
National de Gestionare a Deseurilor (PNGD), iar PNGD baza de elaborare a Planului Regional de
Gestiune a Deseurilor (PRGD), care a constituit baza pentru Planul Judetean pentru Gestionarea
Deseurilor in judetul Buzau (PJGD).

Pagina 97 din 236
Tratatul de Aderare Romania Uniunea Europeana (TA) cuprinde in Capitolul 22 Mediu prevederi
in legatura cu gestionarea deseurilor. Anexa 7 la TA constituie baza planificarii tintelor din PRGD,
PJGD si POS.
POS de mediu publicat in versiunea finala in anul 2007 ofera date privind generarea deseurilor in
2004 si face distinctie intre doua categorii importante de deseuri:
deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie si institutii, deseuri din
constructii si demolari si namoluri de la statiile de epurare orasenesti, si
deseuri de productie.
In cadrul Axei prioritare 2 POS Mediu promoveaza cu prioritate proiecte integrate de management al
deseurilor care sa reflecte politica UE si principiile din acest sector de mediu si care sunt in
conformitate cu PNGD si PRGD. Proiectele de management integrat al deseurilor cuprind si
inchiderea depozitelor neconforme ca prima faza din strategia pe termen lung care are ca scop
valorificarea terenurilor afectate.Prin urmare, toate aceste documente sunt corelate prin aplicarea
constanta a principiilor enuntate in strategie.
Corelarea TA, POS Mediu, SNGD cu PNGD, PRGD si PJGD este prezentata concis in Tabelul 4.3-1
dinAnexa 4.1-1 Obiective nationale si tinte judetene - Strategiile si Planurile de Gestionare a
Deseurilor. In acest tabel se mai face comparatia si cu SNDD documentul cel mai recent aprobat
prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1460 din 12 noiembrie 2008 si publicat in Monitorul Oficial nr.
824 din luna Decembrie 2008. SNDD se compara cu celelelate documente mentionate mai sus,
numai in ceea ce priveste Orizontul 2013. Orizonturile 2020 si 2030 la care se refera SNDD nu au
legatura, pentru comparatie, cu nici o strategie si plan de gospodarire a deseurilor existente in
prezent. Deoarece documentele respective s-au elaborat pe durata 2003 2008, au aparut unele
modificari in formularea obiectivelor si mai ales a tintelor / termenelor. Unele obiective dintr-un anumit
document apar sub-obiective sau obiective subsidiare in alt document, dar esenta, fondul
problemei, intentia sunt aceleasi. Unele obiective sunt specifice unui anumit document, spre exemplu,
cele care se refera la regiune sau judet, nu apar in documentele care se refera la intreaga tara.
In ceea ce priveste corelarea cu POS Mediu si TA, obiectivele, sub-obiectivele, etc. din Strategiile si
Planurile Nationale cuprind obiectivele definite de POS Mediu, dar modul de abordare este diferit.
Spre exemplu, SNGD cuprinde, in total, 77 de Obiective principale clasate in 4 categorii Obiective
Strategice Generale, (16) Obiective Strategice Specifice anumitor Fluxuri de Deseuri, (33)
Obiective Strategice Generale privind Gestionarea Deseurilor Periculoase, (17) si Obiective
Strategice Specifice anumitor Fluxuri de Deseuri Periculoase, (11), in timp ce POS Mediu
defineste 5 Obiective pentru Dezvoltarea Sistemelor de Management integrat al deseurilor si
reabilitarea sisturilor contaminate istoric.
SNGD mai cuprinde si 95 de Obiective subsidiare repartizate pe cele 4 categorii mentionate mai
sus. Din acest motiv, in compararea documentelor Anexa 4.1-1 Obiective nationale si tinte judetene
- Strategiile si Planurile de Gestionare a Deseurilor Tabelul 4.3-1 apare semnul +(x), adica
obiectivele se refera la aceleasi idei, dar nu sunt compatibile in procesul de comparare. Unele
obiective din documentele nationale sunt masuri / actiuni pentru atingerea obiectivelor definite de
POS Mediu.


Pagina 98 din 236
Tabel 4.3-1: Corelarea Obiectivelor din Strategiile si Planurile de Gestionare a Deseurilor
Nr.
Domeniul /
Activitatea
Documentul
Observatii
SNGD PNGD PRGD PJGD SNDD
POS
Mediu
TA
1
Politica si cadrul
legislativ
+ + x + (x) + (x)
In PRGD, nu apare tinta referitoare la privatizarea a 70% din serviciile de gestiune
a deseurilor pana in 2007 prevazuta de PNGD, dar este mentionata necesitatea
incurajarii parteneriatelor public-privat.
De asemenea, PRGD contine un obiectiv secundar suplimentar: Constientizarea
populatiei de faptul ca gestionarea calificata a deseurilor este de cea mai mare
importanta pentru sanatatea publicului (protejarea solului, apei si panzei freatice)
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x x x x + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
2
Aspecte
institutionale si
organizatorice
+ x + (x) + (x)
In PRGD nu exista prevederea din PNGD de a modifica Regulamentul de
organizare si functional al APM pana in anul 2004, acest termen fiind considerat
indeplinit la data realizarii PRGD.
- x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x x x x + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
3 Resurse umane
x + (x) + (x)
In PRGD se mentioneaza Conceperea unui program de instruire pentru Institutiile
Locale si Regionale privind: problemele administrative, problemele juridice,
controlul conformarii tehnice /inspectia instalatiilor, inregistrarea datelor si serviciile
de licitare profesionale., incepand cu anul 2007.

- x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x x x x + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
4
Finantarea
sistemului de
gestionare a
deseurilor
+ x + (x) + (x)
Obiectivele subsidiare Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru
gestionarea deseurilor municipale si Crearea si sustinerea unor mecanisme
economico-financiare adecvate pentru gestionarea fluxurilor de deseuri speciale:
acumulatori si baterii, uleiuri uzate, anvelope uzate, ambalaje, electrice si
electronice, VSU au ca termen limita in PNGD anul 2007, in timp ce in PRGD
termenul e permanent.
Obiectivul PNGD Imbunatatirea mecanismelor economico-financiare pentru
gestionarea deseurilor industriale , inclusiv a celor periculoase, nu este prezent si
in PRGD.
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x x x x + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
5 Constientizarea x + (x) + (x) PRGD introduce un nou obiectiv fata de PNGD: Promovarea auditurilor de

Pagina 99 din 236
Nr.
Domeniul /
Activitatea
Documentul
Observatii
POS
Mediu
TA
partilor implicate x + (x) + (x) gestionare a deseurilor ca parte a procesului de planificare si a celui de
supervizare si control. Pentru comunitati si intreprinderi mari se recomanda
integrarea auditului de gestionare a deseurilor in procedurile de planificare si
control, cu termen permanent.
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x x x x + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
6
Colectarea si
raportarea de date
si informatii privind
gestionarea
deseurilor
x + (x) + (x)
Pentru obiectivul subsidiar referitor la Imbunatatirea sistemului de colectare,
prelucrare si analiza a datelor privind gestionarea deseurilor, termenul PNGD este
2006, iar cel al PRGD si PJGD este permanent
+ x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x x x x + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
7
Prevenirea
generarii
deseurilor
+ x + (x) + (x)
Atat in PRGD, cat si in PJGD si in PNGD tinta pentru promovarea si aplicarea
principiului prevenirii generarii deseurilor este continua.
- + x + (x) + (x)
+ - x + (x) + (x)
x + (x) + (x)
x x x x + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
8
Valorificarea
potentialului din
deseuri
- + + + (x) + (x)
In PRGD nu apare tinta de valorificare a 10% din deseurile menajere pana la 31
dec. 2010, formularea in PRGD pentru acest obiectiv fiind: Cresterea gradului de
valorificare materiala (reciclare); reciclarea deseurilor menajere altele decat cele
de ambalaje.
De asemenea, nu apare in PRGD nici tinta de valorificare energetica a 10% din
deseurile municipale pana in 2020, iar termenul pentru Promovarea valorificarii
energetice prin co-incinerare este 2013 (fata de 2007 cat este prevazut in
PNGD).
+ - + + + (x) + (x)
+ + + + (x) + (x)
+ + + + (x) + (x)
+ + - + + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
9
Colectarea si
transportul
deseurilor
- + + + (x) + (x)
In PNGD, coeficientii de colectare sunt 84% in anul 2013, in timp ce PRGD si
PJGD prevad urmatorii coeficienti:

+ + + + + (x) + (x)
+ + + + (x) + (x)

Pagina 100 din 236
Nr.
Domeniul /
Activitatea
Documentul
Observatii
POS
Mediu
TA
+ + + + + (x) + (x) Urban: 100% 2013
Rural 80% 2009
+ + + + + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
10
Tratarea
deseurilor
+ + (x) + (x)

+ + (x) + (x)
+ + + + (x) + (x)
+ (x) + (x)
+ + + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
11
Eliminarea
deseurilor
+ + + + (x) + (x)
Termene necoerente la tinte, dar cu obiective coerente
+ + + + (x) + (x)
+ + + + (x) + (x)
+ + + + (x) + (x)
+ + + + + (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
12
Cercetare-
dezvoltare
+ (x) + (x)
Termenul PNGD este 2006, iar in PRGD si PJGD aceasta tinta nu apare.
+ (x) + (x)
+ (x) + (x)
+ (x) + (x)
+ (x) + (x)
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
+ (x) + (x) + (x) + (x) + (x) +
referinta (documentul fata de care se face comparatia) obiective identice (chiar ca formulare)
+ obiective neidentice aparent, dar coerente obiective inexistente
- obiective necoerente, ca termen sau cantitate x incompatibil pentru corelare / nu este cazul
SNDD se compara cu celelalte documente, numai pentru Orizontul 2013. Orizonturile 2020 si 2030 nu sunt cuprinse in celelalte documente.

Pagina 101 din 236
4.4 TINTELE JUDETENE IN SECTORUL MANAGEMENTULUI DESEURILOR
Obiectivele si tintele pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului Buzau sunt prezentate in
Tabelul 4.4-1. In acest tabel este pusa in evidenta corelarea cu obiectivele si tintele din PRGD.
Principalele diferente apar la termenele fixate in cele doua documente si in formularea obiectivelor,
obiectivelor subsidiare / tintelor.
Din cele 68 de tinte corespunzatoare celor 26 obiective ale PJGD, 33 au termen permanent sau in
proces continuu , 15 au termene fixe, iar 20 de tinte au termene notate incepand cu anul ..... ,
fara a se defini un termen limita.
In urma implementarii solutiilor propuse in acest plan de investitii pe termen lung, se vor indeplini
urmatoarele tinte din domeniul deseurilor:
Cresterea acoperirii serviciului de colectare a deseurilor menajere si asimilabile (separat
pentru mediul urban si rural):
in zonele urbane: de la 54.9 % in 2008 la 100% in 2011;
in zonele rurale: de la 6.94% in 2008 la 95% in 2011 si 100% in 2013.
Devierea deseurilor biodegradabile din depozitul de deseuri din zona proiectului, in statii de
compostare:
51 617 tone in anul 2013;
Ratele de reciclare si de recuperare pentru deseurile provenite din ambalaje (separate pentru
fiecare tip de deseuri provenite din ambalaje: hartie, sticla, metal, plastic, lemn), dupa cum se
arata in tabelul urmator (cantitati cuantificate in tone) :
ANUL 2007 2013 2018 2023 2028 2033 2038
Totaldeseurimenajeresiasimilabiledela
populatie
108448 118842 122222 122117 128175 128298 126285
Ponderedeseuridin
ambalaje
0.15 16942 18218 18737 18720 19649 19668 19360
Hartiecarton 0.22 3744 4026 4141 4137 4342 4347 4278
Plastic 0.49 8220 8840 9091 9083 9534 9543 9393
Sticla 0.20 3471 3733 3839 3836 4026 4030 3967
Metale 0.09 1506 1620 1666 1664 1747 1748 172
tinta Hartiecarton 56 60 65 70 75 75 75
cantitatetinta 2085 2416 2692 2896 3257 3260 3209
70%cantitate
colectata
8560 9824 9825 11143 11928 1174
tinta Plastic 10 23 50 60 75 75 75
cantitatetinta 822 1989 4546 5450 7150 7157 7045
70%cantitate
colectata
8319 10140 10134 10667 10685 10517
tinta Sticla 21 54 60 60 60 60 60

Pagina 102 din 236
cantitatetinta 729 2016 2303 2301 2416 2418 2380
70%cantitate
colectata
2113 2219 2224 2419 2441 2403
tinta Metale 39 50 50 50 50 50 50
cantitatetinta 590 810 833 832 873 874 86
70%cantitate
colectata
1525 950 948 972 967 952
tinta Lemn 4 15 15 15 15 15 15

4.5 CONCLUZII
Obiectivul general in planificarea managementului deseurilor este Dezvoltarea sistemului de
management integrat al deseurilor.
In prezent, exista cinci documente la baza elaborarii Planului de Investitii pe Termen Lung (Master
Plan) de gospodarire a deseurilor la nivelul judetului. Aceste documente sunt SNGD, PNGD, PRGD,
PJGD si SNDD. In Planul de baza pentru gospodarirea deseurilor din judet (Master Plan) se au in
vedere documentele mentionate in ordinea elaborarii, in timp, adica: SNDD, PJGD, PRGD, PNGD.
Aceste documente sunt corelate, dar unele (SNGD, PNGD) sunt la limita expirarii si deci este
necesara anticiparea anumitor modificari ce vor surveni prin actualizarea lor.
In cadrul Proiectului, Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei (SNDD) se considera
prioritara in abordarea managementului integrat al deseurilor din judet, datorita faptului ca este
singurul document care ofera repere pentru etapele de proiectare (2008 2013, 2013 2033, 2033
2038). Celelalte documente (SNGD, PNGD, PRGD si PJGD) se refera numai la etapa de proiectare
2008 2013.
Programul Operational Sectorial de Mediu pentru perioada 2007 2013, aprobat de Comisia
Europeana in iulie 2007, este corelat cu strategiile de dezvoltare si cu celelalte programe finantate din
fonduri europene si nationale si vizeaza conformitatea cu Directivele UE in materie, reflectand
interesele nationale.
Toate documentele de planificare care stau la baza acestui proiect aplica sase principii definite de
SNGD si anume, protectia resurselor primare, prevenirii poluarii, minimizarea cantitatilor de deseuri
generate, substitutiei, proximitatii, subsidiaritatii si integrarii.
Cantitatile si termenele prevazute in PRGD si PJGD sunt cel putin egale cu tintele stabilite la nivel
national in SNGD si PNGD si de legislatia europeana.
In Romania nu s-au realizat studii amanuntite privind structura deseurilor urbane pe tip de material.
De aceea, aceasta compozitie s-a generalizat, dupa unele indicatii ale PRGD, care s-au bazat pe
informatiile primite de la operatorii sistemelor de salubrizare existente si dupa datele existente in
literatura de specialitate (Standarde, Rapoarte ale Agentiei Europene de Mediu, etc.).
Principala orientare a obiectivelor si sub-obiectivelor din strategii si planuri se refera la diminuarea
cantitatilor de deseuri generate la producator si la consumator. In consecinta, in proiectarea viitoarelor
investitii pentru sistemul de management integrat al deseurilor va trebui sa se aiba in vedere o
descrestere a indicelui mediu de generare a deseurilor si nu o crestere a acestuia, asa cum se
preconizeaza, de regula, in prognozele care se fac in aceasta perioada de timp.
PJGD constituie documentul de baza pentru proiectarea sistemului de management integrat al
deseurilor. Acest document este corelat cu PRGD, care la randul lui este corelat cu PNGD si SNGD.
Pentru etapele de proiectare, dupa anul 2013 se au in vedere prevederile SNDD.

Pagina 103 din 236
Namolurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sunt deseuri care se
integreaza in managementul deseurilor urbane.
Neatingerea tintelor din Planurile de Management al Deseurilor poate fi cauzata de urmatoarele
dificultati principale:
o neconstientizarea populatiei (educatia);
o dificultati economice. Ajustarea conjuncturala a politicilor economice, ca urmare a instabilitatii
politice si / sau a nerespectarii principiilor definite de strategii si planuri, in functie de
configuratia majoritatii parlamentare sau de doctrinele partidelor politice aflate la guvernare.
o intarzierea implementarii unui sistem imbunatatit de luare a deciziilor si de crestere a
responsabilitatii institutiilor publice in raport cu rezultatele politicilor promovate, analizelor de
impact si utilizarii tehnicilor de monitorizare sistematica si activa.
5. ANALIZA OPTIUNILOR
5.1 SINTEZA
In cadrul acestui capitol se prezinta aspectele tehnice primare ale sistemului de management integrat
al deseurilor, analizate in functie de particularitatile judetului Buzau, avandu-se in vedere urmatoarele
elemente:
Zonele de management de deseuri municipale care vor fi racordate la servicii comune de
salubritate;
Selectarea tehnicilor de colectare ce vor fi aplicate in judet in functie de caracteristicile zonale
specifice;
Selectarea locatiilor de amplasament pentru componentele principale ale infrastructurii de
management al deseurilor municipale cu evidentierea facilitatilor necesare depozitul
ecologic, statiile de transfer intermediar si statiile de tratare a deseurilor prin sortare sau
compostare, necesare atingerii tintelor;
Selectarea tipurilor de tehnologii pentru tratarea deseurilor aplicabile la nivelul judetului;
Selectarea optiunilor de sistem integrat de management al deseurilor
Prezentarea principalelor aspecte de ordin financiar ale sistemelor analizate si pentru cel
propus.
Prezentarea structurii complete a sistemului de management integrat al deseurilor propus ca
urmare a analizei de optiuni.
Determinarea elementelor mai sus mentionate este necesara pentru a se putea alcatui o schema de
management integrat al deseurilor municipale care sa asigure:
1. atingerea obiectivelor de conformare cu legislatia nationala si europeana corespunzatoare;
2. protectia mediului si a sanatatii publice prin imbunatatirea conditiilor de management al
deseurilor si inchiderea depozitelor si a siturilor neconforme;
3. cresterea numarului de locuitori care vor fi racordati la serviciile de salubritate;
4. respectarea colectarii selective a deseurilor municipale si respectarea principiului poluatorul
plateste care guverneaza managementul deseurilor si legislatia aferenta.
5.2 METODOLOGIE SI IPOTEZE
Managementul integrat al deseurilor creeaza consecinte atat in cazul costurilor de mediu cat si a celor
financiare. In consecinta, scopul de baza al managementului deseurilor trebuie sa fie prevenirea
producerii deseurilor pentru a reduce costurile mentionate mai sus.

Pagina 104 din 236
In orice punct final al unui scenariu alternativ, depozitul de reziduuri rezultate din facilitatile de tratare
constituie parte integranta. Deci, planificarea managementului deseurilor trebuie sa se bazeze pe
calculul spatiului necesar de depozitare (in functie de o posibila tratare anterioara) si identificarea
locatiilor adecvate.
Locatia facilitatii de tratare/depozitare a deseurilor afecteaza toate sectoarele de mediu (sol, apa,
aer). La fel si zonele invecinate sunt atinse, datorita naturii activitatii dezvoltate.
Criteriile de selectie pentru pozitionarea infrastructurii de management al deseurilor si mai ales
locurile de depozitare si statiile de tratare trebuie sa includa toti parametrii relevanti (tehnici, de
mediu, sociali), care sunt legati de operarea lor, cu scopul de a minimiza posibilitatea ca sistemul sa
esueze.
In orice caz, pentru a estima locatii alternative pentru infrastructura managementului deseurilor, nu
este suficient doar sa evaluam UN parametru critic, ci un set de criterii caracteristice (analiza
multicriteriala). Aceste criterii la fel ca si seminificatia lor relevanta sunt la fel pentru toate locatiile;
selectia acestor criterii este la fel de importanta ca si concluziile care pot deriva.
Principalii pasi ai analizei multicriteriale, avand definite scenariile alternative, (de ex. locatiile) includ:
Selectia si clasificarea criteriilor
Descrierea matematica a criteriilor
Determinarea semnificatiei relevante a fiecarui criteriu
Dezvoltarea unei matrice de evaluare
Evaluarea fiecarei locatii propuse
Urmarind criteriile de selectie propuse se va realiza alegerea locatiei potrivite pentru depozit si pentru
statiile de tratare a deseurilor precum si orientarea catre o propunere de dotare tehnologica a fiecarei
componente din cadrul sistemului de management integrat al deseurilor.
5.2.1 Metodologia si ipotezele pentru alegerea locatiilor infrastructurii sistemului de management al
deseurilor
In tabelul 5.2-1 sunt prezentate criteriile de evaluare proprii procesului de alegere a locatiilor
infrastructurii sistemului de management al deseurilor la nivel judetean. Sistemul de punctare se
aplica locatiei depozitului central, extinderilor de depozite existente, zonelor tehnologice aferente
depozitelor si locatiilor instalatiilor tehnologice de prelucrare si/sau transfer deseuri (amplasamente
statii de sortare, compostare, transfer etc.).
Tabel 5.2-1: Criterii pentru alegerea locatiilor infrastructurii
Codul
criteriului
Descrierea criteriului
Semnificatie relevanta
(%)
1 Geologic Hidrogeologic Hidrologic 20
SC1.1 Distanta fata de lucrari de admisie a apei 10
SC1.2 Distanta fata de recipientii finali de apa 10
SC1.3 Adancimea panzei freatice 10
SC1.4 Tip de folosire a apei 10
SC1.5 Compozitia si grosimea solului 10
SC1.6 Permeabilitatea sol-apa 10
SC1.7 Compozitia subsolului 10
SC1.8 Grosimea subsolului 10
SC1.9 Tipul bazinului de drenaj 10

Pagina 105 din 236
SC1.10 Inclinarea solului 10
2 Criterii de mediu 20
SC2.1 Precipitatiile 20
SC2.2 Inghetul 10
SC2.3 Caderile de zapada 10
SC2.4 Altitudimea 20
SC2.5 Directia vantului 20
SC2.6 Izolarea vizuala 20
3 Criterii de planificare fizica 15
SC3.1 Distanta fata de zone arheologice 10
SC3.2 Distanta fata de aeroporturi 5
SC3.3 Distanta fata de zonele impadurite 10
SC3.4 Distance fata de zonele protejate natural 20
SC3.5 Distanta fata de asezari umane 20
SC3.6 Nivelul activitatilor agricole 15
SC3.7 Nivelul activitatii de crestere a septelului 15
SC3.8 Distanta fata de instalatiile militare 5
4 Criterii operationale si generale 15
SC4.1 Activitati curente in zona situatia poluarii 10
SC4.2 Durata de viata (pentru depozite) 20
SC4.3 Prezenta utilitati publice 10
SC4.4 Accesul la drumuri 20
SC4.5
Distanta fata de principalii producatori de
deseuri (in medie)
20
SC4.6 Proprietatea asupra pamantului 20
5 Criterii financiare 20
SC5.1 Valoarea pamantului 40
SC5.2 Costurile pentru transferul deseurilor 60
6 Criterii sociale 10
SC6.1 Nivelul de acceptare a populatiei 100
Principalii pasi ai analizei multicriteriale, avand definite scenariile alternative, (de ex. locatiile) includ:
Selectia si clasificarea criteriilor
Descrierea matematica a criteriilor
Determinarea semnificatiei relevante a fiecarui criteriu
Dezvoltarea unei matrice de evaluare
Evaluarea fiecarei locatii propuse
Urmarind criteriile de selectie propuse pentru alegerea locatiei potrivite pentru depozit, statiile de
tratare a deseurilor sunt descrise dupa cum urmeaza :
Criterii de mediu
o Criteriul SC2.1 Precipitatii: Urmatorul tabel ofera criteriile si punctajul respectiv
< 400 mm 10
400 500 mm 7
500-700 mm 5
700 1.000 mm 2

Pagina 106 din 236
> 1.000 mm 1
o Criteriul SC2.2 Inghetul: Urmatorul tabel ofera criteriile si punctajul respectiv
0-5 zile/an 10
5-30 zile/an 7
30 60 zile/an 5
60-100 zile/an 4
>100 zile/an 1
o Criteriul SC2.3 Caderi de zapada: Urmatorul tabel ofera criteriile si punctajul
respectiv
0-5 zile/an 10
5-15 zile/an 7
15 40 zile/an 5
40-70 zile/an 3
>70 zile/an 1
o Criteriul SC4.1 Activitati obisnuite in zona situatia poluarii: Urmatorul tabel
ofera criteriile si punctajul respectiv
Nivel ridicat de poluare posibil sa se implementeze activitatea propusa 10
Potential relativ mediu sa se implementeze activitatea propusa 8
Potential mic sa se implementeze activitatea propusa 3
Nici un potential sa se implementeze activitatea propusa 1

o Criteriul SC2.6 Izolare vizuala: Urmatorul tabel ofera criteriile si punctajul respectiv
Complet izolata 10
Vizibila de pe drum judetean 5
Vizibila din dreptul instalatiilor militare 4
Vizibile de pe drum national 3
Vizibile din zone rezidentiale 1
Criteriile de implementare
o Criteriul SC4.2 Durata de viata (pentru depozite): Urmatorul tabel ofera criteriile si
punctajul respectiv
>30 ani 10
20 30 ani 7
15 20 ani 4
>15 ani 1
o Criteriul SC4.4 Accesul la reteaua de drumuri: Urmatorul tabel ofera criteriile si
punctajul respectiv
Acces prin soseaua nationala fara sa se treaca prin zona rezidentiala 10
Acces prin drumul judetean fara sa se treaca prin zona rezidentiala 8

Pagina 107 din 236
Acces prin drumul judetean fara sa se treaca prin zona rezidentiala, cu multe
ocoliri
6
Acces prin drumul judetean cu traversarea pe langa zone rezidentiale 3
Acces prin drumul judetean cu traversarea pe langa zone rezidentiale si
instalatii militare
2
Traversarea zonelor rezidentiale 1
o Criteriul SC4.5 Distanta fata de principalii producatori de deseuri (in medie):
Urmatorul tabel ofera criteriile si punctajul respectiv
Mic 10
Mediu 7
Relativ mare 3
Mare 1
o Criteriul SC6.1 Nivel de acceptare a populatiei: Urmatorul tabel ofera criteriile si
punctajul respectiv
Acceptat in intregime 10
Acceptat cu opozitie 5
Opozitie publica 1
Criterii financiare
o Criteriul SC5.1 Valoarea pamantului: Urmatorul tabel ofera criteriile si punctajul
respectiv
Foarte mica 10
Mic 8
Mediu 5
Mare 1
o Criteriul SC5.2 Costul transferului de deseuri: Urmatorul tabel ofera criteriile si
punctajul respectiv
Mare 1
Mediu 5
Mic 10
Criterii Geologice Hidrogeologice Hidrologice
o Criteriul EC1 Distanta minima de la albia raului sau de la un parau mare: Pentru
a evita poluarea de suprafata si a apelor subterane, distantele minime propuse de la
albia raului sau a paraului sunt de 1 km. Pentru infrastructura de tratare a deseurilor
distanta limita se poate reduce la 0,5 km.
o Criteriul EC2 Distanta minima de la sursele de apa: Pentru a evita poluarea de
suprafata si a apelor subterane, distanta minima propusa de la sursele de apa este de
0,5 km.
o Criteriul EC3 Distanta minima de la lacuri: Pentru a evita poluarea de suprafata si
a apelor subterane, distanta minima propusa de la lacuri este de 1 km. Pentru
infrastructura de tratare a deseurilor distanta limita se poate reduce la 0,5 km.

Pagina 108 din 236
o Criteriul EC4 Distanta de la falia seismica: In conditii ideale, in zonele seismice n-
ar trebui dezvoltata vreo infrastructura, datorita pagubelor importante ce pot aparea.
Oricum, din moment ce Romania este intr-o zona cu risc seismic, nu este cazul, dar
este introdus un criteriu ce priveste distanta minima fata de epicentre. Distanta minima
propusa este de 0,5 km.
Criterii fizice de planificare
o Criteriul EC4 Distanta minima fata de zone rezidentiale: distanta minima propusa
fata de zonele rezidentiale este de 1 km. Pentru statiile de transfer se poate aplica limita
de 0,5 km.
o Criteriul EC5 Distanta minima fata de monumente arheologice si culturale:
distanta minima propusa fata de astfel de zone este de 0,5 km. In plus, infrastructura de
management al deseurilor ar trebui sa nu fie vizibila in aceste zone, pentru a nu deteriora
mostenirea culturala a zonei.
o Criteriul EC6 Distanta minima fata de instalatii militare: distanta minima propusa
fata de infrastructura militara este de 1 km.
o Criteriul EC7 Distanta minima fata de aeroport 20 km.
Criterii tehnico-economice
o Criteriul EC8 Distanta maxima fata de reteaua de drumuri: solutiile care sunt
localizate departe de reteaua de drumuri trebuie evitate. In acest scop, distanta maxima
propusa fata de utilitati publice este de 20 m. Pentru statiile de transfer, distanta de la
infrastructura existenta de drumuri nu trebuie sa depaseasca 2 km. Pentru planurile de
tratare a deseurilor distanta de la infrastructura existenta de drumuri nu ar trebui sa
depaseasca 10 km.
o Criteriul EC9 Distanta maxima fata de marii producatori de deseuri: pentru a
reduce costurile de transport, infrastructura managementului deseurilor trebuie sa fie
localizata in apropierea marilor producatori de deseuri (vorbim de distante medii).
Aceasta distanta nu trebuie sa depaseasca 50 km.
o Criteriul EC10 Distanta maxima fata de utilitatile publice existente (in principal
pentru statii de tratare a deseurilor): prezenta utilitatilor publice este necesara pentru
functionarea infrastructurii de management a deseurilor si mai ales pentru statii de
tratare. In acest scop, distanta maxima propusa fata de utilitati publice este de 5 Km.
5.2.2 Metodologia si ipotezele pentru alegerea zonarii, a tehnicilor si tehnologiilor precum si a
schemelor de management
Elementul cheie al oricarui sistem de management integrat al deseurilor este dezvoltarea unor zone
adecvate de management al deseurilor si a amenajarilor incluse in fiecare zona, adica acele zone ce
vor fi deservite de aceeasi infrastructura de management al deseurilor (statie de tratare, statie de
transfer, centru de colectare, depozit, etc).
Alegerea cu succes a acestor zone conduce intr-o mare masura la cresterea eficientei sistemului de
management al deseurilor propus. Pana in prezent nu exista o metodologie specifica de determinare
a zonelor de management al deseurilor, dar pe baza experientei tehnice internationale (EPA Ghid
Metodologic de luare a deciziilor in sistemele de management al deseurilor, EPA Statii de
Transfer Ghid metodologic pentru luarea deciziilor), s-au considerat o serie de criterii care pot ajuta
la definirea unei mai bune solutii.

Pagina 109 din 236
5.2.2.1 Zonarea
Criteriile de baza pentru optimizarea sistemului de zonare se impart dupa cum urmeaza:
Criterii de planificare fizica:
Impartirea geografica/naturala a zonei, in principal datorita muntilor/dealurilor
Populatia, pentru a atinge nivelurile in care solutiile de management/tratare a
deseurilor devin disponibile tehnic si financiar
Geomorfologia zonei
Coerenta de planificare / sociala a vecinatatilor municipalitatilor
Existenta retelei de drumuri
Existenta zonelor protejate.
Criterii de mediu:
Folosirea pamantului, actuala situatie de mediu, producerea deseurilor, caracteristici
hidrogeologice si geologice
Situatia curenta a oricarei infrastructuri de management existente
Coerenta hidrologica a zonelor invecinate
Impartirea echitabila a degradarii mediului in zone
Minimizarea impactelor de mediu de management al deseurilor de la nivel zonal si
judetean
Existenta zonelor protejate si a culturilor
Criterii tehnico-economice:
Depasirea dimensiunii. Deseurile colectate/tratare in fiecare zona trebuie sa aiba ca
rezultat taxe acceptabile de management al deseurilor, luand in calcul investitia si
costul de operare al sistemului.
Minimizarea costului total, in /tona
Existenta proiectelor de management al deseurilor
Criterii sociale:
o Relatiile traditionale intre zonele invecinate.
Pentru optimizarea operatiunilor de colecta si transport al deseurilor s-a tinut cont si de urmatoarele
elemente:
structura retelei de drumuri si calitatea acestora, existenta rutelor ocolitoare pentru
centrele urbane si ariile protejate, structura nodurilor rutiere si distantele dintre acestea
si locatia depozitului ecologic;
distributia centrelor urbane si importanta acestora din punct de vedere demografic si
economic;
distributia populatiei in zonele rurale aferente centrelor urbane, densitatea de populatie
a zonelor rurale si accesibilitatea zonelor rurale;
forma si dimensiunile judetului, relieful si particularitatile rezultate din alegerea
amplasamentului depozitului central;
proiectele de management al deseurilor existente sau in curs de implementare;
restrictii si recomandari rezultate in urma consultarilor cu autoritatile locale si centrale
la nivel de judet;
disponibilitatea de terenuri de amplasare pentru statiile de transfer si centre de
colectare;
acceptarea de catre populatie a implementarii in respectivele locatii a statiilor de
transfer si centrelor de colectare.
Prin definirea schemei de management trebuiesc stabilite urmatoarele elemente:

Pagina 110 din 236
forma de colectare a deseurilor de la populatie din punct de vedere al tipului de colecta, al
containerelor utilizate si al masinilor si utilajelor specifice de colecta si transport pe distanta
scurta;
zonarea judetului pe statii de transfer si zona depozitului central in vederea optimizarii
operatiunilor de transport scurt si lung curier;
gradul de dotare a statiilor de transfer cu tehnologie de prelucrare a deseurilor;
forma de transport lung curier a deseurilor de la statiile de transfer la zonele tehnologice de
prelucrare si respectiv la locatia depozitului central;
structura si/sau locatia depozitului central.
5.2.2.2 Definirea schemei de management
Pentru a restrange numarul de elemente variabile in definirea optiunilor de management al deseurilor
in judet se vor prezenta in continuare cateva elemente generale de stabilire a unor verigi specifice.
In alegerea solutiilor pentru fiecare etapa a managementului de deseuri la nivelul unui judet trebuie sa
se tina cont de trei criterii de performanta:
minimizarea costurilor totale de investitie si exploatare;
corelarea tehnologiilor cu stadiile de dezvoltare sociala, culturala si edilitara la momentul
implementarii si cele estimate la finele proiectului;
respectarea dezideratelor ecologice generale si a tintelor clar cuantificate asumate.
Cu toate ca pentru fiecare etapa din filiera de management a deseurilor se poate identifica o solutie
optima, optimizarea procesului in ansamblu impune si verificarea compatibilitatii intre etapele
parcurse si la nevoie rectificarea solutiilor in vederea optimizarii sistemului ca ansamblu.
Identificarea solutiei optime este un proces de asumare tehnico-inginereasca si manageriala dar care
este puternic dependent de particularitati socio-culturale greu de cuantificat. De aceea, procesul de
alegere trebuie inteles ca fiind un punct de vedere cu fundamentare preponderant tehnico-economica
dar care nu reprezinta un adevar absolut, inflexibil si indiscutabil, fiind posibil ca solutiile sa se
dovedeasca perfectibile pe masura acumularii de experienta specifica in aplicarea proiectului.
Pentru analiza optiunilor tehnologice se propun trei criterii de notare. Se considera ca prin alegerea
unui numar restrans de criterii cu grad foarte mare de generalitate se poate evita aprecierea gresita a
optiunilor ce ar putea sa apara deoarece la nivelul Master Planului nu se precizeaza prin proiectare
solutiile tehnologice ci doar se estimeaza prin analiza inginereasca necesarul de constructii si
tehnologii pentru fiecare solutie de management al deseurilor in parte.
Astfel, cele trei criterii propuse sunt:
CRITERIUL ECONOMIC: analizeaza comparativ costurile de investitie ale solutiilor propuse
prin determinarea unei note pentru fiecare solutie. Nota economica se stabileste prin
raportarea valorii NPV (Net Positive Value) specifica optiunii respective la minimul valorii NPV
din gama de optiuni supuse analizei. Raportul obtinut se inmulteste cu 10 pentru a obtine o
nota economica cu valoarea maxima 10, realizata de optiunea cu cel mai mic cost de
investitie. Este important de precizat ca nu se compara costuriloe totale investitionale si de
exploatare ci doar elementele variabile ale acestora (costul specific de investitie si exploatare
al optiunii). Astfel, investitiile care nu se modifica de la o optiune la alta (de exemplu un
depozit ecologic nou care este acelasi pentru toate optiunile) nu sunt cuantificate nefiind
considerate relevante in analiza comparativa intre optiuni, efectul fiind doar de atenuare a

Pagina 111 din 236
influentelor variatiilor implicate de optiuni. Cu toate ca in anumite situatii poate fi avantajoasa
introducerea unei atenuari, in cazul de fata s-a considerat oportuna definirea separata a
particularitatilor deoarece prin analiza de costuri specifice se doreste minimizarea acestora si
nu definirea unui cost total. Prin introducerea in acest criteriu a costurilor de transport si a
costurilor de exploatare cu consumabile, utilitati si salarii se tine cont de costurile de operare
variabile intre optiuni. La nivelul analizei actuale nu se pot face estimari suplimentare
deoarece nu sunt precizate in detaliu tehnologiile de tratare a deseurilor ci doar sunt estimate
nivelurile tehnologice si efectele in managementul de deseuri. Cu toate ca la nivelul capitolului
de analiza economica se vor defini complet parametrii de costuri investitionale si de
exploatare pentru determinarea costurilor efective de management integrat al deseurilor, la
nivelul analizei comparative a optiunilor tehnice de management al deseurilor este mult mai
utila si relevanta comparatia intre elementele variabile de investitie si de exploatare
reprezentata de comparatia intre valorile NPV ale optiunilor.
CRITERIUL ECOLOGIC: analizeaza comparativ efectele ecologice ale transportului de
deseuri exprimate prin marimea de transport necesar de deseuri la nivelul judetului [tone x km
/ an] prin determinarea unei note pentru fiecare solutie. Nota ecologica se stabileste prin
raportarea minimului necesarului de transport de deseuri din gama de optiuni supuse analizei
la necesarul de transport de deseuri al optiunii respective. Raportul obtinut se inmulteste cu 10
pentru a obtine o nota ecologica cu valoarea maxima 10, realizata de optiunea cu cel mai mic
necesar de transport.
CRITERIUL SOCIAL: analizeaza comparativ nivelul de implicare sociala si educare civica a
populatiei si institutiilor la nivelul judetului prin acordarea unei note pentru fiecare solutie. Nota
sociala tine cont de nivelul de distributie in teritoriu a tehnologiilor de tratare a deseurilor
deoarece o distributie cu mare raspandire in teritoriu determina implicarea unui numar mai
mare de comunitati in managementul ecologic, modern al deseurilor municipale prin delegarea
la nivel local a responsabilitatilor de tratare si valorificare a deseurilor si fractiilor refolosibile
sau reciclabile. Implicarea comunitatilor locale atat prin intermediul angajatilor de la liniile
tehnologice de tratare a deseurilor cat si prin intermediul factorilor decizionali de tip primarii ce
vor trebui sa se implice in integrarea obiectivelor din punct de vedere economic si social
reprezinta parghii importante in constientizarea populatiei referitor la problemele si solutiile
managementului integrat al deseurilor municipale. Acordarea unei note sociale pentru fiecare
solutie se face de la 10 la 8 functie de clasarea optiunii avandu-se in vedere aspectele
precizate mai sus.
Este foarte important pentru conditiile specifice tarii noastre, ca sistemele sa aiba pe cat posibil
caracter modular, in vederea asigurarii unei elasticitati dimensionale si functionale maxime, in
conditiile unor costuri de intretinere si exploatare minime. In aceasta situatie se poate defini cu
destula claritate schema initiala de management, atat tehnologic cat si investitional, fiind prevazute
insa posibilitati de modulare si modicficare calitativa si cantitativa a sistemului pe masura functionarii
acestuia.
In ceea ce priveste managementul integrat al deseurilor la nivel judetean se vor prezenta in
continuare solutiile tehnice si tehnologice pentru urmatoarele componente ale schemei de
management:
COLECTARE PRIMARA
OPERATIUNEA DE TRANSFER - STATIILE DE TRANSFER
SORTAREA DESEURILOR USCATE IN VEDEREA RECICLARII
COMPOSTAREA SI BIOSTABILIZAREA DESEURILOR UMEDE

Pagina 112 din 236
5.2.2.3 Colectarea primara
Activitatea de colectare trebuie sa asigure respectarea unor conditii:
o trebuie sa evite depasirea capacitatilor optime de colectare, respectand in acelasi timp
normele de igiena;
o sa poata fi usor umplute de catre populatie;
o sa poata fi usor accesate si golite de catre cei ce asigura serviciul de salubrizare;
o sa poata fi mentinute in conditii satisfacatoare de igiena.
Colectarea primara poate avea un grad de complexitate diferit, cele mai cunoscute sisteme fiind:
a. colectarea mixta cu o singura pubela;
b. colectarea selectiva duala;
c. colectarea selectiva duala cu separarea benevola a unor fractii;
d. colectarea selectiva multipla cu cinci pubele.

a. colectarea mixta cu o singura pubela acest tip presupune colectarea in aceeasi
pubela atat a deseurilor uscate, cat si a celor umede. Un astfel de sistem nu este
eficient, sortarea deseurilor facandu-se la depozit si nu la sursa, ceea ce conduce la
cresterea costurilor totale cu managementul deseurilor.
b. colectarea selectiva duala presupune implementarea unui sistem cu doua pubele:
o pubela umeda: contine materiile de tip biodegradabil si pe cele de tip reciclabil
de calitate foarte proasta, de obicei impregnate puternic cu umiditate, praf sau
alte substante de tip murdarie; de asemenea va contine si o parte din fractia
fina de tip nerecognoscibil;
o pubela uscata: contine materiile de tip reciclabil: hartie, carton, plastic, metale,
ambalaje, compozite, lemn.
c. colectarea selectiva duala cu separarea benevola a unor fractii presupune
implementarea sistemului dual de colectare si in plus se realizeaza puncte de
colectare (depunere separata benevola) cu recipienti naveta pentru deseuri reciclabile
pe trei categorii (hartie si carton, plastic, sticla) sau mai multe.
d. colectarea selectiva multipla cu cinci pubele presupune implementarea unui sistem
de colectare direct la sursa. Sistemul se bazeaza pe depunerea separata a cinci fractii
in pubele: una de mixt ne reciclabil (umed) si patru de fractii reciclabile (hartie si
carton, plastic, sticla, metal).

COLECTARE
DESEURI
COLECTARE
SELECTIVA
COLECTARE
NESELECTIVA
COLECTARE
SELECTIVA
DUALA
COLECTARE
SELECTIVA
MULTIPLA


Pagina 113 din 236
Figura 5.2-1: Schema de colectare primara
Din analiza sistemelor de colectare au rezultat urmatoarele:
colectarea mixta cu o singura pubela nu este aplicabila deoarece nu asigura nici respectarea
tintelor de reciclare si nici pe cele de minimizare a materialului biodegradabil la depunere; mai
mult, sistemul nu are caracter ecologic si socio-educational diminuand responsabilitatea
cetatenilor referitor la managementul deseurilor; totusi, din motive de suportabilitate si
eficienta tehnico-economica sistemul se va aplica pentru comunitatile izolate cu
productii scazute de deseu;
colectarea selectiva duala presupune implementarea unui sistem cu doua pubele:
pubela umeda: contine materiile de tip biodegradabil si pe cele de tip reciclabil
de calitate foarte proasta, de obicei impregnate puternic cu umiditate, praf sau
alte substante de tip murdarie; de asemenea va contine si o parte din fractia
fina de tip nerecognoscibil;
pubela uscata: contine materiile de tip reciclabil: hartie, carton, plastic, metale,
ambalaje compozite, lemn.
colectarea selectiva duala nu pune probleme la nivelul de atentie si responsabilitate sociala
uzuale pentru populatiile carora le este destinata;
colectarea selectiva duala nu presupune suplimentari importante de investitii fata de sistemul
de colectare cu o singura pubela, considerat ca minim investitional;
colectarea selectiva duala implica populatia in sistemul de management la cote corecte si
realizabile in vederea diminuarii costurilor investitionale si de exploatare a instalatiilor din fluxul
aval de prelucrare a deseurilor (in special pentru instalatiile de sortare a fractiilor reciclabile);
colectarea selectiva duala asigura respectarea tintelor asumate, atat cele referitoare la
reciclarea fractiilor din deseu cat si cele referitoare la reducerea depozitarii de materii
biodegradabile;
colectarea selectiva de tip dual poate fi verificata cu relativa usurinta, in vederea aplicarii unor
masuri coercitive sau stimulative pentru respectarea sau perfectionarea realizarii corecte a
colectarii de tip dual la nivelul gospodariilor;
implicarea benevola a populatiei prin asigurarea de containere amplasate in zone de acces
maxim pentru comunitatea locala, cu destinatie specifica pentru anumite fractii cum ar fi hartia,
sticla sau metalul se poate implementa fara costuri importante comparativ cu restul sistemului;
sistemul fiind benevol va fi privit cu simpatie de persoanele cu spirit civic dezvoltat si treptat
prin puterea exemplului si a obisnuintei poate deveni o veriga importanta in sistemul de
management al deseurilor;
intr-o faza ulterioara, in momentul in care colectarea benevola centralizata a fractiilor specifice
devine semnificativa in diagrama de fluxuri de deseu, se poate trece la implementarea
sistemului de colectare selectiva multipla la populatie, fiind garantata eficienta investitiilor
suplimentare cerute de acesta pentru activitatile de colectare si transport;
colecta selectiva cu cinci pubele necesita costuri semnificativ majorate fata de colecta duala,
mai ales in ceeace priveste investitia si cheltuielile de exploatare pentru sistemul de transport
al deseurilor, atat pe traseele primare cat si pe traseele lung curier;
colecta selectiva cu cinci pubele necesita eforturi deosebite de civism din partea populatiei si
are sanse minime de implementare in comunitatile aglomerate si foarte aglomerate;
colecta selectiva cu cinci pubele se poate implementa prin proiecte mici, separate, de tip pilot,
in zonele rezidentiale caracterizate prin comunitati cu venituri mari, cu densitate mica de

Pagina 114 din 236
populatie si cu reprezentativitate sociala, in vederea testarii si exemplificarii sistemului; astfel
de proiecte pilot pot genera in timp curente de opinie favorabile ducand la extinderea treptata
a sistemului, din aproape in aproape;
colecta selectiva cu cinci pubele implica renuntarea la instalatiile centralizate de sortare,
decizie deosebit de riscanta la ora actuala si care poate compromite total reusita sistemului
integrat de management al deseurilor.

Figura 5.2-2:Tipuri de containere de colectare:

Figura 5.2-3:Europubele de 120, 240 si 1100 litri

Tipuri de pubele colectare selectiva.
identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectiva la surse a deseurilor
(ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere)
modul de etichetare sau marcare a containerelor

Pagina 115 din 236
asigurarea volumului si numarului suficient de containere pentru diferitele tipuri de cladiri,
functie de numarul de locuitori.

Figura 5.2-4: Containere de colectare separata a trei fractii uscate ex. etichetare

Figura 5.2-5:Centre de colectare benevola pentru fractiile reciclabile
Pentru a defini insa o solutie optima de colectare primara trebuiesc avute in vedere cateva
considerente, cum ar fi:

Pagina 116 din 236
- corelarea volumului de colectare cu numarul de persoane sau institutia deservita si frecventa
de colectare preconizata;
- asigurarea unui numar suficient de recipiente pentru fiecare tip de deseu colectat si
identificarea clara a destinatiei fiecarui tip de recipient;
- corelarea tipului de colecta (unifamiliara, plurifamiliara, zonala, la obiective socio-economice
etc.) cu tipul de recipient folosit;
- posibilitatea de stocare si manevra din punct de vedere al spatiilor disponibile pentru
stationarea intre colecte si al traseelor de la zona de stationare la punctul de descarcare in
vehiculul de transport scurt curier;
- asigurarea unor costuri minime pentru unitatea de volum stocata;
- asigurarea unei durabilitati suficiente dar nici excesiv de mari cu costuri nejustificate.
Colectarea mixta cu o singura pubela nu este aplicabila deoarece nu asigura nici respectarea tintelor
de reciclare si nici pe cele de minimizare a materialului biodegradabil la depunere; mai mult, sistemul
nu are caracter ecologic si socio-educational diminuand responsabilitatea cetatenilor referitor la
managementul deseurilor; totusi, din motive de suportabilitate si eficienta tehnico-economica
sistemul se va aplica pentru comunitatile izolate cu productii scazute de deseu precum si
pentru zonele urbane aglomerate;
Analiza optiunilor de sisteme de colectare separat pentru zone urbane si rurale
Colectarea deseurilor in mediul urban
Optiunea 1:
Se considera un procent de 10% din populatie deservita prin sistem de colectare mixta iar restul de
un sistem de colectare selectiva duala complectat cu colectare prin puncte de depunere benevola de
fractii reciclabile cu trei pubele
colectarea selectiva duala presupune implementarea unui sistem cu doua pubele:
pubela reziduala: contine materiile de tip biodegradabil si pe cele de tip reciclabil
de calitate foarte proasta, de obicei impregnate puternic cu umiditate, praf sau alte
substante de tip murdarie; de asemenea va contine si o parte din fractia fina de
tip nerecognoscibil;
pubela reciclabile: contine materiile de tip reciclabil : hartie, carton, plastic, sticla,
metale, ambalaje compozite, lemn.
Optiunea 2:
un sistem de colectare selectiva multipla cu trei pubele. Colectarea prin punctede depunere benevola,
chiar daca se poate realiza, nu se mai ia in consideratie in cadrul acestei optiuni, teoretic fiind inutila.
pubela fractie hartie si carton
pubela alte reciclabile : plastic, metale, sticla, ambalaje compozite, lemn.
Optiunea 3:
un sistem de colectare selectiva multipla pe fractii distincte cu cinci pubele. Colectarea prin punctede

Pagina 117 din 236
depunere benevola, chiar daca se poate realiza, nu se mai ia in consideratie in cadrul acestei optiuni,
teoretic fiind inutila.
pubela fractie hartie si carton
pubela fractie sticla
pubela fractie plastic
pubela fractie metale
Tabel 5.2-2: Evaluarea optiunilor de colectare in mediul urban pe baza de indici medii de cost:
OPTIUNE
DESCRIERE
SUCCINTA A OPTIUNII
SI PONDERE
investitie
Euro/to
E+I
Euro/to
Total
Euro/to
Nota
economica
Nota
ecologica
Nota
sociala
Media
notarii
OPTIUNEA
1

10% MIXT 14 20
70% DUAL -pubela
umeda+uscata
20 33
20% Puncte de colectare
benevola 3 fractii
17 25
TOTAL - inv+expl
Optiunea 1
18,8 30,1 48,9 10,0 10,0 8,0 9,3
OPTIUNEA
2

10% MIXT 14 20
90% MULTIPLU - 3
pubele
13 45
TOTAL - inv+expl
Optiunea 2
13,1 42,5 55,6 8,8 7,1 9,0 8,3
OPTIUNEA
3

10% MIXT 14 20
90% MULTIPLU - 5
pubele
30 50
TOTAL - inv+expl
Optiunea 3
28,4 47 75,4 6,5 6,4 10,0 7,6
Sursa: ghid PJGD, PRGD si evaluari ale consultantului
Se constata ca optiunea 1 are punctajul maxim chiar daca nota sociala este minima prin implicarea
mai redusa a populatiei fata de celelalte scheme propuse.
In urma analizei multicriteriale au rezultat urmatoarele recomandari pentru elementele componente
ale sistemului integrat de management al deseurilor privind colectarea si transportul deseurilor:
Tinand cont de criteriile de performanta ale proiectarii unui sistem de management de deseuri se
recomanda implementarea colectei selective duale cu asigurarea de centre de colectare
benevola a unor fractii reciclabile. Pentru domeniul social, comercial si de institutii se va
implementa de asemenea colecta selectiva duala din aceleasi considerente ca si pentru populatie.
Implementarea colectei selective duale pentru intreaga populatie a judetului are ca scop cresterea
eficientei de selectare pentru materiile reciclabile la nivelul instalatiilor de sortare, in paralel cu
realizarea unor conditii mai bune de lucru pentru personalul ce deserveste aceste instalatii.
Colectarea deseurilor in mediul rural
Optiunea 1:
Se considera ca toata populatia rurala este deservita prin sistem de colectare mixta.

Pagina 118 din 236
Optiunea 2:
Se considera un procent de 10% din populatia din mediul rural este deservita prin sistem de colectare
mixta iar restul de un sistem de colectare selectiva duala complectat cu colectare prin puncte de
depunere benevola de fractii reciclabile cu trei pubele
In cadrul acestei optiuni se considera ca se practica compostarea individuala in gospodarii si un
procent rezonabil de 30% din deseul menajer nu mai ajunge in pubela umeda.
Colectarea selectiva duala presupune implementarea unui sistem cu doua pubele:
pubela umeda: contine materiile de tip biodegradabil si pe cele de tip reciclabil de calitate
foarte proasta, de obicei impregnate puternic cu umiditate, praf sau alte substante de tip
murdarie; de asemenea va contine si o parte din fractia fina de tip nerecognoscibil;
pubela uscata: contine materiile de tip reciclabil : hartie, carton, plastic, sticla, metale,
ambalaje compozite, lemn.
Optiunea 3:
Se considera un procent de 10% din populatia din mediul rural este deservita prin sistem de colectare
mixta iar restul de un sistem de colectare cu o singura pubela a fractiei uscate (exclusiv reciclabile)
presupunandu-se o rata completa de compostare a fractiei biologice.
Tabel 5.2-3: Evaluarea optiunilor de colectare in mediul urban pe baza de indici medii de cost:
OPTIUNE
DESECRIERE
SUCCINTA A
OPTIUNII SI
PONDERE
Investitie
(Euro/to)
E+I
(Euro/to)
Total
(Euro/to)
Nota
economica
Nota
ecologica
Nota
sociala
Media
notarii
Optiunea 1
100% Mixt 7 12
Total Inv+Expl
Optiunea 1
7 12 19 8,3 5,0 5,0 6,1
Optiunea 2
10% Mixt 7 8
70% Dual cu 30%
Compostare Ind
9 18
20% Puncte de
colectare
benevola 3 fractii
11 12
Total Inv+Expl
Optiunea 2
9,2 15,8 25 6,3 10,0 10,0 8,8
Optiunea 3
30% Mixt 7 8
70% o singura
pubela uscata
6 10
Total Inv+Expl
Optiunea 3
6,3 9,4 15,7 10,0 6,0 9,0 8,3
Sursa: ghid PJGD, PRGD si evaluari ale consultantului
Se constata ca optiunea 2 are punctajul maxim in conditiile in care nota economica este cea mai
mica. Situatia se explica prin notele ecologice si sociale reduse primite de celelalte optiuni (O1 desi
ieftina nu asigura perspectiva atingerii tintelor decat printr-o sortare ulterioara costisitoare iar
implicarea sociala este inexistenta; O3 ecologic ne recomandabil datorita incertitudinii de reusita a
compostarii fractiei umede in totalitate iar implicarea sociala este mai redusa fata de optiunea 2
datorita faptului ca oricum nu ramane de colectat decat fractia uscata.
Tinand cont de analiza anterioara si de criteriile de performanta ale proiectarii unui sistem de
management de deseuri se recomanda, pentru mudiul rural, implementarea colectei selective
duale cu asigurarea de centre de colectare (predare) benevola a unor fractii reciclabile cu trei
pubele (Optiunea 2). Exceptie fac comunitatile mici si izolate pentru care se accepta colectarea

Pagina 119 din 236
mixta. Pentru domeniul social, comercial si de institutii se va implementa de asemenea colecta
selectiva duala din aceleasi considerente ca si pentru populatie.
In zona urbana colectarea selectiva duala pe doua fractii (umeda si uscata) se face door-to-door, iar
pentru zona rurala se face bring centers. In punctele de colectare benevola pentru diverse fractii
sticla, hartie, plastic, etc. colectarea se face bring centers .
Tinand cont de consideratiile generale si particularitatile sistemului din judet, precum si de tipul de
colecta ales, au rezultat urmatoarele recomadari de dotare pentru realizarea colectei primare:
pubele de 120 litri, din material plastic, cu capac actionat manual si roti pentru deplasare,
pentru punctele de colectare unifamiliare;
pubele de 240 litri, din material plastic, cu capac actionat manual si roti pentru deplasare,
pentru punctele de colectare plurifamiliare;
containere de 1100 litri, din tabla zincata, cu capac din plastic actionat prin apasare cu piciorul
si roti pentru deplasare, pentru punctele mari de colectare plurifamiliara si respectiv punctele
de colectare zonala;
si roti pentru deplasare, pentru punctele de colectare de tip institutii sau agenti economici;
containere de 660 litri, din plastic, cu capac din plastic actionat manual si roti pentru
deplasare, pentru punctele de colectare de tip institutii sau agenti economici cu productii mici
de deseu.
containere tip clopot, din material plasic, pentru colecta benevola centralizata de sticla;
si roti pentru deplasare, pentru punctele de colectare benevola centralizata a hartiei si
plasticului.
Analiza de optiuni referitoare la tipurile de pubele folosite nu se poate realiza deoarece, conform
recomandarilor anterioare, toate tipurile de pubele vor fi folosite.
Determinarea exacta a incadrarii in tipologiile mentionate anterior se va face la nivelul studiului de
fezabilitate concomitent cu identificarea traseelor de colectare tinandu-se cont de particularitatile
urbanistice si rutiere ale fiecarei subzone de generare in parte.
Vehicule de colectare
Acestea sunt dotate cu sisteme standardizate pentru manevra de descarcare a tipurilor de containere
ce se utilizeaza in cadrul zonei de colectare si ca tip trebue sa fie in concordanta cu tipul de colecta
ce se practica in acea zona (mixta, duala sau multipla).

Figura 5.2-6: Autocompactoare monovolum Figura 5.2-7: Colectoare bivolum fara compactare

Pagina 120 din 236

Figura 5.2-8:Colectoare trei fractii separate fara compactare
Pentru asigurarea colectei si transportului scurt curier se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
- calitatea drumurilor si accesibilitatea acestora;
- lungimea traseelor de colectare;
- numarul punctelor de colectare pe traseu;
- tipul de colecta implementata;
- factori specifici dictati de particularitati ale mediului urban sau natural din zona deservita.
In analiza solutiilor posibile se va tine cont si de elemente particulare cum ar fi :
- drumurile de acces sunt de tip strada asfaltata sau pavata;
- latimea minima estimata pe traseu a caii libere de rulare este de cca. 3m;
- intersectiile cele mai dificile sunt rezultatul intretaierii a doua drumuri de 6 m latime;
- traseul mediu de colectare zilnic are cca. 100 km;
- traseul mediu de colectare zilnic are cca. 100 de puncte de colectare;
- nu sunt restrictii de zgomot, viteza minima sau pante abrupte;
In ceea ce priveste parcul auto de masini de colectare s-a optat pentru dotarea cu doua tipuri de
autospeciale:
i. Autospeciala de 4 to cu bena simpla. Are sistem de ridicare-descarcre a containerelor
de 120, 240 si 660 litri, compactare cu capacul de inchidere spate al benei si
descarcare cu lama culisanta. Utilizeaza autosasiu de 6,5 tone cu doua osii si poate
patrunde pe drumurile cu latime redusa destinate circulatiei autoturismelor sau in
zonele centrale aglomerate, inclusiv cele cu caracter pietonal;
ii. Autospeciala de 8 - 12 to cu bena simpla. Are sistem de ridicare-descarcre a
containerelor de 120, 240, 660 si 1100 litri, compactare cu lama de impingere si cu
capacul de inchidere spate al benei si descarcare cu lama culisanta. Utilizeaza
autosasiu cu doua sau trei osii. Este economica pentru traseele urbane cu deschidere
mare a drumului (bulevarde din zone cu densitate mare de populatie) sau pentru
traseele din zonele rezidentiale sau rurale lungi asigurand reducerea cu 15-20% a
costurilor de colectare fata de varianta anterioara (i).

Pagina 121 din 236
5.2.2.4 Operatiunea de transfer - Statiile de transfer

Rolul statiilor de transfer este acela de a reduce costurile de transport a deseurilor catre locatiile de
depozitare/tratare. Statiile de transfer sunt reprezentate de totalitatea constructiilor, utilajelor si
instalatiilor care asigura descarcarea deseului colectat si incarcarea acestuia in containere de
transport lung curier.
Structura generala a unei statii de transfer:
Intrari si iesiri. Includ benzi pentru accelerare / franare pe drumurile publice si puncte de acces
pentru deseurile care sosesc si pleaca la sau de la statia de transfer. Unele locatii sunt prevazute cu
acces pentru vizitatori si angajati astfel incat vehiculele acestora sa nu blocheze benzile destinate
camioanelor.
Zone pentru camioanele aflate in asteptare. Se pot forma cozi in zona cantarelor la intrare, zona
de descarcare si zona cantarelor la iesire. Spatiul pentru camioanele aflate in asteptare trebuie
delimitat clar, iar cozile nu trebuie sa se intinda pana in intersectii.
Locatia cantarului. Aici sunt cantarite incarcaturile care intra si ies si tot aici sunt colectate taxele.
Zona principala de transfer. Aici camioanele isi descarca incarcatura pe podea, intr-o fosa sau
direct in containerul de transfer aflat in asteptare sau in vehicul. Incarcarea directa poate simplifica
operatiunile, dar limiteaza posibilitatea de a tria sau sorta deseurile. Daca nu sunt incarcate direct,
deseurile depozitate pe podea sau in fosa sunt depozitate temporar, iar apoi sunt incarcate intr-o
remorca de transfer. Cladirile trebuie sa fie inconjurate de garduri pentru limitarea accesului si pentru
ingradirea deseurilor.
Zona de asteptare. Pentru verificarea incarcaturilor care intra si pentru blocarea incarcaturilor
necorespunzatoare se prevad zone de stationare speciale.
Zone tampon. Spatiu deschis, teren, copaci, berme si pereti care reduc impactul asupra comunitatii.
Figura 5.2-9: Tipologie generala a Statiilor de transfer:

REMORCI DESCHISE PENTRU TRANSFER
Descarcare la nivel, direct sau cu impingere
A

Pagina 122 din 236

B
Descacare in put de preselectare si impingere directa

REMORCI INCHISE DE TRANSFER
Transfer cu platforma intermediara
C

si sistem de comprimare-balotare-
D
E
REMORCI DESCHISE DE TRANSFER

Pagina 123 din 236

Pentru statiile de transfer de marime medie se utilizeaza sisteme semiautomate ca cele din figura de
mai jos, sistem cu presare si schimbare automata a containerelor.

Figura 5.2-10: Statie de transfer de marime medie
Rampa auto va trebui sa asigure compensarea diferentei de nivel intre zona de descarcare in buncar
si nivelul presei de compactare. Unghiul de inclinare trebuie sa asigure un acces facil vehiculelor de
colectare indiferent de conditiile climatice. Rampa poate fi dreapta sau curba, iar capatul dinspre
buncarul de descarcare va trebui sa fie o zona cu panta 0.

Figura 5.2-11: Rampa auto
F
TRANSFER CONTAINERIZAT CU
REMORCI PLATFORMA SAU FEROVIAR

Pagina 124 din 236
Containerele umplute sunt preluate din zona de asteptare de catre camioanele de transport lung
curier.
In functie de cantitatea zilnica de deseuri ce vor fi prelucrate in statia de transfer, pentru prezentul
proiect se propun urmatoarele variante constructiv-functionale:
Statii de transfer mici statii de transfer tip platforma - cu o capacitate de prelucrare zilnica
sub 40 de tone deseu: sunt alcatuite dintr-o platforma de descarcare cu doua sau trei
compartimente si doua linii de compactare cu containere, una pentru deseul uscat si una
pentru deseul umed. Platforma de descarcare se realizeaza in solutie betonata, cu acoperis
tip sopron sau tip hala cu trei sau toate laturile inchise. Descarcarea deseului colectat se face
direct pe pardoseala de beton in celula corespunzatoare tipului de deseu. Deseul este
manipulat cu ajutorul unor utilaje de tip tractor cu lama sau cupa de ridicare si este incarcat in
buncarul sau palnia de alimentare a presei de compactare ce deserveste unul sau mai multe
containere de tip transport lung curier.
Statii de transfer medii si mari statii de transfer tip automat - cu o capacitate de transfer zilnica de
peste 40 de tone. Se realizeaza cu diferenta de nivel intre zona de descarcare si instalatia de
compactare astfel incat deseul sa fie direct descarcat din camionul de colectare in palnia presei de
compactare ce deserveste unul sau mai multe containere de tip transport lung curier. De obicei
fiecarui put (rampa) de deversare ii corespunde un sistem de presare ce alimenteaza mai multe
containere, pe rand, ce sunt manipulate de un sistem automat de interschimbare (siftare).
5.2.2.5 Sortarea deseurilor uscate in vederea reciclarii
Reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a deseurilor in cadrul
schemei de management la nivelul unui judet.
Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi:
- distributia zonala a liniilor de sortare;
- tipul de deseu prelucrat;
- gradul de automatizare a sortarii.
Distributia zonala a statiilor de sortare: Activitatea de sortare poate fi facuta in sistem centralizat
intr-o instalatie unica la nivelul intragului judet sau descentralizat prin utilizarea unor instalatii mai
mici de sortare la nivelul unor zone.
In general sistemul descentralizat necesita cheltuieli de investitie si utilizare a instalatiilor mai ridicate
fata de cel centralizat insa, se pot face economii substantiale prin reducerea costurilor de transport
lung curier. Aceasta analiza este efectuata la nivelul capitolului 5.3.4.4. Analiza Optiunilor.
Tipul de deseu prelucrat: Rata de reusita a separarii fractiilor reciclabile depinde in foarte mare
masura de tipul de deseu care este supus procesului de sortare. Prin tip de deseu, pentru aceasta
tehnologie se intelege cel colectat mixt sau separat. Randamentul liniei de selectare este mult mai
ridicat in cazul deseurilor colectate separat (fractie uscata) si astfel, ne contaminate de catre resturile
alimentare.
Gradul de automatizare al sortarii: Cu cat acesta este mai ridicat cu atat fluxurile de deseuri pot fi mai
insemnate si cateodata aceasta tehnologie (mai scumpa) este recomandata pentru zonele unde nu
este practic si economic sa se implementeze colectarea separata pe fractii.
Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune de obicei mai multe etape, din care
majoritatea sunt automatizate, permitant sortarea rapida a unor cantitati impresionante de deseuri.

Pagina 125 din 236
Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este
plasata pe o banda rulanta de unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt
eliminate manual pentru a nu bloca dispozitivul de sortare.
Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi urmeaza
separarea pe tip de deseu (initial acest pas se facea manual, dar incep sa fie
deja folosite la scara larga scanerele automate).

Materialele feroase sunt sortate folosind campuri magentice permanente.
Aluminiul este separat din amestec folosind campuri magentice cu poli rotativi,
ce creeaza camp magnetic de autoinductie corpului de aluminiu de sens invers
fata cel din exterior. Sticla este sortata in final manual in functie de culoare.

Figura 5.2-12: Separator magnetic automat feroase

Figura 5.2-13: Linie manuala de sortare

Pagina 126 din 236

Figura 5.2-14: Flux linie semiautomata de sortare
Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele:
- distributia zonala a liniilor de sortare poate avea trei varinte de baza:
dotarea fiecarei statii de transfer cu linie de sortare;
dotarea cu linie de sortare numai a platformei tehnologice a depozitului judetean;
dotarea cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a
depozitului judetean.
Din variantele enumerate se evidentiaza varianta de dotare cu linie de sortare a unor statii de transfer
si a platformei tehnologice a depozitelor judetene. Statiile de transfer care vor fi dotate cu linii de
sortare trebuie sa indeplineasca un numar de conditii:
sa deserveasca o populatie de minim 60.000 locuitori;
sa primeasca un flux total de deseuri menajere si asimilabile de minimum 15.000 to/an;
sa fie amplasate in apropierea unor drumuri usor circulabile pentru a permite preluarea
fractiilor sortate de catre reciclatori;
sa existe in apropierea statiei industrii reciclatoare sau agenti reciclatori interesati.
Dotarea platformei tehnologice a depozitului judetean cu statie de sortare este necesara atat pentru a
prelucra deseurile din zona deservita direct de depozit cat si pentru a prelucra deseurile de la statiile
de transfer ce nu sunt dotate cu linii de sortare.
- tipul de deseu prelucrat poate fi:
mixt;
fractie uscata;
fractie umeda.

Pagina 127 din 236
Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deseul uscat pentru obtinere de fractii
reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla, lemn); deseul uscat
rezulta din colecta duala, asa cum se prezinta la punctul 1 din prezentul document.
Motivatia acestei decizii este data de:
aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul umed sau
mixt, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati; (nota : a nu se confunda cu
activitatea de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu totul alte
caracteristici)
calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita contaminarii cu material
biologic putrescibil, umiditate si fractie fina.
- gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel:
instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare,
transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza
preponderent manual; in aceste instalatii se realizeaza manual sortarea
tuturor fractiilor, transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de sortare) la
instalatiile de balotare (daca exista) sau la eliminare si de asemenea
transportul balotilor (cu carucioare impinse manual);
instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare,
transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial
mecanic, partial manual;
alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu
snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip
sortare granulometrica);
se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;
se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase
(banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in
container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)
transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu
containere impinse de oameni;
se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-
automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si
masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-
uri, etc.);
transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se
realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;
transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat
instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de incarcare,
transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent mecanic,
procesele fiind conduse de o centrala de automatizare; instalatia se preteaza pentru
productivitati foarte mari (debite de deseuri uscate prelucrate de peste 30.000 to/an) si nu
separa decat fractiile : hartie+carton, plastic+PET, metale feroase si metale neferoase;
gradul de reusita a selectarii, definit ca raport dintre masa de material selectat si masa
cuprinsa in deseul primar, este mai scazut decat la instalatiile cu grad mediu de
mecanizare; costurile de realizare si exploatare sunt mari.
Instalatiile cu grad minim de mecanizare nu corespund cerintelor tehnologice actuale reprezentand
variante depasite moral si care nu pot asigura realizarea coeficientilor de selectare preconizati si deci
implicit nu ofera performanta ceruta unui sistem modern de management al deseurilor. Din aceasta
cauza in analiza de optiuni nu intra aceasta varianta.

Pagina 128 din 236
De asemenea, nici varianta de automatizare completa nu poate fi luata in considerare deoarece pe de
o parte nu se intrunesc nicaieri in judet cerintele de flux de deseu prelucrat necesare eficientizarii unei
astfel de tehnologii si nici plafonul de investitie nu permite astfel de tehnologii. Se tine cont de costul
unitar de cca. 2 ori mai mare la instalatii sub 100.000 to/an pentru varianta complet automatizata fata
de cea semiautomata.
Rezulta din analiza anterioara ca din punct de vedere tehnico-economic si din punct de vedere
ecologic (atingerea tintelor de reciclare) nu poate fi implementata decat varianta tehnologica de
instalatii semiautomate de sortare. In cadrul Studiului de Fezabilitate se va detalia componenta si
functionarea unei astfel de instalatii dar precizam ca dimensiunea instalatiei nu influenteaza cu mai
mult de 20% costurile unei linii deoarece acestea sunt semi-standardizate ca elemente componente si
caracteristici functionale, diferentele aparand in principal datorita particularitatilor de constructii-montaj
ale liniilor de sortare.
O linie de sortare nu poate functiona sub un prag minim de cca. 2 to/h, eficienta functionala fiind
maxima in domeniul 4 7 to/h. In cadrul analizei de sistem se va decide numarul de ore de
functionare al unei linii (incarcari sub cea nominala) sau numarul de linii (incarcari peste cea
nominala).
Din variantele enumerate a fost aleasa varinata de dotare cu instalatii cu grad mediu de
mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se
realizeaza partial mecanic, partial manual.
Rezulta, prin corelarea alegerilor facute, recomandarea generala de dotarea cu linii de sortare a
unei statii de transfer si executia de statii de sortare in imediata vecinatate a depozitelor
ecologice existente, unde se va prelucra prin sortare numai deseul uscat, in instalatii cu grad
mediu de mecanizare.
5.2.2.6 Compostarea si biostabilizarea deseurilor umede
Compostarea si biostabilizarea deseurilor umede are ca scop:
- compostare primara de tip biostabilizare pentru intreaga masa de deseu umed de tip
pubela umeda si de tip pubela verde;
- trimiterea la depozitare dupa maturare, ca material de acoperire zilnica, a materialului
biostabilizat rezultat din tratarea biodegradabilului de tip pubela umeda;
- utilizarea agricola a materialului biostabilizat rezultat din tratarea biodegradabilului de tip
pubela verde dupa maturare si verificare a conformitatii.
In functie de structura sistemului de management al deseurilor in judetul Buzau se vor implementa
instalatii de compostare de marime medie sau mare. In cele ce urmeaza se face o analiza succinta a
solutiilor tehnologice aplicabile pentru fiecare situatie in parte.
Aspecte de mediu, economice si sociale referitoare la gestionarea deseurilor biologice:
Aspecte de mediu
Depozitarea deseurilor: In depozitele de deseuri, deseurile biodegradabile se descompun, producand
gaze si levigat. Daca nu sunt capturate, gazele generate de depozitele de deseuri contribuie in mod
semnificativ la efectul de sera, deoarece acestea constau in principal din metan, care este de 23 de
ori mai puternic decat dioxidul de carbon in ceea ce priveste efectul asupra schimbarilor climatice. Pe
termen mediu si lung, depozitarea nu este considerata ca fiind o solutie sustenabila de gestionare a
deseurilor si, drept urmare, nu este recomandata.

Pagina 129 din 236
Incinerarea deseurilor biologice impreuna cu deseurile municipale mixte poate fi utilizata pentru a
valorifica energia dintr-o sursa de carbon neutru, constituind astfel o alternativa la combustibilii fosili,
spre exemplu, si contribuind la lupta impotriva schimbarilor climatice. Directiva privind incinerarea
permite reducerea la minimum a emisiilor rezultate in urma incinerarii DSM. Performantele ecologice
globale ale incinerarii DSM, inclusiv a deseurilor biologice, depinde de o multitudine de factori (in
special de calitatea combustibilului, de randamentul energetic al instalatiilor si de sursa energiei
inlocuite).
Tratarea biologica: Compostarea, digestia anaeroba si tratarea mecano-biologica genereaza, de
asemenea, emisii (inclusiv gazele cu efect de sera CH
4
, N
2
O si CO
2
). Dupa stabilizarea prin tratare
biologica, materialul rezultat fixeaza carbonul de ciclu scurt pentru o perioada limitata de timp: se
estimeaza ca, in perspectiva orizontului de 100 de ani, aproximativ 8% din materia organica prezenta
in compost va ramane in sol sub forma de humus. In sfarsit, utilizarea compostului contribuie la
combaterea pierderii progresive de materie organica din sol in regiunile temperate.
Este esential sa se asigure controlul adecvat al aportului de materiale si al calitatii compostului.
Majoritatea statelor membre au prevazut colectarea separata a deseurilor biologice, adesea sub
forma unei liste pozitive de deseuri care pot fi compostate. Aceasta abordare limiteaza riscurile si
reduce costurile de verificare a conformitatii, deoarece implica o monitorizare mai restransa a
producerii si utilizarii compostului.
Compostarea la domiciliu este cateodata considerata ca fiind cea mai avantajoasa metoda ecologica
de gestionare a deseurilor biodegradabile domestice, dat fiind ca aceasta permite reducerea emisiilor
si a costurilor aferente transportului, asigura controlul atent al aportului de materiale si creste gradul
de constientizare al utilizatorilor in ceea ce priveste problematica de mediu.
Avand in vedere ca digestia anaeroba are loc in reactoare inchise, emisiile in aer sunt net inferioare si
mai usor de controlat decat cele care provin in urma compostarii. Fiecare tona de deseuri biologice
care face obiectul tratarii biologice poate produce intre 100 si 200 m
3
de biogaz. Datorita potentialului
de valorificare energetica al biogazului si a potentialului reziduurilor de ameliorare a solului (in special
in cazul tratarii separate a deseurilor biologice colectate),
aceasta solutie poate reprezenta adesea, din punct de
vedere financiar si ecologic, cea mai avantajoasa tehnica
de tratare.
Compostarea individuala se poate face in modul cel mai
simplu, fara costuri importante, la scara mica, in curtea
proprie, cat mai departe de zona locuita. In acest caz vor
fi compostate deseurile verzi din gradina, livada si
deseurile biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi,
frunze de varza, resturi de fructe si legume, etc.). Se vor
evita carnea si oasele care emana un miros fetid si in plus
atrag sobolani si alte rozatoare.
Pe acelasi principiu deseurile verzi provenite din parcuri mari sau din gradini botanice pot fi
compostate chiar pe locatia respectiva, in una sau doua boxe deschise, situate intr-o parte mai ferita
de accesul publicului.
Compostul astfel obtinut are o calitate superioara si costuri foarte mici. O compostare aeroba simpla
si cu costuri relativ mici se poate face langa depozitul de deseuri, in camp deschis. Se obtine o
calitate slaba a materialului organic stabilizat, precum si emisii importante de gaze cu efect de sera,
dar se pot atinge tintele de reducere a deseurilor biodegradabile.

Pagina 130 din 236

Figura 5.2-15: Boxa din plastic reciclat, ieftina, modulara si usor de utilizat

A) B)
Figura 5.2-16: A) Boxe de lemn cu spatiu de maturare pentru capacitati mari in zone locuite.
B) Amenajare spatiu de compostare individuala pentru zone izolate
Comparatie intre diferitele optiuni de gestionare a deseurilor biodegradabile
In ceea ce priveste gestionarea deseurilor biodegradabile deviate de la depozitarea in depozitele de
deseuri, se pare ca nu exista nicio solutie optima din punctul de vedere al protectiei mediului. Bilantul
ecologic al diverselor optiuni disponibile de gestionare a acestor deseuri depinde de o serie de factori
locali, printre care se numara sistemele de colectare, compozitia si calitatea deseurilor, conditiile
climatice, potentialul utilizarii diverselor tipuri de produse derivate din deseuri cum ar fi energia
electrica, energia termica, gazele bogate in metan sau compostul. Asadar, este necesar ca strategiile
de gestionare a acestor deseuri sa fie elaborate la o scara corespunzatoare, pe baza unei abordari
structurate si cuprinzatoare precum abordarea bazata pe ciclul de viata (Life Cycle Thinking - LCT) si
instrumentul asociat al evaluarii bazate pe ciclul de viata (Life Cycle Assessment - LCA) , pentru a
evita astfel pierderea din vedere a unor aspecte relevante si subiectivitatea. In noile state membre au
fost efectuate recent, in numele Comisiei, evaluari bazate pe ciclul de viata privind gestionarea DSMii.
Efecte economice: Costurile de investitie si de exploatare aferente gestionarii DSM si tratarii biologice
a deseurilor depind de numerosi factori si variaza la scara regionala si locala. Prin urmare, este dificil
sa se ajunga la valori medii fiabile sau sa se faca comparatii. Printre cele mai importante variabile
pentru astfel de costuri se numara dimensiunea instalatiei, tehnologia utilizata, conditiile geologice
(pentru depozitele de deseuri), costul energiei disponibile pe plan local, tipul de deseuri disponibile,
cheltuielile de transport si altele. Costurile indirecte cu protectia mediului si a sanatatii nu sunt luate in
considerare in acest context.

Pagina 131 din 236
Depozitarea deseurilor este considerata in general ca fiind optiunea cea mai ieftina, in special daca
pretul terenului este scazut sau in cazul in care costurile cu protectia mediului aferente depozitarii
deseurilor si costurile viitoare ale acoperirii si intretinerii ulterioare a depozitului de deseuri nu au fost
incluse in taxa de intrare a deseurilor in depozitul de deseuri (in special in noile state membre).
Cresterea costurilor ca urmare a aplicarii Directivei privind depozitele de deseuri, combinata cu
constientizarea costurilor reale pe termen lung a depozitelor de deseuri, va schimba probabil
aceasta situatie. In acelasi mod, veniturile provenite din valorificarea energiei si a produselor pot
compensa cel putin partial costurile altor optiuni de gestionare. Aceste solutii se pot chiar apropia de
pragul rentabilitatii, ceea ce le face mai interesante din punct de vedere economic decat depozitarea
deseurilor.
Incinerarea necesita investitii mai mari, insa poate realiza importante economii de scara fara ca
aceasta sa implice modificarea sistemelor actuale de colectare a DSM in vederea depozitarii,
generand totodata venituri din valorificarea energetica, in special in cazul in care eficienta este
maximizata prin utilizarea de deseuri in cadrul instalatiilor de cogenerare cu randament ridicat
destinate producerii de energie electrica si termica.
Avand in vedere varietatea tehnologiilor de tratare biologica, este mai dificil sa se stabileasca un cost
unic pentru o astfel de tratare, iar acest lucru va depinde, de asemenea, de piata disponibila pentru
desfacerea produselor. Deoarece tratarea biologica trebuie aplicata deseurilor de o calitate suficient
de buna pentru a produce compost care sa nu prezinte niciun pericol, este necesar ca la costul
procesului de tratare sa se adauge costurile colectarii separate a deseurilor biologice. Vanzarea
compostului poate reprezenta o sursa de venituri suplimentare si din nou, valorificarea energetica prin
utilizarea digestiei anaerobe poate reprezenta o alta sursa de venituri.
In studiul elaborat pentru Comisia Europeana , au fost propuse urmatoarele costuri financiare
estimative ale gestionarii deseurilor biologice ca ipoteze reprezentative pentru UE-15 (2002):
Tabel 5.2-4: Costuri pentru diferite tipuri de tratament aplicate DMS
Tip de tratament Cost
Colectarea separata a deseurilor biologice urmata de compostare: intre 35 si 75 EUR/tona;
Colectarea separata a deseurilor biologice urmata de digestie anaeroba: intre 80 si 125 EUR/tona;
Depozitarea deseurilor mixte: 55 EUR/tona;
Incinerarea deseurilor mixte: 90 EUR/tona.
Conform estimarilor Eunomia, costurile suplimentare ale colectarii separate ar fi intre 0 si
15 EUR/tona, in timp ce optimizarea sistemelor de colectare separata (de exemplu prin reducerea
frecventei activitatilor de colectare a deseurilor care nu sunt biodegradabile) ar putea reduce aceste
costuri la valori sub zero, colectarea devenind astfel profitabila.
Costurile de investitie ale instalatiilor de tratare biologica variaza in functie de tipul instalatiei, de
tehnicile de reducere a emisiilor utilizate si de cerintele privind calitatea produsului. In studiul care
insoteste evaluarea impactului elaborata in scopul revizuirii Directivei IPPC, este vorba de un cost
intre 60 si 150 EUR/tona pentru compostarea in mediu deschis si 350-500 EUR/tona pentru
compostarea in mediu inchis si pentru frmentarea anaeroba care are loc in instalatii de mari
dimensiuni.
Din cauza preturilor ridicate pentru transport si a valorii mici pe piata, compostul este de obicei utilizat
in apropierea locatiei de compostare si, in prezent, transportul pe distante lungi si schimburile
comerciale internationale sunt restrictionate, ceea ce limiteaza efectul pietei interne asupra
competitivitatii acestui produs.

Pagina 132 din 236
Preturile de pe piata ale compostului sunt strans legate de perceptia publicului si de increderea
consumatorilor intr-un anumit produs. De obicei, compostul cu utilizare in agricultura este vandut la un
pret simbolic (de exemplu, 1 EUR/tona, pretul putand chiar sa includa costurile transportului si ale
imprastierii). Cu toate acestea, pretul compostului de o calitate recunoscuta si bine comercializat
poate sa atinga 14 EUR/tona, in timp ce pretul unor cantitati mici de compost ambalat sau de
amestecuri care includ compost se poate situa chiar intre 150-300 EUR/tona. Acolo unde pietele de
desfacere a compostului sunt bine dezvoltate, preturile sunt mai ridicate.
Nu exista probleme in ceea ce priveste piata de biogaz si de gaz generat de depozitele de deseuri.
Gazul poate fi ars la fata locului pentru a genera energie electrica sau termica sau pentru a fi depoluat
si optimizat in vederea atingerii calitatii combustibilului destinat autovehiculelor sau a gazelor naturale
injectate in retea. Aceste utilizari ar maximiza potentialul digestiei anaerobe de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de sera, contribuind la realizarea atat a obiectivelor de la Kyoto, cat si a obiectivelor
stabilite de Directiva RES.
Sistemele de colectare separata pot contribui la evitarea depozitarii deseurilor degradabile in
depozitele de deseuri, ameliorand totodata procesul de reciclare a deseurilor biologice si eficienta
valorificarii energetice. Cu toate acestea, punerea la punct a sistemelor de colectare separata ridica
un numar de probleme.
Efecte sociale : Se asteapta ca intensificarea reciclarii deseurilor biologice sa aiba efecte pozitive
limitate asupra ocuparii fortei de munca. Pot fi create noi locuri de munca in sectorul colectarii
deseurilor si in cadrul instalatiilor de compostare de mici dimensiuni. Colectarea separata a deseurilor
biologice poate necesita de trei ori mai multa forta de munca decat colectarea deseurilor mixte.
Este de retinut acceptarea utilizarii compostului ca soluri artificiale, regenerarea solurilor sau
acoperirea depozitelor de deseuri pentru tari care detin piete slab desvoltate pentru utilizarea
compostului.
BAT , pentru cazul tratarii deseurilor organice din deseurile municipale, reprezinta o forma tehnica
sintetica si de analiza de procese pentru minimizarea emisiilor si impactului asupra mediului ambiant,
utilizarea optima a resurselor energetice si economice in alegerea solutiilor de tratare a deseurilor.
La nivel european au fost elaborate recomandarile Best Available Techniques for Waste
Treatments Industries prin Documentul de Lucru al Statelor Membre, sectiunea 2-a :
European IPPC Bureau Best Available Techniques Reference Document for the Waste
Treatments Industries, August 2005
Working document 2 nd Draft 12 feb. 2001 biological treatment of biowaste
Documentul specific este Documentul de Lucru al Statelor Membre, seciunea 2-a din 12 feb. 2001
care introduce:
dispozitii pentru reglementarea tipurilor de prelucrare a deseurilor fermentabile prin tratament
mecano-biologic de compostare (fermentare aeroba) si prin metanizare (fermentare
anaeroba).
Lista de materiale biodegradabile (par.1)
Conditii pentru igienizare (par.2)
Clase de calitate de compost si calitatea refuzului (par.3)
Metode de analiza pentru tratarea refuzului rezultat din biotehnologii (par.4.)
Cerinte generale privind apele de exfiltrare si mirosurile (par.5)
Utilizarea biogazului
Directivele europene nu prevad reglementari pentru calitatea compostului, acesasta problema fiind
particulara fiecarui stat. Considerente generale privind sarcina de a reduce deseurile trimise la

Pagina 133 din 236
depozitare sunt cuprinse in directive, in special in Dir. 1999/33/CE.
O atentie deosebita se acorda avantajului reciclarii materialelor, privita din punctul de vedere cost-
beneficiu, care tine cont de scaderea impactului asupra mediului ambiant si de cresterea
disponibilului de resurse. In acest sens se iau an considerare :
Eficacitatea instalatiilor referitoare la consumul de energie raportat la cantitatea de material
reciclat
Nivelul emisiilor in procesele tehnologice de tratare a deseurilor.
Procesele tehnologice trebuie sa garanteze nivelul de calitate al materialelor recuperate cu un minim
de impact poluant. Masinile utilizate in procesele tehnologice trabuie sa aiba un grad ridicat de
siguranta. Solutiile trebuie sa fie cu un grad de productivitate corespunzator situatiei analizate, cu un
minim de cost.
Stabilizarea biologica a deseurilor este un proces carea are multe ooptiuni tehnologice. In alegerea
unei tehnologii trebuie maximizata eficienta procesului si minimizat impactul asupra mediului.
Alegerea depinde de:
Tipul de deseu tratat
Situatia teritoriala
Sistemul de procesare
Criterii de gestionare
Filiera de tratare aeroba a deseurilor biodegradabile aduce un efect benefic bilantului global de
poluare a mediului prin reducerea masei de deseuri, si reciclarea mineralelor si substantelor organice
stabilizate prin compost. Totusi se impune compararea si cu tehnica reciclarii, cea mai eficienta
tehnica de reducere a poluarii mediului, daca exista posibilitati tehnice de reciclare.
Poluarea mediului ambiant are urmatoarele aspecte in cazul fermentatiei aerobe :
producere de mirosuri in fazele de preparare a materialului (depozit primar, maruntie, cernere,
amestecare),
producere de zgomot de la utilajele mecanice
producere de pulberi si emisii de microorganisme
consumuri energetice
ocupare de terenuri si degradare peisagistica
Totusi, aceste poluari trebuie comparate cu poluarile mult mai mari care apar la alte categorii de
tratamente.
Fermentarea aeroba are trei obiective importante:
Reducerea volumului de deseu
Controlul emisiilor
Posibilitatea de obtinere a unui produs final biostabilizat
In tari cu dezvoltare industriala buna in domeniul energetic, ritmul de creare de instalatii noi, de
dimensiuni mari. de tratare mecano-biologica cu fermentare aeroba este foarte mare, de ordinul 20
instalatii anual in Germania si 10 instalatii anual in Italia.
Costurile globale de investitii pentru instalatiile de tratare mecano-biologica cu fermentare aeroba
sunt functie de marimea instalatiei. Costurile pentru tarile cu tehnologie proprie de compostare se
incadreaza intre valorile minime si maxime date in tabelul de mai jos.

Pagina 134 din 236
Tabel 5.2-5: Costurile globale de investitii pentru instalatiile de fermentare aeroba produse pe plan
national (la tehnologiile importate se adauga 30 50%, asa cum este cazul pt. Romania)
Capacitate de tratare to/an cost minim Eu/to cost maxim Eu/to
40 000 38 61
60 000 30 54
80 000 26 48
100 000 21 43
120 000 19 38
O tehnologie de fermentarea aeroba, dar nu cu scopul de a producee compost agricol, este
biotransformarea sau biostabilizarea. Este o tehnologie introdusa in tehnica tratarii deseurilor ca un
inceput al actiunilor de compostare si este relativ larg aplicata in Austria, Spania si tari cu preocupari
mai recente de valorificare a produselor de compostare.
Scopul biostabilizarii este acela de a obtine, cu un minim de cheltuieli si un minim de poluare, un
produs biostabilizat, adica un produs care poate fi depozitat fara a mai produce fermentare anaeroba,
fara mirosuri si poluare infectioasa. Fiind destinat depunerii (acoperiri de depuneri controlate) nu are
restrictii de calitate de componente.
Biostabilizarea se obtine prin fermentarea deseurilor de colecta duala, fara sortari dar cu o maruntire
globala. Diurata mica a procesului de biostabilizare, 7-12 zile, face ca aceasta filiera sa fie foarte
economica atunci cand nu se urmareste valorificarea materialelor ci numai protectia mediului.
FAZELE TRATAMENTULUI BIOLOGIC (LA TRATAMENTUL AEROBIC)
Metodele de tratare sunt foarte diverse si alegerea uneia din metode depinde de :
tipologia deseului
timpul de stabilizare
controlul aerarii
controlul temperaturii
tratarea emisiilor de gaze
Sistemele de tratare sunt :
Sisteme intensive sau cu timp lung
Sisteme inchise sau deschise, functie de gradul de izolare cerut pentru mediul ambiant
Sisteme statice sau dinamice, functie de necesitatea de rascolire si uniformizare a stratului
Sisteme cu aerare naturala sau fortata
Sunt trei tipuri generale de instalatii :
Halde cu rasturnare periodica
Halde statice cu aerare
Bioreactoare

Pagina 135 din 236
TRATAMENTUL STATIC DE COMPOSTARE IN HALDA AERATA NATURAL

Sistem static de compostare in halda aerata natural, aplicabil pentru fluxuri reduse de masa
compostabila si pentru locatii indepartate de asezarile umane cel mai redus cost de investitie.
Caracteristici : h = 3m., taluz = 45 grd., capacitate = 0,75 t/mp., canal de aerare din sipci de lemn,
timp de mentinere in halda= 50 zile.

Sistem static de compostare in halda aerata fortat, aplicabil pentru fluxuri meii de masa compostabila
si pentru locatii indepartate de asezarile umane cost de investitie ceva mai mare. Caracteristici : h =
2,5m., taluz = 45 grd., capacitate = 0,95 t/mp., aerare si evacuare gaze prin sistem de tuburi (posibila
tratare de gaze), timp de mentinere in halda= 30 zile.
TRATAMENTUL IN HALDE CU RASTURNARE PERIODICA
Haldele sunt cu sectiuni triunghiulare sau trapezoidale si permit rasturnarea mecanizata periodica.
Pentru deseuri menajere haldele sunt cu inaltime de 2-3 m iar baza are o latime de 3-6 m . Haldele
mai mari pot produce in centrul lor fermentatii anaerobe datorita lisei de difuzie a aerului. Masinile de
rasturnare au capacitate de rasturnare limitata la 3 m inaltime.
tevi flexibile
gaurite
evacuare de gaze
acoperire cu
strat de
compost
max 30 m
max 2 5
aer aer

Pagina 136 din 236

Sistem de intoarcere halda pe platforma fara aerare, acoperita si cu tratare a gazelor; poate functiona
in apropierea asezarilor umane; se poate utiliza pentru fluxuri mari de masa compostabila.
Rasturnarea materialului contribuie la afanarea stratului (care are tendinte de tasare) si la aerarea
materialului. Oxigenul adus prin rasturnare este in mod rapid consumat de microorganisme, de aceia
procesul are caracter ciclic, frecventa de rasturnare depinzand de consumarea oxigenului. Prin
rasturnarea materialului, masele din centru, mai putin aerate prin difuzie, ajung si la periferie si asfel
biotransformarea este omogena in halda. Frecventa rasturnarii este functie de necesarul de oxigen :
la inceputul procesului poate fi de ordinul zilelor iar la sfarsitul procesului de ordinul saptamanal.
Frecventa rascolirii este limitata de necesitatea de a pastra temperatura minima de activitate
biologica.
Cu metoda haldelor rasturnate periodic, prima faza de compostare dureaza 3-9 saptamani.
Prin progresarea fermentatiei volumul haldelor scade foarte mult, astfel ca uneori este nevoie de a
pune impreuna doua sau mai multe halde pentru a avea un volum suficient pentru pastarea
temperaturii.
Masinile de rasturnare sunt functie de marimea haldelor : la halde mici este suficienta o lopata
mecanica sub forma de lingura frontala. Productivitatea acestor masini este de 30-60 mc/h.
Pentru halde mari sunt masini asamblate pe tractor sau masini cu functionare independenta. Unele
sisteme rascolesc longitudinal jumatate din halda, prin trecere de doua ori se face o rascolire
completa, alte masini sunt cu scule de tip freza si lucreaza pe toata latimea haldei. Puterea masinilor
mari este de ordinul 80 CP.
Pentru statii foarte mari se utilizeaza masini cu freze frontale si decarcare in spatele masinii pe un
plan inclinat sau banda transportoare. La aceste sisteme spatiile longitudinale dintre halde pot fi
considerabil reduse.
TRATAMENTUL IN HALDE STATICE AERATE
Tratamentul in halde statice aerate elimina necesitatea rasturnarii stratului facand o oxigenare a
stratului prin introducere de aer. Introducerea de aer se poate face prin doua sisteme :
Sisteme de aerare pasive in care aerul este introdus in halda prin tuburi gaurite imersate in
material, care in partea de jos primesc aer atmosferic iar in partea de sus evacueaza gazele
prin circulatie de tip termotiraj (sistemul Spielmann-Collins). Pentru aceste sisteme haldele se
acopera cu un strat de compost pentru a elimina gaze numai prin tuburi. Materalul din halda
trebuie sa fie suficient de poros pentru a permite difuzia gazelor. Eventual se amesteca cu

Pagina 137 din 236
paie pentru porozitate mai buna. La sfarsitul timpului de compostare tuburile sunt usor de
extras din halda.
Sisteme cu aer insuflat forteaza traversarea haldei de catre aer. Ventilatoarele de vehiculare a
aerului permit un control al aerarii haldei si prin reglarea debitelor se obtine un optim de
temperatura. Sistemul de reglare poate fi reglaj continuu de debit sau cu temporizare de
functionare. Sistemele pot fi cu absorbtie, creind o depresiune deasupra haldei sau cu
insuflare, creind suprapresiune sub hada, La sistemele cu insuflare sunt diferite sisteme
constructive de uniformizare a distributiei aerului, in unele cazuri sunt prvazute substraturi
poroase sub halda.. La sistemele cu absorbtie, in depresiune, aerul intra deasupra haldei si
este aspirat prin tuburi la baza haldei (sistemul Beltsville). Sistemul permite racordarea
tuburilor de colectare de la baza haldei la un filtru de tratare a gazelor inainte de evacuare in
atmosfera. Dezavantjul sistemelor cu insuflare de aer este acela ca in zonele de introducere
se produce o racire a stratului si o reducere a procesului de fermentare ; introducerea aerului
cu pauze (10 min insuflare, 20 min pauza) dininueaza efectul de racire. Unele sisteme prevad
in loc de temporizari fixe o comanda de temperatura de la un termostat de 55 C inclus in
halda, evitand racirea haldei indiferent de stadiul de fermentare. Procedeul asigura terminarea
primei faze de compostare in 3-4 saptamani
TRATAMENTUL IN BIOREACTOARE
Tratamentele de acest tip prevad o fermentare cu aer insuflat in vase, care pot fi inchise sau
deschise. Majoritatea acestor bioreactoare efectueaza numai faza intaia de biostabilizare. Pentru
compostul cu destinatie agricola, faza a doua de tratare se face in halde de maturare.
Tipurile cele mai utilizate de bioreactoare sunt :
Cilindri rotativi (sistem inchis). Sunt cilindri orizontali cu o lenta rotatie. Alimentarea se face
printr-un capat si produsul final se extrage pe la celalalt capat. Dimensiunile frecvente ale
cilindrilor sunt 3 m, lungime 35 m. Inclinarea este reglabila dupa timpul ales pentru
desfasurarea procesului. Volumul intern este umplut 70% si capacitatea zilnica de prelucrare
este de 50 tone. Timpul de rezidenta a materialului este de 3 zile, cu o descompunere de la
inceput foarte intensa daca substratul a fost pregatit in prealabil in afara reactorului. Uneori
cilindrul este compartimentat interior cu 2-3 diafragme care se pot manevra din exterior.
Compartimatarea face posibila golirea primului compartiment pentru o sarja de incarcare si
golirea ultimului compartiment cu procesul terminat, in timp ce compartimentele mediane
continua fermentarea. Costul cilindrilor este ridicat si procesul nu asigura decat prima faza de
compostare. Prefermentarea si maturarea se face in exteriorul instalatiei si in aceste conditii
costurile ridicate nu se justifica
Silozuri (sistem inchis). Sunt cilindrii verticali in care fermentarea se face in cca. 2 saptamani.
Zilnic de la baza silozului se scoate o portie de compost si se adauga o portie de materie
prima la partea superioara a silozului. Aerul insuflat la partea inferioara traverseaza pe
verticala tot silozul si este colectat la partea superioara si dus la o instalatie de filtrare-tratare.
In proces apa nu se pierde, orice evaporare fiind condensata pe materialul rece. Ca
desavantaj apare lipsa de posibilitate de control a parametrilor volumului, de aceia sistemul se
utilizeaza pentru deseuri uniforme ca timp de fermentare.
Biocelule sau Biocontainere (sistem inchis). Sistemul prevede tratamentul in containere
deplasabile, amplasate pe o platforma betonata, in general in grupuri, pe unu sau doua nivele.
Pe platforma sunt instalate unitati de sisteme de aerare si de epurare a gazelor. Fiecare
biocontainer are un volum de 30 60 mc si se inchide cu un capac ermetic. Sistemul are
caracteristicile unui sistem static si de aceia materia prima trebuie bine pregatita in prealabil
(compozitie, umiditate, porozitate). Dupa o stationare de 7-12 zile in interiorul containerului
materialul este complet fermentat si igienizat, urmand ca, pentru utilizare ca amendament
agricol, sa fie depus in halde de maturare pe termen de 8 saptamani. Ca la toate sistemele

Pagina 138 din 236
inchise, evacuarea gazelor este controlata si tratata, iar apele de exfiltrare pot fi colectate si
tratate.
Santuri (transee) dinamice aerate (sistem deschis) sunt clasificate ca straturi agitate . Nu
sunt sisteme inchise, de aceia se poate controla fermentarea si se poate rascoli patul.
Materialul se depune in transee longitudinale adiacente. delimitate de pereti longitudinali. O
masina pe roti rastoarna periodic materialul in lungul santului, prin acesasta deplasand
materailul de la zona de intrare spre zona de iesire. In lungul santului stadiile de fermentare se
succed. Masina are functionare automata. Senzori de temperatura si umiditate regleaza
procesul. In cele mai multe aplicatii trnseele au o lungime de 2630 m si o latime de 3-4 m si
sunt delimitate de pereti cu inaltime de 1,5-3 m. Timpul de rezidenta a materialului variaza
intre 3-5 saptamani, dupa care materialul, complet biostabilizat, trece la faza de finisare.
Sistemul functioneaza bine si cu materie prima cu umiditate ridicata (de tip deseuri industriale
de fructe) si realizeaza un compost de foarte buna calitate.

Figura 5.2-17:Sistem de compostare in biocontainere
Sistem de compostare in biocontainere. Utilizabil pentru fluxuri mari de masa compostabila, cost mare
de investitie dar timp de biostabilizare redus la 7 zile, posibilitate de modulare, captare si tratare totala
a gazelor, calitate foarte buna a compostului.
Analiza celei mai bune tehnologii disponibile - BAT a fost facuta tinand seama de urmatoarele
criterii:
CRITERII EUROPENE
Experienta tarilor cu industrii de compost desvoltate
Situatia tehnicii de compostare in tari cu clima apropiata de a noastra (Auatria, Italia, Spania,
Franta)

Pagina 139 din 236
CRITERII SPECIFICE ROMANESTI
Existenta a doua filiere de tratare a deseurilor organice :
compostaare individuala, aplicata in mediul rural si la gospodarii periferice ale oraselor, cu
propriile lor deseuri organice
Compostare centralizata, aplicata deseurilor organice municipale colectate organizat
Generalizarea colectei selective duale, care furnizeaza o cantitate mare de deseu organic
Necesitatea de a face compostarea pe toata durata anului, pentru a respecta criteriile de tinte
de paln national si pentru a nu incarca excesiv depozitul central de deseuri
Imposibilitatea de a realiza o colectare larga de material organic fara componente daunatoare
(metale grele)
Solutia de tratare intr-o singura unitate pe judet, amplasata in vecinatatea depozitului judetean
de deseuri.
Dificultatea fizica si economica de a aloca terenuri mari pentru statia de compostare
Lipsa de experienta in domeniul compostarii, ceaace exclude tehnologiile foarte complicate,
de tipul tratarii anaerobe si lipsa posibilitatii de utilizare a energiei electrice furnizate in
cogenerare.
Lipsa unei piete de vanzare a compostului
Posibilitatea ca in evolutia actiunii de compostare sa fie mari variatii de cantitati de material
destinat compostarii, ceeace necesita o instalatie cu flexibilitate mare de dezvoltare
Din tehnologiile disponibile, cele care satisfac cerintele impuse, in functie de marimea instalatiei sunt
urmatoarele:
- Pentru instalatii mici: compostare aeroba in halde cu rasturnare, in hale acoperite
- Pentru instalatii medii si mari: instalatii de compostare in hale cu transee de beton deschise si
masini automate de rascolire sau in biocontainere (fara constructie, cu ventilare fortata si
tratarea emisiilor prin biofiltrare).
- Pentru instalatii mari: compostare in transee de beton sau in biocontainere din beton cu sistem
de ventilatie fortata si tratare de emisii.
In cadrul tuturor optiunilor se va implementa si compostarea in gospodarii astfel:
- campanie publicitara de constientizare a populatiei in vederea asumarii responsabilitatii
referitor la reducerea prin efort colectiv a investitiilor de compostare-biostabilizare;
- campanie de informare referitor la tehnicile si practicile de compostare in gospodarie;
- informari referitoare la impactul pozitiv al compostului realizat in gospodarie asupra terenurilor
de cultura sau de tip spatiu decorativ;
- furnizarea instalatiilor de compostare de tip pubela pentru compostare la domiciliu;
- furnizarea de ajutor de tip consultanta pentru realizarea instalatiilor proprii de compostare;
- monitorizarea si publicitatea realizarilor individuale si a rezultatelor generale legate de
implementarea proiectului
Rezulta recomandarea de alegere tehnologica pentru instalatia de biostabilizare:
Pentru instalatii mici, sub 15.000 to/an, compostarea aeroba in halde cu rasturnare in
mediu deschis sau acoperite cu prelata mobila asigura costul minim de tratare (cca. 80 85
euro/to de capacitate anuala); totusi, din considerente de calitate a produsului final si
siguranta a procesului de sterilizare si biostabilizare se vor prevedea si sisteme de aerare
fortata inferioara a acestor halde, costul ajungand la 90 100 euro/to de capacitate anuala.
Pentru instalatii medii (intre 20.000 si 150.000 to/an) se recomanda instalatii de
compostare in hale cu transee de beton si masini automate de rascolire sau in biocontainere
(fara constructii, cu ventilare fortata si tratarea emisiilor prin biofiltrare); Costul acestei
tehnologii este cuprins intre 65 si 85 euro/to de capacitate anuala. Alegerea intre tehnologia
de compostare in transee de beton in hala acoperita si tehnologia de compostare fortata in
biocontainere se face pentru fiecare caz in parte, la faza de SF, functie de costurile specifice

Pagina 140 din 236
ale lucrarilor de constructie la amplasament si necesarul de modulare a tehnologiei la aplicatia
respectiva.
Nota: S-a tinut cont in alegerea facuta de faptul ca implementarea sistemului cu transee sau
containerizat pentru instalatii sub 15.000 to/an duce la un cost specific de peste 100 euro/to de
capacitate anuala, superior variantei de compostare in halde simple libere.
5.3 EVALUAREA OPTIUNILOR DE SISTEM DE MANAGEMENT AL DESEURILOR
Pornind de la situatia existenta a sistemului de management al deseurilor din judetul Buzau
prezentata si in: Anexa 5.3-1 Situatia existenta si in urma analizei multicriteriale a rezultat zonarea
judetului Buzau prezentata in anexa: Anexa 5.3-2 Situatia propusa
Tabel 5.3-1: Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe
obiective, conform arondarilor stabilite (la nivelul anului 2007)
Denumire statie de transfer,
centre de colectare si numar
zona
Populatie urbana
deservita
[locuitori]
Populatie rurala
deservita
[locuitori]
Total populatie
deservita
(pe obiective)
[locuitori]
Zona 0 : Buzau - depozit 135.528 25.885+27371+68395 161.413+27371+68395
Zona 1 : Rm. Sarat 39.967 41.243 81.210
Zona 2 : Beceni 23.641 23.641
Zona 3 : Cislau 24.025 24.025

Zona 4 : Pogoanele 7.740 29.775 37.515
Zona 5 : Ulmeni 35.185 35.185
Zona 6 : Patarlagele 19.873 11.157 31.030

TOTAL POPULATIE DESERVITA
(la nivelul judetului)
203.108 286.677 489.785
Sursa : Analiza Consultantului
Pentru a putea analiza optiunile ce vor fi prezentate in continuare este necesar sa se inventarieze
fluxurile de deseuri conform capitolelor de prognoza, pentru anii:
2013 ca an de intrare in functiune a facilitatilor; reprezinta debitele de start si se determina
incarcarea procentuala initiala fata de cea nominala proiectata.
2013 ca an de referinta pentru dimensionarea sistemului; debitele de deseuri vor
reprezenta baza de proiectare pentru alegerea si dimensionarea tehnologiilor si instalatiilor.
2018 ca an de referinta pentru retehnologizare sau extindere a sistemului; de asemenea
se verifica viabilitatea capacitatilor tehnologice implementate, adica se verifica daca instalatiile
proiectate pentru fluxurile din 2013 vor putea prelua fluxurile din 2018 din marjele normale de
incarcare sau vor fi necesare extinderi sau retehnologizari.
2038 ca an maxim de prognoza cu rol informativ referitor la evolutia fluxurilor de deseuri pe
orizontul de timp al proiectului; nu are rol de alegere sau dimensionare pentru tehnologii si
instalatii.
In tabelele de mai jos se prezinta fluxurile de deseuri conform capitolelor de prognoza:

Pagina 141 din 236
Tabel 5.3-2: Fluxurile de deseuri pentru anul 2013
Generaredeseuri Zona
Tipdeseu(to/an) 0 RMSARAT BECENI CISLAU POGOANELE ULMENI PATIRLAGELE TotalJudet
TOTALDESEURI 80788 25230 3109 2894 8044 4552 5902 130519
PARCURISIGRADINI 11132 3131 0 0 660 0 648 15572
DINPIETE 5184 1564 92 72 385 132 302 7731
STRADALE 16315 4680 662 427 1497 951 1150 25683
TOTAL 113419 34605 3864 3394 10586 5636 8002 179505
dincarePERICULOASE 634 215 46 43 86 67 55 1146
dincareVOLUMINOASE 1776 603 128 120 240 188 153 3208
TOTALDESEURI
MENAJERESI
ASIMILABILEGENERATE
78378 24411 2935 2732 7719 4297 5694 126165
DEEE 1015 345 73 68 137 108 87 1833

Zona
Colectaredeseuri 0 RMSARAT BECENI CISLAU POGOANELE ULMENI PATIRLAGELE TotalJudet
Deseurireciclabile
Plastic 7659 2330 213 203 682 319 530 11934
Metal 1476 440 30 29 120 46 98 2239
Hartie/Carton 8186 2453 183 174 681 273 548 12498
Sticla 2144 628 30 29 160 46 137 3173
Deseurireziduale
spreMBT 47639 13400 0 0 2826 0 2772 66636
sprecompostare 13911 3913 0 0 825 0 809 19459
spreDepozit 25967 8797 2360 1997 3830 3439 2334 48724
Compostareingospodarii 3871 1781 859 800 1129 1258 557 10256
Deseuripericuloase 634 215 46 43 86 67 55 1146
Deseurivoluminoase
altele 1776 603 128 120 240 188 153 3208
lemndelapopulatie 90 25 0 0 5 0 5 126
Lemnvalorificat
agentieconomici 67 19 0 0 4 0 4 93


Pagina 142 din 236
Tabel 5.3-3 : Cantitati cumulate de namoluri de epurare a apelor uzate ce se produc si forma de
eliminare (ani cheie).
Anul de referinta
Productia de namol
si filiera de tratare
2009 2011 2013 2018 2038
Masa anuala de namol umed produs [to] 4.283 5.242 6.944 6.944 6.944
Masa de namol umed utilizata la compostare [to] 1.713 2.097 2.778 2.778 2.778
Masa de namol umed directionata la depozitare [to] 1.499 1.835 2.430 2.430 2.430
Gestionarea cantitatilor de namoluri se va detalia in faza de Studiul de Fezabilitate.
In aceasta faza in calculele noastre privind suficienta depozitului a fost retinuta cantitatea sus
amintita. Namolul provenit de la statiile de epurare intra partial in fluxul deseurilor de compostat fiind
un adjuvant al proceselor de stabilizare a materialului biodegradabil, partial ca strat de acoperire si
partial ca material de ingrasamant pentru terenuri degradate.
Din Master Planul de Apa-Canal reiese ca trebuie realizata o strategie de depozitare a namolului cu
ocazia studiilor de fezabilitate pentru asigurarea unui concept flexibil pentru viitor si pentru a crea
optiuni diferite de depozitare.
In general, namolul produs de statiile de epurare poate suporta un proces de reducere volumetrica
prin procedee termice sau poate fi evacuat pentru depozitare finala. Pentru namolul obtinut in Judetul
Buzau sunt disponibile urmatoarele alternative:
Reducere volumetrica prin procedee termice, de exemplu incinerare sau coincinerare;
Depozitare in rampe de gunoi;
Compostare;
Refolosire in agricultura;
Refolosire in silvicultura.
Managementul viitor al namolului necesita optiuni diferite, insa din punct de vedere economic,
energetic si de mediu namolul generat de statiile de epurare trebuie refolosit. Cea mai mare parte a
statelor europene practica folosirea namolului in agricultura.
Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesar sa se elaboreze un sistem de management de calitate
pentru asigurarea faptului ca nivelul de calitate a namolului este conform cu legislatia romana si
europeana. Cu toate acestea, trebuie comparate diferitele alternative privind managementul
namolului, iar avantajele si dezavantajele ar trebui discutate si analizate la finalizarea studiului de
fezabilitate. Dupa prezentarea succinta a rezultatelor, Consultantul poate realiza o Strategie de
management al namolului.
5.3.1 Locatii examinate
Pornind de la criteriile stabilite in EPA Ghid Metodologic de luare a deciziilor in sistemele de
management al deseurilor, EPA Statii de Transfer Ghid metodologic pentru luarea deciziilor au
fost studiate urmatoarele locatii pentru statiile de transfer:
Berca - Caracteristici amplasament:
- Locatia se afla in satul Plesesti, S=5000m2, fara retele subterane (din declaratiile autoritatilor
locale), teren partial intravilan
- Accesul se face pe un drum comunal cu limitare la 25T si apoi pe un drum ne modernizat de
aproximativ 450m
- Vecinatati : statia de epurare Berca, canal indiguit, terenuri agricole private
- Distanta pana la prima locuinta cca 150m

Pagina 143 din 236
- Post de transformare la cca 50m (la statia de epurare)
Pirscov Caracteristici amplasament
- Locatia se afla in extravilanul localitatii
- Accesul se face pe digul cursului de apa invecinat
- Post de transformare la cca 150m
- Vecinatati: terenuri agricole si zone de interes industrial/comercial
Ulmeni - Caracteristici amplasament:
- situat in satul Saraca pe un teren aflat in domeniul public limitrof unui drum comunal neasfaltat
pe o portiune de cca 700m, suprafata alocata cca 2400m
- vecinatati: terenuri agricole ferma zootehnica
- line electrica si post de transformare in imediata propiere (nu se cunoaste daca exista
capacitate pentru preluarea alimentarii statiei )
- pe terenul propus se depoziteaza in prezent deseuri
- -atitudine in general negativa a cetatenilor
Pogoanele - Caracteristici amplasament:
- Locatia se afla la cca 3.5km de localitata Pogoanele pe un teren public extravilan
- Folosinta actuala : pasune
- suprafata este de 12000m2
- line electrica si post de transformare in imediata apropiere (nu se cunoaste daca exista
capacitate pentru preluarea alimentarii statiei )
- vecinatati: canal de desecare, drum de exploatare cca 100m
Patarlagele - Caracteristici amplasament:
- amplasamentului aflat la cca 3km de localitate.
- Drumul comunal 3km necesita reabilitare, iar accesul efectiv din drumul comunal la locatie
trebuie amenajat cca 200m
- Vecinatati: terenuri private, raul Buzau, statia de transfer neconforma existenta
- Statie de transformare la cca 500m
- Ultima casa la cca 50-100m
- Teren extravilan (PUG in lucru) aflat la cca + 4m fata de albia raului
Zarnesti - Caracteristici amplasament:
- situat in extravilan pe un teren aflat in domeniul public limitrof unui drum comunal neasfaltat pe
o portiune de cca 3.5km, suprafata alocata cca 5000m (50 x 100) ; terenul are o denivelare de
cca 6-8m
- vecinatati: terenuri agricole, parau Comisoaia
- line electrica si post de transformare in imediata apropiere
- pe terenul propus exista constructii (fosta amenajare de captare din puturi cu statie de
pompare si anexe): puturi forate, scoase din exploatare; linie electrica subterana; retele
subterane; constructie existenta cu structura beton + caramida cca 16m2; bazin si platforma
betonata
La criteriile de evaluare prevazute in capitolele anterioare adaugam situatia existenta (sau in curs de
implementare) privind infrastructurile de gestionare a deseurilor. O importanta deosebita vom acorda
infrastructurii rutiere.
Astfel ca rezultat al proiectelor in curs de implementare sunt nesesare a se acoperi Zona Vaii
Slanicului si Zona Vaii Saratel. Ambele zone sunt zone cu relief muntos iar traseele rutiere pentru
colectarea la statiile de transfer Cislau sau Beceni nu pot fi incadrate in limitele tehnologice uzuale
stabilite. Alegerea locatiei in acest caz a fost facuta intre localitatile: Zarnesti si Patarlagele
Pentru zona sudica au fost examinate locatiile Ulmeni si Pogoanele.

Pagina 144 din 236
Pe langa locatiile prezentate mai sus au fost studiate zonele optime centrele de greutate (relativ la
pozitia producatorilor de deseuri si distante) ale zonelor de gestionare a deseurilor (pentru zona 4, 7,
si 6),exemplu :
Zona 4 centrul de greutate (relativ la pozitia producatorilor de deseuri si distante) Scortoasa :
- teren accidentat
- zona cu potential agroturistic
- infrastructura de legatura cu celelalte comune din zona slab dezvoltata si greu accesibila
Zona 7 centrul de greutate (relativ la pozitia producatorilor de deseuri si distante) Mlajet Valea
Lupului :
- teren accidentat
- zona cu potential agroturistic, arii protejate si zone sensibile
- zona cu risc de alunecari de teren
Un extras din comparativul locatiilor examinate pe baza criteriilor enumerate in capitolele anterioare
se prezinta astfel:
Tabel 5.3.1-1: Comparatie locatii examinate sudul judetului
Locatia Avantaje Dezavantaje
Berca
Acopera zona rest de colectare in
urma implementarii proiectelor de ST
Rm Sarat, Beceni
Amplasamentul este vizibil expus si se afla in apropierea
unor foste exploatatii petroliere
Pirscov
Acopera zona rest de colectare in
urma implementarii proiectelor de ST
Rm Sarat, Beceni

Patarlagele
In apropierea orasului Patarlagele al
doilea producator de deseuri din zona
Acces

Zarnesti
Acces
Nu corespunde zonei pentru care este necesara acoperirea
(in partea dordica a judetului exista 2 deja doua statii ce
acopera partial zona de Nord : Rm Sarat-Beceni)
Ulmeni -
Clondiru
Situat in perimetrul centrului de
greutate (relative la distantele dintre
localitati si producatorii de deseuri)
Acces

Pogoanele
Infrastructura buna pentru colectarea
din zona sudica a judetului

5.3.2 Depozitarea deseurilor
In prezent deseurile sunt directionate spre depozitare la depozitul de la Galbinasi, operatorul
depozitului: SC RER SERVICII ECOLOGICE SRL GALBINASI, cu sediul social in comuna Galbinasi,
judetul Buzau si sediul administrativ in cartierul Micro XIV, limitrof Bl 21 A+B
Clasa depozitului: depozit de deseuri nepericuloase
Obiectul de activitate pentru care a fost autorizat:
Cod CAEN 9003: salubritate, depoluare si activitati similare
Cod CAEN 3710: recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile
Cod CAEN: recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile
S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL Buzau a obtinut autorizatia integrata de mediu numarul
24/02.11.2006, reactualizata in 22.10.2007, cu perioada de valabilitate pana la 21.10.2017, pentru
investitia: Depozitului zonal de deseuri nepericuloase, comuna Galbinasi.

Pagina 145 din 236
Tabel 5.3.2-1: Capacitatea de depozitare
In primul trimestru al anului 2009 a fost deschisa celula 2 .
Din rapoartele transmise de catre operatorul depozitului catre APM rapoarte validate de catre APM
reiese faptul ca durata de umplere a primei celule a fost de 6 ani cu 2 ani mai mare decat cea
prognozata. Operatorul depozitului estimeaza deasemeni si pentru celelalte celule o durata de
umplere superioara fata de cea inscrisa in autorizatia de mediu.
Deoarece capacitatea depozitului Galbinasi nu acopera perioada, de implementare a proiectului, de
30 de ani pentru a asigura viabilitatea sistemului se propune un nou depozit in conditiile HG 349..
Locatiile studiate pentru noul depozit sunt situate in apropierea celor doua municipii ale judetului: Rm
sarat si Buzau cei mai mari producatori de deseuri.
Dintre locatiile studiate prezentam:
Posta Calnau teren de cca 30 ha, actuala pasune a localitatii Potarnichesti, cu acces din DN 85
(cca 4 km), distanta fata de prima asezare >2km. In aparenta teren cu prezenta de strat argilos cu
relief lejer. Exista posibilitatea creerii unei acces direct si catre zona de colectare 2. Nu exista retele
subterane in zona, vecinatatile sunt terenuri agricole sau pasuni
Suprafata terenului detinuta de Comuna Cochirleanca in aceasta zona este mai mare decat necesarul
pentru proiect astfel incat la faza de proiectare urmatoare poate fi ales amplasamentul optim din
punct de vedere al executiei cat si din punct de vedere operational. Drumul de acces de 4 km pana la
locatie este neasfaltat.

Cochirleanca - terenul are suprafata 20 ha si si se afla in
extravilanul comunei Cochirleanca
Accessul este facil prin faptul ca se face din drumul comunal.
Distanta fata de zonele de locuit sunt mai mari de 1 km,.
Terenul este plat si din acest punct de vedere nu sunt
necesare lucrari de terasamente costisitoare.

In conditiile HG 349 Reprezentantii autoritatilor locale cu
sarcini in asigurarea serviciilor publice vor identifica si alte locatii si vor planifica inceperea executiei
depozitului nou astfel incat sa nu existe deficit de depozitare. Din experienta consultantului se
Compartiment
depozitare
Suprafata (ha) Capacitate depozit (mc)
Perioada de functionare
(ani)
Celula 1 3,37 260.000 4,3
Celula 2 4,31 372.000 6,2
Celula 3 2,64 228.000 3,8
Celula 4 3,55 342.000 5,7
Total 13,87 1.202.000 20
Infrastructura 0,85
Suprafata totala 14,72

Pagina 146 din 236
recomanda inceperea demersurilor pentru identificarea terenului si constructiei noului depozit cu cel
putin 4 ani ianinte de atingerea capacitatii depozitului de la Galbinasi.
5.3.3 Suficienta depozitelor
In judetul Buzau functioneaza depozitul ecologic Galbinasi care este prevazut a prelua deseurile din
intreg judetul pana la constructia noului depozit, in cazul in care noul depozit va fi construit inainte de
atingerea capacitatiil la Galbinasi cele doua depozite vor functiona in paralel. Pentru a respecta tintele
de reducere a cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate printre investitiile propuse a fost
considerata si statia de compostare de la Pogoanele ceea ce va reduce cantitatile de deseuri
biodegradabile si implicit cantitatea de deseuri depozitata, acest lucru permitand si cresterea
perioadei de functionare a depozitului de la Galbinasi.
In aceste conditii calculul suficientei depozitului de la Galbinasi se prezinta in tabelul urmator:

Suficienta
depozitelor
tone mc
Deseuri
totale
pana in
2011 si
refuz
MBT din
2013
Compostat
in
gospodarii
Refuz
sortare
Stradale Namol
Total
depozitat
Total m3
Total
depozitat
Galbinasi
Depozit
nou
2007
2008
2009
2010 171653 171653 149264 149264 0
2011 172428 172428 149938 149938 0
2012 173204 173204 150613 150613 0
2013 69812 10256 9236 28503 5000 102295 88952 88952 0
2014 70056 10003 9288 28731 5000 103071 89627 89627 0
2015 71358 10241 9727 28732 5000 104576 90936 90936 0
2016 70629 10899 10175 28933 5000 103838 90294 90294 0
2017 70839 10627 10220 29136 5000 104568 90929 90929 0
2018 70277 10433 5456 29340 5000 99640 86644 86644 0
2019 70414 10343 5464 29545 5000 100080 87026 30459 56567
2020 70548 10251 5472 29752 5000 100521 87410 87410

Pagina 147 din 236
Suficienta
depozitelor
tone mc
Deseuri
totale
pana in
2011 si
refuz
MBT din
2013
Compostat
in
gospodarii
Refuz
sortare
Stradale Namol
Total
depozitat
Total m3
Total
depozitat
Galbinasi
Depozit
nou
2021 70500 10236 5445 29960 5000 100670 87539 87539
2022 70449 10220 5417 30170 5000 100815 87665 87665
2023 70393 10204 5389 30381 5000 100958 87790 87790
2024 69625 10187 5613 30594 5000 100644 87516 87516
2025 71579 8930 6036 30808 5000 104494 90864 90864
2026 71855 8685 6085 31024 5000 105279 91547 91547
2027 72132 8437 6134 31241 5000 106070 92235 92235
2028 72408 8184 6184 31460 5000 106867 92928 92928
2029 72685 7928 6234 31680 5000 107671 93627 93627
2030 72962 7667 6284 31901 5000 108481 94331 94331
2031 72833 7647 6244 32125 5000 108555 94396 94396
2032 71884 7625 6494 32350 5000 108102 94002 94002
2033 71745 7604 6451 32576 5000 108169 94060 94060
2034 71601 7581 6408 32804 5000 108232 94115 94115
2035 71451 7558 6364 33034 5000 108291 94166 94166
2036 71295 7534 6319 33265 5000 108345 94213 94213
2037 71134 7510 6273 33498 5000 108395 94257 94257
2038 70967 7484 6226 33732 5000 108441 94296 94296
2417126 2101849 1017655 1803523
Calculele prezentate mai sus nu tin cont de stratul de acoperire zilnica cca 7% din cantitatea ce se
depoziteaza, acesta fiind considerat a se asigura fie din cantitatile de namol de la statiile de epurare
fie din refuzul de la tratarea mecano Biologica (MBT compostare). Deasemeni nu s-a tinut cont de
densitatea deseurilor dupa compactare comunicata de catre operatorul depozitului aceasta fiind
superioara celei de calcul (1.15to/m3). Nu a fost luata in consideratie nici suprafata de extindere a
depozitului declarata de operator (4.5ha celula 5) datorita faptului ca pentru aceasta suprafata nu
exista autorizatiile necesare, aceasta suprafata este declarata in PUZ ca fiind suprafata de protectie
si rezerva.
Se mentioneaza faptul ca documentul prezent este revizuibil.In cazul in care durata de umplere a
celulei 2 ( in curs) cat si capacitatea acesteia va fi mai mare decat cea estimata in autorizatia de
mediu, se va reveni asupra calculului suficientei depozitului de la Galbinasi cu conditia ca si datele
raportate de operator sa fie confirmate de autoritatile locale si Agentia de Protectia Mediului.
Notam deasemeni faptul ca in calculul prezentat a fost introdus refuzul MBT ca si cantitate de deseuri
la depozitare refuz obtinut in cazul intrarii in MBT a intregii cantitati colectate in pubelele reciclabile

Pagina 148 din 236
cu toate ca pentru atingerea tintei de reducere a deseurilor degradabile nu este necesara intrarea
intregii cantitati produse in judet.
5.3.4 Inchiderea depozitelor si a gropilor de gunoi actuale neconforme
Conform Ordinului nr. 1274/2005 al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (Anexa nr. 2),
depozitele de deseuri nepericuloase clasa b se impart in trei categorii:
1. Depozite mici de deseuri nepericuloase in zone rurale categoria b.1
In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata mai mica de 1 ha (10.000 mp) si un volum de
deseuri de pana la 20.000 mc. Masurile de inchidere a acestor depozite presupun:
- indepartarea din corpul depozitului a deseurilor a deseurilor voluminoase (echipamente
electrice si electronice, baterii, acumulatori, anvelope uzate, deseuri feroase, deseuri de
mobilier sau din constructii si demolari) si a deseurilor zburatoare (folii de plastic)
- compactarea cu buldozerul prin treceri succesive de 3-5 ori peste masa de deseuri
- nu trebuie sa existe gropi sau denivelari in corpul depozitului; acestea se umplu cu pamant si
se compacteaza
- profilarea depozitului sub forma de calota cu pante ale taluzurilor de min. 1:10 si max. 1:3
- suprafata profilata se acopera cu un strat de pamant de 30 cm repartizat uniform
- pe intreaga suprafata a depozitului acoperit se insamanteaza uniform iarba care se intretine
(tunde) timp de 2 ani; in acest timp pe suprafata depozitului este interzis accesul altor utilaje
decat celor destinate intretinerii stratului vegetal (in acest sens se monteaza panouri
avertizoare)
2. Depozite mijlocii de deseuri nepericuloase in orase mici categoria b.2
In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata cuprinsa intre 1 ha (10.000 mp) si maxim 5 ha
(50.000 mp) cu un volum de deseuri cuprins intre 10.000 mc si 150.000 mc. Masurile de inchidere a
acestor depozite presupun:
- relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona de baza a depozitului,
precum si mutarea completa a deseurilor din zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si
lacurilor la o distanta de minimum 5 10 m de acestea;
- micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului;
- indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor voluminoase (echipamente
electrice si electronice, acumulatori auto, anvelope auto, materiale feroase, deseuri din
constructii etc.);
- indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a deseurilor din material plastic
(PET-uri, pungi si folii de plastic);
- umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului depozitului;
- compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste masa acestora de
minimul 3 5 ori;
- respectarea pantelor de inchidere si profilare a depozitului in asa fel incat sa se previna
erodarea acestora in perioadele ploioase, respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de
1:20;
- acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de minimum 30 cm de pamant argilos
repartizat uniform peste aceasta;
- repartizarea uniforma peste stratul de pamant argilos a unui strat de minimum 10 cm de sol
vegetal necompactat;
- insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol vegetal si implicit a depozitului;

Pagina 149 din 236
- prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de
preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de
descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare
din zona;
- suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine timp de minimum 2 ani;
- prevederea de panouri avertizoare in zona depozitului de deseuri cu rol de atentionare asupra
tipurilor de utilaje care au posibilitatea de a patrunde in zona depozitului.
3. Depozite mari de deseuri nepericuloase categoria b.3
In aceasta categorie intra depozitele cu o suprafata mai mare de 5 ha (50.000mp) si un volum de
deseuri mai mare de 150.000 mc. Masurile de inchidere a acestor depozite sunt prevazute in
Hotararea de Guvern nr. 349/2005 si in Ordinul nr. 757/2004 care se refera la Normativul Tehnic
privind depozitarea deseurilor si presupun:
- relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona de baza a depozitului,
precum si mutarea completa a deseurilor din zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si
lacurilor la o distanta de minimum 5 10 m de acestea;
- micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului;
- indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor voluminoase (echipamente
electrice si electronice, acumulatori auto, anvelope auto, materiale feroase, deseuri din
constructii etc.);
- indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a deseurilor din material plastic
(PET-uri, pungi si folii de plastic);
- umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului depozitului;
- compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste masa acestora de
minimul 3 5 ori;
- respectarea pantelor de inchidere si profilare a deseurilor, respectandu-se panta maxima de
1:3 si minima de 1:20;
- acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de sustinere de minimum 50 cm de pamant
provenit din excavatii, repartizat uniform peste aceasta. Ca strat de sustinere se poate folosi
si namolul provenit de la statiile de epurare a apelor orasenesti, dupa ce acesta a fost
deshidratat in concordanta cu cerintele in vigoare;
- prevederea stratului de minimum 30 cm de drenaj pentru gazele generate din depozit;
- amplasarea geotextilului de protectie a geomembranei din PEID. Greutatea specifica a
acestuia este de minimum 1000 g/mp;
- geomembrana din PEID cu grosimea de minimum 2 mm; Geomembrana se va ancora in
zona perimetrala a terenului natural din zona depozitului, utilizandu-se dopuri de argila
compactata;
- amplasarea geotextilului de protectie a geomembranei din PEID. Greutatea specifica a
acestuia este de minimum 1000 g/mp;
- prevederea stratului de minimum 30 cm pentru drenarea apei provenite din precipitatii;
- amplasarea geotextilului de separatie dintre stratul de drenare a apelor din precipitatii si
stratul de pamant argilos, nisip si pietris. Greutatea specifica a acestuia este de minimum 400
g/mp;
- prevederea stratului cu grosimea minima de 85 cm de pamant argilos, nisip si pietris. Acest
strat de pamant nu se compacteaza pentru a permite cresterea rapida a vegetatiei;
- amplasarea uniforma a solului vegetal cu grosimea de minimum 15 cm;
- inierbarea suprafetei exterioare a depozitului cu vegetatie rezistenta la eroziunea datorata
scurgerii apelor de ploaie.

Pagina 150 din 236
- prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de
preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de
descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare
din zona;
- prevederea de foraje de captare a gazului de depozit, amplasate echidistant unele fata de
celelalte;
- prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera
de echilibrare a presiunilor si colectare condensat;
- prevederea casei faclei cu rol de ardere controlata a gazelor de depozit;
- prevederea a minimum un drum de acces catre zona superioara a depozitului si implicit catre
cabinele forajelor de captare a gazelor de depozit;
- suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine in timp. Este permisa plantarea de
tufisuri pe suprafata exterioara a depozitului, numai dupa 2 ani de la inierbare;
- imprejmuirea zonei depozitului de deseuri si prevederea de porti de acces in interiorul incintei
acestuia;
- monitorizarea panzei de apa freatica prin prevederea a minimum 3 foraje de monitorizare.
Masurile de mai sus au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor
deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o
integrare cat mai armonioasa cu acesta, precum si colectarea si arderea controlata a gazelor
provenite din masa de deseuri.
In ceea ce priveste masurile ce se vor lua in legatura cu gazul rezultat la inchiderea depozitelor
neconforme se va amenaja un sistem de colectare si tratare a gazului de depozit care va trebui sa
indeplineasca cerintele generale stipulate in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat
prin Ord. 757/2004, la punctele 3.5. si 3.6..
Depozitul mixt Buzau, cu suprafata de 10 ha a sistat depozitarea in anul 2004.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se
vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa
sistarea depozitarii.
Suprafata ocupata de aceste depozite (la data finalizarii etapei de colectare date) era de aproximativ
12,1 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este inregistrata
prin numararea containerelor care intra in unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O
parte din depozite nu sunt ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a
gazului de depozit.
Datorita costurilor mari necesare demararii procedurii de inchidere a depozitelor neconforme, s-a
solicitat pentru implementarea Directivei 1999/31 EC perioada de tranzitie astfel:
Tabel 5.3.4-1: Depozite de deseuri municipale neconforme
Denumire depozit/
Localizare
Operator
Suprafata
proiectata(ha)
Capacitate
(mc)
An inchidere
Depozit mixt orasenesc
Nehoiu/ Nehoiu
SC SERVCOM SA
Nehoiu
0,1 15.000 2009
Depozit mixt municipal
Rm. Sarat/Rm. Sarat
SC RER ECOLOGIC
SERVICE SA Buzau
2 950.000
2017 (a sistat
depozitarea in 2007)
Depozit mixt municipal
Buzau
- 10 xxx 2004

Pagina 151 din 236
In judetul Buzau exista o situatie deosebita, depozitele existente in orasele Pogoanele si Patirlagele
(comuna Patirlagele a fost transformata in anul 2004 in oras) nu au fost luate in considerare la
realizarea Planului de implementare, pentru solicitarea perioadei de tranzitie.
Principalele masuri privind sistemul de monitorizare post-inchidere sunt:
determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale levigatului;
determinarea caracteristicilor cantitative si calitative ale gazului de depozit;
inregistrarea datelor meteorologice- pentru stabilirea cantitatii de precipitatii, a domeniului de
temperatura si a directiei dominante a vantului;
analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata;
analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane;
determinarea concentratiilor indicatorilor specifici in aerul ambiental din zona de influienta a
depozitului;
determinarea concentratiilor specifice de poluanti in sol, in zona de influienta a depozitului;
urmarirea topografiei depozitului.
Analizele si determinarile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de
mediu vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata
perioada de monitorizare.
Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale trebuie sa sisteze activitatea si
sa fie ecologizate pana la data de 16 iulie 2009. Deoarece depozitele de deseuri din localitatile
mentionate nu sunt cuprinse in Anexa 2. - Calendarul de sistare/incetare a activitatii sau conformare
pentru depozitele de deseuri existente din HG nr. 349/2005, ele vor trebui sa inceteze activitatea si sa
fie inchise pana la 16 iulie 2009.
Prin grija consiliilor locale depozitele rurale, sunt in curs de inchidere si ecologizare.
5.3.5 Definirea si alegerea optiunilor de sistem integrat de management al deseurilor
Definirea sistemului integrat de management al deseurilor la nivel de judet nu poate fi facuta decat ca
un tot unitar incluzand atat dotarile existente cat si pe cele care vor fi realizate fie prin alte proiecte fie
prin prezentul proiect. Este necesar sa se verifice la nivel global al sistemului buna functionare a
cestuia si viabilitatea sa din punct de vedere tehnico-economic.
In definirea investitiilor noi se va tine cont de rezultatele analizei de optiuni tehnologice si de
particularitatile sistemului de management proiectat. Astfel, tehnologiile folosite nu mai fac obiectul
prezentei analize ci doar nivelul de dotare cu tehnologii a componentelor filierelor (statii de transfer cu
sau fara facilitati de compostare/sortare, dotarea tehnologica a platformelor de la depozitele
ecologice, stabilirea sarcinilor nominale pe obiective). Dimensionarile tehnologice vor tine cont de
fluxurile de deseuri rezultate in urma analizei de zonare si a predictiilor de generare precum si de
necesarul de tratare a deseurilor pentru atingerea tintelor (de exemplu sortare pentru reciclare fractii
si compostare pentru reducere biodegradabil depus).
In analiza economica (de tip NPV) se vor considera doar investitiile in obiectivele noi ce se
implementeaza prin fiecare schema de management in parte dar se vor considera toate costurile de
exploatare (cheltuieli cu utilitatile, cheltuieli de personal, intretinere utilaje si tehnologii, inlocuiri de
utilaje si tehnologii, combustibili etc.) inclusiv cele ale tehnologiilor si dotarilor existente.
In finalul analizei de optiuni de sistem se va recomanda schema optima de management integrat al
deseurilor la nivel de judet. Aceasta schema se va elabora pe baza componentelor tehnologice
optimizate anterior si va reprezenta cea mai avantajoasa forma de cuplare a acestora.

Pagina 152 din 236
OPTIUNEA 1:
Definirea optiunii 1 de sistem
Colectarea deseurilor se realizeaza in urmatoarele forme, functie de sursa de producere:
- colectare selectiva duala (doua pubele) de tip pubela reciclabile si pubela reziduala
pentru localitatile urbane si rurale mai putin in:
o zonele foarte dens populate din orasul Buzau unde implementarea colectei duale
ar necesita modificari constructive majore la nivelul punctului de colecta primara;
o zonele defavorizate economic unde colecta duala are sanse reduse de a fi
acceptata de populatie iar constrangerile financiare pentru implementarea colectei
duale ar fi greu de colectat (sistem de amenzi pentru depunerea mixta a deseurilor
in zonele de colecta duala);
o zonele izolate geografic cu o productie anuala de deseuri mai mica de 5000 to.
- colectare benevola a fractiilor reciclabile (hartie, plastic, sticla) in containere tip clopot
amplasate in zonele cu activitate comerciala, la intersectiile principale si in apropierea
institutiilor (mai ales de invatamant, culturale sau de interes local);
Transportul si eventual prelucrarea deseurilor se realizeaza printr-o retea de statii de transfer conform
zonarii prezentate in tabelul 5.3 - 1.
Astfel, judetul Buzau a fost impartit in 6 zone din care una depozitare directa.
Este necesara implementarea unui sistem cu 2 depozite deoarece daca s-ar folosi numai depozitul
existent de la Galbinasi, capacitatea de stocare a acestuia ar fi epuizata in 2018 si deci nu s-ar putea
dovedi viabilitatea sistemului de management al deseurilor decat pe acest orizont de timp, mult
inferior cerintelor unui Master Plan. Se tine cont de situatia investitionala existenta in teren referitor la
schema generala de management si anume:
- exista trei statii de transfer in constructie la Rm. Sarat, Beceni si Cislau dotate cu instalatii
de transfer si linii de sortare mai putin Rm Sarat care are doar functia de transfer;
- exista un depozit ecologic conform la Galbinasi si in executie o statie de sortare Se va
introduce o zona ce se va amplasa o statie de transfer la Patarlagele, justificata de traseul
de colectare dificil din zonele montane. Aici trebuie tinut cont atat de relief de dispersia
gospodariilor si cat si de trafic. Daca o masina de colectare pleaca din cel mai indepartat
punct de colectare aflat la Gura Teghii sau Colti, ea poate colecta si parcurge traseul pana
la Patarlagele in minim 7 h. In plus statia de transfer de la Cislau are capacitatea prea
mica, cca. 15 %, fata de cantitatea generata in zona Patarlagele.
Este necesara introducerea statiei de transfer Ulmeni cu justificarea: arondarea partii de centru sud a
judetului catre depozit va introduce un trafic intens de camioane (masinile de colecta). Traseul
camioanelor traverseaza orasul. Este necesara fie o ruta ocolitoare (40 km dus intors) fie reducerea
numarului de camioane ceea ce se poate realiza prin introducerea aceastei statii de transfer.
Statia de transfer de la Pogoanele este amplasata in centrul de greutate al zonei de sud a judetului si
necesitatea ei a venit ca urmare a localitatilor rarefiate, aflate in zona, cu distante mari fata de
depozutul de la Galbinasi. Datorita infrastructurii rutiere precare din judet sunt multe localitati din
aceasta zona care sunt la circa 70 km de depozit, iar acest lucru conduce la distante mari parcurse
de masinile de colectare.


Pagina 153 din 236
Statia de transfer de la Ulmeni va fi prevazuta cu o linie de sortare in vederea atingerii tintelor de
reciclare a deseurilor, iar statia de transfer Pogoanele va fi prevazuta cu statie de tratare mecano
biologica a deseurilor.
In aceste conditii se propune schema de dotari conform tabelului 5.3.5-1.
In cadrul tuturor optiunilor se va implementa si compostarea in gospodarii astfel:
- 60% din deseurile biodegradabile generate in zonele rurale vor fi compostate la domiciliu.
Aceasta duce la o cantitate anuala de cca. 10256 to/an in anul 2013 si respectiv de cca.
10899 to/an in anul 2016
- Desi sunt multe dimensiuni de containere pentru compostare la domiciliu, se presupune o
gama uzuala de dimensiuni ce acopera domeniul 0,5 1 mc, ceea ce duce la o densitate
presupusa a deseurilor de 0,3 to/m
3
genereaza o capacitate de 150 - 300 kg
- Perioada pentru compostare la domiciliu va fi de aproximativ 4 luni si se vor realiza doua
transe de compost pe an (pauza in sezonul de iarna);
- In zonele rurale ale judetului Buzau si in conformitate cu datele legate de deseuri
disponibile in prezent, fiecare cetatean produce aproximativ 84 kg/an de deseuri
biodegradabile (anul 2013).

Tabel 5.3.5-1: Schema de dotari a statiilor de transfer optiunea 1
Zona
Denumire zona
(obiectiv)
Depozit
sau
Statie de Transfer
Statie de
sortare
[tone/an]
Statie de compostare
(cantitati intrare
biostabilizare) [tone/an]
0 Buzau Depozit (existent) existent NU
1 Rm. Sarat Transfer (existent) NU NU
2 Beceni Transfer (existent) existent NU
3 Cislau Transfer (existent) existent NU
5 Pogoanele transfer NU DA
6 Ulmeni transfer DA NU
7 Patarlagele transfer NU NU
Analiza optiunii 1 de sistem
In conformitate cu deciziile luate in cadrul optiunii rezulta fluxurile de prelucrare pentru fractiile de
deseuri prezentate in tabelul 5.3.5-2. In tabelul 5.3.5-3 se prezinta necesarul de biostabilizare pentru
indeplinirea tintei de reducere a depunerii de materiale biodegradabile.
Tabel 5.3.5-2: Fluxuri de deseuri prelucrate prin sortare sau compostare la statiile de transfer
optiunea 1
2013 2016 Sortare Compostare
Zona
Denumire
obiectiv
Statie de
sortare
[tone/an]
Statie de
compostare
(cantitati intrare
biostabilizare)
[tone/an]
Statie de
sortare
[tone/an]
Statie de
compostare
(cantitati intrare
biostabilizare)
[tone/an]
Coeficient
de crestere
a incarcarii
2013-2018
[%]
Coeficient de
crestere a
incarcarii
2013-2018
[%]

Pagina 154 din 236
0 Buzau * 33.152 26.328 33.152 45.578 0 72
1 Rm. Sarat
2 Beceni * 745 936 26
3 Cislau * 757 952 26
5 Pogoanele 18.216 21.586 19
6 Ulmeni 22.383 27.792 24
7 Patarlagele
*Statie de sortare existenta
Tabel 5.3.5-3: Necesarul de biostabilizare si suficienta materialului brut optiunea 1
Anul 2013 2016
Cantitatea generata de deseuri biodegradabile municipale in
judetul BUZAU (tone/an)
75437 73641
Cantitatea maxima de deseuri biodegradabile municipale
care poate fi depozitata in judetul BUZAU (tone/an)
54.267 37.987
Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie
redusa de la depozitare in judetul BUZAU (tone/an)
21169 35654
In aceste conditii rezulta urmatoarele fluxuri de prelucrare prin sortare la statiile de transfer din judet si
la platformele tehnologice ale depozitelor precum si necesarul investitional aferent tehnologiilor
propuse spre implementare:
Tabel 5.3.5-4: Capacitati de sortare in judetul Buzau optiunea 1
Estimarea capacitatilor de sortare si a costurilor investitionale de baza
(tehnologie si constructii)
Zona
Denumire
obiectiv
Sarcina
nominala
[tone/zi]
Numar de
schimburi de
lucru /
sarcina [to/h]
Numar de
linii de
sortare
(de calcul)
Numar de linii
de sortare
implementate
Cost de
investitie
estimat
[euro]
0 Buzau 128 existent existent
1 Rm. Sarat
2 Beceni 3 existent existent
3 Cislau 3 existent existent
5 Pogoanele

6 Ulmeni 86 2/7 0,88 1 910000
7 Patarlagele
Cost total estimat, constructii si echipamente
(fara : TVA, racorduri utilitati si cheltuieli conexe/neprevazute)
1.510.000
Fluxurile de prelucrare prin compostare precum si necesarul investitional aferent tehnologiilor propuse
spre implementare sunt prezentate in tebelul de mai jos:
Tabel 5.3.5-5: Capacitati de compostare optiunea 1

Pagina 155 din 236
Estimarea capacitatilor de compostare si a costurilor investitionale de baza
(teren, tehnologie si constructii)
Zona
Denumire
obiectiv
Sarcina
nominala
[tone/zi]
Tehnologie
recomandata
Suprafata de
teren necesara
[ha]
Cost de investitie
estimat [euro]
4
POGOANELE
(2013)
50 intensiv 1 3500000
4
POGOANELE
EXTINDERE,
SAU LA
DEPOZITUL
NOU (2016)
101 intensiv 1,5 2700000
Cost total estimat, teren, constructii si echipamente
6.200.000
Nivelul de dotare tehnologica in sensul prelucrarii deseului prin sortare sau compostare determina
tipul de deseu ce intra pe linia de compactare in vederea transportului lung curier.
Astfel, la statiile de transfer dotate cu linie de sortare, deseul uscat nu va mai fi transportat lung curier
ci doar fractia din acesta care reprezinta refuz de sortare. S-a considerat o proportie de 30% refuz de
sortare din materia uscata considerata ca flux de intrare in procesul de sortare. Procentul contine atat
materialul de impurificare cat si refuzul propriu-zis din fractiile de sortare.
Tinand cont de aceste considerente rezulta debitele de deseu ce vor fi compactate in vederea
transportului lung curier in statiile de transfer conform dotarilor tehnologice specifice optiunii. Aceste
debite sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 5.3.5-6: Debitele de deseuri pentru transport lung curier optiunea 1- 2013
Zona
0 RMSARAT BECENI CISLAU POGOANELE ULMENI PATIRLAGELE TotalJudet
DEBITELUNGCURIER(T/ZI) 0 133 15 13 41 22 31 690
DESEURECICLABIL(T) 19464 5851 457 434 1642 683 1313 29844
DESEUREZIDUALSPREMBT(T) 77639 24074 2745 2533 7447 4002 5539 123978
DESEURISTRADALE(T) 16315 4680 662 427 1497 951 1150 25683

In urma inventarierii sarcinilor de transfer rezulta dotarea statiilor dupa cum este prezentat in tabelul
5.3.5-7. Pentru a putea aprecia efectul economic si ecologic al variatiei distributiei tehnologiei de
sortare si compostare in teritoriu este necesar calculul volumului total de transport anual
corespunzator optiunii. Volumul anual de transport se exprima in [to x km / an] si prin inmultire cu
costul de transport specific [euro / (to x km)] rezulta costul anual al transportului conform optiunii
propuse.
In tabelul 5.3.5-8 este prezentat calculul costului total de transport la nivel de judet in ipoteza unui
cost specific de 0,2 euro pe tona si kilometru. Cifra reprezinta o estimare medie in conditiile in care
pentru cazurile existente acest cost se incadreaza intre 0,16 si 0,22 euro pe tona si kilometru.
Aceasta estimare este rezultatul unei analize documentare vaste cuprinzand atat studii de caz din

Pagina 156 din 236
tarile comunitatii europene cat si analize de costuri ale sistemelor de transport deseuri efectuate fie
de institutii de cercetare in cadrul programelor nationale de cercetare fie de consultanti de specialitate
in cadrul unor proiecte ingineresti sau de tip cerere de finantare internationala. Desigur, in fazele
ulterioare ale prezentului proiect, costul de transport va fi determinat cu o marja inferioara de eroare
prin calcul si nu prin estimare comparativa, dar pentru aceasta va fi nevoie de determinarea finala a
unei solutii de management pentru definirea clara si precisa a traseelor de colectare si transport lung
curier, cu identificarea si caracterizarea cantitativa si calitativa a tronsoanelor de drum utilizate.
Tabel 5.3.5-7: Dotarea statiilor de transfer cu instalatii de compactare-transfer optiunea 1
Zona Denumire obiectiv
Tip de statie de
transfer
Numar de linii de
compactare
Cost estimat
statie de
transfer
[euro]
0 Buzau depozit
1 Rm. Sarat existent
2 Beceni existent
3 Cislau existent
5 Pogoanele automata 1 850.000
6 Ulmeni automata 1 400.000
7 Patarlagele automata 1 950.000

Total cost instalatii de transfer si constructii aferente [euro,
fara TVA]
2.200.000
Tabel 5.3.5-8: Costul total estimativ de transport la nivel de judet optiunea 1
Zona
Denumire
obiectiv
Distanta
pana la
depozit
[km]
Deseu
uscat
[tone x km]
Deseu
umed
[tone x km]
Refuz
sortare
uscat
[tone x km]
Refuz
sortare
umed
[tone x
km]
Deseu mixt
[tone x km]
0 Buzau - 0 -
1 Rm. Sarat 43 251587 1035182 0 0 201259
2 Beceni 78 0 214080 10687 0 51673
3 Cislau 90 0 227927 11722 0 38435
5 Pogoanele 49 32847 0 24142 3037461 73346
6 Ulmeni 38 0 80035 0 0 36138
7 Patarlagele 100 131270 553885 39381 0 115005
TOTAL [tone x km] 415703 2111109 85933 3037461 515856
TOTAL [euro] 83141 422222 17187 607492 103171
TOTAL [euro] 1233212


Pagina 157 din 236

Pentru a putea compara optiunile la nivel financiar este necesara si estimarea dotarilor de transport
lung curier. Deoarece numarul de containere de stocare intermediara nu variaza semnificativ de la o
optiune la alta si nici costul unui container nu este ridicat (comparativ cu celelalte costuri
investitionale) a fost considerat costul camioanelor de transport containere ca incluzand si un numar
de containere necesare stocarilor intermediare. S-a considerat necesara dotarea fiecarei statii cu unul
sau doua camioane de manevra si transport in functie de marimea statiei. In tabelul de mai jos sunt
centralizate si insumate costurile reprezentative ale optiunii.
Tabel 5.3.5-9: Costuri reprezentative ale optiunii 1
TOTAL COSTURI EURO
Total general costuri vehicule transport lung curier
(fara : TVA si cheltuieli neprevazute)
720000
Total general costuri de transport lung curier - 5 ani
(fara : TVA, masini si cheltuieli neprevazute)
6166065
Total general investitie in filierele tehnologice
de sortare si compostare
4410000
Total general investitie in transfer, inclusiv C+M
(fara : TVA, amenajari drumuri, racorduri utilitati si cheltuieli
conexe/neprevazute)
2.950.000
Cifra caracteristica de costuri pentru optiune [euro] 14246065
Este important de mentionat ca cifra de costuri nu reprezinta costul total al optiunii de
management ci doar costul investitional al elementelor supuse variatiei in cadrul analizei de
optiuni. Valoarea astfel determinata are insemnatate in analiza comparativa a optiunilor deoarece
restul de costuri sunt constante in cadrul optiunilor si deci nu sunt influentate de modificarile propuse
ca variante.
OPTIUNEA 2:
Se porneste de la aceleasi premize ca si in cadrul optiunii 1 referitor la colecta primara de deseuri,
numarul de depozite din judet si zonarea teritoriala. Desigur dotarile de baza existente sau in curs de
realizare sunt aceleasi.
Prezenta optiune are in vedere dotarea suplimentara a unei statii de transfer cu tehnologie de sortare
tinand cont de doua tendinte antagonice:
- cresterea numarului de dotari (distributia in teritoriu a tehnologiilor) pentru scaderea
distantelor de transport cu efect benefic din punct de vedere economic si ecologic;
- scaderea numarului de dotari pentru optimizarea investitiilor deoarece in general costurile
specifice totale de investitie si exploatare scad la cresterea sarcinilor nominale ale
instalatiilor.

Pagina 158 din 236
In prezenta optiune s-a cautat realizarea unei distributii echilibrate, in sensul ca numai la statiile ce
deservesc populatii mai mari sau amplasate la distante mari fata de depozit se vor implementa
facilitati de tratare a deseurilor de tip sortare si/sau compostare, restul statiilor ramanand doar cu
functia de transfer.
In cadrul optiunii se propune o schema de management care ar trebui sa mareasca cheltuielile
investitionale initiale dar care va duce la o scadere a cheltuielilor de transport lung curier pentru
deseu. Se propune implementarea sortarii la statia de transfer Rm. Sarat si astfel reducerea
transportului fluxului de deseu umed la capacitatea de sortare de la Ulmeni. In aceste conditii se
propune schema de dotari conform tabelului de mai jos.
Zona
Denumire zona
(obiectiv)
Depozit
sau
Statie de Transfer
Statie de
sortare
[tone/an]
(cantitati intrare
0 Buzau
depozit
(existent)
existent DA (Bentu)
1 Rm. Sarat
transfer
(existent)
DA DA
2 Beceni
transfer
(existent)
existent NU
3 Cislau
transfer
(existent)
existent NU
4 Pirscov transfer NU NU
5 Pogoanele transfer NU NU
6 Ulmeni transfer NU NU
7 Patarlagele transfer NU NU
8 Depozit nou depozit DA DA
deseuri prezentate in tabelul de mai jos.
optiunea 2
Zona
Denumire
obiectiv
Statie de
sortare
[tone/an]
Statie de
compostare
(cantitati
intrare
biostabilizare)
[tone/an]
Statie de
sortare
[tone/an]
Statie de
compostare
(cantitati
intrare
biostabilizare)
[tone/an]
Coeficient
de
crestere a
incarcarii
2013-2018
[%]
Coeficient
de crestere
a incarcarii
2013-2018
[%]
0 Buzau 33.152 26.328 33.152 45.578 0 73
1 Rm. Sarat 13.130 16.276 24

Pagina 159 din 236
2 Beceni 745 936 26
3 Cislau 757 952 26
4 Pirscov
5 Pogoanele
6 Ulmeni
7 Patarlagele
8 Depozit nou 9.252 18.216 11.516 21.586 24 19
In 5.3.5-12 se prezinta necesarul de biostabilizare pentru indeplinirea tintei de reducere a depunerii
de materiale biodegradabile. Cantitatea tinta pentru anul 2013 pentru biostabilizare a fost calculata
prin proiect ca fiind de 44.241 [to/an], astfel asigurandu-se respectarea angajamentelor referitoare la
reducerea depozitarii de biodegradabil. Se poate observa de asemenea suficienta materiei prime
necesare la statiiile de compostare (deseu umed din colecta duala si deseu tip pubela verde).
Tabel 5.3.5-12: Capacitatea de biostabilizare la nivel de judet si disponibilul brutoptiunea 2
Anul 2013 2016
75437 73641
54.267 37.987
21169 35654
Din tabelul 5.3.5-11 rezulta si fluxurile de prelucrare prin sortare la statiile de transfer din judet si la
platformele tehnologice ale depozitelor precum si necesarul investitional aferent tehnologiilor propuse
spre implementare - tabelul 5.3.5-13
Tabel 5.3.5-13: Capacitati de sortare la statiile de transfer si la platformele tehnologice ale
depozitelor optiunea 2
Estimarea capacitatilor de sortare si a costurilor investitionale de baza (tehnologie si constructii)
Zona
Denumire
obiectiv
Sarcina
nominala
[tone/zi]
Numar de
schimburi
de lucru /
sarcina
[to/h]
Numar
de linii
de
sortare
(de
calcul)
Numar de linii de
sortare
implementate
Cost de
investitie
estimat [euro]
1 Rm. Sarat 51 2/5 0,72 1 1.510.000
4 Pirscov

Pagina 160 din 236
5 Pogoanele
6 Ulmeni
7 Patarlagele
8 Depozit nou 36 1/7 0,73 1 1.510.000
3.020.000
Fluxurile de prelucrare prin compostare si necesarul investitional aferent tehnologiilor propuse spre
implementare sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 5.3.5-14: Capacitati de compostare in judet optiunea 2
Estimarea capacitatilor de compostare si a costurilor investitionale de baza (teren, tehnologie si
constructii)
Zona
Denumire obiectiv
Sarcina
nominala
[tone/zi]
Tehnologie
recomandata
Suprafata de
teren
necesara [ha]
Cost de
investitie
estimat [euro]
0 Buzau - Bentu 101 intensiv 1,5 3.500.000
8 Patarlagele 14 halda 1 2.700.000
Cost total estimat, teren, constructii si echipamente (fara : TVA, racorduri utilitati si cheltuieli
conexe/neprevazute)
6.200.000
tipul de deseu ce intra pe linia de compactare in vederea transportului lung curier. Debitele de deseu
ce vor fi compactate in vederea transportului lung curier in statiile de transfer (conform dotarilor
tehnologice specifice optiunii) sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 5.3.5-15: Debitele de deseuri pentru transport lung curier optiunea 2
Anul de calcul 2013
Iesire
deseu
uscat
[to/an]
Iesire
deseu
umed
[to/an]
Iesire
refuz
sortare
deseu
uscat
[to/an]
Iesire
refuz
sortare
deseu
umed
[to/an]
Iesire
deseu
mixt
[to/an]
Total
iesire
deseu
[to/an]
Total
iesire
deseu
[to/zi]
0 Buzau - Bentu 0 0 0 6.582 0 6.582 25
1 Rm. Sarat 0 10.386 3.283 0 8.934 22.602 87
2 Beceni 0 195 186 0 454 835 3
3 Cislau 0 212 189 0 462 863 3
4 Pirscov 863 754 0 0 526 2.142 8

Pagina 161 din 236
5 Pogoanele 2.657 555 0 0 2.618 5.830 22
6 Ulmeni 1.109 35 0 0 676 1.821 7
7 Patarlagele 6.234 4.543 0 0 4.262 15.039 58
de mai jos.

Anul de calcul 2013
Tip de
statie de
transfer
Numar de
linii de
compactare
Cost estimat statie
de transfer
[euro]
0 Buzau depozit
2 Beceni existent
3 Cislau existent
4 Pirscov automata 1 400.000
8 Depozit nou depozit

Total cost instalatii de transfer si constructii aferente
[euro, fara TVA]
2.600.000
In tabelul 5.3.5-17 este prezentat calculul costului total de transport la nivel de judet in ipoteza unui
cost specific de 0,2 euro pe tona si kilometru. Cifra reprezinta o estimare medie in conditiile in care
pentru cazurile existente acest cost se incadreaza intre 0,16 si 0,22 euro pe tona si kilometru. Sursa
documentara a fost prezentata in optiunea nr. 1.
Tabel 5.3.5-17: Costul total de transport la nivel de judet optiunea 2
Zona

Denumire
obiectiv
Distanta
pana la
depozit
[km]
Deseu uscat
[tone x km]
Deseu
umed
[tone x km]
Refuz sortare
uscat
[tone x km]
Refuz sortare
umed
[tone x km]
Deseu mixt
[tone x km]
0 Buzau - Bentu 10 0 0 0 65.821 0
1 Rm. Sarat 43 0 446.587 141.151 0 384.146
2 Beceni 78 0 15.172 14.529 0 35.436
3 Cislau 90 0 19.076 16.764 0 41.553
4 Pirscov 62 53.484 46.734 0 0 32.612

Pagina 162 din 236
5 Pogoanele 49 130.184 27.203 0 0 128.278
6 Ulmeni 38 42.139 1.349 0 0 25.695
7 Patarlagele 100 623.400 454.277 0 0 426.231
8 Depozit nou 0
TOTAL [tone x km] 849.207 1.010.398 172.444 65.821 1.073.952
TOTAL [euro] 169.841 202.080 34.489 13.164 214.790
TOTAL [euro] 634.365
lung curier. Deoarece numarul de containere de stocare intermediara nu variaza semnificativ de la o
optiune la alta si nici costul unui container nu este ridicat (comparativ cu celelalte costuri
investitionale) a fost considerat costul camioanelor de transport containere ca incluzand si un numar
de containere necesare stocarilor intermediare. S-a considerat necesara dotarea fiecarei statii cu unul
sau doua camioane de manevra si transport in functie de marimea statiei.
In tabelul urmator sunt centralizate si insumate costurile reprezentative ale optiunii.
TOTAL COSTURI EURO
1.620.000
3.700.000
9.220.000
conexe/neprevazute)
2.600.000
Cifra caracteristica de costuri pentru optiune [mil.euro] 17.140.000
Este important de mentionat ca cifra de costuri nu reprezinta costul total al optiunii de management ci
doar costul investitional al elementelor supuse variatiei in cadrul analizei de optiuni. Valoarea astfel
determinata are insemnatate in analiza comparativa a optiunilor deoarece restul de costuri sunt
constante in cadrul optiunilor si deci nu sunt influentate de modificarile propuse ca variante.
OPTIUNEA 3:
Se porneste de la aceleasi premize ca si in cadrul optiunii 1 referitor la colecta primara de deseuri si
la zonarea teritoriala. Desigur dotarile de baza existente sunt aceleasi.
Fata de schemele din optiunile 1 si 2 se propune marirea sarcinii de compostare in judet prin
implementarea unei statii de compostare in zona 7 cea mai indepartata a depozitului nou in vederea
distribuirii atat a responsabilitatilor de colectare selectiva a fractiei umede cat si a responsabilitatilor
de prelucrare tehnologica. Statia din zona 7 Patarlagele va deservi zonele 3 (Cislau), 4 (Pirscov), si

Pagina 163 din 236
7 (Patarlagele). De asemenea, posibilitatea implementarii unor filiere paralele de utilizare a
materialului biostabilizat produs aduce un plus de siguranta sistemului integrat de management al
deseurilor. Mai mult, prin scaderea capacitatilor specifice de compostare si asigurarea unei
responsabilitati locale sporite, este posibila chiar trecerea unor cantitati de deseuri prelucrate din
categoria material biostabilizat pentru depunere sau acoperire in categoria compost bun pentru
agricultura.
In paralel cu avantajele enuntate anterior apare si o scadere a fluxurilor de deseu depozitate.
Scaderea este generata de faptul ca se vor depozita doar refuzurile de compostare si eventual
materialul biostabilizat (daca nu se gasesc solutii locale de utilizare).
In aceste conditii se propune schema de dotari conform tabelului urmator.
Zona
Denumire zona
(obiectiv)
Depozit
sau
Statie de
Transfer
Statie de
sortare
[tone/an]
(cantitati intrare
0 Buzau
depozit
(existent)
existent DA (Bentu)
1 Rm. Sarat
transfer
(existent)
DA NU
2 Beceni
transfer
(existent)
existent NU
3 Cislau
transfer
(existent)
existent NU
4 Pirscov transfer NU NU
5 Pogoanele transfer NU NU
6 Ulmeni transfer NU NU
7 Patarlagele transfer NU DA
8 Depozit nou depozit DA DA
deseuri prezentate in tabelul de mai jos.
optiunea 3
Zona
Denumire
obiectiv
Statie de
sortare
[tone/an]
Statie de
compostare
(cantitati intrare
biostabilizare)
[tone/an]
Statie de
sortare
[tone/an]
Statie de
compostare
(cantitati intrare
biostabilizare)
[tone/an]
Coeficient
de
crestere a
incarcarii
2013-2018
[%]
Coeficient
de crestere
a incarcarii
2013-2018
[%]
0 Buzau 33.152 31.837 33.152 52.183 0 64
1 Rm. Sarat 13.130 16.276 24

Pagina 164 din 236
2 Beceni 745

936

26

3 Cislau 757

952

26

4 Pirscov

5 Pogoanele

6 Ulmeni

7 Patarlagele
5.508 6.605 20
8 Depozit nou 9.252 12.707 11.516 14.981 24 18
In tabelul 5.3.5-21 se prezinta necesarul de biostabilizare pentru indeplinirea tintei de reducere a
depunerii de materiale biodegradabile.
Tabel 5.3.5-21: Necesarul de biostabilizare si suficienta materialului brut optiunea 3
Anul 2013 2016
75437 73641
54.267 37.987
21169 35654
In aceste conditii rezulta urmatoarele fluxuri de prelucrare prin sortare la statiile de transfer din judet si
la platforma tehnologica a depozitului central (tabelul 5.3.5-22) precum si necesarul investitional
aferent tehnologiilor propuse spre implementare:
Tabel 5.3.5-22: Capacitati de sortare la statiile de transfer si depozite optiunea 3
Estimarea capacitatilor de sortare si a costurilor investitionale de baza
(tehnologie si constructii)
Zona
Denumire
obiectiv
Sarcina
nominala
[tone/zi]
Numar de
schimburi
de lucru /
sarcina
[to/h]
Numar de
linii de
sortare
(de
calcul)
Numar de
linii de
sortare
implementate
Cost de
investitie
estimat
[euro]
1 Rm. Sarat 51 2/5 0,72 1 1.510.000
8 Depozit nou 36 1/7 0,73 1 1.510.000
3.020.000
Fluxurile de prelucrare prin compostare precum si necesarul investitional aferent tehnologiilor propuse
spre implementare sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 5.3.5-23: Capacitati de compostare optiunea 3

Pagina 165 din 236
Estimarea capacitatilor de compostare si a costurilor investitionale de baza
(teren, tehnologie si constructii)
Sarcina
nominala
[tone/zi]
Tehnologie
recomandata
Suprafata de
teren necesara
[ha]
Cost de investitie
estimat [euro]
0 Buzau - Bentu 122 intensiv 1.5 3.500.000
7 Patarlagele 21 intensiv 1 2.350.000
8 Depozit nou 32 intensiv 1 2.550.000
Cost total estimat, teren, constructii si echipamente (fara : TVA, racorduri utilitati si
cheltuieli conexe/neprevazute)
8.400.000
tipul de deseu ce intra pe linia de compactare in vederea transportului lung curier. Debitele de deseu
ce vor fi compactate in vederea transportului lung curier in statiile de transfer (conform dotarilor
tehnologice specifice optiunii) sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 5.3.5-24: Debitele de deseuri pentru transport lung curier optiunea 3
Anul de calcul 2013
Zona
Denumire
obiectiv
Iesire
deseu
uscat
[to/an]
Iesire
deseu
umed
[to/an]
Iesire
refuz
sortare
deseu
uscat
[to/an]
Iesire
refuz
sortare
deseu
umed
[to/an]
Iesire
deseu
mixt
[to/an]
Total
iesire
deseu
[to/an]
Total
iesire
deseu
[to/zi]
0 Buzau - Bentu 0 0 0 7.959 0 7.959 31
1 Rm. Sarat 10.386 3.283 0 8.934 22.602 87 10.386
2 Beceni 195 186 0 454 835 3 195
3 Cislau 212 189 0 462 863 3 212
4 Pirscov 754 0 0 526 2.142 8 754
5 Pogoanele 555 0 0 2.618 5.830 22 555
6 Ulmeni 35 0 0 676 1.821 7 35
7 Patarlagele 0 0 1.377 4.262 11.873 46 0
de mai jos.

Anul de calcul 2013
Tip de
statie de
transfer
Numar de
linii de
compactare
Cost estimat statie
de transfer
[euro]
0 Buzau depozit

Pagina 166 din 236
2 Beceni existent
3 Cislau existent
4 Pirscov automata 1 400.000
8 Depozit nou Depozit

Total cost instalatii de transfer si constructii aferente
[euro, fara TVA]
2.600.000
In tabelul urmator este prezentat calculul costului total de transport la nivel de judet in ipoteza unui
cost specific de 0,2 euro pe tona si kilometru.
Tabel 5.3.5-26: Costul total de transport la nivel de judet optiunea 3
Distanta
pana la
depozit [km]
Deseu uscat
[tone x km]
Deseu
umed
[tone x km]
Refuz
sortare
uscat
[tone x km]
Refuz
sortare
umed
[tone x km]
Deseu mixt
[tone x km]
0 Buzau - Bentu 10 0 0 0 79.592 0
1 Rm. Sarat 43 0 446.587 141.151 0 384.146
2 Beceni 78 0 15.172 14.529 0 35.436
3 Cislau 90 0 19.076 16.764 0 41.553
4 Pirscov 62 53.484 46.734 0 0 32.612
5 Pogoanele 49 130.184 27.203 0 0 128.278
6 Ulmeni 38 42.139 1.349 0 0 25.695
7 Patarlagele 100 623.400 0 0 137.712 426.231
TOTAL [tone x km] 849.207 556.121 172.444 217.305 1.073.952
TOTAL [euro] 169.841 111.224 34.489 43.461 214.790
TOTAL [euro] 573.806
lung curier. Estimarea se face dupa aceeasi metodologie ca si la celelalte optiuni.
In tabelul urmator sunt centralizate si insumate costurile reprezentative ale optiunii.

TOTAL COSTURI EURO
1.620.000

Pagina 167 din 236
3.700.000
11.420.000
conexe/neprevazute)
2.600.000
Cifra caracteristica de costuri pentru optiune [euro] 19.340.000
5.3.6 Evaluarea optiunilor de sistem de management integrat al deseurilor la nivelul Judetului Buzau
Pentru a putea caracteriza din punct de vedere economic optiunile este nevoie de calculul valorii
totale de investitie si operare pe perioada de proiect de 30 ani, actualizata la nivelul anului
curent (valoarea NPV de investitie si operare). Nota economica va fi calculata pe baza valorilor NPV
conform precizarilor anterioare (subcapitolul 5.2.2.2).
Tabel 5.3.6-1: Valorile NPV
Optiune Cost investitie NPV (operare) NPV (investitie+operare)
Optiunea 1 28 104 301.29
38,119,826.71
66,224,128
Optiunea 2 24.926.926 39.792.534 64.719.460
Optiunea 3 30.892.883 41.099.244 71.992.127
In continuare se prezinta in tabelul 5.3.6-2 notele obtinute de cele trei optiuni de management al
deseurilor propuse pentru judetul Buzau:
Tabel 5.3.6-2: Notele optiunilor analizate
OPTIUNEA 1 OPTIUNEA 2 OPTIUNEA 3
Nota economica (pe baza valorii NPV
investitii + operare)
9.23 10 7.99
Nota ecologica (pe baza necesarului de
transport la nivel de judet)
10 7.5 9
Nota sociala 10 7.8 9
NOTA FINALA
9.4225 9.405 8.2425 75% Economic
15% Ecologic

Pagina 168 din 236
10% Social
Din analiza tabelului de evaluare a optiunilor au rezultat urmatorele:
Toate optiunile sunt aplicabile din punct devedere tehnic, economic si managerial asigurand
un management al deseurilor corect prin prisma indeplinirii cerintelor si tintelor din planul
judetean, regional si cel national.
Optiunea 1 se remarca prin note maxime la domeniile ecologie si impact social in conditiile
mentinerii costurilor variabile de investitie si de transport intr-o marja de 10% fata de optiunea
cu cost minim.
Optiunea 2 se remarca printr-un cost investitional minim in conditiile respectarii la cote corecte
a dezideratelor ecologice si sociale impuse sistemelor moderne de management al deseurilor
la nivelul judetelor.
La nivel de Master Plan se recomanda Optiunea 1 ca varianta de management al deseurilor in
judetul Buzau cu urmatoarele observatii:
o Clasarea optiunilor 1 si 2 in aceasta ordine ca recomandare de implementare trebuie
verificata si consolidata prin detalierea calculelor economice si daca este necesar
verificarea si/sau redefinirea ponderilor parametrilor de notare.
o Optiunea 2 poate reprezenta un stadiu ulterior intermediar de dezvoltare a optiunii 1 in
conditiile dezvoltarii tehnologice a sistemului de management al deseurilor in judetul
Buzau.
La nivel de Master Plan se recomanda Optiunea 1 ca varianta de management al deseurilor in
judetul BUZAU.
5.3.7 Varianta propusa de sistemul de management integrat al deseurilor la nivelul Judetului Buzau
Tabel 5.3.7-1: Analiza optiunilor varianta propusa de sistemul de management integrat al
deseurilor la nivelul Judetului Buzau
Tipul de
activitate
Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3 Observatii
Colecta primara
colectare selectiva duala
de tip pubela uscata si
pubela umeda
pubela umeda
pubela umeda
element optimizat
la nivel general
Transportul
primar (de
colectare)
autospeciale de tip
monovolum cu trecere
consecutiva pentru fractii
diferite
autospeciale de tip
diferite
autospeciale de tip
diferite
element optimizat
la nivel general
Transferul
deseurilor
statii de transfer cu
descarcare directa, cap fix
de presare si baterie de
containere
containere
containere
element optimizat
la nivel general
dar cu capacitate
specifica fiecarei
optiuni
Sortarea
deseurilor
Sortare cu linii
semiautomate la Ulmeni si
investitii existente la
Buzau, Beceni si Cislau
Sortare cu linii
semiautomate la Ulmeni
Rm Sarat si investitii
existente la Buzau, Beceni
si Cislau
Sortare cu linii
semiautomate la Ulmeni
Rm Sarat si investitii
existente la Buzau, Beceni
si Cislau
element optimizat
ca tehnologie la
nivel general iar
ca distributie in
teritoriu la nivelul
analizei
comparative intre
optiuni

Pagina 169 din 236
Compostarea
deseurilor
Compostare individuala in
mediul rural a ~60% din
biodegradabilului menajer.
Compostare intensiva la
Pogoanele
Pogoanele si depozitul nou
Pogoanele, depozitul nou
si Patarlagele
element optimizat
ca tehnologie la
nivel general iar
ca distributie in
teritoriu la nivelul
analizei
comparative intre
optiuni
Depozitarea
deseurilor
In depozitul de la Galbinasi
pana in anul 2019 sau in
cazul constructiei unui
depozit nou depozitarea va
fi :, pentru zonele Buzau,
Pogoanele, si Ulmeni la
Galbinasi si dupa
inchiderea acestuia in
depozitul nou la. Zonele
Beceni, Cislau,
Patarlagele, , Rm Sarat vor
depozita in depozitul nou
pana in anul 2019, pentru
zonele Buzau, Pogoanele,
si Ulmeni si dupa
Beceni, Cislau, Patarlagele,
, Rm Sarat vor depozita in
depozitul nou
pana in anul 2019, pentru
zonele Buzau, Pogoanele,
si Ulmeni si dupa
Beceni, Cislau, Patarlagele,
, Rm Sarat vor depozita in
depozitul nou
solutie existenta
(+ posibilitatea
construirii unui
deposit nou
incepand cu 2014)
5.3.8 CONCLUZII - Optiunea propusa de sistem de management integrat al deseurilor
la nivelul Judetului Buzau
La nivelul Planului de Investitii pe Termen Lung optiunea 1 constituie recomandarea Consultantului
in vederea implementarii unui sistem de management integrat al deseurilor solide, sistem ce va
permite atingerea tintelor propuse.
In tabelul urmator se prezinta o sinteza a optiunii recomandabile.
Tabel 5.3.8-1: Optiunea propusa de sistem de management integrat al deseurilor la nivelul
Judetului Buzau
COLECTARE PRIMARA
Colectare selectiva duala, cu separare benevola a unor fractii
Colectare door-to-door selectiva
duala pe doua fractii (umeda si
uscata) in zona urbana
populatie.
Puncte de colectare benevola
bring centers pentru diverse
fractii sticla, hartie, plastic, etc.
Colectare mixta pentru
comunitatile izolate si cu
productie sub 5000 to/an sau
pentru zonele urbane foarte
dens populate.
Colectare selectiva duala pe doua fractii (umeda si
uscata) pentru agentii comerciali si institutii.
Tipuri de recipienti pentru colectare
pubele de 120 litri- punctele de
colectare unifamiliare
containere de 1100 litri-
punctele de colectare zonala
containere de 1100 litri - punctele de colectare de tip
institutii sau agenti economici
pubele de 240 litri- punctele de
colectare plurifamiliare
containere tip clopot - pentru
punctele de colectare
benevola centralizata a hartiei
si plasticului
containere de 660 litri - punctele de colectare de tip
institutii sau agenti economici cu productii mici de
deseu
Mijloace de transport

Pagina 170 din 236
Autospeciala de 4 to cu bena
simpla. Are sistem de ridicare-
descarcre a containerelor de 120,
240 si 660 litri, compactare cu
capacul de inchidere spate al
benei si descarcare cu lama
culisanta. Utilizeaza autosasiu de
6,5 tone cu doua osii
Autospeciala de 8 - 12 to cu
bena simpla. Are sistem de
ridicare-descarcre a
containerelor de 120, 240,
660 si 1100 litri, compactare
cu lama de impingere si cu
capacul de inchidere spate al
benei si descarcare cu lama
culisanta. Utilizeaza
autosasiu cu doua sau trei
osii
Autosasiu simplu cu o singura osie pe puntea spate
pentru transportul containerelor cu deseu compactat.
Sunt prevazute cu macara tip brat cu carlig de agatare
si tragere a containerului pe sasiu.
STATII DE TRANSFER, SORTARE SI COMPOSTARE TEHNOLOGII DE PRELUCRARE DESEU SI CAPACITATI DE
EXPEDITIE SI DEPOZITE CONFORME
Locatia Statie sortare Statie compostare Statie transfer / Depozite conforme
Buzau
33.152 to/an sortare
deseu uscat
(investitie in executie
la Galbinasi)

Locatie existenta pentru depozit central Galbinasi
pana in anul 2019 dupa care deseurile ultime vor fi
redirectionate catre noul depozitul nou (Depozit
conform Galbinasi - existent)
Rm. Sarat
32.450 to/an deseu uscat, umed sau mixt
(Statie de transfer - investitie existenta)
Beceni
745 to/an sortare
deseu uscat
(investitie existenta)

835 to/an refuz de sortare, deseuri umede din
colecta duala si deseuri din colecta mixta
Cislau
757 to/an sortare
deseu uscat
(investitie existenta)

863 to/an refuz de sortare, deseuri umede din
colecta duala si deseuri din colecta mixta

Pogoanele
Etapa I 18.216 to/an
biostabilizare/compostare
deseu pubela umeda si
pubela verde

Etapa a doua 26.328
to/an
biostabilizare/compostare
deseu pubela umeda si
pubela verde
(investitie noua)
(Statie de transfer - investitie noua)
Ulmeni
22.383 to/an sortare
deseu uscat
(investitie noua)

Patarlagele 15.039 to/an deseu uscat, umed sau mixt

Pagina 171 din 236
Depozit nou
Depozit nou ce va fi implementat prin obtinerea unui
grant in perioada incepand cu 2014

INCHIDERE DEPOZITE NECONFORME
Depozit mixt orasenesc Nehoiu (avand capacitatea de 15.000 mc) isi va sista acitivitatea in anul 2009, conform HG
349/21.04.2005 privind depozitarea deseurilor iar cel de la Rm. Sarat (avand capacitatea de 950.000 mc) are termen de
inchidere anul 2017, insa din anul 2007 s-a sistat depozitarea.
Depozitul mixt Buzau, cu suprafata de 10 ha a sistat depozitarea in anul 2004.
Prin grija consiliilor locale depozitele rurale, sunt in curs de inchidere si ecologizare.

La nivelul intregului judet s-a considerat ca in mediul rural se va implementa compostarea
individuala a cca. 60% din biodegradabilul corespunzator colectei selective duale.
6. STRATEGIA JUDETEANA
6.1 Evaluarea situatiei actuale si prognozate pe etape de proiectare
In Capitolul 2 se face o trecere in revista a situatiei actuale a gospodaririi deseurilor, iar in Capitolul 3
a situatiei prognozate pentru etapele de proiectare a sistemului de management integrat al
judetului. In rezumat, situatia managementului deseurilor in judet se prezenta astfel (perioada 1999
2005 luata in studiu in cadrul PJGD):
Cantitatile de deseuri urbane eliminate in depozitele conforme si neconforme ( tone/an):
Nehoiu: 974 (1999) 1895 (2002) Termenul de sistare depozitare : 16 iulie 2009 (HG 349/2006)
Buzau: 97898 85035 Depozitare sistata in 2004.
Ramnicu Sarat: 10033 13007 Termenul de sistare depozitare: 16 iulie 2017 (si-a sistat
depozitarea in anul 2007)
Galbinasi (depozit conform): 55259 70745. Capacitatea disponibila estimata: 970.000 m
3

In mediul rural serviciile organizate de salubritate sunt practic inexistente (cca 6% din populatia din
mediul rural a beneficiat de servicii de salubritate in 2008), transportul la locul de depozitare
(neautorizat) fiind facut individual de catre generatori.
Calendarul de inchidere a depozitelor neconforme din zona rurala este prezentat in PJGD. Termenul
maxim de inchidere si redare in circuitul natural al acestor depozite este 16 iulie 2009.
In PJGD s-a propus ca tintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate sa fie:

Pagina 172 din 236
80%, in mediul rural, in 2009;
100%, in mediile urban si rural, in 2013
Populatia prognozata in judetul Buzau (vezi Capitolul 3) este urmatoarea:
Anul 2008 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040
Total 484724 481503 466497 449001 430199 410471 391023 370945
din care in
mediul
urban
244371 245567 256573 254690 266723 275196 261985 259662
Sursa: INS
Volumele de deseuri prognozate pentru etapele de proiectare (vezi capitolul 5) la depozitul central de
la Galbinasi sunt (dupa compactare):
2008 2013: 427 882 - 457 769 m
3

2008 2033: 1 261 273 1 169 588 m
3

2008 2038: 1 689 029 - 1 597 344 m
3

La o capacitate existenta de depozitare de 970.000 m
3
rezulta necesitatea extinderii acestui depozit
pentru etapele 2014 2033 si 2034 2038
Extinderea se va face prin deschiderea celulelor 3 si 4. Dupa completarea volumului
depozitului existent se va construi un nou depozit.
Namolul provenit din statiile de epurare din judet se va depozita, dupa deshidratare pana la 65%
umiditate, in limita a 10% din volumul total anual depozitat.
6.2 Strategia generala
Principalul scop al strategiei este acela de a identifica masurile prioritare cele mai avantajoase din
punct de vedere al costurilor pentru atingerea tintelor judetene.
Obiective nationale
Obiectivul national definit de Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (SNDD) este
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin imbunatatirea gestionarii
deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in anul
2015.
La nivelul orizontului 2020, Obiectivul national este Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE, la
parametrii principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale. In privinta
managementului integrat al deseurilor la colectarea selectiva si valorificarea intr-o proportie mai mare
a deseurilor reciclabile, inclusiv prin transformarea deseurilor organice in compost si utilizarea
exclusiva, pentru mediul urban, a depozitelor ecologice. In mediul rural va creste gradul de
implementare a sistemelor de management integrat al deseurilor.
La nivelul orizontului 2030. Obiectivul national este apropierea semnificativa de performantele de
mediu ale celorlalte state membre ale UE. Romania se va alinia, in linii generale, la cerintele si
standardele UE. Vor fi realizate prioritatile de actiune in domeniul deseurilor, imbunatatirii calitatii
aerului, biodiversitatii si patrimoniului natural.
In capitolul 4 sunt definite obiectivele, sub-obiectivele (sau obiectivele subsidiare), precum si tintele la

Pagina 173 din 236
nivel national, cat si la nivel judetean in conformitate cu prevederile strategiilor si planurilor existente.
6.3 Strategia generala judeteana. Tinte judetene si termene de realizare
PJGD cuprinde 26 de obiective si 68 obiective subsidiare / tinte. Toate acestea sunt trecute in revista
in Capitolul 4. Din cele 68 de obiective subsidiare / tinte, aproape 80% au termen permanent, iar 20%
au termene de indeplinire definite.
Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc, in ordine descrescatoare, urmatoarele prioritati:
1. prevenirea generarii excesive a deseurilor;
2. reducerea cantitatilor de deseuri generate;
3. valorificarea prin refolosire, reciclare a materialelor si recuperarea energiei;
4. eliminarea deseurilor prin incinerare sau depozitare.
Avand in vedere aceste prioritati, ordinea obiectivelor definite de PJGD, cu termene permanente si
definite este prezentata in Tabelul 6-1 din:
Anexa 6.3-1 Strategia judeteana
6.4 Prezentarea optiunilor tehnologice
Recomandarile consultantului privind optiunile tehnologice ca rezultat al analizei descriese in
capitolul 5 sunt prezentate in tabelul urmator:
Tipul de activitate din cadrul
manage-mentului integrat de
deseuri
Optiunea 1
Colecta primara
Colectare selectiva duala de tip pubela uscata si pubela
umeda
Transportul primar (de colectare)
Autospeciale de tip monovolum cu trecere consecutiva pentru
fractii diferite
Transferul deseurilor
Statii de transfer cu descarcare directa, cap fix de presare si
baterie de containere
Sortarea deseurilor
Sortare cu linii semiautomate la Ulmeni (langa noul depozit) +
investitii existente la Galbinasi (langa depozit), Beceni si
Cislau
Compostarea deseurilor Compostare centralizata de tip containerizat in zona Pogoanele
Depozitarea deseurilor In depozitul de la Galbinasi

Pagina 174 din 236
6.5 STRATEGIA DETALIATA
In Tabelul 6.2. (Anexa 6.3-1 Strategia judeteana) se prezinta masurile prevazute in Strategia
Generala a Managementului Integrat al Deseurilor din judet pentru atingerea obiectivelor propuse si
actiunile concrete corespunzatoare acestor masuri. Masurile si actiunile sunt distribuite pe
componentele sistemului, urmarind la modul concret atingerea obiectivelor propuse in Strategia
Generala, cu termene intermediare care sa confere atributul de detaliu. Unele masuri vizeaza mai
multe componente si acest lucru a fost indicat in Anexa 6.3-1 Strategia judeteana

Pagina 175 din 236

7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG
7.1 CONTEXTUL PLANIFICARII

Planul de investitii pe termen lung stabileste prioritatile generale de actiune cu privire la tipurile de
deseuri municipale pentru urmatorii 30 de ani si descrie aplicarea tuturor masurilor necesare din
punct de vedere tehnic si financiar. PITL include o lista de investitii planificate a se executa in
aceasta perioada. Scopul dezvoltarii unui astfel de plan anual de investitii este imbunatatirea
executiei procesului investitional, concentrarea resurselor financiare pe prioritatea investitiilor
alese, astfel incat sa fie asigurata o finalizare cat mai rapida, precum si scaderea costurilor de
executie. Planul, prin natura sa, este un plan rotativ, adica este imbunatatit periodic cu informatii
incluse in aplicarea planului pentru anii bugetari pe rol si suplimentandu-se cu sarcini in
perioada(ele) urmatoare. Planul investitional pe termen lung trebuie finantat in perioadele
urmatoare de timp, aranjate pe componente, impreuna cu modalitatea de finantare propusa.
Sarcinile si resursele financiare definite in planul investitional pe termen lung nu sunt decise a se
executa in ciuda adoptarii sale pana ce nu se aproba bugetele pentru perioadele urmatoare.
Planurile pentru anii ce urmeaza dupa prima perioada - cand planul investitional pe termen lung
intra in vigoare - sunt doar indicatori ai politicii de investitii pentru viitor si vor fi evaluati si poate
modificati in anii urmatori. In faza urmatoare, a studiului de fezabilitate, vom rafina estimarile de
cost si vom calcula mai exact succesiunea platilor. Analiza financiara si economica va estima
procentul de sustine e necesar atingerii tintelor de afordabilitate.
Sistemul integrat de gestionare a deseurilor propus in Planul de Investitii pe termen lung este
elaborat astfel incat sa raspunda si respecte:
angajamentele nationale (obiectivele POS Mediu)
cerintelor la nivel de judet si prin aceata la nivel regional
angajamentele de mediu pe care Romania si le-a asumat in Tratatul de Aderare; rezultatele
privind atingerea tintelor si obiectivelor sunt redate in capitolul 3 si anexe; planificarea
implementarii sistemului, ce duce la atingerea obiectivelor, este redata in capitolele 6 si 11 si
anexele acestora.
Sistemul integrat de gestionare a deseurilor a fost proiectat pentru operare pana anul 2038 si este
bazat atat cat pe eficienta costurilor cat si a valorii investitionale.
In urmatorii ani, judetul Buzau trebuie sa dezvolte si sa realizeze un sistem de management
integrat al deseurilor care sa exploateze la maxim posibilitatile de minimizare a generarii, refolosirii,
reciclarii si compostarii deseurilor. Sistemul trebuie sa fie construit pe etape, iar la constructie sa
fie folosite module care se pot largi si/sau extinde pentru preluarea altor sarcini viitoare. Se cere
folosirea tehnologiei recuperarii pentru a atinge procentele de deviere pe termen lung, dar varianta
aleasa trebuie sa fie compatibila cu celelalte componente ale strategiei de management al
deseurilor si trebuie sa produca bunuri pentru care exista deja o piata de desfacere, sau aceasata
sa poata fi creata in viitorul apropiat.
Principalul aspect al intregului sistem de management al deseurilor este acela ca locuitorii trebuie
sa il accepte impreuna cu componentele sale si prin urmare sal sprijine si sal foloseasca. Acest
lucru e posibil numai daca populatia intelege ce trebuie sa faca astfel incat sasi imbunatateasca
standardele de viata. Va aparea includerea beneficiilor economice si sociale pe termen lung, ca
rezultat al aparitiei pietelor durabile pentru deseuri derivate din reciclabile si compost. In judetul
Buzau, in prezent, 5 companii furnizeaza servicii de salubritate. Unele dintre companii sunt private
sau in parte private iar cele mai importante companii sunt detinute de stat sau chiar publice. Se
observa ca in totalitate, pentru dezvoltarea serviciilor, se va lua in calcul prelungirea contractelor
existente sau va trebui sa se incheie noi contracte de salubrizare, in vederea atingerii tintelor de

Pagina 176 din 236

deviere ale deseurilor, tinte preluate din Directiva asupra depozitarii. Se crede ca o astfel de
munca in parteneriat va fi vitala pentru atingerea cu succes a obiectivelor Planului National de
Management al Deseurilor, precum si a strategiei judetene, deoarece se asteapta ca mult din
infrastructura ceruta in vederea atingerii procentelor de deviere a deseurilor pe termen lung, sa fie
continuata de industria privata de management al deseurilor. In vederea obtinerii acestui fapt,
sectorul privat trebuie sa aiba incredere ca va putea sa acopere aceasta investitie prin contracte
de management al deseurilor cu generatorii de deseuri, de ex: Autoritatile Locale. Prin dezvoltarea
parteneriatelor adecvate si a acordurilor comerciale, Consiliului Judetean va fi mai putin dependent
fata de depozitarea deseurilor. Contractele in vigoare si care expira trebuie sa fie revizuite in
paralel cu orice strategie despre deseuri care se dezvolta. Companiile cer sa fie chemate la discutii
inca din faza incipienta pentru dezvoltarea unei strategii durabile, pe termen lung pentru
managementul deseurilor din judet. Tehnologiile folosite in tratarea deseurilor progreseaza in
continuu, dar probabil este nerealist sa se astepte introducerea unei noi tehnologii care sa
revolutioneze complet modul de tratare a deseurilor. Insa se pot lua decizii strategice asupra
tipului de variante de tratare a deseurilor, care va asigura un sistem de management integrat al
deseurilor pe termen lung, sistem potrivit pentru judet si care trebuie ulterior verificat atat in studiul
de fezabilitate, cat si in cadrul analizei cost beneficiu. Pentru judetul Buzau este esential sa se
defineasca tehnologia de tratatre a deseurilor si sa se asigure ca exista posibilitati pentru
colectarea si transportul deseurilor.
Locatiile neconforme de depozitare existente vor trebui scoase din uz, inchise si reconditionate.
Cea mai importanta prioritate strategica a Planului de investitii pe termen lung este sa colecteze
deseurile de pe cuprinsul judetului in sistemul de tratare/eliminare.
Va fi de asemenea nevoie de un nivel sporit de monitorizare, control si aplicare a masurilor la nivel
judetean, pentru a se asigura ca deseurile municipale generate de industrie/comert sunt tratate si
depozitate tot in cadrul sistemului regional.

7.2 MASURILE INVESTITIONALE PE TERMEN LUNG
In lucrarea de fata au fost studiate mai multe optiuni prin care s-au urmarit necesitatile
investitionale cat si cele operationale prin introducerea unor masuri astfel:
1. Cresterea gradului de conectare prin : dotarea cu masini de colectare si pubele containere
Justificare : Grad de conectare 2007 27.3%
Rezultat: Grad de conectare 2013 100%
2. Eficientizarea transportului la colectare prin :
i. achizitia masinilor de colectare
ii. construirea statiilor de transfer dotate cu statii de sortare
iii. organizarea colectarii selective
iv. introducerea compostarii in gospodarii
Justificare: masinile de colecta ale operatorilor existenti sunt in general vechi si nu au
dotarile necesare; in prezent nu exista statii de transfer distantele pana la
depozitul conform sunt de peste 100km fata de mai mult de 30% din
localitati; colectarea selectiva este slab reprezentata prin centrele de
colectare de unde deseurile astfel colectate sunt eliminate prin depozitare
datorita cantitatilor mici ce nu intereseaza reciclatorii. Prin introducerea
compostarii in gospodarii se raspunde tintelor privind reducerea cantitatii de
biodegradabil, partial.

Pagina 177 din 236

Rezultat:
Ex1: Costuri combustibilul in prezent 100km pentru 40t deseuri cu doua masini de
colectare din zona de colectare la depozit: 280 RON, in varianta investitiei, considerand
statia de transfer la mijlocul distantei rezulta 200RON. Aceasta diferenta se multiplica cu
numarul de curse pe an.
Ex2: in prezent, colectarea separata a reciclabilelor nu aduce nici un venit in varianta
investitiei.
3. Eficientizarea transportului la depozitul central de la statiile de transfer prin achizitia de
masini speciale de mare capacitate. In prezent neexistand statii de transfer masinile de
colecta transporta cantitati mici de deseuri ceea ce nu este eficient.
4. Reducerea cantitatilor de deseuri prin colectarea separata si sortare prin achizitia
echipamentelor de sortare.
5. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin introducerea unor statii de
compostare Pogoanele. Justificare: cantitatile de deseuri biodegradabile depasesc tinta
propusa.
6. Depozitarea deseurilor a fost cuprinsa in planul nostru prin finantarea deschiderii celulelor 3
si 4 ale depozitului de la Galbinasi iar incepand cu 2019 (dupa atingerea capacitatii maxime
de depozitare la Galbinasi) toata cantitatea de deseuri se va depozita la noul depozit ,.
Pentru aceste depozite s-a prevazut si finantarea lucrarilor de inchidere.
7. Au fost prevazute masuri de inchiderea depozitelor urbane cat si a celor rurale. Din
depozitele rurale declarate au fost luate in considerare numai acelea care depasesc 1 ha,
tinand cont ca termenul de inchidere al acestora este anterior finantarii si ca Consiliile
locale se implica in inchiderea depozitelor mici. Situatia depozitelor ce urmeaza a fi inchise
este prezentata in anexe. Inchiderea lor se face din alte surse, altele decat prin POS
Mediu.
Toate masurile luate au urmarit:
Atingerea obiectivelor-tinta pentru deseuri
In Planul National de Management al Deseurilor sunt stabilite obiectivele-tinta actuale ale
deseurilor.
Cea mai buna valoare
Costurile de capital si venituri ale unor tehnologii de tratare a deseurilor, precum incinerarea sau
sortarea automata completa a deseurilor sunt monentan prohibitive pentru regiune si deci nu
reprezinta o optiune viabila de tratare pentru moment, dar pentru ca apar pe piata, preturile
acestor tehnologii pot deveni accesibile. In planul National de Gestiune a Deseurilor sunt precizate
in legatura cu acest subiect urmatoarele recomandari:
Incineratoarele pentru deseurile municipale sunt recomandate in urmatoarele conditii:
cantitatea de deseuri municipale disponibila pentru incinerare sa fie de minim 150.000 tone/an.
considerand cantitatea specifica de deseuri generate pe locuitor aceasta ar insemna o
populatie minima de 300.000 locuitori (in cazul in care cantitatea generata specifica este de
500 kg/loc.an);
nu exista teren disponibil pe o distanta acceptabila pentru amplasarea unui depozit;
in regiunea respectiva exista o cerere foarte mare de caldura si energie si nici o alta metoda de
tratare nu este mai eficienta decat incinerarea deseurilor in ceea ce priveste generarea de
energie si caldura.
In Investitiile propuse in documentul de fata nu a fost considerata aceasta optiune, se mentioneaza

Pagina 178 din 236

insa ca PNGD este in curs de revizuire si, in cazul mentinerii acestor recomnadari, odata cu
revizuirea acestui document aceasta optiune poate fi luata in calcul pentru a evita costurile cu
achizitia terenului pentru noul depozit. Consiliul Judetean Buzau in calitate de beneficiar al acestui
plan de investitii solicita integrarea in acest document optiunea de incinerare a deseurilor, locatia
propusa pentru incinerator fiind in apropierea localitatii Ziduri.
Este vital sa se adopte principiile celei mai bune valori in orice proces de luare a deciziei pe care
judetul Buzau le va implementa in viitor.
Economia la scara
Este vital sa se asigure ca cea mai buna valoare este avuta in vedere la economia la scara in orice
operatie. Nu toate tehnologiile de tratare a deseurilor sunt practice pentru aceasta regiune.
Anumite tehnologii au nevoie de o capacitate minima de executarea a unei operatii eficiente.
Tabel 7.2-1: Privire de ansamblu asupra recomandarilor privind gestionarea deseurilor
Tipdestatie Capacitaterecomandata Remarci
Compostare >5,000t/an Fractiaorganicadedeseuricolectataseparat
Sortare Delaminim4,000la6,000t/an Numaipentrufractiilededeseuricolectateseparat
StatiedeTransfer 10,000t/an Distantadetransport>50panala100km
Incinerare Dela150,000la200.000t/an
Min.>150,000t/an,solutiebunaincombinativecu
dejaexistentulsistemulcentraldeincalziresi/sau
centralaelectrica
Impactul de mediu
Tehnologiile diferite necesita sa fie evaluate pentru a ne asigura ca varianta aleasa prezinta
rezultate de mediu acceptabile, legate de emisiile pe sol, in aer si in apa. Trebuie identificate toate
variantele fezabile, care sunt si realizabile si acceptabile din punct de vedere al mediului, iar
avantajele si dezavantajele pentru mediu sa fie de asemenea analizate. Varianta aleasa nu
prezinta consecinte inacceptabile pentru mediu.
Munca in parteneriat
Judetul Buzau va incepe si/sau va continua sa investigheze sansele de munca in parteneriat in
vederea asigurarii unei functionari a managementului deseurilor care sa ofere cea mai mare ocazie
pentru dezvoltarea economica in timp ce prezinta cea mai buna valoare. Parteneriatul cu
sectoarele comerciale din horticultura si agricultura ofera sanse de munca in parteneriat precum si
dezvoltare unor noi piete si diversificarea traseelor de depozitare pentru deseurile municipale
biodegradabile (DMB).
In totalitate, la aceasta varianta de dezvoltare se vor lua in calcul contractele de depozitare care
vor fi proiectate sa atinga tintele de deviere ale deseurilor, tinte prezentate in Directiva asupra
depozitarii. Se crede ca un asemenea parteneriat de munca va fi vital pentru atingerea obiectivelor
planului de management national si regional al deseurilor solide, din moment ce se asteapta ca
mult din infrastructura ceruta sa corespunda procentelor de deviere a deseurilor pe termen lung
poate fi continuata de o industrie privat de management al deseurilor dezvoltata in urmatorii ani.
Parteneriatul poate fi o varianta de preferat in judetul Buzau si ar deschide fara indoiala sanse de
a recapata un bun de valoare ca parte a unei strategii pe termen lung.

Contracte existente pe deseuri

Pagina 179 din 236

Activitatile cu cea mai mare prioritate in acest moment sunt inchiderea si ecologizarea vechilor rampe de
gunoi, neconforme si chiar ilegale, precum si dotarea depozitului existent cu echipemente de
sortare si compostare. Cantractele existente trebuiesc reanalizate in vedere a alinierii tarifelor cu
tariful pentru care se asigura suportabilitatea populatiei.
Colectare si Transport
Cea mai importanta parte a intregului sistem este sa obtii deseurile. Sistemul de colectare propus
este impartit in 2 sectiuni, in zone urbane si in zone care produc mai mult de 5.000 tone deseuri pe
an. Va fi instalat un sistem cu 2 pubele, una pentru fractia umeda iar cealalta pentru deseuri
uscate, adica cele ce vor fi reciclate. In zonele cu mai putin de 5.000 t de deseuri pe an va fi
instalata numai o pubela cu deseuri in amestec si de asemenea vor fi instalate puncte verzi.
Pubelele sunt colectate periodic, in cazul zonei 0 sunt transportate direct, in celelalte zone (1-5)
sunt depozitate temorar in statia de transfer si apoi transferate ladepozitul central.
Primele masuri necesare sunt:
- achizitionarea pubelelor si vehiculelor
- impartirea pubelelor parte ale sistemului de colectare
- crearea punctelor verzi
- constructia statiilor de transfer.
Punctele verzi sau insule de deseuri sunt punctele mici de colectare in principal pentru fractii
reciclabile din deseurile menajere. Insulele de deseuri contin containere pentru fractiile reciclabile
ale deseurilor si pentru deseuri reziduale menajere. Vehiculele de colectarea colecteaza materialul
central de aici si il transporta de ex, la o statie de transfer a deseurilor.
Statiile de transfer reprezinta facilitati in care deseurile sunt colectate si apoi transferate in altele
vehicule (in mod normal mai mari) care transporta deseurile catre centrul de depozitare.
Reciclare
Materialele reciclabile colectate in pubela pentru fractie uscata si in punctele verzi sunt:
- hartie si carton
- sticla
- metale (feroase si neferoase in principal aluminiu)
- Plastic
- Lemn si
- Reziduuri.
In statia de sortare amestecul va fi impartit in diverse fractii. In timp ce reziduurile sunt depozitate,
lemnul poate fi compostat sau folosit ca combustibil. Din fractia de plastic, PET-urile se por recicla
direct catre ciclul de productie, fractia de plastic ramasa putand fi utilizata ca inlocuitor de
carburant sau la reciclare, in functie de infrastructura existent. Celelalte reciclabile (sticla, hartie,
carton, metale) sunt refolosite in procesele de reciclare ale materialelor.
Tratarea biologica a deseurilor - Compostare
Pentru a atinge tintele de reducere a deseurilor pe termen scurt (25% in 2010), pentru deseurile
biodegradabile, cu o investitie minima, este nevoie sa ne canalizam pe cantitatile de deseuri
biodegradabile care por fi colectate usor si chiar si tratate. Prin sistemul cu 2 pubele propus,
principalele parti ale deseurilor biodegrdabile vor fi colectate in pubela cu fractie umeda. Deci DMB
poate fi tratat folosind masuri potrivite. Asa cum a fost deja mentionat in Capitolul 5 sunt diverse
procese precum:
- Tratare aeroba compostare
- Tratare anaeroba

Pagina 180 din 236

- Uscare biologica
- Percolare
in special optiuni posibile de tratare.
Modelarea tipurilor de deseuri si conformarea cu tintele propuse arata ca in 2013 tintele se pot
atinge prin infiintarea unei statii de compostare suplimentata de compostarea in gospodarii.
Mai mult, se recomanda colectarea separata a deseurilor verzi din parcuri, gradini, curti si piete
pentru a obtine un compost valoros. Daca se poate si, desigur, respectand legea, deseurile
organice colectate separat din restaurante, cantine, supermarketuri, ca mancare pentru animale,
pot fi de asemenea distruse pentru a reduce cantitatea de deseuri biodegradabile.
Depozitarea
Masurile amintite mai sus reduc cantitatea de deseuri care trebuie depozitata dar raman inca
reziduri ce trebuie depozitate.
Avantajele depozitelor salubre includ un impact de mediu mult limitat (fara mirosuri, fara animale,
fara incendii) riscuri de imbolnavire reduse si un control mai bun asupra deseurilor decat in
depozitele necontrolate.
Constientizarea populatiei
Trebuie sa se faca eforturi semnificative pentru a creste nivelul de constientizare si participare
publica la problemele legate de deseuri in judetul Buzau.
Chestiunile cheie pe care trebuie sa se concentreze campaniile de crestere a constinetizarii publice
se refera la reducerea cantitatii de deseuri la sursa, separarea la sursa a materialelor reciclabile din
frluxul general de deseuri si plata cheltuielilor/ taxelor de utilizare pentru a mentine serviciile
regionale de colectare, tratare si depozitare a deseurilor.
Trebuie de asemenea reafirmata cresterea constientizarii legaturilor dintre managementul
deseurilor solide si dezvoltarea economica a celorlalte prioritati. Mesajele cheie in acest domeniu
trebuie prin urmare sa comunice :
- ca dezvoltarea economica a judetului este influentata turismului cere neaparat un
management adecvat al deseurilor solide: dezvoltarea turismului cere neaparat ca
deseurile solide sa fie gestionate adecvat.
- un management adecvat al deseurilor creaza locuri de munca. Indeosebi, daca se
respecta cerintele Directivei UE legata de ambalaje, poate rezulta un mare numar de
locuri de munca la nivel local.
- un management adecvat al deseurilor este in intregime legat de reducerea emisiilor
de gaze de sera (EGS). Folosirea matarialelor reciclabile in procesul de productie are
ca rezultat reduceri majore ale EGS in comparatie cu materialele noi. Tratarea aeroba
a deseurilor organice (de ex, compostarea) reduce producerea de EGS in comparatie
cu depozitarea lor.
Masurile prevazute in Plan pentru cresterea constientizarii populatiei sunt:
- Activitati locale, prezentari publice si campanii de educare
- Informatii legate de serviciile oferite
- Training si Dezvoltarea Capacitatii
Toate masurile luate pentru implementarea Planului de investitii pe tremen lung contribuie
substantial la Cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Buzau, vizand, in
principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

Pagina 181 din 236

7.3 PARAMETRII DE PROIECTARE DE BAZA SI PRE-DIMENSIONARE
La baza proiectarii acestui sistem au stat datele prezentate in capitolul 3 si indeplinirea tintelor si
obiectivelor propuse atat la nivel judetean cat si la nivel national european (vezi capitolul 4). In
continuare se prezinta o sinteza a acestor date astfel:
1. Date privind realizarea tintelor de acoperire cu servicii
Tabel 7.3-1: Tinte urban-rural pentru acoperire cu servicii
An
% urban propus prin
proiect
% urban
tinta
% rural propus prin
proiect
% rural
tinta
% procent
judet
2009 75 75 80 80 78%
2010 85 85 85 85 85%
2011 95 95 90 90 93%
2012 98 98 98 98 98%
2013 100 100 100 100 100%

2. Date privind populatia si productia de deseuri:
Tabel 7.3-2: Populatia si productia de deseuri
an
Cantitate
totala
Deseuri
menajere
generate
populatie
Deseuri
menajere
sisimilare
colectate
dela
agenti
economici
deseuri
municipale
stradale
urbane
deseuri
municipale
dinpiete
urban
deseuri
municipale
dinparcuri
sigradini
urban
Populatia
indicede
generare
kg/loczi
2007 108448 11132 19591 6618 15142 489784 0.90
2008 161351 108448 11221 19748 6671 15263 486445 0.91
2009 166467 113140 11311 19906 6724 15385 483974 0.94
2010 171653 117900 11402 20065 6778 15508 481503 0.98
2011 172428 118245 11493 20225 6832 15632 478004 0.99
2012 173204 118588 11585 20387 6887 15757 474505 1.00
2013 173895 118842 11677 20550 6942 15884 471002 1.01
2014 174761 119267 11771 20715 6998 16011 467506 1.02
2015 178087 122498 11865 20715 6998 16011 466497 1.05
2016 178846 122855 11960 20860 7047 16123 462998 1.06
2017 179605 123211 12056 21006 7096 16236 459499 1.07

Pagina 182 din 236

2018 178891 122222 12020 21153 7146 16350 455999 1.07
2019 179513 122447 12104 21302 7196 16464 452500 1.09
2020 179969 122670 12189 21451 7196 16464 449001 1.10
2021 180029 122494 12274 21601 7196 16464 445241 1.11
2022 180081 122309 12360 21752 7196 16464 441480 1.12
2023 180127 122117 12447 21904 7196 16464 437720 1.13
2024 180166 121915 12534 22058 7196 16464 433959 1.14
2025 184895 126401 12622 22212 7196 16464 430199 1.18
2026 185728 126990 12710 22367 7196 16464 426307 1.19
2027 186564 127582 12799 22524 7196 16464 422416 1.21
2028 187405 128175 12888 22682 7196 16464 418524 1.23
2029 188249 128770 12979 22840 7196 16464 414633 1.24
2030 189097 129368 13070 23000 7196 16464 410741 1.26
2031 189005 129022 13161 23161 7196 16464 406797 1.27
2032 188903 128666 13253 23323 7196 16464 402854 1.28
2033 188791 128298 13346 23487 7196 16464 398910 1.30
2034 188670 127919 13439 23651 7196 16464 394967 1.31
2035 188539 127529 13533 23817 7196 16464 391023 1.32
2036 188398 127126 13628 23983 7196 16464 387079 1.33
2037 188246 126712 13724 24151 7196 16464 383136 1.35
2038 188085 126285 13820 24320 7196 16464 379192 1.36

3. Date privind compozitia deseurilor
Tabel 7.3-3: Compozitia deseurilor in mediul urban (%)
An Lemn Metal Sticla Plastic
Alte
tipuri
Hartie si
carton
Biodegradabil
2008 2,0 2,0 3,0 10,0 25,0 9,0 49,0
2013 1,0 2,0 3,0 10,0 29,0 11,0 44,0
2018 0,0 1,0 2,0 12,0 31,0 12,0 42,0
2023 0,0 1,0 2,0 12,0 31,0 12,0 42,0
2028 0,0 1,0 1,0 12,0 31,0 13,0 42,0
2032 0,0 1,0 1,0 12,0 31,0 14,0 41,0
2038 0,0 1,0 1,0 12,0 31,0 14,0 41,0


Pagina 183 din 236

Tabel 7.3-4: Compozitia deseurilor in mediul rural (%)
An Lemn Metal Sticla Plastic
Alte
tipuri
Hartie si
carton
Biodegradabil
2008 0,0 1,0 1,0 7,0 23,0 4,0 64,0
2013 0,0 1,0 1,0 7,0 26,0 6,0 59,0
2018 0,0 1,0 1,0 8,0 28,0 7,0 55,0
2023 0,0 1,0 1,0 8,0 28,0 7,0 55,0
2028 0,0 1,0 1,0 8,0 28,0 7,0 55,0
2032 0,0 1,0 1,0 8,0 28,0 7,0 55,0
2038 0,0 1,0 1,0 8,0 28,0 7,0 55,0

Tintele propuse prin proiect depasesc tintele asumate (capitol 4), cantitatile colectate din tabelul de
mai sus reprezinta cantitatile colectate selectiv. Cantitatile reciclabile colectate pot fi depasite in
cazul in care centatenii sunt sensibilizati in reciclare punctele de colectare standu-le la dispozitie in
acest sens.
Table 7.3-5 Date privind atingerea tintelor
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total judet deseuri
menajere si asimilabile
(tone)
71392 61991 125591 139551 143836 148120 149280
Fractii
ambalaje
in
deseurile
menajere
(sursa
ARAM)
Hartie carton 0.032 2285 1984 4019 4466 4603 4740 4777
Plastic 0.071 5069 4401 8917 9908 10212 10516 10599
Sticla 0.03 2142 1860 3768 4187 4315 4444 2986
Metale 0.013 928 806 1633 1814 1870 1926 1941
Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL AMBALAJE (tone) 10423 9051 18336 20375 21000 21625 20302
de la populatie 6254 5430 11002 12225 12600 12975 12181
de la institutii si agentii economici 4169 3620 7334 8150 8400 8650 8121
TINTE
reciclabile
(%/T)
Tinta 60 60 60 60 60 60 60
Hartie carton 1371 1190 2411 2679 2762 2844 2866
tinta 0 0 0 0 15 15 23
Plastic 0 0 0 0 1532 1577 2385
tinta 15 15 15 15 15 15 60
Sticla 321 279 565 628 647 667 1791
tinta 50 50 50 50 50 50 50
Metale 464 403 816 907 935 963 970

Pagina 184 din 236

tinta 0 0 0 0 15 15 15
Lemn 0 0 0 0 0 0 0
Cantitati generate total judet - cantitati rezultate din compozitia deseurilor (tone)
Hartie carton 12590 12588 15069 15979 16073 16167 18026
Plastic 13252 14837 15681 16539 16630 16721 16813
Sticla 4087 4085 4367 4654 4683 4712 4741
Metale 4087 2834 3014 3196 3215 3233 3252
Lemn 3756 2502 2707 2916 2936 2956 1488
Cantitati realizate prin COLECTAREA selectiva propusa (tone)
- Hartie 0 0 4095 5217 5243 5269 8421
- Sticla 0 0 1229 1494 1502 1510 2207
- Metale 0 0 819 1043 1049 1054 1518
- Plastic 0 0 4095 5503 5528 5552 7873
- Lemn 0 0 819 900 906 912 689
Verificare tinte = COLECTAREA- TINTE (tone)
- Hartie -1371 -1190 1684 2538 2482 2425 5555
- Sticla -321 -279 663 866 855 843 416
- Metale -464 -403 3 136 114 91 548
- Plastic 0 0 4095 5503 3996 3975 5488
- Lemn 0 0 819 900 906 912 689

4. Date privind atingerea tintelor privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile
Tabel 7.3-6: Compostarea in gospodarii
Total mixt generat

in rural de la
populatie si ag
economici (20%
considerat in
rural
Biodegradabil
compostat in
gospodarii (numai de
la populatie fara
agenti)50% si
incepand din 2016
60%
biodegradabile t/an t/an
2007 65.0
2008 44346 64.0 28381 10200 13473
2009 40982 63.0 25818 9426 12197
2010 37560 62.0 23287 9014 10937
2011 37390 61.0 22808 9348 10703
2012 37215 60.0 22329 9676 10469
2013 37103 59.0 21891 9647 10256
2014 36849 58.0 21372 9949 10003
2015 35039 57.0 19972 9461 10241
2016 34830 56.0 19505 9404 10899

Pagina 185 din 236

2017 34615 55.0 19038 9692 10627
2018 34020 55.0 18711 9526 10433
2019 33763 55.0 18570 9454 10343
2020 33500 55.0 18425 9380 10251
2021 33473 55.0 18410 9372 10236
2022 33443 55.0 18394 9364 10220
2023 33412 55.0 18376 9355 10204
2024 33378 55.0 18358 9346 10187
2025 29585 55.0 16272 8284 8930
2026 28861 55.0 15873 8081 8685
2027 28125 55.0 15469 7875 8437
2028 27378 55.0 15058 7666 8184
2029 26619 55.0 14640 7453 7928
2030 25847 55.0 14216 7237 7667
2031 25804 55.0 14192 7225 7647
2032 25758 55.0 14167 7212 7625
2033 25711 55.0 14141 7199 7604
2034 25661 55.0 14114 7185 7581
2035 25610 55.0 14085 7171 7558
2036 25557 55.0 14056 7156 7534
2037 25501 55.0 14026 7140 7510
2038 25444 55.0 13994 7124 7484
Baza de calcul prognoza indice de producere deseuri ce tine cont de compostare in gospodarii a
50% pana in 2016 si 60 % din biodegradabil dupa 2016
Tabel 7.3-7: cantitati minime pentru compostare
DeterminareacapacitatiiMBT(t/an)
Biodegradabil+alteletotaljudet 99731.23
Munici
piu
/Oras
Buzau
Patarl
agele
Nehoi
u
RmSarat Total MBT
Biode
grada
bil
deviat
Rezultate
anul pubela reziduala URBAN
INTR
ARE
MBT
Refuz
la
intrar
eain
MBT
(grata
re)
Cantita
tece
intrain
tratare
biologi
ca
IESIRE
cantitate de
deseuri bio
stabilizate
Cantitati la
depozitare:

Pagina 186 din 236

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
2013 63792 7466 17944 63792 22327 41465 14513 26952 36840
2014 64302 7526 18087 64302 22506 41797 14629 27168 37135
2015 64817 7586 18232 64817 22686 42131 14746 27385 37432
2016 65335 7647 18378 91360 27408 63952 25581 38371 52989
2017 65858 7708 18525 84383 29534 54849 19197 35652 48731
2018 66385 7769 18673 85058 29770 55288 19351 35937 49121
2019 66916 7832 18823 85738 30008 55730 19505 36224 49514
2020 67451 7894 18973 86424 30249 56176 19662 36514 49910
2021 67991 7957 19125 87116 30491 56625 19819 36806 50309
2022 68535 8021 19278 87813 30734 57078 19977 37101 50712
2023 69083 8085 19432 88515 30980 57535 20137 37398 51118
2024 69636 8150 19588 89223 31228 57995 20298 37697 51526
2025 70193 8215 19744 89937 31478 58459 20461 37998 51939
2026 70754 8281 19902 90657 31730 58927 20624 38302 52354
2027 71320 8347 20061 91382 31984 59398 20789 38609 52773
2028 71891 8414 20222 92113 32240 59873 20956 38918 53195
2029 72466 8481 20384 92850 32497 60352 21123 39229 53621
2030 73046 8549 20547 93593 32757 60835 21292 39543 54050
2031 73630 8617 20711 94341 33019 61322 21463 39859 54482
2032 74219 8686 20877 95096 33284 61812 21634 40178 54918
2033 74813 8756 21044 95857 33550 62307 21807 40500 55357
2034 75411 8826 21212 96624 33818 62805 21982 40824 55800
2035 76015 8896 21382 97397 34089 63308 22158 41150 56247
2036 76623 8968 21553 98176 34362 63814 22335 41479 56697
2037 77236 9039 21725 98961 34636 64325 22514 41811 57150
2038 77854 9112 21899 99753 34914 64839 22694 42146 57607
1
biodegradabil+altele+deseuriverziinmun
Buzau
4
capacitateastatieide
compostareintraregratare
2
biodegradabil+altele+deseuriverziinNehoiusi
Pogoanele
5
cantitatealaiesireadingratare cesetransferaladepozit fara
alttratament
3
biodegradabil+altele+deseuriverziinmunRm
Sarat
6
cantitateceintrainprocesulbiologicde
compostarecapacitateacelulelor

7
cantitateaceiesedinprocesul
decompostare
Seobservacapentruatingereatinteidebiodegradabilestesuficientacantitateadedeseurirezidualasi
deseurileverziproduseinmunicipiulBuzau
Pentrurespectareacantitatiidedeseuribiodegradabileinanul2016sevorluainconsideratiesicantitatilededeseuri(de
acelasitip)delaRmSaratPogoanelesiNehoiu


Pagina 187 din 236

Ipotezele de prognoza si generare au fost descriese si justificate in cadrul capitolului 3. Ipotezele
privind metodele de colectare si prelucrare au descriese in capitolul 5 alegerea optiunilor, Ipotezele
socio economice sunt cuprinse in capitolul 8, iar pentru suportabilitate a se consulta capitolul 9
7.4 COSTURILE UNITARE
In acest capitol sunt prezentate date referitoare la costurile unitare utilizate in evaluarea altor
lucrari similare care au fost aprobate spre finantare.
Bistrita Nasaud
Proiectul include:
Componenta 1 colectarea prin 5 statii de transfer
Componenta 2 depozitul central
Componenta 3 inchiderea a 4 depozite neconforme urbane 14ha si a 200 depozite rurale
Componenta 4: campanii publicitare, asistenta tehnica, supervizare
Planul de investitii a fost realizat pentru un orizont de 25 ani
Cantitatea medie annuala de deseuri 61000t/an (fara reciclabile)
Populatia deservita:
Urban 113 168 loc
Rural 200 861loc
Cantitati de deseuri estimate in mediul urban (2010, tone/an)
Mixte urban 27 800
Mixte rural 20 200
Biodegradabile urban 6 459
Biodegradabile rural 0
Hartie 11020
Sticla 2688
Plastic 1449
Metal 2027
Lemn 486
Tabel 7.4-1: Costuri investitionale pe proiect

Pagina 188 din 236

In afara cheltuoelilor prezentate mai sus proiectul BN mai
cuprinde cheltuieli investitionale in perioada 2011-2038 si
cheltuieli investitionale ale operatorului.
Totalul cheltuielilor cu investitiile 2009-2038:
66 619 044 euro de unde rezulta 36.40euro/tona (30
ani, 61 000t deseuri generate anual )fata de 46.91 euro/
tona in proiectul nostru. Tinand cont ca fata de proiectul
prezentat mai sus sunt urmatoarele diferente:
- Statii de transfer/ sortare de mica si medie
capacitate
- Statie de compostare de mica capacitate/
medie capacitate
- Deschidere 3 celule / deschidere 5 celule
inchidere 3 celule / inchidere 5 celule
Vom considera ca baza de costuri investitionale si aceste
costuri in masura in care ele sunt similare investitiilor
noastre. Au fost deasemeni luate ca baza de costuri
unitare costurile din lucraile similare aprobate pentru
judete: Timis, Alba, Cluj, Caras si Salaj si elaborate de
consultant

7.5 COSTURI DE INVESTITIE
Costurile de investitie au fost stabilite baza costurilor unitare stabilite in capitolele anterioare.


Pagina 189 din 236

Tabel 7.5-1: Costuri de investitie
Investitie
Costuri totale
2009-2038
(milioane
EURO)
Costuri de investitie Faza 1 - Costuri de
investitie
Faza 2 -
2014-2038
(milioane
EURO)
2009-2013 (milioane EURO)
Valoare proiect finantat POS Mediu (preturi curente)
Alte surse de
finantare
Cheltuieli eligibile
(conform OM 1415/2008)
Cheltuieli neeligibile
0 1 2 3 4 5
DEPOZIT JUDETEAN GALBINASI (existent)
Constructia celulelor nr. 3 si 4 si inchiderea celulelor nr.
2, 3 si 4 *
0.000 0,000
Statie sortare in executie - la depozit**
Structura
0.000
0,000
Echipamente 0,000
DEPOZIT JUDETEAN (nou)
Lucrari de constructii si instalatii 7.333 7.333
Echipamente si utilaje 1.846 1.855
Inchiderea celulelor 7.333 7.333
Extindere Statie de compostare -
Structura 0.700 0.000 0.700
Echipamente 2.000 0.000 2.000
Statie sortare Ulmeni (noua)
Structura 0.500 0.500
Echipamente 0.410 0.410
Statie compostare Pogoanele (noua)
STATII DE TRANSFER
Statia de transfer Rm. Sarat (existenta)
Structura
0.000
0.000
Echipamente 0.000
Masini transport lung curier & containere 0.000

Pagina 190 din 236

Investitie
Costuri totale
2009-2038
(milioane
EURO)
investitie
Faza 2 -
2014-2038
(milioane
EURO)
Alte surse de
finantare
Statia de transfer Beceni (existenta)
Structura
0.000

Echipamente
Masini transport lung curier & containere
Statia de transfer Cislau (existenta)
Structura
0.000

Echipamente 0.000
Masini transport lung curier & containere 0.000
Statia de transfer Pogoanele (noua)
Masini transport lung curier & containere 0.180 0.180
Statia de transfer Ulmeni (noua)
Structura 0.500 0.500 0.000
Echipamente 0.150 0.150 0.000
Masini transport lung curier & containere 0.180 0.180 0.000
Statia de transfer Patarlagele (noua)
Structura 0.900 0.900 0.000
Echipamente 0.300 0.300 0.000
COLECTARE
Zona 0 - Depozit Galbinasi
Structura de colecta primara 1.630 1.630
Echipamente si pubele 1.140 1.140
Masini de colecta 2.420 2.420
Compostare individuala 0.170 0.170

Pagina 191 din 236

Investitie
Costuri totale
2009-2038
(milioane
EURO)
investitie
Faza 2 -
2014-2038
(milioane
EURO)
Alte surse de
finantare
Zona 1 - ST Rm Sarat
Zona 2 - ST Beceni
Structura de colecta primara
Echipamente si pubele
Masini de colecta
Zona 3 - ST Cislau
Structura de colecta primara
Echipamente si pubele
Masini de colecta
Zona 4 - ST Pogoanele
Zona 6 - ST Ulmeni
Zona 7 - ST Patarlagele

Pagina 192 din 236

Investitie
Costuri totale
2009-2038
(milioane
EURO)
investitie
Faza 2 -
2014-2038
(milioane
EURO)
Alte surse de
finantare
INCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME
Depozite rurale neconforme 0.000
Depozite urbane 4.500 4.500
Asistenta tehnica 0.940 0.940
Proiectare 0.940 0.940
Cheltuieli neprevazute 1.880 1.880
Alte Cheltuieli (Studii teren, taxe pentru avize,
proceduri achizitie publica, Organizare de santier, taxe
ISC, OAR, cote legale, Probe tehnologice, teste,
pregatirea personalului, Cheltuieli cu salarii UIP, audit)
1.840 1.840 0,000 0,000 0,000
TOTAL INVESTITII 47.04 23.11 0 4.720 19.221
TOTAL
Total
Total cheltuieli eligibile Total cheltuieli neeligibile Total alte surse
Total
2009-2038 2014-2038
47.04 23.11 0 4.72
19.22
Total coloane 2 - 3
47.04 23.11


Pagina 193 din 236

7.6 COSTURI DE OPERARE, INTRETINERE SI ADMINISTRARE
Costurile de operare au fost calculate :
- tinand cont de costurile actuale privind anumite operatii care au fost detaliate de catre
operatori in fisele anexa pentru justificarea tarifelor
- tinand cont de normele in vigoare relative la Timpul de viata al constructiilor privind
costurile de reparatii
- tanand cont de experienta si baza de date a consultantului.

In tabelul de mai jos se prezinta un extras din costurile prezentate intr-o aplicatie cu aprobare de
finantare.

Tabel 7.6-1: Valoarea actualizata neta a costurilor de operare si intretinere
Valori prezente EUR EUR/tona
Colectare si transport 42.780.023 15,17
Statii de transfer 10.423.450 3,70
Transport lung curier 4.325.331 1,53
Depozitare 21.659.260 7,68
TOTAL 79.188.064 28,08
venituri din materiale reciclate 15.769.058 5,59
TOTAL 63.419.006 22,49
cantitatea de deseuri 2.820.254

7.7 PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE SI ETAPIZAREA MASURILOR
7.7.1 Criterii pentru etapizare
Odata ce au fost stabilite tintele si obiectivele judetului, cat si masurile prin care aceste tinte vor fi
atinse (capitolele 4 si 6) se va elabora un plan de implementare pentru investitiile propuse.
Consultantul a pregatit o lista de verificare cu toate cerintele (documente si actiuni) ce trebuie
pregatite pana la depunerea aplicatiei, incluzand:
Termene limita de predare;

Pagina 194 din 236

Durata pregatirii documentelor;
Stadiul actual al documentelor disponibile;
Organizatia responsabila;
De asemenea Consultantul se va asigura ca organizatiile responsabile cunosc termenele limita
de transmitere a documentelor solicitate.
Acest plan vizeaza prima faza a implementarii proiectului (ce urmeaza a fi finantat in aceasta
etapa de finantare) si respectivele investitii in structura principala, dar indica si toate activitatile
viitoare care vor trebui implementate.
Planul de implementare poate fi impartit in 4 perioade:
Prima perioada 2009 2010: va avea loc realizarea proiectelor prioritare si
constientizarea publicului. Deasemenea, trebuie achizitionate echipamentele principale de
colectare si anume vehiculele de colectare si pubelele de gunoi;
A doua perioada 2010 2013: construirea infrastructurilor prioritare (depozitul de deseuri
central, statiile de transfer zonale, instalatiile de tratare a deseurilor), inchiderea si
reabilitarea depozitelor de deseuri neconforme din zonele urbane si a depozitelor din
zonele rurale, in conformitate cu termenele impuse de legislatie (CE/99/31 si legislatia
nationala relevanta), continuarea campaniilor de constientizare a publicului;
A treia perioada 2013 2017: revizuirea Planului de Investitii pe Termne Lung,
implementarea oricaror investitii suplimentare necesare care pot fi determinate in PITL
revizuit (care urmeaza a fi finantat in faza nr 2), inchiderea si reabilitarea depozitelor care
raman in zonele rurale, in conformitate cu termenele impuse de catre legislatie;
A patra perioada 2017 2037: implementarea unor investitii suplimentare in vederea
administrarii noilor cantitati de deseuri generate (daca este cazul), substituirea vechiului
echipament de colectare, transport si tratare a deseurilor, revizuirea master planului,
implementarea oricaror investitii suplimentare necesare (in conformitate cu master planul
revizuit).
In acest stadiu, toate problemele institutionale sunt discutate atat cu reprezentantii
beneficiarilor cat si cu cei ai MM-ului si continua colectarea datelor necesare. Consultantul
pregateste un raport pentru problemele institutionale care va fi depus in momentul in care toate
datele sunt colectate de la factorii de interes implicati in cadrul fazei SF conform cerintelor din
caietul de sarcini. Detalierea activitatilor din primele doua perioade se prezinta in capitolul 11.

Tabel 7.7-1: Etapizarea investitiilor in perioada 2009-2038
Investitii / perioada

2009-2013 2014-2038 2009-2038
( milioane euro)
Colectare si tranport
structuri civile 2.64 2.64
echipamente si pubele 1.90 1.90
containere compostare individuala 0.39 0.39
masini colecta 4.72 4.72
Statii transfer 0.00
drumuri de aces 0.00

Pagina 195 din 236


2009-2013 2014-2038 2009-2038
echipamente (statie transfer) 0.75 0.75
Statie sortare - Ulmeni 0.00
echipamente 0.41 0.41
Statie compostare - Pogoanele 0.00
Statie compostare - Pogoanele extindere 0.00
Depozit nou 0.00
deschidere celule 7.33 7.33
Inchidere celule 7.33 7.33
inchiderea / relocarea depozitelor existente 0.00
mediu urban 4.50 4.50
Sub total investitii 22.23 19.21 41.44
Asistenta tehnica(5%) 0.94 0.94
Proiectare (5%) 0.94 0.94
Cheltuieli neprevazute (10%) 1.88 1.88
Alte cheltuieli 1.84 1.84
TOTAL 27.83 19.21 47.04

7.8 IMPACTUL MASURILOR PROPUSE
Masurile propuse isi propun sa imbunatateasca sistemul actual de management al deseurilor din
judetul Buzau. Dupa cum s-a prezentat deja in capitolul 2, sistemul actual are ca rezultate cateva
probleme de mediu, cele mai importante fiind urmatoarele:
Eliminarea deseurilor din mediul rural in depozite de deseuri neconforme, care au impact
negativ asupra mediului din cauza generarii de levigat si biogaz.
Nivelul extrem de scazut de racordare la serviciile de salubrizare in mediul rural, care are
ca rezultat eliminarea necontrolata a deseurilor.
Netratarea deseurilor biodegradabile care sunt eliminate in depozite de deseuri
neconforme, si au impact negativ asupra mediului din cauza generarii de levigat si biogaz.
Nivelul scazut de reciclare, care are ca rezultat epuizarea resurselor si materiilor prime cat
si epuizarea spatiului liber din moment ce deseurile trebuie depozitate


Pagina 196 din 236

Implementarea investitiei propuse va reduce cu siguranta impactul asupra mediului si asupra
sanatatii populatiei din judet, prin:
Depozitarea deseurilor in depozitul conform de la Galbinasi, echipate cu toate masurile de
protectie necesare in vederea minimizarii poluarii apelor, solurilor si atmosferei;
Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare minimizand impactul generarii de
levigat si de biogaz;
Utilizarea materialului inclus in deseuri si pastrarea ulterioara a materiilor prime si a
resurselor;
Legatura populatiei totale cu serviciile de management al deseurilor.
Din punct de vedere social, masurile propuse creeaza noi slujbe. In orice caz, populatia trebuie sa
stie ca imbunatatirea sistemului de management al deseurilor va creste tarifele respective pentru a
corespunde, macar intr-o anumita masura, cu serviciile propuse. In plus, succesul sistemului
depinde mult de participarea cetatenilor la schemele de colectare selective care vor fi dezvoltate.
7.9 CERINTELE INSTITUTIONALE
Intrucat proiectul realizarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor pe termen lung are mai
multe etape, cerintele institutionale sunt adecvate fiecareia dintre acestea. In cele ce urmeaza vom
face o scurta descriere a acestor etape.
Astfel, prima etapa are in vedere pregatirea proiectului, organizarea de licitatii pentru punerea in
aplicare a solutiilor alese, implementarea solutiilor si constructia aceastora. Prima etapa poate fi
mai departe dezvoltata in:
Faza de pregatire a proiectului. In aceasta faza ne aflam in momentul de fata, cand
consultantul va finaliza Planul de investii pe termen lung si pregateste aplicatiile pentru
investiile in infrastructura de gestionare integrata deseurilor din Judetul Buzau, caietele de
sarcini pentru licitatii si documentele contractuale. Obiectivul acestei faze este acela de a
realiza un Plan de Investitii pe Termen Lung privind managementul integrat al deseurilor
care sa cuprinda si investitiile prioritare, o baza de date privind costurile unitare ale
implementarii Planului si un raport intermediar in ceea ce priveste etapa de pre-fezabilitate.

Cea de-a doua faza se refera la elaborarea de catre consultant a Studiului de fezabilitate si
a Aplicatiei de finantare. In acest cadru Consultantul trebuie sa completeze analiza
institutionala realizata la nivel de pre-fezabilitate, pentru a aprecia daca structura
institutionala existenta la nivelul judetului este adecvata pentru implementarea proiectului si
a propune solutiile de remediere si/sau completare. Obiectivul acestei faze este realizarea
unei aplicatii financiare care sa cuprinda studiul de fezabilitate, analiza financiar economica,
analiza institutionala, evaluarea impactului asupra mediului si formularul aplicatiei de
finantare. De asemenea, in aceasta faza se va realiza un plan de investitii si un raport
intermediar privind aplicatia de finantare.
Cea de-a doua etapa se refera la pregatirea documentatiei de atribuire a contractelor de servicii,
lucrari si furnizare de achipamente, conform studiului de fezabilitate si a aplicatiei de finantare. La
finalul acestei etape Consultantul va furniza beneficiarului documentatia completa de atribuire a
contractelor susmentionate.
Cea de-a treia etapa prevede instruirea Beneficiarului de catre Consultant.
Prin Hotararea nr. 68/24.04.2009, Consiliul Judetean Buzau a aprobat numarul de personal,
numarul de functii publice, organigrama si statul de functii al organismelor de specialitate ale
Consiliului, printre care si Unitatea de Implementare a Proiectului.

Pagina 197 din 236

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara s-a constituit. Astfel, toate unitatile adminsitrativ teritoriale,
86 din 87 in afara comunei Patarlagele, precum si Consiliul Judetean au adoptat hotararile de
asociere si constituire a Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Eco Buzau 2009.
In aceasta sectiune sunt prezentati pasii pentru implementarea eficienta a unui sistem integrat de
management al deseurilor, conform obiectivelor din cadrul legislativ existent in prezent in Romania.
Cadrul legal relevant cu privire la sistemele institutionale este urmatorul:
Ordonanta de urgenta nr. 78/2000 cu privire la managementul deseurilor, modificata;
Hotararea de Guvern nr. 349/2005 cu privire la eliminarea deseurilor;
Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, cu modificari
Legea nr. 101/2006 cu privire la serviciile de salubritate;
Legea nr. 51/2006 cu privire la serviciile de utilitati publice, modificata de Ordonanta de
urgenta nr. 13/2008;
Hotararea de Guvern nr. 855/2008 privind aprobarea actului constitutiv-cadru si al
statutului-cadru ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de acitivitate
serviciile de utilitati publice;
Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern;
Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventive;
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlorului
intern, cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat prin Ordinul Ministrului Finantelor
Publice nr. 1389/2006;
Legea nr. 26/2001 a asociatiilor si fundatiilor, cu modificari;
Legea nr. 213/1998 cu privire la proprietatea publica si baza legala a acesteia;
Legea nr. 273/2006 cu privire la serviciile locale publice financiare, modificata de
Ordonanta de urgenta nr. 28/2008;
Hotararea de Guvern nr. 109/2007 cu privire la Metodologia de efectuare, modificare si
ajustare a tarifelor pentru activitatile conexe utilitatilor publice;
Hotararea de Guvern nr. 110/2007 cu privire la reglementarea cadrului pentru organizarea
serviciilor publice;
Legea nr. 265/2006 cu privire la protectia mediului.
Ca o consecinta a sistemului centralizat de organizare si de administrare a serviciilor de gestionare
a deseurilor, tara noastra s-a confruntat timp de multi ani cu lipsa de cooperare a organismelor
principale implicate in procesul legislativ si administrativ la nivel local si national.
Dupa 1990 una dintre principalele prioritati la nivel national, a fost intarirea capacitatii autoritatilor
locale pentru descentralizarea activitatilor, astfel incat fiecare comunitate trebuie sa fie
responsabila cu implementarea noilor cerinte si conditii pentru Romania ca tara candidat si apoi ca
Stat membru al UE.
Din cauza activitatilor economice din trecut, urmata de incetarea activitatii intreprinderilor industrial
de mare amploare, in Romania exista un numar mare de amplasamente contaminate cu un nivel
crescut de emisii in atmosfera si in apa. In majoritatea lor, aceste emisii conduc la degradarea
extinsa a solului si a peisajului. Amplasamentele de acest tip sunt de cele mai multe parasite,

Pagina 198 din 236

nefolosite, reprezentand un risc pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor.
Pana la sfarsitul anilor 90 nu a fost incurajata implicarea la nivel local pentru administrarea
eficienta a serviciilor de salubrizare si nu s-a facut o informare extensive a populatiei cu privire la
importanta colectarii corecte a deseurilor menajere in vederea reducerii cantitatii acestora si a
eliminarii unor surse potentiale de poluare.
Daca pana de curand Planurile si Strategiile de reformare a serviciilor comunitare, printre care si
serviciul de salubrizare, au fost elaborate in Romania la nivel national, legislatia actuala se
orienteaza spre transferarea responsabilitatilor majore in acest domeniu catre administratia locala.
Schimbarile de la nivelul legislatiei trebuie sprijinite de schimbari la nivel operational, pentru ca
reformele sa poata fi implementate si in practica, in folosul efectiv al cetateanului.
7.9.1 Prezentarea propunerilor si consecintelor proiectului pentru dezvoltarea institutionala:
In prezent in judetul Buzau functioneaza un singur depozit conform, iar colectarea deseurilor se
face cu mari deficient, mai ales in zona rurala.
Proiectul dezvoltat va cuprinde:
Realizarea unei retele la nivel judetean formata din statii de transfer si sortare, fapt ce va
micsora distantele parcurse de la sursa de provenienta a deseurilor pana la o prima statie
de prelucrare primara si apoi pana la depozitul in care se va face stocarea finala. Acest
lucru se va realize avand in vedere si investiile deja existente;
Proiectarea si realizarea intregii infrastructuri care va deservi aceasta retea;
Colectarea deseurilor municipale, dupa cum este acesta descrisa in capitolele tehnice ale
acestui Plan de Investitii pe Termen Lung
Construirea, dupa ce depozitul actual se va umple, a unui nou depozit conform, care va fi,
de asemenea, integrat in sistem;
Crearea cadrului eficient de gestionare a acestui sistem.
Implementarea acestui proiect duce necesita existenta la nivel judetean a unei structure
centralizate, care va avea ca obiectiv urmarirea si administrarea tuturor proceselor care vor
constitui Gestionarea Integrata a Deseurilor Menajere.
Analiza optiunilor si abordarea sistemului proiectat de management integrat al deseurilor vor oferi
solutii eficiente pentru organizarea activilatilor de gestionare a deseurilor. Operatorii privati vor fi
cooptati in acest demers, acestia avand urmand sa concureze pentru operarea diverselor servicii
cum ar fi: colectarea si transportul deseurilor, administrarea statiilor de transfer si de compostare,
administrarea depozitului de deseuri ce urmeaza a fi construit. Se doreste recuperearea
materialelor refolosibile, valorificarea si reciclarea acestora.
Punctele majore ale noii strategii sunt fixate de necesitatea acuta de reducere a poluarii si de
dezvoltare durabila, elemente cheie in elaborarea legislatiei actuale de mediu.
Cea mai buna metoda de implementare a unei strategii eficiente este organizarea si coordonarea
acesteia de la un singur nivel, de aceea urmand a se infiinta si reglementa un organizm modern si
practic de gestionare a activitatilor de salubrizare a desurilor, Asociatia Intercomunitara de
Dezvoltare, cu urmatoarea structura.

Pagina 199 din 236

Figura 7-1: Structura generala a Asociatiei
In prezent, fiecare comunitate trebuie sa administreze principalele sarcini: colectarea deseurilor
menajere, reducerea, reciclarea si eliminarea acestora, pe propria responsabilitate. Aceasta
situatie duce, de cele mai multe ori, la realizarea cu mare dificultate, uneori chiar deloc, a serviciilor
normale de salubrizare. De asemenea are un impact major asupra atingerii tintelor de colectare,
reciclare, tratare si depozitare a deseurilor. Pentru rezolvarea acestei probleme, este necesara
luarea unei decizii de administrare in comun a tuturor serviciilor de salubrizare. Comunitatile locale
sunt indemnate sa se Constituie in Asociatii Intercomunitare de dezvoltare, care vor administra la
un nivel superior, in ce priveste eficienta, gestionarea integrata a deseurilor menajere.
Asociatia actioneaza ca o umbrela ce protejeaza pe toti membri sai, reprezentandu-le interesele si
asigurandu-se ca acestia beneficiaza de cele mai bune servicii la preturile optime.
Reorientarea organizatiilor existente catre un aranjament institutional comun de gestionare a
deseurilor solide care serveste intregul judet, ar trebui atinsa in trei pasi descrisi in mare in cele ce
urmeaza.
7.9.1.1 Infiintarea Asociatiei de dezvoltare intercomunitara
In conformitate cu Legea nr. 51/2006 cu privire la serviciile de utilitati publice, modificata de
Ordonanta de urgenta nr. 13/2008, si respectand prevederile Hotararii de Guvern nr. 855/2008,
ELIMINARE
Localitati urbane si rurale
Asociatia de dezvoltare
intercomunitara ADI -
TRANSFER RECICLARE MANAGEMENT PRE-TRATARE
Sarcini delegate
Monitorizarea implementarii proiectului, a functionarii serviciilor si intretinerea
instalatiilor; Controlul tarifelor; Delegarea operatorilor privati, dezvoltarea si
actualizarea serviciilor etc.
Performanta
COLECTARE

Pagina 200 din 236

unitatile administrative dintr-un judet pot coopera pentru a infiinta asociatii in conformitate cu
legislatia existenta, respectiv Asociatii de dezvoltare intercomunitare (ADI). Scopul acestor
asociatii este de a administra in comun utilitatilor publice si de a dezvolta si moderniza
infrastructura si functionalitatea acestor utilitati.
ADI sunt organisme cooperative, reglementate legal, care pot fi create la nivel judetean, avand ca
membri toate localitatile din acea unitate teritorial administrativa.
In ceea ce priveste gestionarea deseurilor, membri Asociatiei isi deleaga atributiile catre
organismul de conducere a Asociatiei, iar aceasta le reprezinta interesele.
Statutul si Actul constitutiv ale unei Asociatii, asa cum sunt acestea prezentate ca model in HG
855/2008, vor stipula faptul ca Asociatia are puterea de a efectua, in numele si pentru membri sai,
atributii in legatura cu serviciile de gestionare a deseurilor.
O solutie integrate de gestionare a deseurilor la nivel judetean nu poate fi implementata eficient si
durabil fara o cooperare intre toate localitatile din acel judet.
Importanta si necesitatea integrarii de la bun inceput a tuturor localitatilor in Asociatie sunt date de
faptul ca intreaga gestionare a deseurilor, de la colectare, trecand prin etapele intermediare si
pana la depozitare, vor fi efectuate de operatori privati carora li se vor acorda aceste drepturile de
gestionare a acestor servicii prin licitatii publice.
Daca o localitate va deveni membru al Asociatiei dupa semnarea acestor contracte, respectiva
localitate nu va putea sa beneficieze de serviciile oferite prin aceste contracte de delegare
(semnate in numele localitatilor membre) din cauza faptului ca s-ar realiza in acest fel o
incredintare directa a serviciilor de salubrizare, lucru ce contravine legii.
Principalele sarcini ale Asociatiei in ceea ce priveste gestionarea deseurilor vor fi urmatoarele:
Sa asigure o gestionare sigura din punctul de vedere al mediului a deseurilor
menajere la nivel local, judetean;
Sa asigure controlul si monitorizarea sigurantei eliminarii pe termen lung a
deseurilor;
Sa gaseasca cele mai bune solutii si optiuni in ceea ce priveste strategiile de
reducere permanenta a deseurilor;
Sa controleze si sa intretina rentabilitatea si tarifele scazute;
Sa furnizeze politici active de marketing si strategii cu privire la materialele
reciclabile;
Sa administreze sisteme flexibile in diferite conditii locale;
Sa elaborareze si sa verifice respectarea specificatiilor tehnice pentru procedura
de achizitie cu privire la realizarea infrastructurii prevazuta in acest proiect;
Sa monitorizeze functionarea serviciului, in conformitate cu cererile contractului
semnat cu operatorul privat cu privire la un serviciu specific aferent deseurilor.
Cadrul legal pentru mecanismul institutional de gestionare regionala a deseurilor Actul Constitutiv
al Asociatiei Intercomunitare de Dezvoltare.
Membrii Asociatiei vor conveni sa semneze un Act Constitutiv si un Statut legal in conformitate cu
modelul cadru prezentat in HG 855/2008 si incheiate cu respectarea tuturor prevederilor legale
care reglementeaza functionarea unei entitati publice.
Statutul de asociere va cuprinde aspecte privind:
- Planul de investitii pe termen lung cu privire la infrastructura de gestionare a deseurilor

Pagina 201 din 236

- Rolul si atributiile ADI, rolul CJ si al diverselor autoritati locale in implementarea proiectului
- Obligatiile de co-finantare proiectului
- Proprietatea asupra infrastructurii nou create
- Mecanismul de operare a infrastructurii (colectare, transport, transfer, depozitare)
- Mecanismul de plata a serviciilor de gestionare a deseurilor (tarife, taxe sau mixt)
- Planul multianual de evolutie a tarifelor sau taxelor
- Statutul ADI va include, pe langa aspectele mentionate, care sunt competentele
autoritatilor publice locale pentru care ADI primeste mandat precum si modul de exercitare
a acestora.
- Ca principiu, in statutul ADI, unitatile administrativ-teritoriale membre vor desemna CJ ca
beneficiar al proiectului.
Cooperarea cu principalul organism national responsabil cu monitorizarea evolutiei tarifelor si
taxelor pentru serviciile de salubrizare si a planului si strategiei multianuale privind serviciile de
utilitati publice
In cadrul judetului Buzau a fost un numar de 81 de localitati din 87 precum si consiliului Judetean
au aprobat hotararea de asociere si constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Eco
Buzau 2009.
7.9.2 Responsabilitatea speciala a Consiliului judetean ca membru ADI
In calitatea sa de beneficiar, conform Regulamentului European (aplicabil tuturor statelor member
beneficiare de fonduri structurale), Consiliul Judetean este responsabil pentru organizarea
licitatiilor, contractare si plati pentru lucrarile si serviciile aferente proiectului de investitii. Consiliul
Judetean a infiintat, prin Hotararea nr. 68/28.04.2009 Unitatea de Implementare a proiectului care
va monitoriza toate aceste activitati.
Unitatea de Implementare a Proiectului din judetul Buzau a fost creata ca un compartiment special
in cadrul Consiliului Judetean Buzau. Ea a fost inclusa in organigrama Consiliului si i-a fost
aprobata structura de personal.

Figura 7-2: Schema de personal a Unitatii de Implementare a Proiectului


Pagina 202 din 236

Figura 7-3: Organigrama Consiliului Judetean Buzau, asa cum a fost modificata prin
Hotararea 68/2009
Consiliul judetean va suporta costurile de implementare a proiectului (logistica necesara, plata
salariilor membrilor Unitatii de Implementare) si va fi responsabil de organizarea si functionarea
Unitatii.
Consiliul Judetean va fi proprietarul infrastructurii nou create prin acest proiect si va fi principalul
cofinantator al proiectului.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, cateva din avantajele infiintarii Asociatiei de Dezvoltare
Intercomunitara sunt:
Indeplinirea eficienta a serviciilor necesare in ceea ce priveste gestionarea deseurilor,
in cadrul unui grup organizat;
Dimensionarea eficienta a infrastructurii;
Zonarea corespunzatoare a elementelor cheie din infrastructura (statii de transfer, statii
de compostare, etc);
Eficientizarea serviciilor pentru a reduce costurile ce trebuie suportate individual de
catre cetatenii judetului;
Utilizarea eficienta a resurselor umane si materiale;
Cresterea eficientei in sectorul infrastructurii locale;
Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean, in
conformitate cu indrumarile unui Plan de Investii pe Termen Lung agreat in unanimitate;
Realizarea investitiilor pentru proiectul complet prin accesarea de fonduri europene;
Garantarea si rambursarea fondurilor co-finantarii.

Pagina 203 din 236

7.9.3 Structura legala de baza a ADI
Structura Asociatiei trebuie sa respecte cerintele legale ale Ordonantei Guvernului nr. 26/2000
privind asociatiile si fundatiile, prevederile legii nr. 51/2006 precum si Hotararea Guvernului nr.
855/2008.
Astfel, conform Actului Constitutiv si a Statului, Asociatia va avea urmatoarea structura::
7.9.3.1 Adunarea generala
Adunarea va include toti reprezentantii asociatilor, care sunt desemnati ca atare de autoritatile
deliberative ale fiecarei localitati membre in Asociatie.
Atributiile si responsabilitatile principale ale Adunarii generale vor fi prevazute in Statut si dintre
membri sai va fi ales Presedintele Asociatiei.
7.9.3.2 Consiliul director
Consiliul director este instrumental executiv al Asociatiei. Consiliul este compus din Presedintele
Asociatiei si alti minim 2 membri desemnati de catre Adunarea generala pe o anumita perioada de
timp ce va fi stipulata in Statut. Conditia de functionare a Consiliului este aceea ca, impreuna cu
Presedintele, sa contina un numar impar de membri.
Acest organism va asigura aplicarea si executia Deciziilor luate de catre Adunare si va indeplini
atributiile speciale delegate de catre Adunare sau prevazute in Statut. Acesta se va intruni in
cadrul unor intalniri formale, in conformitate cu ordinea speciala de zi, si, dupa cum se prevede in
Statut.
7.9.3.3 Aparatul Tehnic
Pentru realizarea scopului si obiectivelor sale, Asociatia va constitui un aparat tehnic propriu.
Membrii acestui aparat tehnic, condus de un director executiv, vor fi angajatii Asociatiei. Aparatul
tehnic trebuie dimensionat conform necesitatilor Asociatiei.
7.9.3.4 Comisia de cenzori;
Comisia de cenzori se va ocupa de controlul financiar al Asociatiei; atributia principala a acestui
organism va fi sa verifice metoda de administrare a activelor Asociatiei (patrimoniu), dupa cum
prevad legea si Statutul Asociatiei.

Figura 7-4: Organismele legale ale ADI
ADUNAREA
GENERALA
CONSILIUL
DIRECTOR
PRESEDINTE
COMISIA DE
CENZORI
APARATUL
TEHNIC

Pagina 204 din 236

7.9.4 Atributiile ADI pe parcursul fazelor de investitie si de functionare a evolutiei proiectului.
Principalul scop al Asociatiei este acela de a coordona, controla si monitoriza serviciile de
gestionare a deseurilor.
In calitatea sa de beneficiar final al infrastructurii construite in cadrul acestui proiect, Consiliul
Judetean este responsabil de organizarea procedurilor de achizitie (ofertare si contractare),
precum si cu plata contractelor de lucrari si servicii.
Unitatea de Implementare a Proiectului face parte din organigrama Consiliului Judetean si va
implementa si monitoriza proiectul.
Pe durata implementarii proiectului Consiliul Judetean va informa Adunarea Generala a Asociatiei
cu privire la stadiul proiectului.
Efectuarea serviciilor de salubrizare (colectare, selectare, tratare partial, transport, etc) va fi
sarcina Operatorilor privati, selectati prin procedura de achizitie publica, cu respectarea
specificatiilor tehnice, comerciale si legale agreate de catre Adunarea Generala a Asociatiei.
Contractele pentru construirea si operarea instalatiilor ce vor deservi judetul la nivel central, vor fi
semnate de catre Consiliul Judetean, in timp ce contractele de operare infrastructurii regionalizate
si a serviciilor de precolectare, colectare si transport vor fi semnate intre Asociatie in numele
membrilor sai si Consiliul Judetean pe de-o parte si Operatorul de salubrizare pe de alta parte.
Din schema de personal aprobata, in cadrul Unitatii de Implementare a Proiectului vor fi ocupate
cel putin urmatoarele pozitii: Presedintele Unitatii, Vicepresedintele, Departamentul Tehnic, in
cadrul caruia vor fi angajati ingineri specializati, Departamentul financiar, cu un specialist contabil
si un specialist financiar, un ofiter de Relatii Publice si un consilier juridic.
Toate costurile de operare a Unitatii, precum si responsabilitatea pentru organizarea si
functionarea sa, vor fi in sarcina Consiliului Judetean.
7.9.5 Pas: Administrarea activitatilor efective de functionare
Faza operationala a proiectului se refera la administrarea in comun a serviciilor de salubrizare a
membrilor Asociatiei si exploatarea infrastructurii aferente.
Autoritatile locale vor delega impreuna administrarea serviciilor de salubrizare (colectarea,
transportul, procesarea si eliminarea deseurilor), prin delegarea contractelor de administrare ce
privesc diferitele activitati ale serviciilor acordate in urma procedurii de ofertare publica.
Activitatile de gestionare a deseurilor vor fi efectuate de operatori privati selectati prin procedura de
achizitie publica intr-o anumita perioada de timp, in scopul unei mai bune administrari a colectarii,
transportului, eliminarii, tratarii, reducerii si reciclarii deseurilor.
Administratia fiecarui judet va putea alege cele mai bune optiuni pentru efectuarea acestor
activitati in conformitate cu nevoile si caracteristicile specifice.
Asociatia va controla, monitoriza si verifica dezvoltarea serviciilor in beneficiul populatiei si va
putea sa primeasca acordul principalelor autoritati implicate cu privire la atributiile si
responsabilitatile delegate, dupa cum este descris mai sus.
Fiecare obligatie de administrare poate fi efectuata in diferite moduri specifice, in conformitate cu
decizia generala privind sistemul regionalizat de deseuri: operator privat pentru una sau mai multe
activitati conexe: colectare, tranfer, tratare, reducere-reciclare, depozitare.

Pagina 205 din 236

Aranjamentul institutional ar trebui sa ia in calcul urmatoarele conditii:
Concurenta cinstita, achizitie publica, timp, caracteristici locale speciale, contracte
existente, consecinte financiare si fiscale, conditii de transfer al proprietatii.
Preluarea serviciilor publice de catre Asociatie si predarea de la partenerii locali
necesita o perioada de tranzitie care va fi convenita in consecinta si care trebuie sa
respecte etapa de constructie si de punere in functiune a noilor facilitati centrale de
management al deseurilor.
Contractele propuse, structurile Asociatiei si cadrele de administrare vor fi discutate
indeaproape cu autoritatile locale implicate din Asociatie si descrise in detaliu in Studiul
de fezabilitate. Propunerile sunt adresate fiecarei unitati locale la nivel judetean si se
bazeaza pe legislatia romana existenta.
Astfel, Asociatia va monitoriza reusita operatorilor in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor in
conformitate cu fiecare contract de delegare de administrare.
Asociatia va exercita, pentru si in numele membrilor sai, drepturile si obligatiile pe care acestia le
au ca autoritate delegata a administrarii serviciilor.

Programare
Dupa finalizarea si prezentarea master planului, autoritatile locale vor initia negocieri in vederea
stabilirii continutului de baza al acordului de parteneriat local si sa infiinteze ADI dar si sa
elaboreze principalele decizii cu privire la structura de organizare asa cum este aceasta descrisa in
optiunea noastra de mai sus.
Odata ce Studiul de fezabilitate este terminat, acordurile si contractele principale trebuie sa fi fost
deja livrate, astfel incat infiintarea ADI sa poate fi confirmata in termen scurt. Consiliul judetean, ca
membru al ADI, va incepe direct ca consiliu de administratie responsabil pentru implementarea
noului proiect local de administrare a deseurilor la nivel judetean.
Concluzii privind dezvoltarea institutionala prezentata
Proiectul nostru de implementare institutionala va include doua faze: cea de
implementare si cea operationala;
Consiliile locale din judet si Consiliul judetean vor infiinta o Asociatie de dezvoltare
intercomunitara (ADI), care are ca obiectiv efectuarea in comun de proiecte privind
crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor solide pentru populatia intregului
judet, si administrarea in comun a serviciilor de salubrizare, de catre operatori privati;
Consiliul judetean ca beneficiar al proiectului a infiintat deja o Unitate de Implementare a
Proiectului care va sprijini beneficiarul in implementarea si operarea investitiilor de
proiect;
ADI va avea dreptul, prin Statutul sau prin Actul constitutiv si i se vor delega sarcini din
partea membrilor, de a exercita, in numele acestora, prerogativele, drepturile si obligatiile
acestora privind serviciile de salubrizare;
Administrarea, operarea si intretinerea serviciilor si instalatiilor de salubrizare vor fi
efectuate de catre operatori privati, in urma unei proceduri de ofertare organizata de
Consiliul judetean ca membru al ADI care va semna contractele cu operatorii, in calitatea
sa de beneficiar final al infrastructurii de deseuri.


Pagina 206 din 236

7.10 CONCLUZII
In aceasta lucrare, in ordinea prioritatii, pe intreg orizontul de timp prognozat, a fost elaborata o
lista de investitii. Masurile propuse trebuie sa respecte criteriile suportabilitatii, organizarii
institutionale si a viabilitatii financiare.
Concluziile noastre privind prefezabilitatea planului de investitii pot fi identificate prin:
Sumar al masurilor de investitii si costuri
Total investitii 104.616.182 milioane EURO
Total costuri de operare si intretinere 22,31 EURO/Tona
Sumar al rezultatelor si al impactului masurilor (indicatori cheie)
o Conectare 100% a populatiei judetului incepand cu 2013
o Atingerea tintelor de reciclare incepand cu 2010
o Reducerea cantitatilor de deseuri depozitate incepand cu 2010
o Salubrizarea zonelor neconforme de depozitare incepand cu 2009

Constrangeri posibile (riscuri) :
i. economice:
Autoritatea locala poate sa participe la co-finantarea proiectului, reprezentata de 2% din
costurile eligibile si totalitatea costurilor neeligibile.
Suportabilitatea populatiei: tariful pentru acoperirea costurilor de operare si intretinere
mai putin veniturile obtinute din valorificarea materialelor reciclabile este acoperit exceptie
facand gospodariile din prima decila pentru care acest tarif devine suportabil incepand cu
anul 2020;
Pentru a preveni incapacitatea de a plati acest serviciu pentru cazurile mentionate, mai
sus in cadrul analizei, autoritatile locale trebuie sa stabileasca un sistem de subventii sau
asistenta sociala pentru aceste familii sau un sistem de facturare bazat pe greutate/volum
de deseuri generate (tanand cont ca pentru aceste familii cantitatea de deseuri generata
este mai mica)
ii. de mediu acceptul populatiei privind implantarea infrastructurii sistemului.
iii. institutionale relatiile contractuale existente, relatiile intercomunitare, asociatiile deja
existente pentru gestionarea deseurilor si cadrul legislativ inadecvat.
iv. de timp pregatirea documentatiilor/activitatilor poate conduce la decalari si implicit la
decalarea termenelor (ex Studi de impact, diverse proceduri de achizitii publice)
Ipoteze principale si conditii relevante pentru implementarea PITL
o Atitudinea pozitiva a cetatenilor eliminarea constrangerilor de mediu (ii)
o Acceptarea PITL de catre beneficiarul final Consiliul Judetean prin aceasta
angajandu-se la eliminarea constrangerilor economice (i), si de timp (iv) - partial
o Corelarea cerintelor institutionale cu cadrul legislativ actual si prin aceasta
eliminarea constrangerii (iii)
Toate cele enumerate mai sus si alaturi de implicarea deosebita a Consiliului Judetean in
acest domeniu, ne conduc sa consideram, in aceasta faza, ca PITL prezentat poate fi
implementat cu succes in judetul Buzau.

Pagina 207 din 236

8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA
8.1 SINTEZA
Scopul analizei financiare este acela de a identifica si cuantifica cheltuielile necesare pentru
implementarea proiectului, dar si cheltuielile de operare si intretinere generate de proiect in faza
operationala.
Analiza economico-financiara realizata in faza de Master Plan are ca principal scop determinarea
suportabilitatii utilizatorilor finali cat si a autoritatii locale de a sustine co-finantarea proiectului
propus. In acest scop sunt analizate costurile generate de implementarea proiectului, respectiv
costurile de investitii, cat si costurile de operare si intretinere a investitiei. Detalierea analizei
economico-financiare se va face in etapa urmatoare (studiu de fezabilitate).
In cadrul analizei vor fi analizate costurile generate de implementarea proiectului propus pentru
optiunea recomandata, conform analizei efectuate in cadrul capitolului 5. Optiunea recomandata
este optiunea care a obtinut punctajul maxim in cadrul analize multicriteriale realizate.
8.2 METODOLOGIE SI ABORDARE
Analiza se bazeaza pe informatiile prezentate in capitolele anterioare, respectiv:
proiectii socio-economice, prezentate in capitolul 3;
proiectia cantitatilor de deseuri, capitolul 3;
zonarea sistemului de management al judetului descrisa in capitolul 5;
datele tehnice cu privire la costurile de investitie si de operare prezentate in capitolele 5 si 7.
Costurile cu investitiile cuprind pe langa costurile nete prezentate in capitolul 7 si:
cheltuieli cu asistenta tehnica
cheltuieli de proiectare
cheltuieli neprevazute,
alte cheltuieli (taxe proiectare, etc, conform HG 28)
Determinarea tarifului minim pentru acoperirea costurilor de operare si intretinere a
investitiei are la baza valoarea neta prezenta a acestor cheltuieli raportata la valoarea
prezenta a cantitatii de deseuri colectate. Tariful minim pentru recuperarea investitiilor se
calculueaza in aceeasi maniera, prin raportarea valorii nete prezente a investitiilor la
cantitatea de deseuri colectata.
Din punct de vedere al efortului investitional optiunile propuse in capitolul 5 difera in functie de
gradul de dotare al statiilor de transfer / depozitelor prin implementarea facilitatilor de tratare a
deseurilor de tip sortare si/sau compostare, astfel:


Pagina 208 din 236

Tabel 8.2-1 Prezentare optiuni propuse
Zona OPTIUNEA 1 OPTIUNEA 2 OPTIUNEA 3
Denumire
obiectiv
Transfer Sortare Compostare Transfer Sortare Compostare Transfer Sortare Compostare
Buzau
(Galbinasi)
(se inchide
in 2024)
Depozit
existent
existent
DA
(Bentu)
Depozit
existent
existent
DA
(Bentu)
Depozit
existent
existent
DA
(Bentu)
Deposit nou
Depozit
nou
DA DA Depozit nou DA DA
Depozit
nou
DA DA
Rm. Sarat existent NU NU existent DA NU existent DA NU
Beceni existent existent NU existent existent NU existent existent NU
Cislau existent existent NU existent existent NU existent existent NU
Parscov DA NU NU DA NU NU DA NU NU
Pogoanele DA NU NU DA NU NU DA NU NU
Ulmeni DA NU NU DA NU NU DA NU NU
Patarlagele DA NU NU DA NU NU DA NU DA
Din analiza optiunilor efectuata in capitolul 5, tanand cont atat de criteriile economice, ecologice si
sociale optiunea recomandata este Optiunea 1.
Orizontul de timp pentru care se realizeaza analiza este de 30 ani:
anul de baza anul 2009 anul realizarii Master Planului;
anul 2010 anul in care sunt demarate investitiile
Incepand cu anul 2013 gradul de acoperire al serviciului de salubritate va fi de 100%.
Rata de actualizare utilizata pentru calculul valorii nete prezente este de 5%. Toate calculele au
fost realizate in euro, iar pentru anul 2009 s-a luat un curs de schimb de 4,25 lei/euro (conform
Proiectiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013 din 28 aprilie a
Comisie Nationale de Prognoza).
In elaborarea analizei s-au luat in considerare preturi ale anului 2009.
8.3 COSTURILE INVESTITIEI
Costurile de investitii au fost estimate in capitolele anterioare 5 si 7. Pentru optiunea propusa,
respectiv optiunea 1 s-au determinat costurile de investitii pentru fiecare activitate in parte
(respectiv: colectare si transport, transfer, sortare, compostare, depozitare deschidere de noi
celule la depozitul existent, inchiderea depozitului existent si deschiderea unui nou depozit,
inchiderea/relocarea depozitelor neconforme din mediul urban si rural). Costurile cu investitiile vor
cuprinde suplimentar fata de costurile prezentate in capitolul 7 si:

Pagina 209 din 236

costuri neprevazute 10%
asistenta tehnica 5%
proiectare 5%
alte cheltuieli (taxe, proiectare, etc, conform HG 28)

In analiza costurilor de investitii pe intreg orizontul de timp analizat s-au avut in vedere si costul
retehnologizarii si al inlocuirii in functie de durata de viata a obiectivelor de investitii, si anume:
cladiri 40 ani
echipamente la statiile de transfer si depozite 12 ani
masini si containere 10 ani.

In cazul retehnologizarii s-a luat in calcul 80% din valoarea initiala a echipamentelor.
Realizarea sistemului de management integrat al deseurilor pentru judetul Buzau necesita
deschiderea unui nou depozit.

Tabel 8.3-1 Planul de investitii (inclusiv inlocuiri pentru investitiile noi si dotarile existente) pe intreg
orizontul de timp, in EUR fara TVA preturi curente

2009-2013 2014-2038 2009-2038
( milioane euro)
echipamente si pubele 1.90 1.90
containere compostare individuala 0.39 0.39
masini colecta 4.72 4.72
Statii transfer 0.00
drumuri de aces 0.00
echipamente (statie transfer) 0.75 0.75
Statie sortare - Ulmeni 0.00
Statie compostare - Pogoanele 0.00
Statie compostare - Pogoanele extindere 0.00
Depozit nou 0.00

Pagina 210 din 236


2009-2013 2014-2038 2009-2038
deschidere celule 7.33 7.33
Inchidere celule 7.33 7.33
inchiderea / relocarea depozitelor existente 0.00
mediu urban 4.50 4.50
Sub total investitii 22.23 19.21 41.44
Asistenta tehnica(5%) 0.94 0.94
Proiectare (5%) 0.94 0.94
Cheltuieli neprevazute (10%) 1.88 1.88
Alte cheltuieli 1.84 1.84
TOTAL 27.83 19.21 47.04

In ceea ce priveste investitia initiala, cea mai mare parte a acesteia se realizeaza in anul 2010
(anul de inceput al investitiilor) respectiv 65,1%, urmand ca in anul 2011 sa se realizeze 17,2% din
investitie. Investitia defalcata pe fiecare an al orizontului de timp este prezentata in

Anexa 8.3-1 Defalcarea investitiei

Tabel 8.3-2 Planul investitiei initiale, 2009-2013, exprimat in EUR fara TVA preturi curente

2009 2010 2011 2012 2013 total
( milioane euro)
structuri civile 1.98 0.66 2.640
echipamente si pubele 1.425 0.48 1.90
containere compostare individuala 0.2925 0.10 0.39
masini colecta 3.54 1.18 4.72
Statii transfer 0 0.00
drumuri de aces 0 0.00
structuri civile 1.65 0.55 2.20
echipamente (statie transfer) 0.5625 0.19 0.75
Statie sortare - Ulmeni 0 0.00
structuri civile 0.35 0.10 0.05 0.50
echipamente 0.287 0.08 0.04 0.41
Statie compostare - Pogoanele 0 0.00 0.00
echipamente 1.96 0.56 0.28 2.80

Pagina 211 din 236

Statie compostare - Pogoanele extindere 0 0.00 0.00
structuri civile 0 0.00 0.00
echipamente 0 0.00 0.00
Depozit nou 0 0.00 0.00
echipamente 0 0.00 0.00
deschidere celule 0 0.00 0.00
Inchidere celule 0 0.00 0.00
inchiderea / relocarea depozitelor existente 0 0.00 0.00
mediu urban 3.15 0.90 0.45 4.50
Sub total investitii 15.561 4.45 2.22 22.23
Asistenta tehnica(5%) 0.658 0.19 0.09 0.94
Proiectare (5%) 0.658 0.19 0.09 0.94
Cheltuieli neprevazute (10%) 1.316 0.38 0.19 1.88
Alte cheltuieli 1.288 0.37 0.18 1.84
TOTAL
19.481 5.566 2.783 27.830

8.4 COSTURI DE OPERARE SI INTRETINERE
Costurile de operare si funtionare au in componenta lor:
costuri de intretinere structuri civile, echipamente si masini
costul cu personalul
costul cu energia electrica, combustibilul si apa
costuri administrative
Acestea au fost estimate pe baza consumurilor specifice si a preturilor anului 2009. Costurile de
operare si intretinere defalcate pe fiecare an al orizontului de timp analizat sunt prezentate in
Anexa 8.3

Pagina 212 din 236

Figura 8.4-1 Costuri de operare si intretinere, EUR
-
1.000.000,00
2.000.000,00
3.000.000,00
4.000.000,00
5.000.000,00
6.000.000,00
7.000.000,00
8.000.000,00
9.000.000,00
2
0
0
9
2
0
1
1
2
0
1
3
2
0
1
5
2
0
1
7
2
0
1
9
2
0
2
1
2
0
2
3
2
0
2
5
2
0
2
7
2
0
2
9
2
0
3
1
2
0
3
3
2
0
3
5
2
0
3
7
Colectare & transport Statii de transfer Transport lung curier Depozitare

8.4.1 Costuri cu personalul
In estimarea necesarului de personal pentru functionarea sistemului propus de management al
deseurilor s-au avut in vedere urmatoarele categorii de personal: personal calificat, soferi si
personal necalificat. In estimarea costurilor cu personalul a fost luata in calcul si contributia
angajatorului (aprox 50%).
Tabel 8.4.1-1: Costuri salariale
Categorie personal EUR/luna
EUR/an (inclusiv contributia
angajatorului)
Personal necalificat 175 3.150
Soferi 250 4.500
Personal calificat 450 8.100
Pentru prognoza acestei categorii de costuri s-a tinut cont de cresterea castigului salarial mediu
brut pentru EUR calculat pe baza datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Prognoza pana in
anul 2020, dupa aceasta perioada am considerat scaderea in continuare a procentului de
cresterea a castigului salarial mediu brut. Astfel pentru castigul salarial mediu brut s-au luat in
considerare urmatoarele cresteri anuale:
Tabel 8.4.1-2: Cresterea castigului salarial mediu brut in EUR
2009 2010 2011 2,012 2013 2014 2,015 2016 2017 2018
%
crestere
-8,89% 4,78% 5,26% 6,63% 6,84% 9,58% 7,50% 7,50% 7,40% 7,40%

Pagina 213 din 236

anual

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028
%
crestere
anual
7,30% 7,30% 6,00% 6,00% 6,00% 5,00% 5,00% 5,00% 5,00% 4,00%

2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038
%
crestere
anual
4,00% 4,00% 4,00% 3,00% 3,00% 3,00% 3,00% 2,00% 2,00% 2,00%

8.4.2 Costuri cu energia electrica, combustibili si apa
Costurile cu energia electrica si combustibilul s-a stabilit pe baza consumurilor unitare si a costului
unita pentru aceste categorii si anume:
energia electrica - costul mediu pentru consumatorii industriali medii la pretul 0.12
EUR/kWh.
motorina - 0.9 EUR/litru
apa costul mediu cu apa in judet 0.8 EUR/mc
apa uzata - 0.8 EUR/mc (acelasi cost ca pentru apa)
8.4.3 Costuri de intretinere
Costurile de intretinere sunt defalcate pe doua categorii:
intretinere structuri civile si drumuri de acces estimate la 0,2% din valoarea acestora
intretinere si reparatii echipamente si masini s-a stabilit in functie de gradul de utilizare a
acestora.
8.4.4 Costuri administrative
Costurile administrative au fost estimate ca procent (10%) din valoarea costurilor cu personalul si
costurilor de intretinere si reparatii echipamente si masini.
8.4.5 Costuri aferente fluxului colectare si transfer la statii de transfer
Tabel 8.4.5-1: Costuri operare aferente fluxului colectare si transport, EUR
2010 2011 2012 2013 2018 2023 2028 2032 2038
Colectare si
transport, din
care

1.832.317

1.878.015 1.927.566 1.991.962 2.459.495 3.043.262

3.644.092 4.099.974 4.636.810
costuri fixe

1.038.407

1.084.105 1.133.656 1.198.052 1.665.585 2.249.352

2.850.182 3.306.064 3.842.900

Pagina 214 din 236

intretinere
structuri civile

230

4.019 5.230 5.494 5.494 5.494

5.494 5.494 5.494
intretinere si
reparatii parc
auto

160.800

160.800 160.800 160.800 160.800 160.800

160.800 160.800 160.800
personal (soferi,
manipulanti)

877.377

919.286 967.626 1.031.759 1.499.291 2.083.059

2.683.889 3.139.770 3.676.606
costuri variabile

793.910

793.910 793.910 793.910 793.910 793.910

793.910 793.910 793.910
combustibil

687.510

687.510 687.510 687.510 687.510 687.510

687.510 687.510 687.510
altele

106.400

106.400 106.400 106.400 106.400 106.400

106.400 106.400 106.400


Pagina 215 din 236

8.4.6 Costuri aferente fluxului statii de transfer facilitati centrale
Tabel 8.4.6-1: Costuri operare fluxului Statii de transfer facilitati centrale, EUR
Categorii de costuri 2010 2011 2012 2013 2018 2023 2028 2032 2038
Statii de transfer, din care
405.408 421.408 436.210

454.252 585.772 749.991 919.010

1.047.253

1.198.269
costuri fixe
306.288 322.288 337.090 355.132 486.652 650.871 819.890

948.133 1.099.149
intretinere structuri civile
1.794 6.004 7.208

7.208 7.208 7.208 7.208 7.208

7.208
intretinere si reparatii
30.000 30.000 30.000

30.000 30.000 30.000 30.000 30.000

30.000
personal
246.813 258.603 272.201

290.242 421.763 585.982 755.001 883.244

1.034.260
administrative
27.681 27.681 27.681

27.681 27.681 27.681 27.681 27.681

27.681
costuri variabile
99.120 99.120 99.120

99.120 99.120 99.120 99.120 99.120

99.120
combustibil
34.200 34.200 34.200

34.200 34.200 34.200 34.200 34.200

34.200
energie
31.320 31.320 31.320

31.320 31.320 31.320 31.320 31.320

31.320
apa
9.760 9.760 9.760

9.760 9.760 9.760 9.760 9.760

9.760
apa uzata
11.440 11.440 11.440

11.440 11.440 11.440 11.440 11.440

11.440
alte costuri
12.400 12.400 12.400

12.400 12.400 12.400 12.400 12.400

12.400
Trasport lung curier, din care
188.688 192.800 197.544

203.837 249.717 307.002 365.962 410.698

463.378
costuri fixe 323.372 368.108

Pagina 216 din 236

146.098 150.210 154.954 161.247 207.127 264.412 420.788
60.000 60.000 60.000

60.000 60.000 60.000 60.000 60.000

60.000
personal (soferi)
86.098 90.210 94.954

101.247 147.127 204.412 263.372 308.108

360.788
costuri variabile
42.590 42.590 42.590

42.590 42.590 42.590 42.590 42.590

42.590
combustibil
17.190 17.190 17.190

17.190 17.190 17.190 17.190 17.190

17.190
altele
25.400 25.400 25.400

25.400 25.400 25.400 25.400 25.400

25.400
Depozit GALBINASI, din care
953.532 972.275 990.892

1.015.167 1.192.130
costuri fixe
439.900 458.643 477.260

501.535 678.498
intretinere structuri civile
2.000 4.880 5.200

5.200 5.200
utilaje 66.000 66.000 66.000

66.000 66.000
personal
332.091 347.954 366.251

390.526 567.489
administrative
39.809 39.809 39.809

39.809 39.809
costuri variabile
513.632 513.632 513.632

513.632 513.632
combustibil
244.080 244.080 244.080

244.080 244.080
energie
27.552 27.552 27.552

27.552 27.552
apa
24.000 24.000 24.000

24.000 24.000

Pagina 217 din 236

apa uzata
28.000 28.000 28.000

28.000 28.000
materiale
66.000 66.000 66.000

66.000 66.000
altele
124.000 124.000 124.000

124.000 124.000



Pagina 218 din 236
8.5 VALOAREA ACTUALA NETA
Valoarea actualizata neta a fost calculata ata pentru costurile de investitii cat si prentru costurile de
operare si intretinere, folosind un factor de actualizare de 5%.
Valoarea neta actualizata a investitie pe intreg orizontul de timp analizat este urmatoarea:
Tabel 8.5-1 Valoarea actuala neta a investitiei, EUR
Valori prezente
NPV
2009-2013
NPV
2014-2038
NPV
TOTAL
EUR/tona
TOTAL
25,468,853.00 29,721,603.20

55,190,456.20
19.56
cantitatea de deseuri
2821178
tone
In cazul costurilor de operare si intretinere valoaea actualizata a acestora este urmatoarea
Tabel 8.5-2 Valoarea actualizata neta a costurilor de operare si intretinere, EUR

Valori prezente
NPV
2009-2013
NPV
2014-2038
NPV
TOTAL
EUR/tona
TOTAL 17,908,305
48,315,823
66,224,128
23.47
cantitatea de deseuri 2821178
Tabel 8.5-3 Valoarea actuala neta totala
Total valoarea actualizata EUR
Valoarea neta actuala a investitiilor 55,190,456.20
Valoarea neta actuala a costurilor de operare si intretinere 66,224,128
TOTAL 121 414 584
Determinarea valorilor nete actuale a avut ca scop determinarea tarifului. Tariful pentru
menagementul deseurilor este format din doua componente respectiv:
tariful minim de acoperire a investitie (calculat ca raport dintre valoarea neta actuala a
investitiilor pe intreg orizontul de timp si valoarea neta actuala a cantitatii de deseuri
colectate)
tariful pentru acoperirea costurilor de operare in intretinere diminuat cu veniturile obtinute
din valorificarea materialelor reciclabile (calculat ca raport dintre valoarea neta actuala a

Pagina 219 din 236
costurilor de operare si intretinere pe intreg orizontul de timp fara a tine cont de veniturile
din valorificarea materialelor reciclabile si valoarea neta actuala a cantitatii de deseuri
colectate)
Tariful total astfel obtinut este de 43.03 EUR (fara TVA)/tona, si se compune din :
tariful minim de acoperire a investitie, respectiv de 19.56 EUR/tona fara TVA conform
tabelului Valoarea actuala neta a investitiei
tariful de acoperire a costurilor de operare si intretinere, respectiv de 23.47 EUR/tona fara
TVA conform tabelului Valoarea actuala neta a costurilor de de operare si intretinere.
Venituri din valorificarea materialelor reciclabile
Pentru stabilirea veniturilor din valorificarea materialelor reciclabile s-a pornit de la cantitatea de
deseuri care se recicleaza. Neavand informatii din judet legate pretul tuturor materialelor reciclabile
am facut o estimare a nivelului acestor preturi, astfel:
Tabel 8.5-1: Preturi materiale reciclabile
Material reciclabil EUR/tona
- Hartie 20
- Sticla 40
- Metale 140
- Plastic 70
- Lemn 5
Figure 8.5-1 Venituri obtinute din materiale reciclabile, EUR in preturi 2009
-
200.000
400.000
600.000
800.000
1.000.000
1.200.000
1.400.000
2
0
0
9
2
0
1
0
2
0
1
1
2
0
1
2
2
0
1
3
2
0
1
4
2
0
1
5
2
0
1
6
2
0
1
7
2
0
1
8
2
0
1
9
2
0
2
0
2
0
2
1
2
0
2
2
2
0
2
3
2
0
2
4
2
0
2
5
2
0
2
6
2
0
2
7
2
0
2
8
2
0
2
9
2
0
3
0
2
0
3
1
2
0
3
2
2
0
3
3
2
0
3
4
2
0
3
5
2
0
3
6
2
0
3
7
2
0
3
8
- Hartie - Sticla - Metale - Plastic - Lemn


Pagina 220 din 236
Prezentarea detaliata a cantitatilor de materiale reciclabile si a veniturilor obtinute din valorificarea
acestora se regaseste in anexa 8.

8.6 CONCLUZIE
Ponderea cea mai mare in investitie o are investitia pentrudepozitare (avand in vedere ca se
impune realizarea unui nou depozit) repezentand aproximativ 44 % . In ceea ce priveste insa
partea de costuri de operare si intretinere ponderea cea mai mare o detine activitatea de colectare
a deseurilor de la producator si tranportul acestora catre statiile de transfer / depozite cu o pondere
de aproximativ de 54.
Pornind de la valorile actuale nete ale investitiei si costurilor de operare din care s-au scazut
veniturile obtinute din valorificarea materialelor reciclabile raportate la valoarea actuala a cantitatii
de deseuri colectate s-a determinat tariful care acopera costurile determinate de implementarea
proiectului propus de management al deseurilor pentru judetul Buzau.
Tabel 8.6-1 Tarife
Tarif Eur/tona fara tva
Tarif minim de acoperire a costului investitie 19,56
Tarif de acoperire a costurilor de operare si intretinere
(diminuate cu veniturile din valorificarea materialelor reciclabile)
23,47
Total 43.03
9. ANALIZA SUPORTABILITATII
9.1 SINTEZA
Analiza suportabilitatii are in vedere doua aspecte, si anume:
1. capacitatea autoritatilor locale pentru acoperirea co-finantarii aferente programului de
investitii propus
2. capacitatea utilizatorilor finali ai acestor servicii de a plati in mod regulat tarifele pentru
salubritate.
Analiza suportabilitatii utilizatorilor finali are in vedere relatia dintre costurile aferente gestionarii
deseurilor ce sunt suportate de gospodarie si de venitul pe gospodarie.
Aceste costuri se considera a fie suportabile daca sunt mai mici de 1,8% din nivelul minim,
respectiv nivelul primei decile.

Pagina 221 din 236
Analiza suportabilitatii autoritatilor locale are in vedere analiza capacitatii autoritatii locale de a
participa la co-finantarea programului de investitii avand drept scop stabilirea nivelului maxim de
absorbtie de fondurilor europene si a niveluli gradului de indatorare corespunzator.

9.2 METODOLOGIE SI ABORDARE
Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor va influenta tariful pentru utilizatorii finali.
Ca urmare a investitiilor care urmeaza sa se realizeze, a intretinerii acestor investitii, a cheltuielilor
legate de functionarea si intretinerea sistemului este de asteptat ca tariful pentru serviciile de
management al deseurilor sa creasca. Insa trebuie indentificat pragul de suportabilitate al
populatiei, si in special gradul de suportabiliate al persoanelor cu venit mic.
Suportabilitatea reprezinta capacitatea utilizatorilor de servicii de mamagement al deseurilor de a
plati in mod regulat pentru aceste servicii, fara a renunta la alte nevoi de baza. Este foarte
importanta identificarea capacitatii de plata a utilizatorilor pentru a putea evalua suportabilitatea
economica a serviciilor de salubritate, cu alte cuvinte de a evalua solventa consumatorului pentru
astfel de servicii.
Nivelul tarifului depinde de nivelul serviciilor oferite precum si de metodele de colectare, densitatea
populatie, frecventa colectarii, distanta pana la depozitul central.
Suportabilitatea arata in ce masura venitul gospodariilor este suficient pentru a acoperi cresterea
costurilor pentru servicii de management al deseurilor. Problema familiilor aflate in dificultate de a
plati este predominanta in zonele rurale.
Analiza suportabilitatii nu se va face la nivelul fiecarei unitati administrative, ci va fi calculat un tarif
mediu pentru intreg judetul care va putea fi suportabil si pentru grupurile cu venituri scazute (decil).
Analiza capacitatii autoritatilor locale de a suporta co-finantarea programul de investitii se bazeaza
pe previziunea bugetului local. In analiza capacitatii autoritatilor locale trebuie sa tinem cont de
reglementarile in vigoare care stabilesc nivelul maxim al gradului de indatorare, respectiv conform
Legii 273/2006 privind finantele publice locale unitatilor administrativ teritoriale li se interzice
accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale
reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate/garantate, dobanzile si comisioanele
aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul
respectiv, depaseste limita de 30% din veniturile proprii. Veniturile proprii ale unitatii administrativ
teritoriale in acceptiunea legii mentionate sunt formate din impozite, contributii, alte varsaminte,
alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit.
Astfel, pentru evaluarea suportabilitatii autoritatii locale pentru proiectul de investitii propus se
bazeaza pe previzionarea veniturilor proprii pe orizontul de timp analizat (30 ani). Calcularea
gradului de indatorare se face tinand cont atat de de imprumuturile existente contractete /
garantate cat si de imrumuturile necesare pentru asigurarea co-finantarii pentru proiectul propus
9.3 IPOTEZE
In analiza suportabilitatii utilizatorilor finali se au in vedere doua aspecte respectiv :
tariful practicat pentru acest serviciului
posibilitatea populatiei de a plati acest serviciu;

Pagina 222 din 236
Punctul critic al acestei analize este dat de diferenta dintre dorinta de a plati si posibilitatea de a
plati. Dorinta de a plati reflecta inclinatia consumatorullui de a plati in schimbul cumpararii unui
bun sau serviciu. Posibilitatea de plati nu reprezita numai plata din partea consumatorilor ci si daca
acestia isi permit sa plateasca. Deci posibilitatea de a plati este in principal influentata de veniturile
acestora.
Capacitatea clientilor de a plati este principala tinta in ceea ce priveste suportabilitatea, dar pe de
alta parte tarifele trebuie sa reflecte costurile operatorilor implicati in managamentul deseurillor.
Astfel trebuie sa se stabileasca un echilibru intre intereselor tuturor celor implicati in procesul de
management al deseurilor, respectiv capacitatea populatie de a plati serviciile si sustinerea
economica a operatorilor implicati.
Suportabilitatea pentru gospodariile din zona vizata de proiect, care vor beneficia de acest serviciu,
trebuie sa fie corelata cu:
catitatea de deseuri facturata
evolutia tarifului.
Astfel, suportabilitatea are in vedere relatia dintre costurile aferente gestionarii deseurilor ce sunt
suportate de gospodarie si de venitul pe gospodarie. Aceste costuri se considera a fie suportabile
daca sunt mai mici de 1,8% din nivelul minim, respectiv nivelul primei decile.
Pentru determinarea nivelului de venit al gospodariilor diferentiat in functie de mediu urban sau
rural vom proceda prin aplicarea aceluiasi raport care exista la nivel national intre venitul mediu si
venitul mediu al mediului urban si venitul mediu al mediului rural.
Tabel 9.3-1 Disparitatea venitului din mediul urban si rural fata de media la nivel national
Venit net / gospodarie (venit net / gospodarie la nivel national =100%) 2005 2006 2007
urban 113% 113,64% 113,06%
rural 83% 82,22% 83,11%
Pentru estimerea nivelului de venit al primelor trei decile in cadrul judetului Buzau am extrapolat
raportul existent intre decile la nivel national si nivelul mediu inregistrat la nivel national si l-am
aplicat la nivelul mediu inregistrat in judet.
Tabel 9.3-2 Disparitatea venitului net / gospodarie pentru primele 3 decile fata de media nationala
Venit net / gospodarie (venit net / gospodarie la nivel national =100%) 2005 2006 2007
D1 48,40% 45,78% 46,40%
D2 58,22% 55,22% 56,80%
D3 64,43% 61,92% 63,80%
Veniturile gospodariilor din primele decile au fost determinate tinand cont de disparitatile mediului
urban si mediului rural fata de media nationala precum si de disparitatea decilelor fata de media
nationala.

Pagina 223 din 236
Proiectia veniturilor pentru decilele inferioare s-a facut tinand cont de cresterea economica
(scenariul de baza prezentat in sub-capitolul 3.3.3 Proiectia venitului pe gospodarie), deoarece s-a
observat ca disparitatea decilelor inferioare in ultimii ani s-a mentinut aproximativ la acelasi nivel.
Tabel 9.3-3 Venitul pe gospodarie si numar de persoane pe gospodarie judetul Buzau, 2003 - 2007
2003 2004 2005 2006 2007
persoane/gospodarie 2,97 2,94 2,97 2,96 2,86
D1 4,15 3,69 4,04 4,05 3,95
D2 3,64 3,59 3,44 3,47 2,63
D3 3,08 3,05 2,99 2,86 2,88
venit mediu net lunar (RON)/
gospodarie
595,52 756,13 886,82 951,44 1.152,13
Sursa: Institutul National de Statistica
Asa cum se observa din datele furnizate de Institutul National de Statistica, gospodariile aferente
primelor trei decile au in medie 4 persoane/gospodarie pentru decila 1, respectiv 3.4
persoane/gospodarie pentru decila 2 si 3 persoane/gospodarie pentru decila trei, valori peste
media inregistrata la nivelul judetului de 2.9 persoane/gospodarie. Numarul de
persoane/gospodarie scade de la o decila la alta, deoarece numarul de persoane/gospodarie este
in relatie invers proportionala cu veniturile gospodariei. Numarul de persoane/gospodarie.
determinat ca media datelor istorice prezentate va fi luat in considerare pentru perioada viitoare in
analiza suportabilitatii.
Tabel 9.3-4 Numar de persoane / gospodarie, diferentiat pe mediul urban si rural
Numar mediu de persoane
pe gospodarie / Romania
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total 2,885 2,878 2,801 2,950 2,938 2,929 2,920
Urban 2,827 2,805 2,723 2,862 2,851 2,849 2,850
Rural 2,958 2,972 2,894 3,061 3,051 3,034 3,010
Sursa: Institutul National de Statistica
Pentru determinarea numarului mediu de persoane / gospodarie la nivel urban si rural pentru judet
vom aplica aceeasi proportie care exista intre nivelul mediu si nivelul urban si rural inregistrat la
nivelul tarii. Astfel in judetul Buzau o gospodarie are in medie 2,9 persoane, in timp ce in mediul
urban avem 2,82 persoane / gospodarie si in mediu rural 3 persoane/gospodarie.
In analiza suportabilitatii autoritatilor locale se vor previziona veniturile proprii pentru intreg
orizontul de timp, tinand cont de estimarile autoritatilor locale, pana in 2012, temperate prin
aplatizarea cresterilor tinand cont de contextul economic actual. Pentru perioada 2013-2038 in
proiectia veniturilor proprii s-a ales o abordare conservatoare. Analiza are in vedere si rambursarile
creditelor contractate sau garantate de catre autoritatea locala, in conformitate cu graficele de
rambursareasumate prin contractele de credit.
Autoritatea locala trebuie sa participe la co-finantarea proiectului, reprezentata totalitatea costurilor

Pagina 224 din 236
neeligibile si deficitul de finantare. De asemenea s-a avut in vedere ca autoritatea locala va putea
in viitor sa participe cu co-finantare si la alte proiecte, astfel s-a facut o simulare avandu-se in
vedere si proiecte viitoare cu diferite perioade de implementare.
9.4 TARIFE
Tarifele actuale difera de la un operator la altul si depind de nivelul de servicii furnizate. In prezent
in cadrul judetului activeaza 4 agenti de salubritate care deservesc arii diferite (ca numar de
persoane, in mediul urban sau rural). Cel mai dezvoltat operator, care asigura cea mai mare parte
a acestor servicii in judet, este RER ECOLOGIC SERVICES SRL.
Tabel 9.4-1 Tarife actuale practicate de operatorii de salubritate
Operator salubritate Localitate
Tarif populatie
RON/luna/persoana
Tarif agent economic
RON/mc
RER Ecologic Service SA
Buzau 4,79 54,46
Ramnicu
Sarat
3,36 41,83
Pietroasele 4,07 42,00
Maracineni 4,07 42,00
Vadu Pasii 75 RON/tona 42,00
Sahateni 4,07 42,00
Breaza 4,07 42,00
PREST SERV SA Patirlagele
9,5 magazine
12,5 societati
comerciale care
comercializeaza
materiale de
constructii
ROMPREST SERVICE SA Berca
Colectare, compactare, transport si depozitare
1.281,85 lei/cursa/autospeciala 12 mc
SERVCOM SA Nehoiu 50,21
Sursa: Consiliul Judetean Buzau / Operatorii de salubritate
In urma analizei economico-financiare realizate in capitolul 8 s-a obtinut un tarif pentru acoperirea
costurilor implicate de proiectului atat in faza de implementare cat si in faza operationala. Astfel
tariful are in componenta sa 2 elemente:
tariful minim de acoperire a investitie (calculat ca raport dintre valoarea neta actuala a
investitiilor pe intreg orizontul de timp si valoarea neta actuala a cantitatii de deseuri
colectate)

Pagina 225 din 236
tariful pentru acoperirea costurilor de operare in intretinere (calculat ca raport dintre
valoarea neta actuala a costurilor de operare si intretinere pe intreg orizontul de timp si
valoarea neta actuala a cantitatii de deseuri colectate)
Valoarea in RON a fost obtinuta folosind un curs de schimb 4,2 RON/EUR, curs valabil pentru anul
2010 (conform Proiectiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013 din 28
aprilie a Comisie Nationale de Prognoza).
Avand in vedere ca o persoana genereaza intre 270 si 380 de kilograme de deseuri pe an,
consideram ca pe orizontul de timp analizat media de deseuri generate de o persoana este de 330
kilograme pe an. In aceste conditii tariful pe persoana rezultat ca urmare a implementarii
proiectului de management al deseurilor propus, tinand cont numai de costurile implicate obtinem
urmatorul tarf pe persoana:
Tabel 9.4-2 Tarif per persoana pentru managementul deseurilor urmare a implementarii proiectului
tarif/ persoana/an
ron
inclusiv
tva/an RON/LUNA
Tarif minim de acoperire a costului investitie 33.62 2.80
Tarif de acoperire a costurilor de operare si intretinere 40.34 3.36
Total 73.95 6.16

9.5 SUPORTABILITATE
Analiza suportabilitatii are in vedere doua aspecte:
1. capacitatea autoritatilor locale (beneficiarul proiectului) de a sustine co-finantarea
proiectului. Autoritatea locala trebuie sa sustina costurile ne-eligibile precum si deficitul de
finantare (determinat ca diferente intre cheltuielile eligibile si funding gap).
2. capacitatea populatiei judetului Buzau de a suporta noul tarif pentru managementul
deseurilor, rezultat ca urmare a implementarii proiectului.
9.5.1 Suportabilitatea populatiei
Analiza suportabilitatii utilizatorilor finali (populatie) are in vedere relatia dintre costurile aferente
gestionarii deseurilor ce sunt suportate de gospodarie si de venitul pe gospodarie. Aceste costuri
se considera a fie suportabile daca sunt mai mici de 1,8% din nivelul minim, respectiv nivelul
primei decile.
Suportabilitatea arata in ce masura venitul gospodariilor este suficient pentru a acoperi cresterea
costurilor pentru servicii de management al deseurilor. Problema familiilor aflate in dificultate de a
plati este predominanta in zonele rurale si pentru grupurile cu venituri scazute.
Analiza suportabilitatii nu se va face la nivelul fiecarei unitati administrative, ci va fi calculat un tarif
mediu pentru intreg judetul care va putea fi suportabil si pentru grupurile cu venituri scazute (decil).
Obiectivul specific al acestei analize este acela de a verifica capacitatea populatie jedetului Buzau
de a acoperi macar costurile de operare si intretinere ale sistemului.
Pentru realizarea acestei analize s-au parcurs urmatoarele etape:
s-a previzionat venitul mediul al gospodariilor,
o pe judet
o pentru mediul urban si mediul rural
o pentru primele trei decile de venit
s-a luat in considerare cresterea veniturilor cu cresterea economica, conform scenariului de baza

Pagina 226 din 236
de crestere a veniturilor gospodariilor prezentata la capitolul 3.
s-a previzionat cantitatea de deseuri generata de populatia judetului, conform capitolului 3;
s-a determinat capacitatea totala de plata a populatiei prin aplicarea pragului de 1,8% la
venitul mediu / gospodarie:
o pe judet
o pentru mediul rural si mediul urban;
o pentru primele trei decile de venit
s-a previzionat tariful pe toata perioada analizata, cresterea acestuia cu inflatia, stabilind
evolutia acestuia in functie de inflatia prognozata prezentata in capitolul 3.
s-a stabilit gradul de acoperire a tarifului pentru cele doua componente ale acestuia,
respectiv pentru tariful de acoperire a costurilor de operare si intretinere si tariful minim
pentru acoperirea investitiilor.
Astfel se poate constata ca:
1. tariful pentru acoperirea costurilor de operare si intretinere este acoperit exceptie facand
gospodariile din prima decila pentru care acest tarif devine suportabil incepand cu anul
2020;
2. populatia poate sustine si o parte din costurile de investitii exceptie facand cazul mentionat
la primul punct
Pentru a preveni incapacitatea de a plati acest serviciu in cazul mai sus mentionat, autoritatile
locale trebuie sa stabileasca un sistem de subventii sau asistenta sociala pentru aceste familii sau
un sistem de facturare bazat pe greutate/volum de deseuri generate (tanand cont ca pentru aceste
familii cantitatea de deseuri generata este mai mica)
9.6 ANALIZA DE SENZITIVITATE
Scopul analizei de senzitivitate este acela de a identifica variabilele cheie ale modelului, a caror
variatie (pozitiva sau negativa) fata de valorile de baza utilizate in modelul de analiza au cel mai
mare impact asupra tarifului.
Avand invedere metodologia de calcul a tarifului, acesta este influentat de urmatoarele elemente:
valoarea investitiilor
costurile de operare
tariful de valorificare a materialelor reciclabile.
Analiza de senzitivitate evalueaza efectul variatie elementelor care stau la baza calcului tarifului
asupra tarifului pentru managementul deseurilor. Astfel vom lua in analiza mai multe scenarii,
respectiv variatia elementelor indicate mai sus cu: 1%, 5%, 10% si 20%. Valorile astfel
obtinute pentru variatia celor trei elemente cu aceste valori sunt sintetizate in tabelul urmator.
Table 9.6-1 Variatia tarifului (RON /persoana/luna) in functie de variatia elementelor selectate
Scenariu
-20% -10% -5% -1% 0% +1% +5% +10% +20%
Variatia valorii investitiei
5.81 6.15 6.31 6.45 6.48 6.51 6.65 6.81 7.15
Variatia costurilor de operare
5.70 6.09 6.29 6.44 6.48 6.52 6.68 6.87 7.26
Variatia tarifului pentru
valorificarea materialelor
reciclabile
6.63 6.56 6.52 6.49 6.48 6.47 6.44 6.40 6.33
Impactul variatie elementelor analizate nu este unul major asupra tarifului, respectiv la o variatie cu
1% variatia tarifului este sub 1% fata de tariful din scenariul de baza de baza.

Pagina 227 din 236
Table 9.6-2 Variatie tarifului (%) in functie de variatia elementelor selectate
Scenariu
-20% -10% -5% -1% 0% +1% +5% +10% +20%
Variatia valorii investitiei
-10.34% -5.09% -2.62% -0.46% 0.00% 0.46% 2.62% 5.09% 10.34%
Variatia costurilor de operare
-12.04% -6.02% -2.93% -0.62% 0.00% 0.62% 3.09% 6.02% 12.04%
Variatia tarifului pentru
valorificarea materialelor
reciclabile
2.31% 1.23% 0.62% 0.15% 0.00% -0.15% -0.62% -1.23% -2.31%
Se poate observa ca tariful este in relatie de directa proportionalitate cu valoarea investitiilor si
valoarea costurilor de operare si este intr-o relatie de inversa proportionalitate cu valoarea tarifului
de valorificare a materialelor reciclabile.
Figure 9.6-1 Analiza de senzitivitate: variatia tarifului ca urmare a variatiei variabilelor selectate
5.50
5.75
6.00
6.25
6.50
6.75
7.00
7.25
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Valoarea investitiilor Costurile de operare Tarif materiale reciclabile
6,48 lei/persoana/luna

9.7 CONCLUZII
Rolul acestei analize este acela de a determina capacitatea beneficiarului proiectului de a sustine
co-finantarea proiectului (totalitatea costurilor neeligibile plus deficitul de finantare) si a populatie
de plati pentru pentru noul sistem de management al desurilor.
Avand in vedere ca in prezent gradul de indatorare a beneficiarului proiectului este zero putem
afirma ca acesta are capacitatea de a sustine atat co-finantarea proiectului propus cat si alte
proiecte viitoare de interes pentru dezvoltarea comunitatii in care acesta ar dori sa se implice.
In ceea ce priveste suportabilitatea populatiei aceasta poate suporta cel putin costurile de operare
si intretinere diminuate cu valoarea valorificarii materialelor reciclabile. Exceptie facand
gospodariile apartinand primei decile de venit care au o perioada critica pana in 2019, dar aceasta
poate fi remediata printr-o politica de subventionare / asistenta sociala sau de tarifare adecvata
pentru ca si aceste gospodarii sa-si poata permite plata pentru noul sistem de management al
deseurilor.
In baza analizei efectuate putem afirma ca proiectul este sustenabil atat din punct de vedere al
populatiei cat si din punct de vedere al autoritatii locale (beneficiarul proiectului), dar numai in

Pagina 228 din 236
conditiile obtinerii finantarii din fonduri europene (deoarece in ceea ce priveste populatia, respectiv
gospodariile decilelor inferioare acestea pot sustine doar a parte din costurile implicate de
investitiile necasare realizarii proiectului).
In urmatoarea etapa cea de elaborare a studiului de fezabilitate si de realizare a analizei cost
beneficiu, se va putea determina cu acuratete nivelul tarifului pentru nou serviciu de management
al deseurilor.
10. PROGRAMUL DE INVESTITII PRIORITARE IN INFRASTRUCTURA
Sistemul de management al deseurilor propus pentru finantare UE reprezenta prima etapa a unui
program etapizat de investitii pe termen lung elaborat pentru a fi in deplina concordanta cu
Directivele Comisiei Europene.
Prima etapa include masurile prioritare cu impact pozitiv asupra calitatii si cantitatii serviciilor
furnizate si asupra protectiei mediului, si va reprezenta proiectul ce va fi co-finantat din Fondul
European de dezvoltare Regionala (FEDR)
Programul de investitii tine cont de:
- Perioadele de tranzitie stabilite conform Directivelor
- Suportabilitatea investitiilor propuse
- Capacitatea locala de implementare
Potrivit POS Mediu 2007-2013 si tinand cont de necesitatea de conformarea cu Aquisul Comunitar
in sectorul de deseuri in perioada de tranzitie relativ scurta, au fost stabilite urmatoarele investitii
prioritare pentru etapa I.



Pagina 229 din 236
Tabel 10-1: Prioritizare investitii 2009 2013

Investitii / perioada 2009 2010 2011 2012 2013 total
Cleltuieli
eligibile
Cheltuielicu
masinilede
colectacevorfi
achizitionatede
noiioperatori
cheltuielineeligibile
(euro)
echipamente si pubele 1.425 0.48 1.90 1.90
containere compostare individuala 0.292 0.10 0.39 0.39
masini colecta 3.54 1.18 4.72 4.72
Statii transfer 0 0.00 0.00
drumuri de aces 0 0.00 0.00
echipamente (statie transfer) 0.562 0.19 0.75 0.75
Masini transport lung curier & containere 0.54 0.18 0.72 0.72
Statie sortare - Ulmeni 0 0.00 0.00
structuri civile 0.350 0.10 0.05 0.50 0.50
echipamente 0.287 0.08 0.04 0.41 0.41
Statie compostare - Pogoanele 0 0.00 0.00 0.00
structuri civile 0.49 0.14 0.07 0.70 0.70
echipamente 1.96 0.56 0.28 2.80 2.80

Pagina 230 din 236
Statie compostare - Pogoanele extindere 0 0.00 0.00 0.00
structuri civile 0 0.00 0.00 0.00
echipamente 0 0.00 0.00 0.00
Depozit nou 0 0.00 0.00 0.00
echipamente 0 0.00 0.00 0.00
deschidere celule 0 0.00 0.00 0.00
Inchidere celule 0 0.00 0.00 0.00
inchiderea / relocarea depozitelor existente 0 0.00 0.00 0.00
mediu urban 3.15 0.90 0.45 4.50 4.50
Sub total investitii 15.176 4.34 2.17 22.23 17.51
Asistenta tehnica(5%) 0.658 0.19 0.09 0.94 0.94
Proiectare (5%) 0.658 0.19 0.09 0.94 0.94
Cheltuieli neprevazute (10%) 1.316 0.38 0.19 1.88 1.88
Alte cheltuieli 1.288 0.37 0.18 1.84 1.84
TOTAL
19.481 5.566 2.783 27.830
23.11 4.72



Pagina 231 din 236
10.1 PRIORITIZAREA MASURILOR CRITERII SI REZULTATE
Masurile prioritare in functie de criteriile :tinte si obiective pe termen scurt sunt:
1. Cresterea gradului de conectare prin : dotarea cu masini de colectare si pubele containere
Grad de conectare 2007 27.3% Tinta 2013 100%
2. Atingerea tintelor de reducere a cantitatilor depozitate prin :
i. achizitia masinilor de colectare
ii. construirea statiilor de transfer
iii. organizarea colectarii selective
iv. introducerea compostarii in gospodarii
Rezultate:
Eficientizarea transportului la depozitul central de la statiile de transfer prin achizitia de
masini speciale de mare capacitate. In prezent neexistand statii de transfer masinile de
colecta transporta cantitati mici de deseuri ceea ce nu este eficient.
Reducerea cantitatilor de deseuri prin colectarea separata si sortare prin achizitia
echipamentelor de sortare.
Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin introducerea unei statii de
compostare la depozitul de la Galbinasi. Justificare: cantitatile de deseuri biodegradabile
depasesc tinta propusa.
3. Depozitarea deseurilor a fost cuprinsa in planul nostru prin finantarea deschiderii celulei 3
4. Au fost prevazute masuri de inchiderea depozitelor urbane cat si a celor rurale. Din
depozitele rurale declarate a fost luate in considerare numai acelea ce depasesc 1 ha,
tinand cont ca termenul de inchidere al acestora este anterior finantarii si ca Consiliile
locale se implica in inchiderea depozitelor mici. Situatia depozitelor ce urmeaza a fi inchise
este prezentata in anexe.
10.2 INDICATORI CHEIE DE PERFORMANTA
10.2.1 Criterii
Masurile sunt prioritizate printr-o serie de pasi dupa cum apar in tabelul urmator:
Tabel 10-2 Masuri de prioritizare a investitiilor
Poz. Masuri de prioritizare
1
Prioritizarea masurilor care sunt cerute pentru conformarea cu Acquis-ul UE si
legislatia nationala aupra altor masuri.
2
Prioritizarea masurilor care sunt in concordanta cu documentele strategice
principale (POS-Mediu, Planul de Implementare pentru Directiva Depozitarii, Planul
National si Regional de Management al Deseurilor)
3 Prioritizarea masurilor care pot fi luate folosind dotarea locala actuala.
4
Prioritizarea masurilor care vor avea impacul maxim asupra tintelor in vederea
imbunatatirii situatiei managementului deseurilor.


Pagina 232 din 236
In continuare se dau detalii asupra acestor masuri:
1. Conformarea cu Acquis-ul comunitar
Exista o decizie unica si clara asupra faptului daca masura proiectului este ceruta a se conforma
cu Acquis-ul comunitar (da/nu).
In practica, toate masurile descrise in acest Plan de Investitii pe Termen Lung sunt esentiale
conformarii cu standardele UE si deci, acest pas poate fi considerat inutil.
2. Concordanta cu Strategia
Exista o singura decizie bazata pe faptul ca masura acestui proiect se potriveste tuturor nivelurilor
diferite ale strategiei.
In practica, toate masurile trebuie sa se incadreze in strategia regionala si deci si acest pas ar
putea fi considerat inutil.
3. Capacitate locala
Ar fi bine daca toate masurile vor putea fi demarate imediat, insa acest lucru este practic imposibil,
iar factorul de limitare este capacitatea locala de implementare. Prin urmare, trebuie sa se acorde
prioritate acestui fapt, si cu ajutorul unei practici normale in managementul de proiect, sa fie stabilit
care masura, daca ar intarzia aplicarea ei, ar intarzia la randul sau intregul proiect. Masurile, care
vor incepe la o data ulterioara in timp ce se va face compatibilizarea cu Acquis-ul comunitar si cu
strategia, trebuie sa aiba prioritate scazuta.
Prioritizare poate fi ierarhizata pe baza celei mai tarzii date de incepere, care nu afecteaza data
predarii finale a proiectului. O situatie critica deja influenteaza proiectul, prin aproprierea termenului
limita de ecologizare a depozitelor neconforme din mediul rural si urban
4. Impactul
In vederea prioritizarii masurilor in functie de impact, trebuie sa luam in calcul un numar de diferite
posibilitati: este posibila construirea statiilor de transfer si a centrelor de colectare si sortare,
inaintea sau dupa construirea facilitatilor de sortare si compostare. In caz ca facilitatea de sortare
(sau de compostare) face parte din pachet, beneficiul construirii unei statii de transfer poate diferi.
Pentru a examina si aprecia aceste detalii, s-a realizat un indice de beneficiu pe baza urmatoarelor
trei elemente, corespunzatoare celor 4 mari obiective din POS Mediu:
Acoperirea cu servicii a populatiei 100 de puncte, unde 100 reprezinta acoperirea
intregii populatii a judetului
Cresterea cantitatii de deseuri reciclate 100 de puncte, unde 100 reprezinta
cantitatea reciclata, atunci cand toate elementele proiectului au fost implementate.
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, pe baza cantitatilor de compost
produs 100 de puncte, unde 100 reprezinta cantitatea redusa cand toate
elementele proiectului au fost implementate.
Reabilitarea depozitelor vechi asa cum s-a agreat in Acquis 100 de puncte, unde
100 reprezinta reabilitarea completa a depozitelor relevante (nivelurile intermediare
se bazeaza pe cantitatea de deseuri din depozitele corespunzatoare).

De observat ca reabilitarea depozitelor trebuie privita ca o prioritate. Avand in vedere schema de
management recomandata in urma analizei optiunilor, pentru a fi implementata in perioada imediat
urmatoare, 2009 2013, s-au stabilit 4 nivele de prioritizare (0 situatia cea mai urgenta, 1, 2 si
3). In subcapitolul urmator sunt prezentate rezultatele procesului de prioritizare.


Pagina 233 din 236
10.3 LISTA MASURILOR DE INVESTITII PRIORITIZATE
10.3.1 Rezultate
Planul investitiilor prioritare pe perioada 2009 - 2013, necesare implementarii sistemului integrat de
management al deseurilor solide, s-a elaborat pentru optiunea 2, prezentata in capitolul 5.
Pe baza celor prezentate anterior, tabelul urmator cuprinde rezultatele prioritizarii masurilor ce
trebuie intreprinse pentru implementarea unui sistem corespunzator de gestionare a deseurilor.
Tabel 10-3 Prioritizarea investitiilor pentru perioada 2009 2013 in judetul Buzau, sectorul
managementul deseurilor

Nr. Crt. Investitia necesara Nivel de prioritizare
2
Ecologizarea depozitelor urbane neconforme de la
Buzau/Rm Sarat/Nehoiu
0
3 Ecologizarea depozitelor rurale 0
4 Infrastructura pentru colectarea deseurilor 0
5 Infrastructura pentru compostare individuala 0
8 Statie de transfer Pogoanele 1
9 Statie de transfer Patarlagele 1
10 Statie de transfer Ulmeni 1
11 Statie de compost Pogoanele 2
13 Statie de sortare Ulmeni 2
14 Statie de sortare Galbinasi 2
15 Publicitate si constientizare 3
Esalonarea investitiilor prezentata in capitolele anterioare a tinut cont de aceasta prioritizare.
10.4 INDICATORI CHEIE DE PERFORMANTA
Tintele nationale
Tabel 10-4 Conformarea cu tintele nationale conform POS Mediu
Indicatori
Tinte POS Mediu
(2015)
Optiunea 2 (Anul 2012)
Sisteme inregrate de management al deseurilor, noi sau
completate la nivel judetean/regional
30 1
Depozite sau rampe de deseuri inchise in zone rurale 1500 134
Depozite municipale de deseuri inchise in zone urbane 150 2
Proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor istorice contaminate 5 0
Populatie care beneficiaza de pe urma sistemelor
imbunatatite de management al deseurilor
8.000.000 466 497
Tinte regionale/judetene
Aceste tinte cuantifica progresul in termeni procentuali pentru atingerea tintelor, pe baza
principiului ca daca intregul proiect (varianta 2) este implementat, atunci aceasta va atinge in
intregime tintele judetului.

Pagina 234 din 236
Tabel 10-5 Conformarea cu tintele regionale/judetene
Indicator Optiunea 2 (anul 2013)
Populatia urbana racordata la serviciile de salubritate 100%
Populatia rurala racordata la serviciile de salubritate 100%
Cresterea gradului de reciclare (% din tinta) 100%
Reducerea depozitarii materialelor biodegradabile (% din tinta) 100%

11. PLAN DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Odata ce au fost stabilite tintele si obiectivele judetului, cat si masurile prin care aceste tinte vor fi
atinse (capitolele 4 si 6) se va elabora un plan de implementare pentru investitiile propuse.
Consultantul a pregatit o lista de verificare cu toate cerintele (documente si actiuni) ce trebuie
pregatite pana la depunerea aplicatiei, incluzand:
Termene limita de predare;
Durata pregatirii documentelor;
Stadiul actual al documentelor disponibile;
Organizatia responsabila;
De asemenea Consultantul se va asigura ca organizatiile responsabile cunosc termenele limita de
transmitere a documentelor solicitate.
Acest plan vizeaza prima faza a implementarii proiectului (ce urmeaza a fi finantat in aceasta etapa
de finantare) si respectivele investitii in structura principala, dar indica si toate activitatile viitoare
care vor trebui implementate. Planul de implementare poate fi impartit in 4 perioade:
Prima perioada 2009 2010: va avea loc realizarea proiectelor prioritare si constientizarea
publicului. De asemenea, trebuie achizitionate echipamentele principale de colectare si anume
vehiculele de colectare si pubelele de gunoi;
A doua perioada 2010 2013: construirea infrastructurilor prioritare (depozitul de deseuri
central, statiile de transfer zonale, instalatiile de tratare a deseurilor), inchiderea si reabilitarea
depozitelor de deseuri neconforme din zonele urbane si a depozitelor din zonele rurale, in
conformitate cu termenele impuse de legislatie (CE/99/31 si legislatia nationala relevanta),
continuarea campaniilor de constientizare a publicului;
A treia perioada 2013 2017: revizuirea Planului de Investitii pe Termen Lung, implementarea
oricaror investitii suplimentare necesare care pot fi determinate in PITL revizuit (care urmeaza a fi
finantat in faza nr 2), inchiderea si reabilitarea depozitelor care raman in zonele rurale, in
conformitate cu termenele impuse de catre legislatie;
A patra perioada 2017 2037: implementarea unor investitii suplimentare in vederea
administrarii noilor cantitati de deseuri generate (daca este cazul), substituirea vechiului
echipament de colectare, transport si tratare a deseurilor, revizuirea master planului,
implementarea oricaror investitii suplimentare necesare (in conformitate cu master planul
revizuit).
In acest stadiu, toate problemele institutionale sunt discutate atat cu reprezentantii beneficiarilor
cat si cu cei ai MM-ului si continua colectarea datelor necesare. Consultantul pregateste un raport
pentru problemele institutionale care va fi depus in momentul in care toate datele sunt colectate de
la factorii de interes implicati in cadrul fazei SF conform cerintelor din caietul de sarcini.
In tabelul de mai jos este prezentat planul de actiune pentru implementarea proiectului.

Tabel 10.4-1 Planul de actiune pentru implementarea proiectului

Pagina 235 din 236
ID Activitatea Responsabili
S
t
a
r
t

1.0 Implementarea PITL AT, CJ, MM Dec-10

1.1 FAZA PREGATITOARE AT, CJ, MM Dec-10
1.1.1 PITL Elaborare AT, aprobare CJ, MM aug-10
1.1.2 Obtinerea amplasamentelor CJ aug-10
1.1.3 Elaborare SF Elaborare AT, aprobare CJ, MM sep-10
1.1.4 Elaborare CBA Elaborare AT, aprobare CJ, MM sep10
1.1.5 Analiza Institutionala Elaborare AT, aprobare CJ, MM sep10
1.1.6 Realizare cadru institutional crearea ADI, UIP CJ aug10
1.1.7 Evaluarea impactului asupra mediului
Elaborare AT, aprobare CJ,
ARPM Regiunea 2 SE
sep10
1.1.8 Elaborarea aplicatiei Elaborare AT, aprobare CJ, MM oct10

1.2 APROBAREA APLICATIEI Comisia de evaluare UE nov-11
1.2.1
Pregatirea documentatiei de atribuire- contracte
servicii
Elaborare AT, aprobare CJ, MM Apr-11
1.2.2 Licitatie si contractare servicii Audit*
Organizator UIP aprobare ADI,
MM
ian-11
1.2.3 Derulare Audit
UIP, Auditor-Aprob. Monit.: MM,
ADI
febr-11
1.2.4 Licitatie si contractare servicii ATM si supervizare
Organizator UIP Aprobare MM,
ADI
febr-11
1.2.5 Derulare ATM si supervizare UIP, Monitorizare: MM, ADI febr-11
1.2.6
achizitii
Elaborare AT, aprobare CJ, MM sep-10
1.2.7
Licitatie si contractare achizitii containere si
pubele
MM
febr-11
1.2.8 Derularea achizitiilor de containere si pubele ECMS mar-11
1.2.9
lucrari
Elaborare AT, aprobare CJ, MM mar-11
1.2.10 Licitatie si contractare lucrari
MM
mai-11
1.2.11 Derulare lucrari ECMS iun-11
1.2.12 Licitarea si contractarea serviciilor de operare
MM
sep-11
1.2.13 Derularea serviciilor de operare ECMS dec-11
1.2.14 Instruirea beneficiarilor finali
Elaborare AT, UIP aprobare CJ,
MM
May-10
1.2.15 Campanie de constientizare a publicului CJ, UIP, ADI Aug-11
Licitatie si contractare servicii Audit* - include si pregatirea documentelor de licitatie
ECMS- Executie Contractant, monitorizare supervizare AT, ATM, UIP,MM

Planul detaliat cu reprezentarea grafica se prezinta in:
Anexa 10.4-1 Planul de actiune pentru implementarea PITL

Pagina 236 din 236
12. ANEXE
Anexa 1.1-1 Proiecte de management al deseurilor aflate in derulare/finalizare (harta)
Anexa 1.1-2 Proiecte de management al deseurilor aflate in derulare/finalizare
Anexa 2.1-1 Organizare administrativ teritoriala
Anexa 2.3-1 Ecologie si zone sensibile
Anexa 2.4-1 Situatia actuala si prevederi in dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare
Anexa 2.5-1 Informatii Socio-Economice la nivel national si regional Regiunea Sud-Est
Anexa 2.6-1 Legislatia europeana si prevederile nationale
Anexa 2.8-1 Situatia actuala privind gestionarea deseurilor in Judetul Buzau
Anexa 3.3-1 - Proiectii socio-economice.
Anexa 3.8-1 Prognoza pe categorii de deseuri
Anexa 5.3-1 Situatia existenta
Anexa 5.3-2 Situatia propusa
Anexa 6.3-1 Strategia judeteana
Anexa 8.3-1 Defalcarea investitiei
Anexa 9.5-1 Evolutia veniturilor si gradul de indatorare
Anexa 10.4-1 Planul de actiune pentru implementarea PITL

Intocmit: Verificat:
Luminita MANEA Mihai LESNIC

PJGD Buzau

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PJGD Buzau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

"[Cuprinsul Volumului]"

Pagina 1 din 236

Total mixt generat

S-ar putea să vă placă și